UNIVERSITATEA HYPERION BUCURESTI Facultatea de Drept Specializarea Drept Institutional Comunitar

TEMATICA DREPT COMUNITAR

Lector. Univ. EDUARD CALINOIU

1. Introducere n studiul dreptului comunitar.Tarile candidate

2. Criteriile de aderare

3. Agenda 2000 4. Strategia de pre-aderare

q Acordurile de asociere si acordurile europene q Parteneriate pentru aderare q Instrumente de pre-aderare q Adoptarea acquis-ului comunitar q Participarea la programele si agentiile C.E.

5. Procesul de negociere q Procesul screening q Principiile procedurii de negociere q Situatia negocierilor

6. Scurta prezentare a situatiei Romniei

2

1. Tarile candidate

Prin ncheierea acordurilor europene este recunoscuta intentia statelor asociate de a deveni membre ale UE, obiectiv confirmat prin depunerea candidaturii de catre fiecare din aceste state. Conditiile de baza pentru a deveni stat membru : art. O din Tratatul de la Roma (art. 49, dupa Tratatul de la Amsterdam): Orice stat european poate cere sa devina membru al Uniunii. El adreseaza cererea sa Consiliului, care se pronunta, dupa consultarea Comisiei si avizul conform al Parlamentului european, care se pronunta cu majoritatea absoluta a membrilor ce-l compun. Statele care doresc sa devina membre ale UE sunt, n ordinea depunerii candidaturii:

q Turcia 1987 q Cipru 1990 q Malta 1990 q Ungaria 1994 q Polonia 1994 q Romnia 1995 q Slovacia 1995 q Letonia 1995 q Estonia 1995 q Lituania 1995 q Bulgaria 1995 q Rep. Ceha 1996 q Slovenia 1996

2. Criteriile de aderare

A. 1993 Consiliul european de la Copenhaga

q Statele membre convin ca tarile asociate din Europa centrala si de est, care doresc, pot deveni membre ale Uniunii europene.

q Problema care se pune, cu privire la largirea UE: nu daca, ci cnd. q aderarea va avea loc atunci cnd statele asociate si vor ndeplini obligatiile ce

le revin, ndeplinind conditiile economice si politice cerute. q Criteriile de aderare (criteriile de la Copenhaga):

Potrivit concluziilor de la Copenhaga, aderarea cere fiecarei tari candidate sa aiba: - institutii stabile care sa garanteze democratia, prioritatea dreptului, drepturile

omului, respectarea minoritatilor si protectia acestora; - o economie de piata viabila, ca si capacitatea de a face fata presiunii

concurentiale si fortelor de piata din interiorul Uniunii;

3

- capacitatea de a-si asuma obligatiile aderarii, n special subscrierea la obiectivele uniunii politice, economice si monetare.

B. 1995 Consiliul european de la Madrid

q Criterii de aderare: - fiecare stat candidat trebuie sa-si creeze conditiile integrarii prin adaptarea

structurilor sala administrative; - legislatia comunitara trebuie sa fie transpusa n legislatiile nationale si

aplicata, eficient, prin structurile administrative si juridice proprii. C. 1997 Consiliul european de la Luxemburg - largirea Uniunii necesita, n prealabil, o ntarire si o ameliorare a functionarii institutiilor, conform dispozitiilor Tratatului de la Amsterdam, privind institutiile. D. 1999 Consiliul european de la Helsinki

q aderarea la Uniune este subordonata respectarii tuturor criteriilor de la Copenhaga; q tarile candidate trebuie sa-si partajeze valorile si obiectivele Uniunii europene, asa

cum sunt ele mentionate n tratat; q o conditie prealabila deschiderii negocierilor de aderare este respectarea criteriilor

politice fixate la Copenhaga; q statele candidate au fost invitate sa-si reglementeze eventualele diferende

frontaliere, ca si alte probleme de acelasi ordin; q Consiliul a subliniat importanta asigurarii unui nivel ridicat al sigurantei nucleare.

3. Agenda 2000

- a fost prezentata de Comisia europeana n 1997; - cuprinde avizele Comisiei cu privire la diferitele cereri de aderare; - n fiecare dintre aceste avize, Comisie examineaza nivelul de pregatire atins

de tarile candidate, n lumina criteriilor obiective de aderare, definite de Uniunea europeana, nca din 1993;

- Comisia recomanda ca negocierile de aderare sa fie deschise cu : Rep. Ceha, Estonia, Ungaria, Polonia, Slovenia si Cipru;

- Comisia si realizeaza avizele pe baza: informatiilor furnizate de statele candidate; evaluarilor primite de la statele membre; raporturilor si rezolutiilor Parlamentului european; lucrarilor altor organizatii internationale si institutii financiare; progreselor nregistrate n cadrul Acordurilor europene.

4. Strategia de pre-aderare

4

- Consiliul european de la Essen 1994 a definit o strategie de pre-aderare, bazata pe trei elemente principale:

q punerea n aplicare a Acordurilor europene; q programul Phare, de asistenta financiara; q dialogul structural, care reuneste totalitatea statelor membre si tarile candidate

pentru a examina probleme de interes general. - Consiliul european de la Luxemburg 1997 decide o strategie de pre-aderare ntarita, pentru cele 10 state candidate din Europa centrala si de rasarit;

q Consiliul cere Comisiei sa elaboreze o strategie europeana pentru a pregati aderarea Turciei;

q Este realizata o strategie specifica de pre-aderare pentru Malta; - Consiliul european de la Helsinki 1999 - a decis sa pregateasca o strategie de pre-aderare pentru Turcia, care se inspira din strategia europeana. A. Strategia de pre-aderare a UE pentru tarile candidate din Europa centrala si de est este fondata pe:

- Acordurile europene; - Parteneriatele pentru aderare si programe nationale pentru adoptarea acquis-

ului; - Ajutorul de pre-aderare:

q Programul Phare; q Ajutorul privind investitiile n materia mediului si transportului (programul ISPA); q Ajutor pentru dezvoltarea agricola si rurala (programul SAPARD); q ncrederea n institutiile financiare internationale.

B. Strategia de pre-aderare a UE pentru Cipru si Malta este bazata pe:

- Acordurile de asociere; parteneriatele pentru aderare si programele nationale pentru adoptarea acquis-ului;

- Un ajutor de pre-aderare specific; - Participarea la programele si agentiile Comunitatii europene.

Acordurile europene

- sunt instrumente juridice de baza pentru relatiile dintre UE si tarile candidate din Europa centrala si de est; - au n vedere: - probleme comerciale; - dialogul politic; - apropierea legislatiilor; - diverse alte domenii de cooperare. - Vizeaza liberalizarea liberului schimb ntre UE si tarile asociate n urmatoarele termene:

q Maxim 10 ani pentru Bulgaria, Rep. Ceha, Ungaria, Polonia, Romnia si Slovacia; q Maxim 6 ani pentru Lituania si Slovenia;

5

q 4 ani pentru Letonia; q n 1995 s-a stabilit liberul schimb cu Estonia.

- Pentru celelalte domenii, asocierea are n vedere o perioada maxima de tranzitie: q 10 ani pentru Bulgaria, Rep. Ceha, Ungaria, Polonia, Romnia si Slovacia; q 6 ani pentru Slovenia; q Letonia si Lituania: pna la 31 decembrie 1999.

- Prevad: q Alinierea progresiva la reglementarile comunitare; q Anumite dispozitii specifice n domenii precum circulatia capitalurilor, reguli de

concurenta, drepturile de proprietate intelectuala si industriala si pietele publice.

Acordurile de asociere cu Cipru, Malta si Turcia - dateaza din anii 60 si nceputul anilor 70; - reprezinta cadrul legal al relatiilor ntre CE si, respectiv Cipru, Malta si Turcia; - privesc: - probleme comerciale;

- alte domenii de cooperare. - vizeaza stabilirea, n mod progresiv, a unei uniuni vamale ntre CE si fiecare dintre statele vizate.

q Turcia acest obiectiv a fost atins n 1995, prin intrarea n vigoare a acordului de uniune vamala;

q Cipru pna n 2002, obiectivul trebuie ndeplinit; q Malta lucrurile progresnd greu, nu a fost stabilit nici un termen.

- nu prevad dialogul politic.

Parteneriatele pentru aderare - constituie pilonul central al strategiei de pre-aderare; - fixeaza prioritatile pentru tarile candidate n pregatirea lor de aderare la UE; - pentru fiecare tara, parteneriatele pentru aderare expun prioritatile clare, pe termen scurt si mediu; - subliniaza instrumentele principale si resursele financiare disponibile; - sunt periodic actualizate.

Exemple de prioritati pe termen scurt, n cadrul parteneriatelor pentru aderare 2004

- Bulgaria criterii economice masuri care sa permita ameliorarea mediului ntreprinderilor si pentru a stimula investitiile interne si externe;

6

- Cipru piata interna adoptarea acquis-ului cadru pentru normalizare si certificare; urmeaza armonizarea TVA; alinierea legislatiei; ntarirea aplicarii normelor de securitate n materia transporturilor maritime; - Rep. Ceha criterii economice cresterea restructurarii din sistemul bancar (privatizarea celor doua banci restante; solutie pentru problema creantelor nesigure); - Estonia criterii politice punerea n aplicare a masurilor concrete, n vederea favorizarii integrarii persoanelor care nu sunt cetateni ai statului; - Ungaria justitie si afaceri interne modernizarea posturilor de frontiera, ameliorarea infrastructurilor de informare si telecomunicatii n vederea permiterii unei participari depline la Sistemul de informare Schengen; - Letonia criterii politice punerea n aplicare de masuri concrete, n vederea favorizarii integrarii persoanelor ce nu au cetatenia statului; - Lituania energie nceperea punerii n aplicare a strategiei energetice globale, conform acordului de siguranta nucleara, n special pregatirea juridica si tehnica; - Malta mediul nconjurator adoptarea unei strategii si a unui program specific fiecarei directive pentru transpunerea si punerea n practica a acquis-ul0ului comunitar n materia mediului nconjurator; - Polonia restructurarea industriala punerea n practica a programului de restructurare a metalurgiei; - Romnia criterii economice stabilitate macro-economica, n special punerea n aplicare a unei reforme structurale si definirea unei strategii pe termen mediu; - Slovacia criterii economice promovarea competitivitati, favorizata printr-o reforma transparenta a sectorului financiar, prin privatizarea institutiilor financiare; - Slovenia capacitate administrativa accelerarea reformei administratiei publice, n special introducerea unui statut al functionarului public.

Ajutorul de pre-aderare - sunt trei instrumente de pre-aderare:

q Programul Phare; q Programul SAPARD; q Programul ISPA.

- ntre 2000 si 2006 vor fi disponibili, anual, prin programul Phare si al altor 2 instrumente de pre-aderare (ISPA si SAPARD), 3.120 milioane; - instrumentele vor urma:

q Principiile; q Prioritatile; q Conditiile expuse n parteneriatele pentru aderare.

7

Instrumente de pre-aderare pentru statele candidate din Europa centrala si de est, ncepnd cu anul 2000

PHARE:

q Finanteaza masurile de ntarire a institutiilor din toate sectoarele si investeste n domeniile neacoperite de cele doua instrumente, n special programele integrate n dezvoltarea regionala;

q Dispune de un buget anual de 1560 milioane EURO; q Este plasat sub responsabilitatea Directiei generale de extindere, care asigura

coordonarea generala ntre cele 3 instrumente, cu ajutorul Comitetului de gestionare a programului Phare;

ISPA: q Finanteaza infrastructurile majore din mediu si din transport; q Dispune de un buget anual de 1040 milioane EURO; q Se gaseste sub responsabilitate Directiei generale de politica regionala;

SAPARD: q Finanteaza dezvoltarea agricola si a mediului rural; q Dispune de un buget anual de 520 milioane EURO; q Se gaseste sub responsabilitatea Directiei Generale pentru Agricultura.

Ajutor de pre-aderare pentru Cipru si Malta, ncepnd cu 2000

q Acest tip de ajutor intra n cadrul unei reglementari specifice a Consiliului; q Dispune de un buget de 95 milioane EURO, pentru perioada 2000-2004; q Se concentreaza pe procesul de armonizare; q n cazul Ciprului si pe masurile bicomunitare, care ar putea contribui la ncheierea

unui acord politic.

Ajutor de pre -aderare pentru Turcia, ncepnd cu anul 2000

q Acest tip de ajutor intra n cadrul a doua reglementari din strategia europeana pentru Turcia;

q 150 milioane EURO pentru perioada 2000-2002; q programul MEDA II 127 milioane EURO pe an.

Investitii pentru adoptarea acquis-ului comunitar Adoptarea acquis-ului comunitar presupune ca statele candidate sa-si adapteze ntreprinderile si marile infrastructuri, precum si respectarea normelor comunitare. Adoptarea acquis-ului presupune investitii considerabile n ceea ce priveste aplicarea normelor comunitare n domenii ca:

- mediu; - siguranta nucleara; - securitatea transporturilor;

8

- conditiile de munca; - comercializarea produselor alimentare; - informarea consumatorului; - controlul proceselor de fabricare.

Acest tip de ajutor cuprinde: - masuri structurale si sociale; - dezvoltarea PME; - adoptarea normelor Comunitatii europene; - infrastructura la scara mare.

Participarea la programele de la agentiile Comunitat ii europene

Programele comunitare :

- sunt destinate promovari cooperarii ntre statele membre, n domenii politice specifice: - sanatate publica, mediu, cercetare si energie. - favorizeaza schimbul de studenti si tineret Socrate, Leonardo Da Vinci si Jeunesse pour lEurope. Programele comunitare sunt deschise si statelor candidate din Europa centrala si de est cu Scopul: - de a se familiariza cu modul n care politicile si instrumentele comunitare sunt puse n practica; - pentru a usura schimbul de studenti, de tineri, de functionari si cercetatori. Principalele domenii n care participa tarile candidate din Europa centrala si de est:

- domeniul educatiei; - formare profesionala; - tineret; - cultura; - cercetare; - energie; - mediu; - PME.

Agentiile comunitare: - Agentia europeana pentru mediu; - Observatorul european pentru droguri si toxicomanie.

5. Procesul de negociere

La 31 martie 1998, se deschid negocierile de aderare cu 6 state: - Rep. Ceha; Estonia; Ungaria; Polonia; Slovenia; Cipru.

La 15 februarie 2000, se deschid negocierile si cu: - Bulgaria; Letonia; Malta; Romnia; Slovacia.

~ deschiderea simultana a negocierilor nu implica ca negocierile sa se ncheie n acelasi timp cu toate statele; ~ negocierile se desfasoara cu fiecare stat n parte;

9

~ ritmul fiecarei negocieri este dat de pregatirea fiecarui stat candidat si de complexitatea problemelor de rezolvat; ~ fiecare stat este apreciat n mod individual; ~ sunt 31 de capitole ale acquis-ului comunitar, care trebuie deschise negocierii de fiecare stat candidat.

q Libera circulatie a marfurilor; q Libera circulatie a persoanelor; q Libera circulatie a prestarii de servicii; q Libera circulatie a capitalurilor; q Dreptul societatilor; q Politica concurentiala; q Agricultura; q Pescuit; q Politica transporturilor; q Fiscalitate; q Uniunea economica si monetara; q Statistici; q Politica sociala si a fortei de munca; q ntreprinderi mici si mijlocii; q Stiinta si cercetare; q Educatie si formare; q Telecomunicatii si tehnologia informarii; q Cultura si audiovizual; q Politica regionala si coordonarea instrumentelor; q Mediu; q Consumatori si protectia sanatatii; q Cooperarea n domeniile justitiei si afacerilor interne; q Uniunea vamala; q Relatii externe; q Politica externa si de securitate comuna; q Controlul financiar; q Dispozitii financiare si bugetare; q Institutii; q Diverse.

Procesul de screening

- este procesul de examinare a acquis-ului comunitar; - este efectuat de Comisia europeana cu fiecare candidat; - prezinta doua etape: a) prima etapa este prealabila negocierilor de aderare propriu-zise, scopul fiind

acela de a explica acquis-ul comunitar tarilor candidate si de a identifica cu acestea domeniile care ar putea sa ridice probleme;

10

b) dupa screening-ul initial si paralel negocierilor, se deruleaza un proces de screening de actualizare, care vizeaza sa integreze noul acquis si sa evalueze progresele realizate n adoptarea acquis-ului.

Principiile procedurii de negociere

Consiliul european de la Luxemburg: largirea este un proces global, inclusiv

evolutiv, care se va derula n etape; fiecare candidat va avansa cu propria sa viteza, n functie de gradul sau de pregatire. Principii:

- negocierile cu statele candidate vor fi abordate diferit; - nceperea si desfasurarea negocierilor nu implica si dobndirea calitatii de

membru n aceeasi ordine; - negocierile se desfasoara n cadrul conferintelor de aderare; - negocierile sunt conduse de presedintia UE, n numele statelor membre, cu

sprijinul Comisiei europene, pozitia fiind una comuna pentru toate statele U.E.;

- capitolele deschise spre negociere, la un moment dat nu sunt aceleasi pentru toate statele candidate;

- capitolele deja nchise provizoriu pot fi reluate pentru a fi aliniate la schimbarile survenite ntre timp n legislatie;

- decizia de a nchide provizoriu un capitol este luata daca acquis-ul comunitar este preluat integral.

Situatia negocierilor

- 18 septembrie 1998 : Cehia, Cipru, Estonia, Polonia, Slovacia, Ungaria prezinta propriile pozitii de negociere n ceea ce priveste 7 capitole. - 10 noiembrie 1998 : Comisia pregateste pe aceasta baza, raportul prezentat Consiliului de la Luxemburg, din octombrie 1998, care a decis ca negocierile individuale sa nceapa:

q cele 7 capitole erau: - Stiinta si cercetare (cap. 17); - Educatie si formare (cap. 18); - ntreprinderi mici si mijlocii(cap. 16);

- Telecomunicatii si tehnologia informarii(cap. 19); - Cultura si audiovizual(cap. 20);

- Politica industriala(cap. 21); - Politica externa si de securitate comuna(cap. 27);

q Septembrie 1999 se adauga noi capitole: - Dreptul societatilor (5); - Statistici (12); - Uniunea vamala (25);

- Relatii externe (26);

11

- Pescuit (8); - Politica concurentiala (6); - Libera circulatie a bunurilor (26); - Protectia consumatorului (23);

q Din cele 15 capitole, 7 au fost deja nchise provizoriu: - statistica; - telecomunicatiile; - politica industriala; - protectia consumatorilor; - cercetare; - IMM-uri; - educatie si pregatire profesionala.

q Cehia, Ungaria si Slovenia au ncheiat si capitolul pescuit. q Cipru are n plus ncheiate : cultura, audiovizual, relatiile externe si uniunea

vamala. q La sfrsitul anului 1999, Comisia a primit pozitiile privind negocierile asupra: - Fiscalitate (cap. 10); - Uniunea economica si monetara (cap. 11); - Libera circulatie a prestarii de servicii (cap. 3); - Politica sociala si a fortei de munca (cap. 13); - Libera circulatie a capitalurilor (cap. 4);

- Politica transporturilor (cap. 9); - Mediu (cap. 22); - Energie (cap. 14);

q 19-20 iunie 2000 Consiliul european de la Feira se propune deschiderea tuturor capitolelor acquis-ului:

- agricultura (7); - justitie si afaceri interne (24); - libertatea de miscare a persoanelor (2); - politici regionale (21); - control financiar (28); - buget (29); - diverse (31); - institutii (30);

6. Scurta prezentare a situatiei Romniei

Romnia are legaturi traditionale cu UE, fiind prima si singura tara din Europa de est care, nca din anii 70, a avut un cadru juridic bine definit n relatiile cu UE, iar n 1980 a procedat la recunoasterea de facto a acestei grupari economice, la acea data, prin semnarea Acordului privind crearea Comisiei mixte Romnia-UE.

12

- Acordul de asociere a Romniei la UE (Acordul european), semnat la 1 februarie 1993, intrat n vigoare la 1 februarie 1995, statueaza cadrul juridic si institutional al raporturilor romno-comunitare, avnd ca obiectiv fundamental, pregatirea integrarii Romniei n UE;

- 22 iunie 1995 cererea oficiala a Romniei de aderare la UE; - n conformitate cu prevederile Acordului european, s-au desfasurat pna n prezent, 6

reuniuni anuale ale Consiliului de Asociere Romnia UE, precum si reuniuni ale Comitetului de asociere si a Subcomitetelor de asociere sectoriale, care au analizat implementarea prevederilor Acordului european nregistrate n procesul de pregatire a aderarii;

- 20 aprilie 1995 s-a constituit la Bucuresti, Comitetul Parlamentar mixt Romnia UE, care se ntruneste semestrial;

- februarie 2000- a fost constituit Comitetul mixt economic si social Romnia UE, avnd rol consultativ pentru Consiliul de asociere Romnia UE;

- intrarea n vigoare a Acordului european creeaza conditii pentru: q Participarea Romniei la dialogul structural UE tari asociate, la toate nivelurile

(inclusiv la nivel de sefi de state / guverne, n marja Consiliilor europene); q mbunatatirea accesului produselor romnesti pe piata comunitara, prin alinierea,

de la 1 ianuarie 1995 a tarii noastre la calendarul liberalizarilor aplicat Poloniei, Ungariei, Cehiei si Slovaciei. ncepnd cu 1 ianuarie 1996, n aplicarea principiului asimetriei din Acordul european, UE a trecut, unilateral, n devans, la liberalizarea schimburilor comerciale cu Romnia;

q Includerea tarii noastre n proiecte viznd extinderea si dezvoltarea retelelor transeuropene de infrastructura (transporturi, comunicatii, energie);

q Participarea Romniei la diverse programe comunitare (cultura, cercetare, educatie, pregatire profesionala, tineret, energie, protectia mediului, IMM-uri); - 15 martie 2000, reprezentantii permanenti ai statelor membre UE au validat propunerea Comisiei europene de deschidere a negocierilor de aderare a Romniei, n timpul presedintiei portugheze, la 5 capitole: stiinta si cercetare, educatie si formare profesionala, IMM-uri, relatii externe si politica externa si de securitate comuna. Aceasta decizie a fost confirmata la nivel de negociatori sefi ai Romniei si UE., reuniune care a avut loc la Bruxelles, la data de 28 februarie 2000, marcnd momentul nceperii efective a negocierilor de aderare prin prezentarea oficiala de catre tara noastra a documentelor de pozitie pentru cele 5 capitole amintite; - la 25 mai 2000, urmare a propunerii Comisiei europene, la cea de-a doua reuniune la nivel de negociatori sefi adjuncti, s-a convenit nchiderea provizorie a negocierilor cu Romnia la toate cele 5 capitole; - aprilie 2000 au fost actualizate si transmise Comisiei europene rapoartele finale de screening pentru alte 11 capitole: libera circulatie a bunurilor, libera circulatie a serviciilor, pescuitul, transporturile, impozitarea, uniunea economica si monetara, politica sociala si de ocupare a fortei de munca, mediul nconjurator,

13

uniunea vamala si energie. Acordul respectiv a fost confirmat la cea de-a doua Conferinta interguvernamentala de aderare a Romniei la UE, la nivel ministerial (Luxemburg, 14 iunie 2000); - se propune Comisiei deschiderea negocierilor pentru nca alte 8 capitole, n perioada presedintiei franceze a Consiliului UE: dreptul societatilor, concurenta, transporturi, statistica, telecomunicatii, cultura-audiovizual, uniune vamala, protectia consumatorilor; - paralel cu nceperea negocierilor, Romnia a desfasurat un efort concentrat de definire a unei strategii economice pe termen mediu, document consensual viznd orientarea de perspectiva a procesului de dezvoltare a tarii noastre si de natura a raspunde exigentelor Comisiei privind dezvoltarea orientata a economiei romnesti. La 30 martie 2000 a fost aprobat si transmis Comisiei planul de actiune pentru transpunerea n practica a obiectivelor strategiei; - 11 mai 2000 Executivul a aprobat Strategia privind protectia copiilor, precum si Programul national de aderare pe anul 2000, care prevede masuri concrete pentru realizarea prioritatilor [e termen scurt si mediu din Parteneriatul de aderare; - 21 martie 2000 a avut loc la Bruxelles, cea de a -VI - a sesiune a Consiliului de Asociere Romnia UE.; - n ceea ce priveste regimul de vize aplicat cetatenilor romni n spatiului comunitar, Romnia a primit rezultatul Comisiei cu privire la noi reglementari privind politica comuna a UE n materie de vize:

q Se prevede eliminarea obligativitatii vizelor pentru cetatenii romni care vor sa calatoreasca n statele membre ale UE;

q A fost demarat un amplu program de accelerare a preluarii si implementarii acquis-ului Schengen din perspectiva asigurarii unei frontiere externe a UE, program care are n vedere, pe termen scurt, securizarea frontierelor si eficientizarii luptei mpotriva migratiei ilegale si a criminalitatii transfrontaliere;

q n acest sens, prin H.G. nr. 180/12.02.2000, a fost creat Grupul de lucru interdepartamental, din care fac parte principalele institutii cu atributii n domeniu: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justitiei, Ministerul de Interne, Ministerul Finantelor, Ministerul Functiei Publice si Serviciul Romn de Informatii;

q Grupul de lucru a elaborat un Plan de masuri pe termen scurt privind alinierea practicilor nationale de standardele UE, n domeniul regimului de circulatie a persoanelor, care a fost aprobat n sedinta de guvern din 16 martie 2000.

Masurile vizeaza: - ntarirea controlului la frontiere; - combaterea imigrarii ilegale si a traficului de droguri; - alinierea politicii si procedurilor de acordare a vizelor la cerintele

comunitare; - cresterea gradului de securitate a documentelor de calatorie.

14

q 2001- crearea Ministerului Integrarii q 1 ianuarie 2007 - intrarea Romniei n Uniunea Europeana ca stat membru cu

drepturi depline