Principiul Subsidiaritatii

Principiul potrivit cu care deciziile in UE trebuiesc luate de institutiile care sunt cel mai bine plasate fata de situatia care urmeaza a fi reglementata.

Potrivit tratatului de la Lisabona, parlamentele nationale ale statelor membre capata competenta in domeniul subsidiaritatii, in sensul ca au un termen de 2 luni dupa ce Comisia europeana face cunoscuta intentia sa in privinta unei initiative legislative, termen de 2 luni in care parlamentele nationale pot sa sesizeze incalcarea principiului subsidiaritatii.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un stat pentru a adera la UE

1. Statul candidat sa fie un stat de drept, sa fie o democratie, sa recunoasca drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sa fie bazat pe o alternanta pasnica a puterii, rezultata pe baza de alegeri democratice. Este criteriul politic despre care foarte multi dintre cei care analizeaza UE spun ca este un criteriu subiectiv, astfel incat anumite state candidate pot fi trecute intr-o asemenea categorie, iar altele dimpotriva desi indeplinesc cerintele sa fie respinse pe acest criteriu.

Romania a trecut prin asemenea circumstantieri, au fost imputate mineriadele, schimbarile de guvern prin diferite metode, si din punct de vedere al legislatiei (legislatia nu este clara), coruptia.

2. Criteriul economic. O tara care aspira sa ajunga in UE trebuie sa aiba o economie de piata concurentiara, o economie stabila si puternica, cu productii care sa fie competitive pe piata Europeana si in care statul sa nu actioneze cu ajutoare (subventii).

Este un criteriu obiectiv.

A fost interpretat intr-un timp in interesele statelor care faceau aceasta evaluare.

Franta si Germania considerau ca nu aveam o economie de piata concurentiara / SUA considera ca am facut progrese, ca avem o economie de piata competitive..3. Criteriul administrativ, se refera la posibilitatea statului candidat de a avea o administratie eficienta, de a ingloba zestrea legislativa a UE, acquis-ul comunitar.Necesita anumite conditii: o infrastructura moderna in cadrul institutiilor administrative si reformarea personalului administrativ.

Sistemul Jurisdictional al UE

Procedura de desfasurare a proceselor la Luxembourg.

Sistemul jurisdictional al UE este format din :

Curtea de la Luxemburg,

Tribunalul de prima instanta,

Tribunalul functiei publice,

Camere specializate jurisdictionaleCurtea de la Luxemburg a aparut odata cu CECO , prin Tratatul de la Paris, o institutie unica celor 3 comunitati inca de la inceput. Tot atunci s-a stabilit si sediul la Luxemburg. Toate celelalte care au stabilit acest sistem jurisdictional tot la Luxemburg.

Inca de la inceput in statutul curtii s-a stabilit ca va fi formata dintr-un nr de judecatori egal cu cel al statelor membre, judecatori numiti de Consiliul European in unanimitate pentru un mandat de 6 ani care poate sa fie reinaoit. Judecatorii curtii isi desemneaza din randul lor un presedinte pentru o perioada de 3 ani, care poate si ea sa fie reinoita.

Plenul curtii alege pentru o perioada de 6 ani grefierul sef si grefierul adjunct al curtii. Judecatorii au cabinete formate din cate 3 consilieri, iar in cadrul curtii lucreaza numerosi alti functionari (traducatori, interpreti, cei mai cautati fiind cei cu dubla specializare in limbi straine si juristi).

Grefierul are sarcini adminsitrative, de a organiza activitatea curtii, iar pe de alta parte atributii jurisdictionale, participand la sedinte si ocupanduse apoi de publicarea si arhivarea hotararilor.

Curtea are un statut si un regulament propriu pe care si-l adopta, judecatorii depun un juramant in fata curtii.

Curtea judeca in camere de cate 3 sau 5 judecatori si in formatie de 11 judecatori pentru cauzele mai importante.

Pentru camere un cvorum trebuie sa fie cel putin 3 judecatori. Pentru camera de 11... minim 9 judecatori.

Curtea nu poate sa delibereze decat in prezenta unui nr impar de judecatori, deoarece presedintele nu are un vot preponderent (are vot egal cu ceilalti).

Prin Actul Unic European s-a stabilit instituirea unui dublu grad de jurisdictie, si anume instituirea unui Tribunal de prima instanta, pentru aceasta Consiliul a elaborat o decizie in 1988 iar efectiv Tribunalul de prima instanta a inceput sa functioneze in 1989.

Si la Tribunal judecatorii sunt in numar egal cu cel al statelor membre. Si tribunalul de prima instanta are un statut si un regulament/ Sediul tot la Luxemburg. Mandatele judecatorilor tot de 6 ani/ presedintele 3 ani putand fi reinoite.

Pentru a putea fi judecator la Curte sau la Tribunal, personalitatiile desemnate pe cate o lista de 3 propuneri din partea guvernelor statelor membre trebuie sa indeplineasca inafara conditiilor de probitate profesionale, de independenta, trebuie sa indeplineasca si cerinta de a avea o vechime care sa le permita sa ocupe functia de judecator la instantele de cel mai inalt grad in statele din care provin.La Curtea de la Luxemburg in afara celor 27 de judecatori exista 8 avocati generali, numiti si ei pentru o perioada de 6 ani. Din randul lor desemneaza un prim avocat general pentru o perioada de 1 an, acesta avand numai rolul de a repartiza dosarele colegilor lui. Rolul avocatului general este preluat din justitia adminsitrativa franceza, fiind asemanator comisarului guvernamental din sistemul francez, astfel ca el este chemat sa prezinte in totala independenta si impartialitate in fata Curtii opinia sa referitoare la legislatia aplicabila si la modul de solutionare a litigiului respectiv.Curtea nu este tinuta sa urmeze punctul de vedere al avocatului general.

La Tribunalul de prima instanta nu exista avocati generali, iar rolul acestoara in cauzele in care se considera necesara prezenta unui avocat general, rolul acestuia va fi jucat de catre un judecator desemnat de presedinte.

O consecinta fireasca judecatorul care are rolul de avocat general intr-un anumit dosar nu va participa la deliberari si nu va mai putea sa isi expuna punctul de vedere ca judecator in cauza respectiva.

Prin hotararea Consiliului nr avocatilor generali poate sa fie modificat.****Prin Tratatul de la Lisabona, in cadrul Tribunalului de prima instanta a fost recunoscuta institutia judecatorului unic. Acesta primeste spre solutionare cauzele care sunt vadit inadmisibile.

Tribunalul functiei publice in Uniuena Europeana - A luat nastepre prin decizia cosniliului in 2004... a inceput sa functioneze in 2005... prima hotarare in 2006.

Preia litigiile dintre functionarii europeni si institutiile europene.

Sediul la Luxemburg, format din 7 judecatori alesi de catre un consiliu format din 9 personalitati, de obicei fost presedinti si judecatori ai curtii si tribunalului care aleg pentru un mandat de 6 ani acesti judecatori.

Camere jurisdictionale specializate

-camera specializata in brevete (pe cale sa devina tribunal)

Procedura in fata instantelor de la Luxemburg

Incepe prin inregistrarea actiunii (sesizarii) care primeste termen de la presedinte.

Se deruleaza intr-o faza scrisa (obligatorie) si intro faza orala (facultativa).

Presedintele dispune comunicarea actiunii partilor parate care au obligatia sa raspunda printr-o intampinare.

Limba in care are loc judecata o limba oficiala a uniunii europene.

Procedura si deliberarea se face in franceza.

Presedintele este cel care pune capat fazei scrise care poate sa mai cuprinda inafara de intampinare o replica, o duplica... o suita de raspunsuri din partea celor aflati in litigiu pana presedintele spune gata a-ti scris destul.

Faza orala facultativa presedintele numeste un judecator raportor care face o prezentare a cauzei in fata curtii. Partile trebuie in mod obligatoriu sa fie reprezentate de avocati/consilieri.

Exista posibilitatea ca presedintele sa dispuna efectuare unei expertize sau anchete la fata locului pentru a lamurii situatia de fapt.Dupa ce partile isi sustin pleduariile, in finalul fazei orale este invitat sa isi prezinte punctul de vedere avocatul general. Deliberearea care este secreta, grefierul care participa depune juramant la indeplinirea acestei functii. Spre deosebire de hotararile Curtii de la Strasbourg unde se motiveaza opiniile separat, aici la Luxemburg hotararile se iau cu majoritate in numele Curtii iar opiniile dizidente (minoritare) se alipesc la opiniile majoritare.

Actiuniile care pot fi intentate la Luxemburg

In doctrina si in jurisprudenta Europeana s-a consacrat terminologia de subiecte privilegiate. Anumite subiecte care sesizeaza instantele de la Luxemburg sunt nevoite sa motiveze interesul lor de a actiona, sa arate ca au fost vatamate intr-un anumit drept al lor, lucru care le-a indemnat sa ia calea justitiei de la Luxemburg. Acestea sunt : subiectele ordinare trebuie sa motiveze de ce au fost la Luxemburg. Spre deosebire de acestea sunt subiecetele privilegiate care nu au de facut o astfel de motivatie, nu trebuie sa motiveze o paguba sau un interes personal. Subiectele privilegiate au fost la inceput statele membre, Comisia Europeana... pentru ca pe parcurs sa lise alature Parlamentul European, Mediatorul European, Banca Centrala Europeana.

Actiunea in anulare vizeaza desfiintarea unui act normativ european pentru motive care tin de necompetenta organului emitent, depasirea atributiilor celui care a adoptat actul respectiv sau incalcarea prevederilor tratatului.

-Atunci cand conditiile solicitate au fost indeplinite va conduce la pronuntarea unei hotarari de desfintare a acelui act si pe cale de consecinta a actelor subsecvente si a urmarilor elaborarii si adoptarii acelui act normativ.

Poate sa fie solicitata numai de catre Comisia Europeana, Parlamentul European si statele membre.

Actiunea in carenta vizeaza acele situatii in care o institutie obligata sa adopte anumite masuri nu isi indeplineste atributiile. Este o actiune in 2 faze:

O faza prealabila (precontencioasa)

Faza jurisdictionala

In prima faza se incearca determinarea institutiei sa actioneze, sa emita actul normativ care intra in atributiile sale. I se adreseaza de obicei de catre Comisia Europeana acelei institutii o scrisoare (sesizare/atentionare). Institutia are un termen de 2 luni pentru a raspunde sau pentru a reactiona. Dupa aceste 2 luni urmeaza un nou termen de 2 luni in care institutia este pusa in intarziere. Daca la capatul acestei perioade institutia nu a reactionat, nu a remediat carenta semnata, atunci va fi sesizata instanta de la Luxemburg competenta (curtea sau tribunalu).

Prin hotararea pronuntata instanta va obliga institutia euroapeana sa elaboreze si sa adopte documentul care intra in competenta sa. Pot fi aplicate si sanciuni in cazul unui refuz de executare al hotararii respective.

Actiuena inpotriva satatelor care incalca prevederile tratatelor Europene

2 etape : una prealabila necontencioasa si etapa propriuzisa.

Comisia va adresa o solicitare statului in cauza pentru a explica actiunea sau inactiunea neconforma cu legislatia europeana. Dupa 2 luni statul va fi sesizat cu acea scrisoare prin care se cere indreptarea situatiei facanduse referire si la declansarea procedurii necontencioase.

Orice reactie (raspuns) al statului in cauza face ca procedura sa inceteze.

In cazul in care statul nu reactioneaza, comisia se adreseaza judecatorului de la Luxemburg care prin hotararea pe care o va pronunta va obliga statul membru sa se conformeze legislatiei europene.

Actiunea in interpretare - actiunea care face legatura intre judecatorul national si judecatorul de la Luxemburg.

Pe baza acestei actiuni se cere judecatorului de la Luxemburg ca prin hotararea pe care o va pronunta, sa se pronunte asupra validitatii unui act normativ european si sa dea o interpretare legislatiei europene.

Aceasat actiune pentru a putea fi formulata implica o conditie prealabila, existeanta unui litigiu pe rolul instantei nationale. Oricare instanta nationala poate sa formuleze o astfel de actiune, dar ea trebuie formulata in mod obligatoriu daca litigiul national se afla in ultima cale jurisdictionala.

Daca judecatorul national formuleaza aceasta actiune, el va supsenda judecarea litigiului national pana la primirea hotararii prealabile de interpretare de la Luxemburg. Hotarare OBLIGATORIE.

Judecatorul de la Luxemburg nu este chemat sa transeze litigiul national.

Astfel de hotarari au autoritate de lucru judecat cu caracter relativ, numai la speta in cauza la care a fost solicitata interpretarea, dar atunci cand exista o jurisprudenta in materie la Luxemburg aceasta poate fi valorificata.

Datoria instantelor de la Luxemburg, rolul lor, este acela de a veghea la coerenta si la dreptatea Uniunii Europene. Jurisprudenta Luxemburgului a facut ca...........

Competenta instantelor s-a modificat astfel incat cele mai simple litigii sunt preluate de Tribunalul functiei publice, Tribunalul de prima instanta. Curtea a ramas sa judeca recursurile la hotararile acestor instante. In jurisdictia europeana recursurile vizeaza numai aspecte de drept iar starea de fapt.........