Universitatea tefan cel Mare SuceavaFacultatea de tiine Economice i Administraie PublicSpecializarea Administraie Public

Proiect la disciplina

Drept civil Actiunea in revendicare

Student: Covrig Ionut Alexandru Gr. I

Suceava 2015

Revendicarea Caracteristicile juridice ale revendicari Efectele actiunii in revendicare Studiu de caz Concluzie Bibliografie

Actiunea in revendicare reprezinta aceea actiune reala si petitorie prin care proprietarul neposesor cere recunoasterea dreptului sau de proprietate si restituirea bunului sau de la posesorul neproprietar. Aciuneanrevendicarepoatefiintrodusnumaidetitularul dreptului deproprietate. Pentru afi admisibil o asemenea aciune trebuie,ca titularul s fie proprietarul unic al bunului n litigiu. Dac bunul se afl n proprietate comun, aciunea n revendicare este admisibil numai dac ea esteintrodus detoti coproprietarii. Un singurcoproprietar fr acordul celorlali, nu poate intenta o aciune n revendicare admisibil deoarece aciunea n revendicare este un act de dispoziie iar asemenea acte nu pot fi ncheiatedectcurespectareaprincipiuluiunanimitii.Astfel coproprietarul nu poate introduce aciunea n revendicare mpotriva terilor

Actiunea in revendicare prezinta urmatoarele caracteristici:Este o actiune petitorie- intru-cat prin ea se pune in discutie insusi dreptul de proprietate al reclamantului. Acesta va trebuie sa faca intotdeauna sa faca dovada dreptului sau de proprietate, iar daca reclamantul nu va face aceasta dovada actiunea se va respinge chiar daca paratul detine bunul fara titluEste o actiune reala- datorita faptului ca ea se intemeiaza si apara insusi dreptul de proprietate asupra unui bun, care prin natura lui este un drept real, ce imprima actiunii acelasi caracter real si se deosebeste de actiunile personale, ca de exemplu, actiunea derivand din contractul de locatie, contractul de depozit prin care se cere restituirea lucrului si au ca temei dreptul de creanta nascut din contract;Este o actiune imprescriptibila sub aspect extinctiv-deoarece oricat timp nu ar fi exercitata aceasta actiune nu se stinge decat odata cu stingerea dreptului de proprietate.

1. Proba dreptului de proprietate ii incumba reclamantului care pretinde ca este proprietarul imobilului. Codul civil prevede ca cel ce face o propunere inainte judecatii trebuie sa o dovedeasca. Revendicarea este intentata impotriva posesorului actual, parat in revendicarea si prezumat proprietar pana la proba contrara . Reclamantul este cel care trebuie sa justifice in mod pozitiv dreptul pe care il invoca si nu se poate limita sa demonstreze cu paratul este fara drept. Astfel el este obligat sa prezinte probe deoarece judecata implica o comparatie a posesiilor si a titlurilor. Doctrina si jurisprudenta au stabilit cateva reguli pentru atenuarea acestor dificultati referitoare la proba dreptului de proprietate:Atunci cand cele doua parti au cate un titlu care provine de la acelasi autor, va avea preferinta acela care a transcris primul titlu, in registrul de publicitate imobiliara.Atunci cand titlurile provin de la autori diferiti, se compara titlurile intre ele si va fi mai puternic acela care are la baza un autor care are un drept preferential.Cand numai una dintre parti are titlul si aceasta apartine reclamantului, aceasta castiga cu conditia ca titlul sa emane de la un tert si sa poarte o data anterioara inceperii posesiei paratului Titlul de proprietate consta atat in actele translative de proprietate (vanzare, donatie,) cat si cele declarative ( o hotarare judecatoreasca) . Posesia poate fi posesia actuala a paratului sau posesia anterioara, acum pierduta , a reclamantului In ceea ce priveste verosimilitatea proprietatii, exista grade diferite care se stabilesc in functie de durata sa , calitatile sale si orice alte prezumtii de fapt pe care se poate sprijini.

2. Caracterul imprescriptibil al actiunii in revendicare este un principiu care decurge din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate care nu se stinge prin neuz indiferent de timpul cat titularul sau nu l-a exercitat. Deci, rezulta ca actiunea in revendicare se stinge o data cu stingerea dreptului de proprietate. O exceptie de la principiul imprescriptibilitatii al actiunii in revendicare este stipulata de Codul de procedura civila, care prevede ca in cazul vanzarii la licitatia publica a unui imobil supus urmaririi silite, orice actiune introdusa de cel ce se pretinde titularul acelui bun se prescrie in termen de 5 ani calculati de la data punerii in executare a ordonantei de actiune introdusa de cel ce se pretinde titularul acelui bun se prescrie in termen de 5 ani calculati de la data punerii in executare a ordonantei de adjudecare.

Prinintroducereaaciuniinrevendicare,reclamantulurmreterespectareadreptului sudeproprietateasuprabunuluiceiaparineprecumirestituireaacestuia. Aadar,proprietarulneposesorurmrete restituirea bunului su de la posesorul neproprietar.Atuncicndaciuneanrevendicareesteadmisinstanaprinhotrrejudectoreasc varecunoate reclamantului dreptul deproprietatei pe cale de connsecin va dispune obligarea la restituirea bunului reclamantului sau , dupa caz, il va obliga pe parat de a se abtine a mai aduce atingerea exercitiului dreptului de proprietate. Aceste efecte se evidentiaza pe trei planuri importante :Restituirea bunului;Restituirea fructelor produse de bun;Acoperirea cheltuielilor efectuate in legatura cu bunul 1. Restituirea bunului prin revendicarea bunului imobil, reclamantul urmareste restituirea bunului sau, in natura, impreuna cu toate accesoriile sale . Restituirea bunului se va face ca efect al admiterii actiunii in revendicare. Bunul se inapoiaza liber de orice sarcini in ipoteza in care anterior restituirii paratul sau alta persoana l-ar fi grevat.

Exista situatii cand restituirea in natura nu este posibila , astfel:

Atunci cand bunul a pierit din caz fortuit , iar posesorul a fost de buna credinta, riscul pieriri bunului il suporta reclamantul proprietar;Atunci cand bunul a pierit din cauza de forta majora, iar posesorul a fost de buna credinta, riscul pieririi bunului il suporta reclamantul;Atunci cand bunul a pierit din caz fortuit, iar posesorul a fost de rea credinta, riscul pieirii bunului il suporta posesorul , care restituie contravaloarea bunului, cu exceptia situatiei in care face dovada ca bunul ar fi pierit si la proprietar;Atunci cand bunul a pierit din cauza de forta majora, iar posesorul a fost de rea credinta, riscul bunului il suporta posesorul , care restituie contravaloarea bunului, cu exceptia situatiei in care face dovada ca bunul ar fi pierit si la proprietar. 2 .Restituirea fructelor produse de bun un alt efect al admiterii actiunii in revendicare este acela al restituirii fructelor bunului restituit a caror regim va fi stabilit in functie de buna sau reaua credinta a posesorului;Daca posesorul a fost de buna credinta fructele se cuvin acestuia pana la data introducerii actiunii in revendicare. Asadar se considera ca buna credinta a posesorului neproprietar inceteaza la aceasta data, iar dupa data aceasta, fructele se restituie proprietarului.

2. Acoperirea cheltuielilor efectuate in legatura cu bunul

Admiterea actiunii in revendicare conduce la restituirea unui lucru a carui valoare a fost pastrata sau chiar marita fata de momentul iesirii sale din posesia adevaratului proprietar datorita unor cheltuieli efectuate de un neproprietar de natura sa ii saraceasca patrimoniul. In aceste conditii, se creaza o imbogatire fara justa cauza a adevaratului proprietar care naste in sarcina sa o obligatiede restituire, in limita imbogatirii sale, catre posesorul neproprietar care a efectuat aceste cheltuieli. Codul civil statueaza ca: Fructele produse de un lucru nu se cuvin proprietarului decat cu indatorire de parte-I de a plati semnaturile, amanaturile, araturile si munca depusa de altii. In cazul in care bunul revendicat a suferit deteriorari pe perioada in care s-a aflat la posesorul neproprietar, sumele cuvenite pentru aceste deteriorari se restituie conform legii: posesorul de buna credinta raspunde de deteriorarile ce-i sunt imputabile, iar posesorul de rea credinta raspunde de deteriorarile intervenite, inclusiv de cele datorate cazului fortuit, daca nu face dovada ca ele ar fi avut loc chiar daca bunul s-ar fi aflat la proprietar

Prin actiunea introductiva de instanta, reclamanta A a chemat in judecata pe paratul B , solicitand ca , prin sentinta ce se va pronunta: Sa fie obligat paratul sa lase reclamantei , in deplina proprietate si posesie, suprafata de 25m .p teren, situata in localitatea x, judetul y;Sa fie obligat paratul sa ridice constructiile edificate pe terenul proprietatii reclamantei situat in localitatea X, judetul Y, in cazul in care paratul va refuza indeplinirea acestei obligatii, sa fie autorizata reclamanta sa ridice ea, pe cheltuiala paratului, aceste constructii;Sa fie obligat paratul sa plateasca cheltuielile de judecata ocazionate de prezentul litigiu. In motivarea in fapt a cererii, reclamanta A a aratat ca, prin contractul de vanzare- cumparare autentificat la biroul notarului public Z, ea a cumparat de la vanzatorul Y , compus din casa de locuit cu 4 camere, bucatarie, anexe si din suprafata de 229 m .p. teren Dupa incheirea contractului mentionat, reclamanta a observat ca suprafata de teren din ingraditura este mai mica decat cea mentionata in documentatia cadastrala intocmita la incheirea contractului de vanzare-cumparare. Aceasta diferenta de teren lipsa se regaseste la paratul B , care este vecinul sau din partea de nord al imobilului proprietateaa reclamantei. O alta parte din terenul lipsa se regaseste la vecinul de la sud al imobilului reclamantei, numitul C , insa intre reclamanta si vecinul de la sud a intervenit o intelegere Pe suprafata de 25 m.p. teren proprietatea reclamantei , ocupata de parat , acesta a edificat un garaj si refuza sa elibereze de bunavoie acest teren. In probatiune, reclamanta A a precizat ca se prevaleaza de proba cu inscrisuri, interogatoriul paratului , martori si expertiza topografica si in consructii.

Paratul B a formulat intampinarea ce a fost depusa la dosarul cauzei prin care acesta a solicitat respingerea cererii introductive de instanta a reclamantei A ca neintemeiata. Paratul a sustinut ca se invecineaza cu imobilul proprietatea reclamantei , insa nu a ocupat nici o suprafata de teren din terenul reclamantei. Paratul a aratat ca este proprietarul unei suprafete de teren pe care a cumparat-o de la vanzatorul D prin contractul de vanzare cumparare autentificat cu nr.x .05.11.2002. Pe suprafata de teren pe care parata a cumparat-o se afla o magazie construita de vanzatorul D. Dupa ce a cumparat acest teren, pe terenul mentionat in locul vechii magazii paratul a construit un garaj,exact pe amplasamentul unde se aflase magazia, chiar pe linia de hotar, construind si un gard. Toate aceste lucruri au fost efectuate de catre parat cu acordul fostului proprietar numit D. Reclamanta a devenit vecinul paratului abia in anul 2010, cand garajul si gardu erau deja construite. Astfel, paratul a sustinut ca nu a ocupat din terenul reclamantei si nici nu a modificat nimic din configuratia imobilului. Cu privire la cererea pentru granituirea, paratul a solicitat respingerea acesteia, deoarece linia de hotar este clar stabilita, inca din anul 2002, cand paratul a construit gardul impreuna cu fostul proprietat.

Universitatea tefan cel Mare SuceavaFacultatea de tiine Economice i Administraie PublicSpecializarea Administraie PublicProiect la disciplina

Student: Covrig Ionut Alexandru Gr. I Suceava 2015

Prin sentina civil nr. zxw/01.12.2012,instana de judecat a respins ca nentemeiat aciunea introductiv de instan. Pentru a pronuna hotrrea respectiv instana a avut n vedere urmtoareleconsiderente: Privitor la fondul cauzei, art. 6 alin.6 dinLegea nr 71/2002pentru punerea n aplicare a Legii nr. 287/2009 privindCodul civilprevede c Dispoziiile legii noi sunt de asemenea aplicabile i efectelor viitoare ale situaiilor juridice nscute anterior intrrii n vigoare a acesteia, derivate din starea i capacitatea persoanelor, din cstorie, filiaie, adopie i obligaia legal de ntreinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, i din raporturile de vecintate, dac aceste situaii juridice subzist dup intrarea n vigoare a legii noi. Fa de prevederile sus invocate, referitor la cererea n revendicare devin aplicabile prevederileart.563 alin .1din Codul civil (Legea nr. 287/2009), conform crora Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alt persoan care l deine fr drept. El are, de asemenea, dreptul la despgubiri, dac este cazul. Alineatul 3 al aceluiai articol prevede c Dreptul de proprietate dobndit cu bun-credin, n condiiile legii, este pe deplin recunoscut. n doctrin, aciunea n revendicare a fost definit ca fiind oaciune real, prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sau cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar. Prin aciunea n revendicare o persoan cere s i se recunoasc dreptul de proprietate asupra unui lucru de care a fost deposedat. n cadrul unei astfel de aciuni, reclamantul revendicant este dator s dovedeasc faptul c el este proprietarul bunului revendicat i c acest bun este deinut pe nedrept de ctre prt.

Dinprobele administrate, a rezultat c prtul B a devenit proprietarul situat n localitatea X, judeul Y n baza contractului de vnzare-cumprare autentificat cu X/05.11.2002 i, imediat dup cumprarea imobilului prtul a construit gardul despritor i, n locul magaziei, acesta a construit un garaj. Reclamanta A a cumprat, prin contractul autentificat cu nr. abc/01.09.2010, imobilul (cas de locuit i 225,21 m.p. teren real msurat) situat n aceeai localitate, imobil nvecinat pe latura de nord cu imobilul cu nr. cadastral provizoriu X/1/2 (proprietatea prtului B). Dinprobele administrate, a rezultat c prtul B a devenit proprietarul situat n localitatea X, judeul Y n baza contractului de vnzare-cumprare autentificat cu X/05.11.2002 i, imediat dup cumprarea imobilului prtul a construit gardul despritor i, n locul magaziei, acesta a construit un garaj. Reclamanta A a cumprat, prin contractul autentificat cu nr. abc/01.09.2010, imobilul (cas de locuit i 225,21 m.p. teren real msurat) situat n aceeai localitate, imobil nvecinat pe latura de nord cu imobilul cu nr. cadastral provizoriu X/1/2 (proprietatea prtului B). Att prtul, ct i reclamanta au cumparat imobilele de la acelai vnztor, numitul D.

Din probele administrate, cu precdere dinrapoartele de expertizefectuate de ctre expertul VAS, a rezultat c prtul deine n realitate suprafaa de 112 m.p. teren (fa de 102 m.p. teren, ct are nscris n actul de proprietate), iar reclamanta deine n realitate suprafaa de 197 m.p. teren (fa de 225 m.p. teren, ct are nscris n actul su de proprietate). Aadar, prtul a dobnditdreptul de proprietateasupra imobilului cu mult timp nainte de data la care reclamanta a cumprat imobilul. Tot cu mult timp nainte ca reclamanta s fi cumprat imobilul, prtul a construit gardul despritor, precum i garajul n locul magaziei. Rezult c, la data la care reclamanta a cumprat imobilul, erau deja construite att gardul desparitor de pe latura nvecinat cu imobilul cumprat de prt, ct i garajul amplasat pe terenul proprietatea prtului. Aceast situaie exist la data cnd reclamanta a cumprat imobilul de la vnztorul D, situaie recunoscut n instan, la termenul din 20.02.2014, de ctre reclamanta A. Totodat,amplasamentulpe care l avea gardul despritor dintre imobilele proprietatea prilor la data cnd reclamanta a cumprat imobilul, a rmas neschimbat pn n prezent.n aceasta situaie, reclamanta nu poate pretinde c prtul B i-ar fi ocupat vreo suprafa din terenul proprietatea sa

Da , sentina civil nr. zxw/01.12.2012 a instanei de fond a fost atacat de ctre reclamanta A, dar instana superioar a meninut hotrrea respectiv, reinndu-se temeinicia i legalitatea acesteia.

In concluzie actiunea de revendicare este un mijloc de aparare in justitie a dreptului de proprietate privata si a dreptului de proprietate publica si reprezinta actiunea in justitie aflata la indemana proprietarului bunului impotriva posesorului sau impotriva altei persoane care detine bunul respectiv

Ion Filipescu, Drept civil,Dreptul de proprietate si alte drepturi reale, Editura Universul Juridic, Bucuresti , 2006Vasile Patulea , Dreptul de proprietate , vol I,Editura Rosetti, Bucuresti, 2004Corneliu Turianu, Institutii de drept civil, Editura Universitara, Bucuresti, 2007