Civilizatia maya, Cea mai strlucit i mai original civilizaie precolumbian se ntindea n Sudul mexicului de astzi, n zone ale Peninsulei Yucatn, n Guatemala, Belize, El salvador i Honduras. Maya a fost singurul popor din America Centrala care a dezvoltat o forma de scriere bazata pe un alfabet hieroglific de circa 850 de caractere. Erau renumiti pentru realizarile in domeniul matematicii, in special pentru cele cu aplicatii astronomice. Dar felul in care ei au ajuns la aceste cunostinte continua sa fie un mister antropologic, la fel ca si originile lor. Este de-a dreptul inexplicabil cum au putut ajunge la rezultate atat de exacte, tinand seama de faptul ca in turnurile observatoarelor lor astronomice, aveau doar niste ferestruici intr-un fel orientatepe anumite directii; si ca singurele instrumente astronomice de care s-au servit de pilda, pentru a revedea ecplipsele erau doua bastonase incrucisate! Cu toate ca nu cunosteau roata, arcul sau bolta ,arhitectura maya era la fel de uimitoare ca cea a vechiului Egipt. Atat cladirile, cat si dispunerea lor seamana cu constelatiile vizibile de pe pamant. Piramidele aveau in varf temple, dintre care unele se aflau la circa 60-70 de metri deasupra nivelului solului si erau decorate cu basoreliefuri care au supravietuit, fiind una dintre cele mai importante forme de arta ale omenirii, la fel ca si lucrarile in jad. Ca material de constructie foloseau piatra de calcar, mortarul si cunosteau metoda arderii calcarului. In afara de piramide si palate, orasele lor se mandreau cu observatoare astronomice, colonade, scari monumentale, porti si arcuri de triumf. Deoarece nu cunosteau metalul, in timpul perioadei clasice foloseau boabele de la arborii de cacao ca moneda de schimb.La fel ca si alte popoare primitive, isi pileau dintii, isi faceau tatuaje sau isi mutilau corpurile, din ratiuni estetice. Desi avem toate motivele sa fim uimiti de cunostintele civilizatiei maya in domeniul matematicii, astronomiei, artei si arhitecturii, exista un element de soc cultural care trebuie luat in considerare. Populatia maya practica o forma extrem de cruda de sacrificiu uman, in care locul central era ocupat de copii. Credintele religioase jucau un rol deosebit de mare in viata mayasilor, cultul religios fiind neinchipuit de diversificat si bogat. Potrivit credintelor populare, creatorul lumii, zeul Hunab, i-a creat pe oameni din porumb.Nici un alt popor din lume, ramas la un nivel general de civilizatie tehnica materiala atat de primitiva, n-a atins un grad de progres intelectual si artistic atat de inalt precum mayasii.

Pentru prima dat n istoria omenirii mayaii au folosit ideea poziionrii valorice la scrierea numerelor mari. Sistemul de calcul al mayasilor era un sistem vigesimal si duozecimal . Ei au inventat (cu o mie de ani mai devreme dect lumea veche) numrul zero.

Mayasii acordau o mare grija calendarului si cercetarilor astronomice in baza carora isi perfectionau neincetat precizia.Este de-a dreptul inexplicabil cum au putut ajunge la rezultate att de exacte. Aceste cunostinte absolut extraordinare de matematica si astronomie constituie materia prima a calendarelor maya

Mayasii isi iubeau calendarele, pe care le considerau ilustrari vizuale ale trecerii timpului si deci ale desfasurarii vietii. Ei transpuneau aceasta desfasurare nu intr-unul, ci in douazeci de calendare. Numai cincisprezece dintre acestea sunt atestate. Cele mai importante caendare sunt Haab, Tzolkin, calendarul Rotund, Calendarul Lung, cele din ciclul lui Venus si Tun-Uc sau Calendarul Lunii.

Calendarul Haab, cel de 365 de zile era mprit n 18 luni de cte 20 zile i un al 19-lea uayeb numit luna scurt, de 5 zile. Vechii mayasi il desemnau sub numele de tun. Cele 5 zile complementare erau socotite nefaste, improprii pentru munc sau vntoare, fiind zile de

Calendarul tzolkin este alcatuit din treisprezece cicluri saptamanale, fiecare saptamana avand douazeci de zile, ceea ce duce la o perioada de 260 de zile. La incheierea ciclului de 260 de zile, acesta reincepe.

Calendarul Rotund este realizat prin combinarea si intrepatrunderea ciclurilor haab si tzolkin, astefel incat sa produca un nou ciclu de 52 de ani.

Calendarul este bazat pe o combinatie a anului haab de 365 de zile si a numaratorii de 260 de zile a ciclului Tzolkin.

Calendarul Lung sau Marele Ciclu acopera o perioada de aproximativ 5.126 de ani. Perioada curenta a inceput la 13 august 3114 i. Hr. Si se va termina la 21 decembrie 2012. Data de incheiere se apropie cu rapiditate si, deoarece apare in toate profetiile calendaristice, ea atrage interesul crescut al intregii lumi.

~ 2 ~