Curs 5

Extinzandu-se majoritatea calificata la inca 44 de domenii, s-a ajuns in prezent la un numar de 85 de domenii in cadrul carora se aplica procedura legislativa ordinara. Acestea sunt:

- Serviciile de interes economic general- Initiativele cetatenesti- Aplicarea regulilor de concurenta in cadrul politicii agricole comune - Excluderea unui stat membru din anumite activitati din sfera de aplicare a

dispozitiilor cu privire la dreptul de stabilire- Extinderea beneficiilor dispozitiilor cu privire la prestarile de servicii la resortisantii

unui stat tert- Liberalizarea serviciilor in anumite sectoare determinate - Imigrarea si lupta impotriva traficului de fiinte umane- Cooperarea judiciara in materie penala- EUROJUST- EUROPOL- Masurile necesare pentru utilizarea monedei unice EURO- Sanatatea publica - Fondurile structurale- Energia- Statutul functionarilor si regimul aplicabil altor agenti ai Uniunii

Tratatul de la Lisabona (TFUE) prevede in art. 294 noi dispozitii aplicabile unor situatii special prevazute in tratate. In cazul in care un act legislativ face obiectul procedurii legislative ordinare, la initiativa unui grup de state membre sau la recomandarea Bancii Centrale Europene ori la solicitarea Curtii de Justitie, Comisia Europeana nu va mai avea dreptul sa isi modifice propunerea pe tot parcursul procedurilor care duc la adoptarea unui act al Uniunii atata timp cat Consiliul nu a luat nicio hotarare si nici nu va putea sa informeze Parlamentul European cu privire la pozitia sa in cadrul primei lecturi si nici nu va mai putea oferi un aviz negativ in situatia celei de-a doua lecturi.

Procedura legislativa speciala este reglementata si definita in art. 289 din TFUE, care prevede ca, in cazurile speciale prevazute de tratate, adoptarea unui regulament, a unei directive sau a unei decizii de catre Parlamentul European cu participarea Consiliului sau de catre Consiliu cu participarea Parlamentului European constituie o procedura legislativa speciala.

Actele juridice adoptate in cadrul procedurii legislative speciale constituie, la randul lor, acte legislative.

Caracteristicile procedurii legislative speciale Pentru adoptarea unui act prin intermediul acestei proceduri este necesara obtinerea

unanimitatii in cadrul Consiliului, precum si obtinerea aprobarii din partea Parlamentului European. Se poate remarca astfel ca statele membre dobandesc un drept de veto in cadrul

1

Consiliului, in timp ce Parlamentul European isi vede diminuat rolul, nemaidetinand aceleasi competente ca in cadrul procedurii legislative ordinare, in cazul in care actul se adopta de catre Consiliu.

Rolul Comisiei in cadrul acestei proceduri nu este mentionat in mod explicit. In cadrul procedurii de adoptare a actelor delegate, acte fara caracter legislativ, Comisia isi vede sporit rolul cu luarea in considerare a faptului ca aceste acte delegate adoptate de catre Comisie in baza unui act legislativ pot sa modifice sau sa completeze elemente neesentiale ale unui act legislativ.

Procedura legislativa speciala se aplica in special in urmatoarele domenii:- Justitie si afaceri interne (Parchetul european, cooperarea politieneasca

operationala, masurile privind pasapoartele, cartile de identitate, permisele de sedere)

- Buget (stabilirea resurselor proprii, cadrul financiar plurianual)- Fiscalitatea (deplasarile de capital catre tarile terte, armonizarea legislatiilor privind

impozitele indirecte, unele aspecte prevazute in cadrul anumitor politici comune – masurile de mediu avand natura fiscala, programele de cercetare si dezvoltare tehnologica atunci cand programul cadru plurianual este adoptat potrivit procedurii legislative ordinare, securitatea sociala si protectia sociala a lucratorilor)

- Unele aspecte privind organizarea si functionarea Parlamentului European (Consiliul, hotarand in unanimitate, in conformitate cu o procedura legislativa speciala si dupa aprobarea Parlamentului European, stabileste dispozitiile necesare in ceea ce priveste alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal, direct, in conformitate cu o procedura uniforma in toate statele membre; dupa avizul Comisiei si cu aprobarea Consiliului, Parlamentul European, hotarand prin regulamente din proprie initiativa, in conformitate cu o procedura legislativa speciala, stabileste statutul si conditiile generale privind exercitarea functiilor membrilor sai)

Se poate observa ca, in majoritatea cazurilor in care tratatele prevad recurgerea la procedura legislativa speciala, Consiliul este cel care adopta actul in cauza cu unanimitate, Parlamentului European revenindu-i rolul de a adopta acte prin intermediul procedurii legislative speciale in anumite domenii limitate si strict prevazute de tratate.

Dispozitii specifice in ceea ce priveste adoptarea actelor de drept al Uniunii EuropeneActele adoptate in conformitate cu procedura legislativa ordinara se semneaza de

Presedintele Parlamentului European si de Presedintele Consiliului. Actele legislative adoptate conform procedurii legislative speciale se semneaza de catre presedintele institutiei care le-a adoptat, respectiv Presedintele Consiliului sau Presedintele Parlamentului European. Actele legislative se publica in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene si intra in vigoare la data prevazuta de acestea sau in a 20-a zi de la publicare.

Actele legislative sunt acte juridice adoptate de institutiile Uniunii, TFUE instituind alaturi de acestea doua noi categorii de acte – actele delegate si actele de punere in aplicare.

2

Actele delegate sunt adoptate de catre Comisia Europeana, nu au caracter legislativ si pot modifica sau completa numai elemente neesentiale ale unui act legislativ (regulament, directiva sau decizie). Exemplu de acte delegate: regulament delegat, directiva delegata, decizie delegata (trebuie sa aiba in sintagma cuvantul „delegat”).

Actele de punere in aplicare sunt acte prin intermediul carora se realizeaza o punere in aplicare unitara a dreptului Uniunii Europene. Acestea confera Comisiei competente de executare si, in cazuri speciale, si Consiliului.

Statele membre exercita cu privire la aceste acte un control asupra competentelor de executare ale Comisiei. Art. 291 TFUE nu prevede caracterul legislativ sau nelegislativ al acestor acte, insa acestea sunt in mod evident acte juridice ale Uniunii Europene, doctrina considerand ca si in acest caz se pot adopta de catre Comisie regulamente, directive sau decizii de punere in aplicare.

In doctrina se considera ca prin instituirea celor doua tipuri de proceduri, procedura legislativa a Uniunii Europene a fost simplificata, iar recurgerea la votul cu majoritate calificata extins la noi domenii a condus la reducerea riscului aparitiei unui blocaj institutional. Utilizarea pe scara larga a procedurii ordinare consolideaza legitimitatea deciziilor adoptate de institutiile Uniunii si plaseaza Parlamentul European pe acelasi picior de egalitate cu Consiliul. Parlamentul European isi consolideaza astfel legitimitatea democratica pe care a inceput sa o dobandeasca odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht, in urma caruia Parlamentul European participa la patru proceduri legislative (procedura consultarii, procedura cooperarii, procedura codeciziei, procedura avizului conform).

Controlul exercitat de Curtea de Justitie a Uniunii Europene asupra actelor si actiunilor adoptate de institutiile Uniunii Europene si de statele membre

Curtea de Justitie a Uniunii Europene, formata din Curtea de Justitie, Tribunal si Tribunalul Specializat, exercita competente de control asupra actelor adoptate de institutiile Uniunii, inclusiv de organele, oficiile si agentiile Uniunii, precum si asupra actelor si masurilor adoptate de statele membre. Astfel, Curtea de Justitie a Uniunii Europene asigura respectarea dreptului Uniunii Europene in interpretarea si aplicarea tratatelor. In acest sens, Curtea de Justitie a Uniunii Europene hotaraste in conformitate cu tratatele:

- cu privire la actiunile introduse de un stat membru, de o institutie ori de persoane fizice sau juridice;

- cu privire la trimiterile cu titlu preliminar formulate de instantele judecatoresti nationale referitoare la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea actelor adoptate de institutii;

- in celelalte cazuri prevazute in tratate.

3

Astfel, principalele tipuri de actiuni sunt: - Actiunea in anulare (art. 263 TFUE), prin intermediul careia Curtea exercita un

control asupra legalitatii actelor adoptate la nivelul Uniunii Europene.- Actiunea in carenta (art. 265 TFUE), prin care Curtea de Justitie a Uniunii Europene

exercita un control asupra institutiilor Uniunii Europene, mai precis asupra inactiunii unei institutii, organ, agentie sau oficiu, in conditiile in care tratatele prevad actiuni din partea acestor institutii

- Actiunea in neindeplinirea de catre statele membre a obligatiilor care le revin din tratate (procedura de infringement) - art. 258 TFUE, prin intermediul careia Curtea de Justitie a Uniunii Europene exercita un control asupra respectarii de catre statele membre a obligatiilor asumate prin tratate

- Actiunea in raspundere extracontractuala a Uniunii (art. 268 TFUE), prin care se exercita un control asupra institutiilor sau agentilor Uniunii, in cazul in care acestia cauzeaza prejudicii in exercitarea functiilor lor

- Actiunea introdusa in cadrul contenciosului functiei publice (art. 270 TFUE), prin intermediul careia Tribunalul Functiei Publice, ca instanta de prim grad, solutioneaza toate litigiile dintre Uniunea Europeana si functionarii/agentii acesteia

- Actiunea in interpretare si validitate sau procedura trimiterilor preliminare (art. 267 TFUE), in baza careia Curtea este solicitata sa se pronunte cu titlu preliminar asupra interpretarii si validitatii actelor de drept al Uniunii Europene in conditiile prevazute de tratate

Conform prevederilor din tratate, anumite actiuni intra si in competenta Tribunalului ca instanta de prim grad (inclusiv trimiterile preliminare), precum si in competenta Tribunalului Functiei Publice. TFUE prevede posibilitatea infiintarii de tribunale specializate pe langa Tribunal, care sa aiba competenta de a judeca in prima instanta anumite categorii de actiuni in materii speciale. Acestea se pot infiinta in baza unui regulament adoptat de Parlamentul European si Consiliu pe baza procedurii legislative ordinare. Procedura in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene este guvernata de regulamentul de procedura al acesteia, care in anul 2012 a fost supus unui amplu proces de reforma.

Tratatul de la Lisabona are anexat Protocolul nr. 3 privind statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene, care cuprinde dispozitii cu privire la statutul judecatorilor si avocatilor generali, organizarea Curtii de Justitie, dar si cu privire la Tribunal si Tribunalele Specializate, avand o anexa dedicata Tribunalului Functiei Publice.

4