Evan ghelia după Luca

27
Evanghelia după Luca Atestare documentară şi autor Locul şi data scrierii Destinatarul Structură literară Teme şi motive literar- teologice

description

Evan ghelia după Luca. Atestare documentară şi autor Locul şi data scrierii Destinatarul Structură literară Teme şi motive literar-teologice. Simboluri pentru Ev lui Luca. Atestare documentară şi autor. Marcion, sec. II - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Evan ghelia după Luca

Evanghelia după Luca

Atestare documentară şi autor

Locul şi data scrierii

Destinatarul

Structură literară

Teme şi motive literar-teologice

Simboluri pentru Ev lui Luca

Atestare documentară şi autor Marcion, sec. II Iustin Martirul, Dialog cu Trifon 103.19, Luca a

scris ,,memoriilelui Isus” Canonul Muratori, anii 180-200 Irineu, Adversus Haeresis (3.1.1, 3.14.1) Tertulian, sec. II, Împotriva lui Marcion 4.2.2. şi

4.5.3, Luca prezintă un rezumat al evangheliei lui Pavel

Papirusul XIV Bodner (P75), cca. 175-225 Euaggelion kata Lukan

Atestare documentară şi autor Aluzii generale şi citate din Ev lui Luca pot fi întâlnite la

Policarp (Filipeni 2.3, cca. 120-150) Ignatius din Antiohia (Epistola către Magnezieni 10, cca. 110) Didahe, cca. 120-150 Clement din Alexandria (1 Clement 38.2, 48.4, cca. 150-215) Evanghelia lui Petru & 2 Clement, sec II

Scriere autentică de autoritate canonică Irineu, cca. 130-202 Chiril al Ierusalimului, cca. 315-386 Eusebius, cca. 263-340 Ieronim, cca. 340-420 Augustin, cca. 354-430

Canonizarea Ev lui Luca Canonul Marcion, cca. 140 Canonul Muratori, cca. 170 Canonul Apostolic, cca. 300 Canonul lui Athanasius, cca. 367 Niceea, cca. 325-340 Hippo, 393 Cartagina I, 397 Cartagina II, 419 Traduceri în latina veche, cca. 150-170 Traduceri în siriacă, cca. 200 Tatian, Diatesaron, cca. 170

Discuţii pe marginea autenticităţii lui Luca

Scepticismul Şcolii de la Tübingen, sec. XIX

Baur, Harnack, Reuss, Pfleiderer etc.

Ipoteza autorilor multipli sau a redactărilor sucesive (francezii Boismard & Lamouille)

Proto Luca, anii 60, Ev Luca şi părţi din Fapte

Luca 2, completări Luca 3, anii 80, Luca însuşi vine cu

completări

Calităţile scriitorului Luca

Se aseamănă cu istoricii elini Stăpâneşte bine arta naraţiunii, a compoziţiei şi

a expunerii faptelor istorice Foloseşte răsturnări dramatice de situaţii,

puncte culminante centrate pe experienţa convertirii şi a uceniciei

Cunoaşte bine VT Critic faţă de iudei şi pozitiv faţă de romani Scop misionar şi apologetic bine articulat

Locul şi data scrierii Anii 70-80 sau 60-62 Cf. Prologului anti-marcionit al Canonului

Muratori (cca. 150-180), Luca şi-a compus evanghelia în Ahaia

Surse mai târzii vorbesc despre Alexandria sau Roma

Care este totuşi data?

Destinatarul

Formula de introducere (kratiste Qeofile) face apel la crierile lui Flavius Josephus, Împotriva lui Apion: 1.1, kratiste andron Epafrodite; 2.1, timiotate moi Epafrodite.

Destinatar grec sau unul iudeu, care a beneficiat de o bună educaţie elenistă

Teofil, persoană care face parte din lumea negustorilor bogaţi şi influenţi sau a prozeliţilor

Un Teofil real sau nu?

Scopul

Scop istoric Scop misionar Scop apologetic (asfaleia, siguranţă,

temeinicie) Scop didactic Scop literar

Structura literară Structură tripartită de tip marcan

MMP, 9:20 / transfigurarea 9:28-36

--------------------------________________|______________†_______-----------

1:1-4 1:5-3:38 4:1-9:50 9:51-19:28 19:29-23:56 24:1-53

Prolog Naraţiunea Lucrarea Călătoria la Ultima Învierea

copilăriei în Galilea Ierusalim săptămână Înălţarea

70% din Marcu

Observaţii pe marginea structurii literare

Nu se poate discuta despre structură literară fără a lua în considerare teoriile literare şi redacţionale

Imaginea lui Luca mai degrabă ca teolog decât ca istoric a afectat înţelegerea structurării Ev lui Luca

S-a propus o paralelă a structurii între Luca / Fapte Secţiuni succesive cu 6 subsecţiuni fiecare (E. E.

Ellis) Luca reflectă în structură un scop antignostic,

antidoketic (C.H. Talbert)

Teme şi motive literar-teologice Motivul geografic în Luca

Relatările din Marcu 6:46-8:27 lipsesc Simbolismul muntelui [o o;roj, munte] Domnul este în pericol de moarte pe munte în Nazaret (4:29);

muntele este locul părtăşiei cu Tatăl (6:12), muntele este locul în care Domnul eliberează un demonizat, arătânduşi puterea asupra lumii spirituale (8:42), transfigurarea are loc pe munte, unde vorbeşte cu Moise şi Ilie despre patimile Sale (9:28).

Această temă este dusă până la capăt prin apariţia Mântuitorului la Muntele Măslinilor (22:39 – în suferinţă), la Golgota (ca jertfă de ispăşire) şi la muntele înălţării (ca Mântuitor glorificat)

Teme şi motive literar-teologice Motivul căii h` o`doj, he hodos, ,calea’ 9:51 poreu,esqai eivj VIerousalh,m, să meargă

spre Ierusalim; 9:53 h=n poreuo,menon eivj VIerousalh,m, era mergând spre Ierusalim; 13:22 kai. porei,an poiou,menoj eivj ~Ieroso,luma, şi călătoria care era făcută spre Ierusalim; 17:11 Kai. evge,neto evn tw/| poreu,esqai eivj VIerousalh.m, şi El fiind în călătorie spre Ierusalim; 19:28 evporeu,eto e;mprosqen avnabai,nwn eivj ~Ieroso,luma, şi călătorea înainte, mergând în sus spre Ierusalim

Teme şi motive literar-teologice Luca extinde spaţiul alocat călătoriei (c. 9-10) faţă de Marcu (c.

8-10) Apar mai multe călătorii: Maria, Elisabeta, călătoria familiei lui

Isus la Ierusalim Călătoria celor doi spre Emaus, călătora ucenicilor spre

Muntele Înălţării - ,,Şi au zis unul către altul: ,Nu ne ardea inima în noi, cînd ne vorbea pe drum…?’ [w`j evla,lei h`mi/n evn th/| o`dw/|] (24:32)”; ,,şi povesteau ce li s-a întâmplat pe drum [kai. auvtoi. evxhgou/nto ta. evn th/| o`dw/|] (24:35).”

Motivul căii evocă celebrele călătorii din Genesa sau Exod: călătoria lui Avraam, a lui Iosif, călătoria spre Canaan

Motivul căii este apreciat şi în lumea greco-romană; apare la Homer în Iliada şi Odiseea, la Vergilius în Eneida, la Herodot în Istorii, la Iulius Caesar în Războiul Galic şi alţii

Teme şi motive literar-teologice Centralitatea Ierusalimului şi a Templului

Motivul centralităţii Ierusalimului oferă evangheliei o structură circulară:

El este adus la Ierusalim în Templu pentru a deveni parte a Vechiului Legământ prin tăierea împrejur (2:22) → instaurarea Noului Legământ la Ierusalim prin predicarea Evangheliei (24:47)

Copilul Isus merge la Ierusalim cu ocazia praznicului Paştelor (2:41-45) → la Ierusalim Mântuitorul va merge cu ocazia Paştelor pentru a pătimi (23:28)

Evanghelia debutează cu slujirea lui Zaharia în Templul de la Ierusalim (1:8-10) → evanghelia se încheie cu slujirea Bisericii în Templul din Ierusalim (24:52-53)

Teme şi motive literar-teologice Motivul celor doi martori / paralelisme narative du,o martu,rwn, duo marturon, ,doi martori’ Există câte doi martori la toate evenimentele majore din viaţa

Mântuitorului (Ana şi Simeon, 2:25-38; Moise şi Ilie, 9:30, 32; Cleopa şi tovarăşul său în drum spre Emaus, 24:4)

Continuarea temei este necesară până în săptămâna patimilor şi mai ales după momentul învierii pentru că o anumită probă era acceptată pe baza mărturiei a doi sau trei martori (cf. Deuteronom17:6; Matei 18:16). Cei doi în drum spre Emaus sunt martori ai învieirii, ba mai mult, doi îngeri sunt mandataţi să vestească faptul învierii Domnului (24:4). Din acest punct de vedere această temă capătă valenţe apologetice

x2 Paralelisme narative Ioan Botezătorul & Isus Naşterile sunt profeţite Naşterile sunt anunţate de îngeri Naşterile întâmpinate de descumpănire şi

necredinţă Există totuşi diferenţe considerabile

Teme şi motive literar-teologice Tema şederii la masă

Domnul stă la masă cu vameşul Levi şi invitaţii lui (5:29); este invitat la masă de Simon fariseul (7:36, 49); la masă o femeie îi toarnă mir pe picioare (7:37); un alt farisu Îl invită la masă (11:37); Domnul rosteşte mai multe pilde care presupun şederea la masă sau un ospăţ (12:37; 13:29; 14:8-15; 14:16-24; 17:7); din nou la masă în casa unui fariseu (14:1, 7)

Semnificaţia şederii la masă este una soteriologică În timp ce stăteau la masă, o femeie păcătoasă îi stropeşte picioarele cu

mir şi cu lacrimile ei; ,,Iertate îşi sunt păcatele. (7:48)” Luca se foloseşte de reacţia celor ce şedeau la masă pentru a realiza o

legătură între tema şederii la masă şi aspectul soteriologic: ,,Cei ce şedeau la masă cu El au început să zică între ei: ,Cine este acesta de iartă chiar şi păcatele?’ (7:49)

Şederea la masă reprezintă pentru Luca o chemare la părtăşia cu Dumnezeu, la descoperirea adevărului divin spre mântuirea fiinţei umane (cf. 5:29-32)

Teme şi motive literar-teologice Motivul priorităţii femeilor – pro gune Elisaveta este umplută de Duhul Sfâtânt şi o recunoaşte pe

Maria ca fiind mama Domnului Isus (1:41-43); Ana este prezentă la Templu şi vorbeşte despre pruncul Isus (2:36-38); o femeie păcătoasă îi spală Domnului picioarele (7:37-50); mai multe femei Îl însoţesc pe Domnul pe drum şi Îi slujesc (8:1-3); o femeie bolnavă de doisprezece ani este vindecată de Domnul (8:43); două femei, Marta şi Maria Îl slujesc pe Mântuitorul (10:38-42); o femeie din norod este uimită de predicarea şi mesajul Domnului Isus (11:27); vindecarea unei femei gârbove (13:11-13); o femeie este amintită într-una din pildele despre Împărăţie (13:20-21); de asemenea o femeie este amintită în pilda cu drahma pierdută (15:8-9); saducheii Îl ispitesc printr-o situaţie ipotetică despre o femeie care se recăsătoreşte de şapte ori (20:27-33); femeile sunt prezente în cuvântările escatologice ale Domnului (17:34-37; 21:23).

Teme şi motive literar-teologice Importanţa Duhului Sfânt şi a rugăciunii Expresii ,,plin de Duhul Sfânt” Duhul Sfânt confirmă puterea lui Isus şi prezenţa Împărăţiei lui

Dumnezeu Marile evenimente din evanghelie sunt precedate de rugăciune Naşterile lui Ioan şi Isus au loc într-o astmosferă de rugăciune

şi ascultare Isus se roagă înainte de alegerea celor 12, înainte de

înmulţirea pâinilor, înainte de a-i întreba pe ucenici cine este El, înainte de schimbarea la faţă

Isus se roagă după întoarcerea celor 70, înainte de a-i anunţa pe ucenici despre patimile Sale la Ierusalim, se roagă în Ghetsemane, dar şi după înviere

Luca are mai multe parabole despre perseverenţa în rugăciune

Retorică elenistă; începuturi idilice, finaluri dramatice

Luca începe prin prezentări pozitive Pe parcurs problemele, persecuţia se fac simţite tot

mai mult Stilistică apreciată de evrei (vezi Samuel, Samson,

Solomon etc.) Stilistica aceasta este apreciată şi de greci (vezi

naşterea lui Cicero, de Plutarch) Viaţa lui Alexandru Macedon (Plutarch, Vieţi paralele,

Viaţa lui Alexandru) Întâlnirea celor doi cu Isus pe drumul Emausului îşi

găseşte paralela în arătarea lui Romulus după moarte ca Zeu

Stil literar mixt, limbaj variat şi contrastant

Aceasta se datorează surselor Luca imită stilul LXX Are semitisme, arhaisme, modelare narativă,

prin urmărirea unor teme mesianice Vrea să păstreze savoarea biblică Unele semitisme pot fi atribuite nevoii de a

respecta sursele De fapt dialectul Koine era în ansamblul său un

dialect semitizat Luca este un autor educat, complex, onest

Nota idealistă a Ev lui Luca Anunţarea naterii lui Ioan Botezatorul, cuvântarea lui Zaharia, anunţarea

naşterii Domnului Isus Christos, cuvântarea Elisavetei, cântarea Mariei, cuvântarea lui Simeon şi cuvântarea Anei la Templu.

,,Pătimirea este interiorizată în întregime. Lupta decisivă are loc la Ghetsimani: în această luptă interioară – o agonie – Isus asudă sânge.”

În chinul de moarte în care se afla (anticipare a inevitabilului) este trimis un înger ca să-L întărească. Atmosfera devine una marcată de linişte, de întristare şi de o oarecare pace: ucenicii dormeau.

Isus Îşi învinge temerile, gânduriele de renunţare şi astfel are puterea să-l primească pe Iuda cu gingăşie, să vindece urechea robului marelui preot, îl înduioşează pe Petru cu privirea Sa, vorbeşte femeilor care Îl plângeau, se roagă pentru iertarea torţionarilor şi batjocoritorilor, promite viaţa veşnică tâlharului care crede în El

Apogeul acestei idealizări îl constituie declaraţia de nevinovăşie a lui Pilat (de 3 ori), afirmaţiile femeilor, poporului, tâlharului, centurionului.

Tema Exodului la Luca

Locaţie şi cronologie nedefinită Limbaj specific Imagistică exodică Importanţa crucială a Paştelor

Evanghelia lui Luca în studiile recente

Anii 1950 şi apariţia criticii redactării Hans CONZELMANN, Teologia sfântului Luca Die Mitte der Zeit, ,,În mijlocul timpului” Luca a introdus ideea unei istorii a mântuirii în

3 etape: 1) perioada lui Israel

2) perioada lui Isus

3) perioada Bisericii Luca istoricul devine Luca teologul

Evanghelia lui Luca în studiile recente

Luca oferă o nouă perspectivă asupra escatologiei Perioada Bisericii capătă numele de

Frühkatholosmus, ,,catolicism primar”

Critica naraţiunii Analiza naraţiunilor cu scopul descoperii teologiei Identificarea temelor centrale şi comune în Luca-

Fapte Comparaţie cu alte lucrări literare ale vremii