Duminica 31 Dupa Rusalii

2
Vi nde car ea orb ulu i din Ier iho n con stituie, în con tex tul iti ner ariului lit urg ic al anu lui  bisericesc, un prim moment în care aten ia ne este îndreptată înspre atmosfera liturgică i ț ș duhovn icească a peri oadei T riod ului, con cluzie sus inută i de contextu l biblic mai lar g din care ț ș este despri ns evenimentul vi nd ecă rii or bu lui, un de ni se spun e că „Iisus merg ea sp re Ierusalim„(Lc !", !!#$ e vorba de călătoria înspre patima cea de bună voie prin care neamul omenesc a fost izbăvit de moarte, de diavol i de iad ș %n această călătorie a lui &ristos îns pre Ierusalim suntem chema i de 'iserică, cu îndemnul de ț a face din căl ăt oria lui &ris tos prop ria noast ră căl ăto rie, av nd ca rep ere preci se faptel e i ș învăăturile )ntui torul ui nost ru, împărtă ite nou ă de către 'iserică în i prin l ucrar ea sa litur gică ț ș ș i catehetică *rin lucrarea liturgică a 'isericii devenim în plan duhovnicesc contemporani cu ș faptele )ntuitorului Iis us &ristos, faptele mntuitoare săvr ite atunci pentru diferite persoane în ș ni te contex te preci se, deven ind, pri n Litur ghia 'is ericii , faptele pr in care se mntuiesc i se vor ș ș mntui to i cei care vor crede în &ristos +el mort i înviat ț ș nul di ntre dar urile împărtă ite nouă pr in litur ghisir ea -umin icii acest eia ne este arăt at i ș ș descris de .fntul Ioan /ură de 0ur în tlcuirea la relatarea pe care evanghelistul )atei o face acestui eveni men t, evide n iind apă sat rvn a deoseb it ă pe care cei doi orbi au ară tat1 o fa ă de ț ț )ntuitorul Invocăm aici o scurtă lămurire pe care .fntul 2icolae Velimirovici o face vizavi de faptul ca în varianta 3vanghelistului Luca este un singur orb, numit de )arcu 'artimeu, iar în var iant a 3va ngh elis tul ui )ate i sunt doi orb i „3v ang hel istul )at ei, spune .f ntu l 2ic ola e Velimiro vici , vor be te de doi orbi, dar fără a intra în contradicie cu 3va ngh elis tul Luca , în ș ț var iant a căr uia este un singu r perso na4 orb 2u e nici o nep otrivire ci, la fel ca i în cazu l ș îndrăci ilor di n /adar a, unde un 3va ngheli st pome ne te de do i, iar a ltul po mene te doar de unu l, ț ș ș anume pe cel mai grav în drăcit, i în cazul or bilor , un 3va ngheli st pomen e te doi orb i, iar altul ș ș doar pe un ul din cei d oi orbi , i anume pe ce l mai cuno scut în împre4ur imi .e poa te ca ace ti doi ș ș orbi nici să nu fi fost împreună, ci unul să se fi aflat într1o parte a or a ului iar celălalt în altă parte ș 0ici se vorbe te de unu l din cei doi orb i, cel mai cuno scu t în parte a loc ului acel uia 5(2icolae ș Velimirovici, *redici, p 678# %ntorcndu1ne la rvna pentru &ristos a celor doi orbi, .fntul Ioan /ură de 0ur spune9 „0u începu t să strige în gura mare$ cu ct li se închidea gura cu att striga u ai puternic 0 a1i suflet ul ș srguincios i stăruitor: To cmai piedicile îl fac mai st ăruitor &ristos a lăsat pe ceilal i să le spună ș ț s ă tac ă pent ru a v ă di i mai mult s rgui n a lor i ca s ă cuno ti c ă pe me ri t au pr imit ș ț ș ș vindecarea5(;milii la )atei, p "<8# 'iserica ne aten ion eaz ă că suntem într1o per ioa dă în care în chi p lit ur gic 1du hov nicesc ț &ristos trece în ultimul său drum spre Ierusalimul pămntesc, al cărui capăt este Ierusalimul +eresc, c tigat i dărui t nouă de &ri stos pr in chi nuril e, cruce a i moar tea cea de bunăv oie, drum ș ș ș  pe care i noi trebuie să pă im cu via a noastră pentru a putea gusta din bucuria vederii lui &ristos ș ș ț +el %nviat, care .e arată celor ce din răsputeri au strigat către 3l pentru a1i scoate din cumplitul întuner ic al orbirii du hovni ce ti în care au căzut pr in sfat ul celui v iclean i prin sl ăbiciu nea min ii ș ș ț %ncep utul ie irii din starea de orbir e duhovnicească const ă în lucra rea de adunare a puterilor ș suflete ti din star ea de risi pire în ca re au fost duse de am ăgitoar ea dulcea ă a patimilor i centrar ea ș ț ș  pe o stare de rvnă fierbinte, spontană, necalculată, din care, ca i în cazul orbilor, nu lipsesc ș gesturile de disperare, toate fiind 4ustificate lund în calcul miza9 puteau pierde pe +el care se ducea să moară pentru ei i pentru întreaga lume =vna noastră est e căldu ă cel mult pentru că nu ș ț con tientizăm deplin miza:: ș

description

predica

Transcript of Duminica 31 Dupa Rusalii

Page 1: Duminica 31 Dupa Rusalii

7/21/2019 Duminica 31 Dupa Rusalii

http://slidepdf.com/reader/full/duminica-31-dupa-rusalii 1/2

Vindecarea orbului din Ierihon constituie, în contextul itinerariului liturgic al anului

 bisericesc, un prim moment în care aten ia ne este îndreptată înspre atmosfera liturgică iț ș

duhovnicească a perioadei Triodului, concluzie sus inută i de contextul biblic mai larg din careț ș

este desprins evenimentul vindecării orbului, unde ni se spune că „Iisus mergea spre

Ierusalim„(Lc !", !!#$ e vorba de călătoria înspre patima cea de bună voie prin care neamulomenesc a fost izbăvit de moarte, de diavol i de iadș

%n această călătorie a lui &ristos înspre Ierusalim suntem chema i de 'iserică, cu îndemnul deț

a face din călătoria lui &ristos propria noastră călătorie, avnd ca repere precise faptele iș

învă ăturile )ntuitorului nostru, împărtă ite nouă de către 'iserică în i prin lucrarea sa liturgicăț ș ș

i catehetică *rin lucrarea liturgică a 'isericii devenim în plan duhovnicesc contemporani cuș

faptele )ntuitorului Iisus &ristos, faptele mntuitoare săvr ite atunci pentru diferite persoane înș

ni te contexte precise, devenind, prin Liturghia 'isericii, faptele prin care se mntuiesc i se vor ș ș

mntui to i cei care vor crede în &ristos +el mort i înviatț ș

nul dintre darurile împărtă ite nouă prin liturghisirea -uminicii acesteia ne este arătat iș ș

descris de .fntul Ioan /ură de 0ur în tlcuirea la relatarea pe care evanghelistul )atei o face

acestui eveniment, eviden iind apăsat rvna deosebită pe care cei doi orbi au arătat1o fa ă deț ț

)ntuitorul Invocăm aici o scurtă lămurire pe care .fntul 2icolae Velimirovici o face vizavi de

faptul ca în varianta 3vanghelistului Luca este un singur orb, numit de )arcu 'artimeu, iar în

varianta 3vanghelistului )atei sunt doi orbi „3vanghelistul )atei, spune .fntul 2icolae

Velimirovici, vorbe te de doi orbi, dar fără a intra în contradic ie cu 3vanghelistul Luca, înș ț

varianta căruia este un singur persona4 orb 2u e nici o nepotrivire ci, la fel ca i în cazulș

îndrăci ilor din /adara, unde un 3vanghelist pomene te de doi, iar altul pomene te doar de unul,ț ș ș

anume pe cel mai grav îndrăcit, i în cazul orbilor, un 3vanghelist pomene te doi orbi, iar altulș ș

doar pe unul din cei doi orbi, i anume pe cel mai cunoscut în împre4urimi .e poate ca ace ti doiș ș

orbi nici să nu fi fost împreună, ci unul să se fi aflat într1o parte a ora ului iar celălalt în altă parteș

0ici se vorbe te de unul din cei doi orbi, cel mai cunoscut în partea locului aceluia5(2icolaeș

Velimirovici, *redici, p 678#

%ntorcndu1ne la rvna pentru &ristos a celor doi orbi, .fntul Ioan /ură de 0ur spune9 „0u

început să strige în gura mare$ cu ct li se închidea gura cu att strigau ai puternic 0 a1i sufletulș

srguincios i stăruitor: Tocmai piedicile îl fac mai stăruitor &ristos a lăsat pe ceilal i să le spunăș ț

să tacă pentru a vădi i mai mult srguin a lor i ca să cuno ti că pe merit au primitș ț ș ș

vindecarea5(;milii la )atei, p "<8#

'iserica ne aten ionează că suntem într1o perioadă în care în chip liturgic1duhovnicescț

&ristos trece în ultimul său drum spre Ierusalimul pămntesc, al cărui capăt este Ierusalimul

+eresc, c tigat i dăruit nouă de &ristos prin chinurile, crucea i moartea cea de bunăvoie, drumș ș ș

 pe care i noi trebuie să pă im cu via a noastră pentru a putea gusta din bucuria vederii lui &ristosș ș ț

+el %nviat, care .e arată celor ce din răsputeri au strigat către 3l pentru a1i scoate din cumplitul

întuneric al orbirii duhovnice ti în care au căzut prin sfatul celui viclean i prin slăbiciunea min iiș ș ț

%nceputul ie irii din starea de orbire duhovnicească constă în lucrarea de adunare a puterilor ș

suflete ti din starea de risipire în care au fost duse de amăgitoarea dulcea ă a patimilor i centrareaș ț ș

 pe o stare de rvnă fierbinte, spontană, necalculată, din care, ca i în cazul orbilor, nu lipsescș

gesturile de disperare, toate fiind 4ustificate lund în calcul miza9 puteau pierde pe +el care se

ducea să moară pentru ei i pentru întreaga lume =vna noastră este căldu ă cel mult pentru că nuș ț

con tientizăm deplin miza::ș

Page 2: Duminica 31 Dupa Rusalii

7/21/2019 Duminica 31 Dupa Rusalii

http://slidepdf.com/reader/full/duminica-31-dupa-rusalii 2/2

0cea rvnă, exprimată att de nonconven ional i cu puternice accente de disperare, L1aț ș

determinat pe &ristos să .e oprească „3vanghelistul nu ne dă mărturie despre ei că via a lor ț

îmbunătă ită le putea da îndrăznire, dar rvna lor inea locul tuturor virtu ilor .ă1i imităm i noi peț ț ț ș

ace tia -acă -umnezeu zăbove te să ne de ace cerem, chiar dacă mul i ne îndeamnă să nu ne maiș ș ț

rugăm, noi să nu contenim deloc rugăciunea +u asta, mai cu seamă, atragem asupra noastrăîndurarea lui -umnezeu ită1te la ace ti orbi 2u le1a oprit rvna nici sărăcia lor, nici bete4uneaș

trupului lor, nici mustrările oamenilor, nici că &ristos nu1i auzea 2imic 0 a1i un suflet înflăcăratș

i chinuit5, spune .fntul Ioan /ură de 0urș

-upă ce ochii orbului au fost deschi i, 3vanghelistul Luca spune că „mergea după 3l, slăvindș

 pe -umnezeu5, îndemn pentru noi în a urma pe &ristos în drumul spre Ierusalim unde va lucra

mntuirea noastră, chiar i a meaș

*reot Ionel .cnteie