PROIECT DE PRACTICĂ

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR“ – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE FINANŢE, BĂNCI ŞI CONTABILITATE

PROIECT DE PRACTICĂ

ORGANIZAREA SI FUNCŢIONAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE MUSETTE EXIM S.R.L.

ÎNDRUMĂTOR DE PRACTICĂ:Lector univ. dr. CIURLĂU CRISTIAN FLORIN

STUDENT:STEREA A. ANGELA-ANDREEA

BUCUREŞTI 2010

PROIECT DE PRACTICĂ

C U P R I N S

I N T R O D U C E R E..............................................................................................................1

I. S.C. MUSETTE EXIM S.R.L......................................................................................3

1.1 Prezentarea firmei.........................................................................................................3

1.2 Organizarea şi ţinerea contabilităţii. Organigrama organizatorică şi funcţională a unităţii la care se efectuează practica................................................4

1.2.1 Registrele de contabilitate.................................................................41.2.2 Organigrama organizatorică şi funcţională a unităţii...........................6

1.3 Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii materialelor. 10

II. ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A FIRMEI............................12

2.1 Analiza ratelor privind structura activului........................................................12

2.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului..........................................................16

CONCLUZII .........................................................................................................................23

B I B L I O G R A F I E..........................................................................................................25

A N E X E.............................................................................................................................26

PROIECT DE PRACTICĂ

I N T R O D U C E R E

Se spune că nu poţi cunoaşte cu adevărat pe cineva până când nu ai mers măcar un

kilometru in pantofii lui. Dacă proverbul ar fi adevarat, Cristina Bâtlan, fondatoarea brandului

Musette, ar trebui sa fie una dintre cele mai cunoscute persoane din România. Pantofii creaţi

de Musette spun povestea a doi tineri de 18 ani care au pornit la drum cu un capital de

entuziasm nemărginit şi unul financiar de doar 700 de dolari adunaţi intr-o vară.

În 1992 au pus bazele unei afaceri cu ţesături,alegerea comerţului cu ţesături a venit

oarecum firesc, având în vedere pasiunea pentru moda a mamei Cristinei si faptul că tatăl

soţului său,fusese creator de moda la casa Venus. "Întotdeauna am zis că primul milion este

cel mai greu, apoi banii se fac singuri", spune Cristina Bătlan. Realitatea a fost diferită.

"Primul milion de euro l-am făcut din afacerea cu ţesături.”Însă in 2002 au renunţat la

aceasta,imbrăţişând domeniul designului şi producţiei de încălţăminte şi marochinărie.

Au ales pantofii italieneşti de care Bătlan este indrăgostită şi pe care cei doi soţi au

început să îi importe. Apoi au vrut să aduca şi genţi, însă s-au lovit de preţurile foarte mari ale

genţilor italiene. Aşa că au început să le confecţioneze singuri după designul Cristinei.”Am

investit 200.000 de euro într-o micuţă fabrica de pantofi şi, fiindcă nu aveam încă aparatura, îi

confecţionam manual la început. Faţa de cei de acum erau groaznici. Deşi, în raport cu unii

dintre pantofii care sunt in prezent pe piaţa românească parcă tot erau mai buni." Nota

distinctivă a pantofilor Musette a fost întotdeauna calitatea şi calapodul italian.

În 2004, Musette a deschis şi propria fabrică de pantofi - cea pe care anul trecut a relocat-o in

judeţul Vaslui -, cu o capacitate de producţie cu 60% mai mare decât cea veche din Capitală.

Investiţiile în fabrica din Huşi au depăşit până acum 300.000 de euro, “dar încă nu am

terminat cu cheltuielile, fiindcă mai avem până să ajungem să producem la capacitate

maximă”, precizează Alin Bâtlan.

Anul trecut, proprietarii Musette au relocat fabrica de pantofi la Huşi, în judeţul

Vaslui, păstrând în centrul Capitalei doar producţia de marochinărie. Circa 230 de angajaţi

lucrează în fabricile familiei Bătlan, care produc zilnic in jur de 300 de genţi şi aproximativ

400 de perechi de pantofi.Compania, care se ocupa cu producţia şi distribuţia de pantofi şi

1

PROIECT DE PRACTICĂ

marochinărie, deţine o reţea de 10 magazine in ţară, plus încă două în Bulgaria, prin care

vinde brandurile proprii Musette si Cristhelen B.

De anul trecut, Cristina Bătlan a început să facă naveta in judeţul Vaslui,să

supravegheze producţia de încălţăminte. Soarta Musette, o afacere de familie de şase milioane

de euro în anii precedenţi, bani făcuţi din producţia şi comercializarea de pantofi şi

marochinărie, ţine acum de numărul de angajaţi şi de cât pot ei să producă in cele două fabrici

ale firmei: una de genţi şi accesorii, in Bucureşti, si cealaltă de pantofi, mutată anul trecut în

septembrie la Huşi. “Nu mai reuşeam sub nicio formă să ne creştem producţia. Ne-am dus la

Huşi pentru forţa de muncă specializată”, rezumă Cristina Bâtlan motivul relocării. Dar

investiţia in noua fabrică, ce ocupa 5.000 mp, nu este decât o soluţie de moment, iar Moldova

este de fapt “ultima haltă pentru perioada de timp în care vom mai lucra în România”,

apreciază Cristina Bâtlan. Pe o piaţă acoperită în proporţie de peste 90% de importuri, deşi au

reuşit să răzbată cu propria marcă dincolo de invazia produselor chinezeşti, turceşti sau

indiene, proprietarii Musette văd pe termen lung răspunsul la problema producţiei insuficiente

chiar în China. “Începem să ne interesăm de condiţiile în care am putea face producţie în

China, să vedem ce şi cum funcţionează acolo”, spune Bâtlan.

2007 a însemnat pentru Musette o cifra de afaceri de 6 milioane de euro şi un profit

operaţional (EBITDA) de circa un milion de euro, obţinut din producţia şi distribuţia de

încălţăminte şi marochinărie. Pentru acest an, estimările vizează o creştere de 40%.

Dincolo de aceste divergenţe de opinii, cea mai mare problemă din industrie, pe care o

recunosc şi producătorii şi comercianţii, pare să fie lipsa furnizorilor autohtoni de materii

prime. “Singurul lucru sută la sută românesc este manopera. Până la urmă, produsul Musette

este italian 99%, dacă judecăm după componente”, afirmă Cristina Bătlan, motivând că un

pantof conţine pe puţin 50 de elemente, iar o geantă poate avea şi 200 or, pentru aproape

fiecare element in parte, compania lucrează cu alt furnizor, iar furnizorii sunt străini.

2

PROIECT DE PRACTICĂ

I. SC. MUSETTE EXIM S.R.L.

1.1 Prezentarea firmei

In toate facturile, anunţurile, publicaţiile şi celelalte acte emanând de la societate,

denumirea societăţii va fi precedată sau urmată de cuvintele "Societate cu răspundere limitată

" sau de sigla S.R.L., de capitalul social, numărul de înmatriculare în registrul comerţului şi de

sediul social.

Forma juridică a socităţii

Societatea este persoană juridică română, din momentul înmatriculării ei în registrul

comerţului, având forma juridică a societăţii pe acţiuni, constituită fără subscripţie publică

(constituirea simultană). Ea se constituie şi funcţionează în conformitate cu contractul de

societate şi prezentul statut, cu respectarea legilor şi reglementărilor în vigoare în România,

aplicabile societăţilor comerciale pe acţiuni.

Ca persoană juridică, societatea este titulară de drepturi şi obligaţii şi apare in procese în nume

propriu. Ca societate pe acţiuni, răspunde faţă de terţi cu întregul său patrimoniu, iar acţionarii

răspund in limitele aportului vărsat de capital social.

Sediul societăţii: Str. AL.DOINOCI , Nr. 2, SECTOR 2, Bucuresti

Sediul social poate fi mutat la o altă adresă din Bucureşti sau dintr-un alt oraş din

România, cu îndeplinirea formalităţilor legale. Societatea poate înfiinţa sucursale, filiale,

birouri, sau agenţii in alte localităţi din România sau în străinătate, in condiţiile legii.

* Punctul de lucru: Str. AL.DOINOCI , Nr. 2, SECTOR 2, Bucuresti

* Certificat înmatriculare: J40/8273/1992

* Cod fiscal: RO21010791

* Capital social: 4000 ron, conform cererii de menţiuni nr. 66264/13.10.1997

*Durata societăţii: Este nelimitat, cu începere de la data înmatriculării în

Registrul Comertului

* Beneficii si pierderi Asociatul unic incaseaza in totalitate beneficiile si suporta in

totalitate eventualele pierderi.

3

PROIECT DE PRACTICĂ

* Forta de munca

Societatea va putea angaja personal cu contract de munca, cu repectarea prevederilor

Codului Muncii si regimilui de asigurări sociale.Are in prezent 290 de salariaţi cu contract

de muncă pe perioada nedeterminată .

*Dizolvarea si lichidarea

Societatea se dizolvă prin voinţa asociatului unic, imposibilitatea realizării obiectului de

activitate, faliment sau micşorarea capitalului sub limita legală.

1.2 Organizarea şi ţinerea contabilităţii. Organigrama organizatorică şi funcţională a unităţii la care se efectuează practica

Contabilitatea , in cadrul: MUSETTE EXIM S.R.L, se tine in compartiment distinct , cu

personal angajat cu pregatire de specialitatea.

Organizarea si tinerea contabilitatii revine Directorului Economic, care coordoneaza

activitatea economica in cadrul societatii si dispune de lichiditatile firmei.

1.2.1 Registrele de contabilitate.Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate în

ordine cronologică şi grupate în registrele contabile. Acestea se prezintă

sub forma unor registre legate, fişe şi situaţii ale căror conţinut şi formă

corespund scopului pentru care se ţin.

Principalele registre ce se folosesc, obligatoriu, în contabilitate sunt:

Registrul-jurnal, Cartea-mare şi Registrul-inventar.

Registrul-jurnal -este documentul contabil obligatoriu în care se

înregistrează, prin articole contabile, în mod cronologic, operaţiile

patrimoniale, prin respectarea succesiunii documentelor, după data de

întocmire sau intrare a acestora în unitate. In cadrul firmei SC MUSETTE

EXIM SRL acest jurnal este emis de programul de contabilitate

« SCALA » , pe baza inregistrărilor efectuate zilnic. Se listează la sfârşitul

lunii , iar totalurile (rulajul) se înscrie manual in registrul jurnal

(formularul tipizat) şnuruit şi înregistrat la Administraţia finanţelor publice

sector 6 la data infiinţării firmei.

4

PROIECT DE PRACTICĂ

Registrul „Cartea-mare” este un document contabil obligatoriu în care se înscriu

lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, înregistrările efectuate în registrul-

jurnal, stabilindu-se situaţia fiecărui cont, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare, rulajele

creditoare şi soldurile finale. Formularele folosite drept registru „Cartea-mare” pot îmbrăca

diverse forme, cum ar fi: fişe de cont pentru operaţiuni diverse, fişe de cont şah sau pe conturi

corespondente, forma „Cartea-mare” centralizatoare.

Forma folosită drept registru « Cartea-mare «  de firma SC MUSETTE EXIM SRL,

este cea de fise de cont pentru operatiuni diverse. Această fişă (cartea mare) este emisă din

programul de contabilitate şi se listează şi arhiveză odata pe an – la sfârşitul anului.

Registrul-inventar este documentul contabil în care se înregistrează toate elementele de

activ şi de pasiv, grupate în funcţie de natura lor, conform posturilor din bilanţul contabil,

inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale înscrise în Registrul-inventar

au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul fiecărui post din

bilanţul contabil. Registrul-inventar cuprinde două părţi: listele de inventariere şi recapitulaţia

inventarului. În cadrul recapitulaţiei, datele preluate din listele de inventariere sunt grupate pe

structurile patrimoniale de activ şi pasiv.

Acest registru in cadrul firmei SC MUSETTE EXIM SRL se completează odata pe an

având la bază inventarele întocmite în fiecare gestiune(materii prime , materiale auxiliare,

marfuri şi produse) şi în fiecare departament(mijloacele fixe şi obiectele de inventar).

Registrul general de evidenţă a salariaţilor. Se numerotează pe fiecare pagină şi va

purta obligatoriu pe toate paginile stampila inspectoratului teritorial de muncă. Angajatorul

are obligaţia completării registrului în ordinea incheierii contractelor individuale de muncă.

Registrul cuprinde elementele de identificare a tuturor salariaţilor , data încheierii contractului

individual de muncă , data începerii activităţii, modificarea şi suspendarea contractului, durata

acestuia , durata muncii eta in ore/zi, respectiv codul acesteia potrivit Clasificării ocupaţiilor

din România(C.O.R.), salariul de bază la data încheierii contractului, data incetării

contractului şi temeiul legal al încetării acestuia, numele, prenumele şi semnătura persoanei

care face înscrierea.

În cazul SC MUSETTE EXIM SRL , Registrul se completează şi se pastrează la sediul

central al angajatorului, în cadrul departamentului de Resurse Umane.

5

PROIECT DE PRACTICĂ

Registrul unic de control are ca scop evidenţierea tuturor controalelor desfăşurate la

contribuabil de către toate organele de control specializate, în domeniile : financiar-fiscal,

inspecţia muncii, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea in construcţii, protecţia

consumatorului, protecţia impotriva incediilor, precum şi în alte domenii prevăzute de lege .

SC MUSETTE EXIM SRL are 10 astfel de registre in cele 6 puncte de lucru din

Bucuresti si in alte localitati din tara. Cel de la sediul central se află în cadrul serviciului

Financiar-Contabilitate.

Registrul de evidenţă fiscală are ca scop înscrierea tuturor informaţiilor care au stat la

determinarea profitului impozabil şi a calculului impozitului pe profit cuprins in declaraţia

privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat.

Informaţiile din Registrul de evidenţă fiscală sunt inregistrate în ordine cronologică şi

corespund cu operaţiunile fiscale şi cu datele privind impozitul pe profit din declaraţia privind

obligaţiile de plată la bugetul general consolidat. Registrul de evidenţa fiscală se pastrează la

sediul fiscal al SC MUSETTE EXIM SRL , in cadrul serviciului Financiar-Contabilitate ,

unde se fac şi inregistrările în acesta.

1.2.2 ORGANIGRAMA ORGANIZATORICA SI FUNCTIONALA

A UNITATII

Structura organizatorică a societăţii reprezentată grafic este organigrama, care

cuprinde compartimentele de lucru si subordonarea lor, legaturile dintre diferite

compartimente cu structuri organizatorice

Directorul general are următoarele atribuţii:

- defineşte politica societăţii pornind de la nevoile reale ale pieţii;

- optimizează resursele materiale, umane şi financiare;

- stabileşte structura organizatorică;

- stabileşte obiectivele generale ale societăţii şi volumul producţiei anuale;

- participă la elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli.

Directorul tehnic are următoarele atribuţii:

- urmăreşte modernizarea produselor şi tehnologiilor şi obţinerea de produse noi, în

conformitate cu cerinţele pieţei;

- organizează activitatea de invenţii, inovaţii, standarde;

- pregăteşte documentaţia tehnică pentru fabricaţie;6

PROIECT DE PRACTICĂ

- stabileşte sarcinile fiecărei secţii, atelier sau sector de producţie.

Managerul economic are următoarele atribuţii:

- întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil şi contul de profit şi

pierderi;

- asigură crearea resurselor financiare necesare societăţii;

- organizează şi execută controlul preventiv in domeniul financiar;

- organizează evidenţa mijloacelor băneşti, în care scop urmăreşte efectuarea încasărilor

şi plăţilor şi ţine contabilitatea acestora.

Structura funcţională este formată din următoarele compartimente:

Biroul personal-salarizare administrativ care este subordonat managerului general al

societăţii şi are ca obiectiv conducerea şi administrarea personalului. Principalele lui atribuţii

sunt : de a analiza şi propune necesarul de personal pentru desfăşurarea unei activităţi în

condiţii rentabile, recrutarea, selecţionarea, orientarea şi încadrarea personalului; evidenţa,

aprecierea şi promovarea salariaţilor; perfecţionarea salariaţilor, protecţia şi securitatea

muncii.

Biroul de producţie are ca obiectiv utilizarea raţionala a mijloacelor de producţie în

vederea realizării unei producţii la nivelul cantitativ şi calitativ solicitat de piaţa liberă. Acest

compartiment are următoarele atribuţii: fabricaţia, progamarea, evidenţa, intreţinerea şi

reparaţia utilajelor şi instalaţiilor; controlul tehnic de calitate; pregătirea, programarea,

lansarea şi urmărirea producţiei; asigurarea igienei tehnologice, gestionarea stocurilor de

materii prime, materiale, semifabricate.

Biroul desfacere-marketing este subordonat managerului general şi are următoarele

atribuţii: organizează analiza lunară a utilizării mijloacelor circulante şi propune măsuri

pentru reducerea stocurilor disponibile din circuitul economic, a stocurilor supranormative

fara mişcare sau cu mişcare lentă; urmareşte şi răspunde de programul anual de aprovizionare

din ţară sau import de produse, materiale, utilaje, piese de schimb necesare desfăşurării în cele

mai bune condiţii a activităţii de bază, de investiţii şi cele necesare lucrărilor de revizii şi

reparaţii; elaborează norme de stoc pentru produse, piese de schimb şi ia măsuri pentru

incadrarea în aceste norme.

Biroul aprovizionare – transport este subordonat managerului economic şi răspunde de

utilizarea raţională a mijloacelor de transport şi de întreţinerea şi repararea acestora

Biroul financiar şi contabilitate este subordonat managerului economic şi are ca obiectiv

asigurarea şi gospodărirea mijloacelor financiare ale societăţii. Pentru realizarea acestui

obiectiv, compartimentul financiar – contabil trebuie să îndeplinească următoarele atribuţii:

asiguraea şi gospodărirea mijloacelor financiare necesare societăţii; elaborarea bugetului de 7

PROIECT DE PRACTICĂ

venituri şi cheltuieli; organizarea contabilităţii; efectuarea de analize economice; efectuarea

controlului financiar intern.

Biroul juridic este subordonat managerului general şi are următoarele atribuţii: reprezintă

interesele societăţii comerciale în faţa instanţelor şi altor organe de justiţie legale , organelor

de urmărire penala şi notarială de stat, precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice;

ia măsuri pentru realizarea creanţelor prin obţinerea de titluri executorii şi sprijinirea execuţiei

acestora; avizează asupra legalităţii proiectelor de contracte economice, contracte de muncă şi

deciziile de imputernicire, precum şi asupra legalităţii oricăror măsuri care sunt de natura să

angajeze răspunderea patrimonială a societăţii; întocmeşte sau avizează proiectele de hotărâri,

regulamente, ordine şi instrucţiuni, precum şi orice alte acte cu caracter normativ care sunt în

legătura cu atribuţiile şi activitatea societăţii şi face propuneri pentru modificarea sau

retragerea deciziilor ce nu mai sunt in concordanţa cu legea.

Compartimentul de export – import este subordonat Biroului desfacere-marketing şi are ca

atribuţii încheierea şi derularea operaţiunilor de export – import.

Organizarea trebuie să fie astfel întocmită încât din examinare să reiasă cu claritate natura

oricărui compartiment in parte.

Structura organizatorică a societăţii reprezentată grafic este organigrama, care cuprinde

compartimentele de lucru si subordonarea lor, legaturile dintre diferite compartimente cu

structuri organizatorice.

Structura organizatorica a firmei este prezentata prin urmatoarea schema, pusa la

dizpoziţia noastră de către Biroul Personal-Salarizare Administrativ, poartă denumirea de

organigrama.

8

PROIECT DE PRACTICĂ

Figura 1.2 ORGANIGRAMA SC.MUSETTE EXIM S.R.L

1

CONSILIUL DE ADMINISTRATIE

DIRECTOR GENERAL

CONTABILITATERESURSE UMANE

SERVICIUL IMPORT-EXPORT

ADMINISTRATORDIRECTOR

MAROCHINARIEDIRECTOR

INCALTAMINTECOMERCIAL

MAGAZINE

GESTIONAR PRODUSE

FINITE

LUCRATORI COMERCIALI

ATELIER CROIT INCALTAMINTE

ATELIER CROIT

ATELIER MONTAT MAROCHINARIE

PAZA

SOFERI

FINANCIAR

ATELIER MONTAT

INCALTAMINTE

MATERII PRIME

PROIECT DE PRACTICĂ

1.3 Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii materialelor.

a) N.I.R.-ul serveşte ca : document pentru recepţia bunurilor aprovizionate, document

justificativ pentru incărcare în gestiune, act de probă în litigiile cu cărăuşii şi furnizorii, pentru

diferenţele constatate la recepţie, document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Circulă la gestiune, pentru incărcarea în gestiune a bunurilor materiale recepţionate , la

compartimentul financiar-contabil, pentru întocmirea formelor privind reglementarea

diferenţelor constatate , precum şi pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică şi analitică ,

ataşată la documentele de livrare(factură sau avizul de însoţire a mărfii).Se arhivează la

compartimentul financiar-contabil.

b) Bonul de consum

Serveşte ca:

- document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material, respectiv mai

multor materiale, după caz;

- document justificativ de scădere din gestiune;

- document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în evidenţa contabilă în partida

simplă.

Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura lansării, respectiv eliberării materialelor din

magazie pentru consum.

Circulă:

- la persoanele autorizate să semneze pentru acordarea vizei de necesitate – CENTRELE DE

PROFIT (ambele exemplare);

- la magazia de materiale, pentru eliberarea cantităţilor prevăzute, semnându-se de predare de

către gestionar şi de primire de către delegatul care primeşte materialele (ambele exemplare);

- la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea

sintetică şi analitică (ambele exemplare).

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

b) Aviz de insotire a marfii :

Formular tipizat cu regim special de tipărire, inseriere şi numerotare, comun pe economie ,

executat pe hârtie autocopiativă securizată.

Serveşte ca :

Document de însotire a mărfii pe timpul transportului ;

1

PROIECT DE PRACTICĂ

Document ce stă la baza întocmirii facturii fiscale ;

Dispoziţie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta ( folosit in cadrul :

MUSETTE EXIM S.R.L

pentru însoţirea mărfurilor transferate de la gestiunea centrală la gestiunile din

punctele de luctru situate în, Braşov, Constanţa, Cluj-Napoca ,la magazinele din

Bucureşti şi in Sofia Bulgaria ) ;

Document de primire în gestiunea cumpărătorului sau in gestiunea primitoare din

cadrul aceleaşi unităţi în cazul transferului ;

Circula la :

o Furnizor ;

o la delegatul unităţii care face transportul sau al clientului , pentru semnare de

primire (ex. 1) ;

o la compartimentul financiar-contabil , atasat la factura(ex. 3) ;

o la cumpărător ;

o la magazie , pentru încărcarea de gestiune a produselor, mărfurilor sau altor

valori materiale primite, după efectuarea recepţiei de către comisia de recepţie

şi după consemnarea rezultatelor(ex.1) ;

o la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate

sintetică şi analitică, ataşat la factură (ex.1 ) ;

c) Dispoziţie de livrare

Serveşte ca :

Document pentru eliberarea din magazie a produselor, mărfurilor sau a altor valori

materiale destinate vânzării ;

Document justificativ de scădere din gestiunea magaziei predatoare ;

Document de bază pentru întocmirea avizului de însoţire a mărfii sau a facturii

fiscale , după caz .

Circulă la :

o Magazie, pentru eliberarea produselor , mărfurilor sau altor valori materiale şi

pentru înregistrarea în evidenţa magaziei, semnându-se de către gestionarul

predator pentru cantităţile livrate .

Se arhivează la : magazie(ex.1) ; la departamentul vânzări (ex.2)

d) Fişe de magazie

Serveşte ca:

- document de evidenţă la locul de depozitare a intrărilor, ieşirilor şi stocurilor de

valori materiale; 2

PROIECT DE PRACTICĂ

- sursă de informaţii pentru controlul operativ curent şi contabil al stocurilor de valori

materiale.

Se întocmeşte într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material, şi se

completează de gestionar sau de persoana desemnată, care completează coloanele privitoare la

intrări, la iesiri şi stoc.

Fişele de magazie se ţin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de

materiale ordonate pe grupe, eventual subgrupe, sau în ordine alfabetică.

Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terţi sau în custodie se întocmesc

fişe distincte care se ţin separat de cele ale valorilor materiale proprii. Înregistrările în fişele

de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili după fiecare operaţiune

înregistrată, dar în mod obligatoriu zilnic.

e) Fişe de magazie a formularelor cu regim special

Formular tipizat cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare, comun pe economie,

executat pe carton securizat.

Serveşte ca :

Document de evidenţă a intrărilor , ieşirilor şi stocurilor de formulare, care au un

regim special de înseriere, numerotare , evidenţa şi urmărire ;

Document de evidenţa a formularelor anulate ;

Sursa de informaţii pentru controlul operativ curent şi contabil al stocurilor de

formulare.

Se întocmeşte într-un exemplar , separat pentru fiecare fel de formular cu regim special,

de către gestionar.

Nu circulă, fiind document de înregistrare şi se arhivează la compartimentul financiar-

contabil.

II. Analiza structurii patrimoniale a firmei

Analiza structurii patrimoniale la SC Musette Exim SRL are ca scop stabilirea şi

urmărirea evoluţiei ponderii diferitelor elemente patrimoniale (de activ şi de pasiv).

Metoda de analiză recomandată este metoda ratelor.

2.1 Analiza ratelor privind structura activului

Ratele de structură ale activului ,ca valoare ,sunt influenţate de caracteristicile tehnice,

economice, şi juridice ale activităţii firmei.

3

PROIECT DE PRACTICĂ

Principalele rate de caracterizare a structurii activului sunt:

a)Rata activelor imobilizate

*100

Unde: Ai - activele imobilizate totale;

At – activul bilanţier total.

Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului in firma analizată.

Acest indicator precizează flexibilitatea financiară a firmei in măsura în care evidenţiază

componenta capitalului investit. Dimensiunea acestui indicator este influenţată de politici

contabile ale firmei (alegerea între capitalizare şi înregistrarea unor investiţii pe costuri,

sistemul de amortizare etc.). Conţinutul diferit al componentelor imobilizărilor, precum şi

reacţia nuanţată a acestor componente la acţiunea factorilor tehnici, juridici, economici

justifică utilizarea în teoria şi practica economică a unor rate complementare.

Active imobilizate * 100= P2007=34658260 *100= 77.14%

Total activ 44927441

P2008=47773214 *100= 83.34%

57322026

Pentru aprofundarea analizei, rata imobilizărilor poate fi descompusă în trei

componente:

a1) Rata imobilizărilor necorporale (Rinc) care se calculează :

Unde: Ain - imobilizări necorporale;

Ai - active imobilizate nete

Acest indicator măsoară ponderea activelor intagibile de natura brevetelor,

licenţelor, mărcilor comerciale, fondului commercial în patrimoniul firmei. În cazul firmelor

româneşti, ponderea imobilizărilor necorporale este foarte redusă, în comparative cu alte ţări

unde ponderea imobilizărilor necorporale este mare. Evident, în acest caz apar diferenţe de la

o firma la alta în funcţie de specificul activităţii, strategia de dezvoltare, faza de maturitate.

Imobilizări necorporale *100= P2007= 90378 *100= 0.20%

Total activ 44927541

P2008= 69184 *100= 0.12%

57322026

a2) Rata imobilizărilor corporale (Ric) care se calculează:4

PROIECT DE PRACTICĂ

În care: Ic= imobilizări corporale nete

Această rată arată ponderea capitalurilor fixe corporale (terenuri, clădiri, maşini şi

echipamente) în cadrul activelor firmei.74.

Mărimea acestui indicator este determinat, în primul rând, de natura activităţii. De

regulă, înregistrează valori ridicate in cadrul firmelor ce necesită o infrastructură

importanţa sau echipamente costisitoare cum ar fi producţia şi distribuţia de energie,

transporturi feroviere etc.

Nivelul acestui indicator este influenţat în mare măsură de politica de amortizare,

politica de investiţii sau alegerea contabilă între cost istoric şi valoarea justă pentru

imobilizări corporale.

Imobilizări corporale *100= P2007=34277562 *100= 76.29%

Total Activ 44927541

P2008=47592979 *100= 83.02%

57322026

a3) Rata imobilizărilor financiare (Rif) care se calculează:

În care: Aif- imobilizările financiare.

Rata imobilizărilor financiare exprimă intensitatea legăturilor şi relaţiilor financiare pe

care firma analizată le-a stabilit cu alte firme. Indicatorul înregistrează valori ridicate în

cazul holdingurilor al căror obiect de activitate îl reprezintă gestionarea unui portofoliu de

participaţii.Această rată evidenţiază dimensiunea legăturilor strategice şi financiare pe

care o anumită firmă le are cu alţi agenţi economici. Valori reduse se pot întâlni la firmele

mici şi mijlocii, la firmele care nu dezvoltă o politica active de investiţii financiare.

Imobilizări financiare *100= P0= 290320 *100= 0.64%

Total Activ 44927541

P1= 111051 *100= 0.19%

57322026

b) Rata activelor circulante (RAC) reprezintă ponderea activelor circulante in totalul

activelor firmei şi evidenţiaza flexibilitatea financiară a acesteia:

5

PROIECT DE PRACTICĂ

În care: AC- active circulate.

Între rata activelor imobilizate şi rata activelor circulante se formează relaţia :

RAI + RAC=100

Ca şi în cazul activelor imobilizate, pentru procesul de decizie operaţional se

recomandă ratele analitice ale activelor circulante :rata stocurilor, rata creanţelor şi rata

disponibilităţilor.

b1) Rata stocurilor (RS):

În care: St – stocurile.

Rata stocurilor ia valori diferite de la un sector la altul, în funcţie de natura activităţii:

mai ridicată la firmele din sfera producţiei şi distribuţiei de bunuri materiale şi foarte

scăzute în sfera serviciilor. Durata ciclului de exploatare se reflectă direct in nivelul

acestei rate.

La firmele cu ciclu de exploatare lung, rata stocurilor este ridicată şi invers. De asemenea,

nivelul stocurilor se poate modifica sub influenţa factorilor conjuncturali şi a condiţiilor

pieţei.

Stocuri *100= P2007=4053019 *100= 9.02%

Total Activ 44927541

P2008=6228755 *100= 10.86%

57322026

b2) Rata creanţelor (RC):

Acest indicator reflectă importanţa relativă a portofoliului de creanţe în patrimoniul

firmei. Rata creanţelor este influenţată de specificul activităţii, de puterea de negociere a

firmei cu partenerii comerciali din amonte (aceasta determină perioada de efectuare a

plăţilor de către clienţi), dar şi de managementul firmei.

Clienţi şi conturi asimilate *100= P2007=1748032 *100= 3.89%

Total Activ 44927541

P2008= 817991 *100= 1.42%

57322026

b3) Rata disponibilităţilor (Rdb):

6

PROIECT DE PRACTICĂ

Denumită şi rata de asigurare cu disponibil, aceasta reprezintă o măsura a lichidităţii

interne a firmei. O valoare ridicată a disponibilităţilor pentru a reflecta o situaţie

favorabilă în termeni de echilibru financiar , dar poate fi şi semnul deţinerii unor resurse

insuficient utilizate. De asemenea , nivelul disponibilităţilor poate fi foarte fluctuant într-

un interval redus.

Disponibilităţile băneşti + Titluri de plasament *100= P2007= 3158293 *100= 7.02%

Total Activ 44927541

P2008= 109613 *100= 1.91%

57322026

Aprecierea acestei rate trebuie facută cu precauţie deoarece disponibilităţile pot suferi

modificări însemnate pe perioade scurte de timp.

Toate aceste rate reflectă preponderant aspecte privind patrimoniul economic al

întreprinderii, apartenenţa sectorială, natura activităţii şi mai puţin aspecte de politică

financiară.

2.2. Analiza ratelor de structură ale pasivului

Ratele de structură ale surselor de finanţare ale firmei permit aprecierea politicii

financiare a acesteia, prin punerea în evidenţă a unor aspecte privind stabilitatea şi

autonomia financiară a acesteia.

Principalele rate de structură ale surselor de finanţare sunt:

a)Rata stabilităţii financiare (RSF) reflectă legatura dintre capitalul permanent de care

firma dispune în mod stabil (pe o perioada mai mare de 1 an) şi patrimoniul total.

Unde: CP – capitalul permanent care se constituie din capitalul propriu la care adaugă

împrumuturile pe termen lung;

Pt – totalul pasivului.

Rata stabilităţii reflectă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu caracter

permanent (stabil) faţă de total resurse. Preponderenţa capitalului permanent în resursele

7

PROIECT DE PRACTICĂ

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii şi un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate în finanţare.

Valoarea minimă care oferă o stabilitate acceptabilă pentru o firma industrială este de 50 %.

Daca rata, în dinamica, prezintă o tendinţă de creştere, aceasta este o situaţie

favorabilă în condiţiile în care majoritatea capitalului permanent în raport cu totalul surselor

de finanţare se datorează modificării capitalului propriu într-un ritm superior modificării

datoriilor pe termen mediu şi lung.

Dacă rata, în dinamica, prezintă o reducere, aceasta este considerată o situaţie

favorabilă în cazul în care se datorează în exclusivitate reducerii datoriilor pe termen mediu şi

lung, fără ca rata să scadă sub valoarea minim acceptabilă.

Capital permanent *100= P2007=38363340 *100= 86.52%

Total Pasiv 44336970

P2008=40697578 *100= 71.94%

56686490

b) Rata autonomiei financiare globale (RAFG) este un indicator global referitor la autonomia

financiară a firmei apreciată în ansamblul finanţării sale,

Unde Cpr - capitalul propriu.

Rata autonomiei financiare globale arată cât din patrimoniul firmei este finanţat pe

baza resurselor proprii.

Valoarea minimă admisibilă este de 33%, deşi se consideră ca sursele proprii ar trebui

să contribuie la finanţare într-o proporţie de cel puţin 50%. Între aceste valori, firma se poate

împrumuta, însă,trebuie obligatoriu să beneficieze de efectul de levier al îndatorării. În cazul î

în care capitalul propriu reprezintă cel puţin 60% din totalul resurselor, firma are o autonomie

financiară ridicată, prezentând garanţii aproape certe pentru a beneficia de credit pe termen

mediu şi lung. Sub valoarea minim admisibilă, firma se afla într-o situaţie nefavorabilă în

ceea ce priveşte riscul de insolvabilitate.

Când, în dinamica, rata prezintă o tendinţă de creştere, are loc şi o creştere a

autonomiei financiare globale ca urmare a modificării capitalului propriu într-un ritm mai

mare decât resurselor. Este recomandabil ca această creştere să se datoreze sporirii într-un

ritm mai rapid a rezultatului net al exerciţiului, faţă de celelalte elemente de capitaluri proprii.

Dacă rata, în dinamică, prezintă o tendinţă de reducere, are loc o reducere a

autonomiei financiare globale ca urmare a modificării capitalului propriu într-un ritm mai

lent decât totalul resurselor. Aceasta este considerată o situaţie normală când se datorează

8

PROIECT DE PRACTICĂ

creşterii într-un ritm mai rapid a datoriilor din exploatare (condiţia ca acest lucru să fie

asumarea unei relaxări a termenelor de plată) şi a credinţelor bancare pe termen mediu şi lung

(cu condiţia ca firma să beneficieze de efectul de levier).

Capital propriu *100= P2007=37003601 *100= 83.45%

Capital permanent 44336970

P2008=363305890 *100= 64.09%

56686490

Se recomandă ca valoarea acesteia sa fie mai mare de ½.

c) Rata datoriilor pe termen scurt (RDTS):

RDTS=DTS/P * 100

În care: DTS – datorii pe termen scurt.

Indicatorul măsoară ponderea datoriilor eligibile pe termen sub un an în totalul

surselor de finanţare şi trebuie corelat cu rata activelor circulante pentru a evidenţia gradul de

echilibru financiar pe termen scurt.

Datorii pe termen scurt *100= P2007=5973630 *100= 13.47%

Total pasiv 44336970

P2008=15988906 *100= 28.20%

56686490

d) Rata de indatorare globala (RIG):

RIG = DT/P * 100

În care: DT – datorii totale.

Indicatorul măsoară importanţa relativă a datoriilor indiferent de perioada de

exigibilitate. Rata este influenţată de specificul activităţii de exploatare şi de structura de

finanţare a firmei.

Datorii totale *100= P2007= 7333369 *100= 16.54%

Total Pasiv 44336970

P2008=20355901/56686490*100=35.90%

9

PROIECT DE PRACTICĂ

În cazul întreprinderii SC MUSETTE EXIM SRL,ratele de structură a activului şi

pasivului se prezintă astfel:

Figura2.2.1 Evolutie Total Active (2004-2008)

Graficul prezintă evoluţia activelor totale (calculate ca suma între activele imobilizate

şi activele circulante) pentru MUSETTE EXIM S.R.L. în perioada 2004 - 2008.

10

PROIECT DE PRACTICĂ

Figura2.2.2 Evoluţie Total Datorii (2004-2008)

Graficul prezintă evoluţia datoriilor totale pentru compania MUSETTE EXIM S.R.L.

în perioada 2004 – 2008.

11

PROIECT DE PRACTICĂ

Tabelul 2.1

STRUCTURA PATRIMONIALA

Indicatori Perioada de analiza

2007 2008

I. STRUCTURA

ACTIVULUI

1. Rata activelor imobilizate 77.14% 83.34%

2. Rata imobilizărilor

necorporale 0.20% 0.12%

3. Rata imobilizărilor

corporale 76.29% 83.02%

4. Rata imobilizărilor

financiare 0.64% 0.19%

5.Rata activelor circulante 22.85% 16.65%

6. Rata stocurilor 9.02% 10.86%

7. Rata creanţelor 3.89% 1.42%

8. Rata disponibilităţilor 7.02% 1.91%

II. STRUCTURA

PASIVULUI

9. Rata stabilităţii financiare 86.52% 71.94%

10. Rata autonomiei

financiare 83.45% 64.09%

11. Rata datoriilor pe termen

scurt 13.47% 28.20%

12. Rata datoriilor totale 16.54% 35.90%

Prezentarea situaţiei firmei prin ratele de structură a evidenţiat:

-tendinţa de dezvoltarea a firmei pe o anumită perioada de timp;

-comparaţia între firme de dimensiuni diferite;12

PROIECT DE PRACTICĂ

-modificările structurale din cadrul firmei;

-situaţia activelor şi datoriilor în mărimi relative (considerând totalul activelor de

100%).

Rezultă că întreprinderea SC Musette Exim SRL aparţine sferei productive, respectiv

unui sector care necesită o dotare tehnică destul de semnificativă, fapt reflectat în ponderea

mare a activelor imobilizate în total activ în ambele perioade analizate.

Rata imobilizărilor corporale este foarte apropiată de cea a activelor imobilizate ceea

ce demonstrează preponderenţa acestui element în totalul imobilizărilor.

Valoarea redusă a ratelor imobilizărilor financiare şi necorporale semnifică o

activitate de investiţii financiare restrânsă şi de asemenea o pondere mică a activelor

intangibile în total activ.

Din punct de vedere al ratelor de structură a pasivului, întreprinderea prezintă o

stabilitate financiara ridicată dar care s-a degradat în timp(71.94% în anul 2008 faţa de

86.52% în anul 2007).

De asemenea firma dispune de autonomie financiară ,ponderea capitalului propriu în

capitalul permanent fiind de 83.45,dar în anul 2008 acesta scade semnificativ fiind tot mai

aproape de limita minimă admisă (50% din capitalul permanent) ca urmare a scăderii

capitalului propriu ,deci a creşterii datoriilor pe termen mediu si lung .

Rata datoriilor totale a crescut simţitor pe seama obligaţiilor pe termen scurt, ceea ce a

mărit gradul de îndatorare a firmei.

Deşi firma dispune de stabilitate şi autonomie financiară, se înregistrează totuşi o

deteriorare a situaţiei financiare in anul 2008 comparativ cu anul 2007,ceea ce impune o

reorientare a politicii financiare pe perioada urmatoare.

Din punctul de vedere al ratelor de structură ale activului, care reflectă utilizarea,

termenele şi gradul de lichiditate al elementelor patrimoniale concrete, putem sublinia că

firma se află într-o situaţie mediocră, caracterizată printr-un grad relativ redus de lichiditate şi

un nivel relativ normal de alocare pe termene a resurselor financiare.

Din punctul de vedere al ratelor de structură ale pasivului, care reflectă formarea,

sursele şi termenele de exigibilitate ale resurselor financiare, firma se află într-o situaţie

favorabilă, caracterizată printr-un grad ridicat de autonomie financiară, grad redus de

îndatorare şi o siguranţa ridicată .

13

PROIECT DE PRACTICĂ

CONCLUZII

Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea şi urmărirea evolutiei

ponderii diferitelor elemente patimoniale(de activ şi de pasiv).

Ratele de structură patrimoniale oferă posibilitatea exprimarii bilanţului în procente şi

permite identificarea caracteristicilor majore ale structurii bilanţului oferind de asemenea

posibilitatea realizării de analize comparative în timp şi spatiu.

Analiza structurii patrimoniale are ca obiect dinamica acestuia, precum şi a

raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale şi a schimbărilor intervenite în situaţia

mijloacelor şi surselor, determinate de activitatea desfăşurată în cursul exerciţiului în cadrul

firmei.

În acest scop s-au utilizat date din Bilanţul contabil şi Contul de profit şi pierdere pe

anii 2004, 2005, 2006,2007,2008.Analiza situatiei financiare a firmei pe baza raportărilor de

sinteză contabilă are ca scop general cunoaşterea aprofundată a modului în care sunt utilizate

capitalurile proprii, structura patrimoniului pe elemente ce îl compun într-o viziune critică de

proporţionalizare corelată cu nevoile curente şi strategice ale acestora

Tabelul 2.2

Situaţia principalelor elemente patrimoniale

Indicatori din Bilant

2004* 2005 2006 2007 2008

Total active imobilizate

34.963.778 9.492.876 37.708.783 34.658.260 47.773.214

Total active circulante

60.953.610 6.761.115 6.199.080 10.474.104 9.548.812

Stocuri 31.450.513 3.024.783 3.597.240 4.053.019 6.228.755

14

PROIECT DE PRACTICĂ

Casa si conturi 15.583.544 N/A 123.561 3.158.293 1.096.135

Creante 13.919.553 2.096.555 1.168.439 1.952.855 817.991

Capitaluri total 16.741.269 9.510.901 37.617.553 37.003.601 36.330.589

Capital social 5.000 500 400.000 400.000 400.000

Provizioane N/A N/A N/A 795.394 795.394

Datorii total 81.508.228 7.352.642 6.744.383 7.333.369 20.295.901

* Valori exprimate in mii Lei.

Analizând situaţia patrimonială a firmei SC Musette Exim SRL,am arătat că deşi

societatea prezintă stabilitate,s-a înregistrat o deterioarare a situaţiei financiare in anul 2008

comparativ cu anul 2007.

Analizând toate aspectele consider că se impune o reorientare a politicii financiare pe

perioada următoare.

B I B L I O G R A F I E

15

PROIECT DE PRACTICĂ

1.Isfanescu A., Stanescu C.Baicusi A. „Analiza economico financiara”, Editura Economica,Bucuresti,1999

2.Robu V., Isfanescu A, Vasilescu C., „Analiza economico financiara„Editura Economica,Bucresti,2003

3.Margulescu D.(coordonator), „Analiza economico financiara a intreprinderii”, Tribuna Economica, Bucuresti, 1994

4. Vâlceanu Gh., „Analiză economico-financiară „, Editura Economică,Bucureşti, 2005

5. Petcu M., „Analiză economico-financiară a întreprinderii”, EdituraEconomică, Bucureşti, 2003.

6. Angelescu C. şi colectiv, „Economie”, Editura Economică, Bucureşti, 2003.

7.Isfanescu A.,”Ghid practic de analiza economico-financiara”Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1999

8.Batrancea I., ”Analiza financiara „Editura Dacia, Cluj Napoca 2000

9. Moroşan Iosefina, „Analiza economico-financiară”, Tehnici şi metode,Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002

10. Ştefănescu Aurelia, „Performanţa financiară a întreprinderi”i, EdituraEconomică, Bucureşti, 2005

11.Tuţu, A.,”Bilanţul contabil în gestiunea întreprinderii”, Editura Tribuna Economică, Bucureşti,1999.

12.www.doingbusiness.ro/financiar/raport/769717/musette-exim-srl/

13.www.businessmagazin.ro/analize/industrie/

14.www.zf.ro/companii/

16

PROIECT DE PRACTICĂ

A N E X E

Bilanţul prescurtat la SC MUSETTE EXIM SRL

SOLD LA Denumirea indicatorului Nr.rd 1.01.2008 31.12.2008 A B 1 2A.ACTIVE IMOBILIZATE

I.IMOBILIZARI.NECORPORALE (ct.201+203+205+2071+208+233+234-280-290-2933) 1 90378 69184

4II.IMOBILIZARI CORPORALE(ct. 211+212+213+214+231+232-281-291-2931) 2 34277562 47592979II.IMOBILIZARI FINANCIARE(ct.261+263+265+267-296) 3 290320 111051ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL(rd.01 la 03) 4 34658260 47773214

8B.ACTIVE CIRCULANTEI.STOCURI(ct.301+302+303+/-308+331+332+341+345+346+/-348+351+354+356+357+358+361+/-368+371+/-378+381+/-388-391-392-393-394-395-396-397-398-4091-4428) 5 4053019 6228755II.CREANTE(ct.267296+4092+411+413+418+425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+444+445+446+447+4482+41+453+456+4582+461+473-491-495-496+5187) 6 1748032 817991III.INVESTITII.PE.TERMEN.SCURT(ct.501+505+506+508+511+5114-591-595-596-598) 7 1309937 1405931 IV.CASA SI CONTURI LA BANCI(ct.5112+512+531+532+541+542 8 3158293 1096135ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL(rd.05 la 08) 9 10269281 9548812

15C.CHELTUIELI IN AVANS(ct.471 10 204823 99858

D.DATORII < 1 AN(ct.161+162+166+167+168+ 169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+451+453+ 455+456+457+4581+462+473+509+5186+519) 11 5973630 15988906

19E.ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE(rd.09+10-11-18) 12 4500474 -6340236

21F.TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE(rd.04+12-17) 13 39158734 41432978

23G.DATORII > 1AN (ct.161+162+166+167+168-169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+451+453+455+456+457+4581+462+473+509+5186+519) 14 1359739 4366995

25

17

PROIECT DE PRACTICĂ

H.PROVIZIOANE(ct.151) 15 795394 795394I.VENITURI IN AVANS(rd.17 si 18),din care 16 0 0(ct.131+132+133+134+138) 17 0 0(ct.472) 18 0 0J.CAPITAL SI REZERVEI.CAPITAL(rd.20 la 22)din care: 19 400000 400000-capital subscris varsat(ct.1012) 20 400000 400000-capital subscris varsat(ct.1011) 21 0 0-patrimoniul regiei(ct.1015) 22 0 0

II.PRIME DE CAPITAL(ct.104) 23 0 037

III.REZERVE DIN REEVALUARE(ct.105) 24 28515543 29941082

IV.REZERVE(ct.106) 25 5224198 5224198Actiuni proprii(ct.109) 26 0 0

V.PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTATA(ct.117)SOLD C 27 421384 0 SOLD D 28 0 0VI.PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR(ct.121) SOLD C 29 2442476 765309

SOLD D 30 0 0Repartizarea profitului(ct.129) 31 0 0

48CAPITALURI PROPRII-TOTAL(rd.19+23+24+25-26+27-28-29) 32 37003601 36330589Patrimoniul public(ct.1016) 33 0 0

CAPITALURI-TOTAL(rd.32+33) 34 37003601 36330589

18

PROIECT DE PRACTICĂ

19