Cu toii folosim n viaa noastr diferite obicte, dupa care la un moment dat ni se par o obinuin i le uitam importana.n acest referat voi vorbi despre ceea ce ne ndulcete viaa de cnd ne tim.Oare aceste lucruri, ndulcindu-ne viaa ne ndulcesc i sntatea? Oare duneaza sau mbuntesc funcionarea corpului nostru?Ei despre asta voi discuta n acest referat,despre zaharide i efectul lor asupra vieii noastre.

Cteva explcaii ai termenilor enumerai n cuprins vor fi n slide-urile urmtoare.Cteva detalii despre fiecare termen n parte mpreun cu imagini.

Zaharidele sunt substane organice naturale care provin din grsimi vegetale. Zaharidele sunt cunoscute ca produi naturali nc din cele mai vechi timpuri sub forma sucurilor de fructe i a mierii de albine.Zaharidele sunt o clas de compui organici naturali de origine vegetal cu rol de rezerv de hran, dar i de susinere mecanic a plantelor. Denumirea de zaharuri sau zaharide provine de la cuvntul grecesc sakkharon iar denumirea deglucidevine tot de la un cuvnt grecesc glikis" care nseamn dulce. Zaharurile se mai numesc i hidrai de carbon, deoarece, pe lng carbon, aceste substane mai conin hidrogen i oxigen, care n majoritatea cazurilor se afl n acelai raport ca i n ap.Zabarurile sauglucidele formeaz o component fundamental a alimentaiei umane.

Deoarece zaharidele pot fi extrase din diferite organe ale plantelor cum ar fi: glucoza, celuloza, zahrul, amidonul, ele constituie o baz a materiei vii care are rol energetic n metabolism.

Monozaharidele sunt compui hidroxi-carbonilici, care conin n molecula lor,pe lng grupa hidroxil OH, o grup aldehidic (aldoze) sau cetonic (cetoze).n funcie de numarul atomilor de carbon care alcatuiesc molecula, monozaharidele se clasific n dioze (cu 2 atomi de carbon), trioze (cu 3 atomi de carbon), tetroze (cu 4 atomi), pentoze (cu 5 atomi), i hexoze. Cea mai simpl monozaharid este aldehida glicolic,care este o aldodioz. Tetrozele nu se gsesc n natur. Pentozele sunt foarte raspndite n natur: arabinoza,xiloza, riboza; cat si hexozele: glucoza,galactoza,fructoza,sorboza.

Reprezentani:Pentoze : se caracterizeaza prin formare de furfurol, la incalzire cu acizi minerali diluati.Xiloza: Este mult raspandita in natura, ca o componenta a gumelor vegetale si sub forma de xilan , o polizaharida ce insoteste celuloza in lemn si constituie o parte din asa-numita heiceluloza (paie,coceni de porumb, coji de semine de bumbac i floarea-soarelui)Arabinoza: Este mult raspandita in vegetale, este ca o componenta a gumelor si mucilagiilor vegetale si a hemicelulozei (din guma de cires sau din sfecla, dupa extragerea zaharului.

Riboza: este un compus de cea mai mare importanta biologica , fiindca este alturi de dezoxi-riboza, o componenta esentiala aacizilor nucleici si apare in orice celula vie. Hexoze: glucoza, manoza, galactoza, fructoza Manoza: nu se intalneste libera in natura.fructul unui palmier sud-american este cel mai bun material pentru obtinerea manozeiGalactoza: nu se gaseste libera decat rar, dar este adesea intalnita in dizaharide, trizaharide, polizaharide. De asemenea se gaseste in glicozide si in fosfatidele din creier.

Se obin prin eliminarea unei molecule de apa intre doua monozaharide. In natura cele mai adesea dizaharide sunt formate din hexoze (glucoza, galactoza, fructoza). Se cunosc doua tipuri de dizaharide: dizaharide reductoare si dizaharide nereducatoare.Sunt compui in stare solida, cu o buna solubilitate in apa, la nclzire se descompun, se caramelizeaza.Au toate proprietatile caracteristice monozaharidelor.

Reprezentani

Trehaloza- a fost identificata in ciuperci, in drojdii si in unele plante superioareZaharoza- , formeaz zaharul. Se gaseste in fructe in plante in cantitate mare in sfecla si trestia de zahar. Zaharoza este o substana solida, cristalina, solubila in apa, insolubila in etanol. Industrial zaharul se botine din extracia zaharozei din plante, purificarea si concentrarea soluiei apoase obinute urmata de cristalizare. Fenomenul de invertie a zaharului descrie schimbarea sensului de rotaie al planului luminii polarizate in urma hidrolizei zaharozei. Albinele poseda enzime invertaze, fiind astfel capabile sa hidrolizeze zaharoza, mierea de albine fiind un amestec de glucoza, fructoza, si zaharoza, mai conine arome ale diferitelor flori din care provine zaharoza prelucrata enzimatic de ctre albine.Zaharoza este mult utilizata in alimentaie D- fructoza este cea mai dulce dintre zaharidele simple, aproape de doua ori mai dulce ca zaharoza.Dintre cele mai cunoscute edulcoloranti amintim: zaharina (descoperita in 1879), care este aprox. de 300 de ori mai dulce dect zaharoza si aspartamul de aproximativ 160 de ori mai dulce dacat zaharoza.

Sunt raspandite atat in regnul vegetal, cat si in cel animal, avand o mare importanta biologica. Polizaharidele se obtin prin eliminarea a ,,n molecule de apa intre mai multe molecule de monozaharide : n C6 H12 O6 n H2 O [C6 H10 O5] n monozaharida polizaharida

Amidonul constituie rezerva de energie a plantelor si sursa primara de carbohidrati a animalelorCeluloza are ca monom celobioza ; intra in componenta tesuturilor de sustinere la organismele vegetaleGlicogenul este rezerva temporara de energie a animalelor, putand fi usor depolimerizat la glucoza care, apoi, are cai specifice de metabolizare

Amidonuleste o substan organic ce se gsete nseminele,fructeleituberculiiplantelori care se folosete nindustria alimentar,chimicetc. Formula brut a amidonului, determinat prin analizaelementar, este (C6H10O5)n, la fel ca acelulozei. Prin hidroliza cuacizi, amidonul trece in D-glucoza, cu randament cantitativ. Din punct de vedere al compoziiei chimice, amidonul este un amestec, format din 2 polizaharide:amilopectiniamiloz, care difer ntre ele prin structur i reactivitate.Amidonul are o structur amorf, insolubil n ap, dei la contact cu apa acesta se umfl. La recunoaterea amidonului se folosete iodul: la contact cu acesta, amidonul d o culoare violet nchis la rece.

Semintele plantelor contin pana la 70-80% amidon; continutul tuberculelor este, in general mai mic (16-19%, la cartofi cu 25% substanta uscata). Ca materie prima, la fabricarea amidonului servesc de obicei cartofii sau faina de porumb; procedeul consta in framantare in apa curgatoare, care antreneaza mai usor amidonul decat celalalte componente.Aspectul amidonului este deosebit de al celulozei. In loc de fibre, amidonul se prezinta sub forma de granule, a caror forma si marime, caracteristica pentru fiecare specie vegetala (grau, porumb, orez, cartofi, tapioca etc.) permite o usoara identificare la microscop. Diametrul granulelor este de 20-100 m , dupa provenienta. Ele sunt construite din straturi, vizibile la microscop, depuse concentric in jurul unui nucleu de condensare. Granulele de amidon, privite prin microscopul de polarizatie, intre nicoli incrucisati, arata fenomenul birefrigentii (cruce neagra). Cu ajutorul razelor X se constata semne de cristalizare ce dispar insa daca se elimina prin uscare apa absorbita higroscopic.

Formarea la planteAmidonul se formeaz n plante, fiind o surs important de glucide pentru animale. Ecuaia reaciei generale a formrii amidonului ar fi format din dou etape:

CO2+ H2O ----> CH2O + O2

6 CH2O ----> C6H10O5+ H2O ambele reactii nfptuindu-se n cloroplaste(cu participarea clorofilei), la lumin.

Importan n apa cald (peste 90 grade C) granulele de amidon se imbiba cu apa se umfla si crapa. Se obtine o masa amorfa lipicioasa si vscoas numit coca. Aceasta se coace, prjete sau fierbe i se obin produse de baz n alimentaia oamenilor i animalelor.Amidonul hidrolizeaz parial i se transform ntr-un amestec de componente cu caracter adeziv numite dextrine.Prin hidroliza total se obine glucoza, care prin fermentaie formeaz alcoolul etilic.

Utilizri Este folosit in productia culinara ca agent de ingrosare la unele sosuri si compozitii ( creme, inghetate, jeleuri ) ;n industrie la obtinerea rahatului ;Ca materie prima la fabricarea glucozei.

Utilizri

Istoric

Celuloza a fost prezent pe Terra de cnd au aprut copacii i plantele fiind constituentul principal al pereilor celulari vegetali. Datorit acestui fapt nu exist o dat anume pentru descoperirea ei; a aprut nainte de naterea omului. Recunoaterea celulozei ca fiind un constituent principal al peretelui celular vegetal a fost n glucoz.Hrtia (cea mai utilizat celuloz) Supplyed by [comteche.com] anul 1838 datorit descoperirilor botanistului francez Anselme Payen care a izolat celuloza pentru prima dat din lemn. Atunci a fost neleas structura sa. n prezent celuloza este polizaharida cea mai rspndit n natur i se afl sub observaia oamenilor de tiin producndu-se schimbri n procesul de prelucrare, utilizri i genetica plantelor (muli fermieri fiind interesai de mutaiile genetice pentru a produce cantiti mai mari de bumbac).

Celulozaeste o substan macromolecular natural din clasaglucidelor, fiind constituentul principal al membranelor celulelor vegetale. Celuloza estepolizaharidcare mpreun culignina(un compus macromolecular aromatic) i alte substane, formeaz pereii celulelor vegetale i confer plantei rezisten mecanic ielasticitate. Aceasta are aceeai formul brut ca iamidonul(C6H10O5)n, undenpoate atinge cifra miilor.Celuloza este o substan amorf, de culoare alb, insolubil n ap sau n solveni organici. Dei se umfl nu se dizolv n ap. Este solubil n hidroxid de tetraaminocupru [Cu(NH3)4](OH)2, numit i reactiv Schweizer.Nu are gustul dulce caracteristic zaharidelor. Prin hidroliz enzimatic celuloza formeaz celobioza (dizaharida) care, hidrolizat enzimatic, conduce la glucoz. Organismul uman nu are enzimele necesare hidrolizrii celulozei. De aceea celuloza nu este o substan nutritiv pentru om.

Producerea celulozeiPolizaharidele, precum celuloza sunt produse eliminnd apa coninut n moleculele monozaharoase. n acest caz glucoza este monozaharid. Companiile de bumbac i alte fabrici de materiale textile mpreun cu alte metode folosesc acest proces pentru a rafina celuloza. Cea mai pur varietate de celuloz se obine din bumbac prin egrenarea (ndeprtarea seminelor) i apoi splarea vatei din capsulele plantei de bumbac. Aceast varietate este folosit aproape exclusiv n scopuri textile.O celuloz mai puin pur se obine din lemn, stuf sau paie. n acestea celuloza este amestecat cu diferii componeni necelulozici, numii irecruste (lignin, oligozaharide, ceruri, rini.), care trebuie ndeprtai. Separarea se poate face cu ajutorul unor reactivi acizi sau bazici care dizolv incrustele, elibernd cea mai mare parte a materialului celulozic util. Printre reactivii folosii, cel mai ntrebuinat este bisulfitul de calciu, Ca(HSO3)2 (n procedeul bisulfitic) sau amestecul de sulfat de sodiu i hidroxid de sodiu (n procedeul sulfat). Celuloza rezultat este supus albirii i servete la fabricarea hrtiei sau la chimizare.

Importan Cea mai important utilizare a celulozei este obinerea hrtiei.Butenii sunt tocai mrunt,iar pipitura este amestecat cu apa i alte materiale, obinnd astfel pasta de celuloz. La aceasta se adaug clei, colorani, talc etc. Pasta de celuloz obinut n acest mod este folosit pentru obinerea hrtiei de ziar de utilizare nepretenioas.Nitraii de celuloz (nitroceluloza) se folosesc pentru obinerea maselor plastice,a lacurilor i vopselelor cu luciu puternic , a pulberii fr fum.Acetaii de celuloz sunt folosii ca materii prime la fabricarea mtsii artificiale.

Surse de celulozApare n stare pur n componena bumbacului. Din acesta se obine cea mai pur celuloz prin ndeprtarea seminelor i splarea vatei din capsulele de bumbac, iar celuloza rezultat este folosit n industria textil deoarece are un procent de 91% celuloz. Se gsete n combinaie cu lignin n lemn (40-60%). Fibrele de celuloz prezente n lemn sunt sub forma unui polimer complex: lignin. Acesta tratat cu substane alcaline duce la formarea hrtiei. Alte surse sunt inul, cnepa, stuful (50%). Formarea celulozei n plante este rezultatul unui proces de biosintez fotochimic. Peretele celular vegetal este alctuit din celuloz cu excepia ctorva tipuri de alge. Celuloza este organizat n microfibre. Structura confer rigiditate plantei i un mediu poros favorabil circulaiei apei, mineralelor i altor substane nutritive. Celuloza formeaz prile de susinere ale plantelor mpreun cu lignina i alte substane necelulozice, i confer acestora elasticitate. Multe din speciile de plante care conin un nivel ridicat de celuloz sunt benefice omului.Numeroasele grupri hidroxil existente de-a lungul lanului, n resturile glucozice, formeaz ntre ele un numr uria de legturi de hidrogen care mpacheteaz foarte strns lanurile macromoleculare i confer celulozei structura macroscopic de fir. Dei este considerat ca fiind produs de plante i unele bacterii produc celuloz.

Utilizri

Celuloza este utilizat la obinerea substanelor explozibile de tip pulbere fr fum; a mtsii artificiale de tip vscoz (milanez) i a mtsii acetat; a nitrolacurilor i nitroemailurilor (lacuri de acoperire cu uscare rapid i luciu puternic); a celofanului. Este o materie prim de mare valoare economic i constituie punctul de plecare n fabricarea unor produse importante, dintre care cea de hrtie ocup un loc principal (a fost folosit pentru obinerea hrtiei nc din secolul 2).Se ntlnete n cantiti mari n aproape toate plantele i este o principal surs de hran. Are proprieti de reducere a valorii calorice a unor alimente dac n acestea se adaug celuloz cristalizat. Mtasea vscoz este ntrebuinat la fabricarea diferitelor esturi precum i a cordului pentru anvelope. Dac soluia de vscoz este filat, printr-o font fin n baie de acid sulfuric diluat i glicerin, se obin folii dintr-un produs larg folosit-celofanul. Produse care conin celuloza: burei, sprayuri pentru alergie sau pudre, benzi medicale. Celuloza este foarte ieftin pentru c este foarte abundent.

Glicogenul, polizaharid constituie principala forma de rezerva utilizata de regnul animalZaharidele sunt sintetizate de ctre plante, din dioxidul de carbon si apa, sub aciunea razelor solare. Majoritatea reprezentaiilor corespund unei formule moleculare Cn(H2O)n, in care raportul dintre hidrogen si oxigen este de 2:1, la fel ca si apa, glucoza are formula moleculara C6(H2O)6, iar zaharoza C12(H2O)11.

Zaharidele se gsesc att n corpul animalelor ct i al omului, iar n fructe este cunoscut sub numele de glucoz. Glucoza este o substan solid, de culoare alb, cristalizat, de dou ori i jumtate mai puin dulce dect zahrul, si este solubil in ap.Prin fermentaie alcoolic, glucoza, n prezena drojdiei de bere, se transform in alcool etilic i dioxid de carbon, n acest mod se poate obin vinul bun de struguri.

Glucozaeste compusul organic, aparinnd claseizaharidelor, care areformula chimicC6H12O6. Dei are aceeai formul chimic,fructozaeste diferit fa de glucoz prin modul de legare a atomilor. Astfel, glucoza are o singur grupare dealcoolprimar, pe cnd fructoza are dou grupri de alcool primar. Atunci cnd n organism are loc oxidarea glucozei se elibereaz o cantitate mare de energie, necesar activitii organismelor. De obicei medicii pentru a ntrii organismele slbite ale oamenilor bolnavi administreaz injecii cu glucoz.

Zaharoza este un compus ternal, alctuit numai din urmtoarele trei elemente: carbon, hidrogen i oxigen. Oxidarea zahrului se poate scrie prescurtat astfel:

Zahr + oxigen = bioxid de carbon + ap + cldur

Pentru aflarea coninutului n substana uscat a unei zemi se folosete zaharometrul sau refractometrul. Zaharometrul este un aparat simplu de sticl, care are forma unui termometru mult mai umflat n partea de jos. n unfltura de jos a aparatului se afl mercur sau cteva alice, care l ngreuneaz i l face s stea vertical n zeam. Introducnd zaharometrul n zeam, el se va afunda mai mult sau mai puin n ea, dup cum zema conine mai puin sau mai mult substan uscat. Citim atunci cifra care corespunde linioarei ce se gsee la locul de ieire al evii de sticl din zeam i avem dintr-o dat gradele Brix ale zemei, adic tocmai coninutul ei n substane uscate.

Cu ajutorul zaharimetrului i prin metode simple, se poate determina rapid ct substan uscat, ct zahr i ce puritate au zemurile din fabric sau sfecla; putem de ci controla mersul fabricaiei sau aprecia calitatea sfeclei, att la intrarea ei n fabric ct i la selecionarea sfeclelor pentru seminceri.

Purificarea zemii, adic ndeprtarea nezahrului din zahr, nu se obine dintr-o dat, ci n urma a dou aperaii: defecaie i saturaie. Aceste operaiuni mbinate au fost introduse pentru prima dat la fabricarea zahrului de savantul rus G. G. Hess.Defecaia const n tratarea zemei cu lapte de var, iar saturaia, n trataea zemei defecate cu gaze coninnd dioxid de carbon. Ca purificarea s fie ct mai perfect, se fac mai multe defecri i saturaii. Rafinarea zahrului const n dou operaii principale: decolorarea clersei i n recristalizarea zahrului din ea. Fabricarea zahrului din clersa decolorat cu crbune activ poate fi realizat ndou feluri: pentru obinerea zahrului cubic presat, sau pentru obinerea zahrului cubic turnat.

Tipuri de zaharZahar granulat E cel mai popular tip de zahar si probabil tipul pe care il ai si tu, acum, in bucatarie. Poate fi folosit pentru coacere sau preparare pe aragaz, pentru bauturi sau prajituri. Se gaseste in orice supermarket si e bine sa fie pastrat in pungi inchise bine.

Zahar pudr sau superfin E folosit cel mai des pentru glazuri de prajituri sau fursecuri. Se dizolv foarte uor.

Zahrul brunZaharul brun este una dintre obsesiile dieteticienilor si o vaca de muls pentru firmele producatoare de zahar. Pentru ca, printr-o campanie inteligenta de PR, ni s-a bagat in cap ca e mai sanatos zaharul brun decat zaharul alb. Fiind mai sanatos, trebuie sa fie mai scumpDin pacate, zaharul brun este la fel de nociv ca zaharul alb. Vorbesc de zaharul rafinat, care se gaseste prin magazine. Fiind rafinat, zaharul nu este decat un carbohidrat pur. Atat cel alb cat si cel brun. (cel alb mai este albit cu un E).Daca vorbim de zaharul brun nerafinat, acesta ar mai avea, teoretic, niste vitamine si niste nutrienti. Dar, cel putin teoretic, este la fel de nociv pentru organism ca si cel alb.

Zahrul alb=OTRAVA ALBZaharul alb numit si "otrava alb"este obtinut prin procedee complexe de rafinare, din doua surse importante: sfecla de zahar si trestia de zahar. Sfecla de zahar si trestia de zahar contin peste 50 de nutrienti activi in compozitia lor, printre care numeroase vitamine , oligoelemente, minerale si enzIme, toate acestea fiind necesare unei bune functionari a organismului. Insa dupa procesele de rafinare la care este supus zaharul natural, acesta ajunge sa contina sub forma de zahar alb, o singura cmponenta: zaharoza pura. Multi medici si nutritionisti considera ca zaharoza pura din zaharul alb este o veritabila "otrava" pentru un organism care s-a adaptat in cursul evolutiei, sa consume zaharuri complexe din fructe si legume, prelucrarea si metabolizarea zahararozei facandu-se cu incredibile eforturi de catre organism.

Fructozaeste un compus organic cu formula brut C6H12O6, aparinnd claseizaharidelor,omonozaharidde tipul cetohexozelor, epimer al glucozei. Dupglucozeste cea mai rspndit monozaharid. Apare n stare liber n fructele dulci i n miere sau combinat n di-, tri- ipolizaharide.n stare liber fructoza are form piranozic (form ciclic de 6 atomi), n timp ce n oligo- i polizaharide adopt forma furanozic (form ciclic de 5 atomi).Este o substana solid, cristalizat n form de ace, cu gust dulce (este cea mai dulce monozaharid), solubil n ap i metanol

Mierea de albineMierea(dinlatinmelem; ngreacnseamn "albin") este unprodus apicolobinut prin transformarea i prelucrareanectaruluisau maneide ctrealbinei depozitat n celulelefagurilorpentru a constitui hrana populaiei dinstup. Obinerea mierii este scopul principal al apiculturii din prezent i din trecut. Conform statisticilor, producia anual mondial de miere n 2005 a fost de de 1,4 milioane de tone.

Mierea de albine a fost prima substan dulce folosit de om, fiind preuit n special de preoi n cadrul diverselor ritualuri. Exist suficiente mrturii c n civilizaiile antice mierea era folosit, printre altele, la prepararea unei buturi alcoolice la care se aduga polen i levuri din faguri, ns, cele mai vechi documente referitoare la miere sunt dou fragmente scrise n limba sumerian. De la egipteni au rmas mrturii privind modul de recoltare i folosire a mierii. Babilonenii i diferitele civilizaii strvechi din India i China, utilizau mierea att ca medicament ct i la ritualuri i ceremonii. nVechiul Testamentgsim scris "miere" de peste 60 ori. nGrecia antics-a scris mult despre producerea de miere.Hipocraterecomanda mierea pentru vindecarea unor afeciuni (gastro-intestinale, renale, respiratorii) i pentru tratamentul plgilor.Dioscoride, autorul unei cri n cinci volume,De Materia Medica, trata plgile fistulizate folosind mierea n aplicaii locale.Pliniuindica mierea n asociere cu untur de pete la tratarea rnilor infectate. Musulmanii foloseau mierea ca un leac bun pentru orice boal. Folosirea mierii n alimentaie (ca hran, butur, conservant), n medicin, n ritualurile religioase a fost n continu cretere pn la descoperirea zahrului din trestie i sfecl. n anul1871a fost descoperit invertaza, (oenzimcare grbete conversiazahruluinglucozifructoz.

Mierea este un aliment cu gust dulce i parfumat, cu aspect semifluid, vscos sau cristalizat i culoare specific, avnd un coninut mare de zaharuri i substaneminerale,vitamine,enzime,acizi organici.Culoarea. n raport cu substanele colorate care se gsesc n nectar i care sunt pigmeni vegetali-caroten, clorofil, xantofil- culoarea mierii difer de la incolor pn la neagr. La mierea de nectar predomin culoarea galben. Mierea strns la nceputul primverii are o culoare de un galben viu, pn la portocaliu. Cu timpul, mierea i pierde culoarea iniial, de obicei se nchide la culoare, iar n timpul cristalizrii se deschide.Producerea mierii de ctre albine este un proces complex de transformare a materiei prime n miere, ncepnd cu recoltarea i terminndu-se cu cpcirea celulelor din faguri. Albinele lucrtoare recolteaz nectarul sau mana cu ajutorul aparatului bucal (trompa) i le nmagazineaz un timp n gu, unde sunt amestecate cu saliv, iar la sosire transfer coninutul zaharat albinelor din stup, care l prelucreaz n continuare, pn se obine produsul finit.

Utilizri

Prin calitile sale nutritive este considerat un aliment de mare valoare n hrana oamenilor de toate vrstele, avnd utilizri largi n dietetic i terapeutic.Mierea este foarte des folosit n alimentaie, nbuctriesau ca medicament, fiind demedicina popularfoarte apreciat. De asemenea are importante aplicaii n alimentaia artificial, n alimentaia pre- i post-operatorie, n pediatrie i ginecologie.

Valoarea alimentar i dieteticValoarea alimentar a mierii const n primul rnd n bogia ei n zaharuri (70-80%), din acest punct de vedere, fiind un aliment energetic prin excelen. Majoritatea zaharurilor din miere sunt zaharuri simple, (glucoz i fructoz), care nu mai necesit o prelucrare special prin digestie, fiind direct asimilate i arse complet, pn la stadiul de bioxid de carbon i ap, elibernd energie n toate etapele de descompunere prin care trec. Un gram de zaharuri din miere elibereaz ca i zahrul de sfecl: 4,1 calorii, dar (spre deosebire de zahr), aceast energie este pus n totalitate la dispoziia organismului, astfel c mierea este un aliment uor asimilat i digerabil. Deosebirea esenial a mierii de albine de zahrul comercial const n coninutul su ridicat n unele substane nezaharoase (microelemente, enzime, acizi organici i vitamine), care i exercit efectul pozitiv att prin aciunea de reglare a unor funcii importante ale organismului, dar i contribuind la conferirea calitilor gustative specifice ("gust de miere"). Att aspectul, culoarea, consistena i gustul fac din miere un aliment mult apreciat, dar mai ales aroma sa specific, datorit coninutului n uleiuri eterice (volatile), parfumul mierii fiind identic cu parfumul florilor din care provine..

Valoarea terapeutic a mierii

Mierea de albine nu are doar caliti nutritive ci, n urma studiilor, s-a demonstrat c are i o aciune terapeutic eficient, ce se exercit att asupra afeciunilor digestive, ct i n afeciunile hepato-biliare, cardio-vasculare, respiratorii, afeciuni ale sistemului nervos, ale aparatului urinar, n bolile de nutriie i cele infecioase, n afeciunile sanguine i n cele cutanate.Cu toate calitile sale preioase, mierea are i contraindicaii pentru pacienii care sufer de obezitate, diabet zaharat, tulburri glicoregulatorii, insuficien pancreatic exocrin i pentru pacienii gastrectomizai, ct i n anumite tulburri alergice.Indicaiile apiterapice vor fi fcute numai de ctre medicul specialist, ca la orice medicament, iar tratamentele vor fi aplicate sub directa sa supraveghere, avndu-se n vedere aciunile farmaco-fiziologice generale i specifice ale produsului apiterapic, starea pacientului i evoluia bolii.

StatisticiZaharul european se comercializeaza cam la dublul cotatiei din restul lumii, de aproape douazeci de ani. Preturile la zahar din Europa sunt cele mai mari pe cap de locuitor dintre toate regiunile lumii. Sub aceste statistici se ascunde si o mare cantitate de frauda cu fonduri comunitare, din ce in ce mai contagioasa.Misterul a inceput cand vamesii belgieni au examinat actele de transport a catorva zeci de tiruri-cisterna care parcursesera un traseu ciudat, triunghiular prin Europa. Camioanele, fiecare avand o incarcatura de 20 de tone de zahar lichid, s-au plimbat prin opt tari, parcurgand 4.025 km de la o fabrica de zahar belgiana pana in Croatia si inapoi, inlocsa o ia pe drumul cel mai scurt, de 1.450 de kilometri.

Puterea caloricn balana energetic a fiecrei persoane normoponderale exist un numr limitat de calorii pe care le putem acoperi cu glucide concentrate, fr a risca s ne ngrm. n tractul intestinal, molecula de zahr(zaharoza) se descompune n fructoz i glucoz care se vor absorbi n snge. Zaharul este util pentru a susine glicemia n cazul celor care efectueaz un efort fizic intens i de scurt durat, n etapa ulterioar arzndu-se combustibili cu o putere caloric mai mare- lipidele din care se produc corpii cetonici. Este aadar binevenit un produs ce conine zahr n cazul celor care fac ascensiuni montane i vor s-i recupereze rapid fora muscular sau ca aliment de rezerv n situaii de urgen.

Glucoza este utilizat preferenial de ctre creier, de aceea organismul se strduiete s menin o glicemie adecvat. S-a observat c procesele mentale( gndirea, memorizarea) sunt mult mai bune n cazul unui aport de glucide adecvat, aa c nu ncercai s reducei aportul de glucide n sesiune! Va vei simi epuizai i fizic i psihic.i totui... creterea rapid a glicemiei va determina stimularea secreiei de insulin, iar ulterior reducerea glicemiei va duce la apariia senzaiei de foame intens cu cretere n greutate. De aceea, la pacienii supraponderali sau obezi zahrul sau glucidele rafinate nu sunt recomandate, fiind preferate glucidele cu absorbie lent.De asemenea, zahrul favorizeaz apariia cariilor dentare, mai ales n cazul unui contact prelungit i dac nu exist o igien oral riguroas. Din acest motiv a fost exclus din formulele de lapte pentru copii, fiind nlocuit cu glucoz ,amidon, maltodextrine.

Alimentaie echilibratVechea zical conform careia: Suntem ceea ce mancam este in mare parte adevarata. Corpul omenesc este alcatuit din celule aranjate ca si caramizile intr-o construstie. Celulele au nevoie de substante nutritive pentru a creste si a se inmulti, iar aceste substante sunt preluate din mancare.Alimentele pe care le consumam contin diverse substante nutritive, fiecare indeplinind anumita functie in organism. Unele construiesc si repara tesuturi care sunt componentele organismelor noastre, cum ar fi oasele, muschii, piele, parul, dintii si unghiile. Altele furnizeaza energie sau elimina toxinele care, daca nu ar fi eliminate, ar fi un pericol pentru organism. Deci e important sa consumam o varietate de alimente care impreuna sa contina cantitatea potrivita din fiecare substanta nutritiva. Daca un aliment este consumat in exces, iar altul nu este consumat indeajuns, unele functii ale corpului vor fi afectate, reflectandu-se in starea generala a sanatatii.

Piramida alimentelor

Periculozitate Att zaharidele n exces ct i lipsa lor este foarte periculoas pentru fiina uman dar i pentru cea animal. Acestea pot duce la boli extrem de grave care pot duce chiar la moarte,de cele mai multe ori. Un numar foarte mare de oameni care urmeaza un regim bogat in hidrati de carbon, sufera adesea de foame la doar cateva ore dupa ce au mancat; acestor persoane le lipseste energia si reusesc cu greu sa slabeasca si sa isi mentina greutatea. Ultimele cercetari ne-au permis sa identificam un surplus de insulina ineficienta in sange: aceasta ar fi marele responsabil pentru supragreutate. Un studiu american confirma aceasta observatie. Consumul de hidrati de carbon la subiecti sanatosi din parinti diabetici stimuleaza in mod acut producerea de insulina, care, la randul ei, deschide apetitul (mecanism inca necunoscut, nelegat necesar de hipoglicemie) si ingrasa.

Importan In contextul in care numarul persoanelor obeze este in continua crestere, rolul zaharului in alimentatia noastra e un subiect serios de dezbatereNutritionistii recomanda un consum cat mai scazut de zahar deoarece acest aliment este responsabil pentru o mare parte din cazurile de diabet, afectiuni cardiovasculare si obezitate, afectiuni ale pancreasului, cresterea colesterolului, a tensiunii arteriale, precum si formarea cariilor dentare. Dar cercetatorii par sa vrea sa darame aceste mituri. Cel putin partial. Este insa incontestabil faptul ca a devenit ingrijorator ca, in ultimele decenii, consumul de zahar a crescut considerabil, si aceasta in conditiile in care organismul omului poate functiona si fara zahar.

Cele doua principale forme de glucide (sau hidrati de carbon) sunt zaharul si amidonul - amandoua au aceeasi valoare energetica pe gram - 4 kcal. Glucidele sunt, in schimb, mai putin energetice decat materiile grase (9 kcal/g) sau decat alcoolul (7 kcal/g). Fibrele alimentare fac parte din aceeasi familie cu glucidele dar, contrar acestora, nu sunt absorbite in intestin pentru ca o parte din metabolismul lor are loc in colon. Amidonul se gaseste in cereale, orez, grau, porumb si in derivatele lor (paine, produse de panificatie), in cartofi si leguminoase. Prin zahar intelegem zaharoza, glucoza, fructoza, lactoza si maltoza, pe care le gasim in stare naturala in alimente cum ar fi fructele, legumele si produsele lactate. In procesul de fabricare a alimentelor insa se adauga cantitati suplimentare de zahar pentru a conferi gust, textura, structura si consistenta speciala. Numai ca, de cate ori omul intervine in modificarea a ceea ce natura ofera, dispare, de regula, o mare parte din "sanatateai alimentelor naturale.

BoliDiabet: este pe primul loc nu numai pentru ca este foarte raspandit(in Romania sunt peste 500.000 de diabetici) ci si pentru ca este cel mai periculos. Consumul de zahar si produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care cu timpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantitati mari de zaharoza, incepe sa nu mai functioneze la parametrii normali. Asa apare diabetul care genereaza complicatii grave in organism. Prognozele specialistilor nu sunt prea optimiste: in urmatorii cincizeci de ani daca nu apar modificari majore in stilul de alimentatie al omului modern, proportia diabeticilor se va dubla, poluarea si stresul favorizand aparitia aceastei boli.Obezitate: se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat se crede dar are capacitatea de a afecta echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea tesutului adipos si a celulitei.

Caria dentar:Daca la inceputul secolului al XX-lea doar 5-10% din populatia sub treizeci de ani era afectata de aceste probleme, pe masura ce zaharul a fost adoptat in alimentatie s-a ajuns ca in tarile dezvoltate aprox. 95% din populatie sa sufere de afectiuni ale danturii. Popoarele care din motive de traditie sau dezvoltare economica slaba nu consuma acest produs, prezinta o incidenta a cariei de 10-20 de ori mai mica, in schimb se confrunta cu o explozie a problemelor dentare atunci cand ajung sa consume zahar.Steatoza hepatic: sau ficatul gras, cum se mai spune n popor este una dintre cele mai rspndite boli de ficat i const dintr-un exces de grsime ce se depune n celulele hepatice i le face s nu mai funcioneze normalOsteoporoza si probleme legate de asimilarea calciului.Una din problemele majore generate de consumul de zahar este dereglarea metabolismului calciului. S-a constatat in schimb, la persoanele care renunta complet la zahar si trec la o dieta cu multe fructe si legume crude, ca treptat calciul este din nou bine asimilat.

Scaderea imunitatiiconcretizata in cresterea receptivitatatii organismului la diverse boli: viroze, candidoze, cistite, dermatoze infectioase etc. Se pare ca zaharoza afecteaza sinteza unor hormoni direct implicati in coordonarea activitatii sistemului imunitar.Sindrom metabolic: se defineste prin toleranta scazuta laglucoza,dislipidemie,hipertensiune arteriala,obezitatesi hiperinsulinemie. Prin toti acesti factori sindromul metabolic favorizeaza cresterea riscului cardiovascular, motiv pentru care trebuie depistat precoce. Desi acesti factori din cadrul sindromului metabolic sunt cunoscuti de ceva vreme, cel mai important este reprezentat de rezistenta la insulina. Datorita rezistentei la insulina persoanele care au sindrom metabolic au un risc crescut de mortalitate datoritabolii coronariene. Sindromul metabolic este denumit si sindromul X, sindromul rezistentei la insulina, sindromul hipertensiunii sau sindromul excesului decatecolamine.

Cancerul, in special cel de colon. Studii recente au evidentiat faptul ca cei care consuma multe dulciuri si alte produse cu zahar sunt mult mai predispusi la cancer localizat mai ales in tubul digestiv. Incidenta cancerului de colon(intestin gros) este de pana la cinci ori mai mare la consumatorii de dulciuri decat la persoanele care consuma foarte rar sau deloc zahar.Alte bolicauzate de consumul mare de zahar sunt: alergiile, scleroza, cardiopatiile, gastrita, colita de fermentatie, tulburarile de ciclu menstrual la femei, reumatismul, anemia, astenia, sinuzita, rinita.La copiiconsumul frecvent de dulciuri influenteazaprocesele de crestere,duce la aparitiarahitismuluisi afragilitatii osoase, declanseaza pubertatea prematura, genereazaprobleme de comportament(scaderea vointei, predispune la violenta, scade capacitatea de concentrare

Concluzii Dup cum ai observat n prezentarea mea zaharidele sunt foarte folosite n viaa noastr sub mai multe forme i efectele benefice i respectiv nocive ale lor.Deci am ajuns la concluzia c nu toate zaharidele sunt sntoase pentru corpul nostru. Cantitile n care le folosim agraveaz sau amelioreaz diferite boli.Trebuie s fim foarte ateni la produsele consumate deoarece fr s tim ele n e vor distruge viaa n viitor, i nu numai viaa noastr ci i pe cea a copiilor notrii i a copiilor copiilor notri.n concluzie dulce nu nseamn ntotdeauna sntosi de aceea trebuie s fim ateni la ce mncm.

Bibliografiewww.google.ro/zaharidelewww.google.ro/zaharul www.google.ro/glucoza www.google.ro/celuloza www.google.ro/amidonul www.google.ro/ciocolata www.google.ro/miereadealbine www.referate.ro/zaharidelewww.clopotel/zaharidelesizaharulwww.google.ro/imaginizahar/ciocolata/miereadealbine