drept-caiet practica1

7/28/2019 drept-caiet practica1

1/20

ACTIVITATEA DE PRACTICA:

In cadrul cabinetului de avocat Sorin Boldi, din Baroul Bucuresti.

s-au urmarit listele afisate la avizier cu privire la judecarea dosarelor civile, penale din zilele respective

s-a asistat, in sala de judecata, la desfasurarea activitatii de judecata a unor dosare cu obiect: litigdivort, partaj, litigii de munca, comerciale, punere in posesie, ordonanta presedintiala e.t.c.

s-au desfasurat activitati cu privire la studierea dosarelor, la arhive.

PROCESUL CIVIL

Procesul civileste activitatea desfasurata de: instanta, parti, organul de executare si alte organe sau

persoane care participa la infaptuirea justitiei in pricinile civile, precum si raporturile dintre acestiparticipanti, in vederea realizarii sau stabilirii drepturilor ori intereselor civile deduse judecatii si executarsilite a hotarrii judecatoresti sau a altor titluri executorii conform procedurii stabilite de lege.In cadrul infaptuirii justitiei, procesul civil este deci activitatea pe care o desfasoara organele de stat

competente, cu participarea partilor interesate, in vederea rezolvarii conflictelor ce se ivesc in circuitul civProcesul civil serveste ca forma speciala a constringerii de stat pentru valorificarea in concret a dreptului

subiectiv incalcat si prin aceasta, la restabilirea ordinii de drept tulburate.

1. ETAPA SCRIS

Cererea de chemare in judecatCererea de chemare in judecat reprezint actul de procedur prin care partea interesat se adresea

instanei de judecat pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat, manifestarea de voin a celinteresat de a-i afirma o pretenie i de a-i exercita dreptul de a reclama punerea in micare a aciuncivile.

Cererea de chemare in judecat trebuie s cuprind, potrivit art. 112 Codul de procedur civiurmtoarele elemente:

numele, domiciliul sau reedina prilor ori pentru persoanele juridice denumirea i sediul loprecum i, dup caz, numrul de inmatriculare in registrul comerului sau de inscriere in registrpersoanelor juridice, codul fiscal i contul bancar. Dac reclamantul locuiete in strintate, va arta domiciliul ales in Rominia, unde urmeaz a i se face toate comunicrile;

numele i calitatea celui care reprezint partea in proces, iar in cazul reprezentrii prin avocanumele acestuia i sediul profesional;

obiectul cererii i valoarea lui, dup preuirea reclamantului, atunci cind preuirea este posibil; artarea motivelor de fapt i de drept pe care se intemeiaz cererea; artarea dovezilor pe care se sprijin fiecare capt de cerere; semntura.

Ca form a aciunii civile, cererea de chemare in judecat declaneaz procesul civil i, implic


2/20

produce anumite efecte. Astfel, cererea de chemare in judecat: investete instana cu soluionarea litigiului;

1 constituie baza raportului procesual civil ce se formeaz intre reclamant i prt, fixeaz cadrprocesual in care se va desfura judecata cu privire la pri i la obiectul litigiului;0 exprim opiunea reclamantului, in cazul competenei teritoriale alternativ, de a alege instan

competent, opiune asupra creia nu poate reveni;1 opereaz punerea in intrziere a prtului;

2 face s intrerup prescripia dreptului la aciune, ins pentru a produce efectul imperativ dprescripie trebuie ca cererea s fie introdus inuntrul termenului i s nu fie respins, anulat, perimasau reclamantul s nu fi renunat la ea.

IntmpinareaIntmpinarea este actul de procedur prin care prtul rspunde la cererea de chemare in judecat

urmrete s se apere fa de preteniile reclamantului.Intmpinarea cuprinde, potrivit art.115 Codul de procedur civil: excepiile de procedur pe ca

prtul le ridic la cererea reclamantului; rspunsul la toate capetele de fapt i de drept acererii; dovezile cu care se apr impotriva fiecrui capt de cerere cind va cere dovada cu martoprtul va arta numele i locuina lor; semntura.

Intmpinarea este obligatorie, afar de cazurile in care legea prevede altfel. Nedepunerea, in termenprevzut de lege, a intmpinrii, atrage decderea prtului din dreptul de a mai propune probe i de a minvoca excepii in afara celor de ordine public.

Cererea reconvenionalCererea reconvenional este mijlocul procedural prin care prtul formuleaz pretenii proprii fa d

reclamant. Potrivit art.119, alin.2, C.pr.civ., cererea reconvenional trebuie s indeplineasc condiiprevzute pentru cererea de chemare in judecat. Cererea reconvenional se depune odat intmpinarea sau, dac prtul nu este obligat la intmpinare, cel mai trziu la prima zi de infiare. Ea

judec odat cu cererea principal, ins, cind aceasta este in stare de a fi judecat, instana va putea judedeosebit.

Msurile asiguratoriiMsurile asiguratorii reprezint in general toate mijloacele prin care cel care ridic o pretenie i

justiie i asigur din timp execu-tarea hotrrii favorabile pe care s o obin impotriva adversarului sEste de reinut c msurile asiguratorii nu sunt msuri de executare silit, ci mijloace procesuale care intin coninutul aciunii civile i care au ca scop doar asigurarea prii, prin indisponibilizarea bunurilurmribile ale debitorului sau a celor ce formeaz obiectul litigiului, asupra posibilitii de realizare efectiva executrii silite dac va obine titlul executoriu.

In Codul de procedur civil sunt reglementate trei msuri asigu-ratorii, i anume: sechestrasigurator (se aplic in cazul in care obiectul litigiului de fond il reprezint plata unei sume de bani const in indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile urmribile ale debi-torului-prt); poprireasiguratorie (se poate infiina asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobiincorporabile urmribile datorate debitorului de o ter persoan sau pe care aceasta i le va datora in viitin temeiul unor raporturi juridice existente in condiiile stabilite de art.591 C.pr.civ); sechestrul judici(se aplic in cazul bunurilor ce formeaz obiectul procesului i const in incre-dinarea de ctre instanpazei i administrrii acestor bunuri unei anumite persoane pin la finalizarea procesului printr-o hotrexecutorie).

Citarea i comunicarea actelor de procedurPotrivit art.85 din Codul de procedur civil, judectorul nu poate hotr asupra unei cereri dec

dup citarea sau infiarea prilor, afar numai dac legea nu dispune altfel. Art.88 din Codul dprocedur civil prevede c citaia va cuprinde numrul i data emiterii, precum i numrul dosaruluartarea anului, lunii, zilei i orei de infiare; artarea instanei i sediului ei; numele, domiciliul calitatea celui citat; numele i domiciliul prii potrivnice i felul pricinii; alte noiuni prevzute de legparafa efului instanei i semntura grefierului. Citaia, sub pedeapsa nulitii, va fi inminat prii cu cpuin cinci zile inaintea termenului de judecat, iar in pricinile urgente, termenul poate fi i mai scurt, dupaprecierea instanei.

2


3/20

2. ETAPA DEZBATERILOR

Desfurarea procesului in faa instanei de judecat d posibi-litate judectorului s-i execute rolactiv in vederea aflrii adevrului, s asigure respectarea principiului contradictorialitii, a principiuldreptului de aprare i a principiului legalitii.

edinele de judecatGrefierul de edin, conform art. 46 din Regulament, preia dosarele din arhiv sub semntur registrul de termene, cu cel puin 48 ore inaintea termenului de judecat, indeplinind urmtoareactiviti: intocmete lista cauzelor, pe care o afieaz cu 24 de ore inaintea termenului de judecatcompleteaz condica de edin, separat pe complete; verific dac au sosit la instan i s-au ataat dosare dovezile de inminare sau de comunicare a citaiilor i a celorlalte acte procedurale; informeaz ppreedintele completului de judecat asupra eventualelor deficiene inainte de a preda dosarecompletului.

Judecarea cauzelor civile se face, in mod obinuit, de un complet care este, de regul, prezidat dpreedintele sau vicepreedintele instanei atunci cind acesta particip la judecat. In celelalte cazucompletul de judecat este prezidat de ctre judectorul desemnat de preedintele instanei sau seciei.

Potrivit art.130 alin.1 C.pr.civ., judectorii sau prile pot pune intrebri martorilor sau experilonumai prin mijlocirea preedintelui, care poate incuviina ca acetia s pun intrebrile direct.

edinele de judecat sunt publice; accesul publicului in sal nu poate fi limitat dect in cazurile i condiiile anume prevzute de lege.

Principalele momente in desfurarea judecii sunt: apelul, care se face de ctre grefierul de edin. In funcie de situaia concret, preedinte

completului va proceda la aminarea procesului (cind exist motive intemeiate) sau la soluionarea cauz(cind nu s-a impus aminarea);

in cazul in care s-a trecut la soluionarea cauzei, instana se va pronuna mai intii dac au foinvocate, asupra excepiilor de procedur i a celor care fac inutil cercetarea fondului;

la judectorie, preedintele completului de judecat inainte de a intra in dezbateri va incermpcarea prilor;

dup soluionarea aspectelor menionate se intr in dezbateri; cind instana se va socoti lmurit, preedintele completului va declara dezbaterile inchise, instan

retrgindu-se pentru deliberare. In cazul in care instana gsete necesare noi lmuriri, cauza poaterepus pe rol.

Soluionarea unui proces, de regul, nu se poate efectua la un singur termen de judecat, ci la mmulte termene, dintre care o importan deosebit are prima zi de infiare.

Prima zi de infiare este acel termen la care prile legal citate pot pune concluzii.Prima zi de infiare poate fi primul termen de judecat, ins dac nu sunt indeplinite cumulat

condiiile menionate (prile s fie legal citate i s poat pune concluzii) prima zi de infiare se prorogpin la termenul cind se va realiza acest aspect.

Excepiile procesualeExcepiile procesuale sunt mijloacele prin care, in cadrul procesului civil, partea interesat, procuror

sau instana din oficiu invoc in condiiile prescrise de lege i fr a pune in discuie fondul preteni

deduse judecii neregulariti procedurale sau lipsuri privind exerciiul dreptului la aciune, urmrinaminarea sau mpiedicarea judecii in fond. Excepiile procesuale se clasific dup trei criterii, i anumobiectul lor (excepii de procedur i excepii de fond), actul pe care tind s-l realizeze (excepii dilatorii excepii peremptorii), caracterul de ordine public sau de ordine privat al normei juridice inclca(excepii absolute i excepii relative).

Dispoziiile articolului 137 alin.1 din Codul de procedur civil reglementeaz procedura soluionare a excepiilor procesuale, stabilind c instana se va pronuna mai intii asupra excepiilor dprocedur i asupra excepiilor de fond care fac de prisos, in total sau in parte, cercetarea in fond a pricini

Al doilea alineat al articolului 137 din Codul de procedur civil prevede c excepiile nu vor putea

3


4/20

unite cu fondul dect dac pentru judecarea lor este nevoie s se administreze dovezi in legtur cdezlegarea pe fond a pricinii. Din dispoziiile legale menionate reiese c excepiile procesuale se rezolvinainte de cercetarea fondului preteniei deduse judecii. Dac excepia este invocat in cursul judecfondului, instana va soluiona in primul rind excepia procesual. In cazul in care excepia invocat esintemeiat instana o va admite pronunind fie o incheiere dac dispune aminarea judecii, fie o hotrdac respinge sau anuleaz cererea sau i declin competena. In cazul in care excepia este neintemeiainstana, o va respinge printr-o incheiere interlocutorie continuindu-se judecata.

Incheierea prin care s-a admis sau s-a respins excepia procesual poate fi atacat numai odat hotrrea de fond, dac legea nu dispune alt fel.

Hotrrea prin care a fost admis excepia este supus aceluiai regim juridic ca i hotrrea ce urm

s se pronune pe fond.Probele in procesul civilIn procesul civil, probele au o importan deosebit, deoarece, pentru a putea pronuna hotrr

judectoreasc, judectorul trebuie s cunoasc raporturile juridice dintre pri, faptele care au dat nateconflictului de interese dedus judecii i in funcie de aceste fapte s aplice norma de drecorespunztoare. Procesele sunt reglementate in Codul civil i Codul de procedur civil.

In cadrul procesului civil sunt folosite urmtoarele mijloace de probe: proba prin inscrisuri, probprin declaraiile martorilor, proba prin rapoartele de expertiz, cercetarea la faa locului, mrturisireprezumiile.

Proba prin inscrisuriPrin inscris se inelege consemnarea de date despre acte i fapte juridice, cu un mijloc adecvat pe u

anumit suport material. Cele mai importante inscrisuri sunt inscrisurile autentice (se fac cu solemniticerute de lege de un funcionar de stat care are drept de a funciona in locul unde actul s-a incheiat) inscrisurile sub semntur privat (sunt intocmite i semnate de prile de la care eman). In Codul civil, iafar de inscrisurile autentice i inscrisurile sub semntur privat, sunt prevzute i dispoziii care refer la registrele comercianilor (art.1183-1184), registrele, crile sau hrtiile casnice (art.1185), mennerea creditorului pe titlu de crean (art.1186), rboaje (art.1187).

Codul comercial se refer la facturi acceptate coresponden, telegrame i registrele prilor.Proba prin declaraiile martorilorPrin mrturie se inelege relatarea oral fcut de o persoan in faa instanei de judecat cu privire

acte sau fapte litigioase care au fost svrite in trecut despre care are cunotin personal.Potrivit art.189 C. pr. Civ., nu pot fi ascultate ca martori: rudele i afinii pin la gradul trei inclusi

soul chiar desprii, interziii judectoreti i cei declarai prin lege incapabili de a mrturisi, ccondamnai pentru jurmint sau mrturie mincinoas.

Mrturisirea (recunoaterea)Mrturisirea este recunoaterea de ctre o persoan a unui act sau fapt pe care o alt persoan

intemeiaz o pretenie i care este de natur s produc efecte contra coautorului ei.Reiese c mrturisirea provine numai de la una din pri i ea nu trebuie confundat cu mrturia, ca

aparine, aa cum am artat, martorului.Mrturisirea poate fi de dou feluri: mrturisirea extrajudiciar (este fcut in afara judec

procesului) i mrturisirea judiciar (este fcut in timpul procesului inaintea instanei de judecat).In cazul in care nu este fcut spontan, mrturisirea se obine prin procedura interogatoriului (art.2

225 C.pr. civ.).Proba prin rapoartele de expertizPotrivit art.201 C.pr.civ., cind pentru lmurirea unor mprejurri de fapt instana consider neces

s cunoasc prerea unor specialiti, ea va numi la cererea prilor ori din oficiu unul sau trei experstabilind prin incheiere punctele asupra crora ei urmeaz s se pronune i termenul in care trebuie s

efectueze expertiza.Termenul va fi stabilit astfel inct depunerea expertizei la instan s aib loc cu cel puin cinci zi

inainte.Cercetarea la faa loculuiIn cazul cind va socoti de trebuin, instana va putea hotr ca in intregul ei sau unul din magistra

s mearg la faa locului spre a se lmuri asupra unor mprejurri de fapt care se vor arta prin incheie(art.215 C. pr. civ.). Cercetarea la faa locului se solicit de pri sau se dispune din oficiu de instan.

Prezumiile

4


5/20

Prezumiile sunt definite de art.1199 C. Cv. Potrivit dispoziiei legale menionate, prezumiile suconsecinele pe care legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut.

In esen, prezumia este o presupunere pe care o face legiuitorul (prezumia legal), sau judector(prezumia simpl).

Incidente procedurale care pot aprea in cursul judeciiSuspendarea judeciiSuspendarea judecii intervine datorit unor mprejurri voite de pri, care nu mai struie

soluionarea cauzei, sau independente de voina lor, cind sunt in imposibilitatea de a se prezenta judecat. Cauzele principale de suspendare sunt grupate in art. 242-244 C.pr.civ. Suspendarea este de doufeluri: suspendarea voluntar (intervine datorit manifestrii voinei prilor, i este, la rindul ei, expre

sau tacit ) i suspendarea legal (intervine de drept sau rmine la aprecierea instanei).Suspendarea judecii se dispune de ctre instan printr-o incheiere care poate fi atacat cu recurs mod separat (art.244 C.pr.civ).

PerimareaPerimarea este sanciunea procedural ce determin stingerea procesului in faza care se gsete

urmare a rminerii lui in nelucrare un anumit timp, prevzut de lege, din culpa prii.Potrivit art.248 C.pr.civ., orice cerere de chemare in judecat, contestaie, apel, recurs, revizuire

orice alt cerere de reformare sau de revocare se perimeaz de drept chiar impotriva incapabililor dacrmas in nelucrare din vina prii timp de un an. Partea nu se socotete a fi de vin cind actul de proceduurma s fie indeplinit din oficiu.

Alineatul 2 prevede c termenul perimrii nu curge ct timp, fr vina prii, cererea nu a ajuns instana competent s o judece sau nu se poate fixa termen de judecat.

Spre deosebire de termenul de perimare care, in materie civil, este de un an, in materie comerciaeste de 6 luni. Perimarea se constat din oficiu de ctre instan sau la cererea prii interesate. Hotrrprin care se constat perimarea este supus recursului in termen de cinci zile de la pronunare (art.253 alC.pr.civ).

Actele de dispoziie ale prilorRenunarea reclamantuluiRenunarea reclamantului se manifest sub dou forme: renunarea reclamantului la judecat

renunarea reclamantului la dreptul subiectiv dedus judecii.Potrivit art.246 C.pr.civ., reclamantul poate s renune oricind la judecat fie verbal in edin, f

prin cererea scris. Instana ia act de cererea de renunare la judecat printr-o incheiere dat fr drept dapel.

De asemenea, renunarea la dreptul subiectiv dedus judecii poate avea loc oricind, dei art.247 alinse refer numai la renunarea in faa primei instane i apel.

In caz de renunare la insui dreptul pretins, instana se va pronuna prin hotrre, prin care vrespinge cererea in fond i va hotr asupra cheltuielilor. Hotrrea este supus recursului.

AchiesareaAchiesarea se manifest sub dou aspecte: achiesarea prtului (acesta recunoate pretenii

reclamantului fie spontan fie prin intermediul reclamantului) i achiesarea prii care a pierdut proces(partea care a pierdut procesul renun la dreptul de a ataca hotrrea).

TranzaciaTranzacia este un contract prin care prile termin un proces inceput sau preintmpin un proces

se poate nate prin concesii reciproce, constind in renunri reciproce la pretenii sau in prestaii nsvrite ori promise de o parte in schimbul renunrii de ctre cealalt parte la dreptul care este litigios oindoielnic.

Dispoziiile art. 271 Cod de procedur civil prevd c prile se pot infia oricind in cursul judec

chiar fr s fi fost citate pentru a cere s se dea hotrre care s consfineasc invoiala lor.Invoiala prilor va fi infiat in scris i va alctui dispozitivul hotrrii.Hotrrea care consfinete invoiala prilor este supus numai recursului.

5


6/20

3. ETAPA DELIBERRII I PRONUNRII HOTRRIIDup inchiderea dezbaterilor, judectorii delibereaz in secret asupra soluiei ce urmeaz s de

fiecrei cauze. Rezultatul deliberrii are loc printr-o minut scris de ctre un membru al completului djudecat i care a participat la judecata cauzei. Soluia se consemneaz in condica de edin, iar dupaceasta, intotdeauna, se pronun in edin public, chiar in lipsa prilor.

Hotrrea judectoreascHotrrea desemneaz actul de dispoziie prin care instana, realizind o adevrat activitate

judecat, traneaz un litigiu, rostind dreptul i stabilind msuri pentru recunoaterea, ocrotirea svalorificarea lui.

Din punct de vedere al redactrii, hotrrea judectoreasc cuprinde trei pri: practicaua (intocmete de ctre grefierul de edin i trebuie prevzute meniunile din art. 261, pct. 1-4considerentele (motivele de fapt i de drept care au format convingerea instanei in vederea pronunridispozitivul ( cuprinde soluia dat de completul de judecat, concretizat in minut).

Hotrrea este redactat de ctre judectorul desemnat de ctre preedintele completului de judecaatunci cind completul este alctuit din mai muli judectori.

PROCESUL PENAL

Procesul penal este activitatea reglementata de lege, desfasurata de organele competente, cparticiparea partilor si a altor persoane, avand ca scop constatare la timp si in mod complet a faptelor cconstituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potriv

vinovatiei sale si nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.Este activitatea de dovedire a infractiunilor care formeaza obiectul unei cauze penale, realizat

potrivit legii, de procedura penala de catre organele judiciare ale statului, cu participarea partilor si a altopersone, in scopul restabilirii ordinii de drept, prin aplicarea pedepselor corespunzatoare persoanel

vinovate si prin luarea celorlalte masuri prevazute de legea penala.

Fazele procesului penalFazele procesului penal sunt diviziuni ale acestuia, in care isi desfasoara activitatea o anumi

categorie de organe judiciare in indeplinirea atributiilor ce se inscriu in functia lor procesuala si dupepuizarea carora pot fi date anumite solutii privind cauza penala.

1. Faza de urmarire penalaAre ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificar

autorului (faptuitorului) unei infractiuni, prinderea acestuia, descoperirea, ridicarea si administrarprobelor in vederea trimiterii in judecata si la stabilirea raspunderii acestora pentru a se constata daca escazul sau nu sa se dispuna trimiterea in judecata (art.200 Cod p.p)

Actiunea de urmarire penala este efectuata de procurori, de organele de cercetare penala a

justitiei, formate din organele de cercetare ale politiei judiciare si organele de cercetare penala speciale.Actele prin care este marcat momentul de inceput al urmaririi penale sunt: procesul-verbal sa

rezolutia motivata / ordonante, iar momentul final al acestei faze este rechizitoriul prin care se dispuntrimiterea in judecata; ordonanta de scoatere de sub urmarire penala; incetarea urmaririi penale; clasarea

2. Faza de judecata.

6


7/20

In aceasta faza, isi desfasoara activitatea instantele judecatoresti, ce verifica legalitatea actelormasurilor procesuale dispuse de organale de urmarire penala, readministreaza probele stranse in cursurmaririi penale, procedand la completarea lor, la care participa, de regula, procurorul.

Momentul de inceput al fazei de judecata este marcat de inaintarea rechizitoriului la instanta cand sefectuat urmarirea penala, sau plangerea prealabila, cand nu se efectueaza urmarirea penala, iar momentfinal al judecatii se realizeaza prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive, sentinta, decizie.

3 3. Punerea in executare a hotararilor penale

Isi desfasoara activitatea instantele de judecata, procurorul, unele organe ale Ministerului Interne si alte organe abilitate.Momentul de inceput este acela al eliberarii mandatului de executare de catre instanta si trimiter

acestuia la organul competent sa-l duca la indeplinire. Momentul final este determinat In functie de felpedepsei: inchisoarea momentul final fiind marcat de procesul-verbal de constatare a inceperii executasi amenda momentul final este depunerea, la instanta de executare, a recipisei de achitare a amenpenale.

PARTICIPANTII:

Participantii in procesul penal sunt acele organe si persoane care, prin calitatea si rolul pe care il acontribuie la realizarea scopului procesului penal.

Participantii In procesul penal sunt:

Organele judiciare actioneaz` In numele statului pentru ocrotirea intereselor intregii societaAcestea sunt:

Instantele de judecata (judecatorii, tribunale specializate, tribunale, curti de apel, tribunamilitare, tribunalul militar teritorial, curtea militara de apel, Inalta curte de casatie si justitie);

Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drepprecum si drepturile si libertatile cetatenilor. Isi exercita atributiile prin procurori, constituiti parchete pe langa fiecare instanta judecatoreasca, in conditiile legii ;

Organele de cercetare penala (organele de cercetare ale politiei judiciare si organe dcercetare speciale).

Partile din proces actioneaza pentru realizarea intereselor persoanelor care se nasc din infeac\iunprin formularea de cereri, memorii, interventii, concluzii adresate organelor judiciare: Inculpatul;

Partea vatamata;

Partea civila;

Partea responsabila civilmente.

Aparatorul, care actioneaz` in numele partii careia ii acorda asistenta juridica, avand o pozitspeciala intre ceilalti participanti.

Alte persoane : Martorii; Martorii asistenti;

Expertii;

Interpretii;

Agentii procedurali;

Mandatarii;

Succesorii.

7


8/20

Reprezentantii. Substituitii procesuali.

Puterea judecatoreasca se exercita de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de alte instanjudecatoresti stabilita de lege.

Este separata si este in echilibru cu celelalte puteri ale statului, avand atributii proprii ce suexercitate prin instantele judecatoresti, conform principiului constitutional al independentei inamovibilitatii judecatorilor si cu dispozitiile celorlalte legi.

Infaptuiesc justitia in scopul apararii, realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale acetatenilor si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii.

Consiliul Superior al Magistraturii este reprezentantul autoritatii judecatoresti si garantindependentei justitiei.

Ministerul Justitiei asigura buna organizare si administrare a justitiei ca serviciu public.

Instantele pot avea In organizarea lor doua sau mai multe sectii. Numarul sectiilor curtilor de apetribunalelor, precum si sectiile judecatoriilor se stabilesc prin hotarare a Consiliului Superior Magistraturii.

TIPURILE COMPETENTEI:a) Competenta functionala- forma de competenta prin care se determina categoriile de activitati p

care le desfasoara fiecare organ judiciar.b) Competenta materiala - forma de competenta prin care se stabileste capacitatea unui organ judicide a instrumenta anumite cauze penale.

c) Competenta teritoriala - forma de competenta prin intermediul careia se repartizeaza cauzepenale din punct de vedere teritorial, pe linie orizontala, intre organele judiciare de acelasi grad.

Competenta in materie penala:

a) Competenta judecatoriei: judeca in prima instanta toate infractiunile, cu exceptia celor date prin lege in competenta alt

instante.

solutioneaza si alte cazuri anume prevazute de lege;

b) Competenta tribunalului militar judeca in prima instanta:

a) infractiunile prevazute in art. 331-352 din Codul penal, precum si alte infractiuni savarsite legatura cu indatoririle de serviciu, comise de militari pana la gradul de colonel inclusiv, cexceptia celor date in competenta altor instante;

b) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 348-354, savarsite de civili;

judeca si solutioneaza si alte cauze anume prevazute de lege.

c) Competenta tribunalului judeca in prima instanta:

a) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 174-177, 179, art. 189 alin. 3, art. 190, art. 197 alin.

art. 209 alin. 3 si 4, art. 211 alin. 2, 2^1 si 3, art. 212, art. 215 alin. 5, art. 215^1 alin. 2, art. 252, 25255, 257, 266-270, 273-276 cand s-a produs o catastrofa de cale ferata, art. 279^1, 298, 312 si 31precum si infractiunea de contrabanda, daca a avut ca obiect arme, munitii sau materii explozive oradioactive;

b) infractiunile savirsite cu intentie, care au avut ca urmare moartea unei persoane;c) infractiunile privind siguranta nationala a Romaniei prevazute in legi speciale;d) infractiunea de spalare a banilor, precum si infractiunile privind traficul si consumul ilicit de drogurie) infractiunea de bancruta frauduloasa, daca fapta priveste sistemul bancar;e) infractiunile la regimul drepturilor de proprietate intelectuala si industriala;

8


9/20

f) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;

ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotaririlor penale pronuntate de judecatorii in priminstanta, cu exceptia celor privind infractiunile mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a);

ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate de judecatorii, in cazinfractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a), precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;

solutioneaza conflictele de competenta ivite intre judecatoriile din circumscriptia sa, precum si alcazuri anume prevazute de lege.

d) Competenta tribunalului militar teritorial judeca in prima instanta:

a) infractiunile mentionate in art. 27 pct. 1 lit. a)-e), savarsite in legatura cu indatoririle de servicide militari pana la gradul de colonel inclusiv;

b) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;

ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunalemilitare, cu exceptia infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a) si a infractiunilor contra ordiniidisciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani;

ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de tribunalele militare cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a) si al infractiunilor contra ordinii si disciplinmilitare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani, precum si in alte cazuri anumprevazute de lege;

solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunalele militare din circumscriptia sa, precum alte cazuri anume prevazute de lege.

e) Competenta Curtii de Apel judeca in prima instanta:

a) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 155-173 si 356-361;b) infractiunile savirsite de judecatorii de la judecatorii si tribunale, de procurorii de la parchete

de pe linga aceste instante, precum si de notarii publici;c) infractiunile savarsite de judecatorii, procurorii si controlorii financiari ai camerelor de contu

judetene, precum si de controlorii financiari de la Curtea de Conturi;d) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;

ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotaririlor penale pronuntate in prima instanta dtribunale;

ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate de tribunale in ap

precum si in alte cazuri anume prevazute de lege; solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunale sau intre judecatorii si tribunale d

circumscriptia sa ori intre judecatorii din circumscriptia unor tribunale diferite aflate in circumscriptCurtii, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.

solutioneaza cererile prin care s-a solicitat extradarea sau transferul persoanelor condamnate strainatate.

f) Curtea Militara de Apel: judeca in prima instanta:

a) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 155-173 si art. 356-361, savarsite de militari;b) infractiunile savirsite de judecatorii tribunalelor militare si ai tribunalelor militare teritoria

precum si de procurorii militari de la parchetele militare de pe linga aceste instante;c) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;

ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotaririlor pronuntate in prima instanta de tribunalemilitare teritoriale;

ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotaririlor pronuntate de tribunalele militateritoriale in apel, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;

solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunalele militare teritoriale sau intre tribunalemilitare si tribunalele militare teritoriale ori intre tribunalele militare din raza de competenta a untribunale militare teritoriale diferite, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.

9


10/20

g) Competenta Curtii Supreme de Justitie judeca in prima instanta:

a) infractiunile savirsite de senatori si deputati;b) infractiunile savarsite de membrii Guvernului;c) infractiunile savarsite de judecatorii Curtii Constitutionale, de membrii, judecatorii si procuro

Curtii de Conturi, de presedintele Consiliului Legislativ si de Avocatul Poporului;d) infractiunile savarsite de maresali, amirali, generali si chestori;e) infractiunile savirsite de sefii cultelor religioase organizate in conditiile legii si de ceilalti memb

ai Inaltului Cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;

f) infractiunile savarsite de judecatorii si magistratii asistenti de la Curtea Suprema de Justitie, judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, precum si de procurorii de parchetele de pe langa aceste instante si de procurorii Parchetului National Anticoruptie;

g) alte cauze date prin lege in competenta sa;

ca instanta de recurs, judeca:a) recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate, in prima instanta, de curtile de apel

Curtea Militara de Apel;b) recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate, ca instante de apel, de curtile de apel

Curtea Militara de Apel;c) recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate, in prima instanta, de sectia penala a Cur

Supreme de Justitie, precum si alte cazuri prevazute de lege.

judeca recursurile in interesul legii;

solutioneaza:a) conflictele de competenta in cazurile in care Curtea Suprema de Justitie este instanta superioa

comuna;b) cazurile in care cursul justitiei este intrerupt;c) cererile de stramutare;d) alte cazuri anume prevazute de lege.

ACTIVITATEA IN TIMPUL EDINTEI DE JUDECATA

Dosarele care vor fi judecate vor ajunge inainte de inceperea sedintei de la arhiva la judecatopentru a le studia inainte de inceperea sedintei de judecata; dupa aceea, grefierul ia dosarele de

judecatori si le aduce in sala de sedinta cu de ora inainte de a incepe sedinta.Grefierul le pune la dispozitia partilor spre a le studia, luandu-le inainte de intrarea completului djudecata.

Grefierul anunta intrarea completului de judecata si roaga persoanele aflate in sala sa se ridice picioare. Presedintele completului cere persoanelor sa se aseze, declarand deschisa sedinta. Presedintecompletului intreaba care cauze vor fi amanate si care vor fi cazurile cu impacari. Grefierul striga cauzeindicate de parti care sufera amanari si inmaneza dosarul completului pentru judecata. Dupa aceegrafierul striga lista in ordinea in care sunt cazurile.

Dupa strigarea cauzei si apelul partilor, grafierul va face referire la obiectul cauzei si stadiul in case afla pe scurt. Daca partile sunt prezente, se trece la judecarea cauzei prin ascultarea partilor, prprezentarea si depunerea probelor, si toate celelalte discutii cu privire la judecata. Daca la prima strigareunei cauze o parte nu este prezenta si prezenta ei este obligatorie, se amana cauza la a doua strigare .

In cursul sedintei grefierul va consemna in caietul de note:- numarul dosarului- sustinerile orale ale partilor- masurile dispuse de instanta.Caietul de note va fi numerotat si sigilat, acesta depunandu-se la arhiva instantei. Daca instan

ramane in pronuntare, presedintele completului va anunta in sedinta ziua si ora stabilite pentpronuntarea deliberarii.

La sfarsitul sedintei, completul se ridica iar presedintele completului declara incheiata sedinta judecata. Desfasurarea sedintei de judecata se inregistreaza cu mijloace tehnice audio. Incheierea

10


11/20

sedinta se intocmeste de grefier in 24 de ore de la terminarea sedintei si se semneaza de presedintecompletului de judecata.

ACTIVITATEA ULTERIOARA INCHEIERII DEZBATERILOR

Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac de indata dupa incheierea dezbaterilor. La deliberare i-

parte numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea.Presedintele completului sau unul dintre judecatori va trece in condica de sedinta, inainte d

pronuntare in sedinta publica, solutiile pronuntate.Hotararea se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului de judecata, fiind asist

de catre grefier.Hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile de la pronuntare.

LISTA DOSARELOR DIN SEDINTA LA DATA DE10 MAI 2007

SECTIA PENAL , COMPLET DE JUDECATA : A. 4

Numr unicdosar Obiectul cauzei

Materiajuridic

Stadiuprocesual

6844/90/2006 Infraciuni de evaziune fiscal (Legeanr.87/1994)

Penal Apel

1484/90/2007 Vtmare corporal din culp (art. 184 C.p.) Penal Apel

34/288/2007 Infraciuni privind circulaia pe drumurilepublice (O.U.G. nr. 195/2002)

Penal Apel

1005/223/2006

Inelciunea (art. 215 C.p.) art. 289/291 C.p. Penal Apel

1611/288/2006 Infraciuni de evaziune fiscal (Legeanr..87/1994)

Penal Apel

Asistarea la edinele de judecat dindata de10 MAI 2007

Numr unic dosar : 6844/90/2006Inregistrat in data de : 21.11.2006Obiect dosar : infraciuni de evaziune fiscal (Legea nr. 87/1994)

Materia juridic : PenalStadiu procesual : ApelPri :

Sraru Ionic : Apelant

Oprea V Nicolae : Apelant

11


12/20

Ministerul Finanelor Publice : Intimat

Agenia Naional de Administrare Fiscal : Intimat

SC Hagrom SRL prin lichidator tefnescu Vasile : Intimat

SC Opnic SRL : Intimat

Datorit lipsei expertizei contabile cauza se amin pentru data de 07 iunie 2007 .

Numr unic dosar : 1484/90/2007Inregistrat in data de : 19.03.2007

Obiect dosar : vtmare corporal din culp (art. 184 C.p.)Materia juridic : PenalStadiu procesual : ApelPri :

Idu Gheorghe : Apelant

Drguinoiu Vasile Alexandru :Apelant

Spitalul Municipal Bucuresti : Intimat

Spitalul Clinic Prof. dr. Burghele : Intimat

Spitalul nr.2 Bucuresti : Intimat

Spitalul de Urgen Floreasca : Intimat

Cauza se amin in vederea efecturii unei noi expertize medico-legale.

Numr unic dosar : 34/288/2007Inregistrat in data de : 26.03.2007Obiect dosar : infraciuni privind circulaia pe drumurile publice (O.U.G. nr. 195/2002)

Materia juridic : PenalStadiu procesual : ApelPri :

Grigoroiu Savu : Apelant

Instana respinge apelul declarat de inculpatul Grigoroiu Savu impotriva sentinei JudectorieiMunicipiului Bucuresti in dosarul nr. 34/288/2007.Oblig pe apelant la 120 lei cheltuieli judiciare ctre stat.Cu drept de recurs in 10 zile de la pronunare.Pronunat in edin public la sediul Tribunalului Municipiului Bucuresti la data de 23 mai 2007 .

Numr unic dosar : 1005/223/2006Inregistrat in data de : 23.03.2007Obiect dosar : inelciunea (art. 215 C.p.) art 289/291 C.p.

Pri :

Parchetul de pe ling Curtea de Apel Bucuresti

Avram Gh. Emil : Intimat

Tudor Constantin Sorin : Apelant

SC Elpreco SA : Intimat

Cauza se amin pentru lips de procedur cu apelantul-inculpat Tudor Constantin Sorin.

Numr unic dosar : 1611/288/2006Inregistrat la data de : 19.04.2007Obiect dosar : infraciuni de evaziune fiscal (Legea nr. 87/1994)

Materia juridic : PenalStadiu procesual : Apel

12


13/20

Pri :

Mihai Paulic : Apelant

Mihai Traian : Apelant

Ministerul Finanelor Publice : Intimat

Agenia Naional de Administrare Fiscal Bucureti : Intimat

SC Chimetex SRL prin lichidator SC Vizal Consulting SRL : Intimat

La cererea apelantului inculpat, Mihai Traian, instana amin cauza pentru ca acesta s-i angajezeaprtor.

LISTA DOSARELOR DIN SEDINTA LA DATA DE14 mai 2007

SECTIA PENAL, COMPLET DE JUDECATA : A. 5


Materiajuridic

Stadiuprocesual

915/90/2007 Partaj judiciar Civil Apel



5882/90/2006 Anulare act Civil Apel

5/90/2003 Revendicare (art. 480 C.c.) Civil Apel

4933/90/2006 Revendicare imobiliar Civil Apel

45/241/2006 Evacuare Civil Apel

Asistarea la edinele de judecat dindata de 14 mai 2007

Numr unic dosar : 915/90/2007Inregistrat in data de : 12.02.2007Obiect dosar : partaj judiciar

Materia juridic : CivilStadiu procesual : ApelPri :

Goa Liviu : Apelant

Purice Emilia Maria : Intimat Dobrin Leonora : Intimat

Purice Ioan : Intimat

Constantin D Dumitru : Intimat

Gunter Horst Thiess : Intimat

Calea de atac a fost calificat ca fiind recurs i cauza s-a amnat pentru data de 07 iunie 2007 in vedereaconstituirii legale a completului.

13


14/20



Nicula N Nicolae : Apelant

Nicula Constantin : Intimat

Nicula Ionel : Intimat

Nicula Maria : Intimat

s-a calificat calea de atac ca fiind recurs i, in vederea constituirii legale a completului,s-a amnat judecarea cauzei la data de 07 iunie 2007.



Florescu Victoria : Apelant

Nica Floarea : Intimat

Intimata Nica Floarea a depus intmpinare iar apelanta a cerut un nou termen pentru a lua cunotin deconinutul intmpinrii depuse.Termen, 15 iunie 2007.

Numr unic dosar : 5882/90/2006Inregistrat in data de : 16.10.2006Obiect dosar : anulare act

Materia juridic : CivilStadiu procesual : Apel

Pri Diaconu Petric reprezentat de Diaconu Nicolae : Apelant

Comisia local de aplicare a Legii 18/1991 : Intimat

Comisia judeean pentru aplicarea Legii 18/1991 : Intimat

Ene Laura : Intimat

Avind in vedere c apelantul Diaconu Petric nu i-a indeplinit obligaia de plat a onorariului ctre experin sum de 800 lei, in temeiul art. 155 pct. 1 C.p.p., cauza se suspend.

Numr unic dosar : 5/90/2003Inregistrat in data de : 30.05.2003Obiect dosar : revendicare (art. 480 C.c.)


Grejdan Nicolae : Apelant

Crstea Elena : Intimat

Horumbete Ecaterina : Intimat

Popa Maria : Intimat

Comisia local de aplicare a Legii 18/1991 : Intimat

14


15/20

Comisia judeean de aplicare a Legii 18/1991 : Intimat

In aceast cauz pronunarea a fost aminat pentru data de 25 mai 2007, pentru a da posibilitatea prilors depun concluzii scrise.

Numr unic dosar : 4933/90/2006Inregistrat in data de : 16.08.2006Obiect dosar : revendicare imobiliar

Materia juridic : CivilStadiu procesual : Apel

Pri : Popescu Eugen : Apelant

Tudor Adrian : Intimat

Tudor Maria : Intimat

Barbu Daniela : Intimat

Datorit lipsei raportului de expertiz, cauza se amin pentru data de 15 iunie 2007.

Numr unic dosar : 45/241/2006Inregistrat in data de : 11.04.2007Obiect dosar : evacuare


Consiliul Local al sectorului 4, Bucuresti : Apelant

Cabinetul medical individual dr. Ciobanu Daniela :Intimat

Apelul declarat de Consiliul Local al sectorului 4, Bucuresti impotriva dr. Ciobanu Daniela, este anulat canetimbrat. Definitiv . Cu recurs.

LISTA DOSARELOR DIN SEDINTA LA DATA DE16 mai 2007

SECTIA PENAL, COMPLET DE JUDECATA : A. 3


Materiajuridic

Stadiuprocesual

20/90/2005 Partaj succesoral (art.728 C.c.) Civil Apel

777/241/2006 Grniuire Civil Apel

902/241/2006 Evacuare Civil Apel

5991/90/2006 Partaj bunuri comune Minori ifamilie

Apel

304/90/2007 Partaj bunuri comune Minori familie

Apel

15


16/20

1080/90/2007

Pensie intreinere Minori ifamilie

Recurs


1418/90/2007 Evacuare Casare cu rejudecare Civil Apel


1625/90/2007 Aciune in constatare Civil Apel


Numr unic dosar : 20/90/2005Inregistrat in data de : 03.01.2005

Obiect dosar : partaj succesoral (art.728 C.c.)Materia juridic : CivilStadiu procesual : apelPri :

Badi Elena :Apelant

Roianu Ioana :Apelant

Tnasie Maria-prin procurator Tnasie Constantin :Apelant

Bordincel I. Ion :Apelant

Aniescu Brindua :Apelant

Srdrescu Paraschiva :Apelant

Apostol Elisabeta :Apelant

Bordincel Pelaghia :Apelant Bordincel C. Ion :Apelant

Cumpnau Lucreia :Apelant

Svulescu Despina :Apelant

Bordincel Elisabeta :Apelant

Bordincel Bogdan :Apelant

Bordincel Ana Maria :Apelant

Dumitracu Carmen :Intimat

Moa Constantin :Intimat

Este recuzat expertul, de ctre apelani, pe motiv de incompatibilitate.

Expertul va fi anunat despre aceast cerere de recuzare care urmeaz s fie pus in discuie la urmtorultermen.Se cere prilor s prezinte cereri prin care solicit expertului s stabileasc variante de lotizare.Se amin cauza la data de 7 iunie 2007 in vederea administrrii probelor cu expertize tehnice.

Numr unic dosar :777/241/2006Inregistrat in data de :04.04.2007Obiect dosar :Grniuire

Materia juridic :Civil

16


17/20

Stadiu procesual :ApelPri :

Ptracu Claudiu :Apelant

Ionescu Ctlin :Apelant

Pavelescu Mihai :Intimat

Pavelescu Ioana :Intimat

Se admit cererile prilor care solicit acordarea unui termen in vederea angajrii de aprtori.Termen 07 iunie 2007.

Numr unic dosar :902/241/2006Inregistrat in data de :11.04.2007Obiect dosar :Evacuare

Materia juridic :CivilStadiu procesual :ApelPri :

Tiripoi Maria :Intimat

Tiripoi Cornel Alexandru :Apelant

Tiripoi Eugen :Intimat

Apelul declarat de prtul Tiripoi Cornel Alexandru este anulat pentru netimbrare.

Definitiv. Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.

Numr unic dosar :5991/90/2006Inregistrat in data de :19.10.2006Obiect dosar :Partaj bunuri comune

Materia juridic :Minori i familieStadiu procesual :ApelPri :

Brebenic Nicolae :Apelant

Mitran Stelua Olimpia :Intimat

Mitran Marin :Intimat

Mitran Silvia :Intimat

Se cere avocatului prii reclamante s depun calcule in care s fie avui in vedere noii coeficieni.Tribunalul dispune ca expertul s fac propuneri de lotizare cu privire la apelani in care sa fie avute in

vedere trei variante de lotizare.Se amin soluionarea cauzei la data de 7 iunie 2007, pentru intocmirea expertizei de lotizare.

Numr unic dosar :1080/90/2007Inregistrat in data de :20.02.2007Obiect dosar :Pensie de intreinere

Materia juridic : Minori i familieStadiu procesual : Recurs

Pri : Hinzu Lucian Nicolae :Recurent

Andronache Elena Daniela :Intimat

Reclamantul, Andronache Elena Daniela solicit acordarea unui termen pentru depunerea de inscrisuriprivind situaia minorului.Tribunalul admite probele cu inscrisuri privind situaia minorului pentru ambele pri.Se admite i proba cu martori pentru ambele pri, martori care vor fi nominalizai prin list care va fidepus in trei zile, sub sanciunea decderii.

17


18/20

Termen 24 mai 2007.

LISTA DOSARELOR DIN SEDINTA LA DATA DE

18 mai 2007SECTIA PENAL, COMPLET DE JUDECATA : A. 3


Materiajuridic

Stadiuprocesual


Recurs


Apel

7501/90/2006 Divor Minori ifamilie

Apel

442/223/2006 Contestaie la executare Civil Recurs

606/241/2006 Divor Minoti ifamilie

Apel



Apel

266/90/2007 Obligaia de a face Civil Apel


Apel


Apel



Apel


Apel


Apel

18


19/20


Numr unic dosar :823/90/2007Inregistrat in data de :08.02.2007Obiect dosar : divor


Btiosu Anioara Gabriela :Apelant Btiosu Marin :Intimat

Primria Drgani :Intimat

Apelanta reclamant formuleaz, prin aprtor, o cerere prin care solicit aminarea judecrii cauzei pentra lua cunotin de coninutul inscrisurilor care s-au depus la acest termen, cerere care este admis de ctinstan.Se amin judecarea cauzei la data de 8 iunie 2007.

Numr unic dosar :238/90/2007Inregistrat in data de :10.01.2007Obiect dosar :divor


Vlad Ioana :Apelant

Vlad Claudiu Valerian :Apelant

Prtul face o cerere prin care arat c suma de 839 lei reprezentind cheltuieli de judecat nu a fost corectcalculat.Instana admite cererea i reduce cheltuielile la 700 lei, completind astfel dispoziiile deciziei civile71/A/MIF din 16.03.2007.Definitiv. Cu drept de recurs in termen de 30 de zile de la comunicare.Pronunat in edin public la data de 18 mai 2007 la sediul Tribunalului Municipiului Bucuresti.



Blan Ramona Ecaterina :Apelant

Blan Marius :Apelant

Autoritatea Tutelar din cadrul Primriei Sectorului 5

Judecarea cauzei este aminat pentru data de 22 iunie 2007.Se va emite adres ctre apelantul prt Blan Marius, prin care este solicitat s se prezinte pentru a-ipreciza poziia cu privire la cererea de apel.Se vor cita la domiciliu prile care nu au termen in cunotin.


19


20/20


Cioangher Dorina :Apelant

Cioangher Ion :Intimat

Aprtorul apelantei prte, Ciongher Dorina, formuleaz cerere prin care solicit aminarea judecriicauzei deoarece nu se poate prezenta.Judecarea cauzei este aminat pentru data de 29 mai 2007, dat la care prile care au termen in cunotinnu vor mai fi citate.

Pronunat in edin public la data de 18 mai 2007 la sediul Tribunalului Municipiului Bucuresti.

Numr unic dosar :994/90/2007Inregistrat in data de :15.02.2007Obiect dosar : divor

Materia juridic : Minori i familieStadiu procesual : ApelPri :

Ciofc Nicolae Drago : Apelant

Ciofc Elena : Intimat

Stnciulescu Puna : Martor

Judecarea cauzei se amin la data de 25 mai 2007.Pin la aceast datse va emite adres ctre Srguina SCM pentru a comunica veniturile nete obinute deCiofc Elena pe ultimele 6 luni, anterior introducerii aciunii i veniturile actuale ale acesteia.Instana incuviineaz audierea minorului in prezena celor doi prini, pentru a se putea face o evaluare astrii copilului i a capacitii lui de comunicare proprie vrstei.Pronunat in edin public la data de 11 mai 2007, la sediul Tribunalului Municipiului Bucuresti.

,,Este in interesul tuturora nu numai s nu se svreasc infraciuni, dar i ca ele s fie tot mai rare inraport cu mrimea rului pe care il pricinuiesc societii. Deci obstacolele care ii fac pe oameni s deainapoi la svrirea infraciunilor trbuie s fie cu att mai puternice cu ct sunt acestea mai potrivnicebinelui public i cu ct sunt mai puternice indemnurile care ii imping ctre ele. Ca atare, trebuie s existe

o proporie intre infraciuni i pedepse..Este cu neputin s se preintmpine toate faptele rele la care d natere fierberea universal apasiunilor umane. Ele sporesc in raport compus cu populaia i cu incruciarea intereselor individuale,care nu pot fi dirijate in mod geometric inspre folosul obtesc1.

1 Cesare Beccaria Despre Infraciuni i Pedepse - cap.XXIII Proporie ntre Infraciuni i Pedepse

20

drept-caiet practica1

Documents

Transcript of drept-caiet practica1