UNIVERSITATEA: “ŞTEFAN CEL MARE”SUCEAVAFACULTATEA: “ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ”SPECIALIZARE: DREPT

C A I E T D E P R A C T I C Ă

1

I. FIŞA DE IDENTIFICARE A STUDENTULUI

Numele studentului : Instituţia de învăţământ superior : UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

Facultatea : ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Specializarea : DREPT

Forma de învăţământ : ÎNVĂŢĂMÂNT DE ZI

Anul IV de studii universitare ( ), Semestrul 2

Titular de disciplină :

II. DESCRIERE DE ANSAMBLU

2

Total ore de practică : 90

Perioada de desfăţurare : de la data de …………… până la data de ……………

Total zile : 15

Prigram de lucru zilnic : de la 9,00 până la 15,00

Toral ore / zi : 6 h

Instituţia gazdă :

- Judecatoria Suceava, Tribunalul Suceava

- Îndrumător desemnat : ………………….

- Cadrul de desfăşurare a activităţii :

- Resurse materiale aflate la dispoziţie : Cod civil, Cod procedură civilă, Codul procedura penala

III. DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE

Putrea judecatorească se exercită de înalta curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

Instanţele judecătoreşti înfăptuiesc justiţia, în numele legii în scopul apărării şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi a celorlalte drepturi şi interese legitime deduse judecăţii, fără privilegii şi fără discriminări.

3

Este o instanţă de fond, îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu atribuţiile stabilite prin L.304/2004, Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, L.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor, Codul deontologic şi ale Ordinului de seviciu.

Conducerea instanţei este asigurată de preşedinte şi un vicepreşedinte.În cadrul judecătoriei funţionează, personal auxiliar de specialitate şi personal încadrat în departamentul economico-financiar şi administrativ, există o grefă, o registratură, o arhivă, o bibliotecă şi un birou de informare şi relaţii cu publicul.

Grefa, registratura şi arhiva efectuează operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondenţei, îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfăşurări a activităţii instanţei.

Registratura şi arhiva sunt deschise zilnic pentru public minimum 4 ore/zi.Programul de lucru al instanţei este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe săptămână;

programul începe la ora 8,00 şi se încheie la ora 16,00.Programarea la şedinţele de judecată ale judecătoriei se fac în raport cu nevoile instanţei,

asigurându-se şi timpul necesar pregătiri profesionale. În cazuri excepţionale, în materie penală, şedinţele de judecată pot fi stabilite şi în zile

nelucrătoare. Şedinţele de judecată încep la ora 9,00. Accesul publicului este permis în sala de şedinţă, cu 30 minute înainte de deschiderea

şedinţelor de judecată.

Programul şrdinţelor de judecată şi programul de lucru cu publicul se aduc la cunoştinţă prin afişare la loc vizibil.

4 Pentru evidenţa activităţii instanţei se întocmesc şi se păstrează: 1. Registrul general de dosare În acest registru se trec, în ordinea intrării, toate dosarele înregistrate la judecătorie

cu rubricile stabilite în acest scop; sub acelaşi număr se vor înregistra toate cererile depuse ulterior sau corespondenţa în legătură cu dosarul.

După numărul dosarului înregistrat se va trece indicativul secţiei ( C – civil, P – penală).

2. Opisul alfabetic În acest registru se trec numele şi prenumele sau, după caz, denumirea părţilor din

dosar, inclusiv a celor introduse ulterior în proces, precum şi numărul dosarului. 3. Registrul informativ În acest registru se menţionează, pentru fiecare dosar trecut în ordinea numerică,

primul termen de judecată şi termenele ulterioare; data ieşirii dosarului din arhivă şi persoana căreia i s-a predat, data reintrării dosarului în arhivă; numărul şi data sentinţei, deciziei sau încheierii, după caz, şi soluţia pe scurt; data trimiterii dosarului la alte instanţe, la parchet sau la alte autorităţi şi data revenirii dosarului, conexarea sau ataşatrea dosarului la alt dosar.

4. Registrul de termene al arhivei În acest registru se trec toate dosarele pe termenele de judecată fixate, consemnându-se

numărul şi data înregistrării lor. 5. Condica şedinţelor de judecată În acest registru se trec, în ordinea înscrisă pe listă, dosarele din fiecare şedinţă,

separat pe complete, noul termen de judecată în caz de amânare a judecăţii, hotărârea pronunţată şi numărul acesteia, precum şi iniţialele judecătorului care o va redacta.

4

La judecătoriile cu volum mare de activitate se ţin două condici, una pentru cauzele penle şi una pentru cauzele civile.

6. Registrul de evidenţă a căilor de atac declarate împotriva hotărârilor civle şi penale

În acest registru se trec, în ordinea datei declarării apelurilor sau, după caz, a recursurilor: numele şi prenumele părţii care a declarat apelul sau recursul; numărul dosarului, data declarării căii de atac şi data înaiantării dosarului la insatnţa competentă.

Actele de sesizare a instanţei, depuse personal sau prin reprezntant, sosite prin poştă, curier ori fax, se depun la registratură unde, în aceeaşi zi primesc dată certă, după care se predau preşedintelui instanţei, având ataşate dovezile privind modul în care au fost transmise.

După rezoluţia preşedintelui actele de sesizare primesc număr din registrul general de dosare.

Celelate cereri şi acte de orice natură, inclusiv corespondenţa cu caracter adminstrativ, sosite prin poştă, curier, fax, e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare, se înregistrază în registrul general de dosare, registrul de intrare – ieşire a corespondenţei administrative ori registrul de evidenţă a petiţiilor, după caz, şi se prezintă preşedintelui împreună cu dovezile de expediere.

Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc la registratura instanţei sub semnătură, după caz, se predau arhivarului care le ataşează la dosar, făcându-se menţiune despre aceasta pe conceptual de citare.

Actele şi cererile de orice natură, prezentate de justiţiabili sau de reprezenanţii lor, inclusiv avocaţi, preşedintelui instanţei ori judecătorului de serviciu, primesc dată certă la prezentarea lor, prin aplicarea ştampilei de intrare a instanţei, iar după rezolvare se predau registratorului care le înregistrează.

Partea sau reprezentantul acesteia care prezintă personal la instanţă actul de sesizare poate primi, sub semnătură depusă pe act, termen de judecată în cunoştimţă, cu respectarea criteriului repartizării aleatorii cauzelor, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Plicurile conţinând corespondenţa cu caracter confidenţial se înregistrează în registrul de

intrare a corespondenţei, cu această menţune, fără a fi desfăcute, după care se predau destinatarului.

Înregistrarea statistică a cererilor, formarea dosarelor, întocmirea conceptelor de citare, emiterea procedurilor de chemare în faţa instanţei şi comincarea copiilor de pe actele de sesizare a instanţei se fac imediat după fixarea termenului de judecată, pentru cauzele de natură urgentă, sau cel mai tărziu a doua zi lucrătoare, în celelalte cauze.

Persoana care întocmeşte procedurile va face menţiune, pe conceptul de citare, despre data predării acestora spre expediere.

Expedierea corespondenţei se va realiza prin poştă, agent procedural sau curier, prin fax ori e-mai sau prin orice alt mijloc de cominucare ce poate fi identificat şi supravegheat şi care să asigure caracterul oficial al acesteia.

În vederea repartizării pe complete şi a stabilirii primului termen de judecată, dosarele nou-formate vor fi transmise persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor.

Repatizarea cauzelor se efectuiază în sistem informatic prin programele ECRIS. Pentru aplicarea criteriului aleatoriu în sistem informatic sau ciclic, dosarele se

înregistrează în ordinea sosirii la instanţă şi se repartizează în aceeaşi ordine de către persoana sau persoanele desemnate anual de preşedintele instanţei.

La sfârşitul fiecărei zile se listează cauzele repartizate în ziua respectivă, ţindu-se evidenţă separată a listelor.

Dosarele repartizate pe complete în mod aleatoriu vor fi preluiate de preşedintele sau de unul dintre judecătorii completului de judecată, care va lua măsurile necesare în scopul pregătirii judecăţii, astfel încât să se asigure sloluţionarea cu celeritate a cuzelor.

5

Obiectivele urmărite de student pe timpul desfăţurării practicii;Concepută ca o continuare a pregătirii teoretice, practica de profil se axează pe domenii

de maximă importanţă pentru pregătirea juridică şi anume: activitatea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor.

Obiectivele urmărite de studenţi pe timpul desfăşurării practicii sunt legate de : cunoaşterea realităţilor din cadrul instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, dezvoltarea unor abilităţi practice necesare profesiilor din sfera magistraturii, fixarea cunoştinţelor de specialitate( drept civil, drept penal, drept de procedură civila, drept de procedură penală).

IV. STUDII DE CAZ ÎNTÂLNITE PE PERIOADA ACTIVITÎŢII DE PRACTICĂ

Sentiţa Civilă nr. 38/23.04.2010

6

1. Speţă: Dezbatere SuccesoralăLegea 36/1995

Prin sentinţa civilă nr.38 din 23.04.2010, a Judecătoriei Întorsura Buzăului, rămasă definitivă şi irevocabilă, a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamanta-pârâtă reconvenţională B.M., domiciliată în oraşul Întorsura Buzăului, str.M.V., nr. , judeţul Covasna, în contradictoriu cu pârâtul-reclamant reconvenţional B.Ş. cu domiciliul necunoscut, reprezentat prin curator S.I., domiciliat în oraşul Întorsura Buzăului, str.C, nr. , Judeţul Covasna, pârâtele B.A şi B.E., domiciliate în oraşul Întorsura Buzăului, str.M.V,nr. , judeţul Covasna, reprezentate prin curator B.G., cu domiciliul în oraşul Întorsura Buzăului, str. M.V., nr. , judeţul Covasna.

Prin acţiunea civilă înregistrată la această instanţă reclamnata B.M., a solicitat să se constate că după defuncta B.M, decedată la data de. , cu ultimul domiciliu în oraşul Întorsuara Buzăului, str. , nr. , judeţul Covasna, a rămas masă succesorală în cotă de ½ - parte din clădirile de pe terenul înscris în CF.nr.B.A. sub nr. Top. ,casă şi curte în suprafaţă de 800 m.p., iar ca moştenitori B.C jr. şi B.Ş., în calitate de descendenţi de gr.I-fii, în cotă de ¾ parte.

S-a mai solicitat să se constate că succesibilul B.Ş, este străin de moştenirea rămasă după defuncta mamă B.M, pe care nu a acceptat-o în termen, singurii moştenitori acceptanţi fiind B.C., sen. care moşteneşte ¼ parte şi B.C. jr. care moşteneşte cota de ¾ parte din masa succesorală, solicitându-se a se dispune întabularea în CF.

Deasemenea s-a mai solicitat să se constate că după de functul B.C.sen.decedat la data de.-, cu ultimul domiciliu.., a rămas ca masă succesorală cota de 5/8 parte din clădirile de pe terenul înscris în CF. ,casă şi curte în suprafaţă de 800 m.p, iar ca moştenitori B.C.jr. şi B.Ş, în calitate de descendenţi de gr. I – fii, în cotă egală de ½ parte.

S-a mai solicitat să se constate că succesibilul B.Ş. este străin de moştenirea rămasă după defunctul său tată, B.C. sen . pe care nu a acceptat-o în termen, singurul moştenitor acceptant fiind B.C.jr. care moşteneşte întreaga cotă de 5/8 patre din masa succesorală, solicitându-se înscrierea în CF a drepturilor succesorale după defunctul B.C. senior.

În continuare s-a solicitat să se constate că după defunctul B.C.jr. decedat la data de 16.01.2006, cu ultimul domiciliu în oraşul ntorsira Buzăului, str.M.V., nr. , judeţul Covasna, au rămas ca masă succesorală clădirile de pe terenul înscris în Cf, nr., top., B.A.în suprafaţă de 800 m.p., iar ca moştenitori sunt B.M. în calitate de soţie supravieţuitoare, în cote de ¼ parte, B.E. şi B.A. în calitate de descendenţi de gr.I-fiice, care moştenesc împreună cota de ¾- parte şi să se dispună întabularea în CF. a drepturilor succesorale după defunctul B.C.jr.

În motivare reclamanta arată că imobilul situat în oraşul Întorsura Buzăului, str.M.V.,nr., judeţul Covasna, înscris în CF.nr., cu nr.top.,B.A., a fost trecut în propietatea Statului Român în baza Legii nr.58/1974, în prezent abrogată.

După rezelvarea problemelor privind dezbaterea succesorală asupra edificatelor, terenul urmează a fi atribuit în proprietate potrivit art. 36 din L.18/1991.

În drept s-au invocat prevederile art.651 şi următoarele din Codul Civil.În probaţiune s-a cerut proba cu înscrisuri, martori, interogatoriu.S-a luat act de renunţare a părţilor la judecarea capetelor de cerere asupra cărora nu s-a

tranzacţionat în prezentul patraj succesoral.Faţă de cele prezentate, în baza art. 728, 729 Cod Civil, instanţa va dispune sistarea stării

de indiviziune, luând act şi consfinţind învoiala părţilor intitulată „Tranzacţie”, depusă la f.78 din dosar şi semnată în faţa instanţei, ea reprezentând voinaţa părţilor, cuprinsul tranzacţiei fiind reprodus fidel în dispozitivul hotărârii judecătoreşti.

Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

7

Instanţa admite în parte acţiunea civilă formulată de reclamanta-pârâtă reconvenţională B.M., domiciliată în oraşul Întorsura Buzăului, str.M.V., nr. , judeţul Covasna, în contradictoriu cu pârâtul-reclamant reconvenţional B.Ş. cu domiciliul necunoscut, reprezentat prin curator S.I., domiciliat în oraşul Întorsira Buzăului, str.C, nr. , Judeţul Covasna, pârâtele B.A şi B.E., domiciliate în oraşul Întorsura Buzăului, str.M.V,nr. , judeţul Covasna, reprezentate prin curator B.G., cu domiciliul în oraşul Întorsura Buzăului, str. M.V., nr. , judeţul Covasna.

În baza art. 271-273 cod procedură civilă ia act şi consfinţeşte învoila părţilor intitulată tranzacţie ( f. 78 din dosar), cu următorul cuprins:

T R A N Z A C Ţ I E Încheiată astăzi 23. aprilie 2010

Subsemnaţii:1.B.M. domiciliată în oraşul Întorsura Buzăului, str. M.V., nr., judeţul Covasna,

reprezentată de avocat F.M. cu procură specială autentificată sub nr. 30 din 16 martie 2010 la BNP B.A.C., în calitate de reclamantă-pârâtă reconvenţională.

2.B.E., domiciliată în oraşul Întorsura Buzăului, str.M.V., nr., judeţul Covasna, asistată de către curator B.G., numit prin Dispoziţia Primarului oraşului Întorsura Buzăului nr. 324 din 20 auguat 2009, în caliate de pârâtă.

3.B.A. domiciliată în oraşul Întorsura Buzăului, str.M.V., nr., judeţul Covasna, asistată de curator B.G., numit prin Dispoziţia Primarului oraşului Întorsura Buzăului nr. 324 din 20 auguat 2009, în caliate de părătă;

Am hotărât încheierea prezentei tranzacţii judiciare, în condiţiile art.271-273 C.proc.civ., pentru stingerea procesului de partaj succesoral dintre noi, înregistrat pe rolul Judecătoriei Întorsura Buzăului sub nr. 446/ 2009, prin care convenim următoarele:

Noi părţile, stabilim că:După defunctul B.C.jr. cu ultimul domiciliu în oraşul Întorsuar Buzăului, str.M.V.,

nr.,judeţul Covasna, decedată la data de .., au rămas:I. ca masă succesorală:1.clădirile de pe terenul înscris n CF nr., cu nr.top., B.A., casă şi curte în suprafaţă totală

de 800 m.p.II. ca moştenitori:

1. B.M., în calitate de soţie supravieţuitoare, în cotă de ¼- parte;2. B.E. fiică,3. B.A., fiică,Ambele în caliate de descndenţi de gr.I, care moştenesc împreună cota de ¾- parte din masa succesorală rămasă după defunct.

Părţile convin ca bunirile imobile ce formează masa succesorală să fie partajate după cum urmează:

1. clădirile de pe terenul situat în oraşul Întorsura Buzăului, str.M.V., nr., judeţul Covasna, înscris în Cf nr., cu nr.top., casă şi curte în suprafaţă de 800 m.p., să fie atribuite în cotă indiviză după cum urmează:

B.M., în cotă de 2/8- a parteŞB.E., în cotă de 3/8-a parte;B.A., în cotă de 3/8-a parte.Părţile sunt de acord ca dreptul de proprietate în cotele mai sus menţionate, să fie

întabulate în C.F. nr., cu nr.top., B.A., cu titlul de drept de moştenire şi partaj.Prezenta tranzacţie s-a încheiat în patru exemplare, câte unul pentru fiecare parte şi unul

pentru instanţa de judecată.

8

Sentinţa Civilă nr. 51/14.04.2010

2. Speţă : UzucapiuneDecretul – Lege 115/1938

Prin cerea înreigtrată la această instanţă la data de 21.06.2009 sub dosar nr. 605/248/2009, reclamanţii...., cu domiciliul...., şi....., cu domiciliul..., în contradictoriu cu pârâţii...., toţi cu domiciliul necunoscut, au solicitat să se constate dobândirea dreptului de proprietate de către autorii lor...., prin uzucapiune, asupra terenului în suprafaşă 1233 m.p., situat în intravilanul localităţii oraşului Întorsura Buzăului, str..., nr...,, teren înscris în C.F...., B.A.cu nr.top...., şi asupra casei de locuit.

S-a mai solicitat a se dispună dezmembrarea imobileleor înscrise în C.F...,B.A. cu nr.top...., aşa cum este realizată expertiza tehnică extrajudiciară de pusă la dasarul cauzei, asfel:

- nr.top...., arabil cu suprafaţa de 709 m.p. înscrisă în C.F.nr..., B.A., cu nr.top...., în două parcele astfel:

Parcela nr.1 cu nr.top. nou..., arabil în suprafaţă de 54 m.p,Parcela nr.2 cu nr.top. nou...., arabil în suprafaţă de 655 m.p,- nr.top....., casă, curte şi arabil în suprafaţă de 2755 m.p. înscris în C.F..., cu

nr.top....,B.A., în două parcele, astfel:Parcela nr. 1cu nr. Top nou...., casă, curte şi arabil de 2462 m.p.,Parcela nr. 2 cu nr. Top nou...., arabil în suprafaţă de 293 m.p.,- nr. Top..., casă, curte, arabil de 2596 m.p înscris în C.f.nr..., B.A. în 2 parcele, astfel:Parcel nr. 1 cu nr. Top nou..., casă curte arabil în suprafaţă de 2311 m.p,Parcela nr. 2 cu nr top nou..., arabil de 285 m.p.S-a solicitat unificarea suprafeţei cu nr.tpo nou..., top nou..., şi ...., într- un singur corp

funciar cu suprafaţa totală de 1233 m.p. şi înscrierea în favoarea reclamanţilor.În final, s-a soliciata schimbarea categoriei de folosinţă din arabil în curţi şi construcţii,

pentru o suprafaţă de 321 m.p şi să se dispună înscrierea în C.F. a construcţiilor edificate pe aceast imobil, respectiv casă cu suprafaţa de 117 m.p. şi anexă cu suprafaţa de 33 .m.p.

Potirivit art. 1846 Cod civ. orice prescripţie este întemeiată pe fatul posesiei, iar pentru a duce la îndeplinirea dreptului de proprietate, art. 1847 Cod civ.prevede care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească posesia : continuă, neântreruptă, publică, sub nume de

9

proprietar.Toate acestea fiind îndeplinite de autorii reclamanţilor.Întrucăt uzucapiunea invocată de reclamanţi este cea de 30 de ani şi reglementată de codul civil, s-a făcut precizarea că şi celelate condiţii sunt îndeplinite , respectiv bunul este un bun imobil, teren, iar posesia a fost exercitată mai mult de 30 de ani de autorii lor, anterior decesului acestora.

Ca urmare a decesului s-a întocmit cerificate de moştenitor, masa succesorală a fost înregistrată ca proprietate extratabulară.

Constatându-se că pârâţii..., sunt cu domiciliul necunoscut s-a procedat la citarea acestora potrivit art. 95 Cod procedură civilă, şi s-a dispus numirea de curator pe seama lor, în persoana d-lui...,.

Potrivit raportului de expertiză tehnică topografică extrajudiciară efectuată de ing..., s-a dispus dezmemebrarea imobilului inscris în CF.., B.A.,nr.top..., arabil în suprafaţă de 709 m.p. în două parcele, astfel:

Parcela nr.1 cu nr top nou..., arabil în suprafaţă de 54 m.p,Parcela nr. 2 cu nr top nou..., arabil în suprafaţă de ..., 655 m.p,Deasemenea s-a dispus dezmemebrarea imobilului înscris în Cf..., BA, cu nr.top nou...,

curţi, construcţii în suprafaţă de 2320 m.p, în două parcele, astfel:Parcela nr.1 cu nr.top..., curţi şi construcţii de 435 m.p. şi nr.tpo nou ..., arabil de 2027

m.p,Parcela nr. 2 cu nr. Top nou..., arabil în suprafaţă de 293 m.p,Prin cere reclamanţii au solicitat să se constate că antecesorii lor, au dobândit în

proprietate , cu titlul de uzucapiune, un imobil în suprafaţă 1233 m.p. situat în intravilanul localităţii Întorsura Buzăului .

Din depoziţiile martorilor ............... rezultă că terenul în litigiu a fost folosit de către părinţii reclamanţilor şi mai apoi de către reclamnţi din periopda anilor 1943, posesie ce nu a fost tulburată de nimeni, folosind terenul ca adevăraţi proprietari pe întreaga periodă de timp.

Din acestă perioada uzcapiunea a inceput de la intrarea în vigoare a Decretului – Lege 115/1938.Acest act normativ reglemeteză uzucapiunea de 30 de ani în art.1890 Codul Civ. Ce dispune ca „ toate acţinule atât reale cât şi pesonale, pe care legea nu le-a declarat neprescriăptibile şi pentru care ne-a defipt un termen de prescripţie, se vor prescrie prin 30 de ani, fără ca cel ce invocă această prescripţie, să fie obligat a produce vereun titlu, fără să i se poată opune reaua-credinţă şi uzucapiunea de 10-20 de ani în art.1895 Cod civ. care prevede că cel ce câştigă cu bună-credinţă şi printr-o justă cauză un nemişcător determinat va prescrie proprietatea aceluia prin 10 ani, dacă adevăratul proprietar locuieşte în circumscripţia tribunalului judeţean unde se află nemioşcătorul, şi prin 20 de ani dacă locuieşte afară din acea circumscripţie.

Se propune unirea posesiunii relamanţilor cu a autorului lor.Fiind împlinit termenul de 30 de ani al posesiei, precum şi celelalte condiţii ale posesiei dispuse dispoziţiile legale menţionate, urmează a se contata că autorii reclamanţilor, au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra unui teren în suprafaţă de 1233 m.p. arabil situat în intravilanul localităţii...

Pentru aceste motive Judecătoria oraşului Întorsura Buzăului admite în parte acţiunea formulată de reclamanţi şi constată că autorii reclanţilor au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra unui teren în suprafaţă de 1233 m.p. , situat în intravilanul localităţii , teren pe care este edificată o casă de locuit şi anexe gospodăreşti, iar prin certificatul de moştenitor eliberat de notariat reclamanţii au devenit proprietarii imobilului.

10

Sentinţa Civilă nr.228/21.04.2010

3. Speţă : Somaţie de plată. Legea 146/ 1997 art. 20 alin.3

Prin cererea formulată de creditoarea SC., cu sediul în oraşul Întorsura Buzăului, str.,nr., judeţul Covasna, în contradictoriu cu debitoarea Z.M, domiciliată în oraşul Întorsura Buzăului, str., nr., judeţul Covasna, s-a judecat cauza civilă, având ca obiect somaţie de plată.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.Părţile au fost lipsă, deşi creditoarea a fost citată cu menţiunea să achite taxa judiciară de

timbru, sub sancţiunea anulării acţiunii ca netrimbrată, nu s-a conformat acestor dispoziţii.Instanţa a invocat din oficiu excepţia de netimbrare a acţiunii.Crediroparea SC, a solicitat emitrea unei ordonanţe care să conţină somaţia de plată a

debitoarei la suma de... lei, reprezentând preţ neachitat faţă de societatea creditoare în urma furnizării serviciilor de încălzire, precum şi obligarea debitorei la plata penalităţilor de întârziere pâna la data achitării integrale a debitului, cu cheltuieli de judecată.

În motivare creditoarea arată că debitoarea a benefiat de serviciile societăţii creditoare, sens în care trebuia să achite contravaloarea acestora în sumă de., conform facturii nr..

Debitoarea nu şi-a respectat obligaţiile contractuale, drept pentru care a fost notificatăprin adresă, însă nici în urma acestui demers, debitoarea nu a achitatat debitul.

În drept,au fost invocate dispoziţiile O.G. nr.5/2001.În probaţiune s-a solicitat proba cu înscrisuri.Acţiunea nu a fost legal timbrată.Debitoarea nu a formulat Întâpinare şi nu s-a prezentat la judecată.Deşi creditoarea a fost citată cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru şi timbru

judiciar, în conformitate cu dispoziţiile art. 20 alin.3 din Legea 146/1997 şi art.3 din O.G. 32/1995, sub sancţiunea anulării acţiunii ca netimbrată, aceasta nu s–a conformat dispoziţiilor instanţei.

Având în vedere aceste considerente , precum şi dispoziţiile art.20 alin3 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi art. 9 din Ordonanţa 32/1995 privind timbrul judiciar, instanţa urmează a anula ca netimbrată acţiune formulată de creditore, în contradictoriu cu debitoaerea, având ca obiect somaţie de plat.

Instanţa admite excepţia de netimbrare a cererii, invocată din oficiu.În temeiul art. 20 alin 3 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi art. 9

din Ordonanţa 32/1995 privind timbru judiciar, anulează ca netimbrată cererea formulată de creditoare, în comtradictoriu cu debitoarea, având ca obiect somaţie de plată.

4. Speţă : infracţiunea de lovire şi vătămare corporalăCod penal art. 180

11

Prin plângerea penală nr. 546/248/2009, depusă la această instanţă de partea vătămată care domiciliază în comuna Sita Buzăului, nr.., judeţul, mobilul infracţiunii fiind un drum de recoltă iar ca obiect, lovire şi vătămare corporală, în contradictoriu cu inculpatul domiciliat în comuna Sita Buzăului, nr..., nr.casă.., judeţul Covasna, care solicită prin sentinţa civilă ce se va pronunţa, despăgubiri materiale pentru perioada de concediu medical cât şi despăgubiri morale.

La dosar a fost depus procesul verbal întocmit de organele de urmărire penală pentru perioada de rechizitoriu cât şi certificatul medico-legal eliberat pentru o perioadă de 15 zile.

S- făcut proba cu înscrisuri şi cu martori.Au fost prezente părţile şi apărătorii acestora.D-na Procuror, aduce la cunoştinţă părţilor că infracţiunea se încadrează conform Codului

penal, la . art. 180, alin.2, care prevede că „lovirea sau actele de violenţă care au pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu închisoare de la unu la doi ani sau cu amendă”.

Inculpatul declară că partea vătămată a transportat îngrăşăminte naturale cu un atelaj, trecând pe un drum de recoltă prin grădina sa. Când el a avenit de la sevici şi a văzut că îi strică locul, i-a interzis părţii vătămate să mai circule pe locul lui până nu vine poliţia. Acesta s-a supărat şi fiind furios a mers la inculpat cu intenţia de a-l lovi şi i-a spus ca vrea să se bată.În acel moment, inculpatul a luat un lemn de jos şi a lovit partea vătămată peste mână, din lemn a sărit o bucată mai mică şi la lovit în obraz. Partea vătămată era însoţit de un vecin care îl ajuta la muncă. La întrebarea „ unde era martorul”, însoţitorul pîrţii vătămate, inculpatul a spus că era în spatele grajdului şi nu a văzut ce s-a întâmplat.

Partea vătămată arată că în data de 27-28 iulie a chemat un vecin să-l ajute pentru a transporta îngrăşăminte pe locul sau cu atelejul. Transportul îngăţămintelor s-a făcut pe un drum de recoltă care trece prin grădina inculpatului dar care a fost folosit de partea vătămată, de părinţii lui dar şi de bunicii acestuia prin înşelegere cu vecinii lor. Inculpatul nu a foast dintodeauna locuitor în vecinătatea părţii vătămate deoarece locuieşte la socrii, el este vecin de un timp mai scurt. Cînd a sosit de la servici, inculpatul ia adresat injurii şi i-a interzia să mai circule pe acl drum şi a încuiat poarta cu un lacăt. Partea vătămată i-a spus paşnic, dacă nu-l mai lasă să circule să îl de în judecată pentru a stabili dac are voie sau nu. Asemenea discuţii au început cu aproximativ 4-5 ani în urmă. Pentru această sevitute părţile au mai avut probleme, inculpatul chiar a plătit amendă pentru agresiune, există şi o hotărâre judecătorească în acest sens. Partea vătămată era în drumul comunal cănd ia cerut inculpatului să ia lacătul de pe poartă şi să-i dea voie să termine lucrul pentru că el plăteşte acea zi de lucru martorului. În acel moment inculpatul a luat un lemn şi a lovit partea vătămată, în cap, în zona tâmplei, peste gard. După aceea partea vătămată a insistat pentru a-şi continua lucrul şi a intrat pe o portiţă în curtea inculpatului, rugîndu-l să deschidă poarta mare să poată trece cu căruţa. Inculpatul, nervos s-a întors înapoi şi a lovit partea vătămată cu lenul peste mâini şi peste corp.Martorul se afla în curtea părţii vătămate şi a văzut tot ce s-a întâmplat.

D-na Procuror , pune întrebări păţilor.Apărătorul părţii vătămate cere despăgubiri, daune morale şi cheltuieli de judecată.Inculpatul nu se opune şi este decord cu plata pretenţiilor părţii vătămate.D-na Procuror solicită audirea martorilor şi înscrisurile probatorii.Cauza se amână pentru data de 11 mai 22010.

12

5. Speţă : Angajatorul nu a pus la dispoziţia inspectoratului de muncă documentelesolicitate în vedera întocmitii procesului verbal de control

Sentinţa Civilă nr.298 din 26.04.2010

Legea nr.130/1999, art.6 alin.2, art.8O.G. nr.2/2001, art. 34 alin. 1

Prin plângerea înregistrată pe rolul instanţei la data de 06.01.2010, sub nr. 5143/248/2010, petenta...., a contestat procesul – verbal de constatare a contravenţiei seria 37 nr. 5330 din data de 05.12. 2009 întocmit de intimat...., solicitând anularea acestuia.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că fost sancţionată contravenţional cu amendă în cuantum de 4500 lei pentru că la data de 08. 11. 2009 nu a pus la dispoziţia inspectorului de muncă documentele şi actele în vederea întocmirii procesului verbal de control.

Se arată în esenţă că fapta menşionată în cuprinsul actului constatator este suficient descrisă, descrierea fiind lapidară. Prin fapta săvârşită se are în vedere nu numai inserarea datei săvârşite.

De asemenea se arată că nu a fost respectat dreptul de a face obiecţiuni.În dovedirea plângerii, petentul a depus la dosar copia procesulu-verbal mai susmenţionat

precumşi plicul.La data de 03.03.2010 intimata a depus întâmpinare la dosar solicitând respingerea

plângerii contravenţionale ca nefondată, precum şi menţinerea procesului-verbal de contravenţie contestat, ca fiind temeinic şi legal.

În fapt, intimata a invederat că, contravenientul a fost înştiinţat în data de 05.11.2009 de a se prezenta la Inspectoratul Teritorial de Muncă Covasna, în data de 08.11.1009 cu actele solicitate. Întrucât nu a dat curs invitaţiei Inspectoratului de Muncă, SC..., a fost sancţionată cu amendă contravenţională.

Se arată că în procesul – verbal de contravenţie se descrie fapta săvârşită în raport cu textul legal încălcat, astefel agentul constatator a consemnat că angajatorul nu a pus la dispoziţia inspectoratului de muncă documentele solicitate în vederea întocmirii procesului-verbal de control, faptă prevăzută de art. 6, alin.2 din Legea ne. 130/1999.

13

De asemenea se arată că obiecţiunile se consemnează în momentul în care contravenientul este de faţă, cum nu a dat curs invitaţiei, procesul-verbal a fost întocmit în lipsa acestuia.

În dovedirea celor reţinute în actul de constatare intimatul a depus la dosar invitaţia agentului constator.

Analizâd actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarle :Petentul a fost sancţionat, în data de 04.12.2010, deoarece în data de 08.11.2009,

angajatorul nu a depus la dispoziţia inspectoratului de muncă documentele solicitate în vederea întocmirii procesului-verbal de control, potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. 8 din Legea 130/1999.

Verificând, în conformitate cu dispoziţiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr.2/2001 legalitatea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat, instanţa reţine că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Referitor la motivul de nelegalitate invocat de petent privind obligaţia agentului costatator de a aduce la cunoştinţa contravenientului, astfel, în această situaţie în care nu se pune problema menţionării unor obiecţiuni. Faţă de aceste considerente, instanţa apreciază ca neântemeiată susţinerea petentei că procesul-verbal contestat este lovit de nulitate pentru acest motiv de nelegalitate.

Cu privire la celălalt motiv de nelegalitate invoct de petent prin care arată că fapa menţionată în cuprinsul actului constatator este insuficient descrisă, descrierea fiind lapidară, instanţa reţine că acesta este neântemeiat.

Instanţa reţine că în procesul – verbal de contravenţie se descrie fapta săvârşită în raport cu textul legal încălcat, asfel agentul constatator a consemnat că angajatorul nu a apus la dispoziţia inspectoratului de muncă documentele solicitate în vederea întocmirii procesului-verbal de control, faptă prevăzută de art. 6 alin. 2 din Legea 130/1999. Intimata a înşiinţat contravenientul în data de 05.11.2009 pentru a se prezenta la Inspectoraul Teritorial de Muncă Covasna în data de 08.11.2009 cu actele solicitate, potrivit invitaţiei agentului constatator ( f.12). Întrucât nu a dat curs invitaţiei inspectoratului de muncă, SC.......a fost sancţionată cu amendă contravenţională.Astfel, nu se poate reţine că fapta este insuficiant descrisă, locul unde a avut controlul, ce persoane au participat, nu sunt de natură să aducă o insuficiantă descriere a faptei.

În ceea ce priveşte temeinicia actului sancţionator, instanţa reţine că petenta nu a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută în sarcina sa în procesul-verbal de contravenţie.

Faţă de împrejurarea că petenta a fost sancţionată cu aplicarea unei amenzi în cuantum de 4500 lei , deci cu minimul amenzii prevăzut de lege pentru fapta săvârţită, nu se pune problema reindividualizării sancţiunilor încondiţiile în care gradul concret de pericol social al faptei, corespunde sancţiunii aplicate.

Pentru a se opri la acestă soluţie, instanţa a avut în vedere atât dispoziţiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2 /2001, potrivit cărora sancţiunea trebuie să fie proprţională cu gardul de pericol social al faptei săvârşite, precum şi cele ale art. 21 alin. 3 din acelaşi act normativ care prevăd că sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proprţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinâdu-se seama de de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelate date înscrise în procesul - verbal.

În temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanţa apreciază că plângerea dedusă judecăţii este evident neântemeiată şi în consecinţă, urmează a o respinge.

14

Sentinţa civilă nr. 167/248/2010

6. Speţă : Divorţ

Prin cererea depusă la această instanţă de judecată, Secţia Minori şi familie, în data de 23.03.2010 de către reclamanta ……, domiciliată în comuna B., sat, L., nr.., judeţul Covana, împotriva pârâtului …, cu domiciliul în com.B.., sat, L.., nr.., judeţul Covasna, cerând desfacerea căsătoriei din vina pârâtul şi încredinţarea minorei …., născută la data de…., cu domiciliul în comuna B.., sat, L.., nr.., judeţul Covasna, spre creştere şi educare iar pârâtul să fie obligat la plata cheltuielilor de întreţinere a minorei. Procedura de citare a părţilor , îndeplinită, s-a stbilit prima sedinţă de ludecată la care s-a prezentat doar reclamanta.

În camera de consiliu a fost audiată minora ., născută la data de.., sens în care s-a încheiat procesul - verbal.

La apelul nominal a răspuns reclamanta. S-a constatat că nu s-a îndeplinit procedura de citare a Autorităţii tutelare din comuna B.., fiind lipsă o procedură, se dispune citarea Autorităţii tutelare a comunei B.., pentru a susţine interesele minorei, şi în mod preparatoriu se amite adresă acesteia pentru a efectua o anchetă socială la domiciliu, cu privire la modul de întreţinere, creştere şi educare a minorei…, născută la data de…, atât din punct de vedere moral cât şi din punct de vedere material.Se amâna judecata cauzei la data de 20.04.2010.

Având în vedere modalitatea eliptică de efectuare a anchetei, care s-au limitat la o formă generală descriptivă de efectuare, se revine cu adresă către Autoritatea tutelară a comunei B…, punânduli-se în vedere să întocmească o anchetă socială explicită şi concretă din care să rezulte condiţiile oferite de părţi atât din punct de vedere moral cât şi material în ceea ce priveşte modul de creştere şi educare al minorei.

Reclamanta fiind despărţită în fapt de 3 ani de pârât iar acesta a părăsit domiciliul conjugal, locuind o perioadă mai mare de timp în străinătate iar când vine în ţară nu merge la vechiul domiciliu, nu se ştie o adresă exactă. Pentru acest motiv instanţa de judecată emaite adresă şi către Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Populaţiei al oraşului Întrosura Buzăului , pentru a se stabili domiciliul pârâtului. La următorul termen de judecată fiind ne mai lipsind la dosar nici o piesă, pârâtul nu s-a prezentat, au fost audiaţi şi martorii, pentru acest motiv instanţa de judecată pronunţă desfacrerea căsătoriei din vina pârâtului, obligă pe acesta la

15

plata pensiei de întreţinere a minorei, obligă pe pârât la plata cheltuielilor de judecată, încredinţează minora spre creştere şi educare mamei, şi stabileşte numele ce îl vor purta după desfacrea căsătoriei.

7. Speţă. Răspunderea statului pentru eroare judiciară.Temeiul juridic şi limitele reglementării.

Cuprins pe materii: Drept civil. Obligaţii rezultând din cauzarea de prejudicii. Răspunderea statului pentru erori judiciare.Temeiul juridic şi limitele reglementării.Index alfabetic: Drept civil- Eroare judiciară.- Răspunderea statului. Temeiul juridic şi limitele reglementării.C.pr.pen.: art. 504C.civ.: art. 998-999

Statul răspunde pentru prejudiciile cauzate unui inculpat intr-un proces penal, numai in temeiul şi in situaţiile prevăzute de art. 504 şi următoarele din Codul de procedură penală, iar nu în temeiul art. 998-999 din Codul civil, precum şi pentru alte situaţii neprevăzute în textul citat din Codul de procedură penală.

Î.C.C.J., secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 6976 din 9 decembrie 2004.La 2 august 2001, reclamantul P.D. a chemat în judecată Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, pentru a fi obligat la plata sumelor de 37.782.623 de lei şi respectiv 150.000 dedolari SUA, cu titlu de despăgubiri materiale şi daune morale.

Reclamantul a arătat că: prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 260 Cod penal; ulterior, prin sentinţa penală nr. 2015 din 20 septembrie 1999 a Judecătoriei Satu-Mare, rămasă definitivă prin decizia nr. 801/R din 5 decembrie 2000 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală s-a dispus achitarea sa, în baza art. 11 pct. 2 lit. c şi art. 10 lit. d din Codul de procedură penală; daunele materiale şi morale sunt justificate de cheltuielile efectuate în cursul judecăţii şi respectiv de stresul psihic la care a fost expus pe parcursul soluţionării cauzei, atât la urmărirea penală, cât şi în instanţă.

Tribunalul Suceava, secţia civilă, prin sentinţa nr. 684 din 1 noiembrie 2002, a respins acţiunea ca nefondată reţinând, în esenţă, că: în cauză nu sunt întrunite cerinţele art. 504 Cod procedură penală, întrucât textul se referă doar la situaţia persoanei condamnate definitiv sau împotriva căreia s-a luat măsura arestării preventive, dacă ulterior s-a stabilit prin hotărâre definitivă că nu a săvârşit fapta fiind scos de sub urmărire penală sau achitat; reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 998 Cod civil, text care nu poate constitui temei pentru angajarea răspunderii materiale a statului.

Curtea de Apel Suceava, secţia civilă, prin decizia nr. 25 din 14 aprilie 2003, a admis apelul declarat de reclamant şi a schimbat sentinţa în sensul admiterii în parte a acţiunii şi a obligării Statului Român – prin Ministerul Finanţelor, de a plăti reclamantului suma de 37.782.623 de lei, daune materiale şi suma de 10.000.000 de lei, daune morale.

S-a reţinut că, în conformitate cu dispoziţiile art. 14, ale art. 19 şi ale art. 20 din Codul de procedură penală, persoana vătămată are posibilitatea de a alege între instanţa penală şi cea civilă, acest drept neputându-i fi îngrădit inculpatului achitat, care, avându-se în vedere situaţiile limitativ prevăzute de art. 504 din acelaşi cod, îşi poate întemeia pretenţiile pe dispoziţiile art. 998-999 Cod civil, ce constituie dreptul comun în materia răspunderii civile.Impotriva deciziei dată în apel, au declarat recurs reclamantul, pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava şi Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

16

În recursul său, reclamantul a susţinut că suma stabilită ca daune morale este simbolică, total nesatisfăcătoare în raport de suferinţele fizice şi psihice la care a fost supus urmare a trimiterii sale în judecată.Pârâtul Statul Roman şi Ministerul Public prin Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava susţin că hotărârea criticată a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, după cum urmează:- în cauză, nu sunt întrunite cerinţele art. 504 Cod procedură penală, întrucât reclamantul nu a fost privat de libertate şi nici nu a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea infracţiunii în legătură cu care a fost trimis în judecată.- greşit s-a asimilat calitatea de inculpat achitat, pe care o deţine reclamantul, cu calitatea de persoană vătămată într-un proces penal.- este greşită interpretarea potrivit căreia dispoziţiile art. 504 alin. 1 Cod procedură penală, constituie o aplicare concretă a principiilor consacrate de art. 998-999 Cod civil.

Asupra recursurilor se reţin următoarele:Potrivit dispoziţiilor art. 504 din Codul de procedură penală, în redactarea în vigoare la

data soluţionării cauzei, orice persoană care a fost condamnată definitiv are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite, dacă în urma rejudecării cauzei s-a stabilit prin hotărâre definitivă că nu a săvârşit fapta imputată ori că acea faptă nu există; aliniatul al 2-lea al textului stipula dreptul la repararea pagubei şi în favoarea persoanei împotriva căreia s-a luat o măsură preventivă iar ulterior a fost scoasă de sub urmărire penală sau achitată.

Ca atare, răspunderea Statului este strict circumscrisă celor două ipoteze avute în vedere de legiuitor, respectiv arestarea, ca măsură preventivă şi condamnarea definitivă, fiind o răspundere directă cauzată de erorile judiciare săvârşite în procesele penale.In speţă, trimiterea în judecată a reclamantului pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, nu s-a finalizat printr-o condamnare definitivă, el fiind achitat prin sentinţa penală nr. 2015 din 20 septembrie 1999 a Judecătoriei Satu- Mare, hotărâre confirmată ulterior şi în căile de atac. Pe parcursul urmăririi penale, nu s-a luat împotriva acestuia nici o măsură privativă de libertate sau prin care să i se restrângă libertatea în mod nelegal.

Trimiterile instanţei de apel la dispoziţiile art.14, ale art. 19 şi ale art. 20 din Codul de procedură penală, care reglementează posibilitatea persoanei vătămate de a se constitui parte civilă în procesul penal, duc la concluzia asimilării calităţii de inculpat achitat cu calitatea de persoană vătămată într-un proces penal, ceea ce este inadmisibil.

De asemenea, nu poate fi luată în considerare nici susţinerea potrivit căreia, în cauză, ar putea fi incidente prevederile dreptului comun din materia răspunderii civile delictuale, respectiv art. 998-999 Cod civil, în condiţiile în care există dispoziţii legale exprese, aplicabile reparării pagubei materiale sau a daunei morale, în cazul condamnării pe nedrept sau al privării ori restrângerii de libertate în mod nelegal (Capit.IV- art. 504-507 Cod procedură penală).Pe de altă parte, actele procedurale săvârşite de organele de urmărire penală nu pot fi incluse în categoria „erorilor judiciare”, pe toată perioada cercetării penale individul beneficiind de prezumţia de nevinovăţie, care, în speţă, s-a şi concretizat prin dispoziţiile hotărârii definitive care a vizat achitarea reclamantului, pentru fapta în legătură cu care s-a dispus trimiterea în judecată.

Pentru aceleaşi considerente, ca cele expuse mai sus, recursul reclamantului se priveste ca nefondat si nu se mai pot face discuţii asupra cuantumului daunelor morale stabilite în sarcina pârâtului atâta vreme cât, reclamantul nu se afla în una din situaţiile expres reglementate de lege care să-i confere calitatea de victimă a unei erori judiciare, săvârşită într-un proces penal.Faţă de cele arătate, s-au admis recursurile declarate de Ministerul Public şi de pârât, s-a casat decizia instanţei de apel şi s-a respins apelul reclamantului, iar recursul acestuia din urmă a fost respins.

17

8. Speţă. Contestație în anulare

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 9

Ședința publică din data de 9 ianuarie 2008

PREȘEDINTE: Samoilă Viorica

JUDECĂTOR 2: Andrieș Maria

JUDECĂTOR 3: Andronic Tatiana Luisa

Grefier - -

Ministerul Public reprezentat de procuror -

Pe rol, judecarea contestației în anulare formulată de contestatorul, domiciliat în comuna Ostra, - 9,. A,.7, județul S, împotriva deciziei penale nr. 597 din 26 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția penală - dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: contestatorul asistat de avocat desemnat din oficiu și intimatul asistat de avocat ales.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, contestatorul, întrebat fiind de către instanță, a arătat că înțelege să formuleze contestație în anulare împotriva deciziei penale nr. 597 din 26.10.2007 a Tribunalului Suceava și nu împotriva deciziei nr. 533 din 28.11.2007 a Curții de APEL SUCEAVA.

Față de cele precizate de contestator, instanța, din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 389. 1 Cod procedură penală, a pus în discuția părților, excepția de necompetență materială a instanței în soluționarea cauzei, având în vedere că, contestația formulată vizează o decizie pronunțată ca instanță de recurs de către Tribunalul Suceava.

Avocat, pentru contestator, a solicitat admiterea excepției de necompetență materială a Curții de APEL SUCEAVA în soluționarea prezentei cauze, având în vedere dispozițiile art. 389 Cod procedură penală, care arată că, contestația se introduce la instanța de recurs, în speță Tribunalul Suceava. În consecință, a cerut declinarea competenței și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Tribunalului Suceava, potrivit art. 42 Cod procedură penală.

Avocat, pentru intimat, a arătat că într-adevăr din cuprinsul contestației în anulare rezultă că, contestatorul a înțeles să critice decizia pronunțată în recurs de Tribunalul Suceava. Față de

18

această împrejurare, potrivit art. 389. 1 Cod procedură penală, a solicitat declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.

Procurorul a pus concluzii de declinare a competenței de soluționare a contestației în anulare în favoarea Tribunalului Suceava.

Instanța a rămas în pronunțare cu privire la excepția ridicată la termenul de astăzi.

Susținerile părților au fost înregistrate în sistem audio, potrivit art. 304 Cod procedură penală.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul prezentei instanțe sub nr- din 06.12.2007, contestatorul a formulat contestație în anulare împotriva deciziei penale nr.597 din 26.10.2007 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.

În motivarea cererii, acesta a arătat că hotărârea atacată este nelegală, întrucât instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal cu privire la care existau probe la dosar.

Analizând contestația formulată, Curtea constată că, competența de soluționare a acesteia revine Tribunalului Suceava, secția penală.

Astfel, prin sentința penală nr.175/19.06.2007 a Judecătoriei Gura Humorului, contestatorul-inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.181 Cod penal.

S-a făcut totodată aplicarea disp. art.81 și următoarele Cod penal.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât inculpatul, cât și partea vătămată, soluționate prin decizia penală nr.597/26.10.2007 a Tribunalului Suceava, hotărârea devenind astfel definitivă la această dată.

Potrivit art.389 1 pr.pen. contestația în anulare pentru cazurile prev. în art.386 lit.a, c și e se introduce la instanța de recurs care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere. Al. 2 al aceluiași articol prevede că, contestația pentru cazul prev. în art.386 lit.d se introduce la instanța la care a rămas definitivă ultima hotărâre.

Or, instanța de recurs care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere, și la care de altfel aceasta a rămas definitivă este Tribunalul Suceava, competentă așadar să soluționeze această contestație.

Așa fiind, Curtea în conformitate cu art.42 rap. la art.389 pr.pen. va declina competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestația în anulare formulată de contestatorul, în favoarea Tribunalului Suceava.

19

Văzând și disp. art.192 3 pr.pen.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

În temeiul art.42 rap. la art. 389 Cod procedură penală, declină competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei penale nr.597 din data de 26.10.2007 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-, în favoarea Tribunalului Suceava.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu contestator se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 09.01.2008.

Președinte, Judecători, Grefier.

CAP. V. Precizări privind conţinutul efectiv al practicii, modul de elaborare a inventarului de date şi informaţii din procesul de practică; scurte caracterizări ale sectoarelor în care s-a făcut practica, a particularităţilor, specificului, a legăturii dintre teorie şi practică la nivelul instituţiei, concluzii, propuneri, recomandări.

Curtea de Apel Suceava este organizată potrivit următoarelor acte normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice :

 1. Constituţia României;

20

2. Legea nr. 304/2004 pentru organizarea judiciară  publicată în Monitorul Oficial  nr. 576 din 29.06.2004.

3. Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor publicată în Monitorul Oficial nr. 576 din 29.06.2004;

4. Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea nr.387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii;

5. Ordinul de serviciu nr.1561/A din 30 decembrie 2009, pe anul 2010, emis de Preşedintele Curţii de Apel Suceava;

6. Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea publicată în Monitorul Oficial nr.1197 din 14.12.2004.          Ea are în compunere 4 secţii: civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, penală şi pentru cauze cu minori, comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, secţia de conflicte de muncă şi asigurări sociale. Instanţele judecătoreşti se încadrează cu personal de conducere, judecători, personal auxiliar de specialitate, administrativ şi de serviciu. Colegiul de conducere se compune din: preşedinte şi 6 judecãtori, aleşi pe o perioadã de 3 ani în adunarea generalã a judecãtorilor; În cadrul curţii de apel funcţionează următoarele comisii:   1. Comisia de analiză constituită în temeiul art. 35 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.544/2001, aprobată prin H.G. nr.123/2002 compusă din:                  - Cristinel Grosu - judecător                  - Ileana Bratu – judecător  2. Comisia de stabilire a sporului de vechime în muncă:                  - Sas Laura - judecător                  - Luxiţa Margareta Iacob - manager economic                  - Ciobanu Maria - expert economist 3. Comisia pentru selecţionarea documentelor arhivistice, compusă din:                  - Cristina Timofte - judecător                  - Doina Fodor - prim grefier                  - Aurel Bistriceanu - grefier 4. Comisia pentru monitorizarea aplicării legislaţiei privind protecţia datelor personale, compusă din:                  - Carmen Grapini  - judecător                  - Rodica Neagu-Dumitrescu - consilier pentru informaţii publice   5. Comisia de recepţie a bunurilor achiziţionate de Curtea de Apel Suceava, compusă din:                  - Mircea Mocanu - consilier inginer constructor                  - Valeria Neagu - expert compartiment persoanal                  - Violeta Hrişcă - grefier   Circumscripţia Curţii de Apel Suceava                 Istoric 1774 -1786

Printre primele informaţii referitoare la organizarea judecătoarească în Bucovina sunt cele oferite de Ion Budai-Deleanu, el însuşi consiler la Curtea de Apel din Lenberg (Liov). Potrivit surselor, imediat după ocuparea Bucovinei de către Austria (1774), generalul Splecy a înfiinţat la Cernăuţi un Auditoriat, adică o curte marţială.  În locul vechii legislaţii româneşti s-a introdus codul penal terezian. Justiţiei militare, prin Auditoriatul de la Cernăuţi, îi era supusă şi populaţia civilă. Auditoriatul judeca crimele şi delictele mai importante, precum şi pricinile ivite între boieri. Comandantul Auditoriatului prelua astfel drepturile starostelui de Cernăuţi şi ale ispravnicului de Suceava. Apelul împotriva hotărârilor luate de Auditoriatul cernăuţean se făcea la comanda generală militară de la Liov, ultima instanţă fiind Hofkriegsrat-ul din Viena (Ministerul de Război). În oraşele Cernăuţi, Siret

21

şi Suceava s-au înfiinţat judecătorii comunale care aveau în competenţă judecarea litigiilor ce priveau o sumă mai mică de 10 florini.

În 1786, la unirea Bucovinei cu Galiţia, auditoriatele au fost desfiinţate. Bucovina a trecut din punct de vedere juridic în subordinea Ministerului de Justiţie, sub denumirea de Cercul Cernăuţi.

 În Bucovina s-au instituţionalizat, în timp, cinci categorii de organe ale puterii judecătoreşti:

   1. Judecătorii districtuale 2. Tribunale (provinciale şi cercuale) 3. Curţile cu juraţi, funcţionând pe lângă fiecare tribunal 4. Curtea de Apel din Lenberg 5. Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie din Viena În Bucovina exista un Tribunal provincial la Cernăuţi şi un Tribunal cercual la Suceava.

Cel din Cernăuţi avea arondate districtele: Cernăuţi, Coţmani, Siret, Storojineţ, Văşcăuţi, Vijniţa şi Zastavna (520.256 locuitori), iar celui de la Suceava îi erau arondate districtele: Câmpulung, Gura Humorului, Rădăuţi şi Suceava (279.833 locuitori). Pe lângă fiecare tribunal funcţiona o curte cu juraţi, compusă din 3 judecători care formau Tribunalul Curţii cu juraţi şi o comisie de 12 juraţi (Banca Juraţilor).

1914 - 1924          În 1914 existau în Bucovina 20 judecătorii de ocol, din care 12 erau supuse Tribunalului provincial din Cernăuţi şi 8 judecătorii de ocol supuse Tribunalului cercual din Suceava (Câmpulung, Dorna, Gura Humorului, Rădăuţi, Seletin, Solca, Suceava şi Stulpicani). Imediat după Marea Unire din 1918, guvernul Bucovinei a înfiinţat Secretariatul de Stat pentru justiţie pus sub conducerea şefului acestui guvern, Iancu Flondor, începâdu-se trecerea de la vechea administraţie judecătorească austriacă, la cea românească.

  Pentru problemele bucovinenilor au fost solicitaţi în calitate de consilieri raportori trei magistraţi din Bucovina, care în baza Decretului lege din 25 iunie 1919 au devenit consilieri de drept ai Curţii de Casaţie şi Justiţie a României, cu sediul la Bucureşti (din 1 ianuarie 1926 numărul consilierilor a sporit la 4). Curtea de Apel Cernăuţi a fost înfiinţată prin Decretul Lege din 14 mai 1919 şi avea în jurisdicţia sa tribunalele din Cernăuţi şi Suceava. În anul 1926, autoritatea acestei instituţii s-a extins asupra tribunalelor nou înfiinţate la Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi şi Storojineţ, precum şi asupra judeţelor Dorohoi şi Hotin.   Pe lângă cele 20 de judecătorii existente în Bucovina în timpul stăpânirii austriece, care s-au transformat, după Marea Unire, în judecătorii rurale, începând cu 1 ianuarie 1926 au mai fost înfiinţate 3 judecătorii rurale (Ilişeşti, Dărmăneşti şi Vicovu de Sus) şi o judecătorie mixtă la Vama.

1924 - 1952   Prin Legea pentru organizare judecătorească din 25.06.1924, cu modificările din

28.11.1925 şi 19.12.1925, numărul curţilor de apel din România este stabilit la 12, cu reşedinţele la Braşov, Bucureşti, Cernăuţi, Chişinău, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea-Mare, Timişoara şi Târgu Mureş. Prin Decretul-Lege pentru modificarea unor dispoziţiuni din Legea pentru organizarea judecătorească din 22.09.1940, curţile de apel au fost reduse la 10, acestea având reşedinţele în Arad, Braşov, Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi, Sibiu, Suceava şi Timişoara. Curtea de Apel Suceava-Cernăuţi, cu 3 secţii, cuprindea Tribunalele Baia, Câmpulung Moldovenesc, Dorohoi, Rădăuţi şi Suceava. Tribunalul Botoşani, înfiinţat la 1 ianuarie 1832, era arondat în cadrul Curţii de Apel Iaşi.

Curţile de apel au fost desfiinţate prin Legea nr.5/1952 pentru organizare judecătorească, însă au fost reînfiinţate prin Legea nr.92/1992 pentru organizare judecătorească.

22

În prezent:Există un număr de 15 curţi de apel având reşedinţele în: Alba Iulia, Piteşti, Oradea,

Suceava, Bacău, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Târgu Mureş, Ploieşti, Timişoara. Circumscripţia Curţii de Apel Suceava cuprinde Tribunalul Botoşani şi Tribunalul Suceava.

Construcţia în care funcţionează în prezent Curtea de Apel Suceava a fost edificată între anii 1850-1855, cu destinaţia iniţială de cazarmă militară. Clădirea, considerată monument istoric, este situată în municipiul Suceava, str. Ştefan cel Mare nr.62, are o suprafaţă construită de 2626 mp. şi este formată din demisol, parter şi două etaje. 

Clădirea va fi extinsă prin construirea unui corp nou în curtea interioară, asigurându-se separarea fluxurilor pentru personal, justiţiabili. În noul corp se vor amenaja o sală a paşilor pierduţi, o sală de consiliu şi săli de şedinţă pentru judecătorie, tribunal şi curtea de apel.

Judecătoria Suceava este o autoritate publică din cadrul sistemului organelor judecătoreşti, fără personalitate juridică, potrivit art. 36 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.Judecătoria funcţionează, împreună cu Curtea de Apel şi Tribunalul Suceava în construcţia ce a fost edificată între anii 1850-1855, cu destinaţia iniţială de cazarmă militară.          Clădirea, considerată monument istoric, este situată în municipiul Suceava, str. Ştefan cel Mare nr.62, are o suprafaţă construită de 2626 mp. şi este formată din demisol, parter şi două etaje.

În perioada 1774-1786, în oraşele Cernăuţi, Siret şi Suceava s-au înfiinţat judecătorii comunale care aveau în competenţă judecarea litigiilor ce priveau o sumă mai mică de 10 florini.

În 1786, la unirea Bucovinei cu Galiţia, Bucovina a trecut din punct de vedere juridic în subordinea Ministerului de Justiţie, sub denumirea de Cercul Cernăuţi. La acea dată exista în Bucovina un Tribunal provincial la Cernăuţi şi un Tribunal cercual la Suceava.

Tribunalul cercual de la Suceava avea arondate districtele: Câmpulung, Gura Humorului, Rădăuţi şi Suceava (279.833 locuitori). În 1914 existau 8 judecătorii de ocol supuse Tribunalului cercual din Suceava (Câmpulung, Dorna, Gura Humorului, Rădăuţi, Seletin, Solca, Suceava şi Stulpicani).

Imediat după Marea Unire din 1918, guvernul Bucovinei a înfiinţat Secretariatul de Stat pentru justiţie pus sub conducerea şefului acestui guvern, Iancu Flondor, începâdu-se trecerea de la vechea administraţie judecătorească austriacă, la cea românească.            Prin Decretul Lege din 14 mai 1919 a fost înfiinţată Curtea de Apel Cernăuţi ce avea în jurisdicţia sa tribunalele din Cernăuţi şi Suceava. În anul 1926, autoritatea acestei instituţii s-a extins asupra tribunalelor nou înfiinţate la Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi şi Storojineţ, precum şi asupra judeţelor Dorohoi şi Hotin.     

Organizare Biroul Local de Expertize tehnice, judiciare şi contabile

Camera 102, parterSălile de şedinţă

Camera 232, etaj I – intrarea pe la parter / Sala de contencios administrativ şi fiscal

Camera 246 / civil şi contenciosCamera 247 / civil şi contenciosCamera 126, parter / penal şi civilCamera 118, parter / civil şi penal

Arhiva Tribunalului Suceava23

Camera 114, parter (arhiva civilă)Camera 122, parter (arhiva penală)Camera 115, parter (arhiva comercială)

Supralegalizare (Apostile)Camera 137, parter

Biroul de informare şi relaţii publiceCamera 137, parter

24