Drept Penal

Drept Penal

Curs X

30 aprilie 2015

Pedepsele complementare sunt pedepse care insotesc pedeapsa principala si nu pot fi aplicate singure. Aplicarea lor este fie obligatorie cand legea prevede aceasta, fie facultativa cand apreciaza instanta. Pedepsele complementare sun interzicerea unor drepturi, degradarea militara si publicarea definitiva de condamnare. Pot fi interzise ca pedeapsa complementara urmatoarele drepturi:

- dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii

- dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul aut de stat

- dreptul strainului de a se afla pe teritoriul romaniei

-dreptul de a alege

- dreptul de a fi tutore sau curator

- dreptul de a ocupa functia sau meseria de care s-a folosit pt savarsireainfractiunii

- dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme

- dreptul de a conduce autovehicule

- dreptul de a parasi teritoriul romaniei

-dreptul de a ocupa o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice

- dreptul de a se afla in anumite localitati

- dreptul de a se afla in anumite locuri sau anumite manifestar sportive

- dreptul de a comunica cu victima sau cu membrul de familie al acestuia

- dreptul de a se apropia de locuinta, scoala sau alte locuri unde victima desfasoara activitati

Conditii de aplicare a pedepse interzicerii unor drepturi:

Pedeapsa principala sa fie inchisoarea sau amenda, nu are relevanta cuantumul. Nu se aplica in cazul detentiunii pe viata. Aplicarea este obligatorie cand este prevazuta pentru infractiunea savarsita. De ex: la infractiunile de tradare (art.394-396 din Codul Penal), atentat (art.401 din Codul Penal), cercetarea abuziva (art.188-189 din Codul Penal).

Executarea pedepsei complementare interzicerii unor drepturi incepe:

- de la ramanerea definitva la pedepsirea amenzii

- de la ramanerea definitiva prin care s-a dispus ...

- dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala de pedeapsa, dupa indeplnirea termenului de prescriptie sau dupa expirarea termenului de supraveghere.

Degradarea militara

Degradarea militara poate fi obligatorie sau facultativa si consta in pierderea gradului militar si a purta uniforma. Este obligatorie cand pedeapsa aplicata este mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viata si este facultative cand pedeapsa aplicata este cel putin 5 ani, dar nu mai mult de 10 ani.

Publicarea definitiva a hotararii de condamnare

Publicarea definitiva a hotararii de condamnare este de natura sa exercite o presiune morala asupra condamnatului si a-l determina sa se abtina de la savarsirea infractiunii. Este facultativa potrivit art.70, hotararea de condamnare se publica in extras in forma stabilita in instanta intr-un cotidian local sau national o singura data.

Pedepsele accesorii

Pedepsele accesorii constau in interzicerea eercitarii unor drepturi din momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare si pana la executarea a pedepsei privative de libertate. Ele insotesc pedeapsa principala a detentiunii pe viata ca un accesoriu. Pedeapsa accesorie consta in interzicerea exercitarii drepturilor potrivit art. 66, alin. 1, lit. a-b, a caror exercitare este interzisa de instanta ca pedeapsa complementara.

Pedepsele principale aplicabile persoanei juridice

Potrivit art.35, alin.1 din Codul Penal , persoana juridica, cu exceptia statului si a autoritatilor publice, raspunde penal pentru infractiuni savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice. Pedeapsa principala este amenda, iar pedepsele complementare sunt dizolvarea persoanei juridice, suspendarea activitatii sau uneia din activitatile persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani, inchiderea unor puncte de lucru pe o durata de la 3 luni la 3 ani, interzicerea de aparticipa la procedurile de achizitii pe o durata de la 3 luni la 3 aani, plasarea sub supravegherea, afisarea sau publicarea hotararii de condamnare.

Amenda

Amenda repezinta pedeapsa principala aplicabila persoanei juridice si consta in suma de bani pe care aceasta este obligata sa o plateasca statului. Cuantumul se stabileste prin sistemul zilelor amenda. Limitele zilelor amenda sunt cuprinse in art. 137 alin.4 din Codul Penal. La stabilirea amenzii se tine seama de un criteriu special, valoarea folosului patrimoniului urmarit. Individualizarea amenzii contine 3 etape:

In prima etapa se determina numarul zilelor amenda in raport cu gravitatea infractiunii savarsite.

In a doua etapa se calculeaza cuantumul zilei de amenda in raport cu 2 criterii spatiale de individualizare. Cifra de afaceri la persoanele cu scop lucrativ sau valoarea activului patrimonial la alte categorii de persoane juridice si alte obligatii ale persoanei juridice.

In a treia etapa se calculeaza suma totala prin inmultirea celor 2 sume din cele 2 etape.

Minoritate. Masuri educative

Portivit art.113 din Codul Penal, minorii care nu au implinit varsta de 18 ani nu raspund penal. Minorii intre 14-16 ani raspund penal in masura in care se face dovada ca au savarsit fapte cu discernamant. Minorii intre 16-18 ani raspund penal.

Sistemul sanctiunilor

Cu privire la minorii care raspund penal, Codul Penal prevede un sistem sanctionator format in masuri educative neprivative de libertate si masuri educative privative de libertate. Fata de minori nu se pot aplica pedepse. Masurile educative neprivative de libertate sunt prevazute in art.115 alin.1 din Codul Penal.

1. Stagiul de formare civila consta in obligatia minorului de a participa la programe civice cu o durata de cel putin 2 luni si cel mult 4 luni.

2. Supravegherea - masura eucativa a supravegherii este prevazuta de art.118 din Codul Penal si consta in indrumarea minorului in cadrul programului sau zilnic pe o durata intre 2-6 luni.

3. Consemnarea la sfarsit de saptamana consta in obligatia minorului de a nu parasi locuinta in zilele de sambata si duminca.

4. Asistarea zilnica consta in obligatia minorului de a respecta un program stabilit de serviciu de probatiune care contine orarul si conditiile de desfasurare a activitatilor precum si interdictiile impuse minorului pe o perioada cuprinsa intre 3-6 luni.

Prelungirea sau inlocuirea masurilor educative

Daca pe perioada masurilor educative minorul respecta cu rea-credinta obligatiile impuse sau savarseste o infractiune, instanta dispune:

a. prelungirea masurii fara a putea depasi maximul prevazut de lege

b. inlocuirea masurii cu o masura mai severa

c. inlocuirea masurii neprivativa de libertate cu masura privativa de libertate

Masurile privative:

1. internarea intr-un centru educativ consta in internarea unui minor intr-o institutie specializata pe o durata intre 1-3 ani.

2. internarea intr-un centru de detentie consta in internarea minorului intr-o institutie specializata in recuperarea minorului cu regim de paza si supraveghere unde vor urma programe intensive de integrare sociala, precum si programe de pregatire scolara si formare profesionala potrivit aptitudinilor sale. Internarea se presupune pe o perioada de la 2-5 ani sau in mod exceptional pe o perioada de la 5-15 ani in ipoteza comiterii unor infractiuni foarte grave pentru care legea prevede detentiune pe viata.

Daca minorul nu respecta cu rea-credinta conditiile de executare a masurii sau obligatiile impuse ori savarseste o infractiune instanta dispune executarea restului ramas neexecutat intr-un centru de detentie sau prelungeste durata internarii. Daca cel in cauza a implinit varsta de 18 ani si are un comportament care influenteaza negativ sau impiedica procesul de recuperare, instanta poate dispune continuarea pedepsei procesului intr-un penitenciar.

Efectele cauzelor de atentuare si agravare

Potrivit art.128 Codul Penal, in caz de infractiuni savarsite in timpul minoritatii, cauzele sunt avute in vederea la alegerea masurilor educative si produc efecte in limitele prevazute de lege pentru fiecare masura educativa.

Pluralitatea de infractiuni

In caz de concurs de infractiuni savarsite in timpul minoritatii se stabileste o singura masura pentru toate faptele, tinand seama de criteriile de individualizare prevazute de art.74 din Codul Penal. In cazul savarsirii a 2 infractiuni dintre care una in timpul minoritatii una dupa 18 ani, pentru cea in timpul minoritatii se aplica o masura educativa iar pentru cealalta se stabileste o pedeapsa, in conditiile urmatoare:

a. daca masura educativa este neprivativa de libertate se executa numai pedeapsa

b. daca masura educativa este neprivativa, iar pedeapsa este inchisoarea se aplica inchisoarea care se majoreaza cu 1/4 din durata masurii educative

c. daca pedeapsa aplicata e detentiunea pe viata se aplica aceasta pedeapsa

d. daca masura e privativa, iar pedeapsa este amenda, se executa masura care se majoreaza cu cel mult 6 luni

Masurile de siguranta

Masurile de siguranta sunt sanctiuni de drept penal cu scop exclusiv preventiv destinate sa inlature o stare de pericol si sa preintampine saarsirea faptelor prevazute de legea penala. Masurile de siguranta au caractere post delictual in sensul ca pot filuate numai in cazul savarsirii prevazute de legea penala. Masurile de siguranta aucaracter postdelictual ..

Conditii:

a. persoana sa fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala

b. faptuitorul sa prezinte un pericol pt societate din cauza bolii, consumului de alcool, substante psiho-active

c. instanta sa aprecieze ca este nevoie de o masura de sigurantaMasura se ia pe o durata nedeterminata si inceteaza odata cu insanatosirea sau inlaturarea starii de pericol. Nerespectarea obligatiilor duce la inlocuirea masurii cu internarea medicala.

Internarea medicala

Internarea medicala consta intr-o unitate sanitara de specialitate a persoanei care, datorita faptului ca e bolnava psihic sau consumatoare cronica de substante psiho-active, ori suferinda de o boala contagioasa, a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si exista riscul sa mai savarseasca.

Conditiile sunt aceleasi ca si la obligarea la tratament.

Interzicerea unei functii sau profesii

Interzicerea unei functii sau profesii consta in interdictia care se aplica unei persoane care, din cauza incapacitatii, a savarsit o fapta prevazuta de legea penala in exercitiul profesiei sale.

Conditii:

sa se fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala

fapta sa fie savarsita in exercitarea profesiei

fapta sa se datoreze incapacitatii, nepregatirii, sau altor motive

exercitarea profesiei sa creeze o stare de pericol

instanta sa aprecieze ca inlaturarea starii de pericol necesita luarea unei masuri de siguranta

In vederea punerii in executare a masurii, instanta comunica o copie a disp. hot. organului ce duce la indeplinire aceasta masura (Ministerul de resort).

Confiscarea speciala

Confiscarea speciala consta in trecereac silita si gratuita in proprietatea statului a anumitor bunuri ce apartin persoanei care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, a caror detinere, datorita naturii lor, ori datorita legaturii cu savarsirea faptei, prezinta pericolul savarsirii unor fapte prevazute de legea penala.Conditii:

sa se fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala

faptuitorul sa prezinte un pericol pentru societate (poate savarsi din nou o fapta prevazuta de legea penala)

combaterea starii de pericol sa faca necesara luarea unei masuri de siguranta

Categorii de bunuri supuse confiscarii:

bunuri produse prin savarsirea faptei

monedele, valorile, armele, timbrele falsificate, bauturi alterate, etc

bunurile dobandite prin savarsirea infractiunii de furt (se restituie)

bunurile care au fost folosite la savarsirea faptei prevazute de legea penala

bunurile folosite imediat dupa savarsirea faptei prevazute de legea penala, pentru a asigura scaparea faptuitorului sau pastrarea folosului, bunului obtinut, daca sunt ale faptuitorului

bunurile care au fost date pentru a determina savarsirea faptei prevazute de legea penala (ex. sumele de la darea de mita)

bunuri a caror detinere este interzisa de lege

Confiscarea extinsa

Confiscarea extinsa este o masura nou introdusa de Legea nr. 289/2009 si se numeste astfel pentru ca se extinde si asupra altor bunuri decat cele de la confiscarea speciala.Aceasta presupune:

sa se fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala

fapta sa prezinte pericol

exitenta unei hotarari definitive de condamnare pentru comiterea uneia din infractiunile prevazute de art.112 din Codul Penal pedeapsa pentru infractiune sa fie de minim 4 ani

valoarea bunurilo dobandite de persoana condamnata intr-o perioada de 5 ani inainte, si daca e cazul, dupa, pana la data emiterii actului de sesizare, sa depaseasca veniturile obtinute de aceasta in mod licit

instanta sa aiba convingerea ca bunurile supuse confiscarii provin din infractiuni de natura celor pentru care e condamnat infractorul

Pentru determinarea valorii bunurilor vor fi avute in vedere si cele transferate altor persoane de catre condamnat.

PAGE 5