Jean-Paul Didierlaurent

Cititorul de Ia 6:27

Traducere gi note deRodica Baconsky 9i Alina pelea

Casa Cdrlii de gtiinfeCluj-Napo ca,2017

rffi.# i$*il;ffi *;::lffi ,xffi *,*,sj$*.i,t-1'**:.ffi ;ffi l#f J$...*::'*$ii--1#';. rialdtr' !,:i{i:, I :,.r

llg: ffi'fiRrr 1

. . ..o" ";.,11.] ,".* v '

sfll:w.Md J:::,"qi;;$_J tIi

1

Unii se nasc surzi, muF sau orbi. Altii scot primullor flpdt pricopsifl cu un strabism drzgtalios ori

"o o

btzd, de iepure ori cu vreo patd rogie drept in mijloculfefei. gi se mai tntAmpld ca unii sd vind pe lume cu unpicior olog sau chiar cu un membru mort incd dedinainte de a fi trdit. Guylain Vignolles intrase fir viatdcu povara nefericitei asocieri dintre numele de familiegi prenume: Guylain Vignolles - Vilain GuignoF, un jocde cuvinte de prost gusf care ii rdsunase in urechi incdde la primii pagi fdcu! in aceastd existentd gi de care numai scdpase.

Pdrinfii lui nici nu se gdndiserd la prenumele dincalendarul pe 1976 aI poqteiz gi aleseserH ,,Guylain, dinsenin, fdrH sd reflecteze vreo clipd la consecinlele

I in traducere, ,,marionetd rdutdcioasd- (n.t.).2- Calendarul Pogtei are, tn Franla, o indelungatd istorie, fiinddistribuit lncd de ra incepuhrr secolului at xx-tea.lt conline ai"*r"informalii utile. cu privire la evenimentere a4ului in .*r-r[r.r.

--' -'""

dezastruoase ale faptei lor" in mod surprinzdtor Ei deEi

curiozitatea putemicd ii dddea adesea gh"t' nu

ind"rdznise sd-i intrebe niciodatd de ce fdcuserd aceasti

alegere. Se temea probabil cd ii va pune in incurcdturd'

S" t"-"u sigur Ei cd banalitatea tdspunsului il va ldsa cu

O"r-* om{iutu. ii pldcea uneori sd-gi imagineze cum ar fi

fost viafa lui dacd l-ar fi chemat Lucas' Xavier sau Hugo'

Chiar 9i Ghislain ar fi fost de-ajuns ca sd fie fericit'

Ghislain Vignolles, un nume adevdrat in care s-ar fi

putut construi, cu trupul qi mintea la addpostul celor

patru silabe inofensive' in loc de asta' fusese nevoit si

,UautUprin copildrie cu jocul de cuvinte ucigaq mereu

p" or*"^lu lui: Vilain Guignol' in treizeci 9i gase de ani de

existenld, invdtase cum sd rm atragd atentia' sd devind

invizibil pentru a nu mai stAmi rfisul qi batiocura

inevitabile de irndatd ce era reperat' Nici frumos' nici

urdf nici gras, nici slab' Doar o siluetd vag6' intrezdritd

in marginea cflmpului vizual' Pierdut ir peisaj pAnd la

.r"gut"u de sine pentru a rdmdne un "altundeva"

nicicAnd vizitat' f'* t"F aceqti ani' Guylain Vignolles igi

petrecuse timpul nemaiexistAnd' Pff 9i simplu' cu

excepfa acestui Peron d'e gatd sinistru - P; care-ol

strdbdtea in fiecare dimineap a sdptiimdnii de lucru' ln

fiecare zi, la aceeaqi ord' iqi aqtepta aici RER3-ul cu

ambele picioare pe linia albd care delimita zona in care

3 RER - R6seau Express R€gional' relea de trenuri care asigurd

r";;;," i.t " ru,i,-Ei '"-t"'#1" #"::*'::lli",llll acestei

;'"'#il;';J.;;;;;."" mai mate parte a navetiEtilor (n't')'

nu ai voie sd stai fiindcd rigti sd cazi pe gine. Aceasttlinie insignifianttl desenatd pe beton avea darul ciudatde a-l linipti. Aici, miasmele de masacru care_i pluteaumereu ir:r minte dispdreau ca prin vrajd. $i, in cele cAtevaminute care treceau p6nd la sosirea trenului, se totptimba de-a lungul ei ca pentru a se topi in ea, conqtienttofugi cd rdgazul e iluzoriu, cd singurul mod de a scdpade barbaria care-l agtepta acolo, dincoro de orizong aififost sd lase in urmd aceastd linie pe care se legdna stupid,c6nd pe-un picior, cAnd pe altul, qi sd se trtoarcd acasd.Da, ar fi fost de-ajuns sd renunter pur Ei simplu, sd sebage la loc in pat qi sd se cuibdreascd in urma caldd incdpe care corpul lui o ldsase in timpul nopfl. Sd doarmd casH scape. Dar, pand la urmd, tAndrul se reserlnaintotdeauna sd rdmand pe linia alb4 sd asculte miculgrup de obiEnuip adundndu-se in spatele lui in timp ceprivirile se opreau pe ceafa lui fdcAndu_l sd simtti ougoard arsurd, sernn cd e incd in via!fi. De_a lungulanilor, ceilalti cdldtori ajunseserd sd aibd fald de er acelgen de respect indulgent pe care-l at faldt de nebuniiinofensivi. Guylain era o gurd de aer care, fur celedoudzeci de minute de drum, ii salva vremelrric demonotonia zilelor.

2

Vagonul se opri fur dreptul peronului cu un

scrdgnet de frAne. Guylain se smulse de pe linia albd qi

urcd. Scaunul pliant irngust din dreapta ugii il aEtepta'

Banchetelor moi,le prefera strapontina portocalie Ei tare'

Cu timpul, aceasta devenise parte din ritual' Gestul cu

care o ldsa jos avea ceva simbolic, linigtitor' in timp ce

vagonul se punea ir migcare cu un zgdlfAit' scoase din

,"*i*o de piele d.e care nu se despdrlea niciodatd

dosarul de carton. il intred.eschise precaut Ei dezgtopd'

dintre cele doud file de sugativd roz bombon o primd

foaie. O foaie subtire pe jumdtate ruptd gi roasd in partea

din stAnga sus, care ii spAnzura intre degete' Era o

pagrnd de carte, format 1r3x20' Tdndrul o studie un timp

inainte de a o pune la loc pe sugativd' incet-incet' se fdcu

liniqte itr vagon. CAte un ,,9qgEgttttt" agasat se mai anzea

cAnd gi cdnd pentru a Pune capdt celor cAteva discufi

care nu mai incetau odatd' Atunci' ca h fiecare

dimineafd, dupd ce-qi mai drese incd o datd vocea'

Guylain incepu si citeascfl cu voce tare:

10 71

,,Paralizat gi mut de uimire, copilul nu avea ochidecAt penku animalul care gLfLia Fntuit de ugagarajului. Bdrbatul igi apropie m6na de gdtul palpitandde viap. Lama ascufltfl intrd fdrd zgomottn bldnifa albd9i un gheizer cald lagni din rand, murddrind'rcheieturam^inii cu picdturi ro'iatice. Tathl, cu manecile suflecatepdnd la coate, tdie blana cu cdteva miqcdri precise. Apor,mAinile lui puternice traserd pielea, care alunecdasemenea unei banale gosete. Apdru atunci, in toatilyoliciunea lui, corpul fin gi musculos aI iepurelui, incdaburind de viata abia sf6rgitd. Capul atArlra, urAt Eidescdrnat, cu ochii sdi globulogi care fixau vidul fdrd ceamai micd urmd de reprog.,,

in vreme ce zorii se izbeau de geamurile aburite,tcxhrl curgea din gura lui intr_un lung gir de silabe,inherupt ici gi colo de momente de tdcere in care sercpezea cu furie trenul in mers. pentru tofi cdldtorii aflafiin vagon, el era cititorul, tipul acela ciudat care, fir fiecezi lucrdtoare, parcurgea cu voce tare Ei clard cele cdtevapagini pe care le scotea din servietd. Erau fragmente dincdrti fdrd legf,turd unul cu altul. Un pasaj dink_o retetdde bucdttrie putea sd se furvecineze cu pagina 4g aultimului rom;u:r laureat al premiului Goncour! unparagtal de roman poliflst putea fi urmat de o paginddinh-o carte de istorie. Subiectul conta prea pufin pentruGuylain. Pentru ef era important doar actul cititului.Debita textele cu aceeagi seriozitate invergunatd. $r, de

fiecare datd, vraja avea efect' Cuvintele ce i se

desprindeau de pe buze duceau cu.ele un pic din greafa

.ur"-l sufoca pe mdsurd ce se apropia de uzind:

,,in sfdrqit, lama cufltului deschise poarta

misterului. Cu o incizie lungd, tatdl goli abdomenul

animalului, din care se ivird mdruntaie fumegdnde'

$iragul de viscere ieqi iute' ca Ei cum se grdbea sd

parar"ur.a acest inveliq care-l tinuse captiv' Nu mai

rdmase din iepure decAt un trupgor insdngerat irnvelit

intr-un qtergar d.e bucdtdrie' in zilele urmdtoare' iEi fdcu

apari!.a un nou iepure' incd un bulgdre de bland albd ce

topAi; in cdldura cotefului' cu aceiaqi ochi de culoarea

,irrg"t ti care-l contemplau pe copil de dincolo de

celdlalt tdrAm."

Fdrd sd-qi mai ridice privirea' Guylain scoase cu

grijdoadouafoaie:

,,Instinctiv , bdtbatti se aruncaseri cu fujra la

pdmdn! cu dorinta nebund de a- se afunda' de a se

afunda tot mai adAnc in pdntecul gdrAnei ocrotitoare'

Unii sdpau solul cu mdinile goale' ca nigte cdini turbaf'

Alpi, ghemuiti pe-o parte, igi ofereau spindrile fragile

schijelor ucigdtoare care zburau din toate direcflile' Se

ingrdmdd'iserd to! unul in altul' dintr-un reflex vechi

de cdnd lumea. Tof, mai Pu,m Josef' Josef care

rdmf,sese in picioare in mijlocul haosului qi care' dintr-o

12 13

pornire nesdbuitti, imbrdfiEase kunchiul mesteacdnuluialb din fiala lui. Prin fisurile care-i scrijeleau coaja, dincopac se prelingea o rdqind groasd, lacrimi mari de sevdce ieqeau la suprafa{

"u niEte perle care apoi sescurgeau incet Copacul se golea, la fel gi Josef, cdruiaurina fierbinte ii Eiroia pe coapse. La fiecare noudcxplozie, mesteacdnul fremdta lipit de obrazul lui, iitremura in brate."

PAnd la destinatie, tAndrul parcurse duzina de foiscoase din servietd. in timp ce-i dispdrea de pe cerulgurii urma ultimelor cuvinte rostite, se uitd, pentruprima datd de cAnd urcase, la ceilalti pasageri. Aqa cumse intAmpla adesea, descoperi pe felele lor dezam dgire,chiar tristele. Dar nu durd decdt o clipd. Vagonul se golirapid. Se ridicd gi el. Strapontina se inchise cu unzgomot sec. Pocnet de fi.al. o femeie i.tre doud varsteii strecurd un multumesc discret la ureche. Guylain iir.6mbi. Cum sd-i explice cd n-o fdcea pentru ei? pdrdsi('u resemnare atmosfera cdlduld a vagonului, ldsAnd inrrnnd paginile zilei. ii pldcea sd gtie cd sunt acolo, pusebine intre Eezutul gi spdtarul scaunului, departe devSrtejul distrugdtor de care scdpaserd. Afard, ploaia seirrtefise. Ca de fiecare datd cAnd se apropia de uzind, iirtlsund in minte vocea spartd a bdtrdnului Giuseppe.,,Nu eEti fdcut pentru asta, micule. Habar n_ai incd, darrru egti fdcut pentru asta,,. $tia bdtr6nul despre cevorbeEte, cd doar el nu gdsise nimic mai bun decdt o

posircA rogie ca sd-i dea curajul sd continue' Guylain

nrr-l ascultase, crezdnd naiv cd rutina va ageza pdnf, la

urmd lucrurile. Cd-i va invada existenfa ca o ceafd de

toamnd gi-iva anestezia gdndurile' Dar' in ciuda anilor'

il lua d.e fiecare datd greala cAnd vedea imensul zid de

incintii, murdar gi scoroiit' in spate' se pitea Chestin' la

addpost de priviri. Chestis care-l aqtepta'3

Poarta batantd ii scdrlAi nepldcut in urechi cAnd oimpinse ca sd intre in incinta uzinei. ScArlAitul illntrerupse pe paznic din lecturd. Rdsfoitd denenumdrate ori, edipa din 193d a piesei Britannicus deRacine pe care o finea in mAnd semdna cu o pasdrerdnitfi. Guylain se inheba dacd yvon Grimbert iegeavreodatd din ghereta lui. omului pdrea qd i se falfdie dedisconforful din baraca de trei metri pe doi prin carebdtea vdntul, cAtd vreme cutia mare de plastic in care igifinea cdrfle era lAnge el. Avea 59 de ani, iar teatrulclasic era singura dragoste adevdratd a vietii lui. I selntAmpla des ca, furtre doud livrdri, sd intre in pieleaunui Don Diegoa sau sd-gi acopere busful cr.r- togadrapatd a unui Pyrruss imaginar, mdturdnd cu bratelelui mari aerul incdperii inguste, pdrdsind, pe durataunei tirade pline de patos, rolul lipsit de glorie pentru

a Personaj masculin al celei mai cunoscute piese a lui pierreCorneille (1606-1684), Le Gd (Cidul) (1636) (n.t.).5 Personaj din pietia' Andronaca (lOOf a iui ffi Racine (I6S%16cI)) (nt).

t4

care pfimea un salariu de mizerie 6i care pfesuPunea

ridicarea sau coborArea barierei vopsite in rogu qi alb de

la intrarea uzinei' intotdeauna tras la patru ace/

bdrbatul era deosebit de preocupat sd-gi intrepnd

mustala care ii impodobea cu o linie sublre buza de

sus Ei nu rata nicio ocazie de a-l cita pe marele Cyrano6:

,,Da, toatecuvintele sunt fine' cAnd mustata e find!" Din

zhta in care descoperise versul alexandrin' Yvon

Grimbert se indrdgo'ti'" d" el' Singura sa misiune in

aceasth lume devenise slujirea cu zel 9i fidelitate a

acesfui vers de douisprezece picioare' Yvon ii era drag

lui Guylain pentru nebunia lui' Datoritd ei qi poate qr

pentru cd era unul dintre putinii care nu cedaserd

ientafei de a-l numi Vilain Guignol'

- Bund, Yvon'

- Bun6, micule' Ca Giuseppe' nici el nu reuqise sd-i

spund vreodatd aldel' Grdsanul qi tdmpitul au ajuns

deja. Yvon i-i servea mereu in ordinea asta gi nu invers'

Grd.sanul 9i tAmpitul' Cand nu vorbea in alexandrini'

paznicul fhcea fuazescurte' nu cd s-ar fi zgdrcit la vorbe'

dar prefera sd-gi pdstreze vocea pentru tiog":"1 *:1"

care merita cu adevdrat' dupd pdrerea lui: cete

doudsprezece picioare' in timp ce Guylain se indepdrta

in direcfa imensului hangar de tabld' Yvon strigd in

urma lui doui versuri comPuse chiar de el:

6 Dramaturgul Edmond Rostand (1868-L913) atribuie aceste cuvinte

personajului ,a.t Cy'ut'o au n"'g"tut din piesa omonimi (n't')'

L617

Aaer s a p orni, b rus cd, misterioas d,

Loaind ghereta-mi c-o grindind neruoasd.

Chestia era acolo, masivd Ei ameninptoare, agezathclriar in mijlocul uzinei. in cincisprezece ani qi mai bine decdnd lucra aici" Guylain nu reuEise nicicum sd-i spund penume/ ca Ei cum a o numi ar fi insemnat o recunoagtere,un fel de acceptare tacitti pe care nu o voia in niciun caz.

lraptul cd nu-i spunea pe mrne era ultimul zid de apdrare

l)c care reuEise sd-l ridice intre ea Ei el pentru ca si nu-givdndh ei definitiv sufletul. Chestia trebuia sd se

multumeascd doar cu corpul lui. Numele gravat pe o,telulmastodonhrlui degaja duhoarea mortii iminente: Zerstor500, de la verbul zerstciren, care insemna ,,a distruge" fu:l

frumoasa limbd a lui Goethe. Magina Zerctor Fiinfllundert era o monskuozitate de aproape unsprezecekrne iegitfl in 1986 din atelierele intreprinderii KrafftGmbFl de la sud de Ruhr. Cend a vbzut-o prima datd,Guylain nu a fost chiar surprins de culoarea gn-verzuie at.arapacei de metal. Nimic mai firesc decAt acest coloritrtlzboinic pentru o magind a cdrei singurd functie erailceea de a distruge. La prima vedere, puteai crede cd e ot'abind pentru vopsit sau un generator uriag ori chiar,t:ulmea absurdului, o voluminoasd rotativd de tipogr#ie.Singura pretentie v:rib:did a Chestiei phrea sd fie urdtenia.l)ar era numai vdrful aisbergului. in m{locul podeleit:cnuqii de beton, se deschidea ca o gurd cdscatX undreptunghi irtunecat de patru metri pe trei, poarta cdhe