Subiecte DREPTUL AFACERILOR

CONTRACTUL DE VANZARE

1. Definitia contractului de vanzare (art. 1650 C.Civ.).

Potrivit art. 1650 NCC, vânzarea este contractul prin care vânzătorul transmite sau, după

caz, se obligă să transmită cumpărătorului pro- prietatea unui bun în schimbul unui preţ pe

care cumpărătorul se obligă să îl plătească. Poate fi , de asemenea, transmis prin vânzare

un dezmembrământ al dreptului de proprietate sau orice alt drept.

2. Caracterele contractului de vanzare; exemplificare.

Contractul de vânzare are caracter sinalagmatic (bilateral).

„Oblig aţiile născute din acesta sunt reciproce și interdependente” (art. 1171 NCC);

astfel, vânzătorul are obligaţia de transmitere a proprietăţii bunului, de predare a

bunului vândut și de garantare a cumpărătorului contra evicţiunii și contra viciilor

lucrului vândut, iar cumpărătorul are obligaţia de plată a preţului vânzării, de preluare

a bunului cumpărat și de a suporta cheltuielile vânzării.

Vânzarea este un contract cu titlu oneros.

„Fiecare parte urmă- rește să î și procure un avantaj în schimbul obligaţiilor asumate”

[art. 1172 alin. (1) NCC]. Vânzătorul urmărește primirea preţului ca echivalent al

transmiterii bunului, iar cumpărătorul urmărește primirea proprietăţii bunului în

schimbul preţului.

Contractul de vânzare este un contract comutativ.

„La momentul încheierii sale, existenţa drepturilor și obligaţiilor părţilor este certă,

iar înti nderea acestora este determinată sau determinabilă” [art. 1173 alin. (1) NCC] și

nu depinde de un eveniment viitor și incert, ca în cazul contractelor aleatorii. Cu

caracter de excepţie, contractul poate dobândi caracter aleatoriu în cazul vânzării

drepturilor liti gioase în condiţiile art. 1653 alin. (3) NCC sau al vânzării în condiţiile

art. 1698 alin. (2), când cumpărătorul a cunoscut pericolul producerii evicţiunii și a

cumpărat pe riscul său.

Contractul de vânzare este un contract consensual.

1

Conform art. 1178 NCC, un contract se încheie prin simplul acord de voinţe al

părţilor, capabile de a contracta, dacă legea nu impune o anumită formalitate pentru

încheierea sa valabilă. În principiu, vânzarea ia naștere prin simplul acord de voinţe al

părţilor, nu este un contract solemn, deoarece nu presupune, pentru încheierea sa

valabilă, îndeplinirea vreunei formalităţi și nici un contract real, nefi ind necesară

predarea bunului pentru încheierea contractului. Excepţiile de la caracterul consensual

al vânzării sunt reglementate expres de legiuitor, atunci când legea prevede cerinţa

încheierii contractului într-o anumită formă. Exceptii: vânzarea terenurilor de orice fel

(cu și fără construcţii), contractele electronice, vânzarea moștenirii.

.Caracterul solemn al unui contract de vânzare trebuie să rezulte expres dintr-o

dispoziţie legală specială, derogatorie de la dreptul comun, cum este cazul contrac-

telor de vânzare de imobile construcţii şi/sau terenuri ori pentru înstrăinarea unor

dez- membrăminte ale dreptului de proprietate constituite anterior cu privire la

bunuri imobile.

Vânzarea este un contract translativ de proprietate sau un act constitutiv de

obligaţii?

Se pune problema dacă, în concepţia noului Cod civil, vânzarea este un contract

translati v de proprietate sau un act consti tuti v de obligaţii, printre care și obligaţia de

a transfera pro- priet atea, iar acest transfer are loc printr-un alt act juridic. Până la 1

octombrie 2011, data intrării în vigoare a noului Cod civil, s-a aplicat principiul

consensualismului, după modelul francez, efectul translati v de proprietate

producându-se din momentul realizării acordului de voinţă, când proprietatea trecea la

cumpărător.

În chip diferit, în siste mul german, vânzarea este un act consti tuti v de obligaţii, prin

care nu se transferă dreptul de proprietate.

Prin definiţia formulată prin art. 1650 NCC au fost consacrate ambele sisteme:

„Vânzarea este contractul prin care vânzătorul transmite sau, după caz, se obligă să

transmită cumpărătorului proprietatea unui bun în schimbul unui preţ pe care

cumpărătorul se obligă să îl plătească”.

Transmiterea imediată a dreptului de proprietate (la momentul încheierii vânzării),

indiferent dacă s-a făcut predarea lucrului vândut sau plata preţului, operează numai

dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

– vânzătorul este proprietarul lucrului vândut;

– obiectul contractului este un bun determinat individual;

2

– lucrul vândut există;

– părţile sau legea să nu fi amânat transferul dreptului de proprietate.

Caracterul translativ de proprietate al contractului de vânzare a bunurilor

mobile.

Contractul de vânzare a bunurilor mobile este, în principiu, un contract translati v de

proprietate, fi ind păstrat principiul clasic al vânzării translati ve de proprietate. Astf

el, potrivit dispoziţiilor art. 1674 NCC, „cu excepţia cazurilor prevăzute de lege ori

dacă din voinţa părţilor nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept

cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat

ori preţul nu a fost plăti t încă”. Textul este o aplicaţie parti culară a dispoziţiei cu

caracter general cuprinsă în art. 1273 alin. (1) NCC, care arată că „drepturile reale se

consti tuie și se transmit prin acordul de voinţă al părţilor, chiar dacă bunurile nu au

fost predate, dacă acest acord poartă asupra unor bunuri determinate, ori prin

individualizarea bunurilor, dacă acordul poartă asupra unor bunuri de gen”.

Excepţii de la caracterul translativ al contractului de vânzare.

În privinţa bunurilor imobile, transmiterea dreptului de proprietate asup ra acestora

reprezintă excepţia de la caracterul translati v al con- tractului de vânzare, în art. 1676

NCC fi ind prevăzut că „în materie de vânzare de imobile, strămutarea proprietăţii de

la vânzător la cum- părător este supusă dispoziţiilor de carte funciară”.

3. Explicarea unei obligatii.

[ anexa 1 ]

Intrebari/Spete de genul:

a)Daca in contract nu este prevazut expres in sarcina cui revin cheltuielile de

predare/preluare, ce trebuie sa intelegem din interpretarea C.Civ.?

Conform normei comentate, părţile sunt în drept să stipuleze în contract cine va

suporta cheltuielile de vânzare a bunului mobil, cu excepţia cheltuielilor ce ţin de

autentificarea notarială, înscrierea în registrul public respectiv şi al transferării

3

proprietăţii, care sunt puse în sarcina cumpărătorului. Dacă părţile nu au stipulat în

contract cine va suporta cheltuielile de vânzare, atunci cheltuielile de predare a

bunului vor fi suportate de vânzător, iar cheltuielile de preluare şi transport vor fi

suportate de cumpărător. Referitor la cheltuielile de transport este necesar de remarcat,

că acestea depind de locul încheierii contractului, deoarece dacă părţile nu au stipulat

expres în contract cine va suporta cheltuielile de transport, atunci cumpărătorul, în

baza prezentului articol este obligat să suporte cheltuielile de transport de la locul

încheierii contractului şi până la destinaţie. Prin urmare, în situaţia în care contractul a

fost încheiat la sediul vânzătorului, cumpărătorul va suporta cheltuielile de

transportare de la sediul vanzătorului, iar când contractul a fost încheiat la sediul

cumpărătorului, obligaţia de transportare a bunului până la locul încheierii contractului

revine vânzătorului. În acest caz cumpărătorul va suporta cheltuielile de transport de la

sediul său şi până la locul de destinaţie.

Articolul 755 stipulează expres, că toate cheltuielile ce ţin de vânzarea-

cumpărarea unui imobil revin cumpărătorului.

b)Daca cumparatorul constata vicii ascunse ale bunului vandut, ce alternative are?

Efectele răspunderii pentru viciile ascunse.

Potrivit art.1355 C.Civ., în cazul unui lucru cu vicii ascunse, cumpărătorul poate cere

fie rezoluţiunea vânzării, fie o reducere a preţului. În cazul în care vânzătorul a fost de

rea credinţă este ţinut şi la plata de daune-interese, inclusiv beneficiul nerealizat.

Acţiunea prin care cumpărătorul cere rezoluţiunea vânzării este numită acţiune

redhibitorie. Dacă această acţiune a fost admisă, cumpărătorul va trebui să restituie

lucrul către vânzător în starea în care se afle, iar vânzătorul să restituie preţul încasat şi

să-l despăgubească pe cumpărător de cheltuielile contractului pe care le-a suportat.

Riscul va fi în sarcina cumpărătorului dacă bunul piere din caz de forţă majoră sau

dacă acesta este în culpă. Dacă cumpărătorul nu cere rezoluţiunea contractului, el va

păstra bunul, putând solicita reducerea preţului prin acţiunea estimatorie. Acţiunea

privitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis, se prescrie în termen de 6 luni

dacă viciile n-au fost ascunse cu viclenie şi în termen de 3 ani dacă viciile au fost

ascunse cu viclenie. Termenul începe să curgă de la descoperirea viciilor, însă nu mai

târziu de un an de la predare, iar în cazul construcţiilor nu mai târziu de 3 luni de la

vânzare.

4

c)Ce inseamna garantia pentru buna functionare?

GARANTIA PENTRU BUNA FUNCTIONARE:

Forma de garantie impusa de lege sau asumata de catre vanzator prin contract, in

cazul relatiilor intre profesionisti, fara a fi obligatorie si este conditionata de

utilizarea si pastrarea bunului de catre cumparator, potrivit INSTRUCTIUNILOR

SCRISE, comunicate de catre vanzator.

Regula este repararea bunului si nu inlocuirea -1716 ncc. Inauntrul termenului de

garantie vanzatorul este obligat a repara pe cheltuiala sa, bunul ori de cate ori

sufera defectiuni. Se va proceda la inlocuirea bunului NUMAI DACA: reparatia

este imposibila sau durata reparatiei depaseste termenul agreat de parti sau impus

prin lege speciala. Inlocuirea se va face intr-un termen rezonabil, in caz contrar

cumparatorul fiind indreptatit la rezolutiunea contractului si restituirea pretului, in

schimbul inapoierii bunului (retitutio in integrum).

Condiţiile garanţiei pentru buna funcţionare

(1) În afară de garanţia contra viciilor ascunse, vânzătorul care a garantat pentru un

timp determinat buna funcţionare a bunului vândut este obligat, în cazul oricărei

defecţiuni ivite înăuntrul termenului de garanţie, să repare bunul pe cheltuiala sa.

(2) Dacă reparaţia este imposibilă sau dacă durata acesteia depăşeşte timpul stabilit

prin contract sau prin legea specială, vânzătorul este obligat să înlocuiască bunul

vândut. În lipsa unui termen prevăzut în contract sau în legea specială, durata maximă

a reparaţiei este de 15 zile de la data când cumpărătorul a solicitat repararea bunului.

(3) Dacă vânzătorul nu înlocuieşte bunul într-un termen rezonabil, potrivit cu

împrejurările, el este obligat, la cererea cumpărătorului, să îi restituie preţul primit în

schimbul înapoierii bunului.

d)Cui revin cheltuielile de vanzare (taxa de autentificare, taxa de timbru, onorariul

notarial, taxa de publicitate imobiliara)?

Cheltuielile de vanzare ii revin intotdeuna cumparatorului (si in lipsa partilor).

5

CONTRACTUL DE MANDAT

4. Caracterele contractului de mandat; exemplificare.

Caracterele juridice ale contractului de mandat.

a. Mandatul este un contract consensual, pentru naşterea sa fiind suficient simplul acord

al părţilor. Potrivit art.1533 C.Civ., mandatul poate fi chiar tacit. Pentru a proteja

interesele terţilor care contractează cu mandatarul, contractul trebuie constatat printr-un

înscris (procură)

b. Mandatul este un contract intuitu personae, deoarece el se bazează esenţialmente pe

încrederea pe care mandantul o are în mandatar.

c. Ca regulă generală, contractul de mandat este cu titlu gratuit. Părţile pot deroga de la

această regulă stipulând în favoarea mandatarului o retribuţie, caz în care mandatul devine

cu titlu oneros.

d. În măsura în care contractul de mandat este gratuit, el îmbracă forma unui contract

unilateral. Dacă în favoarea mandatarului s-a stipulat o retribuţie, mandatul devine

sinalagmatic, deoarece el dă naştere la obligaţii în sarcina ambelor părţi, şi anume: pentru

mandatar obligaţia de a îndeplini însărcinarea primită, iar pentru mandant de a plăti

retribuţia mandatarului.

5. Explicarea obligatiilor (Mandante/Mandatar).

a. Obligaţiile mandatarului.

1. Obligaţia de a îndeplini mandatul primit. Conform art.1539 C.Civ., mandatarul este

îndatorat a executa mandatul atât timp cât este însărcinat cu acesta. Obligaţia mandatarului de

a îndeplini mandatul este o obligaţie de mijloace şi n u una de rezultat. Mandatarul trebuie să

execute mandatul primit indiferent de faptul că în timpul executării acestuia a survenit

moartea mandantului. În executarea mandatului, mandatarul răspunde pentru eventualul dol,

precum şi pentru faptele culpabile. Dacă mandatul este cu titlu oneros, răspunderea pentru

culpa mandatarului va fi apreciată mai sever, in abstracto. Mandatarul printr-un contract cu

titlu gratuit va avea o poziţie mai favorabilă, culpa lui fiind apreciată de lege mai îngăduitor în

concreto. Mandatarul este ţinut să nu treacă peste limitele împuternicirii primite de la

mandant, în caz contrar, va antrena răspunderea mandatului. Conform art.1543 C.Civ., atunci

6

când există pluralitate de mandatari, răspunderea fiecăruia pentru îndeplinirea contractului

este independentă de a celorlalţi.

2. Obligaţia de a da socoteală mandantului despre îndeplinirea mandatului. Conform art.1541

C.Civ., mandatarul este dator, oricând i se va cere, a da seama mandantului de lucrurile sale şi

de a remite tot ceea ce ar fi primit în puterea mandatului, chiar când ceea ce ar fi primit nu s-

ar fi cuvenit mandantului.

3. Obligaţia de a răspunde pentru persoana substituită în executarea mandatului. Prin clauza

expresă părţile pot stabili libertatea mandatarului de a-şi substitui în îndeplinirea obligaţiilor

ce îi revin, o persoană. Atunci când a avut acordul, chiar şi tacit, al mandantului nu va fi ţinut

să răspundă pentru faptele persoanei substituite. Excepţie prezintă situaţia în care persoana

substituită era incapabilă sau insolvabilă, deoarece mandatarul fiind în culpă privind alegerea

sa, va fi obligat să răspundă. Dacă nu a avut acordul mandantului, mandatarul va răspunde

pentru toate faptele substituitului.

b. Obligaţiile mandantului.

1. Obligaţia de a-l desdăuna pe mandatar pentru toate cheltuielile făcute cu îndeplinirea

mandatului. Mandantul este obligat să desdăuneze pe mandatar prin achitarea tuturor

cheltuielilor făcute de acesta cu executarea mandatului, precum şi să repare toate pierderile

suferite de mandatar în cursul executării contractului, dacă acestea nu se datorează culpei

celui din urmă. Datorită faptului că obligaţiile care rezultă din contract în sarcina

mandatarului sunt obligaţii de diligenţă, mandantul este obligat la desdăunări chiar şi atunci

când mandatul nu a fost finalizat.

2. Obligaţia de plată a retribuţiei atunci când mandatul este cu titlu oneros. Pe lângă achitarea

cheltuielilor şi repararea prejudiciilor, atunci când contractul este cu titlu oneros, mandantul

trebuie să achite şi onorariul ce se cuvine mandatarului. Exceptând împrejurarea când

mandatarul ar fi culpabil, mandantul nu poate refuza plata onorariului dacă mandatul nu a fost

îndeplinit.

7

6. Intrebari de genul:

a)Daca mandantele l-a imputernicit sa inchirieze un apartament aflat in proprietatea

mandantelui, poate mandatarul sa il vanda? De ce?

Mandatarul nu are dreptul sa foloseasca in avantajul său informatia pe care o obtine sau bunurile pe care le primeste ori pe care este obligat sa le administreze in exercitarea mandatului dacanu are consimţămintul mandantului sau daca dreptul de folosinta nu rezulta din lege sau din mandate

Potrivit articolului 207 din Codul Civil în cazul activităţilorcare trebuie autorizate de organele competente, dreptul de adesfăşura asemenea activităţi se naşte numai din momentulobţinerii autorizaţiei respective, dacă prin lege nu se prevedealtfel.

Dacă reprezentantul încheie un act juridic în lipsa împuternicirii sau depăşindîmputernicirea ce i-a fost dată, actul juridic astfel încheiat nu produce efecte în persoanareprezentatului (ci a reprezentantului), decât dacă acesta se ratifică. Ratificarea este actul juridic unilateral prin care persoana în numele căreia s-a încheiat un act juridic, în lipsa saucu depăşirea împuternicirii de a reprezenta, înlătură ineficacitatea actului respectiv;

b)Daca cu ocazia vanzarii pianinei mandatarul primeste de la cumparator, pe langa

pret, un cadou de multumire, trebuie sa il predea mandantelui sau nu?

Daca acel cadou este menit exclusiv pentru mandatar, acesta il poate pastra. In alte

conditii, mandatarul este obligat sa remita mandantului tot ceea ce a primit in

temeiul imputernicirii sale, chiar daca ceea ce a primit nu ar fi fost datorat

mandantului.

*c)Formuleaza textul unei procuri de imputernicire a vanzarii unui autoturism. Cine

trebuie sa o semneze? De ce?

*d)Cand o persoana vinde pe strada cosmetice pe care le prezinta clientilor, ce calitate

are cel care incaseaza pretul: mandatar cu/fara reprezentare, comisionar? De ce e

important sa stim?

8

e)Cand studentul X il imputerniceste pe Y sa ii vanda un calculator, Y are calitate de

profesionist in temeiul N.C.Civ.? De ce?

*f)Prezentati o asemanare si o deosebire intre contractul de agent si cel de

intermediere.

9

CAPITOLUL I

7. Putem considera dreptul o stiinta, o tehnica si o ideologie? Explicati.

Dreptul este o stiinta (descoperind datele pe care le ofera realitarile sociale asupra carora

trebuie sa elaboreze, omul face stiinta), o tehnica (elaborand ca legiuitor, normele necesare sa

guverneze societatea si aplicandu-le, omul face o arta, in sensul de tehnica), si o ideologie

(datele sunt prezentare in ambianta sociala, iar omul da ascultare ideologiei care anima viata

societatilor umane) – Francois Geny

8. Ce relatie exista intre drept si morala?

Dreptul poate fi privit ca o morala a celor care nu stiu sa si-o impuna singuri si e nevoie de

forta de constrangere a statului.

9. Are continut patrimonial/nepatrimonial raportul juridic de vanzare-cumparare a unui

teren? De ce?

Raportul juridic de vanzare-cumparare are continut patrimonial deoarece continutul sau poate

fi evaluat in bani, pecuniar, fiind un raport real. (+dreptul de creanta)

(este nepatrimonial acel raport al carui continut nu poate fi evaluat in bani – ex. Dreptul la

nume ori denumire, dreptul la domiciliu etc.)

10. Exemplificati 3 categorii de activitati incluse in notiunea de profesionist conform

N.C.Civ.

Profesionist este oricine exploateaza o intreprindere (exercitarea sistematica de catre una sau

mai multe personae, a unei activitati organizate care consta in: producere, administrarea si

instrainarea de bunuri sau prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu un scop lucrativ).

Profesionist include categoriile de comerciant, intreprinzator, operator economic, precum si

orice persoane autorizate sa desfasoare activitati economice sau profesionale, astfel cum

aceste notiuni sunt prevazute in lege, la data intrarii in vigoare a Codului civil.

10

11. *Dreptul constitutional se incadreaza in sfera dreptului public/privat? De ce?

Dreptul constitutional este un drept public care reglementeaza raporturi juridice de

subordonare, in care individual se subordoneaza statului. (+administrative, financiar, penal,

securitatii sociale, procesual civil, procesual penal).

Dreptul privat vizeaza relatiile dintre indivizi, ca membrii ai societatii, relatii incheiate pe

pozitie de egalitate juridical. (ex: dr. civil, dr. commercial, dr. familiei, dr. muncii)

12. *Ce intelegeti prin faptul ca norma juridica este obligatorie? Dati un exemplu.

Definiţie. Norma juridică este o regulă de conduită generală, impersonală şi obligatorie, care

exprimă voinţa electoratului reprezentat de organul legislativ, regulă având ca scop asigurarea

ordinii sociale şi care poate fi adusă la îndeplinire pe cale statală, la nevoie prin constrângere.

Este, deci, vorba, de o regulă de conduită ce stabileşte comportamentul de urmat în

raporturile dintre oameni ori în raporturile dintre aceştia şi societate.

Din definiţia normei juridice rezultă că ea are următoarele trăsături:

- 1. Are caracter general şi impersonal. Norma juridică este un etalon de conduită, aplicabil în

mod egal şi continuu fiecărui individ, fără a înţelege prin aceasta că toate normele de drept se

adresează

deopotrivă tuturor subiecţilor de drept.

- 2. Are caracter obligatoriu. Intervenind în domeniile esenţiale ale societăţii, norma juridică

nu poate fi lăsată la liberul arbitru al subiecţilor de drept, fiind impusă, la nevoie, de către stat,

prin

constrângere.

- 3. Are caracter tipic, adică formulează modelul, tipul de conduită de urmat de către cei

cărora li se adresează.

- 4. Norma juridică este publică. Pentru ca un comportament prescris să poată fi urmat, el

trebuie adus la cunoştinţa indivizilor, făcut public. Voinţa legiuitorului este, astfel, transpusă

într-un text care

11

este publicat în Monitorul Oficial.

13. Ce contine dispozitia, element structural al unei norme juridice?

.Structura normei juridice. Sub aspect logico-juridic, norma de drept are o structură proprie

ce integrează trei elemente: ipoteza, dispoziţia şi sancţiunea.

A. Ipoteza este partea normei juridice care precizează condiţiile şi împrejurările în care

aceasta se aplică, precum şi categoriile de subiecţi de drept cărora norma li se adresează.

Exemplu: articolul 1365 din Codul civil: „Dacă cumpărătorul nu plăteşte preţul, vânzătorul

poate cere rezoluţiunea vânzării”. În această normă, ipoteza constă în atitudinea

cumpărătorului de a nu plăti preţul convenit.

B. Dispoziţia este elementul structural al normei juridice care stabileşte conduita ce trebuie

respectată, în condiţiile şi împrejurările prevăzute de ipoteză.

În exemplul de mai sus, dispoziţia constă în obligaţia pe care o are cumpărătorul de a plăti

preţul convenit.

C. Sancţiunea este partea normei juridice care stabileşte consecinţele ce decurg din

nerespectarea dispoziţiei normei respective în împrejurările stabilite de ipoteza ei, precum şi

eventualele măsuri pe care autorităţile competente le pot lua împotriva subiectului de drept

care a încălcat norma.

În exemplul dat, sancţiunea constă în posibilitatea vânzătorului de a cere şi obţine

rezoluţiunea vânzării, adică desfiinţarea ei pentru cauză de neexecutare.

În funcţie de gradul lor de determinare, sancţiunile se clasifică în:

- sancţiuni absolut determinate, formulate printr-o exprimare a unei întinderi fixe şi deci care

nu pot fi modificate de către autorităţile care le aplică (de exemplu: 1000 RON amendă);

- sancţiuni relativ determinate, când în norma de drept sunt prevăzute numai limitele de

determinare ulterioară a sancţiunii, întinderea acesteia variind între un minim şi un maxim (de

exemplu: închisoare de la 5 la 10 ani, sau amendă de la 1000 la 5000 RON);

- sancţiuni alternative, care conferă autorităţii ce le aplică posibilitatea de a alege, de a opta

între două sancţiuni diferite. Este vorba în principal de cazurile în care legea penală prevede

pedeapsă cu amendă sau pedeapsă privativă de libertate (închisoare);

- sancţiuni cumulative, atunci când în normă se prevede posibilitatea aplicării a două sau mai

multe sancţiuni pentru aceeaşi faptă (de exemplu: închisoare şi interzicerea pentru o perioadă

a dreptului de a alege şi de a fi ales, ori a dreptului de a conduce autovehicule).

12

În funcţie de criteriul naturii şi gravităţii lor, în drept există următoarele categorii de

sancţiuni:

- penale, care sunt cele mai grave sancţiuni, poartă numele de pedepse şi se aplică atunci când

sunt comise infracţiuni. Sancţiunile penale aplicabile sunt: privarea de libertate, amenda

penală,

interzicerea unor drepturi;

- contravenţionale sau administrative, sancţiuni care se aplică pentru fapte ce constituie

contravenţii, adică abateri mai puţin grave decât infracţiunile şi care nu sunt prevăzute în

legea penală, ci în diverse alte acte normative. Principalele sancţiuni contravenţionale sunt

avertismentul şi amenda;

- civile, care pot fi izvorâte din răspunderea contractuală şi atunci se concretizează în

repararea prejudiciului cauzat de neexecutarea sau executarea defectuoasă a obligaţiilor

contractuale, sau pot decurge din răspunderea civilă delictuală şi atunci constau în repararea

prejudiciului cauzat de comitera unei fapte ilicite;

- disciplinare, care intervin în cazul încălcării obligaţiilor de serviciu şi pot îmbrăca

următoarele forme: mustrare, avertisment, reducere de salariu, retrogradare, suspendare din

funcţie, transfer disciplinar,

demitere din funcţie;

- procedurale, care decurg din nerespectarea normelor impuse de diverse proceduri şi care

constau de obicei în nulitatea sau anularea actului încheiat fără a ţine seama de prevederile

legale.

14. Ce intelegeti prin norma prohibitiva? Formulati un exemplu.

A. În funcţie de modul de reglementare a conduitei prescrise, normele juridice se clasifică în:

- a) norme imperative, care impun o anumită conduită, cerând săvârşirea unei acţiuni sau

abţinerea de la săvârşirea unei acţiuni, prin obligarea la un comportament de la care subiecţii

de drept nu se pot abate. La rândul lor, normele imperative sunt de două feluri:

- norme onerative, care prevăd în mod expres obligaţia constând în săvârşirea unei acţiuni,

impunând, aşadar, o anumită conduită. Cu titlu de exemplu, menţionăm articolul 813 din

Codul civil, care prevede că „Toate donaţiile se fac prin act autentic.”

13

- norme prohibitive, care interzic o anumită conduită, adică săvârşirea unui anumit act sau

fapt. Exemplificăm prin articolul 40, alineatul (4) din Constituţie, care prevede: „Asociaţiile

cu caracter secret sunt interzise.”

- b) norme dispozitive, care, pe lângă o anumită conduită, prevăd şi posibilitatea unei

conduite subsidiare, acordând o sferă de comportament mai largă subiecţilor de drept.

Normele dispozitive se împart în:

- norme permisive, care permit o anumită conduită, fără, însă, a o impune, ca de exemplu

articolul 1587 al Codului civil, care prevede că „părţile pot stipula dobândă pentru un

împrumut de bani, producte sau alte lucruri mobile.”

- norme supletive, care prevăd posibilitatea unei conduite subsidiare, scopul lor fiind ca,

atunci când subiecţii tac şi nu-şi exprimă cu claritate opţiunea, de obicei în privinţa unui

contract, să suplinească voinţa acestora. Cu titlu de exemplu, menţionăm articolul 1319 din

Codul civil, care prevede, în materia contractului de vânzare-cumpărare, că „Predarea trebuie

să se facă la locul unde se află lucrul vândut în timpul vânzării, dacă părţile nu s-au învoit

altfel”.

15. Care sunt limitele exercitarii drepturilor si asumarii obligatiilor civile? De ce?

Ordinea publica si bunele moravuri

16. Explicati neretroactivitatea legii civile. Deosebiti-o de ultraactivitate.

Neretroactivitatea este regula juridica potrivit careia o lege civila se aplica numai situatiilor

ce se ivesc in practica dupa   adoptarea ei , iar nu   si situatiilor anterioare , trecute.

Principiul aplicarii imediate a legii civile noi este regula de drept potrivit careia, de îndata ce

a fost adoptata, legea noua se aplica   tuturor situatiilor ivite dupa intrarea ei în vigoare,

excluzând aplicarea legii vechi.

Exceptie :

Retroactivitatea  legii civile noi, se aplica numai daca este consacrata expres in legea noua

(pt ca exceptiile nu se presupun, fiind de stricta interpretare).

14

Ultraactivitatea (supravietuirea) adica legea veche îsi mai produce efectele un timp oarecare,

desi a intrat în vigoare o lege noua, binenteles ca se aplica  la situatii determinate, precizate de

legea noua. Aceasta trebuie prevazuta expres în legea noua fiind o exceptie.

17. *Dati un exemplu de intrare in vigoare a unui act normativ si exemplificati principiul

aplicarii imediate a legii civile noi.

Intra in vigoare la publicarea in monitorul oficial

18. Cand o societate comerciala cu capital integral italian se constituie in Romania, ce

nationalitate are? De ce?

Are nationalitate romana pentru ca nationalitatea este data de sediu.

19. Cand printr-o lege se interpreteaza un articol dintr-o lege anterioara, in prezenta carui

tip de interpretare a legii civile suntem? De ce?

Interpretare oficiala pt ca este facuta tot de organul care a edificat-o initial.

20. Ce intelegeti prin interpretare sistematica?

Interpretarea sistematica consta in lamurirea unei dispozitii tinandu-se seama de legaturile

sale cu alte dispozitii, fie din acelasi, fie dintr-un alt act normativ.

15

CAPITOLUL II

21. De la ce data incepe capacitatea de folosinta a persoanei fizice? In ce conditii?

Capacitatea de folosinta a persoanei fizice incepe la nastere (art. 35 NCC). Exceptie: chiar de

la conceptie cu doua conditii: sa fie vorba doar de drepturi, sa se nasca viu. Trebuie sa aibe

capacitatea de folosinta si cea de exercitiu (a drepturilor si obligatiilor).

22. Ce inseamna emanciparea anticipata a minorului de 16 ani? Ce efecte juridice are

asupra capacitatii de exercitiu a acestuia?

Emanciparea anticipate a minorului de 16 ani este o capacitate de exercitiu restransa,

comform art. Noului Cod Civil: “minorul care a implinit 15 ani va putea sa incheie singur, in

anumite conditii, o serie de acte juridice, iar minorul de 16 ani poate beneficia de emancipare

judecatoreasca. El poate sa incheie singur acte juridice de mica importanta (acte de

conservare, acte de dispozitie de mica valoare), poate sa incheie personal, dar cu incuviintarea

parintelui/tutorelui (acte de administrare – inchirierea unui imobil, acte juridice privind

munca, indeletnicirile artistice, sportive ori referitoare la profesia sa, cu incuviintarea

parintelui/tutorelui), cu dubla incuviintare: parinte/tutore, instant de tutela (actele de

dispozitie – instrainarea bunurilor, gajarea bunurilor lui), sau nu poate face nicio incuviintare

(in cazul liberalitatii).

23. Ce inseamna capacitate de exercitiu anticipata a persoanei fizice? De ce este necesara

in practica?

Capacitatea de exercitiu anticipata poate fi dobandita fie de minorul de 15 ani care va putea sa

incheie singur o serie de acte juridice, fie de minorul de 16 ani care va putea dobandi

emancipare. Este necesara in practica in special in cazul minorilor cu indeletniciri artistice,

sportive, pentru ca acestia sa poata incheia acte legate de indeletniciri fara incuviintare.

16

24. Enumerati elementele constitutive (conditiile) necesare nasterii unei persoane juridice.

Elementele constitutive (conditiile) necesare nasterii unei persoane juridice sunt:

Organizare de sine-statatoare - organizarea ei interna, potrivit naturii si specificului

acesteia si consta in structura colectivului ei, constituirea unor organe proprii de

conducere, stabilirea atributiilor si delimitarea competentelor acestora;

Un patrimoniu propriu - ansamblul drepturilor si obligatiilor patrimoniale care au

ca titular respective Persoana Juridica, si care e afectat scopul acesteia;

Scopul sau licit si moral, in acord cu interesul general - elemental prin care se

desemneaza obiectul si activitate al persoanei juridice si care justifica existent ei,

respectiv organizarea de sine-statatoare si patrimoniul. (scop lucrative/patrimonial sau

nelucrativ/nepatrimonial).

25. De ce nu se confunda patrimoniul unei persoane juridice cu patrimoniul de afectatiune

al unei persoane fizice autorizate?

Patrimoniul de afectatiune este o parte din tot patrimoniul persoanei juridice, pe care acesta

este dispus sa o riste in activitatea sa.

26. Enumerati 4 atribute de identificare ale unei persoane juridice.

O lista care contine enumerarea mijloacelor de identificare ale persoanelor juridice ar

cuprinde: denumirea, sediul, nationalitatea, firma, numarul de inregistrare in Registrul

Comertului, contul bancar, capitalul social, C.U.I.-ul, telefonul, faxul, e-mailul etc.

27. De ce nu se confunda firma cu emblema unei societati comerciale?

Emblema se deosebeste de firma cel putin prin urmatoarele caracteristici:

desi are aceleasi functii ca si firma, emblem le potenteaza valentele mai ales cand nu

este suficient de atractiva sau de distinctiva

desi firma consta intr-o denumire, emblem poate sa constea si intr-un desen

firma este obligatorie si unica, pe cand emblema este facultativa, un comerciant

putand detine mai multe embleme

17

firma poate fi instrainata doar impreuna cu fondul de comert din care face parte, pe

cand emblema poate fi cesionata si separat de aceasta

28. Spre deosebire de firma si embelma, unde se inregistreaza marca? De ce?

Marca este un element esential al strategiei intreprinderilor: ea face distinctia dintre produsele

si serviciile intreprinderii si cele ale concurentei.

Pentru consumator reprezinta cel mai comod mijloc da a recunoaste rapid o categorie de

produse si servicii care i-a fost recomandata sau, pe care experienta l-a determinat sa o prefere

altor produse sau servicii de aceeasi natura. Pentru intreprindere, marca reprezinta un mijloc

de a cuceri si a pastra o clientela.

O marca poate fi opusa altei marci, utilizata de concurenta, numai dupa inregistrarea la OSIM. (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci ) si in registrul comertului.Depozitul confera primului solicitant , pentru produsele si serviciile desemnate in cerere, un drept de proprietate, care-i permite sa se opuna contrafacerilor sau imitatiilor ilegale. Astfel, eforturile manifestate de catre titularul marcii ,pentru a-si face cunoscute produsele , nu vor putea fi influentate de catre concurenti.

29. De ce este util sa identificam sediul unei persoane juridice?

Identificarea sediului este relevanta pentru stabilirea nationalitatii persoanei juridice, pentru

determinarea legii aplicabile si pentru determinarea instantei judecatoresti competenta sa

judece litigiile.

30. Formulati 2 asemanari si 2 deosebiri intre filiala si sucursala.

Atat filiala, cat si sucursala sunt create de societatea mama si sunt amandoua dependente si se

afla sub controlul societatilor primare. Insa, deosebirile dintre cele doua sunt: filiala participa

la raporturile juridice in nume propriu, adica are personalitate juridica proprie, in timp ce

sucursala nu are personalitate juridica prorprie, deci nu poate participa in nume propriu la

circuitul juridic. De asemenea in cazul unei infiintari de societate comerciala straina in

Romania, filiala societatii va avea nationalitate straina, iar sucursala, nationalitatea societatii-

mama.

18

31. De ce nu se confunda patrimoniul unei societati comerciale cu capitalul social al

acesteia?

Patrimoniul este ansamblul drepturilor si obligatiilor patrimoniale care au ca titular respectiva

Persona Juridica, drepturi si obligatii ce pot fi evaluate in bani si apartin acesteia. Capitalul

social este cuprins in patrimoniu, acesta fiind totalitatea aporturilor asociatilor societatii

comerciale.

32. Dati exemplu de 2 forme de garantie pe care le poate cere o banca comerciala la

acordarea unui imprumut bancar? Pe care ati recomanda-o? De ce?

Doua forme de garantie pe care le poate cere banca sunt gajul si fidejusiunea (sau ipoteca).

33. Ce inseamna in dreptul civil fructe civile? Dati 2 exemple.

Exista 3 categorii de fructe:

-naturale (ale pamantului de la sine) – ex: iarba, pasunile, productia si sporul animalelor

- industriale (prin efortul uman) – ex: cereale, recolte de orice fel

- civile (venituri in bani produse de un bun in virtutea unui act juridic) – ex: chirie, arenda,

dobanzi, dividende.

34. Ce inseamna “accesorium sequitur principalem”? Dati un exemplu de aplicare a

principiului.

Accesorium sequitur principalem = daca nu se prevede altfel, bunul accesoriu urmeaza

situatia juridica a celui principal, inclusiv in caz de instrainare sau de grevare a bunului

principal.

ex: autoturismul si casetofonul

35. Ce fel de bunuri sunt actiunile? Prin ce fel de contracte pot fi transmise? (cel putin 3)

Ce recomandati? De ce?

Actiunile sunt bunuri mobile prin determinarea legii; acestea sunt precizate de art.474

C.civ., astfel: „Sunt mobile prin determinarea legii, obligatiile si actiunile care au ca obiect

sume exigibile sau efecte mobiliare, actiunile sau interesele in companii de finante, de comert

sau de industrie, chiar si cand capitalul acestor companii consta in imobile”.

Ele pot fi transmise prin vanzare-cumparare, donatie, testament sau cesiune.

19

36. Pentru obligatia de plata a pretului, cine este subiect activ si cine este subiect pasiv?

De ce?

Creditorul = subiect activ

Debitorul = subiect pasiv

In cazul nostru cumparatorul este debitorul deci subiectul pasiv, iar vanzatorul este subiect

activ.

37. Ce intelegeti prin proprietate in devalmasie? Ce regim matrimonial recomandati unor

persoane ce vor sa se casatoreasca? De ce?

Proprietatea in devalmasie este atunci cand sotii detin bunuri comune, dobandite in timpul

casatoriei; nu se stie in ce cota sau ce bunuri apartin unuia sau altuia, partea fiecaruia va fi

determinata dupa criteriul „gradul de contributie la dobandirea lor”.

Recomand separatia matrimoniala, fiind cea mai sigura in cazul unui divort. (fiecare isi

pastreaza propriul patrimoniu)

20

CAPITOLUL III

38. Enumerati 5 asemanari intre cele 3 forme de desfasurare a activitatii de catre

persoanele fizice.

Asemanari intre cele tri forme de desfasurare a activitatii de catre persoanele fizice:

Privesc orice persoana fizica, fie ca este cetatean roman sau cetatean al unui stat

membru U.E. sau S.E.E., avand capacitate deplina de exercitiu

Dobandirea calitatii de comerciant este legata de data inregistrarii in registrul

comertului; dovada calitatii se face cu certificatul de inregistrare

Au ca obiect de activitate: „activitati de productie, comert sau prestari de servicii”

Au scop lucrativ: obtinerea de venituri

Inmatricularea in registrul comertului are valoare de autorizare de functionare, iar

inregistrarea fiscala se face prin obtinerea codului unic de inregistrare

Autorizatii speciale in functie de domeniul de activitate ales; inclusiv conditii speciale

de pregatire profesionala

Atribute de identificare proprii: firma/emblema, sediul profesional si puncte de lucru,

C.U.I., un nr de inregistrare a Registrului Comertului, contul bancar

Pt datoriile comerciale raspundere cu intreaga avere

Evidenta contabila se organizeaza in partida simpla

Pot colabora atat intre ele, cat si cu alte persoane fizice sau persoane juridice, fara ca

aceasta sa le schimbe statutul juridic

Etc.

39. Enumerati 3 caracteristici specifice persoanei fizice autorizate/intreprinderii

individuale/intreprinderii familiale.

Persoana fizica autorizata:

Poate desfasura fie activitati comerciale, fie necomerciale

Poate angaja cu contract de munca terte persoane pentru activitatea economica

pentru care a fost autorizata

Pers. fizica autorizata nu poate cumula si calitatea de titular al unei

intreprinderi individuale, dar isi poate schimba statutul juridic din pers fizica

21

autorizata in titular al intreprinderii individuale prin radierea din Registrul

comertului a statutului anterior autorizat

Intreprinderi individuale:

Poate angaja terte persoane cu contract individual de munca, inregistrat la

inspectoratul teritorial de munca, caz in care titularul intreprinderii dobandeste

calitatea de angajator – persoana fizica

Nu are personalitate juridica proprie si patrimoniu distinct de al persoanei fizice ce

constituie titularul intreprinderii

Activitatea intreprinderii poate fi continuata de mostenitorii sai, daca succesorul legal

depune o declaratie in forma autentificata in acest sens, in 6 luni de la deschiderea

succesiunii

Intreprinderi familiale:

Este constituita din doua sau mai multe persoane fizice, membrii ai aceleiasi familii cu

grad de rudenie pana la gradul IV inclusiv, chiar minori care au indeplinit 16 ani la

data inmatricularii

Membrii pot fi simultan si persoane fizice autorizate sau titulari ai unor intreprinderi

individuale

Actele se incheie cu tertii de catre un reprezentant, acelasi care a avut si initiativa

constituirii intreprinderii si al carui nume se regaseste si in firma

Nu poate angaja terte persoane cu contract individual de munca

Are la baza un acord de constituire care stabileste conditii de participare la veniturile

nete sau pierderile intreprinderii, cotele de participare ale membrilor la constituirea

patrimoniului de afectiune, raporturile dintre membrii, conditiile de retragere, incetare

Etc.

40. Ce acte trebuie sa contina dosarul depus la inmatricularea persoanei juridice la

Registrul Comertului? (cel putin 5)

22

Pe parcursul exercitării comerţului, potrivit art. 21 din Legea nr. 26/1990, persoana fizică

autorizată este obligată să evidenţieze în Registrul Comerţului toate modificările ce vor purta

denumirea de înregistrări, când se referă la:

a) donaţia, locaţia, vânzarea sau garanţia reală mobiliară constituită asupra fondului de

comerţ, precum şi orice alt act prin care se aduc modificări înregistrărilor în Registrul

Comerţului sau care face să înceteze firma ori fondul de comerţ;

b) datele privind identificarea împuternicitului. Dacă dreptul de reprezentare este limitat la o

anumită sucursală sau filială, menţiunea se va face numai în registrul unde este înscrisă

sucursala ori filiala;

c) brevetele de invenţii, mărcile de fabrică, de comerţ şi de serviciu, denumirile de origine,

indicaţiile de provenienţă, firma, emblema şi alte semne distinctive asupra cărora persoana

fizică autorizată sau întreprinderea familială are un drept;

d) hotărârea de divorţ a comerciantului, precum şi cea de împărţire a bunurilor comune

pronunţate în cursul exercitării comerţului;

e) hotărârea de punere sub interdicţie a persoanei fizice autorizate sau de instituire a curatelei

acestuia, precum şi hotărârea prin care se ridică aceste măsuri;

f) deschiderea procedurii de reorganizare judiciară sau de faliment, după caz, precum şi

înscrierea menţiunilor corespunzătoare;

g) hotărârea de condamnare a persoanei fizice autorizate, administratorului sau cenzorului

pentru fapte penale care îl fac nedemn sau incompatibil să exercite această activitate; h) orice

modificare privitoare la actele, faptele şi menţiunile înregistrate.

41. Intre intreprinderea individuala si constituirea unui SRL unipersonal, ce recomandati?

De ce?

Intre SRL SI intreprinderea individuala as recomanda SRL-ul deoarece in cadrul acestuia

raspunderea este limitata, iar prin bunurile constituite ca aport la patrimoniul respectiv,

soceitatea comerciala dobandeste personalitate juridica proprie.

42. *Ce trebuie sa contina acordul de constituire al unei intreprinderi familiale? Care

dintre caracterele specifice unui contract civil se potrivesc acordului de constituire?

Explicati.

Acorsul de costituire va cuprinde :

23

numele si prenumele membrilor, reprezentantul intreprinderii familiale, data intocmirii acordului, participarea fiecarui membru la activitatea desfasurata de intreprinderea

familiala, conditiile participarii, cotele procentuale in care vor imparti veniturile nete ale intreprinderii familale, raporturile dintre membrii intreprinderii familiale, conditiile de retragere a membrilor sub sanctiunea nulitatii absolute.

24

CAPITOLUL IV

43. Explicati caracterul solidar, nelimitat si subsidiar al raspunderii unui asociat la un

SNC.

Raspunderea asociatilor este nemarginita (nelimitata) in sensul ca, indiferent de contributia

fiecarui asociat la constituirea societatii comerciale, fiecare raspunde pentru datoriile societatii

comerciale cu intreaga avere personala, nu in limita aportului; aceasta raspundere este

solidara, in sensul ca, in caz de neplata a datoriilor sociale, oricare dintre asociati poate fi

tinut sa plateasca intreaga datorie, dar, in acelasi timp, aceasta raspundere este subsidiara, in

sensul ca, deoarece societatea comerciala are personalitate juridica proprie, ea trebuie intai

urmarita la plata propriilor datorii, numai in cazul in care nu se poate plati, respectiv

„creditorii societatii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai

daca societatea nu plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor

indrepta impotriva acestor asociati”.

44. Dati exemplu de aport in creante la infiintarea unei SCS. Cum se explica faptul ca este

permis un astfel de aport, tinand cont ca la SRL este interzis prin lege?

Aportul in creante se considera liberat numai dupa ce societatea a obtinut plata sumei de bani

care face obiectul creantei (executarea obligatiei de varsamant). Aporturile in creante au

regimul juridic al aporturilor in natura.

Intrucat valorificarea de catre societate a creantelor dobandite poate crea dificultati, legea

interzice creantele ca aport in societatea pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica

si in societatea cu raspundere limitata. Pentru cazurile cand creantele sunt admise ca aport,

raporturile dintre asociat si societate sunt carmuite de regulile cesiunii de creanta. Prin

derogarea de la dreptul comun, asociatul raspunde pentru solvabilitatea debitorului.

25

45. Cum se poate evalua un aport in industrie? Exemplificati.

Aportul in industrie consta in prestatiile in munca sau in servicii pe care asociatul promite sa

le efectueze in societate, avand in vedere competenta si calificarea sa.

Potrivit art. 16 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, aportul in prestatii in munca sau servicii este

permis numai asociatilor din societatea in nume colectiv si asociatilor comanditati din

societatea in comandita.

Evaluarea aporturilor in industrie se face in bani, acestea pot fi evaluate de catre asociati prin

contractul de societate sau, in lipsa acordului dintre asociati, prin recurgerea la un evaluator.

46. Ce avanjate reprezinta pentru fondatori infiintarea unui SNC?

Avantaje

organizare simplă

nu există restricţii în privinţa limitei minime a capitalului social

47. Ce particularitati prezinta o SCS fata de un SNC?

In societatea în nume colectiv, gestiunea este asigurata de unul sau mai multi administratori,

de regula ei însisi asociati; fiecare administrator având dreptul sa reprezinte societatea (daca

actul constitutiv nu prevede altfel);

In societatea în comandita simpla, administrarea se încredinteaza unuia sau mai multor

asociati comanditati (daca un comanditar ar face acte de administrare fara împuternicire, va

deveni automat asociat comanditat, raspunzând solidar si nelimitat pentru obligatiile sociale);

O societate in nume colectiv este valabil constituita daca are cel putin doi asociati, in timp ce

o societate in comandita simpla e valabil constituita daca are cel putin un asociat comanditar

si un asociat comanditat (care are raspundere limitata).

26

48. Cine exercita controlul unui SNC? De ce?

Controlul unui SNC exte exercitat de catre comanditati, care raspund nelimitat, solidar si

subsidiar pentru indeplinirea obigatiilor sociale. In functie de prevederile actului constitutiv,

ei sunt si administratorii societatii comerciale. Spre deosebire de comanditari, care raspund

numai in limita aportului lor la capitalul social, comanditatii raspund cu intreaga avere.

49. Care este capitalul minim admis la infiintarea unei SA?

Fiind societati mari, capitalul minim cerut pentru constituirea valabila a unei societati pe

actiuni, este de 90.000 lei, cu posibilitatea ca Guvernul sa poata modifica acest capital minim,

cel mult o data la 2 ani, astfel incat acesta sa reprezinte echivalentul in lei a sumei de 25.000

euro.

50. Ce fel de aporturi sunt admise la un SA?

In cadrul societatii pe actiuni se admit aporturi in numerar (lichiditati) si bunuri in natura,

fiind interzis aportul in creante si in industrie.

51. Ce deosebiri exista intre firma unui SA si a unui SRL?

SRL este o structura juridica destinata unui numar mic de asociati, legea impunand ca numarul de asociati sa nu fie mai mare de 50, dar poate avea minim un asociat spre deosebire de SA pentru care sunt necesari minim doi acţionari (până la modificarea Legii 31/1990 prin Legea 441/2006 erau necesari minim 5 acţionari).

SRL trebuie sa aiba un capital social de minim 200 de lei, si trebuie varsat integral in momentul constituirii ( art. 9 din Legea nr. 31 / 1990 republicata si modificata), spre deosebire de SA care trebuie sa aiba un capital social minim de 90000 de lei, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, Guvernul va modifica cel mult o data la 2 ani , tinind seama de rata de schimb, astfel incat cuantumul sa reprezinte echivalentul a 25000 euro.Capitalul social al SRL este impartit in parti sociale, in timp ce la SA este impartit in actiuni, primele nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile si nu pot fi liber transmisibile, in timp ce la SA sunt transmisibile si cu titluri negociabile atat pe piete financiare organizate cat si neorganizate.

Administrarea SRL se realizeaza prin intermediul unuia sau mai multor administrator in timp ce la SA se face de catre un consiliu de administratie si de un comitet de directorat.

27

52. Ce inseamna rezervarea firmei/emblemei? Ce utilitate practica are?

Primul pas care trebui facut in momentul in care va hotarati sa inregistrati o firma este sa va

hotarati asupra denumirii si emblemei acesteia, pe care apoi trebuie sa o verificati, iar in cazul

in care nu exista alta firma cu aceeasi denumire, sa o rezervati.

Verificarea si inregistrarea acestora la Biroul Unic pot fi realizate de catre intreprinzator in

persoana, de catre un avocat sau de catre o persoana desemnata de intreprinzator pentru

efectuarea formalitatilor de infiintare a firmei.

Obtinerea verificarii disponibilitatii firmei si / sau emblemei si rezervarea lor se fac prin

Biroul unic, inainte de intocmirea actelor constitutive.

Rezervarea firmei si / sau emblemei se face pe o perioada de 3 luni de la data inregistrarii

cererii.

Daca in acest interval de timp societatea comerciala nu s-a inregistrat in registrul comertului

trebuie sa solicitati, contra cost, la Biroul Unic, prelungirea rezervarii.

53. Enumerati 3 cauze speciale de dizolvare ale unui SRL.

SRL se dizolva atat pentru cauze generale, comune tuturor societatilor comerciale, cat si

pentru cauze speciale. La SRL avem : moartea , incapacitatea, interdictia, retragerea,

excluderea unui asociat sau scaderea capitalului social sub limita legala.

54. Ce particularitati prezinta constituirea unui SRL unipersonal?

In cazul S.R.L-ului unipersonal actul constitutiv, reprezentand vointa unei singure persoane,

imbraca forma unui act juridic unilateral, respectiv statutul. Fiind vorba de un singur asociat,

acesta isi asuma prerogativele pe care Adunarea Generala a asocitatilor le exercita in cazul

societatii pluripersonale. Unicul asociat poate fi si administrator, caz in care, daca a varsat

contributiile la asigurarile sociale, inclusiv pentru pensia suplimentara, poate beneficia de

pensie de la asigurarile sociale. Asociatul unic poate fi si salariat, cu exceptia cazului cand

este si administrator unic sau membru al consiliului de administratie.

28

55. Cum se obtine un CUI de la Registrul Comertului? Enumerati 3 categorii de

comercianti ce se identifica cu acest atribut specific.

Solicitarea inregistrarii fiscale a unei firme se face prin depunerea cererii de inregistrare la

biroul unic din cadrul oficiului Registrului Comertului de pe langa tribunal, iar atribuirea CUI

de catre Ministerul Finantelor Publice este conditionata de admiterea cererii de inregistrare in

Registrul Comertului de catre judecatorul-delegat.

56. Ce deosebiri exista intre capitalul subscris si cel varsat? La care tip de societate

comerciala intalnim distinctia capital subscris/varsat?

Capitalul subscris reprezinta valoarea totala a aporturilor pentru care asociatii s-au obligat sa

contribuie la constituirea societatii; coincide cu capitalul social.

Capitalul varsat este valoarea totala a aporturilor efectuate si care au intrat in patrimoniul

societatii.

Intalnim distinctia capital subscris/varsat la societatea pe actiuni.

57. De ce nu se confunda notiunea de patrimoniu cu cea de beneficiu?

Asociatul nu are nici un drept asupra bunurilor din patrimoniul societăţii, nici chiar asupra

celor aduse ca aport propriu, astfel că dreptul său real se transformă în dreptul la beneficiu.

 Patrimoniul cuprinde ansamblul drepturilor şi obligaţiilor cu conţinut economic al societăţii.

El se reprezintă ca o totalitate de drepturi şi obligaţii legate între ele sau ca o reunire a mai

multor asemenea totalităţi, fiecare dintre ele având un anumit regim juridic. Rezervele

societăţii, formate din partea de beneficii nedistribuite asociaţilor; partea de beneficii supusă

distribuirii participanţilor la societate, care până la momentul când adunarea generală

hotărăşte separarea ei din activul societăţii spre a fi împărţită asociaţilor sub formă de

dividende constituie un element al activului patrimonial, iar după acest moment devine un

element al pasivului patrimonial al societăţii.

29

58. Ce este dividendul?

Dividendul este cota-parte din beneficii ce se plateste fiecaruia dintre asociati.

59. *Intre a detine actiuni nominative si actiuni la purtator, ce ati alege? De ce?

60. Ce sunt actiunile cu dividend prioritar fara drept de vot?

Actiunile cu dividend prioritar fara drept de vot sunt acele actiuni care confera titularului sau dreptul de a primi propriul sau dividend, inaintea oricaror altor retineri din beneficiile societatii, calculate la incheierea exercitiului financiar;   drepturile obisnuite ce reveni oricarui titular de actiuni ordinare, mai putin dreptul de a participa la vot in cadrul adunarilor generale.     Actiunile cu dividend prioritar nu pot depasi 1/4 din capitalul social, iar valoarea lor nominala va fi aceeasi cu cea stabilita pentru actiunile ordinare.

61. Stabiliti 2 asemanari si 2 deosebiri intre actiuni si obligatiuni.

Asemanarile actiunilor cu obligatiunile sunt evidentiate de urmatoarele note comune:

sunt titluri de valoare (valori mobiliare sau fiduciare);

sunt instrumente negociabile;

se vand si se cumpara pe piata capitalurilor la un anumit pret sau curs;

pe piata primara ambele titluri de valoare sunt emise si plasate la un pret (curs) ferm

egal cu valoarea lor nominala;

aduc detinatorului un venit: dividendul si dobanda.

Deosebiri intre actiuni comune si obligatiuni:

Din punctul de vedere al: Actiuni comune Obligatiuni1) modului de definire reprezinta fractiuni egale ale

capitalului socialreprezinta fractiuni egale dintr-un imprumut

2) raporturilor dintre detinator si emitent

confera calitatea de coproprietar al afacerii; actiunile confera drept de vot in AGA

confera calitatea de creditor asupra emitentului si nu confera nici un drept in luare de decizii

3) fluxurilor de venit generate genereaza un flux variabil numit dividend

genereaza un flux constant (fix) numit dobanda

4) duratei de viata este practic nelimitata, pana la disparitia emitentului

este limitata pana la scadenta

5) riscurilor asumate de posesori

riscurile sunt mai ridicate, datorita calitatii de coproprietar al unei afaceri

riscurile sunt mai reduse, fiind specific doar riscul de neplata (care este eliminat la obligatiunile garantate)

30

6) In caz de faliment detinatorii de obligatii au prioritate la recuperarea investitiei fata de actionari.

62. Ce drepturi are actionarul fata de societatea la a carei constiuire a contribuit?Ce poate

obtine in cazul retragerii/lichidarii din societate?

Drepturile pe care le are actionarul fata de societatea la a carei constiuire a contribuit sunt:

Dreptul la vot

Dreptul la dividende

Dreptul de a fi informati

De a avea la dispozitie registrele societatii

Drept de participare la adunarile generale ale societatii

In cazul lichidarii societatii, actionarii au un anumit drept asupra partii corespunzatoare

actiunilor ce le detine, in urma lichidarii.

63. *Cum se procedeaza pentru a garanta un imprumut bancar cu actiunile detinute la o

alta societate comerciala? Unde trebuie inregistrata garantia? De ce?

64. Ce sunt partile sociale?

Părțile sociale reprezintă titluri de participare la capitalul social –

atribuite asociaților în schimbul aporturilor lor – și conferă calitatea de

asociat, cu toate drepturile și obligațiile aferente

65. Cine poate administra o SA (PF/sau PJ)?

Administratorii unei societati pe actiuni pot fi actionari sau terte persoane (neasociati),

constituiti de regula intr-un consiliu de administratie. Actionarii pot fi comercianti sau

necomercianti, nefiind relevate calitatile lor personale, ci contributia pecuniana.

66. *Care este durata mandatului unui administrator al unei SRL (minim/maxim)?

67. Enumerati 3 obligatii ale administratorului unei societati comerciale.

31

Conform prevederilor legale din Legea societăţilor comerciale nr.31/1990 republicată, administratorii au următoarele obligaţii:

să preia şi să păstreze toate actele oficiale privind înfiinţarea firmei;

să îndeplinească şi să monitorizeze operaţiunile juridice legate de înfiinţarea firmei;

să administreze operaţiunile legale de încadrare în muncă a tuturor angajaţilor (fişa de protecţie şi PSI, medicină muncii etc.);

să depună semnăturile (semnătura asociaţilor/ administratorului) la oficiul Registrului Comerţului. Semnătura în registru poate fi înlocuită de semnătura legalizată de un notar public;

să verifice vărsămintele datorate de asociaţii firmei;

să administreze procedurile juridice legate de realizarea obiectului de activitate ai societăţii comerciale;

să stabilească şi să verifice programul de lucru;

să gestioneze bunurile societăţii comerciale şi să verifica stocurile firmei;

să ţină şi să verifice registrele solicitate de autorităţile competente conform legislaţiei contabile;

să participe la şedinţele organizate de fondatorii firmei;

să îndeplinească toate angajamentele prestabilite în Actul Constitutiv al firmei; Aici găsiţi informaţii despre ce trebuie să conţină actul constitutiv: http://www.avocat-firme.info/ce-trebuie-sa-cuprinda-actul-constitutiv-al-unui-s-r-l.html

să îndeplinească toate îndatoririle prestabilite de prevederile legislative;

să realizeze deciziile fondatorilor firmei;

să realizeze bilanţul firmei precum şi contul de beneficii şi pierderi al societăţii. Administratorii au obligaţia să asigura achitarea dividendelor şi repartizarea beneficiilor în conformitate cu legislaţia în vigoare.

68. Care sunt obligatiile unui cenzor al unei societati comerciale?

Cenzorii ii asigura pe asociati ca sunt informati corect in ceea ce priveste gestiunea societatii si le aduc la cunostinta atat neregulile constatate in administrarea societatii, cat si incalcari ale dispozitiilor legale si ale actului constitutiv. 

De asemenea, cenzorii au rolul de a verifica reclamatiile facute de catre asociati, iar in situatia in care le gasesc intemeiate intocmesc un raport pe care il prezinta adunarii generale a asociatilor, mai precizeaza Solomon.

Conform avocatului, concret, cenzorii trebuie sa verifice: gestiunea societatii comerciale

32

legalitatea intocmirii situatiilor financiare si concordanta acestora cu registrele societatii,

modalitatea si legalitatea tinerii registrelor precum si evaluarea elementelor patrimoniale care trebuie efectuate conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare.

Totodata, cenzorii pot sa faca propuneri legate de situatiile financiare precum si de repartizarea profitului societatii.

33

CAPITOLUL V

69. Ce deosebire exista intre un act cu titlu oneros si unul cu titlu gratuit? Dati un exemplu

pentru fiecare.

Actul cu titlu oneros este acel act in care, in schimbul folosului procurat se urmareste

realizarea altui folos. (ex: vanzarea-cumpararea, asigurarea)

Actul cu titlu gratuit este acel act prin care se procura un folos fara a se urmari obtinerea, in

schimb, a altui folos. (ex: donatiile, mandat gratuit).

70. Ce deosebiri exista intre acte cu executare dintr-o data si cele cu executare succesiva?

Dati un exemplu pentru fiecare.

Actele cu executare dintr-o data (uno ictu), executarea obligatiilor se face printr-o singura

prestatie. (ex: vanzare-cumparare, schimb)

La actele cu executare succesiva, executarea obligatiilor se face esalonat, in timp. (ex:

contractul de inchiriere a suprafetei locative, contractul de arendare)

CAPITOLUL VI

71. Ce deosebiri exista intre contracte consensuale si cele solemne? Dati un exemplu

pentru fiecare.

Contractul consensual este contractul care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor,

fara nici o formalitate, cum ar fi de exemplu vanzarea-cumpararea, contractul de mandat, de

inchiriere etc.

Opus celui consensual, contractul este solemn atunci cand validitatea lui este supusa unei

formalitati prevazute de lege, astfel inscrisul cerut este ad validitatem si nu ad probationem.

Exemplu donatia, vanzarea unei mosteniri, contractul de ipoteca, contractul de intretinere,

contractul de arendare.

34

72. Dati exemplu de contract la care forma scrisa este ceruta ad validitatem. Ce efecte are

neindeplinirea formei pentru existenta contractului?

Exemple ar fi donatia, vanzarea unei mosteniri, contractul de ipoteca, contractul de

intretinere, contractul de arendare.

Neindeplinirea formei cerute de lege atrage nulitatea absoluta a contractului.

73. *Ce avantaje are autentificarea unui inscris? De exemplu, o procura speciala.

35

CAPITOLUL VII

74. Enumerati si explicati caracterele unui contract de leasing.

Contractul de leasing este un act juridic bilateral, numit, cu titlu oneros, avand continut patrimonial, cu executare succesiva, intuitu-personae si consensual. Contractul de leasing, confirmat de Ordonanta nr. 51/1997 a devenit un contract tipic.

• Este un act juridic bilateral, care se incheie intre societatea de leasing, in calitate de locator (finantator), si utilizator. Pe langa conditiile generale, partile trebuie sa indeplineasca si anumite conditii speciale referitoare la incheierea actelor juridice (legate de destinatia bunului, plata ratelor de leasing).

• Este contract sinalagmatic, pentru ca ambele parti se obliga reciproc, dand nastere unor obligatii corelative si interdependente, fapt ce permite aplicarea principiilor generale relative la executarea ori neexecutarea contractelor sinalagmatice (exceptia de neexecutare a contractului si rezilierea).

• Este un contract cu titlu oneros si continut patrimonial, pentru ca ambele parti urmaresc realizarea unui profit propriu, profit evaluabil in bani. Locatorul primeste rate de leasing platite periodic de catre utilizator, iar utilizatorul beneficiaza de folosinta bunului pe perioada derularii contractului. La sfarsitul acestuia, se poate bucura de dreptul sau de optiune.

• Este un contract cu executare succesiva, deoarece efectele sale se produc pe tot parcursul derularii contractului. Acest fapt are consecinte importante legate de desfasurarea raporturilor dintre parti, dintre care amintim problema riscului, a efectelor privind neexecutarea contractului ori a prescriptiei dreptului la actiune.

• Este un contract ,,intuitu personae" in ceea ce-1 priveste pe utilizator, societatea de leasing incheind contractul in considerarea calitatilor utilizatorului, care este obligat sa prezinte odata cu cererea de a contracta si acte referitoare la situatia sa financiara, precum si date privitoare la exploatarea ulterioara a bunului, in cazul unei destinatii comerciale sau industriale.

• Contractul de leasing este consensual, simpla manifestare de vointa a partilor fiind suficienta pentru realizarea acordului in mod valabil. Incheierea contractului de leasing in forma autentica sau prin act scris si realizarea procedurilor de publicitate nu reprezinta conditii de valabilitate, forma scrisa avand doar valoare probatorie si legata de opozabilitate.

• Pentru ca are o reglementare proprie, contractul de leasing este un contract numit, si pentru ca are o existenta de sine-statatoare, nedepinzand de nici un alt contract, intra in categoria contractelor principale.

75. Care este deosebirea intre leasing financiar si cel operational?

Legea face distinctie intre leasing in general si leasingul flnanciar. Distinctia vizeaza

elementele minime ale contractului.

Contractul de leasing se redacteaza astfel:

36

- cu aratarea partilor participante la incheierea contractului (locator/finantator si

utilizator);

- descrierea exacta a bunului care face obiectul contractului de leasing;

- valoarea totala a contractului de leasing;

- perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului;

- clauza privind obligatia asigurarii bunului.

Pe langa aceste elemente, in momentul incheierii unui contract de leasing financiar, trebuie

aratata valoarea initiala a bunului. De asemenea, in cazul contractului de leasing financiar

trebuie cuprinsa si clauza privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumpararea

bunului si la conditiile in care acesta poate fi exercitat.

Leasingul operational este operatiunea d leasing care nu indeplineste nici una din

conditiile prevazute pentru leasingul financiar.

76. Se confunda leasingul cu o vanzare? Explicati.

Leasingul nu se confunda cu vanzarea-cumpararea, pentru ca:

Vanzatorul, in cazul leasingului e vorba de furnizor, livreaza si instaleaza bunul unei

tert, utilizatorul, nu finantatorului – cumparator;

Vanzatorul (furnizorul) raspunde pentru conformitatea bunului tot fata de un tert,

utilizatorul;

Finantatorul – cumparator are doar nuda proprietate, folosinta apartine unui tert,

utilizatorul;

Finantatorul – cumparator trebuie sa conserve proprietatea bunului, ceea ce inseamna

ca, in virtutea caracterului irevocabl al leasingului trebuie sa se abtina de la orice

instrainare a bunului, numai ca exceptie se admite cesiunea bunului catre un nou

finantator, dar aratam mai inainte raspunderea finantatorului – cedent ramane angajata

alaturi de cea a finantatorului - cesionar

37

CAPITOLUL VIII

77. *Ce asemanare se poate stabili intre leasing si franciza?

78. Ce obligatii specifice are beneficiarul de franciza?

Beneficiarul are urmatoarele obligatii:

a) sa foloseasca numele, insemnele comerciale si marcile ce fac obiectul acestui contract

conform art. 10;

b) sa foloseasca know-how-ul pus la dispozitie de catre Francizor numai in scopul desfasurarii

activitatii descrise, conform art. 8 din prezentul contract;

c) sa informeze Francizorul asupra schimbarilor vizand cadrul administrativ, legislativ si de

afaceri din Teritoriu;

d) sa permita personalului angajat accesul la cursurile de perfectionare asigurate de catre

Francizor, conform art. 7 din prezentul contract;

e) sa nu afecteze reputatia Francizorului in nici un fel in desfasurarea activitatii sale;

f) sa asigure permanent stocurile necesare de Produse, pentru a oferi consumatorilor intregul

sortiment propus;

g) sa permita accesul Francizorului in spatiile amenajate in timpul programului normal de

lucru, pentru a verifica daca au fost respectate reglementarile interne ale Francizorului cu

privire la aceasta.

79. Ce cuprinde plata beneficiarului de franciza?

Plata beneficiarului de franciza cuprinde: o suma fixa, taxa de intrare in retea; si plata unei

redevente pentru utilizarea marcii, know-how-ului (franchise fee).

80. Enuntati caracterele contractului de franciza. Exemplifcati*

Contractul de franciza este un contract sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros (patrimonial),

intuitu personae, consensual, legea impune forma scrisa doar ad probationem, in cazul in care

se transmit si drepturi de autor forma scrisa se cere ad validitatem.

38