Drept constitutional si institutii politice unitatea i

�

UNIVERSITATEA „DANUBIUS“ DIN GALA�I

DEPARTAMENTUL DE ÎNV��MÂNT LA DISTAN�� SI FRECVENTA REDUSA

FACULTATEA DE DREPT

BENONE PU�C�

�

�Anul I, semestrul I�

DREPT CONSTITU�IONAL �I INSTITU�II POLITICE

�

Drept constitu�ional �i institu�ii politice 3

CUPRINS

1. Dreptul constitu�ional – o component� a �tiin�elor juridiceDreptul constitu�ional ca ramur� de drept

8

Dreptul constitu�ional ca disciplin� �tiin�ific�15

Obiectivele specifice unit��ii de înv��are

Rezumat21

Teste de autoevaluare21

R�spunsuri la întreb�rile din testele de autoevaluare 22

Bibliografie minimal�22

2. Constitu�iile României din perspectiv� diacronic� �i sincronic�Teoria Constitu�iei 24

Constitu�ia în perspectiva dezvolt�rii istorice Constitu�iile române Revizuirea Constitu�iei României din 1991

32

38

66


Rezumat 67

Teste de autoevaluare 68


Lucrarea de verificare 68

Bibliografie minimal� 69


3. Constitu�ionalitate, guvernare �i cet��enie

Structura de stat a României 71

Teritoriul României. Organizarea administrativ� a teritoriului

79

Cet��enia român� 83


Rezumat 98




4. Drepturi, libert��i �i îndatoriri fundamentale ale cet��enilor

Cadrul legal al drepturilor fundamentale 102

Principalele categorii de drepturi �i libert��i. Clasificare 105

Avocatul Poporului 131


Rezumat 135



Lucrarea de verificare 136


Bibliografie (de elaborare a cursului)


INTRODUCERE

Modulul intitulat Drept constitu�ional �i institu�ii politice se studiaz� în anul I �i vizeaz� dobândirea de competen�e în domeniul dreptului constitu�ional.

Obiectivele cadru pe care �i le propun sunt urm�toarele:

• definirea dreptului constitu�ional ca disciplin� juridic�;

• explicarea principiilor constitu�ionalit��ii române;

• identificarea elementelor raportului juridic de drept constitu�ional;

• interpretarea normelor de drept prin raportare la situa�ii concrete;

• asumarea drepturilor �i libert��ilor fundamentale ale cet��eanului;

• rezumarea istoricului Constitu�iilor României.

Con�inutul este structurat în urm�toarele unit��i de înv��are:

- Dreptul constitu�ional – o component� a �tiin�elor juridice

- Constitu�iile României din perspectiva diacronic� �i sincronic�

- Constitu�ionalitate, guvernare �i cet��enie

- Drepturi, libert��i �i îndatoriri fundamentale ale cet��enilor

In prima unitate de înv��are, intitulat� Dreptul constitu�ional – o component� a

�tiin�elor juridice, vei reg�si opera�ionalizarea urm�toarelor competen�e specifice:

- s� define�ti dreptul constitu�ional dup� reguli �tiin�ifice; - s� identifici elementele raportului juridic de drept constitu�ional; - s� enumeri principalele izvoare formale ale dreptului constitu�ional; - s� raportezi dreptul constitu�ional la institu�iile politice existente,

dup� ce vei studia con�inutul cursului �i vei parcurge bibliografia recomandat�. Pentru aprofundare �i autoevaluare î�i propun exerci�ii �i teste adecvate.

Dup� ce ai parcurs informa�ia esen�ial�, în a doua unitate de înv��are, Constitu�iile României din perspectiva diacronic� �i sincronic�, vei achizi�iona, odat� cu cuno�tin�ele oferite, noi competen�e:

- s� compari constitu�iile române spre a eviden�ia adoptarea lor la spiritul timpului;

- s� rela�ionezi textele constitu�iilor cu regimul politic; - s� elaborezi un text de comentariu al constitu�iei actuale,

care î�i vor permite s� rezolvi testele propuse �i lucrarea de verificare corespunz�toare primelor dou� unit��i de înv��are. Ca sa î�i evaluez gradul de însu�ire a cuno�tin�elor, vei rezolva o lucrare de evaluare care dup� corectare o

Drept constitu�ional �i institu�ii politice

vei primi cu observamodulele urm�toare.

Dup� ce ai parcurs informaConstitu�ionalitate, guvernare

cuno�tin�ele oferite, noi competen

- s� descrii modul de corelare a textului constituadministrativ

- s� rezumi condi- s� dezvol�i într

cet��enie.Dup� ce ai parcurs informaDrepturi, libert��i

odat� cu cuno�tin�

- s� enumeri categoriile de drepturi explica�iile corespunz

- s� descrii unul dintre drepturile cetconcret;

- s� dezvol�i întrDrepturilor Omului

- s� rezumi întrordonan�elor

Pentru o înv��are eficient

• Cite�ti modulul cu maxim• Eviden�iezi informa

adnotezi în spa• R�spunzi la întreb• Mimezi evaluarea final

s� apelezi la suportul scris;• Compari rezultatul cu suportul de curs

anumite secven• În caz de rezultat îndoielnic

Pe m�sur� ce vei parcurge verificare pe care le vei regr�spunde în scris la aceste cerinurm�toarele resurse suplimentare (autori, titluri,

ii politice

vei primi cu observa�iile adecvate �i cu strategia corect� de înv�toare.

ce ai parcurs informa�ia esen�ial�, în a treia unitate de învionalitate, guvernare �i cet��enie, vei achizi�iona, odatele oferite, noi competen�e:

descrii modul de corelare a textului constitu�ional cu organizarea administrativ� a teritoriului;

rezumi condi�iile de dobândire a cet��eniei române; i într-un text de o pagin� ideea interdependen�ei dintre stat

ce ai parcurs informa�ia esen�ial�, în a patra unitate de înv��i �i îndatoriri fundamentale ale cet��enilor, vei achizi�ele oferite, noi competen�e:

enumeri categoriile de drepturi �i libert��i cet��iile corespunz�toare;

descrii unul dintre drepturile cet��ene�ti cu aplica�ie la un caz

dezvol�i într-un eseu corela�ia dintre Declara�ia UniversalDrepturilor Omului �i legisla�ia român�;

rezumi într-un text de o pagin� principiul constitu�ionalit�elor �i hot�rârilor de guvern.

��are eficient� ai nevoie de urm�torii pa�i obligatorii:

ti modulul cu maxim� aten�ie; iezi informa�iile esen�iale cu culoare, le notezi pe hârtie, sau le

adnotezi în spa�iul alb, rezervat special în stânga paginii; spunzi la întreb�ri �i rezolvi exerci�iile propuse;

Mimezi evaluarea final�, autopropunându-�i o tem� �i rezolvând apelezi la suportul scris;

Compari rezultatul cu suportul de curs �i explic�-�i de ce ai eliminat anumite secven�e; În caz de rezultat îndoielnic, reia întreg demersul de înv��are.

ce vei parcurge modulul î�i vor fi administrate douverificare pe care le vei reg�si la sfâr�itul unit��ilor de înv��are 2

spunde în scris la aceste cerin�e, folosindu-te de suportul de curs toarele resurse suplimentare (autori, titluri, pagini)

6

de înv��are pentru

, în a treia unitate de înv��are, iona, odat� cu

ional cu organizarea

ei dintre stat �i

, în a patra unitate de înv��are, intitulat�vei achizi�iona,

i cet��ene�ti, cu

�ie la un caz

ia Universal� a

�ionalit��ii legilor,

iale cu culoare, le notezi pe hârtie, sau le

i rezolvând-o f�r�

i de ce ai eliminat

��are.

i vor fi administrate dou� lucr�ri de ��are 2 �i 4. Vei

te de suportul de curs �i de

�


1. DREPTUL CONSTITU�IONAL – O COMPONENT� A �TIIN�ELOR JURIDICE

Obiective specifice:

La sfâr�itul capitolului, vei avea capacitatea:

• s� define�ti dreptul constitu�ional dup� reguli �tiin�ifice;

• s� integrezi dreptul constitu�ional între celelalte ramuri de drept;

• s� identifici elementele raportului juridic de drept constitu�ional;

• s� enumeri principalele izvoare formale ale dreptului constitu�ional;

• s� raportezi dreptul constitu�ional la institu�iile politice existente.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

Dreptul constitu�ional ca ramur� de drept 8

Dreptul constitu�ional ca disciplin� �tiin�ific� 15


Rezumat 21

Teste de autoevaluare

R�spunsuri la întreb�rile din testele de autoevaluare

21

22


�

Benone Pu�c� Dreptul constitu�ional – o component� a �tiin�elor juridice


1.1. Dreptul constitu�ional ca ramur� de drept

1.1.1. Apari�ia disciplinei dreptului constitu�ional

În procesul apari�iei �i dezvolt�rii dreptului, ramura dreptului constitu�ional se formeaz� la sfâr�itul secolului al XVIII-lea dup� ce curentul revolu�ionar dezl�n�uit în 1789 a dus la elaborarea primelor constitu�ii scrise pe continentul european.

Catedra de drept constitu�ional creat� la Paris în 1834 a func�ionat sub titulatura de „drept constitu�ional”pân� în 1852, când, în urma loviturii de stat a lui Ludovic Napoleon, a fost desfiin�at�, dar a fost reînfiin�at� dup�instaurarea celei de-a treia republici. Titulatura de „drept constitu�ional”

s-a men�inut pân� la începutul celei de-a doua jum�t��i a secolului nostru, când a fost înlocuit� cu cea de „drept constitu�ional �i institu�ii politice”.

Termenul de drept constitu�ional s-a r�spândit în restul Europei odat� cu elaborarea diferitelor constitu�ii scrise. În unele state precum Germania, Austria �i Rusia termenul de drept constitu�ional a fost înlocuit cu cel de „drept de stat”.

În ��rile Române s-au predat, ca �i în Fran�a, elemente de drept constitu�ional �i elemente de drept administrativ reunite, sub denumirea de drept public. Primul curs de drept public a fost �inut în limba francez� la Academia Mih�ilean� din Ia�i, în 1834, de francezul G. Maisonnabe. Mai târziu, dup� înfiin�area Universit��ii din Ia�i, Simion B�rnu�iu a predat Dreptul public al Românilor.

No�iunea de drept constitu�ional apare foarte curând. Astfel, în 1864, A Codrescu publica un curs sub denumirea de Drept constitu�ional, iar în 1881, la Br�ila, Christ I. Suliotis, î�i public� cursul intitulat Elemente de

drept constitu�ional.

Încet��enirea conceptului de drept constitu�ional se consider� îns� o dat�cu predarea �i publicarea la Facultatea de drept din Ia�i a cursului de Drept constitu�ional al profesorului Constantin Stere (1903) �i la Facultatea de drept din Bucure�ti a cursului de Drept constitu�ional al profesorului Constantin Dissescu (1915).

Între cele dou� r�zboaie mondiale, disciplina dreptului constitu�ional a fost definitiv consacrat� în facult��ile de drept din �ara noastr�. Astfel, au fost publicate cursuri valoroase ale unor redutabili profesori printre care se num�r�: G. Alexianu, Drept constitu�ional, Bucure�ti, 1926; P. Negulescu, Curs de drept constitu�ional român, Bucure�ti, 1927; G. Alexianu, Curs de

drept constitu�ional, vol. I-III, Bucure�ti, 1930-1937; I. Vântu, Curs de

drept constitu�ional, 1939-1940; C. G. Rarincescu, Curs de drept

constitu�ional, Bucure�ti, 1940; G. Alexianu, Principii de drept

constitu�ional, Bucure�ti, 1945-1946 �i 1947; I. Gruia, Curs de drept

constitu�ional, Bucure�ti, 1945-1946 �i 1947. Profesorii P. Negulescu �i G. Alexianu au publicat în 1942 un „Tratat de drept public” în dou� volume.

Dup� instaurarea dictaturii comuniste în �ara noastr�, no�iunea de drept constitu�ional a fost p�r�sit� un timp �i înlocuit� cu denumirea de „drept

de stat”. S-a considerat c� denumirea de „drept de stat” prezint� un cadru

Legea suprem�(Constitu�ia) a statului român a fost influen�at� de cea francez�.

�



mai potrivit de expunere a problemelor legate de constitu�ie, permi�ând cercetarea lor nu numai prin prisma prevederilor acesteia, ci �i a celor cuprinse în alte izvoare de drept.

Denumirea disciplinei „drept de stat” nu încorporeaz� în sfera ei de cercetare toate normele juridice privitoare la raporturile sociale ce se nasc în procesul organiz�rii �i func�ion�rii organelor administra�iei publice, a instan�elor judec�tore�ti �i a parchetului. Dup� câ�iva ani s-a revenit la denumirea de „drept constitu�ional”, considerându-se mai potrivit�.

Dup� 22 decembrie 1989 denumirea dat� acestei discipline în programele facult��ilor de drept din România este de Drept constitu�ional �i institu�ii

politice.

Sarcina de lucru 1

Explic� în trei fraze modul în care dreptul constitu�ional francez a influen�at constituirea disciplinei corespunz�toare din dreptul românesc.

1.1.2. Defini�ia dreptului constitu�ional. Obiectul dreptului constitu�ional

Dup� cum am ar�tat mai sus, sistemul dreptului este format din mai multe ramuri de drept, fiecare având principii proprii, specifice obiectului ei de reglementare juridic�, limitate la o anumit� sfer� de rela�ii sociale.

În definirea dreptului constitu�ional ca ramur� a dreptului unitar existent într-un stat sunt exprimate în literatura juridic� mai multe p�reri.

Unii autori definesc dreptul constitu�ional ca fiind alc�tuit din norme juridice care reglementeaz� forma statului, organizarea, func�ionarea �i raporturile dintre puterile publice, limitele puterilor publice, organizarea politic� a statului etc. În unele defini�ii sunt incluse drepturile �i libert��ile omului �i cet��eanului. (Deleanu, 2006, p. 23). Sunt autori care consider� c� dreptul constitu�ional reglementeaz� rela�iile sociale care apar în procesul organiz�rii �i exercit�rii puterii �i, în sfâr�it, al�i autori sus�in c� rela�iile sociale reglementate de dreptul constitu�ional sunt cele care apar în înf�ptuirea puterii.

Analizând normele juridice apar�inând altor ramuri ale dreptului public (drept administrativ, drept financiar �.a.) vom constata c� �i aceste norme



reglementeaz� unele rela�ii sociale din domeniul exercit�rii puterii. Ceea ce deosebe�te îns� normele de drept constitu�ional de celelalte norme ale altor ramuri ale dreptului public este faptul c� rela�iile sociale reglementate de normele dreptului constitu�ional sunt rela�ii sociale din domeniul consacr�rii fundamentale a formelor politice �i juridice de organizare �i înf�ptuire a puterilor statului �i anume: puterea legislativ�, puterea executiv� �i puterea judec�toreasc�. (Ionescu, 2008, p. 30).

Definirea dreptului constitu�ional necesit� o conturare mai exact� a no�iunilor de „organizare” �i „înf�ptuire” a puterilor în stat. Rela�iile sociale dintre cele trei puteri ale statului – legislativ�, executiv� �i judec�toreasc� – alc�tuiesc prima categorie de rela�ii sociale, reglementate prin normele dreptului constitu�ional. Normele care reglementeaz� aceste rela�ii sociale consacr�structura de stat �i organizarea administrativ� a teritoriului.

În sfera de competen�� a dreptului constitu�ional intr� toate normele care reglementeaz� rela�iile sociale ce se nasc în procesul complex de instaurare, men�inere �i exercitare a puterii. Dreptul constitu�ional se ocup� de organizarea întregii vie�i a statului, el determin� structura statului, organizeaz� �i proteguie�te via�a individual�, influen�eaz� toate celelalte ramuri ale dreptului, le fixeaz� cadrul de dezvoltare. Ceea ce trebuie re�inut îns� este faptul c� nu toate rela�iile sociale reglementate prin norme constitu�ionale sunt rela�ii exclusive de drept constitu�ional, unele dintre ele au o dubl� natur� juridic�, adic� sunt reglementate în acela�i timp �i de alte ramuri de drept. Prin urmare în obiectul dreptului constitu�ional vor fi cuprinse dou� categorii de rela�ii �i anume: 1) rela�ii care fiind reglementate �i de alte ramuri de drept sunt reglementate în acela�i timp �i de c�tre constitu�ie, devenind astfel �i raporturi de drept constitu�ional; 2) rela�ii specifice de drept constitu�ional care formeaz�obiectul de reglementare numai pentru normele de drept constitu�ional. (Muraru, 2008, p. 19-20).

Pe

Obiectul dreptului constitu�ional const� în reglementarea organiz�rii �i func�ion�rii statului �i ale organelor sale �i anume: parlament, guvern, instan�e judec�tore�ti �i a raporturilor dintre acestea, a raporturilor între stat �i cet��ean, precum �i a drepturilor �i îndatoririlor acestuia.

Pe baza celor expuse, putem defini dreptul constitu�ional ca ramur� principal�a dreptului românesc care reglementeaz�, prin normele sale, rela�iile sociale fundamentale ce apar în procesul instaur�rii, men�inerii �i exercit�rii statale a puterii.

Coreleaz�obiectul cu

defini�ia dreptului constitu-�ional!

�



Sarcina de lucru 2 Identific� 5 elemente distinctive ale obiectului Dreptului constitu�ional în raport cu obiectul Dreptului civil.

1.1.3. Izvoarele dreptului constitu�ional

Teoria juridic� actual� recunoa�te calitatea de izvoare ale dreptului constitu�ional formelor dreptului scris, exprimate în actele normative ale organelor legiuitoare. Trebuie s� ar�t�m de la început c� nu toate izvoarele dreptului, explicate de teoria juridic� contemporan�, sunt izvoare de drept constitu�ional. În primul rând, trebuie s� observ�m c�sunt izvoare ale dreptului constitu�ional român numai actele normative adoptate de autorit��ile publice direct reprezentative. În al doilea rând, aceste acte normative trebuie s� reglementeze rela�ii sociale fundamentale ce apar în procesul instaur�rii, men�inerii �i exercit�rii puterii.

Sunt izvoare ale dreptului constitu�ional actele care reglementeaz�rela�iile sociale fundamentale privind instaurarea, men�inerea �i exercitarea puterilor în stat: Constitu�ia �i legile de modificare a Constitu�iei, legile ca acte normative ale Parlamentului, Regulamentele Parlamentului, ordonan�ele Guvernului, tratatele interna�ionale.

Constitu�ia �i legile de modificare a Constitu�iei sunt principalele izvoare ale dreptului constitu�ional, pentru c� ele reglementeaz� toate problemele fundamentale care, prin obiectul lor specific, apar�in dreptului constitu�ional.

Legea ca act normativ al Parlamentului ocup� al doilea loc în sistemul izvoarelor dreptului nostru. Prin con�inutul �i importan�a rela�iilor sociale pe care le reglementeaz� legile, ca acte normative ale Parlamentului, sunt principalele izvoare ale dreptului constitu�ional. Vom observa îns� c� nu toate legile sunt izvoare ale dreptului constitu�ional. Unele dintre ele sunt izvoare ale altor ramuri de drept. A�a de exemplu, codul penal este izvor de drept pentru dreptul penal, codul civil pentru dreptul civil, codul muncii pentru dreptul muncii etc. Ceea ce trebuie s� re�inem este aceea c� legile sunt izvoare de drept constitu�ional în m�sura în care reglementeaz� rela�ii fundamentale din domeniul instaur�rii, men�inerii �i exercit�rii puterii. Sunt izvoare ale dreptului constitu�ional, printre altele, legile electorale, legea cet��eniei etc.

Regulamentele de organizare �i func�ionare ale Parlamentului sunt �i ele izvor de drept constitu�ional, întrucât ele sunt acte normative prin care sunt reglementate rela�ii sociale fundamentale ce apar în procesul

Memoreaz� cele 4 reguli!

�



instaur�rii, men�inerii �i exercit�rii puterii. În sistemul nostru parlamentar sunt trei categorii de regulamente: Regulamentul Camerei Deputa�ilor, Regulamentul Senatului �i Regulamentul �edin�elor comune ale Camerei Deputa�ilor �i Senatului.

Ordonan�ele Guvernului pot fi izvoare ale dreptului constitu�ional dac�, îndeplinesc condi�ia de a reglementa rela�ii sociale fundamentale privind instaurarea, men�inerea �i exercitarea puterii. Domeniul reglement�rii va fi îns� stabilit prin legea de abilitare a Guvernului.

Tratatul interna�ional este un alt izvor de drept constitu�ional.

Pentru a fi izvor de drept constitu�ional, tratatul interna�ional trebuie s�fie de aplica�ie direct�, nemijlocit�, s� fie ratificat de c�tre Parlament �i s� priveasc� reglementarea unor rela�ii sociale specifice dreptului constitu�ional.

Din examinarea dispozi�iilor constitu�ionale (art. 20) rezult� patru reguli �i anume: a) tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern; b) obliga�ia statului de a le respecta întocmai �i cu bun� credin��; c) interpretarea �i aplicarea dispozi�iilor constitu�ionale privind drepturile �i libert��ile cet��enilor în concordan�� cu Declara�ia Universal� a Drepturilor Omului, cu pactele �i celelalte tratate; d) prioritatea reglement�rilor interna�ionale în cazul unor neconcordan�e între acestea �i reglement�rile interne privitoare la drepturile fundamentale ale omului. (Muraru, 2008, p. 32)

Constitu�ia României acord� tratatelor interna�ionale o aten�ie sporit�.

Sarcina de lucru 3

Selecteaz� trei dintre izvoarele formale ale dreptului constitu�ional �i descrie-le în câte o fraz� distinct� de 3-5 rânduri.

1.1.4. Raporturile �i normele de drept constitu�ional

Raporturile de drept constitu�ional pot fi definite ca fiind acele raporturi sociale reglementate sau sanc�ionate de o norm� juridic� în care oamenii, fie individual, fie organiza�i, particip� ca titulari de drepturi �i obliga�ii ce apar în cadrul activit��ii de instaurare, men�inere �i exercitare statal� a puterii.

Benone Pu�c�


Problema care se pune este aceea de a constitu�ional sunt susceptibile sraporturi juridice �întotdeauna ca obiect de reglementare raporturi socconstitu�ional.

Luarea în discu�ie a acestei probleme este cu atât mai necesarafirmat de c�tre unii autori ctotalitatea lor, din dreptul constituîn Constitu�ie ce au ca obiect organizarea administrativcet��enilor, dreptul de proprietate altele decât cele podreptul constitu�ional deoarece relaramuri de drept.

Trebuie re�inut, în legfundamental� constituie, ca act normativ, o alcOr, dup� cum se �devin astfel rela�constitu�ionale privitoare la baza socialunor rela�ii sociale nu apare întemeiat�i caracter de consacrare, dar acest caracter nu estnatura de norme juridice a dispozidispozi�ii sunt consacrate unele realitstabilesc totodat� �

În ceea ce prive�te al doilea aspect al problemei, rp�rerea noastr�, decât afirmativ, în sensul creglementeaz� raporturi de drept constituacelei forme fundamentale de activitate a statului men�inerea �i exercitarea statalnu toate raporturile sociale reglementate prin normraporturi exclusive de drept constitu�i raporturi specifice altor ramuri ale dreptului.n�scute în leg�tur�organizarea �i funreglementarea lor, raporturi de drept constituraporturi juridice ce aparadministrativ, dreptul muncii, dreptul c

Este evident faptul cprimul rând, prin Constitucivil sau ale altor ramuri de drept nu fac altceva decât sreglement�ri de principiu, fundamentale.

Stabilirea domeniului de reglementare al dreptului amprenta amplitudinii caracteristicilor viedomeniul dreptului constitudomenii rezervate altor ramuri de drept. În aceastprocesul de constituextinderea reglementtradi�ie altor ramuri de drept. Acest proces de constitu

Dreptul constitu�ional – o component� a �tiin

ii politice

Problema care se pune este aceea de a �ti dac� toate normele de drept ional sunt susceptibile s� dea na�tere, s� modifice sau s

raporturi juridice �i, în al doilea rând, dac� normele de drept constituîntotdeauna ca obiect de reglementare raporturi sociale ce apar�

�ie a acestei probleme este cu atât mai necesar��tre unii autori c� normele constitu�ionale nu fac parte, în

totalitatea lor, din dreptul constitu�ional. Astfel, se afirm� c� normele cuprinse ie ce au ca obiect organizarea administrativ�, drepturile

enilor, dreptul de proprietate altele decât cele politice, nu fac parte din �ional deoarece rela�iile reglementate sunt rela�ii specifice altor

inut, în leg�tur� cu primul aspect al acestei probleme, c constituie, ca act normativ, o alc�tuire unitar� de norme juridice.

cum se �tie, normele juridice reglementeaz� rela�iile sociale, care devin astfel rela�ii juridice. Deci afirma�ia potrivit c�reia dispozi

ionale privitoare la baza social� nu ar avea ca obiect reglementarea ii sociale nu apare întemeiat�. Este adev�rat c� asemenea dispozi

i caracter de consacrare, dar acest caracter nu este de natur� s�natura de norme juridice a dispozi�iilor respective. Chiar dac� prin asemenea

ii sunt consacrate unele realit��i social-economice �i pol� �i anumite reguli.

�te al doilea aspect al problemei, r�spunsul nu poate fi, dup�, decât afirmativ, în sensul c� toate normele constitu� raporturi de drept constitu�ional, raporturi sociale care apar

acelei forme fundamentale de activitate a statului care este instaurarea, i exercitarea statal� a puterii. Este adev�rat c�, a�a cum am ar

nu toate raporturile sociale reglementate prin norme constituraporturi exclusive de drept constitu�ional, unele din ele fiind, în acelai raporturi specifice altor ramuri ale dreptului. Astfel, raporturile sociale

�tur� cu unele din drepturile fundamentale ale ceti func�ionarea organelor din administra�ia public�

reglementarea lor, raporturi de drept constitu�ional, dar sunt în acelaraporturi juridice ce apar�in altor ramuri ale dreptului cum ar fi: dreptul administrativ, dreptul muncii, dreptul civil, dreptul familiei etc.

Este evident faptul c� reglementarea unor astfel de raporturi sociale se primul rând, prin Constitu�ie, iar normele dreptului administrativ,

altor ramuri de drept nu fac altceva decât s� dezvolri de principiu, fundamentale.

Stabilirea domeniului de reglementare al dreptului constitu�amprenta amplitudinii �i complexit��ii transform�rilor sociale, a caracteristicilor vie�ii social-politice. În func�ie de aceste transformdomeniul dreptului constitu�ional poate fi mai restrâns sau poate penetra în domenii rezervate altor ramuri de drept. În aceast� situa�ie vom constata procesul de constitu�ionalizare a unor ramuri ale dreptului, rezultat di

eglement�rii constitu�ionale a unor rela�ii sociale rezervate prin ie altor ramuri de drept. Acest proces de constitu�ionalizare a altor ramuri

tiin�elor juridice

13

toate normele de drept modifice sau s� sting�

normele de drept constitu�ional au iale ce apar�in dreptului

ie a acestei probleme este cu atât mai necesar�, cu cât s-a ionale nu fac parte, în

normele cuprinse , drepturile �i libert��ile litice, nu fac parte din

�ii specifice altor

cu primul aspect al acestei probleme, c� legea de norme juridice. �iile sociale, care �reia dispozi�iile

nu ar avea ca obiect reglementarea asemenea dispozi�ii au

� s� estompeze � prin asemenea �i politice, se

spunsul nu poate fi, dup� toate normele constitu�ionale

orturi sociale care apar�in care este instaurarea,

�a cum am ar�tat, e constitu�ionale sunt

ional, unele din ele fiind, în acela�i timp, Astfel, raporturile sociale

cu unele din drepturile fundamentale ale cet��enilor, ia public� devin, prin

ional, dar sunt în acela�i timp �i in altor ramuri ale dreptului cum ar fi: dreptul

reglementarea unor astfel de raporturi sociale se face, în ie, iar normele dreptului administrativ, ale dreptul

� dezvolte aceste

constitu�ional poart�rilor sociale, a ansform�ri sociale

ional poate fi mai restrâns sau poate penetra în �ie vom constata

ionalizare a unor ramuri ale dreptului, rezultat din ii sociale rezervate prin ionalizare a altor ramuri



de drept nu este de dat� recent�, ci doar denumirea procesului în sine este nou�. Este cunoscut faptul c� toate ramurile dreptului î�i au izvorul în principiile constitu�ionale.

1.1.5. No�iunea de institu�ie politic�

Prin institu�ie, în general, se în�elege forma de organizare a raporturilor sociale, repetate �i tipizate potrivit normelor juridice stabilite pe domenii de activitate �i oglindind caracterul istoric al orânduirii societ��ii respective. În leg�tur� cu definirea institu�iei politice s-au purtat �i înc� se poart� discu�ii. Cunoscutul politolog �i jurist francez Maurice Duverger a sus�inut c� no�iunea general� de institu�ie se define�te prin dou� elemente: un element structural �i un element de credin��. (Pu�c�, 2007, p. 48)

Folosirea no�iunii de „institu�ie politic�” în cursurile de drept constitu�ional este pe deplin îndrept��it�, deoarece, ca ramur� a sistemului de drept, acesta reglementeaz� raporturile sociale fundamentale din domeniul exercit�rii puterii politice. Cu alte cuvinte, dreptul constitu�ional stabile�te modul de organizare �i func�ionare, atribu�iile institu�iilor prin intermediul c�rora se exercit� puterea politic�. În limbajul comun no�iunea de institu�ie desemneaz� organiza�iile care au un statut, reguli de func�ionare �i ac�ioneaz� pentru realizarea anumitor nevoi sociale. Modelul tipic de organiza�ie este statul.

Conceptul de institu�ie are accep�ii particulare în sociologie, politologie �i �tiin�a dreptului. În sociologie termenul de institu�ie desemneaz� regulile de influen�are �i control social al comportamentelor individuale, modelele specifice �i stabile de organizare �i desf��urare a interac�iunilor între indivizi �i grupuri sociale orientate spre satisfacerea unor nevoi de baz�, valori �i interese cu importan�� esen�ial� pentru men�inerea colectivit��ilor politice. În mod obi�nuit, sociologia este considerat� drept �tiin�a societ��ii, respectiv �tiin�a convie�uirii �i rela�iilor dintre oameni.

În politologie, termenul de institu�ie este circumscris organismelor investite cu autoritatea de a exercita puterea politic�. Dreptul constitu�ional limiteaz�institu�ia social� la autorit��ile instituite prin textele constitu�ionale, la modul lor de organizare, de func�ionare �i la interferen�a lor în procesul de exercitare a puterii politice.

Institu�iile politice, spre deosebire de cele cu caracter cultural, religios etc., sunt create în scopuri ce au leg�tur� cu instaurarea sau exercitarea statal� a puterii, cu participarea la putere, la conducerea societ��ii. A�a de exemplu, sunt institu�ii politice parlamentul, guvernul, partidele politice.

În leg�tur� cu aser�iunea potrivit c�reia „institu�iile politice sunt în acela�i timp

organe etatice �i reguli care le reglementeaz�”, se impun câteva preciz�ri.

În limbajul curent no�iunea de institu�ie este folosit� ca o form� organiza�ional�creat� de oameni potrivit unor reguli sociale, pentru atingerea unor scopuri. În limbajul juridic no�iunea de institu�ie este utilizat� în sensul de ansamblu de norme care reglementeaz� un grup unitar de rela�ii sociale.

Fii atent la diferen�ele de percep�ie!

�



Sarcina de lucru 4

Identific� 3 moduri distincte de raportare la putere ale institu�iilor politice.

1.2. Dreptul constitu�ional ca disciplin� �tiin�ific�

1.2.1. Apari�ia �i dezvoltarea �tiin�ei dreptului constitu�ional

Dreptul constitu�ional, ca ramur� a sistemului de drept, nu studiaz� numai anumite norme juridice, constituite într-o ramur� distinct� a dreptului, ci �i raporturile juridice ce se nasc în procesul de aplicare a acestor norme.

În defini�ia pe care am dat-o dreptului constitu�ional al României, aceast�no�iune de drept constitu�ional a fost utilizat� pentru a desemna un ansamblu de norme juridice care se deosebesc de cele care apar�in altor ramuri ale dreptului (cum este dreptul administrativ, civil etc.), prin obiectul lor specific.

No�iunea de drept constitu�ional poate fi utilizat� pentru a desemna o anumit�disciplin� �tiin�ific�. A�a, de exemplu, atunci când în planul de studii se utilizeaz� termenul: „dreptul constitu�ional”, prin aceast� expresie nu se în�elege un ansamblu de norme având un obiect specific, ci disciplina care cerceteaz� din punct de vedere �tiin�ific normele dreptului constitu�ional.

�tiin�a dreptului constitu�ional caut� s� determine categoriile ce-i sunt proprii �i s� stabileasc� legit��ile obiective care stau la baza dezvolt�rii fenomenelor juridice ce-i sunt specifice. Dup� cum fizica, bun�oar�, are un obiect propriu de cercetare �i anume fenomenele fizice (c�ldura, sunetul etc.), tot a�a �tiin�a dreptului constitu�ional are �i ea un domeniu propriu de fenomene pe care-l studiaz�. Acest domeniu îl constituie regulile dreptului constitu�ional �i fenomenele juridice n�scute în procesul aplic�rii acestor reguli.

Pentru a putea vorbi de o �tiin�� a dreptului constitu�ional este necesar s� se învedereze totodat� �i faptul c� cercetarea unei categorii de fenomene nu se face la întâmplare �i empiric, ci prin aplicarea unei metode �tiin�ifice.

Pornind de la acest punct de vedere, �tiin�a dreptului constitu�ional din �ara noastr� consider� c� o cercetare �tiin�ific�, pentru a fi cu adev�rat substan�ial�, nu se poate m�rgini la descrierea, clasificarea �i integrarea într-un sistem a

Pornind de la defini�ia no�iunii de institu�ie, în general, institu�iile politice pot fi definite ca fiind acele organisme învestite cu autoritatea de a exercita puterea politic�.



fenomenelor juridice. Astfel fiind, cercetarea �tiin�ific� a fenomenelor juridice va trebui s� parcurg� dou� etape. Într-o prim� etap� va fi necesar s� se cerceteze esen�a fenomenelor juridice �i legile lor de dezvoltare. Pe aceast�cale vor putea fi descoperite cauzele care determin� na�terea �i evolu�ia fenomenelor juridice. Într-o a doua etap�, procedeul va fi invers. Odat�l�murit� esen�a �i precizate cauzele care au dat na�tere diferitelor institu�ii juridice, acestea vor fi examinate atât fiecare în parte, cât �i transform�rile pe care le parcurg. Aceast� cercetare nu va avea îns� ca rezultat un tablou haotic, format din diverse institu�ii, ci ea va ap�rea ca un tot coordonat �i unitar. De asemenea, cercetarea nu se va limita s� scoat� în eviden�� criteriile formale care le caracterizeaz�, ci va putea s� le explice pe baza legilor lor interne de dezvoltare.

�tiin�a noastr� juridic� nu poate nesocoti elementele exterioare ale fenomenelor. De aceea, în defini�ia pe care o d� dreptul constitu�ional, ea va insista asupra faptului c� el este constituit dintr-un ansamblu de norme prin care reglementeaz� rela�iile sociale fundamentale ce apar în procesul instaur�rii, men�inerii �i exercit�rii statale a puterii.

În unele state europene, în împrejur�ri social-istorice diferite, încep s� apar� în secolul al XVII-lea germenii �tiin�ei dreptului constitu�ional. Preocup�rile teoretice din aceast� perioad� sunt caracterizate prin mixtura categoriilor de drept privat cu cele de drept public (cum i s-a spus uneori dreptului constitu�ional), precum �i folosirea sistemului institu�ional.

Folosirea sistemului institu�ional este caracteristic� în special dogmatismului german din secolul al XVII-lea, care a încercat s� construiasc� dreptul constitu�ional ca „institu�ie de drept public”, recurgând la analogia cu dreptul privat. În secolul al XVII-lea au fost juri�ti care au criticat asemenea construc�ii dogmatice, ar�tând c� multe probleme ale dreptului public trebuie scoase din clasificarea trihotomic� a institu�iilor.

În secolul al XIX-lea �i la începutul secolului al XX-lea apar �i se dezvolt�elementele definitorii ale �tiin�ei dreptului constitu�ional. Au ap�rut numeroase �coli �i doctrine cu reprezentan�i de seam� ca P. Laband, A. Esmein, A. Dicey, L. Duguit, V. Orlando, J.D. Levin, M. Hauriou �.a. care prin lucr�rile lor au contribuit la dezvoltarea unei democra�ii relative, la guvernarea reprezentativ��i recunoa�terea regimului juridic.

Dreptul divin al monarhiilor, dreptul natural, a fost repudiat pentru a se ajunge la pozitivismul juridic. Pozitivismul juridic era chemat s� construiasc� o teorie juridic� „pur�”, având ca obiect de studiu materialul juridic pozitiv �i utiliza numai metode pur juridice, operând cu no�iuni �i categorii juridice.

În unele ��ri, în care s-au cristalizat mai repede principiile unui regim parlamentar �i apoi ale unui regim democratic, analiza juridic� a fost combinat�cu aprecierea „metajuridic�”, în concordan�� cu principii ca: suveranitatea popular� sau na�ional�, suprema�ia parlamentului, domnia dreptului etc. Metodologia �tiin�ei dreptului constitu�ional a r�mas tributar� aceleia�i grave insuficien�e �i anume ruptura între realitatea �i no�iunea juridic�.

În cea de a doua parte a secolului XX, criza legalit��ii a determinat o sl�bire a �colii juridice �i intensificarea c�ut�rilor spre o nou� metodologie. În acest context se constituie �coala sociologic� a dreptului constitu�ional, care



reprezint� un pas înainte, incluzând elemente sociologice �i politice în �tiin�a dreptului constitu�ional. Un reprezentant de seam� al acestei �coli a fost L. Duguit care afirma c� voin�a poporului ar fi o idee arbitrar�, nedovedit� �i nedemonstrabil�. Potrivit doctrinei sale statul nu este un instrument al domina�iei, ci al „serviciului social”; dreptul nu se întemeiaz� pe ideea suveranit��ii unice �i indivizibile, ci el r�mâne „un drept obiectiv al guvern�rii

care nu condamn�”. Un alt reprezentant al �colii sociologice, M. Hauriou, afirm� c� „proprietatea reprezint� forma natural� �i definitiv� a libert��ii

individuale”, reprezint� primatul factorului economic asupra celui politic �i juridic. O secven�� din teoria lui M. Hauriou se refer� la reprezentare. El consider� c� reprezentantul nu este negre�it un mandatar, c� alegerea nu este un mijloc necesar pentru transmiterea mandatului �i c� procedura electoral�trebuie conceput� �i organizat� în a�a fel încât aceast� „ordine a lucrurilor” s�nu poat� fi pus� în discu�ie în fiecare zi de corpul electoral.

Orient�rile actuale ale �tiin�ei dreptului constitu�ional sunt îndreptate spre conservarea formelor organiz�rii de stat „clasice”, caracteristice democra�iei. În angrenajul extrem de complex privind organizarea de stat, f�r� a afecta principiul fundamental caracteristic unui stat de drept �i anume separa�ia puterilor, nu trebuie dizolvate unele puncte de vedere realiste. A�a de exemplu, G. Burdeau recuno�tea c�:

„construc�ia juridic� a institu�iilor politice este departe de a corespunde realit��ii lor. Unele

dintre ele sunt denaturate cu textele juridice, altele nu-�i g�sesc locul în aceste texte. Fie c�

aceast� constatare ne bucur�, fie c� ne întristeaz�, sistemele juridice contemporane sunt

legate indisolubil de politic�”.

Semnificative pentru orientarea contemporan� a �tiin�ei dreptului constitu�ional, ni se par declara�iile lui M. Duverger. El recunoa�te c� puterea politic� �i constrângerea economic� sunt profund legate între ele.

Sarcina de lucru 5

Pornind de la declara�ia lui M. Duverger explic� într-o fraz� de 3-5 rânduri condi�ionalit��ile politicului de c�tre economic.

1.2.2. Subiectele raportului de drept constitu�ional Atribuirea calit��ii de subiect de drept în anumite raporturi juridice presupune recunoa�terea de c�tre stat a capacit��ii juridice, adic� a posibilit��ii de a fi titular de drepturi �i obliga�ii �i de a le exercita nemijlocit. Trebuie s� subliniem înc� de la început dou� tr�s�turi specifice cu privire la subiectele raporturilor de drept constitu�ional �i anume: a) unul din subiecte este totdeauna fie statul,



fie un organ reprezentativ (legiuitor), fie de�in�torul puterii; b) aceste subiecte ac�ioneaz� într-un raport juridic ap�rut în activitatea de instaurare, men�inere �i exercitare a puterii. (Muraru, 2008, p. 23)

În raporturile de drept constitu�ional, ca în oricare raport juridic, p�r�ile participante pot fi numai oamenii care se prezint� fie ca subiecte de drept individuale, fie ca subiecte de drept colective. Ca subiecte de drept individuale ale raporturilor de drept constitu�ional, oamenii pot ap�rea fie ca persoan�fizic� care intr� în diferite rela�ii reglementate de normele dreptului constitu�ional (în cadrul raporturilor de cet��enie, al raporturilor de drept electoral etc.), fie ca persoan� ce îndepline�te anumite func�ii în cadrul unui colectiv sau al unui partid (deputatul în raport cu parlamentul, organul legiuitor) în care a fost ales sau cu aleg�torii din circumscrip�ia electoral� în care a fost ales. Ca subiecte colective de drept constitu�ional, oamenii pot ap�rea sub diverse forme (popor, stat, organe ale statului etc.). Sfera subiectelor de drept constitu�ional este foarte larg�. De aceea, în leg�tur� cu delimitarea acestei sfere �i cu clasificarea subiectelor de drept constitu�ional, în literatura juridic� de specialitate au fost emise mai multe opinii. Unii autori sus�in c� poporul nu poate avea calitatea de subiect al raporturilor juridice pe considerentul c� poporul �i na�iunea sunt categorii politice �i nu juridice. Aceia�i autori sunt dispu�i s� recunoasc� poporului calitatea de subiect de drept numai în dreptul interna�ional.

Dup� opinia noastr� subiectele de drept constitu�ional trebuie s� cuprind�:

a) poporul; b) statul ca întreg; c) organele statului; d) partidele politice; e) cet��enii �i alte persoane fizice; f) asocia�iile de orice fel; g) sindicatele.

Poporul ca subiect al raporturilor de drept constitu�ional este constituit din totalitatea cet��enilor statului român. Constitu�ia consacr� faptul (art.2) c�suveranitatea na�ional� apar�ine poporului român, care încredin�eaz� exerci�iul ei unor organe alese prin vot universal, egal, direct �i liber exprimat. De aici rezult� c� poporul este de�in�torul întregii puteri în stat. Termenul de popor apare în articolele 2 �i 4 ale Constitu�iei care arat� c� suveranitatea na�ional�apar�ine poporului �i c� statul are ca fundament unitatea poporului român, patria comun� �i indivizibil� a cet��enilor s�i, f�r� deosebire de ras�, de origine etnic�, de limb�, de religie, de sex, de opinie �i de apartenen�� politic�, de avere sau de origine social�.

Poporul este de�in�torul suveranit��ii na�ionale. El este sursa principal� a tuturor drepturilor �i obliga�iilor. Nici un grup �i nici o persoan�, se arat� în articolul 2(2) al Constitu�iei, nu-�i pot atribui exercitarea suveranit��ii în nume propriu. În condi�iile statului democratic român, dreptul este expresia intereselor �i a voin�ei poporului.



Între popor �i statul de drept, democratic �i social român exist� o leg�tur�inseparabil�, statul având ca fundament unitatea poporului pe care o exercit�. Acesta este sensul celor exprimate în Constitu�ie (art.2 alin.1), c� poporul î�i exercit� puterea prin organele sale reprezentative �i prin referendum.

Este evident faptul c� poporul român concentreaz� în mâinile sale întreaga putere �i are dreptul s� decid� asupra sor�ii sale, deci în procesul de instaurare, men�inere �i exercitare a puterii. În multe probleme, cum ar fi: stabilirea formei de guvern�mânt, a structurii de stat, poporul apare direct ca subiect al raporturilor de drept constitu�ional.

Statul apare ca subiect al raporturilor de drept constitu�ional în calitatea sa de purt�tor al suveranit��ii poporului. În art. 1(3) al Constitu�iei se arat� c�România este stat de drept, democratic �i social, în care demnitatea omului, drepturile �i libert��ile cet��enilor, libera dezvoltare a personalit��ii umane, dreptatea �i pluralismul politic reprezint� valori supreme �i sunt garantate, iar în articolul 6(1) se arat� c� statul recunoa�te �i garanteaz� persoanelor apar�inând minorit��ilor na�ionale dreptul la p�strarea, la dezvoltarea �i la exprimarea identit��ii etnice, culturale, lingvistice �i religioase.

În vederea realiz�rii acestor �eluri se stabilesc raporturi de drept în care statul apare direct ca unul din subiectele de drept constitu�ional. A�a de exemplu, statul este un subiect de drept constitu�ional în raportul de cet��enie. �i p�r�ile componente ale statului pot fi subiecte ale raportului de drept constitu�ional. Spre exemplu, în statele federale, în cadrul raporturilor ce se stabilesc între federa�ii �i statele membre, unul din subiecte este statul federal (în întregime), iar celelalte subiecte sunt statele p�r�i componente ale federa�iei.

În literatura noastr� juridic� de specialitate unii autori au sus�inut c� în cadrul statului unitar unit��ile administrativ-teritoriale (p�r�i ale teritoriului statului) pot fi subiecte ale raporturilor de drept constitu�ional.

Într-o opinie se consider� c� unit��ile administrativ - teritoriale sunt subiecte ale raporturilor de drept constitu�ional. Sus�inându-se c� �i p�r�ile componente ale statului sunt subiecte de drept constitu�ional, se arat� c� �i unit��ile administrativ-teritoriale apar ca subiecte ale raporturilor de drept constitu�ional, atunci când se procedeaz� la organizarea administrativ-teritorial�. O asemenea opinie nu este întemeiat�, deoarece în niciun raport juridic nu apare ca participant teritoriul sau unitatea administrativ-teritorial�, ci numai organele de conducere ale acestor unit��i.

Într-o alt� opinie se ajunge la concluzia c� unit��ile administrativ-teritoriale pot ap�rea �i ca subiecte în raporturile de drept constitu�ional, dac� prin no�iunea de unit��i administrativ-teritoriale se în�elege colectivul de oameni care populeaz� o anumit� por�iune a teritoriului ��rii, cu condi�ia de a li se recunoa�te prin lege anumite drepturi �i obliga�ii în cadrul unor raporturi de drept constitu�ional.

Dup� p�rerea noastr� o asemenea sus�inere nu este întemeiat� deoarece potrivit prevederilor constitu�ionale statul are ca fundament unitatea poporului român, integritatea teritorial�, patria comun� �i indivizibil� a cet��enilor s�i (art.4) (Pu�c�, 2007, p. 62). Dac� ne limit�m s� subliniem c� raportul juridic este o rela�ie social�, este suficient pentru a ajunge la concluzia c� într-un raport

Ai mai jos explica�ia disputelor politice din

spa�iul public romanesc.

�



juridic nu pot avea calitatea de participan�i decât oamenii, considera�i individual sau colectiv, nu �i unit��ile administrative.

Sarcina de lucru 6

Selecteaz� �i descrie în fraze minimale (3) interferen�a competen�elor statului cu poporul.

Organele statului (autorit��ile publice) pot fi subiecte ale raportului de drept constitu�ional în toate cazurile în care rela�ia la care particip� este reglementat�de o norm� a dreptului constitu�ional. Desigur în cele mai multe raporturi de drept constitu�ional apar ca subiecte de drept organele puterii. A�a de exemplu, organele legiuitoare apar întotdeauna ca subiecte ale raporturilor de drept constitu�ional, cu condi�ia ca raportul juridic la care particip� s� fie de drept constitu�ional. �i celelalte autorit��i ale statului (executive, judec�tore�ti) pot fi subiecte ale raporturilor de drept constitu�ional numai dac� particip� la un raport juridic în care cel�lalt subiect este poporul, statul sau organele legiuitoare �i dac� raportul se na�te în procesul instaur�rii, men�inerii �i exercit�rii puterii. Organele puterii pot constitui ambele subiecte ale raporturilor de drept constitu�ional sau pot ap�rea numai ca unul din subiectele raporturilor respective, cel�lalt subiect fiind un alt organ al puterii, o organiza�ie politic� sau o persoan� fizic�.

Cet��enii apar ca subiecte ale raporturilor de drept constitu�ional fie în calitate de persoan� fizic�, membru al societ��ii noastre care particip� la instaurarea, men�inerea sau exercitarea puterii de stat, fie în calitate de persoan� învestit�cu anumite func�ii într-un partid politic sau organ de stat sau organiza�i pe circumscrip�ii electorale. În prima ipostaz�, cet��enii apar ca subiecte ale raportului de drept constitu�ional în numeroase cazuri în leg�tur� cu exercitarea drepturilor sociale, politice, economice, culturale �i în toate celelalte domenii ale vie�ii publice. În cea de-a doua ipostaz� sunt numeroase raporturi de drept constitu�ional în care cet��enii pot fi subiecte de drept dac� sunt învestite cu o anumit� calitate care rezult� din o func�ie pe care o de�in într-un organ al puterii (deputat, senator) sau al unui partid politic. În ultima ipostaz� cet��enii apar ca subiecte ale raportului de drept constitu�ional cu ocazia alegerilor parlamentare sau preziden�iale organizate pe circumscrip�ii electorale.

Grija statului pentru respectarea ordinii constitu�ionale, a drepturilor �i libert��ilor constitu�ionale, a drepturilor �i a libert��ilor cet��eanului imprim�acestor raporturi, ca de altfel tuturor raporturilor de drept constitu�ional, un caracter real, democratic.

Benone Pu�c�


�i str�inii, ca �i persoanele fdrept constitu�ional. De exemplu, strromâne se afl� întrsale. Aceea�i situa�noastr� a unui cet��

Partidele politicesocietatea româneascstabile�te c� partidele politice se constituie condi�iile prev�zute de lege. Ele contribuie la definirea politice a cet��enilor, respectând suveranitatea ordinea de drept �i principiile democra

În condi�iile dezvoltvia�a public�, în definirea apar ca subiecte de drept constitude drept constitu�ional.

Subiectele de drept mencalitatea de a fi participante la un raport de drepparticip� în rela�ii sociale specifice unei anumite forme fundamentalactivitate a statului a puterii.


1. La începutul celei deconstitu�ional” a fost înlocuit

a. drept constitub. drept de stat;c. drept administrativ.

Rezumat Ca ramur� a �tiinromânesc din 1864 reglementeaz� raporturile sociale circumscrise puterii. Dreptul cerceteaz� categoriile juridice, iar capoporul, statul �i organele lui, partidele politice, cet�i sindicatele. Izvoarele formale ale dreptului consreglementeaz� relaexercitarea puterilor în stat constitu�iei, legile ca acte normative ale Parlamentului, ReParlamentului, Ordonan


ii politice

�i persoanele f�r� cet��enie, pot fi subiecte ale raporturilor de �ional. De exemplu, str�inul care solicit� acordarea cet� într-un raport de drept constitu�ional pân� la aprobarea cererii

i situa�ie se poate întâlni �i în cazul cererii de azil politic în a unui cet��ean str�in.

Partidele politice ocup� un loc important în sistemul democrasocietatea româneasc�. Definind esen�a activit��ii lor, Constitu

partidele politice se constituie �i î�i desf��oar� activitatea în �zute de lege. Ele contribuie la definirea �i la exprimarea voin��enilor, respectând suveranitatea na�ional�, integritatea teritorial

ordinea de drept �i principiile democra�iei.

iile dezvolt�rii democra�iei statului nostru, rolul partidelor politice în , în definirea �i exprimarea voin�ei cet��enilor se amplific

subiecte de drept constitu�ional într-un num�r tot mai mare de raporturi �ional.

Subiectele de drept men�ionate au un atribut indispensabil, ce le confercalitatea de a fi participante la un raport de drept constitu�ional, acela c

în rela�ii sociale specifice unei anumite forme fundamentalactivitate a statului �i anume la activitatea de instaurare, men�inere


La începutul celei de-a doua jum�t��i a secolului nostru, titulatura de „” a fost înlocuit� cu cea de:

drept constitu�ional �i institu�ii politice; drept de stat;drept administrativ.

tiin�elor juridice, Dreptul constitu�ional dateazromânesc din 1864 �i vizeaz� totalitatea normelor �i institu�iilor juridice ce

� raporturile sociale circumscrise puterii. Dreptul constitu categoriile �i legit��ilor ce stau la baza dezvolt�rii fenomenelor

subiecte ale raporturilor de drept în con�inut sunt vizate: i organele lui, partidele politice, cet��enii, str�inii, asocia

i sindicatele. Izvoarele formale ale dreptului constitu�ional sunt actele care � rela�iile sociale fundamentale privind instaurarea, men

exercitarea puterilor în stat �i anume: constitu�ia �i legile de modificare a iei, legile ca acte normative ale Parlamentului, Re

Parlamentului, Ordonan�ele Guvernului, tratatele interna�ionale.


21

pot fi subiecte ale raporturilor de acordarea cet��eniei la aprobarea cererii

i în cazul cererii de azil politic în �ara

un loc important în sistemul democra�iei din ii lor, Constitu�ia (art.8)

� activitatea în i la exprimarea voin�ei

, integritatea teritorial�,

iei statului nostru, rolul partidelor politice în enilor se amplific� �i ele

r tot mai mare de raporturi

ionate au un atribut indispensabil, ce le confer�ional, acela c� ele

ii sociale specifice unei anumite forme fundamentale de �inere �i exercitare

i a secolului nostru, titulatura de „drept

dateaz� în spa�iul iilor juridice ce

raporturile sociale circumscrise puterii. Dreptul constitu�ional �rii fenomenelor inut sunt vizate: �inii, asocia�iile

ional sunt actele care le fundamentale privind instaurarea, men�inerea �i

i legile de modificare a iei, legile ca acte normative ale Parlamentului, Regulamentele

Benone Pu�c�


2. Definirea dreptului constituno�iunilor de:

a. „organizare” b. „organizare” c. „desf��urare”

3. Care din urm�toarele a. Constitu�ia

normative ale Parlamentului, tratatele internaParlamentului, hot

b. Constitu�ia normative ale Parlamentului, Regulamentele ParlamenGuvernului, tratatele interna

c. Constitu�ia normative ale Guvernului, Regulamentele ParlamenGuvernului, tratatele interna

4. Care din urm�toarele legi nu este izvor al dreptului constitua. codul civil; b. legea electoralc. legea cet��eniei.

5. Statul apare ca subiect al raporturilor de drept coa. în calitatea b. datorit� for�c. datorit� organelor administra

R�spunsuri la întreba; 2. a; 3. b; 4. a; 5.

Bibliografie minimalDeleanu, Ion (2006).dreptul comparat. Bucure

Ionescu, Cristian (2008). Beck, pp. 3-33.

Muraru, Ioan, T�n�Edi�ia 13, vol. I. Bucure

Pu�c�, Benone, Pu�Bucure�ti: Didactic� �


ii politice

Definirea dreptului constitu�ional necesit� o conturare mai exact

„organizare” �i „înf�ptuire” a puterilor în stat;„organizare” �i „corelare” a puterilor în stat;

��urare” �i „înf�ptuire” a puterilor în stat.

�toarele acte sunt izvoare ale dreptului constitu�ional:�ia �i legile de modificare a Constitu�iei, legile ca acte

normative ale Parlamentului, tratatele interna�ionale, Regulamentele Parlamentului, hot�rârile Guvernului;

�ia �i legile de modificare a Constitu�iei, legile ca acte normative ale Parlamentului, Regulamentele Parlamentului, ordonanGuvernului, tratatele interna�ionale;

�ia �i legile de modificare a Constitu�iei, legile ca acte normative ale Guvernului, Regulamentele Parlamentului, ordonanGuvernului, tratatele interna�ionale.

�toarele legi nu este izvor al dreptului constitu�ional?codul civil; legea electoral�;

��eniei.

Statul apare ca subiect al raporturilor de drept constitu�ional:în calitatea sa de purt�tor al suveranit��ii poporului;

� for�ei de constrângere de care dispune;� organelor administra�iei publice.

spunsuri la întreb�rile din testele de autoevaluare a; 2. a; 3. b; 4. a; 5. a

Bibliografie minimal�(2006). Institu�ii �i proceduri constitu�ionale – în dreptul român

. Bucure�ti: C. H. Beck, pp. 3-24.

Ionescu, Cristian (2008). Tratat de drept constitu�ional. Edi�ia a 2-a. Bucure

�n�sescu, Simina (2008). Drept constitu�ional �i institu

ia 13, vol. I. Bucure�ti: C. H. Beck, pp. 10-38.

, Benone, Pu�c�, Andy (2007). Drept constitu�ional �i instituti: Didactic� �i Pedagogic�, pp. 29-64.


22

o conturare mai exact� a

�ional:iei, legile ca acte

ionale, Regulamentele

iei, legile ca acte normative ale Parlamentului, Regulamentele Parlamentului, ordonan�ele

iei, legile ca acte tului, ordonan�ele

�ional?

rile din testele de autoevaluare

în dreptul român �i

a. Bucure�ti: C. H.

i institu�ii politice.

i institu�ii politice.

Drept constitutional si institutii politice unitatea i

Documents

Transcript of Drept constitutional si institutii politice unitatea i