Tse

Eb*{ffsmbieVDTJLCE

RAZBIJNARETraducere din limba englezd

RuxaNona Torr,t,q

NEMIRA

CUPRINS

BENNAMURCATTO SALVEAZA O VIATA

I TALINS

TARAMUL TUTUROR pOSrBrLrTATrLOR...............

HOTUL DE OASE......

CA PE$TELE PE USCAT

$ASE-UNUoRDTNE SANGEROASE.......................

7

33

37

42

6t

B1

85

III SIPANI 177

BENNA MURCATTO SALVEAZAO VIATA

Risiritul de soare avea culoarea sAngelui infectat. Curgea din

est, pata cu rogu cerul tntunecat gi insemna cu aur lichid crAmpe-

iele de nori. Mai jos, drumul gerpuia pe coasta muntelui cltrefortdreaya Fontezarmo, un grup de turnuri asculite, cenuqii pe

bolta riniti a cerului. Zorti erau coloragi in rogu, negru qi auriu.

Culorile meseriei lor.

- Egti deosebit de frumoasl tn dimineaia asta, Monza.

Ea oftd,, de parci infeligarea ei deosebitd nu ar fi fost decAt o

intAmplare. De parcd nu ar fi stat un ceas in faga oglinzii ca sise gdteasci.

- Asta-i realitatea. Constatarea ei nu-i vreun talent. Dovedegti

doar ci nu e$ti orb.

Cisci, se intinse ca si se dezmorleascl gi se agezd mai bine inga, fdcAndu-l si agtepte.

-Darrte rog, continue.

El i9i drese zgomotos glasul 9i ridicn o mAn5, aidoma unui

cabotin care urmeazi si rosteascd monologul vieiii lui.

- Perul t5u mi se pare... o blanl lucioasl de samur.

- Egti un cocogel ingAmfat. Ieri cu ce ti se ptuea cd seamind?

Cu draperia noptii. Mi-a pl5cut mai mult, eramaiPoetic. Poezie

proaste, ce-i drept, dar te-ai striduit.

8 1OE ABERCROMBTE

- Rahat! exclami el, mijindu-gi ochii spre nori. Atunci asculteaici: ochii tii strdlucesc precum nigte safire neprejuite!

- Adice acum zici cd am pietre pe fagd?

-Bnze ca petalele de trandafiri?Ea scuipi in direclia lui, dar el se agtepta la asta gi se feri la

timp. Stropii trecuri peste capul calului gi ajunseri pe pietrelezYintate de lAngn drum.

- Cu asta si'-giuzitrandattii,tembelule!Pogi mai mult de atAta.

- Mi-e din ce tn ce mai greu, mormni el. Bijuteria pe care ji-amcumpdrat-o iji vine superb.

Ea iqi ridicd mAna dreaptd ca sd, admire rubinul de mirimeaunei migdale, in care se reflectau primele raze ale soarelui qi carestrelucea ca o rand. deschisi.

- Am primit daruri gi mai urAte.

- Se potrive$re cu firea ta pitimagi.Ea pufni pe nas.

- $i cu reputafia mea pdtatd, cu sAnge.

- Fac ceva pe repurafia ta! Vorbe de oameni crerini! Egti unvis. O fantasmi. Parcl aifi...

$ipocni din degete cAnd gnsi comparafia.

- Insdgi Zeija Rdzb oiului!- Zeigd,, zici?

- A Rdzboiului. tgi place?

- Merge. Daci o sn-l pupi in fund pe ducele Orso micar pejwdtate la fel de bine, am putea chiar si primim un premiu.

Benna igi puguie buzele.

- Nimic nu-mi face mai mare plecere dimineaja decAt'imaginea feselor cirnoase ale Excelenlei Sale. Sugereazd... fo4d.

Copitele tropdird, pe cdrarea acoperiti de praf, gaua scA4Ai gihamul zdngdni. Drumul fdcea meandre peste meandre pesremeandre. Restul lumii rimase undeva, sub ei. La risdrit, rogulsAngeriu al cerului devenea un fel de rozpalid.tn faja ochilor le-aapdrut riul, care gerpuia prin pidurea aururnnali de la poalele vliipovArnite. ScAnteia ca o armatdin marg gi igi urma cursul gribit9i implacabil citre mare. Cirre Talins.

lrltcti RAZBUNARE 9

- Agtept, spuse el.

- Ce?

- P ^r-tea

mea de complimente, firegte.* O sI-1i plesneascd tdrticuga daci gi se mai umfie doar un pic,

zisc ea, tregAndu-se de mangetele din mdtase. $i nu vreau sd-mi

\t r()pegti cu terci de creier cimaga asta noue.

- M-ai omorAt! exclamd Benna, ducAnd mAna la piept. M-aiirrjunghiat in inimd! Aga imi rdsplitegti tu anii de devotament,

cllea fdrd suflet?

- Cum de-gi permiqi sd crezi ci mi-ai fi devotat mie, jirane?

l')qti ca o cipugi devotati unui tigru!

- Tigru? Ha! CAnd te compard cineva cu un animal, de obiceisc preferi garpele.

- Tot mai bine decAt un vierme.

- Curvo!

- Laqule!

- Criminalo!Aici nu putea s5-l contrazicd. $i se lasa din nou tdcerea. O

pasire incepu si cAnte dintr-un copac uscat de pe marginea dru-

rnului. Calul lui Benna se apropie de al ei gi el ii murmuri cu

foarte, foarte multe tandreqe:

- Egti deosebit de frumoasd in dimineaga asta,Monza.Femeia zAmbi din collul gurii. Collul pe care el nu putea si-lvadd.

- Ce si-i faci? Asta-i realitatea.

iqi imboldi calul dupd un cot al rAului 9i in fala lor se ivi zidulexterior al citadelei Fontezarmo. Un pod ingust traversa defileulamelitor, ducAnd la poarta fortireqei. La celalalt capit se cdsca o

arcaddprimitoare ca un mormAnt.

- Au fortificat zidurile de anul trecut s,i pAnI acum, mormdiBenna. Nici prin gAnd nu-mi trece s-o iau cu asalt.

- Nu te apuca acum si suslii cd at aveacuraj si te sui pe scara aia.

- Nici nu mi-ar da prin cap si indemn pe altcineva si ia cu

asalt citadela asta.

- Nu te apuca si susgii cd ai avea curaj si dai vreun ordin.

r0 loE ABERCROMBTE

- Nici nu m-a$ gAndi si mi uit la tine cum trimipi pe altcinevasi o ia cu asalt.

- Nu.Cu multi prudenld se aplecl ugor din ga gi se incruntl la abisul

din stAnga ei. Apoi igi ridice privirea la zidul din dreapta, ale clruimetereze desenau zimginegripe cerul zorilor.

- Am impresia cd Orso crede cd cineva ar incerca si-l omoare.

- Are dugmani? gopti Benna cu uimire preficuti gi holbAnd ochii.

- Nu prea mulgi - doar jtmdtate din Styria.

- Atunci... tnseamnd cI gi noi avem du;mani?

- Mai mult de jumdtate din Styria.

- Dar atdt de tare m-am striduit si md placI...Au trecut latrap printre doi oqteni posaci, cu sulipele gi coifu-

rile din otel atit de lustruite, incAt strilucirea lor te-ar fi pututorbi. Tropotul copitelor rdsuni prelung in intunericul din pasa-jul lung, care :urc in panti domoald.

- Acum ai prlirea aia.

- Care privire?

- Care zice ,gata cu distraclia pe ziua de azi".

- Hm! mormdi ea, simgind cum nemullumirea-i caracteristiciii strAmbx trdsdturile. Tu i1i pogi permite si zAmbegti. Egti perso-najul pozitiv.

Lumea de dincolo de porgi era cu totul alta - aer imbibat cuparfum de levdngici gi decor verde-aprins, dupi cenugiul munre-lui. O lume cu pajigti tngrijite, cu garduri vii intr-atAt de rorrurare,incAt sI aibe forme de toati minunea, cu fAntAni arteziene dincare apagAgnea in sclipiri de diamante. Din pdcate, la fiecare por-tal se aflau strijeri incruntagi, cu crucea neagrd.a Talinsului cusutepe tunicile albe purtate peste armuri; gi dgtia i1i stricau tot cheful.

-Monza...- Da?

- Haide si fie asta ultima noastrd campanie, incerci se o con-vingi Benna. Ultima noastri varl perrecuti pe cAmpul de luptd.Hai mai bine sd ne gisim o ocupalie mai pldcutd. Acum, cAt timpmai suntem tineri.

II II,I IiAZI]UNARE 11

- gi cum rimAne cu cele O Mie de Sebii? Mai degrab e zeci dc

rrrii :rcum. Conteazd. pe noi gi ne agteapti ordinele.

- Si conteze pe altcineva. S-au insogit cu noi pentru cd gi-au

r is c;I-i rost de ceva jafuri babane gi le-am oferit destule ocazii din,rsr(,ir. Nu sunt loiali decAt propriului profit.

Sc vedea nevoite se recunoascl faptul ci membrii celor O mie,lr' Slbii nu erau oameni buni, nici mdcar mercenari buni.Majoritatea erau mai mult decAt niqte criminali. Iar mare parte,lintre ceilalli aspirau sd devind astfel. insi nu asta era problema.

- Trebuie si ai un scop in viagd,, mirii ea.

- Nu pricep de ce.

- Aga egti tu. Nu peste mult timp Visserine va capitula,It<rgont se va preda, iarLigacelor Opt va deveni doar un vis urAt.( )rso se va putea incorona Rege al Styriei 9i nu va mai aveanevoie

tlc noi. Ne vom imprigtia care incotro qi vom fi uitaqi.

- Dar nu meritim aga ceva. Am putea avea oragul nostru. Iartu ai putea sn fii nobila ducesi Monzcarro de... de ceva.

- Iar tu neinfricatul duce Benna? rAse ea dispreluitor. Fraierl'rtri minte ce e$ti! Nici sn te caci n-ai putea {6rd alutorul meu.

It;lzboiul este o afacere destul de murdard, aga cd. refuz sd mi bag

in politicn. CAnd Orso se incoroneazd, noi ne retragem.

Benna oftd.

- Pii, nu suntem mercenari? Cosca nu ar fi rimas niciodatilingi un patron ca dsta.

- Eu nu sunt Cosca. Plus cI nu-i deloc ingelept s*l retuzi pe

Lordul de Talins.

- Aiurea! Pur gi simplu igi place sd lupgi.

- Nu. tmi place si cAgtig. Mai riminem un singur sezon, apoiplecim tn lumea largn. Si vizirdm Vechiul Imperiu. Sd facem

turul celor O Mie de Insule. Sd naviglm pinlrla Adua gi sd stlmla umbra Casei Creatorului. SI facem tot ce ne-am dorit.

Benna se bosumfle, aga cum ficea tntotdeauna cAnd lucrurile nuiegeau dupl vrerea lui. Se tmbufna mereu, dar nu refuzaniciodatd.

$i o irita uneori faptul cd doar ea trebuia si decidi ce vor face.

12 JOE ABERCROMBTE

- De vreme ce-i evident ci impreuni n-avem decAt o singurd pe-

reche de boage, chiar nu simli cAteodati nevoia si le mai po4i gi tu?

- Jie i9i vin mai bine. Unde mai pui ci tu eqti aia mintoasi. Ecorect ca boagele sd stea impreuni cu creierul.

- Tu ce-ai de cAgtigat din afacerea asta?

Benna ii adresi un zimbetlarg.- SurAsul invingdtorului.- Atunci di-i tnainte gi surAde cAt poftegti.Acestea fiind spuse, ea siri din ga, iqi tndrepti centura cu un

gest smucit, aruncd, hagurile grlrjdarului gi porni cu pagi maricdtre intrarea in curtea castelului. Benna s-a impiedicat de maimulte ori in sabie cAnd alerga si qini pasul cu ea. Degi igi cAgtiga

existenla de pe urma rdzboaielor, armele il incurcau intordeauna,facAndul de ruqine.

Curtea interioari, mult mai pdzitF,, decAt cea exterioari, avea

terase largi, construite pe creasta muntelui, unde fusese rd,plantagiarbori exotici, mai cu seami palmieri. O coloani strdveche, des-

pre care se spunea cd. ar proveni chiar din palatul lui Scarpius, se

inl,lga semeate in centru gi se reflectain apa sclipitoare a unuihelegteu rotund, plin cu pegti argintii. Curtea era mirginiti petrei laturi de imensitatea aceea din sticld, bronz gi marmurd careera castelul ducelui Orso - aidoma unui motan monstruos cu unqoricel in labe. Din primivari gi pAni acum, de-a lungul ziduluinordic se mai construise inci o aripi extrem de spalioasi, alecdrei ghirlande decorative cioplite inpiatrd' erau incl pe jumitateascunse in spatele schelelor.

- Ia uite ce au mai construit! spuse ea.

- Mi se pare normal. Cum sd-i ajungi prinqului Ario doar zecesnli in care sd-;i gind pantofii?

- In zilele noastre niciun berbat nu poate pretinde ci e elegantdaci nu are cel pulin doulzeci de tncdperi pline cu pantofi.

Benna arunci o privire incruntati la cizmele lui cu catarame aurii.

- Eu n-am decit treizeci de perechi cu totul. Mi usturi inimade atita sdrdcie.

- Pe topi ne usturd., murmurd ea.

tlrrll/\lll

i irr [r'r rlt'statui, doar pe jumitate terminate, se ingirau de-a

l,iiil rl,,,,1,,'r.iqului . il,"pr"rrntau pe ducele Orso dAnd de po-

***r1r ',.ir.r, il,rr. Ducele Orso impirpind cunoagtere celor igno-r+rr{r I )nr t'h'()rso apdrAndu-i pe cei slabi.

It1 .r r r r ir" cil n-a comandat gi o statuie cu toate populalia Styriei,lrn,lrr r lrrrrbi in cur, ii gopti Benna la ureche.

I r rr ,rr';itrl un bloc de marmurdpargialprelucrat.r\,,1.r rrrrneazl.

l!r.rrrr;r!

r rrntt'lr' lioscar, mezinul lui Orso, venea in goana mare pe

l,rn11.t lrllr';tcu, aidoma unui cileluq exaltat. Bucuria ii lumina, lrq,rsl lrisr ruiat. Pietrigul proaspdt greblat ti scA4Aia sub tIlpi. Der ,rrr,l il r,,izrrse Monzaultima datd, tindrul ficuse incercarea nesi-l,rrrl.r rfr',r-qi lesa barbl, insd firigoarele rare de pIr de culoarea

rrr',r;,rrlrri nu reuseau decAt si-l faci si arate gi mai mult ca un,,,1,r1 ( ) l'i rno$tenit el toati curigenia sufleteascd a familiei, dar

lr irrrrrrst,(cil il ocolise. Benna rAnji, igi repezi un braj peste umeriiIrrr l',,st';lr Ei ii rnvngi pdrul. Gestul acesta, considerat o insulte,lr, ,l ,rr l.i venit din partea altcuiva, era sincer gi fermecdtor cAnd

rl l,rr ('.r llcnna. Harul lui de a-i face pe oameni sd se simti bine oLr',, rrr,r nlereu peMonza. Talentele ei erau cu totul opuse.

A sosit tatil tiu? il intreba ea.

I)a. $i f.ratele meu e aici. Stau de vorbi cu bancherul.

i,r ." rp" se scaldr?

llune, din cAte mi-am dat eu seama. Dar il cunoagteli gi voi

1r. r.rr rr. Degi nu s-a infuriat niciodati pe voi doi, nu-i aga? Aducelinr('r('u numai vegti bune. $i astlzi ve$tile sunt bune, da?

ii rpntt eu, Monza, sau...?

lJorletta a cdzut. Cantain e mort.lioscar nu se bucuri. Nu avea apetitul tatdlui siu pentru cadavre.

- Cantain a fost un om bun.Din cAte igi dadea seama Monza, remarcaasta nu avea legiturd

, rr subiecfirl.

- A fost duEmanul tatilui tIu.

t3

t4 ]OE ABERCROMBIE

- Dar un om care merita tot respectul. Prea pulini au mairimas in Styria. Chiar a murit?

Benna pufni. i

- Ce si zic? Nu mai are cap gi a fost tras in qeapi deasupralporgilor. Aga ci, dacd nu cuno$ti un doctor al naibii de bun... I

Trecurl pe sub o arcaddinaltd,dincolo de careurma un culoar/intunecos gi plin cu ecouri, ca mormAntul unui impdrat. Sulile{de lumini prifoasi se strecurau inluntru gi se intAlneau pe par-ldoseala din marmurl. Armuri vechi, in pozilie de drepji, cu scli- |

piri mute; arme de demult, strAnse in pumni din fier. Zgomotullasculit al unor tocuri de cizmFrreverberd din pereqi: un berbat in I

uniformd neagrd se apropia de ei. I

- Rahat! ii guiern Benna in ureche. Vipera aia de Ganmark e aici. I

- Potolegte-te! I- Imposibil ca nemernicul esta indolent si fie atAt de priceput

Iin lupta cu sabia cum se spune... I

- Ba este! I

-Dacd, ag fi mdcar pe jumltate berbat, ag...

- Nu eqti. Aga ci stai cuminte! j

in mod cu totul straniu, chipul generalului Ganmark era lipsit 1

de fermitate; mustala bleagl gi ochii de un cenugiu spilicit, rnereurmezi, ii confereau o expresie de tristele vegnici. Se zvonea cifusese dat afard. din oastea Uniunii pentru o necuviinjd de nausrdsexuale, in care fusese implicat un alt ofijer; apoitraversase mareaca sd-qi giseascd un sdpAn cu vederi mai largi. Or, ducele Orsoavea vederi nelimitate cAnd venea vorba despre cei din slujba lui,cu condijia ca acegtia s5-qi dovedeascd eficienla. Ea gi cu Bennaerau cele mai bune exemple tn acest sens.

Ganmark bAlAi rece din cap cdtreMonza.

- Doamni general Murcatto!Un alt salut la fel de ieapin gi citre Benna.

- Generale Murcatto! Conte Foscar, sper ci iji faci exerciqiile?

- Mi antrenezin fiecare zi.+-- Inseamni ci ai sI ajungi un bun spadasin.

Benna pufni:

lri tr I t{IZRUNARE

Ori spadasin, ori o pacoste.

$i una, gi alta ar {r o realizare, rosti fdrd intonalie Ganmark,rrrinc,lnd terminaqiile cuvintelor aga cum o feceau unionigtii.ll;tr'lratul fare disciplind nu este mai bun decAt un cAine. De fapt,rrtc chiar mai riu. Iar soldatul fere disciplini nu este mai bun,lr','iit. un cadavru. De fapt, este chiar mai riu. Pentru ci un cada-

vlu rlu reprezintd nicio ameningarela adresa camarazilor sdi.

llenna ciscd gura, darMonzaio lui tnainte. Dacdgineacu tot,lirradinsul sd se poarte ca un imbecil, o va putea face maitdrziu.

- Ce ai mai ficut in sezonul dsta?

- Miam fdcuttreaba, apdrindflancurile voastre de Rogont qi

,,sprienii lui.- L-ai int|,rziat pe Ducele Tergiversirilor? rAnji superior

li'nna. Grea sarcini!

- Nu am avut decat un rol secundar. O noti comicd tntr-orrrare tragedie, insl sper cd apreciatd, de public.

Ecourile pagilor lor se amplifrcafi. atunci cAnd trecuri pe subo a.ltd, arcadi 9i pitrunserd in roton da cea tnalti din centrul pala-

r ului. Peregii ei curbagi erau, de fapt, uriage panouri sculptare, care

prezefltalr scene din vechime. Rdzboaiele dintre Demoni gi Magi5i alte aiureli de genul ista. Cupola giganticd, era acoperiti cuI'resce infeligAnd gapte femei inaripare pe fundalul unui cer aco-

perit cu nori de furtuni - femei in armuri, femei inarmate, femeilurioase. Cele gapte ursitoare, stabilind destinele pimAntenilor,irnpirgindu-le noroc 9i ghinion. Cea mai insemnatd operi a luiAropeila. Monza auzise ci a avut nevoie de opt ani ca si o ter-rnine. $i ea nu a reugit niciodatd si scape de senzalria pe care i-oprovoca locul acesta - o fdcea si se simtd mici, slabi, neinsem-natd. Asta era qi scopul.

Urcarl, toli patru o scari atAt de Iaigd,,incit de doui ori maimulli oameni ar fi putut si stea pe ea umdr la umir.

- $i incotro te-a dus talentul tiu comic? il intreba ea pe Ganmark.

- Prin foc ai moarte, pAni la porgile de la Puranti 9i tnapoi.Benna strAmbi din buze.

- Dar de luptat te-ai luptat?

t5

16 JoE ABERCROMBTEI

- De ce ag face-o? N-ai citit scrierile lui Stolicus? ,,Animalul sel

lupti ca si obgini victoria..." I- Generalul doar merge in marg pAni acolo", termini Monzal

citatul. Ai stArnit multe rAsete? I

- Presupun ci niciunul dinparteadugmanului. $i foarte p,rlinuldin partea celorlalli, insi aga este la rdzboi. 4

- Eu am mereu timp sl chicotesc, murmuri Benna in treacit. {

- Sunt oameni care rid cu uguringd. Acegtia sunt nigte come-lseni absolut incAntitori. I

Ochii umeziai lui Ganmark se opriri asupra Monzei. 1

- Remarc ci tu nu zAmbeqti. I

- Am si zAmbesc qi eu. Atunci cAnd Liga celor Opt va fi tn- |

frinti,gi Orso devine Rege al Styriei. Atunci ne vom putea pune I

snbiile in cui. I

"",;',Jn:ll"lTT;L:iliT::1J"l;:l;n'i'il:ff il'ffi ill:ioamenilor. l

- Presupun ci Orso te va pistra, zise Benna. Fie doar ca si '

lustruiegti podelele.

Ganmark nici mdcar nu clipi. I

- to. c^rulacesta, Excelenga S, ,r, "rr""

cele mai curate pardoseli '

din intreaga Styrie.tn capatul scrrii era o qe dubli, foarte inaltd,, cu insergii de

lemn lecuit pe care erau sculptate capete de leu. Un barbat solidse plimba incolo gi incoace prinf.alaei, aga cum se plimba un cAine l

batrAn pi devotat prinfaga uqii stipAnului. Credinciosul Carpi, ;

cdpitanul cu cea mai mare vechime in Mia de Sebii. Chipul siuldtdreg,sincer, batut de soare, vAnt gi ani, purta urmele sutelor de

batalii lacareparticipase. url. ur'rLrL o*"-'"' *"

]

- Hei, Credinciozule!Benna il apucd pe batrAnul mercenar de mAna cAt o lespede.

- Ce te-a apucat si urci pe munte la vArsta ta? N-ar trebui sifii intr-un bordel?

- Ce bine ar fi, ridicd din umeri Carpi. Dar Excelenla Sa a

trimis dupd mine.

Itrrtt;l ttAzsuNenE 17

- Iar tu, fiind o fire supusi. .. te-ai supus.

- De-aia mi se zice Credinciosul.

- Cum stdtea treaba in Borletta cind ai plecat tu de acolo? ilirrrrebe Monza.

- Era linigte. Cei mai mulli oameni sunt incartiruigi in af.ara

zitlrrrilor, sub comanda lui Andiche gi Victus. Bine ar fi dacd, n-ar

tlir loc locului, zic eu. Pe unii dintre cei mai de nddejde i-am lisatfrr pralatul lui Cantain, supravegheali de Sesaria. Veterani, ca

ruine, de pe vremea generalului Cosca. Blrbaqi treculi prin ciur

;i dirmon, nu nitifleqi repezigi ca igtia de acum.

Benna rAse infundat.* Adicn din dia de gAndesc mai incet?

- GAndesc incet, dar mdcar gAndesc tot timpul. $i ajungem

rrnde trebuie intr-un final.

- Ce faci, intri?Foscar se impinse cu umirul intr-o uqi gi o deschise. Ganmark

pi Credinciosul il urmard.Monza ezitit o clipl in prag, tncercAnd

sit-qi compuni cea mai durl expresie. Ridice ochii gi il surprinse

pc Benna zAmbind la ea. Fdrd si se gAndeascl, se pomeni ci-izArnbegte gi ea. Apoi se apropie de el qi ii gopti la ureche:

- Te iubesc.

- Mi se pare normal.Benna intrd primul gi Monza pe urmele lui.Biroul personal al ducelui Orso era o sale din marmurd de

dirnensiunile unei pie1e. Ferestrele impundtoare ingirate pe o la-

t uri erau deschise gi prin ele intra adierea pdtrunzdtoare a vAntu-

lui, infoind draperiile viu colorate. Dincolo de ele se afla o terasr

lungd, ce pdrea suspendati in aer gi care dedea spre cea mai ab-

ruptd coastl a muntelui.Peretele opus era acoperit cu tablouri extrem de inalte, creafii

ale celor mai insemnali artigti ai Styriei si care infeligau maribatalii din istorie. Victoriile lui Stolicus, ale lui Harold cel Mare,ale lui Farans Ei Verturio, toate imortalizate in ulei de penelurimdiestre. Nu avea cum si-qi scape mesajul care spunea cI Orso

18 IOE ABERCROMBTEI

era ultimul dintr-un neam de regi biruitori, cu roare .e ,trabrrnilcul lui fusese nu numai un uzurpator, ci gi un criminal ordinar. I

Cel mai mare tablou se afla chiar in faga uqii - era inalt de cellpufin zece metri. $i cine sa fie infegiqat in el, daci nu Marele Orr.elOrso? Cdlare pe un armls ar cabrat,cu sabia strdlucitoare ridicatildeasupra capului, cu privirea- r pdtrunzdtoar e alinljt| in zare, in-

{

demnAndu-gi oamenii spre victorie in Betalia de la Etrea. Pictorullpirea sd nu fi aflat ci Orso nu se apropiase nici mdcar la optzeci 1

Je kilometri de front. i

Sd nu uitdm insi cd minciunile subtile au mereu cAgtig de cauzd'iin fala adevdrului, a$a cum ii spusese el adesea.

]

Ducele de Talins stltea ursuz la un birou, fluturAnd ".nrn

,ttt j

condei in locul sabiei. Aldturi de el se afla un berbatinalt, cumplit J

de slab, cu nasul coroiat, care se uita in jos cu atita aviditate, de

ziceai cd-i un vultur care pAndea moartea cildtorilor insetali. in r

spatele 1or, pe umbrele de pe perete, se contura o altd siluetdmasivl. Gobba, garda de corp a lui Orso - un individ cu gAtulgros ca de porc. Prinpl Ario, fiul cel mare gi mogtenitorul duce-

lui, stitea toltnit intr-un jilg poleit cu aur, nu departe de ceilalgi.Picior peste picior, cu un pahar cu vin ginut neglijent in mAni gi I

cu un surAs insipid pe chipul siu chipeg, dar impasibil.- I-am gisit pe calicii igtia rdtdcind in jurul castelului! strigi

Foscar. $i m-am gAndit si qi-i aduc sI-1i faci pomani cu ei, tatd!

- Pomand?

Vocea asculitI a lui Orso risuni prelung tn sala imensl.- Nu-i chiar activitatea mea pre{eratd. Ficelivi comozi, pri-

eteni. Vin qi eu imediat.* Ia te uiti, Micelireasa din Caprile, murmurd Ario, insolitd

de miculul ei Benna!

- tnallimea Ta, ce bine arili!De fapt, Monza credea cd aratd ca o pute bleagd, insi isi pdstrd

pirerea pentru sine.

-La lel gi tu, dar mereu ardli bine. DacI toli soldapii 1i-ar se-

mIna, a$ putea fi tentat sd iau gi eu parte la campaniile militare.Ala-i un farafastic nou?