ECOGRAFIA VASCULARA-aplicatii practice-Dr. Mirela Stoia

Arterele membrelor inferioare

LEZIUNILE ARTERIALE ELEMENTARE Leziuni stenozante

• Ateroscleroză• Displazie fibromusculară• Takayasu• Endofibroza

Leziuni ectaziante• Anevrisme• Pseudoanevrisme

Disectia arteriala Fistule arterio - venoase Altele

• Arterioscleroza• Mediocalcoza

ATEROSCLEROZA - EXAMINAREA ECOGRAFICA ( module utilizate: Eco 2D, Doppler color, Angio – Doppler)

Tip de placă - placă localizată, fixă

- placa mobilă

Anatomia arterelor membrelor inferioare

Incidenţa anterioară

Incidenţa posterioară

Ecogenicitate - placa anecogenă = placa moale, frecvent emboligena

- placa ecogenă - placa cu calcificări

Suprafaţa- netedă- neregulată- ulcerată- trombi ataşaţi de placă

EVALUAREA LEZIUNILOR STENOZANTE

sediul leziunii morfologia stenozei severitatea stenozei starea patului arterial in amonte si in aval de stenoza

DISECTIA ARTERIALA

ETIOLOGIA

Spontană - cazuri rare

• Pe placă de aterom

• Asociată cu displazia fibromusculară

• Citată la atleţi de enduranţă

• În boli de ţesut de colagen

• Secundară anevrismelor de arteră iliacă

Iatrogenă

Traumatica

ASPECTUL ECOGRAFIC

• Faldul de disecţie

• Lumenul fals

- Circulat - flux anterograd, retrograd sau bidirecţional

- trombozat

• Stenoză prin proeminenţa trombului din lumenul fals

• Anevrismele arteriale

• Cavitate cu tendinţă expansivă şi trombogenă formată prin

• ¯ alterarea şi dilatarea peretelui arterial = anevrism adevărat

• ¯ perete neoformat în afara vasului cu care comunică = fals anevrism

• Complicaţii

• ¯ ruptura - complicaţia majoră a anevrismului aortic şi iliac

• ¯ disecţia

• ¯ trombozarea şi embolia distală - complicaţia majoră a anevrismului popliteu à risc de amputaţie

• depistarea unui anevrism popliteu (frecvent asimptomatic) --- impune corecţia (chirurgicală sau endovasculară)

• Anevrismele adevarate

• Localizare

• ¯ Aorta abdominală --- cel mai frecvent

• ¯ A. Iliaca primitivă, artera poplitee --- mai rar

• Patogeneza anevrismului

• - fenomen distructiv de perete -- dispariţia mediei

• - creşterea diametrului -- legată de pierderi fibroase din matricea extracelulară

• - remodelare parietală -- fenomen compensator care duce la forma sferică

• - fibroză de perete care limitează efectul suprasarcinii hemodinamice

• Singurii factori cert legaţi de evolutivitatea anevrismului

• - creşterea TA sistolice

• - creşterea TA diferenţiale

Pseudoanevrisme

Etiologia

Spontane

Traumatice

Iatrogene

Pseudoanevrismul spontan

¯ ulceraţie a unei plăci heterogene

¯ evoluează în mai multe etape

- ulceraţia intima-media à corespunde coletului anevrismului sacciform

- dilatare parţială cu hemoragie în perete mărginita de limitanta externă

- ruptură subadventicială cu colecţie parietală mărginită de adventice

- ruptura peretelui cu extravazarea hematomului parietal

Complicaţii

¯ ruptură cu hemoragie retroperitoneală

Indicatii:

Examinarea Duplex (echo mod B si Doppler PW ) carotidiana poate fi folosită în mai multe situaţii:

ULTRASONOGRAFIA CAROTIDIANA- elemente de anatomie vasculara -

ULTRASONOGRAFIA CAROTIDIANA- elemente de anatomie vasculara -

Artera vertebrala, segment pretransvers V1Artera vertebrala, segment intravertebral V2

DWL

ECD

TCD

Arc aorticTrunchi brahiocefalic

Artera carotida comuna stangaArtera subclavie stanga

Artera carotida externaArtera carotida interna

Artera vertebrala posttransversa V3Artera vertebrala intracraniana V4

Artera carotida interna intracavernos

1. evaluarea pacienţilor care au suferit un AIVC în teritoriul carotidian

2. evaluarea suflurilor cervicale asimptomatice;

3. detectarea maselor pulsatile cervicale;

4. urmărirea pacienţilor dupa endarterectomii carotidiene, detectarea de stenoze recurente;

5. evaluarea preoperatorie a acarfectarii otidiene la pacienţii candidaţi pentru chirurgia coronariană sau periferică şi care prezintă un risc crescut pentru ateroscleroză carotidiană;

6. urmărirea progresiei plăcii

ULTRASONOGRAFIA CAROTIDIANA

Examenul Doppler CW – stenoza ACI

ULTRASONOGRAFIA CAROTIDIANA

Examenul Doppler CW – stenoza ACI

ACEACEVs

ACIACI Vs Vd

ACCACCVs Vd

ACI poststenoticACI poststenotic

Vs Vd

Aspect normalAspect normal

ACIACIVsVs

VdVd

ACEACEVsVs

VdVd

Stenoza ACI Stenoza ACI Accelerare ACI intrastenoticAccelerare ACI intrastenotic

Hemoabatere ACEHemoabatere ACE

ACCACCFrenare ACCFrenare ACCVsVs VdVd

În evaluarea ultrasonică a plăcilor de aterom carotidiene este necesară evaluarea în multiple planuri de secţiune, iniţial fără codare color, apoi şi color, pentru identificarea prin contrastulcolor a plăcilor de aterom hipoechogene, fiind descrise următoarele caracteristici: 2. Clasificarea echografica a plăcilor de aterom carotidiene Tipul I , plăcile de aterom heterogene

Ia – plăcile de aterom hiper- şi izoechogene. Ib – plăcile de aterom izo- şi hipoechogene Ic - plăcile de aterom hiper- şi hipoechogene Id - plăcile de aterom hipo+izo+hiperechogene

Tipul II , plăcile de aterom omogene IIa - plăcile de aterom hiperechogene IIb - plăcile de aterom izoechogene IIc - plăcile de aterom hipoechogene

TVP: INCIDENTA 1-2 ‰ COMPLICATII REDUTABILE

1.EMBOLIA PULMONARA: >50% DIN TVP PROXIMALE2.SINDROMUL POSTTROMBOTIC: INCIDENTA 4-55%

4%DUPA TVP GAMBIERA55%DUPA TVP PROXIMALA

IMPORTANTA ECOGRAFIEI

ULTRASONOGRAFIA CAROTIDIANA

Examenul Doppler CW – stenoza ACI

Clasificarea Touboul-Arbeille a stenozelor carotidiene in functie de analiza spectrală.Clasificarea Touboul-Arbeille a stenozelor carotidiene in functie de analiza spectrală.

Grad I< 40%Grad I< 40%

Grad II40-60%Grad II40-60%

Grad III60-75%Grad III60-75%

Grad IV75-90%Grad IV75-90%

Grad V>90%Grad V>90%

5 0- 1

0 0cm

/ s

>100

cm

/s

Vd

Vs > 3 x V ACC

DGN. CLINIC NU ESTE INTOTDEAUNA SUFICIENTÞ ESTE NECESARA O A DOUA METODA,OBIECTIVA,PENTRU A VERIFICA STATUSUL VENELOR PROFUNDE.

DIAGNOSTICUL TVP

DUPA A.A. RAMALET SI M. MONTI

NU ESTE TVP

MICA/MEDIE

NU ESTE TVP

NEGATIVA

TVP

POZITIVA

FLEBOGRAFIE

MARE

PROBABILITATE CLINICA

NEGATIVA

TVP

POZITIVA

ECOGRAFIE VENOASA CU COMPRESIE

>500 g/l

NU ESTE TVP

<500 g/l

DOZAREA D-DIMERILOR

ESTIMAREA PROBABILITATII CLINICE

SUSPICIUNE DETVP

SEDIUL TROMBILOR IMPORTANTI SE AFLA IN V. PROFUNDE. VENA POPLITEE SI CELE SITUATE DEASUPRA EI SUNT NUMITE V. PROXIMALE. ÛIMPORTANTA

CLINICA:PUNCT DE PORNIRE PENTRU EMBOLII PULMONARE MASIVE. DE OBICEI TVP AU ORIGINE DISTALA,AU PROGRESIE ASCENDENTA SI CUPRIND UN INTREG

SEGMENT VENOS INTRE DOUA CONFLUENTE. TROMBOZELE IZOLATE, “SUSPENDATE” SUNT RARE.

EXAMENUL 2D SEMNE DIRECTE-ECOURI INTRALUMINALE FIXE ASPECTUL TROMBULUI VARIAZA IN FUNCTIE DE VECHIME

<24ORE-HIPERECOGEN,OMOGEN 24-72 ORE-HIPOECOGEN-DGN.FALS NEGATIV >72 ORE-HIPERECOGEN,NEOMOGEN

EXAMENUL 2D

SEMNE INDIRECTE

VENA INCOMPRESIBILA-CEL MAI IMPORTANT COLABARE PARTIALA-TROMB NEOCLUZIV DIAMETRU CRESCUT-comparativ cu artera si vena contralaterala Diametru crescut=tromb proaspat Diametru redus=tromb vechi VALVULE INGROSATE IMOBILE CONTRAST SPONTAN IN VECINATATEA TROMBULUI CIRCULATIA COLATERALA

ANATOMIA SISTEMULUI

VENOS

Dupe R.D. Sinelnikov-Atlas de Anatomia Humana, editia a treia, 1986

TVP LA NIVELUL MEMBRULUI SUPERIOR

INCIDENTA MAI MICA DE OBICEI IATROGENA(‘TROMBOZA DE CATETER”) ALTE ETIOLOGII:COMPRESIA,EFORTUL,POSTURA VICIOASA,PARANEOPLAZICA,BOLI SISTEMICE SEDIU:V. AXILARA SI SUBCLAVIE RISC DE EMBOLIE PULMONARA IN 10-15% DGN. SIMILAR CU TVP A MEMBRELOR PELVINE