UNIVERSITATEA ``LUCIAN BLAGA`` SIBIUFACULTATEA DE DREPT

``SIMION BARNUTIU``

REFERATDrept judiciar comparat

Tema ” ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIARAMERICAN SI ROMAN”

Prof. Univ. dr. IOAN LES

STUDENT : MORAR IONUT VLADANUL IV DREPT I.D. TARGU MURES

2012 – 2013

ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR AMERICAN SI ROMAN

Influentat de-a  lungul istoriei de  dominatia coloniala britanica, chiar si dupa unirea statelor  in federatie, cele trei puteri legislative, executive si judiciara au  fost impartite prin Constitutie intre Federatie si  statele componente.         Baza sistemului  judiciar American o reprezinta  tribunalele constituite la  nivelul fiecarui stat si doar o mica parte din litigii au fost solutionate de tribunalele federale. Practic exista  50 de  sisteme judiciare fiecare propriu statului care l-a elaborate, singura constanta fiind acordarea lor cu dispozitiile Constitutiei.         Ca regula  a organizarii sistemului judiciar statal, acesta  cuprinde  tribunale de prima instanta, curti de apel si o curte suprema ca tribunal  de ultima instanta , majoritatea  constituindu-se pe trei grade de jurisdictie. Exista in fiecare stat si  alte tribunale si curti  cu o competenta, jurisdictie, limitata.

Tribunalele de prima instanta  au o larga competenta atat in materie civila cat si penala si este principala  instanta de fond. Denumirea  acestei instante difera de la stat la stat fiind cunoscuta ca tribunal de district, sau tribunal de circuit,  curti superioare ori chiar  courts of common Pleas. 

Ele administraeaza  toate probele necesare entru solutionara cauzei, iar compltul este format dintr-un singur judecator de profesie.Materia sucesorala este una speciala   iar litigiile  de acest fel se solutioneaza de tribunale speciale. 

Fiecare stat  are insa  serie de instante locale, in a caror competenta intra litigii cu o valoare  mica sau  de o mica importanta , instante suordonate triunalelor de prima instanta.Diferenta  de competenta material ape celasi teritoriu intre tribunalul de prima instanta si   instantele locale  o dau deci natura  litigiilor si valoarea lor.

Curtile de Apel ,  au rolul exercitarii unui control judiciar asupra hotararilor pronuntate de  tribunalele statale. Majoritatea statelor americane confera  cetatenilor lor dreptul de a  exercita aclea apelului , isa  doar asupra problemelor de drept si nua sura chestiunilor de fapt., motiv pentru care   instanta de apel nu este considerate un  al doilea grad de jurisdictie.           

Fiecare  stat are o instanta suprema , unica cu rol  in interpretarea uniforma a legii, care pronunta in price maerie hotarari  definitive si neapelabile, instanta deumita Supreme Court sau Supreme Judicial Court.          Sistemul romanesc,  este unitar ca si organizare  ambele avand insa  ca obiectiv asigurarea respectarii dreptului la un proces  echitabil si judecarea  proceselor  in mod impartial si independent. Dreptul procesual roman are personaj principal intotdeuna judecatorul,  indiferent ca este vorba despre o instanta civila, penala, comerciala.  

2

La baza piramidei sistemului romanesc se afla judecatoriile, care  functioneaza ca prime instante . Ele sunt organizate ca instante fara personalitate juridica, prin Legea 304 /2004, art 38-40.

Competenta materiala a judecatoriilor este prevazuta in chiar art. 1 din C. Proc Civila  care spune ca :Judecătoriile judecă:    1. în primă instanţă, toate procesele şi cererile, în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe;    2. plângerile împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţională şi ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege;    3. în orice alte materii date prin lege în competenţa lor dar si in  Codul e procdura penala. 

Judecatoriile  pot  avea in organizarea lor sectii complete specializate pentru minori si familie.

Instanta ierarhic superioara este tribunalul, instanta cu personalitate juridica, organizata la nivelul fiecarui judet.In cadrul tribunalelor functioneaza  sectii sau dupa caz complete specializate  pentru cauze civile, penale, comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze  de contencios adminstrativ  si fiscal, conflicte e munca si asigurari sociale iar  acolo unde este necesar sectii maritime si fuviale sau  marci si inventii sau altele.  

In ultimii ani  se incearca infiintare achiar a tribunalelor  specializate,( in prezent exista 4   asemenea tribunale) cu personalitate juridica, ce preiau  tribunalului  cauzele in domeniul in care se infiinteaza, tinzand oarecum spre modelul francez.

Tribunalul roman este atat o prima instanta, o instanta de apel si o  ultima instanta  in cazurile  limitativ prevazute de lege.          Competenta materiala a tribunalelor este reglementata de dispoz. art 2 C.proc civila dar si de Codul de procedura penala.

Curtile de apel sunt in numar de 15,  sunt persoane juridice distincte, avand in circumscriptia  fiecareia  cateva tribunale judetene si tribunale specializate In  cadrul lor pot functiona sectii  sau complete specializate.

Competenta sa materiala este prevazuta in art 3, Cod proc civila , iar in materie penala art 28, ind 1, Cod proc penala. Ele sunt al treilea grad e jurisdictie, in vreme ce curtile de apel franceze  reprezinta  de regula unica  instanta de apel , al doilea si totodata ultimul grad de jurisdictie.

Presedintii Curtilor de apel au calitatea de ordonator de credite  secundar, au atributii de coordonare si control ale administrarii instantei. Completele de judecata sunt formate dintr-un singur judecator la cauzele in prima instanta, doi la judecarea apelului si trei judecatori la judecarea recursului  indiferent de tipul instantei unde se judeca.

3

Organizarea   sistemului     judiciar   federal American Sistemul judiciar federal este  alcatuit din  curti  federale de district, curti

federale de apel( de circuit) si Curtea suprema de Justitie,  structurat pe trei niveluri, toate aceste instante fiind create prin insasi Constitutie.

Curtile de district  exista cel putin cate una in fiecare stat, judecand cauze civile , administrative, comerciale si penale care privesc legislatia  federala- avand  deci o competenta  generala .        

Al  doilea nivel de jurisdictie  il reprezinta curtile   federale de apel , care au o competenta teritoriala nationala. Hotararile  pronuntate de aceste curti de apel  nu pot fi atacate  decat in mod exceptional la Curtea Suprema a SUA Curtea Suprema instanta din varful piramidei  sistemului federal,  este atat o institutie legala cat si  una politica, asa cum considera literature juridica.Existenta sa  nu poate fi pusa la indoiala, fiind prevazuta de Constitutie.          

Legiuitorul i-a conferit o  competenta originala, stabilita expres de Constitutie, care nu poate fi limitata de  forul legislative- Congresul, care insa poate  organiza tribunale inferioare   dar si limita competenta altor instante federale.           

Curtea Suprema  este compusa din  9 judecatori: un presedinte si 8 judecatori asociati. Nu exista sectii sau birouri, ativitatea sa dsfasurandu-se in Plenul sau, ia deciziile se iau cu  majoritate de voturi.Activitatea de audieri dureaza doua saptamani dupa care  cerceteaza dosarul , jurisprudenta, pronunta hotararea in sedinta si o publica.        

Competenta originala a Curtii este o competenta exceptionala si de prima instanta. Functia sa majora  este de solutionare a recursurilor facute impotriva hotrarilor pronuntate de tribunalele federale si  statale in conditiile legii.Exista trei cai de atac, create de dreptul englez common –law si preluate , apoi mentinute in dreptul American, trei  mijloace procedurale ordinare de desizare a Curtii Supreme si anume: writ of appeal, writ of certiorari, certification of questions.Prima dintre ele , writ of appeal, este modul procedural prin care  se puteau controla hotararile  judecatoresti pronuntate  de catre instantele inferioare atat federale cat si  statale, abrogat insa  in 1988.

Writ of certiorari este mijlocul  prin care instanta inferioara cere instantei  superioare sa verifice daca  in cursul judecatii au fost incalacri le dreturilor, insa instanta supema are libertatea de  apreciere daca  cerceteaza sau nu cauza si apoi daca va considera necesar  sao revoke, sa o confirme ori modifice.

Certification of questions este procedura  prin care instanta inferioara  cere instantei supreme sa se pronunte  de aceasta data  intr-o problema de drept concreta, de a carei  soluionare depinde  decizia ce  va fi ponuntata. Chiar daca instanta suprema  se pronunta in acest sens, instanta inferioara nu este obligate, tinuta sa  respecte modul de  solutionare dat de aceasta.

4

Prin acste trei mijoace procedurale Curtea de Casatie isi  indeplineste rolul sau politic si juridic de interpretare  si aplicare a Constitutiei.In Romania, Inalta Curte de Casatie si Justitie este singura  instanta suprema, fiind organizata in 4 sectii: civila si de  proprietate intelectula, sectia penala, sectia comerciala si sectia de  contencios administrativ si fiscal. Conducerea  ei se exercita   presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere iar judecarea cauzelor se face  de complete formate din 3 judecatori ai aceleiasi sectii, din complete  de 9 judecatori  specializati  in functie de natura cauzei  sau de Sectiile Unite. 

In acest ultim caz, la judecata trebuie sa ia parte  cel putin  doua treimi din numarul judecatorilor in functie, iar decizia e luata cu  majoritatea voturilor celor prezenti.Din punct de vedere al competentri teritoriale este clar ca are competnta nationala , iar in ceea ce priveste competenta materiala aceasta este  reglementata de  art 29 Cod procedura  penala potrivit caruia  solutioneaza cauze penale  in  prima instanta si recurs si art 4 Cod procdura civila conform caruia  in materie civila  judeca. recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege si recursurile în interesul legii,  la care se adauga si alte  cayuri prevazute expres prin legi speciale.          

In SUA  functioneaza si alte instante  speciale ,  cu co competenta material limitata  fie la litigii in materia taxelor si impozitelor federale,  sau a actiunilor nelectuale savarsite de particularii contra SUA, chestiunide drept  vamal. Asemenea instante speciale  sunt curtile militare de apel, instante formate din  judecatoi civili, si a caror competenta  este solutionarea  apelurilor indreptate impotriva  deciziilor  pronuntate de curtile  martiale si de tribunalele militare.        

Corespondente in sistemul roman  sunt tribunalele militare si tribunalele militare teritoriale  a caror  competenta  este stabilita in art 27, 28 Cod Proc Penala, putand  functiona ca prime instante, instante de apel , de recurs  .

La noi , aceste instante  au fiecare statut de unitate militara, cu indicativ propriu.  

Curtile cu juri  este  o procedura total straina  sistemului roman contemporan, in schimb  pentru sistemul american reprezinta un  important simbol al  justitiei.Sistemul  prezinta avantajul  unei judecati rationale  in care probele se administreaza  in fata unor judecatori populari impartiali.

Al saselea amendament  la Constitutia federala spune ca „ in toate procesele  criminale , acuzatul beneficiaza de dreptul  la o judecata  rapida si publica  de unjuriu partial al statului si districtului unde  s-a comis fapta ”De regula  numarul juratilor este de 12, insa jurisprudenta  a  decis  ca o cerinta minima  constituirea juriului din minim 6 jurati.

Fiind un drept constitutional,  beneficiarii sai pot renunta  in mod expres la acest drept cu acordul Ministrului Public si aprobarea tribunalului. 

5

Conditia fundamentala este ca juratii sa fie reprezentativi pentru comunitatea  respectiva si alegerea lor  sa se faca fara vreo discriminare, si totodata  alegerea acestor jurati   trebuie sa se faca  cu respectarea  dreptului egal  al acuzatului de a fi  judecat de  un juriu impartial.

Sunt totusi incompatibili  pentru a fi jurati, potrivit uno legi statale,  anumite persoane precum   condamnati penal, preoti, avocati, etc. In  procesele penale juratii  au ca rol fundamental sa detrmine starea de fapt si sa decida asupra  culpabilitatii  sau nevinoatiei  acuzatului.

Judecatorul poate totusi indreta eroarea prin care  juriul condamna acuzatul impotriva regulilor de drept, dar nu poate interveni daca acuzatul este declaat nevinovat. Judecatorul poate  si uneori este chiar obligat sa dea instructiuni juratilor  cu privire la dreptul aplicabil in speta, ori la sarcina probei, prezumtia de nevinovatie, si alte ase,enea instructiuni cu caracter general. 

Evitandu-se influentarea prin mass media a juratilor, acestia  delibereaza in secret si adopta un verdict  cu unanimitate de voturi sau   cu mojoritate de voturi functie de reglementarile statale.Dupa  pronuntarea verdictului , judecatorul pronunta o hotarare de drept conforma cu  solutia dta de juriu.

Tot judecatorul are  posibilitatea sa dispuna  dizolvarea juriului si repunerea pe rol a cauzei daca juratii nu pot adopta un verdict. Marele juriu,  existent si la nivel federal are rolul de acuzare  penala , aflndu-se sub conducerea  ministerului public si avand   competente  otal diferite de cel al micului juriu.

Departamentul Federal de Justitie , este o importanta  institutie guvernamentala  cu rol in supravegherea  activitatii de executare a legilor de interes public, asigurarea  protectiei societatii   contra activitatilor criminale si subversive, reprezentarea  guvernului Federal  in fata Curtii Supreme.

Practic el este  consilierul juridic al  guvernului dar si al cetateanului  de rand. Departamentul federal este condus de  procurorul General ce are si functia de ministru  al justitiei,In fiecare  district federal  functioneaza un birou al procurorului federal, care actioneaza  in numele  autoritatilor  centrale pentru urmarirea  penala a persoanelor vinovate de incalcarea  puterilor si autoritatii Statelor Unite.

Procurorii federali sunt  numiti de presedintele SUA pentru un mandat de 4 ani . Ei  sunt ajutati de  asa numitii prosecutors , procurori ce asigura si garanteaza  protectia judecatorilor, avocatilor, juratilor si  tot ei  elibereaza   mandate de arestare a criminalilor si  indeplinesc  toate sarcinile trasate de procurorul federal. 

In cadrul Ministerului Public roman procurorii  sunt organizati ierarhic, subordonati ministrului de Justitie  . Mai mult, procurorul  are posibilitatea de a promova si exercita actiunea penala in calitate de parte in proces, iar in procesul civil poate promova sau interveni in actiuni  determinate de lege.

6

Ministerul public roman este   alcatuit din  parchete ce functioneaza pe linga fiecare  judecatorie, tribunal, curte de apel sau instanta  civila sau militara.

Parchetele de pe linga tribunale si curti de apel  au personalitate juridica, fiind structurate in sectii ce pot fi si  ele impartite in  servicii si birouri. Parchetele de pe linga Curti sunt conduse de  procurori generale , iar cele de pe linga tribunale  de prim procurori Parchetul de pe linga  Inalta Curte  are sectii  servicii si birouri conduse  de procurori sefi, inclusiv  pentru combaterea  infractiunilor facute de militari.

Tot aici functioneaza   Directia    de Investigare  a Infractiunilor de Criminalitate  Organizata  si Terorism cu o activitate reglementata de Legea 508/2004 si Departamentul national Anticoruptie, ale carui atributii, competenta , structura  si organizare   sunt stabilite  in OUG  43/2002. si legea 304/2004 . 

In ceea ce priveste statutul magistratului  in sistemul judiciar american, acestia desi numiti in functi pe un mandat determinat, nu sunt asimilati functionarilor, trebuind sa fie  neutri si  obiectivi in luarea deciziilor.

Procedurile statelor de numire  a judecatorilor sunt diferite de la numirea de catre guvernator, de catre legislativ  pana la alegerea si selectionarea pe  baza de merit. Atat judecatorii curtilor federale cat si cei ai Curtii Supreme , sunt numiti de Presedintele tarii, sunt inamovibili, dar pot fi  destituiti printr-o procedura  anevoioasa  impeachment , in cazul in care se fac vinovati  pentru tradare, coruptie, cima contra bunurilor publice sau delicte grave.

Durata mandatului judcatorilor este foarte diferita de la un stat la altul. Totusi , potrivit Constitutiei, judecatorii federali sunt numiti pe viata sub conditia uni une conduite. In sistemul judiciar roman, judecatorul este numit de Presedintele Romaniei, este inamovibil spe deosebire de mandatul limita al judecatorului american, insa ca si acesta din urma este independent, se supune doar legii si impartial.

Ca urmare a  diferentierii statutului judecatorului de cel al procurorului, dispozitiile art 3 din statutul magistratilor Legea  303/2004, vorbesc despre procuror astfel: Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii, ei nefiind inamovibili ci doar stabili in  acasta functie. 

Aparent doua sisteme de  organizare judiciara foarte deosebite unul de celalalt, sistemul american si cel roman au  totusi unele institurii prezente in ambele sisteme sau reguli identice .

Considerand ca  orice sistem judiciar este perfectibil,   institutiile   „bune „ ale sistemului american  pot fi implementate  la noi , in vederea   celeritatii si acuratetii actului de justitie.     Bibliografie:

7

1.    Ioan Les Sisteme judiciare comparate, Ed ALL Beck, Bucuresti 20022.     2. Viorel Ciobanu, G Boroi Drept  procesual civil. Curs selectiv. Ed C H Beck, Bucuresti 2009 3. Gabriel  Boroi Codul de  procedura civila comentat si adnotat Ed Ch Beck Bucuresti 20014.4. Ion Neagu Tratat de procedura penala .Partea generala Ed Universul Juridic Bucuresti 2008

8