UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

INSTITUT CERCETĂRI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI DREPTURILOR OMULUI

CONCEPT

STRATEGIC DE DEZVOLTARE PENTRU PERIOADA 2009-2014

PROFILUL „MECANISME DE GARANTARE ŞI PROTECŢIE A DREPTURILOR OMULUI ÎN STATUL DE DREPT”

Aprobat prin procesul verbal Nr.7 al Consiliului ştiinţific al ICDPDO din 25.03.09

0

SUMAR

I. Informaţii generale.

a) Date vizând infiinţarea Institutului (anul şi ziua fondării, necesitatea fondării, actele/documentele care au stat la baza fondării etc.)..........................2

b) Profilul şi direcţiile de cercetare ale ICDPDO.................................................................................................................................................................2

c) Obiectivele principale de cercetare...................................................................................................................................................................................2

d) Configuraţia organizaţională a ICDPDO (o prezentare succintă a conducerii Institutului, a secţiilor şi/sau laboratoarelor, a consiliului ştiinţific şi

personalului auxiliar)......................................................................................................................................................................................................................3

e) Lista nominală a titularilor ICDPDO..............................................................................................................................................................................4

f) Pregătirea cadrelor ştiinţifice............................................................................................................................................................................................5

II. Clauzele de fond al Conceptului strategic de dezvoltare al ICDPDO pentru anii 2009-2014

a) Argumentarea Conceptului strategic de dezvoltare al ICDPDO pentru anii 2009-2014................................................................................................8

b) Obiectivele strategice ale cercetării ştiinţifice în cadrul ICDPDO.................................................................................................................................8

III. Obiectivele de cercetare pe secţii şi direcţii

a) Secţia Drept Public. Direcţia de cercetare – Constituţionalismul cu bază teoretică a statului de drept........................................................................13Constituţionalismul cu bază teoretică a statului de drept........................................................................13

b) Secţia Drept Iinternaţional. Direcţia de cercetare – Cooperarea în cadrul dreptului internaţional contemporan..........................................................15

c) Secţia Ştiinţe Penale. Direcţia de cercetare – Perfecţionarea legislaţiei penale şi măsurilor ce ţin de apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale

persoanei în contextul integrării europene..................................................................................................................................................................................18

d) Secţia Drept Privat. Direcţia de cercetare – Reglementarea juridică a drepturilor social-economice în condiţiile integrării europene.......................20

IV. Anexă.

1

I. Informaţii generale:a) Date vizând infiinţarea Institutului (anul şi ziua fondării, necesitatea fondării, actele/documentele care au stat la baza fondării etc.):Institutul Cercetări în Domeniul Protecţiei Drepturilor Omului (ICDPDO) a fost creat la 20 octombrie 2006 în cadrul Facultăţii Drept, în conformitate

cu Statutul ULIM şi prevederile Codului Ştiinţei şi Inovării al Republicii Moldova, în scopul optimizării activităţii ştiinţifice în cadrul ULIM. Obiectivele ICDPDO sunt: promovarea, asigurarea şi garantarea procesului de ajustare a legislaţiei Republicii Moldova la standardele şi prevederile

normative ale Uniunii Europene. Intru atingerea acestor obiective se va ţine cont de necesitatea efectuării unui studiu continuu şi aprofundat a legislaţiei statelor membre a Uniunii

Europene sub aspect comparat, inclusiv prin prisma examinării celei mai mari părţi ale normelor dreptului european – a regulamentelor şi a directivelor europene (acquis communautaire).

Cercetările efectuate au ca obiectiv asigurarea incadrării în procesul integraţionist european ale cercetărilor ştiinţifice autohtone prin promovarea valorilor europene, având ca element stabilirea funcţionării unui spaţiu juridic comun între Uniunea Europeană şi Republica Moldova.

b) Profilul şi direcţiile de cercetare ale ICDPDO:Consiliul profesoral al Facultăţii Drept, prin procesul-verbal nr.1 din 22.09.2006 a aprobat profilul de cercetare ştiinţifică „Mecanisme de garantare şi

protecţie a drepturilor omului în statul de drept”. Au fost aprobate direcţiile de cercetare a secţiilor după cum urmează:Secţia I. Drept public – Constituţionalismul ca bază teoretică al statului de drept.Secţia II. Drept internaţional – Cooperarea în cadrul dreptului internaţional contemporan. Secţia III. Ştiinţe penale – Perfecţionarea legislaţiei penale şi măsurilor ce ţin de apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei în

contextul integrării europene.Secţia IV. Drept privat – Reglementarea juridică a drepturilor social-economice în condiţiile integrării europene.

c) Obiectivele principale de cercetare:Obiectivele principale de cercetare sunt reflectate în Planul tematic, care în anul 2008 a fost revăzut, proces impus de cerinţele timpului. Aşa, de

exemplu, în scopul îmbunătăţirii aspectului calitativ al cercetărilor ştiinţiice şi stabilirii unui dialog direct şi eficace între centrele universitare şi sectorul real al economiei, care astăzi reprezintă un obieciv primordial şi inevitabil în promovarea direcţiilor cercetărilor ştiinţifice.

Conform rapoartelor secţiilor Institutului, acestea sunt: Originea, evoluţia istorică şi aportul doctrinei juridice autohtone la formarea cadrului normativ naţional; Instituţii şi mecanisme de drept public în consolidarea şi dezvoltarea statului de drept; Instituţia răspunderii în dreptul internaţional prin prisma concurenţei de jurisdicţii; Metode şi forme aplicabile în procesul de ajustare şi armonizare a ordinilor juridice naţionale ale statelor şi a Uniunii Europene; Ajustarea politicii penale a statului în corespundere cu standardele internaţionale; Armonizarea legislaţiei procesual-penale în contextul integrării europene; Reflecţii analitice asupra acţiunii civile; Mecanisme de garantare şi protecţie a drepturilor social-economice în contextul integrării europene.

2

d) Configuraţia organizaţională a ICDPDO (o prezentare succintă a conducerii Institutului, a secţiilor şi/sau laboratoarelor, a consiliului ştiinţific şi personalului auxiliar):

Structura organizatorică a ICDPDO include: Director Institut, Secretar ştiinţific Institut, Inspectorul programator Institut şi Şefi de secţii: Drept public, Drept internaţional, Ştiinţe penale şi Drept privat.

ICDPDO îşi are sediul în biroul 211 (b) bl.II, iar secţiile, după cum urmează: Drept public – 102 bl.III; Drept internaţional – 211 (b) bl.II; Ştiinţe penale – 106 bl.III; Drept privat – 103 bl.III.

Configuraţia organizaţională a ICDPDO: Director – dl Vitalie Gamurari, dr., conf. univ.; Secretar ştiinţific – dl Alexandru Cauia, master; Şef secţie „Drept Public” – dl Serghei Ţurcan, dr., conf. univ.; Şef secţie „Drept Internaţional” – dna Carolina Smochină, dr., conf. univ.; Şef secţie „Ştiinţe Penale” – dna Oxana Rotaru, dr., conf. univ. ad interim; Şef secţie „Drept Privat” – dna Lilea Mărgineanu, dr., lect. sup.; Inspector programator – dra Olesea Guşan, master.

Compenenţa nominală al Consiliului Ştiinţific al ICDPDO:1. Gamurari Vitalie, dr., conf. univ. – preşedinte;2. Smochină Andrei, dr. hab., prof. univ.;3. Popa Victor, dr. hab., prof. univ.;4. Gheorghiţă Mihail, dr. hab., prof. univ.;5. Barbăneagră Alexei, dr. hab, prof. univ. ad interim;6. Cuşnir Valeriu, dr. hab., conf. univ.;7. Guţuleac Victor, dr., prof. univ.;8. Smochină Carolina, dr., conf. univ.;9. Grama Dumitru, dr., conf. univ.;10. Ţurcan Serghei, dr., conf. univ.;11. Rotaru Oxana, dr., conf. univ. ad interim;12. Golubenco Gheorghe, dr., conf. univ.;13. Halabudenco Alexandru, dr., conf. univ. ad interim;14. Mărgineanu Lilea, dr., lec. sup.;15. Osoianu Natalia, master;16. Cauia Alexandru, master – secretar ştiinţific;

3

e) Lista nominală a titularilor ICDPDO:Nr.d/o

Numele şi prenumele titularului

Anul naşterii

Gradul ştiinţific, anul conferirii

Specialitatea (denumirea şi cifrul)

Funcţia deţinută în cadrul Institutului

Norma de angajare (unităţi)

1 Gamurari Vitalie 15.08.1970 Doctor în drept, 2006 12.00.10 – drept internaţional public

Director, ordin № 9 din 22.01.2007

1,0

2 Cauia Alexandru 26.09.1983 Master în drept, 2007 Secretar ştiinţific, ordin № 101 din 29.08.08

1,0

3 Ţurcan Serghei 06.09.1974 Doctor în drept, 2003 12.00.02drept public

Şef secţie, ordin № 153-A din 23.11.2006

0,25

4 Smochină Carolina 13.06.1977 Doctor în drept, 2005 12.00.10 – drept internaţional public

Şef secţie, ordin № 153-A din 23.11.2006

0,25

5 Rotaru Oxana 26.08.1976 Doctor în drept, 2007 12.00.08 – drept penal Şef secţie, ordin № 101 din 29.08.08

1,0

6 Mărgineanu Lilea 12.05.1970 Doctor în drept, 2008 12.00.02 – drept public Şef secţie, ordin № 101 din 29.08.08

0,25

7 Popa Victor 15.04.1949 Doctor habilitat în drept, 2000

12.00.02 – drept public Cercetător ştiinţific coordonator, ordin № 101 din 29.08.08

1,0

8 Smochina Andrei 13.12.1946 Doctor habilitat în drept, 2001

12.00.01 – teorie stat şi drept, istorie stat şi drept

Cercetător ştiinţific coordonator, ordin № 101 din 29.08.08

1,0

9 Gheorghiţă Mihai 04.07.1948 Doctor habilitat în drept, 2001

12.00.08 – drept penal Cercetător ştiinţific principal, ordin № 101 din 29.08.08

1,0

10 Barbăneagră Alexei 03.12.1945 Doctor habilitat în drept, 2005

12.00.08 – drept penal Cercetător ştiinţific coordonator, ordin № 101 din 29.08.08

1,0

11 Baltag Dumitru 03.07.1950 Doctor habilitat în drept, 2008

12.00.01 – teorie stat şi drept, istorie stat şi drept

Cercetător ştiinţific coordonator, ordin № 101 din 29.08.08

1,0

12 Cuşnir Valeriu 13.06.1958 Doctor habilitat în drept, 2005

12.00.08 – drept penal Cercetător ştiinţific superior, ordin № 101 din 29.08.08

1,0

13 Guţuleac Victor 24.01.1940 Doctor în drept, 1983 12.00.02 – drept public Cercetător ştiinţific coordonator, ordin № 101 din 29.08.08

1,0

14 Grama Dumitru 26.10.1943 Doctor în drept, 1999 12.00.01 – teorie stat şi drept, istorie stat şi drept

Cercetător ştiinţific superior, ordin № 101 din 29.08.08

1,0

15 Mocreac Vladimir 01.11.1937 Doctor în drept, 1973 12.00.02 – drept public Cercetător ştiinţific superior, 1,0

4

ordin № 101 din 29.08.0816 Golubenco Gheorghe 13.05.1950 Doctor în drept, 1994 12.00.08 – drept penal Cercetător ştiinţific superior,

ordin № 101 din 29.08.081,0

17 Carpov Trofim 10.11.1936 Doctor în drept, 1972 12.00.08 – drept penal Cercetător ştiinţific superior, ordin № 101 din 29.08.08

1,0

18 Mărgineanu Iurie 06.07.1964 Doctor în drept, 2003 12.00.08 – drept penal Cercetător ştiinţific, ordin № 101 din 29.08.08

1,0

19 Belîi Nicolai 26.01.1954 Doctor în drept, 1995 12.00.08 – drept penal Cercetător ştiinţific superior, ordin № 101 din 29.08.08

1,0

20 Halabudenco Oleg 07.04.1969 Doctor în drept, 2007 12.00.03 – drept privat Cercetător ştiinţific, ordin № 101 din 29.08.08

1,0

21 Postu Ion 05.10.1972 Doctor în drept, 2003 12.00.01 – teorie stat şi drept, istorie stat şi drept

Cercetător ştiinţific superior, ordin № 101 din 29.08.08

0,25

22 Perjaru Alexandru 15.01.1957 Doctor în istorie, 1998 Cercetător ştiinţific, ordin № 101 din 29.08.08

0,25

23 Osoianu Natalia 31.01.1981 Master în drept Cercetător ştiinţific stagiar, ordin № 101 din 29.08.08

0,5

24 Budeci Vitalie 19.09.1982 Master în drept Cercetător ştiinţific stagiar, ordin № 101 din 29.08.08

0,25

25 Beneş Olga 18.05.1962 Master în drept Cercetător ştiinţific stagiar, ordin № 101 din 29.08.08

0,25

26 Demian Elena 03.04.1979 Master în drept Cercetător ştiinţific stagiar, ordin № 101 din 29.08.08

0,25

27 Baeşu Valeriu 28.05.1982 Master în drept Cercetător ştiinţific stagiar, ordin № 101 din 29.08.08

0,25

f) Pregătirea cadrelor ştiinţifice:

Profilul şi specialitatea/specialităţile la care Institutul are dreptul să desfăşoare studii de doctorat: Consiliul ştiinţific specializat: D 30/34-12.00.08-25.12.03 – Drept penal (drept penal; criminologie; drept procesual penal; criminalistica; expertiza

judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative). Consiliul ştiinţific specializat: DH 34-12.00.02-25.12.03 – Drept public (constituţional; administrativ; poliţienesc; militar; financiar; vamal;

informaţional; ecologic); organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept.

5

Lista titularilor Institutului investiţi de către CNAA cu dreptul de conducere/coordonare a tezelor de doctorat:1. Smochina Andrei, doctor habilitat, profesor universitar – D 34-12.00.01-25.12.03 – Teoria statului şi dreptului; istoria statului şi dreptului;

istoria doctrinelor politice şi de drept;2. Popa Victor, doctor habilitat, profesor universitar – DH 34-12.00.02-25.12.03 – Drept public (constituţional; administrativ; poliţienesc;

militar; financiar; vamal; informaţional; ecologic); organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept;3. Barbăneagră Alexei, doctor habilitat, profesor universitar – D 30/34-12.00.08-25.12.03 – Drept penal (drept penal; criminologie; drept

procesual penal; criminalistica; expertiza judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative);4. Gheorghiţă Mihai, doctor habilitat, profesor universitar – D 30/34-12.00.08-25.12.03 – Drept penal (drept penal; criminologie; drept

procesual penal; criminalistica; expertiza judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative);5. Golubenco Gheorghe, doctor, conferenţiar universitar – D 30/34-12.00.08-25.12.03 – Drept penal (drept penal; criminologie; drept procesual

penal; criminalistica; expertiza judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative);6. Cuşnir Valeriu, doctor habilitat, conferenţiar universitar – D 30/34-12.00.08-25.12.03 – Drept penal (drept penal; criminologie; drept

procesual penal; criminalistica; expertiza judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative);7. Baltag Dumitru, doctor habiltat, conferenţiar universitar – D 34-12.00.01-25.12.03 – Teoria statului şi dreptului; istoria statului şi dreptului;

istoria doctrinelor politice şi de drept;8. Guţuleac Victor, doctor, profesor universitar – DH 34-12.00.02-25.12.03 – Drept public (constituţional; administrativ; poliţienesc; militar;

financiar; vamal; informaţional; ecologic); organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept;9. Carpov Trofim, doctor, conferenţiar universitar – D 30/34-12.00.08-25.12.03 – Drept penal (drept penal; criminologie; drept procesual penal;

criminalistica; expertiza judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative);10. Grama Dumitru, doctor, conferenţiar universitar – D 34-12.00.01-25.12.03 – Teoria statului şi dreptului; istoria statului şi dreptului; istoria

doctrinelor politice şi de drept;11. Mocreac Vladimir, doctor, conferenţiar universitar – DH 34-12.00.02-25.12.03 – Drept public (constituţional; administrativ; poliţienesc;

militar; financiar; vamal; informaţional; ecologic); organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept;12. Belîi Niolae, doctor, conferenţiar universitar – D 30/34-12.00.08-25.12.03 – Drept penal (drept penal; criminologie; drept procesual penal;

criminalistica; expertiza judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative);13. Ulianovschi Xenofon, doctor, conferenţiar universitar – D 30/34-12.00.08-25.12.03 – Drept penal (drept penal; criminologie; drept procesual

penal; criminalistica; expertiza judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative) – prin cumul;14. Zubco Valeriu, doctor, conferenţiar universitar – DH 34-12.00.02-25.12.03 – Drept public (constituţional; administrativ; poliţienesc; militar;

financiar; vamal; informaţional; ecologic); organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept – prin cumul;15. Armeanic Alexandru, doctor, conferenţiar universitar – DH 34-12.00.02-25.12.03 – Drept public (constituţional; administrativ; poliţienesc;

militar; financiar; vamal; informaţional; ecologic); organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept – prin cumul;16. Bujor Valeriu, doctor, conferenţiar universitar – D 30/34-12.00.08-25.12.03 – Drept penal (drept penal; criminologie; drept procesual penal;

criminalistica; expertiza judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative) – prin cumul;

6

17. Lungu Vasile, doctor, conferenţiar universitar – D 30/34-12.00.08-25.12.03 – Drept penal (drept penal; criminologie; drept procesual penal; criminalistica; expertiza judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative) – prin cumul;

18. Mariţ Alexandu, doctor, conferenţiar universitar – D 30/34-12.00.08-25.12.03 – Drept penal (drept penal; criminologie; drept procesual penal; criminalistica; expertiza judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative) – prin cumul.

Persoanele preconizate de a fi abilitate de către CNAA cu dreptul de conducere/coordonare a tezelor de doctorat:1. Ţurcan Serghei, doctor, conferenţiar universitar – DH 34-12.00.02-25.12.03 – Drept public (constituţional; administrativ; poliţienesc; militar;

financiar; vamal; informaţional; ecologic); organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept;2. Postu Ion, doctor, conferenţiar universitar – D 34-12.00.01-25.12.03 – Teoria statului şi dreptului; istoria statului şi dreptului; istoria doctrinelor

politice şi de drept;3. Mărgineanu Iurie, doctor, conferenţiar universitar – D 30/34-12.00.08-25.12.03 – Drept penal (drept penal; criminologie; drept procesual penal;

criminalistica; expertiza judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative);4. Rotaru Oxana, doctor, conferenţiar universitar – D 30/34-12.00.08-25.12.03 – Drept penal (drept penal; criminologie; drept procesual penal;

criminalistica; expertiza judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative);5. Uglean Gheorghe, doctor, profesor universitar – D 30/34-12.00.08-25.12.03 – Drept penal (drept penal; criminologie; drept procesual penal;

criminalistica; expertiza judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative) – prin cumul;6. Floander Ion, doctor, conferenţiar universitar – DH 34-12.00.02-25.12.03 – Drept public (constituţional; administrativ; poliţienesc; militar; financiar;

vamal; informaţional; ecologic); organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept – angajat prin cumul;7. Văduvă Nicolae, doctor, conferenţiar universitar – DH 34-12.00.02-25.12.03 – Drept public (constituţional; administrativ; poliţienesc; militar;

financiar; vamal; informaţional; ecologic); organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept – prin cumul;8. Botoş Ilie, doctor, conferenţiar universitar – D 30/34-12.00.08-25.12.03 – Drept penal (drept penal; criminologie; drept procesual penal;

criminalistica; expertiza judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative) – prin cumul;9. Horea Diaconescu, doctor, profesor universitar – D 30/34-12.00.08-25.12.03 – Drept penal (drept penal; criminologie; drept procesual penal;

criminalistica; expertiza judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative) – prin cumul;10. Popovici Tudor, doctor, conferenţiar universitar – D 30/34-12.00.08-25.12.03 – Drept penal (drept penal; criminologie; drept procesual penal;

criminalistica; expertiza judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative) – prin cumul;11. Cuciurcă Angela, doctor, conferenţiar universitar – D 30/34-12.00.08-25.12.03 – Drept penal (drept penal; criminologie; drept procesual penal;

criminalistica; expertiza judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative) – prin cumul;12. Grosu Vladimir, doctor, conferenţiar universitar – D 30/34-12.00.08-25.12.03 – Drept penal (drept penal; criminologie; drept procesual penal;

criminalistica; expertiza judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative) – prin cumul.

7

II. Clauzele de fond a Conceptului strategic de dezvoltare al ICDPDO pentru anii 2009-2014a) Argumentarea Conceptului strategic de dezvoltare al ICDPDO pentru anii 2009-2014Conceptul strategic de dezvoltare al ICDPDO este elaborat în conformitate cu Strategia de dezvoltare a ULIM pentru anii 2009-2014, aprobată la

şedinţa lărgită a Senatului din 28.01.2009 în baza Conceptului Educaţional ULIM. Documentul în cauză prevede în mod expres că „fiecare subdiviziune a Universităţii îşi asumă responsabilitatea de a promova ştiinţa prin prisma

valorilor naţionale, general umane, libertăţii academice, integrării europene şi mondializării”. În egală măsură, este prevăzut că „actualizarea continuă a procesului de cercetare va avea loc în conformitate cu actele normative parvenite de la superiorii europeni, Ministerul Educaţiei şi Tineretului pentru anii 2009-2014”.

Dat fiind că activitatea de cercetare ştiinţifica constituie cel de-al doilea pilon al universităţii concomitent cu procesul de predare şi luând ca bază prevederile expuse în obiectivele strategice de dezvoltare ştiinţifică (Capitolul IV al Strategiei de dezvoltare a ULIM pentru anii 2009-2014, aprobată la şedinţa lărgită a Senatului din 28.01.2009 în baza Conceptului Educaţional ULIM), Institutul Cercetări în Domeniul Protecţiei Drepturilor Omului (ICDPDO) îşi propune realizarea conceptuală a unor strategii în perioada estimată.

Activitatea de cercetare se va desfăşura în baza actelor normative internaţionale, legislaţiei Republicii Moldova, Codexului ULIM şi Strategiei de dezvoltare a ULIM pentru anii 2009-2014.

Cercetarea ştiinţifică va reprezenta în continuare, în conformitate cu misiunea şi obiectivele prevăzute în Planul Strategic pentru perioada 2009-2014, una din componentele de baza ale activităţii academice desfăşurate în cadru ULIM, inclusiv a subdiviziunilor sale.

Activitatea de cercetare include şi studiile prin doctorat, proces asigurat prin intermediul instituirii/funcţionării Consiliilor ştiinţifice de profil la specialităţile ce corespund rigorilor C.N.A.A. În acest sens, unul din obiectivele strategice este acreditarea ştiinţifică din partea C.N.A.A. a profilului „Mecanisme de garantare şi protecţie a drepturilor omului în statul de drept”, preconizată pentru prima jumătate a anului 2009.

Coordonarea strategica a cercetării ştiinţifice va fi asigurată de Directorul ICDPDO, Secretarul ştiinţific şi Şefii de secţii a Institutului.

b) Obiectivele strategice ale cercetării ştiinţifice în cadrul ICDPDO1.1. Crearea prin intermediul institutelor de cercetări ştiinţifice a şcolilor doctorale – dat fiind, că unul din obiectivele de bază este promovarea studiilor

prin doctorat, Conceptul strategic face referinţă la prevederile Strategiei ULIM evidenţiată în debutul documentului în cauză.Ciclul III – Doctorat. Accesul la ciclul doctorat este posibil în baza diplomei de master. Doctoratul este cilul universitar de cercetare prin excelenţă.

Durata studiilor la ciclul doctorat este de 3 ani la secţia zi şi 4 ani la secţia frecvenţă redusă. Studiile la doctorat nu se creditează. Doctorandul este admis la studii în baza unui dosar.

Calificările ce denotă completarea ciclului III sunt acordate studenţilor care: au dat dovadă de abilităţi de concepere, proiectare, implementare şi modificare a procesului de cercetare; au adus contribuţii prin cercetarea originală ce extinde frontiera de cunoştinţe prin dezvoltarea unui compartiment substanţial al activităţii, rezultatele

cărora merită a fi publicate la nivel naţional şi internaţional; sunt capabili de a efectua o analiză critică, o evaluare şi o sinteză a ideilor noi; sunt capabili să facă schimb de cunoştinţe la specialitate cu colegii lor, cu un public vast de savanţi, cât şi societatea în întregime; sunt capabili pe viitor să promoveze cunoştinţele în cadrul contextelor academice şi profesionale, tehnologice, sociale ori culturale.

8

1.2. Direcţionarea procesului de cercetare ştiinţifică prin prisma necesităţilor naţionale şi antrenarea catedrelor, institutelor de cercetări ştiinţifice în programe de cercetare de interes european şi mondial – în anul 2008 ICDPDO a revăzut tematica de cercetare – numărul temelor fiind micşorat, fapt ce va permite concentrarea procesului de cercectare asupra unei tematici mai concrete şi constituirea unor grupuri de cercetare mobile, în aşa fel fiind prevăzută strategia finală – implementarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice în practică.

1.3. Modernizarea continuă a managementului cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicative – prevede participarea subdiviziunilor Institutului la diverse programe finanţate de stat şi/sau organisme internaţionale (cu condiţia conformării ordinii juridice interne).

1.4. Antrenarea echipelor de cercetare ştiinţifică ULIM în proiecte ştiinţifice în partenariat cu alte centre ştiinţifice naţionale şi internaţionale – va fi reflectată în acordurile încheiate cu centrele nominalizate, fiind utilizată pe larg practica acumulată pe parcursul anilor de cercetătorii instituţiei, precum şi practica altor centre ştiinţifice, inclusiv naţionale şi internaţionale.

1.5. Susţinerea în continuare a activităţii de modernizare a bazei materiale a cercetării – proiect, realizarea căruia va fi susţinut, în special prin atragerea unor granturi în baza statutului de vecinătate cu Uniunea Europeană pe care îl are Republica Moldova.

1.6. Abordarea temelor de cercetare în funcţie de priorităţile societăţii, din perspectiva dezvoltării durabile şi a procesului de europenizare şi globalizare.

1.7. Atragerea fondurilor financiare publice şi private pentru susţinerea activităţii de cercetare ştiinţifică.1.8. Cointeresarea colectivelor de cercetare în desfăşurarea activităţilor ştiinţifice – colocvii şi conferinţe internaţionale în scopul promovării

rezultatelor cercetărilor ştiinţifice de la ULIM – proiecte prevăzute la nivel de secţii şi Institut, care va fi prevăzut în fiecare Plan anual privind activitatea ştiinţifică.

1.9. Stimularea interesului studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor faţă de activitatea de cercetare ştiinţifică prin integrarea acestora în colectivele de cercetare ale cadrelor didactice, reorganizarea cercurilor ştiinţifice studenţeşti – în scopul stimulării masteranzilor, inclusiv cointeresarea lor în cercetarea ştiinţifică, Facultatea în comun acor cu ICDPDO şi-a pus ca obiectiv racordarea procesului de studii la capitolul studii la ciclul masterat cu conceptul Facultăţii. Au fost supuse examinării noile programe aprobate de Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova. S-a confirmat că necesitatea unor noi programe de masterat sunt dictate de acele procese inevitabile prin care trece actualmente comunitatea internaţională, inclusiv Republica Moldova – procesul de globalizare, care la rândul său se caracteizează prin intensificarea relaţiilor interstatale din cele mai diverse domeniii.

În plus, un alt argument forte pentru Republica Moldova constituie aspiraţiile de inegrare europeană, implementarea cărora vor impune nişte cerinţe foarte dure atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Acest fapt va duce la creşterea cerinţelor faţă de specialişti de o înaltă calificare care să fie capabili să dea un răspuns adecvat provocărilor timpului. Printre aceştia se enumeră şi specialiştii în domeniul jurisprudenţei. Totodată, intensificarea cooperării la nivel regional, în egală măsură va duce la creşterea cerinţelor faţă de asemenea specialişti.

Toate acestea vin să confirme oportunitatea şi calea aleasă de Facultatea Drept, ULIM spre o adaptare a programelor de studii de masterat cerinţelor timpului, fiind conformate, înre timp, valorilor europene.

Argumentarea fiecărui dintre cele patru programe de masterat acreditate de către Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova le putem găsi în planurile respective de învăţământ la ciclul masterat, după cum urmează: Drept internaţional şi instituţional; Instituţii de drept privat; Drep penal şi criminalistică; Instituţii şi structuri de drept constituţional şi drept administrativ.

Programele de masterat sunt elaborate în baza actelor legislative ce reglementează politica educaţională în Republica Moldova, fiind racordate la standardele naţionale şi internaţionale de pregătire a juriştilor.

9

Remarcăm, că în procesul de elaborare a noilor programe de masterat, s-a laut în consideraţie practica acumulată de către catedrele respective, sugestiile parvnite din partea teoreticienilor, precum şi a practicienilor, pe prim plan fiind clasat criteriul profesional. Atenţionăm, că cursurile sunt ţinute atât de cadrele didactice cu o înaltă pregătire profesională, cât şi de reprezentanţi ai diferitor instituţii de stat sau organisme internaţionale, care vin să creeze acel spirit armonios necesar unui specialist ce activează în condiţiile contemporane.

Pe lângă unele cursuri tradiţionale, unele dintre care au fost revizuite, s-au introdus cursuri noi, vizând profilul fiecărui program de masterat, având ca obiectiv acelaşi criteriu – pregătirea specialiştilor de o înaltă calificare.

Adaptarea programelor de masterat noilor rigori sunt dictate de faptul că relaţiile dintre lumea universitară şi cea profesională sunt astăzi un obieciv primordial şi inevitabil în procesul de pregătire a masteranzilor în viitoarea lor carieră profesională. Studiile teoretice şi cele practice formează acel ansamblu de cunoştinţe, ce le permite viitorilor actori ai vieţii active să deţină bagajul necesar pentru o bună integrare profesională.

Din partea sa, sectorul economic interconlucrează cu lumea universiară, fie recurgând la oferta informativă, fie participând în mod direct la viaţa sa.La elaborarea şi promovarea conceptului educaţional european se va examina practica occidentală, în special cea franceză, care individualizează fiecare

program de masterat, acestea fiind personalizate. Conform tradiţiilor educaţionale franceze, responsabil de fiecare program de masterat este numit un profesor (Director de program), obiectivul căruia este asigurarea viabilităţii acestui program şi popularizarea lui în ţară şi străinătate. În aşa fel, este asigurat aspectul concurenţional al programului respectiv, care la rândul său asigură valorificarea diverselor proiecte, fie este vorba despre structuri de stat, fie organisme non-guvernamentale, inclusiv din Republica Moldova şi din alte state. Se vor atenţiona Directorii de programe (posibila soluţie) privind importanţa monitorizării în continuu a procesului de studii la ciclul masterat, proces ce se va elucida în elaborarea de curricule pentru fiecare program, modificarea, după necesitate, a conţinutului cursurilor sau a disciplinelor, procese ce vor trebui argumentate şi aprobate de Catedră/Secţie a Facultăţii/Institutului şi, după necesitate de Senatul ULIM.

Pentru a promova principiul continuităţii în procesul de studii – ciclul I „licenţă” – ciclul II „masterat” – studii prin doctorat – studenţilor/masteranzilor li se va propune participarea la lucrările cercurilor ştiinţifice, care vor fi reorganizate, după caz, având drept scop corespunderea doleanţelor studenţilor/masteranzilor.

1.10. Elaborarea unor tematici pentru tezele de licenţă şi master de interes ştiinţific actual – în scopul asigurării actualităţii şi caracterului novator al tematicii tezelor de licenţă şi de masterat au fost elaborate şi aprobate în cadrul şedinţei Consiliului Profesoral al Facultăţii Drept din №2 din 27.10.2008 programele privind elaborarea tezelor la ciclul I „licenţă” şi ciclul II „masterat”. În scopul popularizării noilor rigori înaintate tezelor de licenţă şi de masterat, regulamentele în cauză au fost recomandate spre publicare de către Senatul ULIM prin procesul verbal №5 din 28.01.2009. În egală măsură, rigorile impuse vor permite colaborarea cu partenerii din centrele universitare din alte state, în special cele europene, în scopul instituirii unui program regional de master în co-tutelă.

1.11. Stimularea participării la competiţiile de obţinere a granturilor de cercetare cu finanţare republicană şi finanţare externa.1.12. Realizarea de proiecte de cercetare aplicativă cu parteneri economici din Republica Moldova şi de peste hotare.1.13. Motivarea cu preponderenţă a cadrului ştiinţific şi didactic prin elaborarea proiectelor cu finanţare externă sau mixtă. Oferirea de informaţii şi

acordarea de asistenţă de specialitate, prin intermediul Institutelor de cercetare ştiinţifică ale Universităţii, in vederea întocmirii şi derulării proiectelor.1.14. Extinderea formelor de participare la activitatea de cercetare ştiinţifică la nivel de seminare/colocvii ştiinţifice în cadrul catedrei, institutului

ştiinţific, facultăţii, universităţii, reuniuni academice naţionale şi internaţionale.

10

1.15. Diversificarea direcţiilor de cercetare ştiinţifică la nivelul catedrelor şi institutelor de cercetare ştiinţifică acreditate. Realizarea acestui obiectiv ţine de specificul direcţiei şi temelor acesteia şi va fi dictat de partenerii cu care sunt încheiate proiectele în cauză.

1.16. Atragerea surselor de finanţare a proiectelor ştiinţifice şi trecerea treptată a institutelor de cercetare ştiinţifică la autogestiune şi autofinanţare. Atingerea acestui obiectiv este de durată, fapt ce argumenteză caracterul său conceptual, realizarea căruia va avea loc prin intermediul atragerii granturilor ştiinţifice, organizarea unor manifestări ştiinţifice (conferinţe, simpozioane, seminare, colocvii, inclusiv la nivel internaţional, etc.), elaborarea unor programe de masterat, inclusiv în co-tutelă, promovarea studiilor prin doctorat, etc.

1.17. Perfecţionarea managementului cercetării la nivel de institut ştiinţific prin formarea şi cooptarea celor mai valoroşi absolvenţi şi cadre ştiinţifice notorii din ţară şi de peste hotare – intru realizarea acestui obiectiv se va stabili un contact de durată cu partenerii din ţară şi din străinătate; cu absolvenţii ce-şi continuă studiile în alte centre universitare, în special din alte state; se va promova conceptul doctoratului în co-tutelă cu profesori din alte ţări; în egală măsură se va promova conceptul încheierii acordurilor de colaborare ştiinţifică cu centre de cercetare (echivalentul institutului de cercetări) din alte ţări, etc.

1.18. Organizarea forurilor ştiinţifice cu participare internaţională la nivel de catedră, institut ştiinţific, facultate şi universitate – proces în care vor antrenaţi cercetătorii instituţiei, cercetători din cadrul altor centre universitare/ştiinţifice din Republica Moldova, profesori notorii din alte ţări, etc. Programarea acestora va fi făcută în cadrul Planului anual de activitate ştiinţifică şi pusă pe site-l instituţiei.

1.19. Constituirea comisiilor de evaluare a cercetărilor ştiinţifice. Completarea comisiilor cu experţi din exteriorul Universităţii. Rezultatul cercetărilor ştiinţifice vor fi expuse în revista de specializare a instituţiei „Sudii Juridice Universitare” sub formă de publicaţii; în revistele Universităţilor cu care sunt/vor fi încheiate acorduri de acest gen; în materialele conferinţelor, seminarelor, colocviilor, etc. organizate şi desfăşurate sub egida instituţiei; în monografii, studii, manuale publicate sub egida nstituţiei, etc. Conform acordurilor încheiate cu alte centre universitare, colegiul de redacţie al revistei „Sudii Juridice Universitare” este constituit inclusiv din reprezentanţi ai centrelor respective, iar publicaţiile cercetătorilor instituţiei ce vor apărea în revistele de specialitate ale centrelor universitare cu care avem/vom avea acorduri de acest gen, vor fi recenzate de membrul colegiului de redacţie numit/acceptat din partea ICDPDO. Studiile monografice sau de alt gen ce vor apărea sub egida instituţiei vor fi recenzate de specialişti în domeniu din Republica Moldova şi/sau din alte state.

1.20. Evaluarea periodică a calităţii cercetării ştiinţifice, prin elaborarea de rapoarte anuale, în scopul identificării potenţialului de cercetare ştiinţifică, a direcţiilor prioritare, precum şi în scopul restructurării strategiilor. La finele fiecărui an calendaristic va fi elaborat şi prezentat Raportul anual privind activitatea ştiinţifică a ICDPDO, care la rândul său va fi elaborat în baza rapoartelor anuale individuale ale cercetătorilor şi ale secţiilor instituţiei. Raportul în cauză va conţine un studiu amplu referitor la atingerea obiectivelor propuse, îndeplinirea planului anual, concluzii şi propuneri ce vor viza îmbunătăţirea calităţii cercetărilor ştiinţifice, etc.

1.21. Stimularea cercetărilor ştiinţifice interdisciplinare de interes instituţional şi naţional.1.22. Stimularea participării cadrelor didactice la manifestări ştiinţifice de prestigiu organizate la nivel naţional şi internaţional.1.23. Îmbunătăţirea calităţii publicaţiilor ştiinţifice şi promovarea acestora pe plan naţional şi internaţional. Publicaţiile vor fi recenzate de specialişti

notorii di Republica Moldova, precum şi din alte state, fapt ce va asigura nivelul ştiinţific înalt al acestora. Va fi promovată 1.24. Crearea şi actualizarea permanenta a unei baze de date cuprinzând rezultatele celor mai relevante cercetări. Aceasta va permite menţinerea

calităţii înalte a cercetărilor ştiinţifice şi promovarea conceptului concurenţional lucrărilor editate/publicate sub egida instituţiei.

11

1.25. Sporirea numărului publicaţiilor ştiinţifice publicate în reviste internaţionale de prestigiu. Atingerea obiectivului în cauză va fi posibil prin intermediul acordurilor încheiate cu alte centre universitare, care printre altele, vor prevedea schimbul de publicaţii între instituţiiile în cauză, în acest sens fiind rezervat un volum în baza principiului reciprocităţii pentru cercetătorii centrelor respective.

1.26. Stimularea prin extinderea grilei de salarizare a cadrului ştiinţific şi didactic în baza evaluării activităţii academice anuale.1.27. Susţinerea financiară a perfecţionării cadrelor didactice şi ştiinţifice tinere în centre de cercetare din ţară şi peste hotare.1.28. Susţinerea financiară a activităţilor de valorificare a rezultatelor de cercetări ştiinţifice realizate de cadrele ştiinţifice şi didactice pentru

participare la manifestări ştiinţifice de prestigiu, publicarea de lucrări în reviste naţionale şi internaţionale, recunoscute de C.N.A.A., editarea de cărţi în edituri notorii din ţară şi peste hotare.

1.29. Susţinerea studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor pentru participare în cercetări ştiinţifice sau reuniuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale prin acordarea de burse, stagii de specializare peste hotare, alte forme de încurajare.

1.30. Motivarea prin prime sau spor la salariu a celor mai activi profesori şi conducători ştiinţifici ai tezelor de licenţă, masterat şi doctorat.1.31. Motivarea prin prime sau spor la salariu a celor mai notorii profesori şi cercetători ştiinţifici pentru succese deosebite în activitatea de cercetare.1.32. Salarizarea diferenţiată a cadrelor didactice şi ştiinţifice în funcţie de performantele ştiinţifice.1.33. Aplicarea metodologiilor de autoevaluare a centrelor de cercetare ştiinţifică.

III. Obiectivele de cercetare pe secţii şi direcţiia) Secţia Drept Public. Direcţia de cercetare – Constituţionalismul cu bază teoretică a statului de dreptConstituţionalismul cu bază teoretică a statului de dreptTema de cercetare – Instituţii şi mecanisme de drept public în consolidarea şi dezvoltarea statului de dreptScurta motivare (argumentare) a necesităţii investigaţiei:Necesitatea organizării societăţii în stat consta în consacrarea, promovarea şi garantarea de către autoritatea statală a unor valori supreme, precum ar fi:

statul de drept, democraţia, demnitatea omului, drepturile şi libertăţile fundamentale, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic. Atingerea acestui scop este posibilă prin buna organizare a procesului realizării puterii în stat, or, statul a fost învestit cu autoritate anume în vederea asigurării valorilor generale. Astfel, organizarea puterii statale presupune respectarea cu rigiditate a anumitor principii fundamentale, precum ar fi: principiul suveranităţii poporului, principiul reprezentării naţionale, principiul garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, principiul separării şi colaborării ramurilor puterii în stat, principiul pluralismului politic etc.

Reieşind din faptul că statul se personifică prin autorităţile publice, care prin dispoziţii constituţionale sînt investite cu atribuţii distincte în vederea realizării puterii de stat, tema de cercetarea îşi pune drept scop stabilirea şi analiza celor mai concludente mecanisme şi instituţii de drept public în consolidarea şi dezvoltarea statului de drept.

Tema cercetării oferă posibilitatea efectuării unei vaste investigaţii ştiinţifice în domeniul dreptului constituţional, dreptului administrativ, dreptului bancar, dreptului financiar, dreptului fiscal, dreptului vamal şi a altor ramuri din domeniul dreptului public, aceste investigaţii fiind canalizate spre eficientizarea activităţii autorităţilor statale în vederea consolidării şi dezvoltării statului de drept.

În vederea atingerii scopului cercetării, au fost stabilite următoarele obiective de bază ale temei de cercetare: Analiza reglementării constituţionale a mecanismelor de interferenţă a autorităţilor publice în procesul realizării funcţiilor statului; Analiza conţinutului reformelor instituţionale şi de drept în vederea consolidării şi dezvoltării statului de drept;

12

Analiza impactului modului de organizare a puterii în stat asupra realizării drepturilor fundamentale ale omului; Examinarea modului de organizare şi funcţionare a autorităţilor administraţiei publice atît la nivel central, cît şi local; Analiza ştiinţifică a situaţiei contravenţionale în Republica Moldova, determinarea cauzelor şi condiţiilor ce o favorizează, precum şi identificarea

formelor şi metodelor de combatere a ei şi de resocializare a persoanelor ce au comis abateri contravenţionale. Rezultate preconizate:

Stabilirea unor mecanisme eficiente de colaborare între autorităţile publice legislative şi executive în realizarea funcţiilor cu titlu principal, în vederea optimizării realizării puterii de stat (mecanisme de interferenţă a Parlamentului cu autorităţile executive în procesul realizării funcţiei legislative, funcţiei guvernamentale şi funcţiei de control ale statului);

Identificarea nereuşitelor reformelor instituţionale şi de drept, a lacunelor în legislaţia Republicii Moldova, a gradului de armonizare a acesteia cu standardele europene, cu înaintarea propunerilor de lege ferenda în vederea consolidării şi dezvoltării statului de drept;

Stabilirea formelor şi metodelor de combatere a contravenţionalităţii, aprecierea celor mai eficace din ele, căutarea noilor forme şi metode de influenţă asupra cauzelor şi condiţiilor contravenţionalităţii, conştiinţei persoanelor pasibile de comitere a contravenţiilor sau care au intrat în raport administrativ-juridic de conflict.

Tema de cercetare – Originea, evoluţia istorică şi aportul doctrinei juridice autohtone la formarea cadrului normativ naţionalScurta motivare (argumentare) a necesităţii investigaţiei:Asigurarea valorilor supreme ale statului şi societăţii se efectuează printr-un complex de măsuri, dreptului revenindu-i un rol substanţial în consacrarea

şi promovarea acestora. Însă atît valorile generale, precum şi funcţiile cu care este învestit statul în vederea garantării lor, precum şi sistemul puterii de stat şi metodele utilizate în realizarea puterii statale diferă de la o societate la alta, de la o perioadă istorică la alta. Astfel, se vede oportună analiza evoluţiei societăţii moldoveneşti şi a instituţiilor sale juridice în general şi la cumpăna dintre regimul totalitar şi statul modern democratic, în mod special.

Obiectivele de bază ale temei de cercetare constau în: Analiza conţinutului reformelor instituţionale şi de drept şi determinarea premiselor modernizării dreptului în Republica Moldova, prin explicarea

cerinţelor şi principiilor reformelor dreptului cuprinse în programele revenirii dreptului naţional în albia familiei de drept romano-germanice; Efectuarea unor studii analitice ale legislaţiei naţionale, în scopul determinării corespunderii ei cu normele şi standardele europene din acest domeniu; Determinarea interdependenţei evoluţiei statutului juridic al omului şi dezvoltarea statului si dreptului Moldovei prin examinarea factorilor social-

politici, economici şi culturali care au determinat gradul de realizare a drepturilor şi libertăţilor oamenilor. Analiza istorică a instituţiei răspunderii şi responsabilităţii juridice, a formelor de realizare a sancţiunilor juridice precum şi a condiţiilor ce impun

aplicarea răspunderii juridice în ramurile dreptului contemporan;Rezultate preconizate:

Elucidarea evenimentelor din istoria naţională care au impulsionat şi facilitat dezvoltarea ştiinţei juridice şi a sistemului de drept moldovenesc contemporan bazat pe respectarea principiilor statului de drept;

Identificarea formelor şi metodelor de unificare şi de armonizare a dreptului; elucidarea concepţiilor clasice şi a tendinţelor contemporane; evidenţierea raportului între armonizarea legislaţiei şi armonizarea doctrinelor juridice;

Determinarea rolului ştiinţei dreptului în prognozarea evoluţiei suveranităţii statului Republica Moldova în contextul integrării europene;

13

Evidenţierea factorilor care au determinat evoluţia statutului juridic al locuitorilor Moldovei pe parcursul secolelor, cît şi caracterizarea gradului de realizare a drepturilor şi libertăţilor oamenilor la diferite etape de dezvoltare a ţării;

Elucidarea principalelor tendinţe în procesul de identificare a formelor răspunderii juridice; determinarea particularităţilor şi problemelor formei procesuale a răspunderii juridice penale, administrativ-contravenţionale, civile, constituţionale;

Examinarea practicii judiciare prin prisma etapelor normativ-materiale ale răspunderii juridice; analiza aplicării jurisdicţiei naţionale în construcţia normativă de drept a răspunderii juridice şi evidenţierea tendinţelor în procesul de definitivare a răspunderii juridice ca expresie a condamnării de către stat a unei conduite ilicite;

Determinarea naturii juridice a izvoarelor dreptului naţional şi analiza metodologiilor şi procedeelor de tehnică legislativă ce conferă viabilitate actelor normative juridice.

b) Secţia Drept Iinternaţional. Direcţia de cercetare – Cooperarea în cadrul dreptului internaţional contemporanTema de cercetare – Instituţia răspunderii în dreptul internaţional prin prisma concurenţei de jurisdicţiiScurta motivare (argumentare) a necesităţii investigaţiei:Instituţia răspunderii în dreptul internaţional reprezintă unul din domeniile cele mai importante, dar între timp, graţie specificului relaţiilor

reglementate, rămâne une din instituţiile necodificate definitiv până în prezent. Acest proces îndelungat, care este treptat implementat în toate domeniile dreptului internaţional constituie piatra de temelie a dreptului internaţional contemporan. Odată cu finalizarea „războiului rece” au fost create toate premisele pentru abordarea celor mai delicate chestiuni, inclusiv:

Forme şi metode de aplicare a răspunderii internaţionale a statelor; Aplicarea răspunderii indivizilor pentru comiterea crimelor internaţionale.

În asemenea condiţii ne ciocnim se situaţii în care pot apărea concurenţe dintre jurisdicţiile statelor şi/sau ale instanţelor internaţionale. La aplicarea unei sau altei jurisdicţii ete necesar de a veni cu o argumentare expresă, bazată pe doctrina dreptului internaţional, practica judiciară naţională şi internaţională, precum şi pe practica statelor şi a organismelor internaţionale.

Invesigaţiile în domeniul nominalizat sunt motivate prin necesitatea determinării obiectivelor şi formelor de aplicare/conlucrare a jurisdicţiilor în dreptul internaţional, cum sunt:

Elucidarea principalelor tendinţe în procesul de codificare a dreptului răspunderii internaţionale, în baza analizei practicii instanţelor judiciare internaţionale;

În această ordine de idei se va: examina practica instanţelor judiciare internaţionale prin prisma influenţării acesteia în raport cu procesul de codificare a dreptului răspunderii

internaţionale; se vor expuse opiniile diferitor savanţi; se va examina practica statelor vis-a-vis de formele şi nivelul de recunoaştere/aplicare a jurisdicţiei Curţii Intenţionale de Justiţie. Nivelul de recunoaştere/aplicabilitate a principiului jurisdicţiei penale universale;

Dat fiind, că principiul juridicţiei universale constituie una din direcţiile noi (relativ) în dreptul internaţional contemporan, în special în spaţiul ex-URSS, graţie specificului formelor şi metodelor sale, se propun următoarele etape:

14

se va porni de la o analiză a procesului de constituire şi a practicii Tribunalelor Militare de la Nurenberg şi Tokyo; apoi se va analiza jurisdicţia Tribunalelor Penale Internaţionale pentru ex-Yugoslavia şi Rwanda, inclusiv actele de constituire şi hotărârile adoptate; în egală măsură, principiul jurisdicţiei universale va fi examinat prin prisma procesului de recunoaştere/aplicare a jurisdicţiei instanţelor de tip nou –

instanţe internaţionalizate (mixte/hibrid), cum sunt: Curtea Specială pentru Sierra-Leone, Camerele judiciare extraordinare pentru Cambodja, Tribunalul pentru Timorul oriental, Tribunalul pentru Liban, Tribunalul pentru Irak, etc.;

un loc special în cadrul studiului propus îl ocupă analiza Statutului Curţii Penale Internaţionale şi compatibilitatea prevederilor sale cu ordinele juridice interne ale statelor. În acest sens se propune un studiu amplu al practicii mai multor state, inclusiv state sistemele de drept ale cărora fac parte din familiile de drept romană, germană, nordică sau common law.

În cadrul eventualelor studii se propune: determinarea naturii juridice a izvoarelor ce reglementează răspunderea penală în baza dreptului internaţional; elucidarea cazurilor/situaţiilor în care poate apărea concurenţa de jurisdicţii a statelor; formele de recunoaştere/aplicare a jurisdicţiei universale de către state.

Referindu-ne la natura jurisdicţiei Tribunalelor Internaţionale, cum sunt Tribunalele de la Nurenberg şi Tokyo, pentru ex-Yugoslavia şi Rwanda, se va stabili caracterul acestei jurisdicţii în diverse situaţii (ratione situationis), în raport de persoane (ratione personae), în spaţiu (ratione loci), în timp (ratione temporis), precum şi formele de cooperare între state în scopul punerii în aplicare a hotărârilor şi deciziilor adoptate de aceste instanţe.

Un alt obiectiv propus în cadrul temei în cauză de cercetare este examinarea compatibilităţii prevederilor Statutului Curţii Penale Internaţionale şi a legislaţiilor naţionale ale statelor. În special se va constata esenţa şi natura principiului complementar al jurisdicţiei CPI, natura juridică a Statutului de la Roma, aplicarea responsabilităţii în raport cu persoanele ce se bucură de imunitate, aplicarea graţierii şi a amnistiei, etc.

În baza studiului practicii altor state şi al organismelor internaţionale, se propune constatarea compatibilităţii/incompatibilităţii unor prevederi ale Constituţiei Republicii Moldova, a Codului Penal, a Codului de Procedură Penală cu prevederile Statutului de la Roma.

Jurisdicţia Curţii Europene pentru Drepturile Omului va constitui un alt obiectiv al cercetărilor în cadrul temei în cauză, care are ca scop: cercetarea efectelor produse în ordinea juridică internă a statelor în urma introducerii tratatelor internaţionale în materie de drepturile omului; răspunderea statelor în conforitate cu obligaiile ce decurg din tratatele internaţionale cu privire la drepturile omului.

În cadrul studiilor efectuate se preconizează: elucidarea principalelor consecinţe care se produc în ordinea uridică înternă a statelor odată cu introducerea tratatelor internaţionale în materie de

drepturile omului; examinarea practicii statelor în vederea racordării legislaţiei interne la cerinţele ce decurg din tratatele internaţionale; cerecetarea modalităţilor de recepţionare şi ordinea ierarhică a hotărârilor CEDO în dreptul intern al statelor părţi. Evidenţierea tendinţelor în procesul de ilegalizare a forţei în dreptul internaţional contemporan.

Intru atingerea obiectivelor propuse la acest punct se va porni de la faptul că dreptul de recurgere la forţă este drept inalienabil al statelor ca element al suveranităţii de stat. În egală măsură, se va ţine cont şi de faptul că dezarmarea constiuie parte componentă a procesului de ilegalizare al forţei, în acest sens studiul va începe cu determinarea naturii juridice a actelor normative internaţionale, pornind de la Convenţiile de la Haga din 1899 şi 1907 şi finalizând cu Convenţia de la Dublin din 2008 (la moment) privind muniţiile cluster. În plus, se vor analiza cazurile admise de dreptul internaţional de aplicare a forţei conform Cartei ONU:

15

aplicarea forţei în cadrul exercitării dreptului popoarelor de a dispune de ele însele; dreptul la legitima apărare în baza prevederilor art.51 al Cartei ONU; aplicarea forţei împotriva unui stat agresor conform prevederilor Capitolului VII al Cartei ONU.

În scopul determninării cadrului juridic al utilizării forţei în condiţiile conflictelor armate contemporane va fi studiat co-raportul dintre operaţiunile de menţinere a păcii şi recurgerea la forţă.

Dat fiind importanţa pe care o are practica judiciară internaţională în raport cu codificarea progresivă a dreptului internaţional, se propune efectuarea unui studiu amplu al hotărârilor judiciare şi al avizelor consultative ale Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU, în special prin prisma influenţei lor asupra procesului de ilegalizare a forţei în dreptul internaţional.

Rezoluţiile Adunării Generale şi a Consiliului de Securitate a ONU în ultimul timp, în egală măsură sunt recunoscute izvoare derivate de drept internaţional. În aşa fel, ele la fel influenţează procesul de reglementare a aplicării forţei în condiţiile unei „noi” ordini mondiale.

Studiul dat ar fi fost nedefinitivat fără evidenţierea acelor efecte post-conflicuale impuse de aplicarea forţei, care se caracterizează prin: necesitatea revenirii la negocieri a părţilor beligerante; procesul de amnistiere a participanţilor la conflict şi efectele lui în raport cu dreptul internaţional umanitar; determinarea rolului Comitetului Internaţional al Crucii Roşii în minimalizarea efectelor conflictelor armate asupra victimelor acestora, etc.

Dat fiind, că orice conflict armat implică un număr oarecare de victime, inclusiv refugiaţi şi/sau persoane ce se adresează cu cereri de azil, în cadrul temei de cercetare vor fi abordate chestiuni de tipul:

determinarea naturii juridice a prevederilor ce reglementează statutul refugiaţilor în legislaţia Republicii Moldova, studiu ce va fi efectuat prin prisma analizei prevederilor naţionale ale altor sate şi a actelor normative internaţionale;

studiul îşi propune analiza principalelor teorii doctrinale referitor la statutul refugiaţilor; a legislaţiilor naţionale ale altor state, precum şi unele standarde internaţionale elaborate în cadrul instituţiilor specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite;

se va stabili nivelul de implementare în ordinea juridică internă a mai multor state, inclusiv Republica Moldova, a prevederilor Convenţiei ONU din 1951 cu privire la statutul refugiaţilor;

se va constata nivelul de cooperare a structurilor statale cu reprezentanţele Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi a ONU în scopul acordării sau refuzului statutului de refugiat;

la capitolul dreptului de azil, se propune un studiu amplu al reglementării politicii de azil în spaţiul Uniunii Europene, inclusiv prin studierea actelor normative naţionale ale statelor membre şi a normelor dreptului derivat al Uniunii Europene, cum sunt regulamentele şi directivele europene;

ultimele estimări vor permite elucidarea principalelor tendinţe/direcţii la capitolul dreptului de azil în spaţiul Uniunii Europene şi căile de armonizare a ordinii juridice interne a Republicii Moldova la standardele şi normele europene, care la rândul său corespund conceptului ICDPDO – promovarea valorilor europene şi implementarea acestora în ordinea juridică internă a Republicii Moldova în condiţiile procesului integraţionist european.

Tema de cercetare – Metode şi forme aplicabile în procesul de ajustare şi armonizare a ordinilor juridice naţionale ale statelor şi a Uniunii Europene

Scurta motivare (argumentare) a necesităţii investigaţiei:

16

Procesul de ajustare (unificare şi armonizare) a dreptului a căpătat o importanţă deosebită relativ recent – ultimii 10-15 ani. Acest proces este dictat de unele evenimente de natură universală – globalizarea tuturor domeniilor vieţi, inclusiv a relaţiilor juridice, economice, sociale, etc., influenţate şi de activitatea structirilor integraţioniste europene, care în această perioadă s-au transformat, trecând la o nouă etapă de dezvoltare. Etapa respectivă a început cu crearea Uniunii Europene, având natura juridică complet diferită de aceea pe care o au Comunităţile Europene, şi a adus la o cooperare strânsă în domenii neabordate mai devreme de integrarea europeană. Activitatea Comunităţilor Europene, în raport cu care Curtea Europeană de Justiţie încă în anii 70 şi-a expus părerea, că aceasta a contribuit la constituirea unei noi ordini juridice, a dus la schimbări esenţiale în ordinilei juridice interne ale statelor-membre ale Europei unite. În acest sens trebuie să menţionăm că actele juridice ale Uniunii Europene se divizează în două categorii – regulamente şi directive, – cu ajutorul cărora se efectuiază cele două forme ale procesului de ajustare a ordinilor juridice – procesele de unificare şi de armonizare a dreptului în cadrul Uniunii Europene. Unificarea se efectuează în baza regulamentelor care au toate trăsături necesare unei legi – şi anume obligativitatea absolută pentru toţi subiecţi, reglementarea detaliată a domeniului respectiv al vieţii şi activităţii statului şi societăţii, etc. Armonizarea se efectuează conform directivelor în care se conţin numai obiectivele preconizate şi termenii pentru realizarea lor. Metodele şi mijloacele concrete în cazul dat sunt stabilite de statele membre, între timp directiva fiind totuşi obligatorie pentru toţi participanţi raportului juridic, în egală măsură ca şi regulament.

Republica Moldova de asemenea este expusă influenţei ajustării, unificării şi armonizării dreptului, care se explică şi se bazează atât pe voinţă legislatorului exprimată în legi şi alte acet normative cît şi pe unele procese care nu pot fi reglementate de către organele de stat într-un mod direct şi nemijlocit, şi anume armonizarea doctrinelor juridice. În primul caz este necesar de a semnala importanţa deosebită a analizei preliminare, studiului aprofundat al experienţei ţărilor-vecine în domeniul reglementării juridice a anumitor domenii, şi a studierii practicii juridice şi arbitrale. În cel de al doilea caz mai importante sunt activitatea de sistematizare şi studierea tendinţelor care se evidenţiează în sistemele de drept datorită influenţei mai multor factori, inclusiv factorul juridic, economic, politic, geografic, istoric, lingvistic ş.a.

Specificul acestui domeniu constă, în primul rând, în aceea că el ocupă o poziţie „de frontieră” între dreptul naţional şi internaţional: mijloace şi modalităţi de unificare şi armonizare se referă la dreptul internaţional şi sînt legate cu principiile egalităţii suverane a statelor, respectării obligatorie a convenţiilor internaţionale („pacta sunt servanda”) ş.a. Rezultatul final, totodată, se referă la nivelul naţional şi sistemul naţional de drept, din motivul că anume sistemele naţionale – sau ordini naţionale juridice – sunt ajustate prin unificare şi armonizare.

Astfel, printre obiectivele de scurtă durată se enumără următoarele: analiza ajustării dreptului ca unui concept complex care include anumite forme şi metode, atît cunoscute doctrinei contemporane cât şi aflate în

proces de formare, început pe parcursul dezvoltării integrării europene; sistematizarea şi clasificarea formelor unificării dreptului; sistematizarea şi clasificarea formelor armonizării dreptului; analiza comparativă a conceptelor existente referitoare la unificarea şi armonizarea dreptului, concomitent cu determinarea factorilor care

influenţează asupra dezvoltării domeniului respectiv;

Obiectivele de durată medie şi de lungă durată presupun următoarele: studierea particularităţilor unificării şi armonizării dreptului, legate de activitatea Comunităţilor Europene şi Uniunii Europene; studierea bazei juridice a unificării şi armonizării dreptului european;

17

studierea actelor normative europene care sunt dedicate în întregime unificării şi armonizării în diferite domenii juridice; în special, examinarea prevederilor regulamentelor europene „Rome I” şi „Rome II” şi posibilităţii transformării normelor conflictuale care se conţin în aceste regulamente în dreptul internaţional privat al Republicii Moldova;

prognozarea dezvoltării ulterioare a unificării şi armonizării (ajustării) dreptului pe plan universal şi regional (european, CSI); pe termen scurt, mediu şi lung;

prognozarea dezvoltării ulterioare a sistemului de drept al Republicii Moldova prin prisma influenţării dreptului străin şi dreptului internaţional. În baza cercetărilor în cadrul temei în cauză sunt preconizate următoarele rezultate cu o valoare practică deosebită atât în contextul universal cât şi în

contextul ajustării dreptului Republicii Moldova cu dreptul Uniunii Europene: studierea actelor normative europene şi documentelor în baza cărora se efectuează cooperarea Uniunii Europene şi Republicii Moldova cu scopul

stabilirii perspectivelor de dezvoltare a cooperării; stabilirea particularităţilor unificării şi armonizării dreptului în Uniunea Europeană; clasificarea formelor unificării şi armonizării dreptului; analiza activitătii organizaţiilor internaţionale în domeniul unificării dreptului; introducerea unor criterii noi de clasificare referitor la formele armonizării dreptului internaţional privat; sistematizarea concepţiilor doctrinare în domeniul unificării şi armonizării; determinarea perspectivelor de dezvoltare a dreptului internaţional privat al Republicii Moldova.

c) Secţia Ştiinţe Penale. Direcţia de cercetare – Perfecţionarea legislaţiei penale şi măsurilor ce ţin de apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei în contextul integrării europene

Tema de cercetare – Ajustarea politicii penale a statului în corespundere cu standardele internaţionaleScurta motivare (argumentare) a necesităţii investigaţiei: Scopul investigaţiilor în cauză constă în stabilirea cauzelor şi condiţiilor săvârşirii

infracţiunilor în vederea prevenirii şi combaterii acestora, precum şi în evidenţierea erorilor de drept în procesul efectuării justiţiei penale în raport cu standardele CEDO.

Cercetările în domeniul menţionat sunt determinate de următoarele obiective: examinarea prevederilor doctrinare ce reglementează instituţia răspunderii penale în dreptul naţional şi internaţional; analiza în complex a practicii existente de prevenire şi combatere a criminalităţii; stabilirea cauzelor şi condiţiilor săvârşirii infracţiunilor; studiu descriptiv al criminalităţii prin prisma indicilor cantitativi şi calitativi; examinarea prevederilor doctrinare ce reglementează instituţia răspunderii în dreptul penal, inclusiv procesul de codificare; aplicarea instituţiei răspunderii internaţionale în practica organelor de stat; răspunderea penală atât a persoanelor fizice cât şi juridice în practică; analiza nivelului de implementare a standardelor CEDO în efectuarea justiţiei; sporirea transparenţei efectuării actului judiciar; sporirea nivelului de profesionalism al participanţilor la efectuarea justiţiei penale;

18

înaintarea propunerilor de lege ferendă;În urma cercetării efectuate sunt preconizate următoarele rezultate:

identificarea erorilor de drept şi elaborarea recomandărilor, propunerilor, concluziilor; informarea Consiliului Superior al Magistraturii privind rezultatele monitorizării; elaborarea raportului analitic al monitorizării; diminuarea vidului de informare asupra efectuării actului de justiţie; elucidarea principalelor tendinţe în procesul de codificare a dreptului în baza analizei practicii instanţelor judiciare; determinarea naturii juridice a izvoarelor ce reglementează răspunderea penală; aplicarea jurisdicţiei universale privind săvârşirea infracţiunilor; ajustarea legislaţiei penale naţionale la standardele internaţionale; examinarea practicii instanţelor judiciare naţionale şi internaţionale precum şi a instanţelor penitenciare vizând eficacitatea aplicării anumitor tipuri

de pedeapsă; studiul clinic al corelării aplicării pedepsei privative de libertate cu reeducarea condamnatului; determinarea naturii juridice a izvoarelor ce reglementează răspunderea penală în baza dreptului internaţional; elaborarea măsurilor de profilaxie şi combatere a criminalităţii atât la nivel naţional cât şi internaţional.

Tema de cercetare – Armonizarea legislaţiei procesual-penale în contextul integrării europeneScurta motivare (argumentare) a necesităţii investigaţiei: Investigaţiile în cauză au drept obiectiv nemijlocit elaborarea conceptului cunoştinţelor

speciale şi determinarea formelor aplicării acestora în activitatea de urmărire penală şi examinare a cauzelor în instanţa de judecată, analiza posibilităţilor de sporire a eficacităţii aplicării mijloacelor tehnico-criminalistice în activitatea de cercetare a infracţiunilor precum şi perfecţionarea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală din perspectiva eficientizării şi lărgirii drepturilor omului.

Investigaţiile în domeniu îşi propun drept obiective: examinarea prevederilor doctrinare ce reglementează cunoştinţele speciale în alte state; analiza utilizării cunoştinţelor speciale în diverse forme în practica CEDO; studierea factorilor şi condiţiilor ce impun aplicarea cunoştinţelor speciale în activitatea de urmărire penală; stabilirea esenţei şi conţinutului asistenţei tehnico-criminalistice de descoperire şi cercetare a infracţiunilor ca sistem metodologic şi organizaţional,

perfecţionarea şi sporirea eficacităţii de funcţionare a căruia să aibă în bază realizările tehnico-ştiinţifice contemporane; analiza în complex a practicii existente de asistenţă tehnico-criminalistică de descoperirii şi cercetare a infracţiunilor şi stabilirea eficacităţii acestui

gen de activitate la etapa actuală; studierea principalelor obiective ale asistenţei tehnico-criminalistice, inclusiv a celor tehnologice şi relevarea capacităţilor profesionale ale ofiţerilor

de urmărire penală, procurorilor, specialiştilor-criminalişti, experţilor necesare soluţionării acestora; evidenţierea şi analiza problemelor ce ţin de organizarea, reglementarea juridică precum şi de asistenţa tehnico-criminalistică, metodico-didactică a

specialiştilor criminalişti în lumina realizării ştiinţei şi tehnicii, dar şi a exigenţelor sporite faşă de ei în lupta cu criminalitatea la etapa actuală din perspectiva integrării europene;

19

stabilirea impactului legislaţiei penale şi procesual penale asupra drepturilor omului şi aducerea în concordanţă cu legislaţia europeană şi CEDO;În urma studiilor efectuate sunt preconizate următoarele rezultate:

elucidarea principalelor tendinţe în procesul de utilizare a cunoştinţelor speciale în baza analizei practicii organelor de urmărire penală şi instanţelor judiciare;

aplicarea legislaţiei Republicii Moldova în domeniul expertizei judiciare şi a constatărilor tehnico-ştiinţifice şi medico legale; formularea bazelor conceptuale ale sistemului de asistenţă tehnico-criminalistică a descoperirii şi cercetării infracţiunilor; argumentarea posibilităţilor sporirii eficacităţii aplicării metodelor şi mijloacelor tehnico-criminalistice prin prisma perfecţionării componenţelor

organizatorice, juridice a asigurării tehnico-materiale şi metodico ştiinţifice a sistemului de asistenţă tehnico-criminalistică a activităţilor procesuale în urmărirea penală;

elaborarea unor propuneri concrete de pregătire iniţială şi informarea continuă a subiecţilor asistenţei tehnico-criminalistice; formularea unor recomandări organelor de drept vizând valorificarea noilor tehnologii criminalistice, informaţionale în activitatea de cercetare a

infracţiunilor; afirmarea ştiinţei procesual penale şi criminalistice naţionale pe plan european; înaintarea propunerilor de lege ferendă vizând eficientizarea legislaţiei penale şi procesual penale asupra tratamentelor inumane şi degradante; elaborarea strategiilor şi măsurilor de prevenire a anumitor tipuri de infracţiuni.

d) Secţia Drept Privat. Direcţia de cercetare – Reglementarea juridică a drepturilor social-economice în condiţiile integrării europeneTeme de cercetare:

Reflecţii analitice asupra acţiunii civile; Mecanisme de garantare şi protecţie a drepturilor social-economice în contextul integrării europene

Scurta motivare (argumentare) a necesităţii investigaţiei:Începutul mileniului trei a surprins Republica Moldova în căutarea poziţiei sale în cadrul sistemului internaţional, iar extinderea Uniunii Europene i-a

oferit oportunitatea de a-şi consolida relaţiile cu ţările membre ale comunităţii europene. Fiind în faţa situaţiei de a străbate drumul către integrare prin crearea unei necesare compatibilităţi cu normele care reglementează raporturile juridice de drept privat europene, Republica Moldova urmează să promoveze idealuri şi principii comune, să favorizeze progresul economic şi social, în general prin apărarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi în special prin promovarea valorilor instituţiei dreptul privat.

În legătură cu adoptarea noilor coduri, precum şi în vederea reglementării corecte al relaţiilor civile apărute în cadrul societăţii democratice şi în vederea excluderii unor eventuale lacune care pot provoca dificultăţi cetăţenilor Republicii Moldova în apărarea drepturilor lor şi a libertăţilor fundamentale în general şi al drepturilor social-economice în particular, urmează a evidenţia, a elabora mecanisme de garantare şi protecţie a acestor drepturi în condiţiile integrării europene.

Avînd în vedere multitudinea de particularităţi pe care le are fiecare situaţie juridică, dar şi situaţiile de care trebuie de ţinut cont la soluţionarea problemelor personal nepatrimoniale şi patrimoniale reglementate de prevederile instituţiei Drept privat, redactarea şi încheierea contractelor, întocmirea actelor procesual civile, urmează a analiza cadrul legislativ naţional vis-a-vis de cel internaţional şi elaborarea studiilor comparate al prevederilor legislaţiei

20

naţionale şi internaţionale, evidenţierea asemănărilor şi diferenţelor legislative, evidenţierea practicii judiciare naţionale şi internaţionale, în vederea ajustării cadrului legislativ naţional şi o posibilă integrare europeană a Republicii Moldova.

Invesigaţiile în domeniile nominalizat sunt motivate prin necesitatea determinării obiectivelor şi formelor de aplicare/conlucrare a jurisdicţiilor în dreptul naţional şi internaţional, cum sunt:

Elucidarea principalelor norme juridice care reglementează relaţiile personale nepatrimoniale şi patrimoniale ce rezultă din raporturile juridice de drept privat;

Examinarea condiţiilor şi modalităţii de încheiere, încetare şi declarare a nulităţii căsătoriei; reglementarea relaţiilor personal nepatrimoniale şi patrimoniale născute din căsătorie, rudenie şi adopţie, determinarea naturii juridice a izvoarelor ce reglementează raporturile juridice de drept civil, examinarea condiţiilor şi modalităţii de încheiere, încetare, revocare şi rezoluţiune a contractelor civile;

Aplicarea jurisdicţiei naţionale şi internaţionale în cauzele de drept privat în practica statelor şi a instanţelor judiciare internaţionale.

Director Institut Cercetări în Domeniul dr., conf. univ.Protecţiei Drepturilor Omului Gamurari Vitalie

Secretar şiinţificInstitut Cercetări în Domeniul masterProtecţiei Drepturilor Omului Cauia Alexandru

21