UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTIFACULTATEA DE ELECTRONICA,TELECOMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI

PRINCIPIILE ELECTROCARDIOGRAFIEI

Laborator EIM

Profesor: Student :

Dragos Taralunga Croitoru Catalina Iulia

Grupa 443B

2010

. ÎNTREBĂRI1. Ce componente a unui singur complex ECG se schimbă între stările de relaxare şi deexerciţiu? De exemplu amplitudinea creşte sau scade? Intervalele devin mai lungi saumai scurte? Etc.Partile componente ale EKG-ului sunt denumite unda P, complexul QRS, segmentul ST si unda T: -unda P reprezinta inregistrarea activitatii electrice a camerelor superioare (atriile) -complexul QRS reprezinta inregistrarea activitatii electrice a camerelor inferioare (ventriculi) -segmentul ST apare ca o linie dreapta intre complexul QRS si unda T; un segment ST supra sau subdenivelat corespunde unui muschi cardiac lezat sau care nu primeste suficient sange -unda T corespunde perioadei in care ventriculii se relaxeaza din punct de vedere electric si se pregatesc pentru o noua contractie.

Aplicaţia 1. - subiectul este aşezat relaxat pe un scaun;Aplicaţia 3 - după ce subiectul a făcut o serie de exerciţii fizice uşoare (flotări, genuflexiuni,etc).Schimbari:

Intervalul de timp pentru aplicatia 1 este mai mare decat intervalul de timp pentru aplicatia 3. Implicit,frecventa este mai mica in primul caz si mai mare in al doilea.

De asemea sa observa ca ritmul cardiac este mai mare pentru aplicatia 3, fiin o diferenta de aproximativ 60 de bpm.

Amplitudinea( ma refer la mean) creste in cazul derivatiilor 2 si 3, dar scade in cazul derivatiei 1. De asemenea se observa ca in cazul derivatiilor 2 si 3 valoarea maximelor este mai mare pentru aplicatia 3, pentru derivatia 1 maximul se obtine in cazul aplicatiei 1.

Aplicatie 1 Delta t (sec) Frecventa(hz) Bpm Min(V)

Max(V)

Mean(V)

Derivatie 1 0.63 1.58 92.23 -2.52 3.14 0.054Derivatie 2 0.63 1.58 95.23 -2.31 3.14 -0.46Derivatie 3 0.63 1.58 95.23 -0.67 1.24 0.054

Aplicatie 3 Delta t (sec) Frecventa(hz) Bpm Min(V)

Max(V)

Mean(V)

Derivatie 1 0.38 2.62 157.48 -2.91 1.85 -0.02Derivatie 2 0.38 2.62 157.48 -1.94 3.37 0.63Derivatie 3 0.38 2.62 157.48 -0.20 2.66 0.65

2. Aţi observat o variaţie a ritmului cardiac în funcţie de inspiraţie sau de expiraţie în timpulrespiraţiei adânci? Explicaţi observaţiile ţinând cont de comportamentul receptorilor depresiune din vene şi din carotidă (vezi indicaţie).

Aplicaţia 2 - subiectul este aşezat relaxat pe un scaun adânc şi rar respirând

Inspiratie 100BPM Delta T= 0.599V Mean = -1.046VExpiratie 105BPM Delta T=0.569V Mean= -0.765V

2010

La expiratie ritmul cardiac este mai mare la decat la inspiratie, dar intervalul delta t este mai mic.

Se observa ca segmente P-R sunt mai mari la expiratie decat la inspiratie.

Baroreceptori = neuroni ce inrevează în principal sinusurile carotidei şi arcul aortic şiajută la menţinearea presiunii sangvine. Astfel baroreceptorii sunt receptori mecanicisenzitivi. Când presiunea sângelui creşte, carotida şi sinusurile aortice se întind şi astfelse activează baroreceptorii. Baroreceptorii activi generează potenţiale de acţiune multmai frecvent decît cei inactivi. Cu cât întinderea este mai mare, baroreceptorii genereazăpotenţiale de acţiune mai rapid. Activarea baroreceptorilor are ca efect în final reducereapresiunii sângelui iar inactivarea are ca efect creşterea presiunii sângelui.

La nivelul carotidei se afla baroreceptorii care sesizeaza diferentle de presiune care sunt datorate inspiratiei si expiratiei prelungite.O data stimulati transmit impulsuri la nivel cortical .

Impulsurile aferente de la nivelul receptorilor aortici se transmit ascendent prin nervii aortici drept si stang (fibre nemielinizate ce conduc cu viteza redusa 1-2m/s) sau ale nervului vag.

Cresterile presiunii arteriale (sau compresia carotidelor deasupra bifurcatie ) maresc frecventa impulsurilor pana la un anumit nivel proportional cu cresterea presiunii, impulsuri care determina atat scaderea debitului cardiac (scade frecventa si contractilitatea cardiaca) cat si a rezistentei vasculare (reflex depresor).

3. Cum se schimbă raportul dintre durata sistolei şi a diastolei ventriculare atunci cândsubiectul este relaxat faţă de starea de după exerciţiul fizic?

Ciclul cardiac include ansamblul de evenimente electro-mecanice legate de trecerea sângelui prin inimă, în cursul unei sistole şi diastole cardiace.Sistola ventriculară(SV) ⇒asigură ejecţia sângeluiDiastola ventriculară(DV) ⇒umplerea ventricularăTrecerea sangelui din atrii in ventriculi si apoi in arborele vascular impreuna cu fenomenele care determina si insotesc aceasta deplasare de sange, poarta numele de revolutie cardiaca. Revolutia cardiaca dureaza 0,8 secunde si cuprinde contractia atriilor sau sistola atriala, care dureaza 0,1 secunde, contractia ventriculelor sau sistola ventriculara dureaza 0,3 secunde si repaosul intregii inimi, sau diastola generala dureaza 0,4 sec.

2010

Raportul dintre sistola ventriculara si diastola ventriculara este mai mare pentru cazul aplicatiei 3 decat in cazul aplicatiei 1.

4. Ce schimbări în înregistrările realizate v-aţi astepta să apară în următoarele condiţii:a) blocaj al inimii de 2:1;Creste progresiv intervalul P-r pana la disparitia comlexului QRS si apoi se reia ciclul.În cazul tulburarilor atriale, activitatea atriala este reprezentata de o serie de tulburari rapide ale undelor W la o rata de 200 – 300 pe minut (ritmul din banda 22).Cand se produce un blocaj la nivelul nodulului atrioventricular de tip 2/1 (din doi stimuli atriali numai unul ajunge la ventriculi) bătăile inimii (contracţiile ventriculare) sunt în jur de 150 pe minut. dar ritmul cardiac este regulat. b) contracţii ventriculare premature;Apare o supradenivelare inaintea complexului QRS la toate derivatiile.c) creştere a întârzierii de la nivelul nodului AV;Creste intervalul P-Qd) bradicardie;Scade frecventa, creste intervalul R-Re) probleme la nivelul fibrelor Purkinje;Apare o subdenivelare pe intervalul S-T si T negativf) întârziere anormală a impulsului electric între nodul SA şi nodul AV.Creste intervalul P-Q

2010