Publicaţie editată de Parohia TOMA COZMA, ISSN 2067 - 8274 Str. Toma Cozma, nr. 41, cod poştal 700 554, Iaşi, tel/fax: 0232 211 273 Preot paroh Mihai Mărgineanu, tel. 0742 044 844 Preot II Iustinian-Ionuţ Răduc, tel. 0729 935 888, Secretar redacţie Vasilica Onofrei, tel. 0741 706 602, 0761 621 994, redactor_sef@yahoo.com www.parohiatomacozma.ro, parohiatomacozma@gmail.com

Se distribuie prin pangarul parohiei. Pentru

susţinerea acestei publicaţii, dar şi pentru

activităţile culturale şi filantropice ale parohiei,

primim donaţii în contul IBAN RO38 RZBR 0000

0600 0027 6450 deschis la Raiffeisen Bank Iaşi

BIBLIOTECA

PAROHIALĂ

Delectează-te cu o lectură plăcută!

Citeşte şi informează-te !

Prin Biblioteca Parohială, vă punem la

dispoziţie o gamă largă de cărţi religioase şi

de cultură generală.

Program de funcţionare:

Duminica, între orele 11.00-12.00

Persoane de contact:

Alexandra Popa, tel. 0742 322 580,

petite_sourire@yahoo.com

Irina Dănilă, tel. 0742 344 024,

irina_danila93@yahoo.com

Colectă pentru refacerea acoperişului

casei parohiale Ploile din ultima perioadă au scos în

evidență problemele majore ale acoperișului

de la casa parohială, care necesită intervenție

de urgență, pentru a stopa curgerea apei prin

tavane. Lucrările de reparații au început deja

și am dori, în primă urgență, să refacem

zonele cele mai critice.

Apelăm la ajutorul tuturor celor care

ne pot sprijini pentru refacerea acoperișului, a

cărui tablă și șarpantă au fost profund afectate

în ultimele decenii.

Puteți face donații către Parohia Toma

Cozma, prin virament, în contul RO 38 RZBR

0000 0600 0027 6450, Raiffeisen Bank Iași,

iar în numerar la punctul de colectare din

biserică, doamnelor Maria Patrașcu și Maria

Arămeanu, sau la pangarul parohial,

doamnei Aurica Raveica

Program liturgic în această săptămână

Astăzi, duminică, 18 ianuarie

ora 8.00, Slujba Utreniei, a Sfintei Liturghii

ora 11.30, Taina Sfintei Împărtăşanii, în cadrul

Sfintei Liturghii (pentru copii şi persoanele care s-au

spovedit şi au primit binecuvântare de la părintele

duhovnic)

ora 17.00, Paraclisul Maicii Domnului. În cadrul

acestei rugăciuni este expusă spre venerare o copie a

icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului

„Prodromița”, ce poartă binecuvântarea unui mare

duhovnic, vrednicul de pomenire Protos. Petroniu

Tănase, fost stareț al mănăstirii Prodromul de la

Athos.

Marţi, 20 ianuarie

Ora 17.00, Acatistul Sfintei Mari Muceniţe

Ecaterina

Vineri, 23 ianuarie,

ora 17.00, Slujba Vecerniei

ora 17.30, Taina Sfintei Spovedanii (pentru cei

care doresc și s-au pregătit prin postire)

Sâmbătă, 24 ianuarie,

ora 17.00, Slujba Vecerniei

ora 17.30, Taina Sfintei Spovedanii (pentru cei

care doresc și s-au pregătit prin postire)

Puteţi direcţiona 2% din

impozitul pe venitul dvs.

pentru lucrările şi activităţile

pe care le susţine

PAROHIA “TOMA

COZMA”

Datele noastre necesare

pentru Completarea

Formularului 230 sunt:

• Numele Asociaţiei:

PAROHIA “TOMA COZMA”

• CIF (Codul de Identificare Fiscală):

11198095

• Contul Organizaţiei în format IBAN:

RO38 RZBR 0000 0600 0027 6450

•ATENŢIE:

La formularul 230 trebuie anexat obligatoriu, în

copie, formularul 210— “Fişa fiscală”, care se

obţine de la angajator.

DETALII şi INFORMAŢII:

Vasilica Onofrei, tel. 0741 706 602, 0761 621 994

Oficiul Parohial, tel: 0232 211 273

Direct la Pangarul bisericii

Nr. 622 18 ianuarie — 24 ianuarie 2015 - săptămâna Pr. Mihai Mărgineanu

Evanghelia duminicii Luca 17, 12-19

Pilda celor 10 leproşi

12. Intrând într-un sat, L-au întâmpinat zece leproşi care

stăteau departe,

13. Şi care au ridicat glasul şi au zis: Iisuse, Învăţătorule, fie-Ţi

milă de noi!

14. Şi văzându-i, El le-a zis: Duceţi-vă şi vă arătaţi preoţilor.

Dar, pe când ei se duceau, s-au curăţit.

15. Iar unul dintre ei, văzând că s-a vindecat, s-a întors cu glas

mare slăvind pe Dumnezeu.

16. Şi a căzut cu faţa la pământ la picioarele lui Iisus,

mulţumindu-I. Şi acela era samarinean.

17. Şi răspunzând, Iisus a zis: Au nu zece s-au curăţit? Dar cei

nouă unde sunt?

18. Nu s-a găsit să se întoarcă să dea slavă lui Dumnezeu decât

numai acesta, care este de alt neam?

19. Şi i-a zis: Scoală-te şi du-te; credinţa ta te-a mântuit.

Astăzi, 18 ianuarie: Sfinţii Ier. Atanasie şi

Chiril, Arhiepiscopii Alexandriei

Duminica a douăzeci şi noua după Rusalii

Cu faptele dreptei credinţe

strălucind şi toată credinţa cea

rea stingând, biruitori aţi fost, cu

buna credinţă pe toţi îmbogăţind,

Biserica foarte împodobind,

după vrednicie aţi aflat pe

Hristos Dumnezeu, Cel ce

dăruieşte nouă mare milă.

Troparul Sf. Ier. Atanasie şi Chiril

“Dacă cineva nu mărturiseşte că

Cuvântul lui Dumnezeu-Tatăl S-

a unit cu trupul după ipostas şi

că Hristos este numai unul cu

propriul Său trup, Acelaşi, adică

Dumnezeu şi om deodată, să fie

anatema!”

(Sfântul Chiril al Alexandriei)

13 ianuarie 2015:

Cuviosul Paisie

(Eznepidis)

Aghioritul a fost

trecut oficial în

rândul Sfinţilor

Cuvioşi ai

Bisericii de către

Patriarhia

Ecumenică „Minunat este

Dumnezeu întru Sfinţii

Lui” (Psalmul 67, 36).

detalii în pagina a 3-a

2

Sărbătoriţii săptămânii:

*Zile de naştere:

- 18 ianuarie: D-na Dr. Ing. Ileana Fulga,

D-ra Prof. Cătălina Filip

- 19 ianuarie: D-na Ing. Măndica Barbu

- 20 ianuarie: D-l Prof. Ioan Lipciuc

- 22 ianuarie: Pr. Prof. Dr.. Ioan Vicovan, Decanul

Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași

D-l Dr. Ciprian Danielescu,

- 24 ianuarie: D-l Mandea Marius

*Zile onomastice: - 18 ianuarie: Sf. Ier. Atanasie şi Chiril

- 24 ianuarie: Sf. Cuv. Xenia

Am dorit ca anul acesta să oferim un dar de suflet

cititorilor revistei noastre. Astfel, am editat un

supliment dedicat împlinirii a 12 ani de apariţie

neîntreruptă a publicaţiei «Credinţa şi fapta», cu

titlul: Sfânta

Ecaterina,

ajutătoarea

noastră. Sperăm

ca acest supliment

să fie de folos

tuturor

credincioşilor care

şi-l pot procura de

la pangarul

bisericii.

Eminescu: „Hai să ne călugărim, căci

nu suntem făcuţi să trăim între lupi”

Jumătatea lunii ianuarie ne prilejuieşte aduceri

-aminte despre Mihai Eminescu, căci pe 15 ianuarie s

-au împlinit 165 de ani de la naşterea celui pe care

Constantin

Noica l-a

numit „omul

deplin al

culturii

române“. De

aceea se

cuvine să

scriem câteva

rânduri despre

inepuizabilul

stihuitor,

oprindu-ne la unele aspecte legate de viaţa rudeniilor

sale călugăriţe, deoarece ele au contribuit într-o bună

măsură la conturarea convingerilor religioase ale

poetului căci, prin intermediul lor, a cunoscut

rugăciunea şoptită, rânduielile mănăstireşti, tihna

patriarhală a aşezărilor noastre cenobitice.

Cu acestea s-a întâlnit prima oară în

Mănăstirea Agafton din ţinutul Botoşanilor.

Meditație, rugăciuni, participare la pravila

călugărească; toate și-au pus amprenta asupra

formării spirituale a viitorului poet.

Mama lui, Raluca Jurașcu, provenea

dintr-o familie profund religioasă, cu nouă copii,

dintre care cinci s-au călugărit: trei fete la Mănăstirea

Agafton, monahiile Fevronia, Sofia și Olimpiada.

Ultima dintre ele a fost vreme de cinci ani stareță la

această mănăstire. Doi frați de-ai Ralucăi au devenit

călugări: monahul Calinic și arhimandritul Ioachim

Jurașcu (în unele adnotări apare cu numele de Iachint

sau Jachift).

De asemenea, dorim să evidenţiem relaţia

specială existentă între bunicul lui Eminescu, Vasile

Iuraşcu, şi Mitropolitul Moldovei, Veniamin

Costachi. Se pare că al doilea copil al său, Iordachi, a

avut un comportament agresiv faţă de părinţi, fapt ce

l-a determinat pe bătrânul stolnic să-i scrie

mitropolitului prin 1837, plângându-se de violenţa

progeniturii, rugându-l să-l ajute la îndreptarea

răzvrătitului fecior. Formula de încheiere a jalbei ne

dezvăluie legătura deosebită, profundă, dintre vlădică

şi bunicul lui Eminescu: „al Înaltpreasfinţiei Voastre

nevrednic fiu sufletesc, Vasile Iuraşcu, Stolnic“.

Mitropolitul Veniamin intervine la aşa-numitul

„Dipartament al Trebilor din Lăuntru“, sugerând

organelor abilitate să trimită pe împricinat la

Mănăstirea Secu spre pocăinţă şi îndreptare.

Unul din nepoții renumitului muzicolog ieșean

Gavriil Musicescu, afirma într-un din lucrările sale,

căci în visările sale, Eminescu s-a închipuit a fi chiar

stareț. Într-o scrisoare trimisă din vechea ctitorie a

Ioaniților către dulcele târg al Iașilor, îl roagă pe

Gavriil Musicescu să pună cuvânt la vlădica Iosif

Naniescu, Mitropolitul de atunci al Moldovei, ca să-l

numească stareț la Mănăstirea Neamț. Asta se

întâmpla cam cu un an înainte de a păși spre bolțile

veșniciei. Să fi fost un alt dor neîmplinit de-al

poetului, rămas ascuns în ungherele cele tainice ale

sufletului său ?

A consemnat Vasilica Onofrei

Sursa: Ziarul Lumina

3

622

Cuviosul Paisie Aghioritul a fost trecut în

rândurile Sfinţilor

Sfântul Sinod al Patriarhiei

Ecumenice, sub președinția Sanctității Sale,

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, în cadrul

ședinței ordinare de marți, 13 ianuarie 2015,

a aprobat în unanimitate referatul Comisiei

Canonice, pentru a înscrie în rândul Sfinților

Bisericii Ortodoxe pe monahul Paisie

Aghioritul (Athonitul).

Părintele Paisie Aghioritul, pe numele

de mirean Arsenie Eznepidis, s-a născut la 25

iulie 1924, la Farasa, la câteva sute de

kilometri de Cezareea din Asia Mică, patria

Sfântului Vasile cel Mare. In jurul anului

1950, face primii pași pentru intrarea în

monahism. Ajunge la Sfantul Munte Athos,

dar la rugămintea tatălui său, revine în lume.

În a doua sa călătorie la Muntele Athos, va

lua hotărârea de a rămâne definitiv aici. În

anul 1953 ajunge la Sfânta Mănăstire

Esfigmenu. După un an este făcut rasofor,

primind numele de Averchie. După trei ani pleacă la

mănăstirea Filotheu. Aici a primit schima mică și

numele de Paisie.

În anul 1958 s-a mutat la Sfânta Mănăstire

a Nașterii Maicii Domnului, la Stomio - Konița, unde a

rămas până în 1962. În anul 1962, a plecat în peninsula

Sinai și a locuit la Chilia Sfinților Galaction și Epistimi.

Revenit la Sfântul Munte Athos în anul 1964, s-a stabilit

la Mănăstirea Ivirion, la Chilia Sfinților Arhangheli.

Atunci s-a legat și mai mult duhovniceste de sfântul

stareț Tihon, care viețuia la chilia Cinstita Cruce a

Mănăstirii Stavronikita, unde a primit Schima mare, la

11 ianuarie 1966.

După o lungă ședere în spitalul Papanicolau, unde

i-a fost extirpată o mare parte dintr-un plămân, a plecat

spre Katunakia (1967). Aici s-a așezat la chilia unde

viețuise un pustnic român, Ipatie. În anul 1968 ajunge

duhovnic la mănăstirea Stavronikita. Aici va face o

schimbare în ceea ce privește modul de viețuire al obștei

- va face trecerea acesteia de la viața idioritmică

(pustnicească) la cea chinoviala (de obște).

În martie 1969, după moartea duhovnicului său,

se retrage la chilia Sfânta Cruce. Aici viețuiește până în

anul 1979.

Începând cu anul 1988,

starea de sănătate a

părintelui Paisie s-a

agravat. Părăsește pentru

ultima oară Muntele

Athos, pe 10 noiembrie

1993. În data de 4

februarie 1994 a fost

operat la spitalul

Theaghnio din Tesalonic și

apoi a fost dus la

mănăstirea „Sfântul Ioan

Teologul“ de la Suroti

pentru a fi ingrijit.

A trecut la cele veșnice pe

12 iulie 1994. Potrivit

dorinței sale, a fost

înmormântat la Sfânta

Mănăstire a Sfântului Ioan

Teologul de la Suroti, nu

departe de orașul Tesalonic.

„Părintele Paisie Aghioritul era considerat un

mare sfânt încă înainte de plecarea sa din lumea aceasta.

A rânduit Bunul Dumnezeu ca în luna august 1994, să

mă număr în delegația de preoți a Sfintei noastre

Mitropolii, care, alături de un grup de studenți ASCOR,

a efectuat o vizită cu caracter oficial la mai multe

mănăstiri, între care și Mănăstirea Sf. Ioan Teologul de

la Suroti. Îmi amintesc cum maicile ne-au invitat să

mergem și să rostim o rugăciune la mormântul Părintelui

Paisie, care se mutase la Domnul în urmă cu circa trei

săptămâni. Am fost impresionat atunci de simplitatea

mormântului, străjuit de două scânduri, pe care oamenii

îngenuncheau, dar și de mulțimea pelerinilor, care

veneau și, smeriți, se aplecau și sărutau crucea de la

mormânt. De asemenea m-a impresionat atașamentul

maicilor acelei mănăstiri față de Sfântul Paisie. Ele

ne-au povestit cu cât efort venea periodic părintele

Paisie și le oferea asistența duhovnicească. Deși era

viețuitor la Sfântul Munte Athos, Părintele Paisie venea

la Mănăstirea Suroti unde spovedea maicile și slujea. Iar

sacrificiul său pentru viața duhovnicească a acestei obști

mănăstirești era acum reflectat de vegherea și rugăciunea

neîncetată a maicilor lângă mormântul celui pe care-l

considerau un mare sfânt al zilelor noastre.”- ne-a

mărturisit Părintele Mihai Mărgineanu.

Cronicar

Când păcatul se învechește în om, diavolul, în

mod firesc, dobândește mai multe drepturi și ca să

plece, va trebui să stricăm casa veche și să o zidim

pe cea nouă.”

„Cel care caută dreptatea omenească este fără

de minte, dar mai neghiob este cel care ține minte

nedreptățile pe care i le-au făcut alții, sau binele pe

care l-a făcut el altora.” Sf. Paisieanonizării Cuviosul Paisie Aghioritul împreună cu

Patriarhul Ecumenic Bartholomeu