Dumnezeu la BruxellesReligia in spaţiul public european

Radu Carp

Dumnezeu la BruxellesReligia in spaţiul public european

Radu Carp

Cuprins• Sfera publica si spatiul european

• Logica arenei si a forumului: rolul actorilor religiosi in configurarea spatiului public european

• Religie, modernitate , ultramodernitate

• Integrarea europeana si fenomenul “Iesirii din religie”

• Este secularizarea o tendinta a societatilor moderne europene?

• Peisajul confesional european

• In cautarea unui model european al religiilor

• Valorile comune si identitatea europeana

• Dialog inter-confesional si mostenire religioasa intr-o Europa unita

• Prezenta si statutul bisericilor in Europa

• Forme de dialog intre institutiile Uniunii Europene si organizatiile religioase

• Activitatea de loby a bisericilor la nivel european

• Concluzii

Sfera publica si spatiul european• Sfera publica este un domeniu al vietii noastre sociale in care se formeaza

opinia publica. Accesul la ea este deschis tuturor cetatenilor. O parte a sferei publice se constituie in orice conversatie in care persoane private formeaza un public. Cetatenii actioneaza in calitate de public atunci cand trateaza subiecte de interes general fara a fi supusi constrangerilor.

• In ceea ce priveste spatiul public european nu exista nici o teorie care sa nege posibilitatea existentei sale si nu se poate vorbi despre acesta decat daca ne raportam la un viitor incert, deoarece opinia publica se agrega deocamdata doar la nivel national.

Se constata o deplasare a centrelor de luare a deciziilor de la nivel national la nivel european, ceea ce a impus modificarea comportamentului actorilor sferei publice: “formarea opiniei publice nu se opreste la frontierele nationale”. Din ce in ce mai mult dezbaterile publice poarta amprenta europenizarii , insa aceasta constatare nu duce la concluzia existentei in prezent a unui spatiu public european.

Logica arenei si a forumului: rolul actorilor religiosi in configurarea spatiului public

europeanPentru a analiza consistenta spatiului public european, se clasifica

actorii care actioneaza in cadrul acestuia in:– cei care utilizeaza o logica forum;– cei care folosesc logica arenei.Logica forum: discutiile au un caracter mai mult confidential. In urma

dezvoltarii unui dialog informal se creeaza Celula de Prospectiva.Logica arenei a facut loc logicii forumului, a subzistat in continuare in paralel

cu aceasta, dovada cea mai buna in acest sens fiind mijloacele utilizate de organizatiile religioase pentru a-si impune punctele de vedere cu privire la normele religioase.

Religia in Europa poate fi analizata pe nivelul a trei paliere:1. Religia nu poate fi separata de nici una din sferele publice nationale;2. Religia contribuie la crearea unui spatiu public european;3. Religia ramane o optiune privata.

Religie, modernitate, ultramodernitate

Reconfigurarea contemporara a religiei si a politicii nu particulizeaza doar spatiul european, ci descrie un proces mai amplu. Reconfigurarea are loc in doua contexte diferite:

1. Cel dintai: de avans in directia unei coordonari mai ample a politicilor nationale in cadrul Uniunii Europene;

2. Cel de al doilea: se suprapune celui dintai si se refera la mutatiile profunde in cadrul modernitatii.

Cele doua contexte produc, inevitabil, omogenizarea credintelor religioase sau cel putin a comportamentelor celor care vorbesc in numele religiei de care apartin.

Traditiile religioase se afla in imposibilitatea de a mai fi pe deplin relevante pentru cetateni, insa acelasi fenomen are loc si in ceea ce priveste ideologiile politice in numele carora se poate pretinde atasamentul acelorasi cetateni.

Integrarea europeana si fenomenul iesirii din religie

Modernitatea poate fi echivalata cu “iesirea din religie”. Acest fenomen nu determina disparitia credintelor religioase, ci doar abandonarea unui model de organizare a statului in care religia este structurata. Pot fi identificate sase tipuri de separatie: cea a profesiunilor sau diviziunea muncii, a puterilor, a Bisericii de stat, a societatii civile de stat, cea dintre reprezentat si reprezentant, a faptelor si a valorilor, a stiintei si a vietii.

“Istoria europeana se invarte in jurul relatiei complicate, adeseori conflictuala, dintre instanta politica si instanta religioasa”, iar aceasta relatie nu a fost rezolvata decat odata cu separarea dintre stat si Biserica.

Este secularizarea o tendinta a societatilor moderne europene?

Emile Durkheim si Max Weber considerau ca religia nu este doar un sistem de idei si credinte, ci un sistem de actiune care implica ceremonialuri simbolice. Aceasta teorie a fost considerata mult timp ca adevarata axioma.

Teoria institutionala a secularizarii porneste de la definitia separarii statului de Biserica. Ea se rezuma la a analiza confiscarea bunurilor detinute de Biserici.

Pentru Talal Asad secularizarea ca diminuare si adecvare a practicilor religioase are doua componente diferite: o analiza a sistemului de semnificatii intruchipate in simbolurile religioase, religia fiind echivalata cu acest sistem; relatia dintre acest sistem si procesele social-structurale. Simbolurile religioase nu pot fi intelese decat prin raportare la disciplinele sociale care le interpreteaza.

Pentru Thomas Luckmann secularizarea este consecinta unor schimbari sociale profunde si nu doar consecinta declinului unor forme de manifestare a sentimentului religios.

Religia nu a disparut, iar secularizarea poate fi privita ca o tendinta nu ca o “lege de fier”. Secularizarea este o tendinta a societatilor moderne.

Peisajul confesional european

In prezent pe teritoriul Uniunii Europene exista sase mari religii si confesiuni:

1. Catolica

2. Protestanta

3. Ortodoxa

4. Anglicana

5. Musulmana

6. Iudaica

Cei care afirma ca o singura religie detine adevarul, reprezinta o minoritate in cadrul statelor membre ale Uniunii Europene.

In cautarea unui model european al religiilor

Modelul european nu poate fi inteles decat ca o suma de caracteristici comune ale relatiei stat-Biserica, compus din urmatoarele elemente:

a. Statul este neutru fata de varietatea de subiecte individuale de ordin religios;

b. Un sub-sector religios iese in evidenta in cadrul sectorului public. Acesta are intelesul de arie protejata si in interiorul sau subiecte colective de ordin religios sunt libere sa actioneze in conditiile existentei unor avantaje substantiale, prin comparatie cu acele subiecte care nu au o natura religioasa;

c. Statul are dreptul sa intervina in acest domeniu religios doar pentru a vedea daca jucatorii respecta regulile jocului si nu ies in afara limitelor terenului de joc.

Valorile comune si identitatea europeana

Este imposibila definirea unei identitati europene la acest moment deoarece respectul alteritatii este chiar esenta proiectului european. Totusi in “Tratatul de la Lisabona” sunt enuntate urmatoarele valori: respectarea demnitatii umane, a libertatii, a democratiei, a egalitatii, a statului de drept, precum si respectarea drepturilor omului. “Aceste valori sunt comune statelor membre intr-o societate caracterizata prin pluralism, toleranta, justitie si nediscriminare.”

Dialog inter-confesional si mostenire religioasa intr-o Europa unita

Integrarea politica in Uniunea Europeana a unor state majoritar ortodoxe (Romania, Bulgaria) poate aduce noi solutii pentru depasirea unui impas in dialogul inter-confesional, insa acest proces este de lunga durata. Papa Ioan Paul al-II-lea considera ca Europa are “doi plamani”, catolic si ortodox, occidental si oriental.

Religia a fost si este un factor favorabil integrarii europene. Eforturile politice intreprinse pentru intarirea unitatii europene, au determinat o apropiere a religiilor, dar a reactivat si unele tensiuni inter-confesionale.

Prezenta si statutul bisericilor in Europa

In momentul de fata, Bisericile nu beneficiaza de un statut consultativ pe langa Uniunea Europeana. Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa a introdus o prevedere speciala, referitoare la dialogul intre U.E si religii care trebuie sa fie “deschis, transpareant si constant.”

Forme de dialog intre institutiile Uniunii Europene si organizatiile religioase

Incepand cu anii ‘80 presedintii Comisiei Europene au favorizat dialogul cu principalele religii si confesiuni existente la nivel european. Prima intalnire a avut ca misiune identificarea organizatiilor religioase active in spatiul comunitar.

Celula de Prospectiva s-a transformat in Grupul Consilierilor Politici (GOPA) alcatuit din: reprezentante diplomatice: Sfantul Scaun; reprezentante fara statut diplomatic care reprezinta o anume religie; asociatii ecumenice; asociatia “Un suflet pentru Europa”.

Toate organizatiile religioase care sunt reprezentate pe langa institutiile Uniunii Europene au atributii comune:

• participarea la procesul de definire si punere in aplicare a politicilor UE;

• informarea comunitatilor religioase si a cetatenilor asupra a ceea ce se intampla in cadrul UE;

• promovarea dialogului intre credinta si politica.

Activitatea de lobby a Bisericilor la nivel european

• Prima institutie care a incercat sa reuneasca Bisericile a fost Conferinta Bisericilor Europene, care reprezinta Bisericile crestine din Europa cu excepia celei romano-cataolice. Participarea la Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa, 1975, poate fi considerata drept prima forma de reusita de lobby a Bisericilor de pe langa institutiile europene.

• Aparitia COMECE (Comisia Episcopatelor din Comunitatea Europeana) este rezultatul necesitatii crearii unui instrument de legatura intre Conferintele Episcopale Romano-Catolice si Comunitatea Europeana. Organizatia este formata din 24 de episcopi.

• Obiectivele COMECE sunt: monitorizarea si analiza procesului politic al Uniunii Eurpene; informarea si cresterea gradului de constientizare a Bisericii in legatura cu politicile si legislatia UE; promovarea reflexiei, bazata pe invatatura sociala a Bisericii, asupra provocarilor ce stau in fata UE.

Concluzii• Bisericile si Organizatiile Religioase ce isi au sediul

sau reprezentanta la Bruxelles desfasoara o actiune colectiva la nivel european, avand interese clar stabilite si mijloace de actiune care si-au probat eficienta.

• Pe masura ce integrarea europeana nu mai are o componenta exclusiv economica, s-a simtit necesitatea ca si alte interese, cum ar fi cele religioase sa fie prezente in cadrul unui proces prin care se incearca construirea unui spatiu mai larg de consultare care sa dea o mai mare legitimitate hotararilor luate de UE.