Drept 2012

1/899. Definiţi noţiunea de patrimoniu de afectaţiune.Răspuns: Patrimoniul de afectaţiune reprezintă totalitatea bunurilor, drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice autorizate, titularului întreprinderii individuale sau membrilor întreprinderii familiale, afectate scopului exercitării unei activităţi economice, constituite ca o fracţiune distinctă a patrimoniului persoanei fizice autorizate, titularului întreprinderii individuale sau membrilor întreprinderii familiale, separată de gajul general al creditorilor personali ai acestora

2/899. O persoană fizică autorizată poate încheia contracte de muncă ■ individuale cu terţe persoane pentru aducerea Ia îndeplinire a activităţii autorizate? Poate persoana autorizată însăşi să cumuleze calitatea de PFÂ cu cea de salariat?Răspuns: Da, deoarece potrivit dispoziţiilor cuprinse în OUG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, PFA poate cumula calitatea de persoană fizică autorizată cu cea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi în alt domeniu de activitate pentru care PFA a fost autorizată.

3/900. Soţii Popescu doresc să înfiinţeze o întreprindere familială având ca obiect de activitate agroturismul, împreună cu copiii lor, P.A., de 18 ani, şi P.C., de 16 ani, şi cu familia fratelui soţului, din care fac parte şi soţia cu cei doi fii majori ai cuplului. în acest sens, depun o cerere de înregistrare a întreprinderii familiale la registrul comerţului, care este respinsă, arătându-se, pe de o parte, că actul de constituire nu cuprinde toate menţiunile obligatorii prevăzute de lege, iar pe de altă parte, că nu poate face parte din aceeaşi întreprindere şi familia fratelui domnului Popescu.a) Care sunt menţiunile pe care tb să Se conţină în mod obligatoriu actul de constituire a întreprinderii familiale?b) Cine poate deţine calitatea de membru al unei întreprinderi familiale?Răspuns:a) întreprinderea familială se constituie printr-un acord de constituire, încheiat de membrii familiei în formă scrisă, ca o condiţie de validitate. Sub sancţiunea nulităţii absolute, în acordul de constituire sunt prevăzute următoarele menţiuni: numele şi prenumele membrilor, reprezentantul întreprinderii familiale, participarea fiecărui membru la întreprindere şi condiţiile participării, cotele procentuale în care vor împărţi veniturile nete ale întreprinderii, raporturile dintre membrii întreprinderii familiale şi condiţiile de retragere, data întocmirii.b) întreprinderea familială este constituită din doi sau mai mulţi membri ai unei familii, alcătuită din soţ, soţie, copiii acestora care au împlinit vârsta de 16 ani la data autorizării întreprinderii familiale, rudele şi afinii până la gradul IV inclusiv. Pe cale de consecinţă, respingerea de către registrul comerţului a cererii de autorizare a înfiinţării întreprinderii familiale pe motiv că din această structură nu face parte familia fratelui reprezentantului întreprinderii nu este legală întrucât fraţii sunt rude între ei (rude de gradul II), iar descendenţii fratelui sunt rude cu reprezentantul întreprinderii (nepoţii sunt rude de gradul III cu unchiul). Soţia fratelui - cumnata reprezentantului are calitatea de afină de gradul III cu fratele soţului său - reprezentatul întreprinderii familiale.

4/901. ion C. îşi organizează activitatea economică ia data de 10.12.2010, sub forma unei întreprinderi individuale; o lună mai târziu, îi angajează cu contract de muncă pe llie M. şi pe Oprea G.Prin înmatricularea în registrul comerţului, Ion C. dobândeşte personalitate juridică sau calitate de comerciant? în calitatea sa deangajator, ce prerogative are Ion C.?Răspuns: Potrivit art. 22 din OUG nr. 44/2008, întreprinderea individuală nu dobândeşte personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerţului. Prin urmare, întreprinderea individuală a lui Ion C. nu dobândeşte personalitate juridică. Conform art. 23 din OUG nr. 44/2008, întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană fizică de la data înregistrării sale în registrul comerţului. Prin urmare, Ion C. dobândeşte calitatea de comerciant de la data de 10.12.2010. Potrivit art. 24 din OUG nr. 44/2008, pentru organizarea şi exploatarea întreprinderii sale, întreprinzătorul persoană fizică, în calitate de angajator persoană fizică, poate angaja terţe persoane cu contract individual de muncă, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă, potrivit legii, şi poate colabora cu alte PFA, cu alţi întreprinzători persoane fizice titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentanţi ai unor întreprinderi familiale ori cu alte persoanejuridice, pentru efectuarea unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit.

5/901. lonescu V. îşi desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată de la data de 20.12.2010. La 10.03.2011 constată că se află în imposibilitate de a plăti datoriile contractate. Cum răspunde lonescu V. în această calitate pentru obligaţiile sale?

Răspuns: lonescu V. răspunde pentru obligaţiile sale cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit, şi, în completare, cu întreg patrimoniul său, iar în caz de insolvenţă, va fi supus procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările ulterioare, dacă are calitatea de comerciant, conform art. 7 din Codul comercial (potrivit art. 20-(1) din OUG nr. 44/2008).

6/902. Ionescu V. îşi desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată şi doreşte să încheie un contract de colaborare cu Georgescu I., precum şi două contracte de muncă, cu Ion G. şi Vasile I. lonescu V., în calitate de PFA, poate încheia valabil astfel de contracte? Explicaţi.Răspuns: Potrivit legii, în scopul exercitării activităţii pentru care a fost autorizată, PFA poate colabora cu alte persoane fizice autorizate, întreprinzători persoane fizice titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentanţi ai unor întreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic. Prin urmare, lonescu V. poate încheia un contract de colaborare cu Georgescu I.Referitor la încheierea contractelor de muncă, PFA poate angaja terţe persoane pentru desfăşurarea activităţii pentru care a fost autorizată, încheind în acest sens contracte individuale de muncă, în condiţiile legii. Aşadar, lonescu V. are dreptul să încheie contracte de muncă cu Ion G. şi Vasile I.

7/902. Care sunt condiţiile impuse de OUG nr. 44/2008 pf care vor să desfăşoare activităţi economice, individual şi independent, ca persoane fizice autorizate, întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale sau membri ai unei întreprinderi familiale?Răspuns: Potrivit art. 8-(T) din OUG nr. 44/2008, pot desfăşura activităţi economice în una dintre formele prevăzute anterior persoanele fizice care:a) au împlinit vârsta de 18 ani, în cazul persoanelor fizice care solicită autorizarea pentru desfăşurarea de activităţi economice,individual:şi independent, ca persoane fizice autorizate, ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale, şi al reprezentantului întreprinderii familiale, respectiv vârsta de 16 ani, în cazul membrilor întreprinderii familiale;b) nu au săvârşit fapte sancţionate de lg fin, vamale şi cele care privesc disciplina financiar-fiscală, de natura celor care se înscriu în

cazierul fiscal;c) au un sediu profesional declarat potrivit OUG nr. 44/2008;d) declară pe propria răspundere că îndeplinesc condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-

veterinar, al protecţiei mediului şi al protecţiei muncii.

8/903. Ion Vasile şi Ion Visa, căsătoriţi fiind, constituie cu cei doi fii ai lor,:de 17, respectiv 18ani , o întreprindere familială, potrivit OUG nr. 44/2008.a) Ce temei juridic stă la baza întreprinderii familiale constituite de familia Ion? Definiţi temeiul juridic şi arătaţi

cuprinsul acestuia;b) Care este statutul juridic al membrilor familiei dintr-o întreprindere familială?Răspuns:a) întreprinderea familială se constituie printr-un acord de constituire, încheiat de membrii familiei în formă scrisă, ca o condiţie de validitate. Acordul de constituire va avea următorul cuprins: numele şi prenumele membrilor^ reprezentantul, data întocmirii, participarea fiecărui membru la întreprindere, condiţiile participării, coteleprocentuale în care vor împărţi veniturile nete ale întreprinderii, raporturile dintre membrii întreprinderii familiale şi condiţiile de retragere, sub sancţiunea nulităţii absolute (art. 29-(1) din OUG nr. 44/2008).' Membrii întreprinderii familiale sunt comercianţi persoane fizice de la data înregistrării acesteia în registrul comerţului (art. 31.din:-QUG 44/2008). Unul dintre membrii întrepri familiale, care are capacitate deplină de exerciţiu, adică a împlinit vârsta de 18 ani, are calitatea de reprez al acesteia.

9/904. llie Ion şi llie Gica, căsătoriţi fiind, au constituit o întreprindere familială împreună cu fiii lor în vârstă de 18, respectiv 19 ani, la data de 10.02.2010. llie Ion este desemnat reprezentant al întreprinderii familiale. La data de 20.12.2010, întreprinderea familială în cauză se află în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile contractate.a) Cine stabileşte calitatea de reprezentant a lui llie Ion şi ce competenţe îi revin acestuia în calitatea respectivă?b) Cum răspund membrii întreprinderii familiale pentru datoriile contractate?Răspuns:a) Reprezentantul unei întreprinderi familiale, în speţă llie Ion, este desemnat de membrii familiei prin acordul de constituire.în această calitate, el va gestiona interesele întreprinderii familiale în temeiul unei procuri speciale, sub forma unui înscris sub semnătură privată. Procura specială se semnează de către toţi membrii întreprinderii care au capacitate de exerciţiu şi de reprezentanţii legali ai celor cu capacitate de exerciţiu restrânsă.Reprezentantul întreprinderii familiale desemnat astfel are dreptul de a lua deciziile privind gestiunea curentă a întreprinderii în cauză.

b) Membrii întreprinderii familiale răspund solidar şi indivizibil pentru datoriile contractate de reprezentant în exploatarea întreprinderii cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit, şi, în completare, cu propriul patrimoniu, corespunzător cotelor de participare prevăzute în acordul de constituire.

10/904. llie Ion şi llie Gica, căsătoriţi fiind, au constituit o întreprindere familială împreună cu cei doi fii ai lor, de 16, respectiv 17 ani, în condiţiile OUG nr. 44/2008. Cei doi fii cer încetarea întreprinderii prin retragerea lor.a) Ce efect are această retragere asupra existenţei întreprinderii?b) în ce condiţii întreprinderea familială astfel constituită vinde din bunurile afectate activităţii întreprinderii şi dobândeşte

bunuri pentru aceeaşi activitate?Răspuns:a) Retragerea celor doi fii nu are niciun efect asupra existenţei întreprinderii familiale, deoarece întreprinderea familială încetează numai dacă, potrivit art. 33-(1) lit. b) din OUG nr. 44/2008, mai mult de jumătate dintre membrii întreprinderii cer încetarea acesteia sau se retrag din întreprindere; în speţă nu se retrag mai mult de jumătate, pentru ca întreprinderea familială să îşi înceteze existenţa.b) Actele de dispoziţie (actele de vânzare) asupra bunurilor afectate activităţii întreprinderii familiale se vor lua cu acceptul majorităţii simple a membrilor întreprinderii familiale, cu condiţia ca această majoritate să includă şi acordul proprietarului bunului care face obiectul actului (art. 32-(2) din OUG nr. 44/2008).

11/905. llie Ion, reprezentant al unei întreprinderi familiale, nu formulează cererea către oficiul reg com pentru a solicita înregistrarea şi autorizarea funcţionării acesteia în termenul prevăzut de OUG nr. 44/2008, de 7 zile de la data încheierii acordului de constituire.a) Poate fi acoperită această neregularitate?b) Cum ţine contabilitatea reprezentantul întreprinderii familiale?c) Care sunt prerogativele membrilor întreprinderii familiale?Răspuns:a) Da. în cazul în care llie Ion, ca reprezentant al întreprinderii familiale, nu formulează cererea în 7 zile de la încheierea acordului de constituire, oricare membru al întreprinderii familiale poate să solicite înregistrarea în registrul comerţului şi auto rizarea funcţionării (art. 7-(2) din OUG nr. 44/2008).b) Reprezentanţii întreprinderii familiale vor ţine contabilitatea în partidă simplă, potrivit reglementărilor privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, în conformitate cu Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (art. 15 din OUG nr. 44/2008).c) Membrii întreprinderii familiale pot fi simultan PFA sau titulari ai unor întreprinderi individuale. De asemenea, aceştia pot cumula şi calitatea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de activitate economică decât cel în care şi-au organizat întreprinderea familială (art. 28-(2) din OUG nr. 44/2008).Membrii întreprinderii familiale sunt asiguraţi în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi au dreptul de a fi asiguraţi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege (art. 28-(3) din OUG nr. 44/2008).în scopul exercitării activităţii pentru care a fost autorizată, întreprinderea familială, prin reprezentantul său, poate colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA, întreprinzători persoane fizice titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentanţi ai unor întreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit (art 29-(3) din OUG nr. 44/2008);

12/906. Enumeraţi formele de societăţi comerciale la care, la constituire, legea instituie obligativitatea existenţei aportului în numerar.Răspuns: în conformitate cu dispoziţiile legale, aportul în numerar este obligatoriu la constituirea oricărei forme de societate comercială. Aşadar, aportul în numerar va fi obligatoriu la constituirea SNC, SCS, SA, SCA, SRL (inclusiv SRL cu asociat unic).

13/906. Precizaţi care este diferenţa, sub aspectul răspunderii pentru obligaţiile sociale, între asociaţii comanditaţi şi asociaţii comanditari.Răspuns: în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, asociaţii comanditaţi răspund solidar şi nelimitat pentru obligaţiile sociale, în timp ce asociaţii comanditaţi răspund numai în limita aportului la capitalul social.

14/907. Ce reprezintă sucursala?

Răspuns: Sucursala reprezintă un dezmembrământ fără personalitate juridică al unei societăţi comerciale, care nu are independenţă financiară şi, de regulă, nici administrativă, fiind condusă de la centru de societatea-mamă.

15/907. SC ABC SA (în calitate de reclamantă), reprezentată prin administrator, a chemat în judecată SC TC SRL - Sucursala Ilfov (în calitate de pârâtă) şi a solicitat ca aceasta să fie obligată la plata sumei de 130.549 lei, reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate în primul trimestru al anului 2011, şi a penalităţilor de întârziere, conform contractului.Tribunalul admite cererea de chemare în judecată şi prin sentinţă obligă pârâta la plata sumei de 192.378 lei, reţinând în sarcina pârâtei faptul că nu şi-a respectat obligaţia de plată a mărfurilor potrivit contractului nr. 467 din decembrie 2010. Sentinţa a fost atacată de SCTC SRL, arătând în motivare faptul că pârâta SC TC SRL— Sucursala Ilfov este una dintre sucursalele sale, care nu are capacitate de exerciţiu, prin urmare nu poate să fie parte în cadrul unui proces. Este întemeiată motivarea SCTC SRL?Răspuns: Potrivit Legii societăţilor comerciale, sucursala: este un dezmembrământ fără personalitate juridică al SCTC SRL, o modalitate de descentralizare a activităţii societăţii care a constituit-o. Astfel, fiind lipsită de personalitate juridică, pârâta SCTC SRL - Sucursala Ilfov este lipsită de capacitatea de a-şi exercita drepturile şi de a sta în instanţă în calitate de parte în proces. însă legea le recunoaşte sucursalelor capacitatea de a avea anumite drepturi şi obligaţii, în limitele autonomiei funcţionale stabilite de societatea-mamă prin mandatul acordat sucursalei, act denumit şi „delegare de competenţe". Mai mult, potrivit Codului de procedură civilă, asociaţiile sau societăţile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată ca pârâte dacă au organe proprii de conducere. Cum în cauză sucursala are organe de conducere, ea îndeplineşte condiţiile de a avea calitatea de pârâtă.

16/908. Precizaţi care sunt formele de societăţi comerciale pentru care Legea nr. 31/1990 prevede existenţa unui capital social minim la constituire şi care este valoarea acestuia.Răspuns: Capitalul social minim este prevăzut de lege la constituirea unei SA, SCA sau SRL. Potrivit dispoziţiilor legale, în cazul SA şi SCA, capitalul social nu poate fi mai mic de 90.000 lei, guvernul putând modifica cel mult o dată la 2 ani valoarea minimă a capitalului social ţinând seama de rata de schimb, astfel încât acest cuantum să reprezinte echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro. în cazul SRL, capitalul social nu va putea fi mai mic de 200 lei.

17/908. Care sunt sit în care Lg nr. 31/1990 instituie obligativitatea formei autentice a actului constit?Răspuns: Formă autentică afetului constitutiv este obligatorie atunci când:- printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un teren;- se,constituie o societate în nuiimcolectiv sau în comandită simplă;societatea pe acţiiinrse constituie prin subscripţie public

18/909. Precizaţi care sunt formele de societăţi comerciale pentru care Legea nr. 31/1990 instituie obligativitatea vărsării integrale a capitalului social subscris la momentul constituirii. Răspuns: Societatea în nume colectiv, societatea în comandită simplă şi societatea cu răspundere limitată sunt obligate să verse integral la data constituirii capitalul social subscris.

19/909. O societate cu răspundere limitată poate avea ca asociat unic o altă societate cu răspundere limitată cu asociat unic? Răspuns: Nu.

20/909. Prin ce se diferenţiază aportul în natură de aportul în creanţe?Răspuns: Aportul în natură are ca obiect un bun ce poate fi evaluabil din punct de vedere economic, fiind acceptat la toate formele de societate şi vărsat prin transferarea drepturilor corespunzătoare şi prin predarea efectivă către societate a bunurilor aflate în stare de utilizare, în timp ce aportul în creanţe are ca obiect numai creanţele, acesta nefiind acceptat la societatea pe acţiuni constituită prin subscripţie publică şi la societăţile în comandită pe acţiuni sau cu răspundere limitată.

21/909. Care este momentul de la care o societate comercială dobândeşte personalitate juridică?Răspuns: Momentul de la care o societate comercială dobândeşte personalitate juridică este cel al înmatriculării în registrul comerţului.

22/910. Prin actul constitutiv al SC OMC SA, acţionarii au prevăzut un capital social de 10.000 lei, care se divide în 100 de acţiuni, din care: 50 de acţiuni nominative în valoare de 150 lei fiecare şi 50;de acţiuni preferenţiale cu dividend prioritar în valoare de 50 lei fiecare.a) O societate pe acţiuni poate emite mai multe categorii de acţiuni?b) IsteţMalabilăprevederea^dinacîulcanstitutivprivind acţiunile emise de societate?Răspuns:

c) De regulă, o societate pe acţiuni poate emite acţiuni care le conferă posesorilor lor drepturi egale (cum sunt acţiunile nominative şi acţiunile la purtător). în mod excepţional, prin actul constitutiv se poate stabili ca societatea să emite categorii de acţiuni care conferă titularilor drepturi diferite, aşa cum se precizează şi în cazul analizat: acţiuni nominative şi acţiuni preferenţiale cu dividend prioritar.b) Potrivit prevederilor legii, acţiunile trebuie să aibă aceeaşi valoare nominală, indiferent de categoria din care fac parte. Mai mult, acţiunile cu dividend prioritar, fără drept de vot, nu pot depăşi o pătrime din capitalul social. Prin urmare, prevederea din actul constitutiv prin care se stabileşte faptul că fiecare acţiune nominativă are ovaloare,de 150. lei si că .fiecare acţiune preferenţială cu dividend prioritar are valoarea de 50 lei nu este valabilă. De asemenea, contravine, dispoziţiilor legale şi ,faptul ,că numărul acţiunilor cu.dividend.prjoritai reprezintă jumătate din capitalul social.

23/910. A.M., G.H. şi L.O. au decis să constituie o societate comercială cu răspundere limitată şi, în acest scop, au întocmit actul constitutiv şi toate celelalte documente necesare înregistrării societăţii la registrul comerţului, au varsat aporturile subscrise in contul societăţii deschis la bancă şi au încheiat diverse contracte necesare acestei operaţiuni de înfiinţare. Cei trei asociaţi l-au împuternicit peV.I., administratorul desemnat, să facă toate demersurile necesare în vederea înregistrării societăţii la registrul comerţului. Dar după o lună de la data întocmirii actului constitutiv au constatat că V.l. nu şi-a îndeplinit mandatul. Ce măsuri vor lua cei trei asociaţi?Răspuns: Constatând că persoana împuternicită, în acest caz administratorul societăţii, nu a cerut înmatricularea în termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv, oricare dintre cei trei asociaţi îi va trimite lui V.l. o notificare sau o scrisoare recomandată prin care îi va pune în vedere ca în termen de cel mult 8 zile de la primirea acesteia să depună la registrul comerţului cererea de înmatriculare. Dacă nici după expirarea celui de-al doilea termen V.l. nu se conformează, oricare din cei trei poate cere oficiului registrului comerţului efectuarea înmatriculării Evident,4n acest caz îl vor revoca din funcţia de administrator pe V.l. şi vor numi un nou administrator al societăţii.

24/911. întrucât la o lună de la înregistrarea societăţii comerciale în registrul comerţului administratorul desemnat renunţă la funcţia sa din motive personale, asociaţii numesc un nou administrator, pe care îl împuternicesc cu înregistrarea actului adiţional la registrul comerţului. Cu această ocazie, se constată că din dosarul societăţii lipsesc anumite documente, cum ar fi specimenul de semnătură şi cazierul administratorului iniţial, contractul de închiriere privind imobilul în care se află sediul societăţii, dovada depunerii în contul societăţii a aportului în numerar vărsat de unul dintre asociaţi. Este posibil ca după înregistrarea societăţii comerciale să fie depuse în dosarul acesteia documentele care lipsesc?Răspuns: în această situaţie, organele societăţii comerciale sunt obligate ca în termen de 8 zile de la data constatării acestor neregularităţi să ia măsurile necesare pentru remedierealor; în caz contrar, orice persoană interesată poate cere instanţei de judecată să le oblige să le înlăture, sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii.

25/912. Ce reprezintă dividendele şi care este, potrivit Legii nr. 31/1990, modul de distribuire a acestora?Răspuns: Potrivit dispoziţiilor legale, dividendul reprezintă cota-parte din profit care se plăteşte fiecărui asociat. Dividendele se distribuie asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se plătesc la termenul stabilit de adunarea generală a asociaţilor sau, după caz, stabilit prin legi speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat. în caz contrar, societatea comercială va plăti daune-interese pentru perioada de întârziere la nivelul dobânzii legale, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acţionarilor care a aprobat situaţia financiară aferentă exerciţiului financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare. Nu se vor putea distribui dividende decât din profiturile determinate potrivit legii.

26/912. M.T. este titularul a 10 acţiuni nominative emise în formă materială la o societate comercială pe acţiuni. în scopul înstrăinării acestora, M.T. i le înmânează personal cumpărătorului LV. la momentul achitării preţului lor.Este valabilă transmiterea dreptului de proprietate către cumpărător? Argumentaţi.Răspuns: Nu, dat fiind faptul că legea precizează expres că dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise în formă materială se transmite prin declaraţie făcută în registrul acţionarilor şi prin menţiunea făcută pe titlu, semnată de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor.

27/913. Care sunt cazurile în care hotărârile adunării generale se iau prin vot secret?Răspuns: Votul secret este obligatoriu pentru numirea sau revocarea membrilor consiliului de administraţie, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, pentru numirea, revocarea ori demiterea cenzorilor sau auditorilor financiari şi pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea membrilor organelor de administrare, de conducere şi de control ale societăţii.

28/913. În cazul în care adunarea generală a unei SA decide să iniţieze acţiunea în răspundere contra administratorilor, mandatul acestora va înceta de drept sau aceştia vor fi suspendaţi de drept? Argumentaţi.Răspuns: Da, mandatul administratorilor va înceta de drept de la data adoptării hotărârii, urmând ca aceştia să fie înlocuiţi. Suspendarea de drept îi vizează numai pe directori, nu şi pe administratori.

29/913. în data de 02.02.2009, Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) SCVox SA numeşte membrii consiliului de administraţie. La aceeaşi dată, consiliul de administraţie decide ca B.T. să fie preşedintele consiliului. Pe baza acestei hotărâri a consiliului, în a doua sesiune, AGA ia act de numirea lui B.T. în funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie. Ulterior, la 15.03.2011, consiliul de administraţie îl revocă pe B.T. din funcţia de preşedinte al consiliului, iar la data de 15.04.2011, AGA decide revocarea lui B.T. din calitatea de administrator. în această situaţie, în data de 27.11.2011, B.T. cheamă în judecată societatea şi solicită instanţei să dispună anularea hotărârii de revocare adoptate de consiliul de administraţie.b) Este întemeiată acţiunea în anularea hotărârii consiliului de administraţie formulată de reclamantul B.T.?c) în ipoteza în care se revine asupra revocării Iui B.T., acesta mai poate deţine funcţia de preşedinte al consiliului de

administraţie?Răspuns:

a. Potrivit dispoziţiilor legii, hotărârea de revocare din funcţia de preşedinte a reclamantului B.T. adoptată de consiliul de administraţie nu poate fi atacată în justiţie. Prin urmare, acţiunea lui B.T. este inadmisibilă.

b. Având în vedere hotărârea AGA din 15.04.2011 prin care B.T. a fost revocat din cali tatea de administrator, el nu mai poate fi repus în funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie. Condiţia esenţială necesară numirii în funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie o constituie deţinerea calităţii de administrator - membru al acestui consiliu, care i-a fost retrasă lui B.T.

30/914. Acţionarul majoritar C.D.M. a acordat o serie de împrumuturi SC BZR SA, încheind în acest sens un contract de împrumut cadru cu societatea în anul 2004. La data de 24.05.2007, în cadrul adunării generale extraordinare (AGEA), acţionarii societăţii decid majorarea capitalului social de la 25.688 lei la 522.485 lei, prin emisiunea unui număr de 198.719 acţiuni ce îi sunt atribuite acţionarului C.D.M., în vederea compensării datoriei pe care societatea o are faţă de el. în această situaţie, acţionarul S.M. formulează o cerere de chemare în judecată a societăţii prin care solicită instanţei să dispună anularea hotărârii AGEA de majorare a capitalului social, întrucât i-a fost încălcat dreptul de preferinţă privind subscrierea noilor acţiuni emise în acest sens.în ce constă operaţiunea de majorare prin compensarea creanţelor societăţii cu acţiuni ale acesteia?nEste întemeiată acţiunea reclamantului S.M.?Răspuns: a) în acest caz nu avem de-a face cu o operaţiune de compensare propriu-zisă, ci cu o operaţiune de conversie a creanţelor societăţii în acţiuni, constând în transformarea obligaţiei de plată a datoriilor de către societate în obligaţia de a emite acţiuni de o valoare egală sau într-un anumit raport valoric cu creanţa, pe care urmează să le distribuie creditorului său. Prin urmare, singurul beneficiar al acţiunilor nou-emise este C.D.M., în calitate de creditor al societăţii.d) Acţionarii îşi/pot-exercita-dreptul de preferinţă, şi anume dreptul de a subscrie acţiuni emise pentru majorare, corespunzător cu

numărul de acţiuni pe care le deţin deja, numai în cazul în care aceştia aduc aporturi în numerar. Cum în cazul de faţă majorarea se realizează prin conversia datoriilor societăţii în noi acţiuni, S.M. nu are dreptul de preferinţă. în concluzie, acţiunea reclamantului S.M. este neîntemeiată.

31/915. La data de 20.11.2006, M.V. şi C.H. constituie SC GV SA, fiecare acţionar deţinând un număr de 50 de acţiuni nominative în valoare de 45.000 lei. La data de 16.03.2008, M.V. cesionează către SC GG SRL toate acţiunile pe care le deţine la SC GV SA, primind contravaloarea integrală a acestora. La data de 15.03.2009, SC GG SRL este somată de SC GV SA să achite suma de 20.000 lei reprezentând vărsăminte aferente acţiunilor dobândite şi care nu au fost integral achitate de M.V. SC GG SRL refuză să achite contravaloarea vărsămintelor neefectuate, arătând că M.V avea această obligaţie, care, de altfel, la data de 20.11.2007 s-a prescris. Este îndreptăţit acţionarul - SC GG SRL - să refuze achitarea sumei de 20.000 lei reprezentând vărsăminte neefectuate aferente acţiunilor dobândite de la M.V.?Răspuns: Ca urmare a operaţiunii de cesionare de acţiuni, SC GG SRL, în calitate de cesionar, dobândeşte acţiunile deţinute iniţial de cedentul M.V. Potrivit prevederilor legale, SC GG SRL răspunde solidar cu M.V. pentru achitarea integrală a acţiunilor timp de 3 ani de la data înregistrării menţiunii de transmitere a acţiunilor în registrul acţionarilor, adică până la 16.03.2011. în concluzie, SC GG SRL, împreună cu M.V., are obligaţia de a efectua vărsămintele aferente acţiunilor deţinute.

32/916. în anul 2005, între SC TA SRL, în calitate de chiriaş, şi D.D., în calitate de proprietar, intervine un contract de închiriere a unui spaţiu situat în Bucureşti. Un an mai târziu, D.D. înregistrează la DGFP o cerere de reziliere a contractului, la care ataşează un acord al societăţii privind rezilierea, semnat de administratorul societăţii, A.B., în calitate

de reprezentant legal al acesteia. însă, între timp, asociatul unic al SC TA SRL a numit un nou administrator, dar actul adiţional la actul constitutiv întocmit în acest sens este publicat în Monitorul Oficial, Partea a IV-a, imediat după semnarea cererii de reziliere a contractului în litigiu. Ulterior, societatea chiriaşă îl cheamă în judecată pe D.D., solicitând instanţei să îl oblige pe acesta să respecte contractul de închiriere încheiat între părţi şi să i se permită accesul în spaţiul închiriat. în motivarea cererii sale, societatea reclamantă arată că nu şi-a exprimat acordul cu privire la cererea de reziliere a contractului de închiriere, întrucât acordul la care face referire D.D. nu a fost semnat de reprezentantul său legal, ci de A.B., care la acea dată nu mai avea calitatea de reprezentant.a. Precizaţi care este momentul din care numirea admin unei societăţi comerciale este

opozabilă terţilor;b. Este întemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC TA

SRL?Răspuns:a) Numirea în funcţia de administrator al. unei societăţi comerciale produce efecte faţă de terţi numai din momentul în care actul de numire a fost publicat în Monitorul Oficial.b) în cazul de faţă, cererea societăţii reclamante nu este temeinică, întrucât acordul cu privire la rezilierea contractului de închiriere a fost semnat de A.B., care la data întocmirii lui figura în evidenţele publice ale registrului comerţului ca administrator al societăţii şi implicit ca reprezentant legal al acesteia. Societatea nu poate invoca faţă de terţi, în speţă faţă de D.D., numirea în funcţia de administrator a unei alte persoane, cât timp această numire nu a fost publicată în conformitate cu prevederile legii, publicitate ce i-ar fi permis pârâtului D.D. să cunoască faptul că societatea avea un alt reprezentant legal.

33/917. SC PL20 SA a luat fiinţă în anul 2010, având un capital social de 90.000 lei. în data de 20.09.2011, consiliul de administraţie aprobă cumpărarea unui imobil, aflat în proprietatea acţionarului V.B., pentru care urmează să se achite suma de 200.000 lei, cu toate că de la şedinţă lipseşte unul dintre administratori, respectiv B.D. întrucât nu este de acord cu hotărârea consiliului de administraţie, B.D. cheamă în judecată societatea şi solicită instanţei să constate nulitatea acestei hotărâri, care a fost adoptată cu încălcarea legii.1. Este posibil ca o hotărâre a consiliului de administraţie să fie atacată

în instanţă?2. Consiliul de administraţie poate decide în mod valabil achiziţionarea de către societatea comercială a unui imobil de

la unul dintre acţionarii săi?Răspuns:a. Potrivit dispoziţiilor exprese ale legii, pot fi atacate în justiţie numai hotărârile AGA, nu şi hotărârile adoptate de consiliul de administraţie. Operaţiunea de cumpărare a imobilului de la unul dintre acţionari trebuie să fie aprobată de AGA prin hotărâre care va fi înregistrată în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial, întrucât această operaţiune intervine la un an de la constituirea societăţii, iar preţul imobilului depăşeşte cota de o zecime din capitalul său social

34/917. Acţionarii SC AGER SA, întruniţi în AGA la 20.04.2010, au decis numirea lui B.J. ca membru al consiliului de administraţie al societăţii, în locul lui M.L., care a fost revocat din funcţia de administrator. La data de 17.10.2010, B.J. încheie un contract de împrumut cu SC Bank SA în vederea cumpărării unei locuinţe, întrucât nu are în proprietate niciun imobil, B.J. garantează restituirea împrumutului cu locuinţa pe care o achiziţionează şi cu un imobil aparţinând SC AGER SA, după ce a primit acordul societăţii. Este posibil, potrivit legii, ca o societate comercială pe acţiuni să garanteze cu propriile sale bunuri restituirea unui împrumut contractat de unul dintre administratorii săi? Răspuns: Potrivit disp lg, este interzisă garantarea integrală sau parţială a împrumuturilor obţinute de administratori în interes personal, operaţiunea fiind calificată drept o creditare de către societate a propriilor administratori.

35/918. B.S., în calitate de acţionar al SC AG SA, a solicitat instanţei de judecată să constate nulitatea absolută a hotărârii AGA prin care a fost revocat administratorul M.C. al societăţii şi numit A.E. Instanţa a admis cererea acţionarului reclamant. Hotărârea a fost atacată de societate, reprezentată de M.C., inclusiv pentru motivul că în cadrul litigiului aflat pe rolul instanţei de fond societatea pârâtă nu a fost reprezentată legal, întrucât A.E. nu are încă această calitate. Care este momentul de la care începe mandatul administratorului numit printr-o hotărâre AGA atacată cu o acţiune în anulare?Răspuns: Soc com a atacat cu temei hotărârea instanţei, întrucât mandatul noului admin începe în momentul în care rămâne definitivă şi irevocabilă hotărârea instanţei prin care a fost soluţionată acţiunea în anulare a hotărârii AGA, în sensul respingerii acestei acţiuni şi rămânerii în vigoare a hotărârii AGA de numire a noului admin.

36/918. L.C. a chemat în judecată SC S SRL şi pe L.E., în calitate de asociat, solicitând instanţei de judecată să oblige pârâţii să îi restituie cota de 50% din totalitatea bunurilor societăţii, din care fac parte şi un spaţiu comercial şi un autoturism Dacia,

inclusiv din capitalul social, la care are dreptul ca urmare a excluderii sale. Instanţa a admis în parte acţiunea, acordându-i reclamantului cota de 50% din capitalul social. Este corectă soluţia instanţei de judecată?Răspuns: Potrivit art. 224-(2) din Legea nr. 31/1990, asociatul exclus are dreptul la o sumă de bani proporţională cu partea ce i se cuvine din patrimoniul social. Pretenţiile reclamantului trebuie analizate având în vedere contribuţia personală a acestuia la dobândirea bunurilor din patrimoniul societăţii comerciale. în cauză, pârâtul L.E. a depus la dosar o serie de probe prin care arată că bunurile societăţii, inclusiv spaţiul comercial şi autoturismul Dacia, au fost dobândite cu propriile lui sume de bani. Prin urmare, aşa cum a reţinut instanţa de judecată, reclamantul are dreptul numai la restituirea a 50% din capitalul social, constituind singura lui contribuţie la patrimoniul societăţii comerciale, şi nu la bunurile din patrimoniul social care nu s-au dobândit prin aportul său.

37/919. Consiliul de administraţie al societăţii Coral SA, administrată în sistem unitar, este însărcinat cu îndeplinirea tuturor actelor necesare şi utile pentru realizarea obiectului de activitate al societăţii, cu excepţia celor rezervate de lege pentru adunarea generală a acţionarilor. Care sunt competenţele de bază ale consiliului de administraţie al societăţii Coral SA, care nu pot fi delegate directorilor?Răspuns: Potrivit art. 142-(2) din Legea nr. 31/1990, cons de administraţie are următoarele competenţe de bază, care nu pot fi delegate directorilor:

i. stabilirea direcţiilor principale de activitate şi de dezvoltare ale societăţii;

ii. stabilirea politicilor contabile şi a sistemului de control financiar, precum şi aprobarea planificării financiare.

38/920. Membrii consiliului de adm al sc Primex SA, administrată în sistem unitar, potrivit art. 144M1) din Legea nr. 31/1990, trebuie să îşi exercite mandatul cu prudenţa şi diligenţa unui bun dmin. Unul dintre admin ia o decizie de afaceri fiind în mod rezonabil îndreptăţit să considere că acţionează în interesul soc şi pe baza unei informaţii adecvate. în ce constă o decizie de afaceri potrivit Legii nr. 31/1990?Răspuns: Potrivit art. 1441-(3)din Legea nr. 31/1990, decizia de afaceri este orice decizie dea lua sau dea nu lua anumite măsuri cu,privire la administrarea societăţii

39/920. Care sunt drepturile acţionarilor unei societăţi europene pe acţiuni care nu au votat în favoarea hotărârii adunării generale prin care a fost aprobat transferul sediului într-un alt stat membru al Uniunii Europene?Răspuns: Potrivit art. 2702e)-(1) din Legea nr. 31/1990, acţionarii care nu au votat în favoarea hotărârii adunării generale prin care a fost aprobat transferul sediului într-un alt stat membru al Uniunii Europene, inclusiv al Spaţiului Economic European, au dreptul de a se retrage din societate şi de a solicita cumpărarea acţiunilor lor de către societate.

40/920. Care este temeiul juridic al obţinerii remuneraţiei directorilor unei societăţi pe acţiuni administrate în sistem unitar şi cu ce este asimilată remuneraţia respectivă din punct de vedere fiscal?Răspuns: Potrivit art. 152-(2) din Legea nr. 31/1990, temeiul juridic al remuneraţiei directorilor unei societăţi administrate în sistem unitar este contractul de mandat, remuneraţia fiind asimilată, din punct de vedere fiscal, veniturilor din salarii, şi se impozitează potrivit legislaţiei în materie.

41/921. O societate comercială pe acţiuni administrată în sistem unitar dobândeşte un bun, de la un acţionar, în termen de un an de la constituire, contra unei sume de bani reprezentând mai puţin de o zecime din valoarea capitalului social subscris. Vânzarea s-a realizat fără nicio formalitate. Registrul comerţului refuză înscrierea vânzării. Să se prezinte temeiul juridic.Răspuns: Potrivit art. 38-(1) din Legea nr. 31/1990, societatea va trebui să facă cerere la regis trul comerţului pentru ca judecătorul delegat de la această instituţie să numească, în termen de 5 zile de la înregistrarea cererii, unul sau mai mulţi experţi din lista ex -perţilor autorizaţi. Aceştia vor întocmi un raport care să cuprindă descrierea şi modul de evaluare a bunului ce face obiectul vânzării, precum şi alte elemente indicate de judecătorul delegat. Vânzarea, potrivit art. 441-(1) din Legea nr. 31/1990, va trebui supusă aprobării prealabile a adunării generale a acţionarilor. Numai după îndeplinirea acestor formalităţi, dovedite prin raportul experţilor de evaluare şi hotărârea prin care se aprobă de către adunarea generală a acţionarilor vânzarea bunului respectiv, registrul comerţului va menţiona această operaţiune.

42/921. Administratorul A.T al unei societăţi comerciale pe acţiuni administrate în sistem unitar înstrăinează, în nume propriu, bunuri ale societăţii având o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societăţii. înstrăinarea s-a realizat fără nicio formalitate. Registrul comerţului refuză înscrierea înstrăinării. Să se prezinte temeiul juridic.Răspuns: Potrivit art. 38-(1) din Legea nr. 31/1990, administratorul A.T. va trebui să facă cerere la registrul comerţului pentru ca judecătorul delegat de la această instituţie să numească, în termen de 5 zile de la înregistrarea cererii, unul sau mai mulţi experţi din lista experţilor autorizaţi. Aceştia vor întocmi un raport care să cuprindă descrierea şi modul de evaluare a bunurilor ce fac obiectul înstrăinării (vânzării), precum şi alte elemente indicate de judecătorul delegat. înstrăinarea (vânzarea), potrivit art. 150-(1) din Legea nr. 31/1990, va trebui aprobată de adunarea generală extraordinară. Numai după îndeplinirea acestor formalităţi, dovedite prin raportul

experţilor de evaluare şi hotărârea prin care se aprobă de către adunarea generală a acţionarilor vânzarea bunurilor respective, registrul comerţului va menţiona această operaţiune.

43/922. Care sunt oblig cenzorilor din cadrul unei societăţi comerciale pe acţiuni administrate în sistem unitar?Răspuns: Potrivit art. 163-(1) din Legea nr. 31/1990, cenzorii sunt obligaţi să supravegheze gestiunea societăţii, să verifice dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă sunt ţinute regulat şi dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.

44/922. Alegeţi afirmaţia corectă, iar pentru cele incorecte enunţaţi corespunzător răspunsul corect:a) Societatea cu răspundere limitată este obligată să verse jumătate din capitalul social subscris la data constituirii;b) Consiliul de administraţie al societăţii administrate în sistem unitar stabileşte politicile contabile şi sistemul de control

financiar şi aprobă planificarea financiară;c) Adunarea generală a acţionarilor poate aproba situaţiile financiare numai dacă acestea sunt însoţite de

raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari;d) Cenzorii au dreptul să Împuternicească persoane cu calitatea de expert contabil pentru a le exercita mandatul;e) în cazul soc pe acţiuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul

auditorilor;f) în cazul soci pe acţiuni organizate potrivit sistemului unitar, lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul

cenzorilor.Răspuns: a) Fals, deoarece, potrivit art. 91 din Legea nr. 31/1990, societatea cu răspundere limitată este obligată să verse integral la data constituirii capitalul social subscris.b) Adevărat, potrivit art. 142-(2) lit. b) din Legea nr. 31 /1990.c) Adevărat, potrivit art. 163-(3) din Legea nr. 31/1990.d) Fals. Cenzorii, potrivit art. 159-(3) din Legea nr. 31/1990, trebuie să îşi exercite personal mandatul.e) Fals. Potrivit art. 253-(5) din Legea nr. 31/1990, în societăţile pe acţiuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveghere.f)Adevărat, potrivit art. 253-(5) din Legea nr. 31/1990

45/923. Doi fondatori ai societăţii comerciale Ficus SA au constatat după înmatriculare că actului constitutiv îi lipseşte o menţiune prevăzută de lege. Aceştia au sesizat existenţa neregularităţii organelor de conducere ale societăţii, pentru a fi înlăturată. Societatea nu a luat măsuri în acest sens în termenul prevăzut de lege - cel mult 8 zile de la data constatării acelei neregularităţi.a)Organele soci pot fi obligate să acopere nereg constatate? Cine poate invoca aceste neregularităţi şi unde?b)Ce sancţiune i se aplică societăţii?Răspuns: a) Da. Potrivit art. 48-(2) din Legea nr. 31/1990, dacă societatea nu se conformează, orice persoană interesată poate cere tribunalului să oblige organele societăţii să înlăture neregularităţile. Prin urmare, societatea Ficus SA poate fi obligată prin invocarea neregularităţilor de către orice persoană interesată.b) Sancţiunea aplicată este pl daunelor cominatorii de către soc Ficus SA, potrivit art. 48-(2) din Legea nr. 31/1990.

46/924. Cine şi cum este răspunzător pentru prejudiciul cauzat unei societăţi ca urmare a unor neregularităţi constatate în urma înmatriculării societăţii şi neacoperite de societate în termenul prevăzut de lege?Răspuns: Potrivit art. 49 din Legea nr. 31/1990, fondatorii, reprezentanţii societăţii, precum şi primii membri ai organelor de conducere, de administrare şi de control ale societăţii răspund nelimitat şi solidar pentru prejudiciul cauzat de neregularităţile constatate.

47/924. Societatea comercială Farma SA administrată în sistem unitar are trei cenzori şi un supleant, aleşi de adunarea generală a acţionarilor. După doi ani de la constituire/societatea îşi modifică actul constitutiv în sensul optării pentru sistemul dualist de administrare, prin hotărârea adunării generale extraordinare a acţionarilor.

a) Societatea îşi poate modifica sistemul de administraţie pe parcursul existenţei societăţii?b) în funcţie de răspunsul ales, arătaţi consecinţele produse cu privire la controlul de gestiune al societăţii şi

cu privire la cenzori. Explicaţi.Răspuns:

a) în primul rând, în cursul existenţei societăţii, actul constitutiv al societăţii poate fi modificat prin hotărârea adunării generale extraordinare a acţionarilor în sensul schimbării sistemului de administraţie al societăţii din sistem unitar în dualist şi invers (art. 153-(2) din Legea nr. 31/1990).b) Societatea comercială Farma SA, ca urmare a schimbării sistemului de administrare din unitar în dualist, va fi supusă în privinţa controlului de gestiune nu cenzorilor, ci auditului financiar. Sunt invocate în acest sens următoarele articole:- art. 153-(3) din Legea nr. 31/1990, care dispune: prevederile Legii nr. 31/1990 privitoare la cenzori nu sunt aplicabile societăţilor

care optează pentru sistemul dualist de administrare;- art. 160-(11) din Legea nr. 31/1990, care stipulează: societăţile pe acţiuni care optează pentru sistemul dualist de administrare sunt

supuse auditului financiar.în urma modificării produse, cenzorii vor fi schimbaţi. Schimbarea va fi înregistrată de către directorat la registrul comerţului (a se vedea art. 1601 din Legea nr. 31/1990).

48/925. Adunarea generală extraordinară a societăţii comerciale Farex SA a hotărât majorarea capitalului social. Adunarea generală a hotărât un termen de exercitare a dreptului de preferinţă de către acţionari de 35 de zile pentru subscrierea acţiunilor. în termen de 36 de zile de la data publicării hotărârii adunării generale în Monitorul Oficial, acţiunile au fost oferite spre subscriere publicului, după care, în termen de 5 zile de la această dată au fost cumpărate. A.T. şi A.M., acţionari ai societăţii, au chemat în judecată societatea motivând că au dreptul de preferinţă asupra acţiunilor respective. Ce a hotărât instanţa? Motivaţi.Răspuns: Instanţa a hotărât că societatea comercială Farex SA a procedat corect, respectând termenul prevăzut de lege, de o lună de la data publicării hotărârii adunării generale în Monitorul Oficial, în care acţionarii îşi pot exercita dreptul de preferinţă. Astfel, potrivit art. 216-(2) din Legea nr. 31/1990, exercitarea dreptului de preferinţă se va putea realiza numai în interiorul termenului hotărât de adunarea generală sau de consiliul de administraţie, respectiv directorat, dacă actul constitutiv nu prevede alt termen. în toate situaţiile, termenul acordat pentru exercitarea dreptului de preferinţă nu poate fi mai mic de o lună de la data publicării hotărârii adunării generale, respectiv a deciziei consiliului de administraţie/directoratului, în Monitorul Oficial, Partea a IV-a. După expirarea acestui termen, acţiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.

49/926. Societatea comercială Farim SA şi-a constituit pe anul 2010 un fond de rezervă potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990, de 10%, prin preluări din profitul societăţii. în acelaşi an s-a obţinut un excedent, prin vânzarea acţiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominală, care nu a fost întrebuinţat la plata cheltuielilor de emisiune şi nici destinat amortizărilor. Unde va fi inclus excedentul obţinut de societatea Farim SA? Motivaţi.Răspuns: Excedentul obţinut de societatea Farim SA prin vânzarea acţiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominală va fi inclus în fondul de rezervă, chiar dacă fondul de rezervă a atins suma prevăzută de lege, de cel puţin 5%, dacă acest excedent nu este întrebuinţat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizărilor.

51/926. Asociatul A.C. dintr-o societate cu răspundere limitată a transmis părţile sale sociale unei alte persoane din afara societăţii,transmiterea fiind aprobată de asociaţii reprezentând 3A din capitalul social. Unii creditori sociali au formulat cerere de opoziţie cu privire la transmiterea efectuată.Este îndreptăţită cererea de opoziţie a unora dintre creditorii sociali? Explicaţi.Răspuns: Este îndreptăţită cererea de opoziţie a unora dintre creditorii sociali dacă au suferit un prejudiciu ca urmare a transmiterii părţilor sociale, chiar şi în condiţiile aprobării de către asociaţii reprezentând 3A din capitalul social.Astfel, potrivit art. 202-(23)din Legea nr. 31/1990, creditorii sociali şi orice alte persoane prejudiciate prin hotărârea asoc privitoare la transmiterea părţilor sociale pot formula o cerere de opoziţie prin care să îi solicite instanţei judecătoreşti să oblige, după caz, societatea sau asociaţii la repararea prejudiciului cauzat, precum şi, dacă este cazul, atragerea răspunderii civile a asociatului care intenţionează să îşi cedeze părţile sociale

50/926. în ce constă obligaţia de non-concurenţă a administratorilor unei societăţi cu răspundere limitată şi care este sancţiunea în cazul încălcării acestei obligaţii?Răspuns: Potrivit art. 197-(2) din Legea nr. 31 /1990, administratorii nu pot primi, fără autorizarea adunării asociaţilor, mandatul de administrator în alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect de activitate, nici să facă acelaşi fel de comerţ ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice. în cazul nerespectării acestei obligaţii, administratorii vor fi revocaţi şi vor răspunde pentru daunele pricinuite societăţii (art. 197-(2) din Legea nr. 31/1990).

52/927. în vederea constituirii prin subscripţie publică, o societate pe acţiuni prevede, în prospectul de emisiune, un capital social de 25.000 euro. Se constată că subscrierile publice sunt de 26.000 euro, cu 1.000 euro mai mult.Ce hotărăsc fondatorii în acest caz?Răspuns: Fondatorii, în acest caz, sunt obligaţi să supună aprobării adunării constitutive majorarea capitalului social la nivelul subscripţiei, adică la 26.000 euro, potrivit art. 22 din Legea nr. 31/1990.

53/927. Fondatorii unei societăţi pe acţiuni administrate în sistem unitar întocmesc sub forma înscrisului sub semnătură privată un prospect de emisiune. Prospectul de emisiune cuprinde datele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 31/1990, cu excepţia celor privindu-i pe administratori şi directori, respectiv pe cenzori. Prospectul de emisiune cuprinde şi data închiderii subscripţiei. Acesta este semnat de fondatori şi depus la oficiul registrului comerţului în vederea autorizării publicării de către judecătorul delegat.Pentru ce motiv oficiul registrului comerţului respinge prospectul de emisiune?Răspuns: Oficiul registrului comerţului respinge prospectul de emisiune deoarece acesta nu a fost întocmit în formă autentică (art. 18-(2) din Legea nr. 31/1990).

54/928. Societatea comercială IMPEX SRL are ca obiect de activitate menţionat în actul constitutiv numai comercializarea de articole de îmbrăcăminte. în urma unei verificări efectuate la locul desfăşurării comerţului se constată că SC IMPEX SRL com şi prod alimentare. Ce sancţiune i se aplică societăţii şi cine declară această sancţiune?Răspuns: Sancţiunea aplicată este nulitatea societăţii, aceasta fiind declarată de tribunal (art. 56 lit. f) din Legea nr. 31/1990).

55/928. Prin actul constitutiv al unei societăţi pe acţiuni, consiliul de administraţie a fost autorizat ca în termen de 3 ani de la data înmatriculării să îşi majoreze capitalul social subscris până la o valoare nominală determinată (capital autorizat). Capitalul subscris la data constituirii este de 28.000 euro. în termenul prevăzut prin actul constitutiv, societatea comercială îşi majorează capitalul social prin emiterea de noi acţiuni, în schimbul aporturilor, prin modificarea actului constitutiv, cu o valoare de 15.000 euro. Registrul comerţului refuză depunerea actului modificator, în formă autentică, şi textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificările. Pe ce motiv?Răspuns: Registrul comerţului refuză depunerea deoarece valoarea nominală a capitalului autorizat nu poate depăşi jumătate din capitalul social subscris, existent în momentul autorizării (art. 2201-(3) din Legea nr. 31/1990). în speţă, valoarea de 15.000 euro de-păşeşte jumătatea capitalului autorizat.

56/929. SC C SRL, prin administrator, a solicitat înregistrarea la registrul comerţului a hotărârii de fuziune prin absorbţie a două societăţi comerciale: SC A SRL şi SC B SRL. Cererea de înscriere de menţiuni a fuziunii a fost respinsă, cu motivarea că proiectul de fuziune întocmit în cauză nu cuprinde toate elementele cerute de lege, întrucât nu se menţionează sursa sumei cu care se majorează capitalul social şi lipseşte fundamentarea fuziunii, potrivit art. 241 lit. b) din Legea nr. 31/1990. Cu toate că li s-a pus în vedere administratorilor societăţilor care participă la fuziune să întocmească raportul prevăzut de art. 2432, nici din acest raport nu reiese sursa sumelor cu care urmează să se majoreze capitalul social. De asemenea, în cauză reprezentantul reg com nu a avut posibilitatea de a desemna un expert pentru examinarea proiectului de fuziune, dată fiind decizia societăţilor implicate în fuziune adoptată în condiţiile art. 2433-(5) din Legea societăţilor comerciale; ca urmare, acesta a apreciat că proiectul . de fuziune nu cuprinde toate elementele cerute, împrejurare în care cererea a fost respinsă.Este corectă respingerea cererii de înscriere de menţiuni cu privire la fuziunea prin absorbţie în care SC C SRL urmează să înglobeze SC A SRL şi SC B SRL? Ce va întreprinde în continuare SC C SRL?Răspuns: într-adevăr, art. 242-(1) din Legea nr. 31/1990 instituie o serie de cerinţe de ordin procedural care trebuie îndeplinite de administratorii societăţilor implicate în fuziune, în sensul că impune ca proiectul de fuziune să fie depus la oficiul registrului comerţului pentru exercitarea unui control de legalitate preventiv de către judecătorul delegat, cu privire la conţinutul minimal de date şi informaţii pe care trebuie să le cuprindă proiectele de fuziune, precum şi cu privire la respectarea cerinţelor de aprobare şi semnare impuse de lege. Mai mult, în cazul fuziunii prin absorbţie, potrivit art. 250 din Legea societăţilor comerciale, se produce transferul către societatea absorbantă a tuturor activelor şi pasivelor societăţilor absorbite. Ca o consecinţă a acestui transfer, societatea beneficiară devine proprietara activelor primite, îşi măreşte patrimoniul şi, prin urmare, trebuie să îşi majoreze şi capitalul social. Această consecinţă nu este reglementată expres de Legea nr. 31/1990, dar transpare ca o condiţie obligatorie pentru emiterea de noi părţi sociale care să fie distribuite asociaţilor societăţilor absorbite.SC C SRL a declarat recurs împotriva deciziei oficiului registrului comerţului. Verificând proiectul de fuziune prin absorbţie întocmit în cauză, instanţa de judecată consideră că acesta conţine toate elementele impuse de art. 241 din lege. Cu privire la motivaţia registrului comerţului privind fundamentarea şi condiţiile fuziunii, proiectul conţine atât temeiul legal al operaţiunii, cât şi fundamentarea economică şi condiţiile concrete ale fuziunii. în acest sens, se arată că toate societăţile implicate în fuziune au acelaşi asociat majoritar, pe B.V., care deţine controlul asupra acestora direct sau indirect. Iar fuziunea proiectată are drept scop simplificarea procesului decizional, fluidizarea procesului de execuţie şi reducerea costurilor administrative, prin formarea unei structuri unice în care să fie angrenate toate forţele societăţilor implicate.în urma fuziunii, societatea absorbantă, SC C SRL, îşi va consolida poziţia pe piaţă, devenind o prezenţă mai importantă, putând concura cu succes cu societăţile din domeniu. în proiectul de fuziune se precizează şi modalitatea de predare a părţilor sociale şi data la care acestea dau dreptul la dividende, valoarea contabilă a părţilor sociale ale societăţilor implicate în fuziune, raportul de schimb al părţilor sociale, conversia şi schimbul de părţi sociale, majorarea capitalului social al societăţii absorbante, cuantumul primei de fuziune, data situaţiei financiare de fuziune, data fuziunii, precum şi alte. date care prezintă interes pentru fuziune. Din cele prezentate mai sus, Curtea consideră că în cazul de faţă proiectul de fuziune prin absorbţia SC A SRL şi SC B SRL de către SC C SRL este complet, îndeplinind condiţiile legale impuse. Prin urmare, ulterior, proiectul de fuziune a fost aprobat de AGEA tuturor societăţilor

comerciale implicate în fuziune, ceea ce a făcut posibilă renunţarea la formalităţile prevăzute de art. 2433-(5) din Legea nr. 31/1990, şi a fost publicat în Monitorul Oficial, conform art. 242-(2) din lege, pe cheltuiala societăţii absorbante.

57/931. SC B SRL, în contradictoriu cu SC G SRL şi SC A SRL, a solicitat instanţei să fie repusă în termenul de exercitare a opoziţiei împotriva proiectului de fuziune prin absorbţie dintre SC G SRL şi SC A SRL şi să admită opoziţia formulată de reclamantă în calitate de creditoare a societăţilor pârâte, împotriva fuziunii acestora, înregistrată la registrul comerţului în data de 15.10.2008. în susţinerea cererii, reclamanta (SC B SRL) a arătat că în termenul de 30 de zile prevăzut de Legea societăţilor comerciale a depus la reg com două adrese, în data de 03.08.2008 şi în data de 23.08.2008. La aceste adrese, registrul comerţului a precizat că la data de 23.07.2008 a fost depusă o cerere privind fuziunea prin absorbţie a celor două societăţi, avizată de judecătorul delegat, care apoi a fost publicată în MOf, Partea a IV-a, pe data de 15.08.2008. întrucât a făcut demersurile necesare înainte de publicarea în M Of a avizării cererii de fuzionare a celor două debitoare ale sale, în opinia reclamantei, instanţa trebuie să admită cererea sa de repunere în termen referitoare la opoziţia formulată împotriva fuzionării pârâtelor, care au faţă de ea debite neachitate. Instanţa a respins cererea de repunere în termenul de formulare a opoziţiei prevăzut de art. 62-(1) din Legea nr. 31/1990. Este temeinică şi legală soluţia instanţei?Răspuns: Instanţa a respins în mod corect cererea reclamantei, pe baza dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 31/1990, care prevăd, în mod expres, obligativitatea introducerii opoziţiei în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a proiectului de fuziune, tocmai pentru a le da posibilitatea terţilor să ia cunoştinţă şi să îşi exercite dreptul de opoziţie. în cauză, reclamanta a înregistrat opoziţia la registrul comerţului în data de 15.10.2008, peste termenul de 30 de zile prevăzut în mod expres de lege, raportat la data apariţiei proiectului de fuziune în Monitorul Oficial nr, 2.314 din 15.08.2008. Susţinerile societăţii reclamante, în sensul că a făcut demersuri la registrul comerţului pentru ai se comunica datereferitoare la proiectul de fuziune, sunt irelevante în cauză, deoarece legea prevede expres formularea unei opoziţii în termen de 30 de zile de la data publicării proiectului de fuziune în M Oficial, şi nicidecum efectuarea de adrese la oficiul registrului comerţului, cum, în mod nelegal, a procedat reclamanta.

58/932. SC M SRL şi SC V SRL, reprezentate de administratori, au încheiat un protocol prin care au stabilit reorganizarea SC V SRL în sensul transmiterii cu titlu universal a patrimoniului ei către SC M SRL.a) Ce formă de reorganizare intervine în cauză?b) Protocolul încheiat între cele două societăţi este suficient pentru realizarea valabilă a operaţiunii şi transmiterea cu titlu

universal a patrimoniului?Răspuns: a)în cauză intervine fuziunea prin absorbţie, în cadrul căreia SC M SRL înglobează SC V SRL, care urmează să se dizolve fără lichidare. b)Pentru realizarea valabilă a operaţiunii de fuziune şi implicit a transmiterii patrimoniului cu titlu universal trebuie să fie îndeplinită procedura prevăzută imperativ de lege. în acest sens, în cadrul fiecărei societăţi implicate în fuziune se va întruni AGEA, care va hotărî fuziunea. Administratorii celor două societăţi vor întocmi un proiect de fuziune, pe care îl vor depune la registrul comerţului unde se află înmatriculată fiecare societate, şi se va publica în Monitorul Oficial. în cel mult 3 luni de la publicarea proiectului de fuziune, AGEA fiecărei societăţi se va pronunţa cu privire la fuziune. Apoi, SC M SRL va întocmi un act adiţional care va fi înregistrat la reg com şi publicat în M Oficial.

59/932. Prin hotărârea AGA din 04.06.2009 s-a decis dizolvarea SC II SRL şi a fost numit B.F. în calitate de lichidator, fiind îndeplinite toate formalităţile prevăzute de lege cu privire la această hotărâre. La data de 18.06.2009, după ce procedura de lichidare a început, dar înainte de publicarea hotărârii de dizolvare în Monitorul Oficial, societatea comercială, prin împuternicit cu procură specială, a încheiat un contract de vânzare-cumpărare a unui autoturism proprietate a societăţii cu SC LI 00 SRL. Aflând despre existenţa ' acestui contract de vânzare-cumpărare, SC II SRL, prin lichidator, cheamă în judecată societatea cumpărătoare şi solicită instanţei de judecată să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat în 18.06.2009. în motivarea cererii sale, societatea reclamantă arată că din momentul în care procedura de dizolvare a început nu mai pot fi întreprinse operaţiuni noi în mod valabil. Care este sancţiunea prevăzută de lege în cazul în care o societate comercială aflată în dizolvare încheie operaţiuni noi?Răspuns: Dizolvarea societăţii comerciale are ca efect deschiderea procedurii lichidării, iar din acest moment societatea îşi restrânge capacitatea juridică de a încheia în mod valabil acte juridice numai la operaţiunile necesare lichidării. în mod evident, după ce a intrat în dizolvare, societatea reclamantă nu mai poate încheia operaţiuni noi, altele decât cele care au drept scop lichidarea patrimoniului său. Cu toate acestea, legea prevede expres faptul că în situaţia în care reprezentantul legal al societăţii în dizolvare încheie un act juridic care nu se circumscrie procedurii de lichidare, reprezentantul legal este personal răspunzător faţă de terţ pentru acea operaţiune. Prin urmare, legea prevede în mod clar sancţiunea pentru încălcarea interdicţiei impuse reprezentantului legal al unei societăţi în dizolvare de a nu încheia operaţiuni noi ca fiind răspunderea patrimonială a acestuia pentru acţiunile întreprinse, şi nu sancţiunea nulităţii, aşa cum a solicitat societatea reclamantă.

60/933. în 2009, SC A SRL, prin reprezentanţii ei, B.V. şi C.E., în calitate de administratori, a încheiat un contract de distribuţie exclusivă cu SC G SRL, în calitate de distribuitor. Societatea distribuitoare nu şi-a îndeplinit obligaţiile, ceea ce a produs un prejudiciu important societăţii A. După un an, AGA SC A SRL îi revocă din funcţie pe cei doi administratori, fiind numit D.C. ca administrator unic. în aceeaşi şedinţă, administratorul SC G SRL a recunoscut datoria pe care

societatea lui o are faţă de SC A SRL şi s-a obligat să predea bunurile care îi fuseseră încredinţate în vederea aducerii la îndeplinire a contractului de distribuţie. întrucât, pe de o parte, SC G SRL nu a achitat datoria, iar pe de altă parte, s-a dispus dizolvarea ei, SC A SRLa formulat o cerere de chemare în judecată a foştilor administratori B.V. şi C.E., considerându-i vinovaţi pentru prejudiciul cauzat societăţii în perioada în care au ocupat aceste funcţii. Instanţa a respins acţiunea, reţinând că societatea reclamantă SC A SRL trebuia să recupereze creanţa de la societatea debitoare SC G SRL

a) Poate fi chemată în judecată o societate comercială aflată în dizolvare?b) Este corectă soluţia instanţei?

Răspuns:a) Societatea comercială dizolvată îşi păstrează personalitatea juridică pentru operaţiunile efectuate în faza de lichidare, până la radierea ei din registrul comerţului. Aceasta înseamnă că societatea nu mai poate întreprinde operaţiuni noi, ci doar acte juridice necesare lichidării paîrimoniului,propriu..Cum acţiunea societăţii creditoare SC A SRL se înscrie în categoria operaţiunilor de lichidare, aceasta putea să fie chemată în judecată prin lichidatorul desemnat.b) Instanţa, în mod corect, a apreciat faptul că societatea reclamantă trebuia să cheme în judecată societatea debitoare SC G SRL, care de altfel a recunoscut prejudiciul, şi nu să se îndrepte împotriva foştilor administratori, care au acţionat în limitele împuternicirii ce le-a fost acordată.

61/934. Reclamantul D.I., în calitate de asociat al SC D SRL, îl cheamă în judecată pe V.V., celălalt asociat, solicitând instanţei să dispună dizolvarea societăţii comerciale şi împărţirea patrimoniului . societăţii, constituit dintr-un teren agricol în suprafaţă de 4.900 m2 extravilan şi alte bunuri mobile. Pârâtul V.V., la rândul său, solicită instanţei partajarea bunurilor dobândite de societate în perioada în care şi-a desfăşurat activitatea. Instanţa de judecată a admis în parte acţiunea şi a dispus dizolvarea SC D SRL, dar a respins cererile privind împărţirea patrimoniului ca prematur formulate. Apreciaţi ca temeinică şi legală soluţia instanţei de judecată?

Răspuns: Soluţia este pronunţată cu respectarea dispoziţiilor Legii societăţilor comerciale, în temeiul căreia societatea comercială poate fi dizolvată Ia cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, cum, ar,fi, neînţelegeri grave între asociaţi, care împiedică funcţionarea societăţii. Mai mult,, dizolvarea societăţii trebuie să fie înscrisă în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial în termen de 15 zile de la data la care hotărârea judecătorească de dizolvare a devenit irevocabilă. Abia apoi, ca efect al dizolvării societăţii, se deschide procedura de lichidare, etapă în cadrul căreia operaţiunile vizează patrimoniul societăţii, nu însă şi partajarea patrimoniului. Prin urmare, nu se poate dispune prin aceeaşi hotărâre şi dizolvarea, şi lichidarea societăţii, acestea fiind două etape distincte, cu o succesiune precis determinată prin efectele juridice pe care le produce.

62/935. Asociaţii S.V. şi UJ. împreună cu SC JV SRL, reprezentată de administratorul G.I., au chemat în judecată Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, solicitând instanţei să dispună prelungirea duratei societăţii comerciale pe timp nelimitat şi înregistrarea hotărârii în registrul comerţului. Instanţa de judecată, analizând actul constitutiv al societăţii, constată că societatea a fost înfiinţată pentru o perioadă determinată care s-a împlinit cu 6 luni înainte de formularea acestei cereri de chemare în judecată şi, pe această bază, respinge ca nefondată acţiunea. Este corectă soluţia instanţei, în cond în care se constată că soc a desf o activ profitabilă şi asociaţii au motive temeinice să ceară prelungirea duratei prevăzute în actul constitutiv al soc? Răspuns:Potrivit Legii nr. 31/1990, societatea comercială se dizolvă prin trecerea timpului stabilit pentru durata acesteia. Această dispoziţie are un caracter imperativ; ca urmare, dizolvarea societăţii comerciale în cauză a intervenit automat la expirarea perioadei prevăzute în actul constitutiv. în aceste condiţii, actul adiţional de prelungire a duratei societăţii pe timp nedeterminat trebuia să fie întocmit anterior împlinirii termenului stabilit pentru durata societăţii, şi nu ulterior, cum s-a procedat în acest caz. Astfel, la momentul întocmirii actului adiţional şi ulterior, la momentul formulării acţiunii în instanţă, SC JV SRL nu mai exista ca persoană juridică, fiind dizolvată, potrivit legii, la momentul împlinirii duratei societăţii.

64/936. Care sunt obligaţiile lichidatorilor pe care trebuie să le execute personal după preluarea acestei funcţii?Răspuns: Lichidatorii sunt obligaţi să primească şi să păstreze patrimoniul societăţii, registrele ce li s-au încredinţat de administratori, respectiv de membrii directoratului, şi actele societăţii. De asemenea, aceştia vor ţine un registru cu toate operaţiunile lichidării, în ordinea datei lor (art. 253-(4) din Legea nr. 31/1990).

65/936. Ce societăţi comerciale pot fi implicate în operaţiunea de fuziune transfrontalieră şi ce instituţie are competenţa de a verifica legalitatea fuziunii?Răspuns: Pot fi implicate în operaţiuni de fuziune transfrontalieră atât societăţile pe acţiuni, în comandită pe acţiuni, societăţile cu răspundere limitată - de naţionalitate română, cât şi cele având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European - societăţile europene cu sediul social în România sau în alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European şi care au una dintre formele juridice prevăzute de Directiva Consiliului 68/151/CEE sau care, deşi nu au această

formă juridică, deţin un patrimoniu propriu care reprezintă singura garanţie a obligaţiilor sociale, şi care sunt supuse formalităţilor de publicitate prevăzute de directivă, cu condiţia ca operaţiunea de fuziune să fie permisă de legea statelor membre pe ale căror teritorii şi-au stabilit sediul.însă, dacă societăţile de naţionalitate română sau societăţile europene cu sediul în România au în patrimoniul lor terenuri agricole, acestea pot participa la fuziunea transfrontalieră în care societatea absorbantă sau cea nou-înfiinţată are naţionalitatea altui ştat membru sau sediul în alt stat membru, după împlinirea unui termen de 7 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. De asemenea, dacă societăţile mai sus precizate deţin în proprietate terenuri pe teritoriul României, acestea vor putea participa la fuziunea transfrontalieră numai după împlinirea unui termen de 5 ani de la aderarea României la UE. Nu pot participa la fuziuni transfrontaliere organismele de plasament colectiv în valori mobiliare, fondurile închise de investiţii şi orice alte asemenea entităţi de plasament colectiv supuse legii române. Competenţa de verificare a legalităţii fuziunii, sub aspectul procedurii pe care o urmează societăţile participante la fuziune - persoane juridice române sau societăţi europene cu sediul social în România îi aparţine judecătorului delegat la oficiul registrului comerţului unde sunt înmatriculate societăţile în cauză.

66/937. Ce documente trebuie să fie depuse la încheierea exerciţiului financiar, de către cine şi la ce autoritate publică?Răspuns: în termen de 15 zile de la data AGA, fie consiliul de administraţie, fie directoratul unei societăţi pe acţiuni trebuie să depună la administraţia financiară unde este înregistrată societatea, în format hârtie şi în format electronic sau numai în format electronic, având ataşată o semnătură electronică extinsă, situaţiile financiare anuale, raportul administratorilor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, după caz, precum şi procesul-verbal al AGA. în vederea efectuării publicităţii legale, Ministerul Finanţelor Publice transmite electronic către registrul comerţului copii ale actelor depuse de reprezentanţii societăţii. în cazul în care societatea pe acţiuni are o cifră de afaceri anuală de peste 10 milioane lei, ea este obligată să publice în Monitorul Oficial un anunţ prin care confirmă depunerea documentelor precizate anterior.

67/937. Definiţi noţiunea de insolvenţă.Răspuns: Insolvenţă este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile:a) Insolvenţa este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 90 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de creditor; prezumţia este relativă;b) Insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.

68/938. Contractul de închiriere a unui bun imobil aparţinând debitorului poate fi desfiinţat în cadrul procedurii insolwenţei?Răspuns: Nu. Potrivit dispoziţiilor legale, faptul că un proprietar al unui imobil închiriat este debitor în prezenta procedură nu va desfiinţa contractul de închiriere, în afară de cazul în care chiria este inferioară chiriei practicate pe piaţă. Cu toate acestea, administratorul judiciar / lichidatorul poate să refuze să asigure prestarea oricăror servicii datorate de proprietar chiriaşului pe timpul închirierii. în acest caz, chiriaşul poate evacua clădirea şi poate să ceară înregistrarea creanţei sale în tabelul creditorilor sau poate deţine în continuare imobilul, scăzând din chiria pe care o plăteşte costul serviciilor datorate de proprietar. în cazul în care chiriaşul alege să continue să deţină imobilul, el nu va fi îndreptăţit la înscrierea creanţei în tabelul creditorilor, ci va avea numai dreptul de a scădea din chiria pe care o plăteşte costul serviciilor datorate de proprietar.

69/938. Care sunt obligaţiile lichidatorilor de îndată ce au preluataceastă funcţie, obligaţii care se execută împreună cu directorii şi administratorii, respectiv cu membrii directoratului societăţii?Răspuns: Prima îndatorire a lichidatorilor, imediat după preluarea funcţiei, constă în întocmirea unui inventar şi încheierea bilanţului, care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului societăţii, pe care le vor semna.

69/938. Care este cuantumul minim al unei creanţe cerut de Legea nr. 85/2006 pentru a se putea iniţia procedura snsolvenţei?Răspuns: Valoarea-prag prevăzută de lege este de 45.000 lei, iar pentru salariaţi, de 6 salarii medii brute pe economie /pe salariat.

70/938. In cazul cererii introductive formulate de creditori, depunerea unei cauţiuni este obligatorie?Răspuns: Nu. La cererea debitorului, judecătorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea să consemneze, în termen de 5 zile, la o bancă, o cauţiune de cel mult 10% din valoarea creanţelor. Cauţiunea va fi restituită creditorilor, dacă cererea lor va fi admisă. Dacă cererea va fi respinsă, cauţiunea va fi folosită pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Dacă nu este consemnată în termen cauţiunea, cererea introductivă va fi respinsă.

71/939. Care sunt creanţele care se înscriu din oficiu în tabelul preliminar şi definitiv al creanţelor debitorului?Răspuns: Creanţele care se înscriu din oficiu în tabelul preliminar şi definitiv al creanţelor debitorului sunt creanţele salariale.

72/939. La data de 10.04.2004, instanţa a dispus dizolvarea SC PC SRL şi intrarea ei în faliment, numirea lichidatorului judiciar, şi s-a acordat termen până la 28.01.2006 pentru a se analiza stadiul falimentului şi situaţia societăţii.în 20.10.2004,

societatea SC PC SRL, reprezentată prin administratorul special P.D., formulează o cerere de chemare în judecată a SC AL SRL şi solicită instanţei ca prin hotărâre să o oblige pe aceasta la plata j contravalorii construcţiei, edificată de societatea reclamantă. în apărarea sa, SC AL SRL solicită respingerea acţiunii întrucât a fost introdusă de o persoană care nu are calitatea de reprezentant al societăţii reclamante.în opinia dvs., ce soluţie va da instanţa de judecată?Răspuns: Potrivit dispoziţiilor legii, instanţa de judecată va respinge cererea de chemare în judecată întrucât a fost formulată şi semnată de P.D., în calitate de administrator special, calitate care nu îi permite lui P.D. să reprezinte legal societatea care se află în faliment. O societate comercială aflată în faliment este reprezentată în raporturile cu terţii numai de lichidatorul judiciar desemnat în cauză. Totodată, după intrarea societăţii în faliment, mandatul administratorului special se limitează numai la acte de reprezentare a intereselor asociaţilor şi încetează cu privire la societatea comercială.

73/940. Creditoarea SC N SA a solicitat Tribunalului Dolj deschiderea procedurii insolvenţei faţă de debitoarea sa, SC E SA, cu sediul în municipiul Craiova. Pârâta a contestat că se află în stare de insolvenţă şi a susţinut că sunt în curs de derulare operaţiunile de fuziune prin absorbţie cu SCG SA, cu sediul în Piatra Neamţ. Constatând că debitorul a formulat contestaţia cu depăşirea termenului de 10 zile de la primirea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, judecătorul sindic a respins ca tardivă contestaţia şi a dispus deschiderea procedurii. Ulterior, registrul comerţului a comunicat instanţei că, drept urmare a finalizării procedurii de fuziune prin absorbţie, debitoarea s-a dizolvat, iar SC G SA a preluat integral activul şi pasivul societăţii pârâte. Ce va dispune în continuare Tribunalul Dolj?Răspuns: Tribunalul Dolj, constatând schimbarea societăţii debitoare - SC G SA - cu sediul în judeţul Neamţ, îşi va declina competenţa în favoarea Tribunalului Neamţ, potrivit Legii nr. 85/2006, care prevede faptul că toate procedurile prevăzute de această lege sunt de competenţa tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are sediul societatea debitoare.

74/940. SC A SA, SC B SA şi SC C SA au decis constituirea unui grup de interes economic, prin intermediul căruia să acţioneze mai coerent pe pieţele internaţionale. După constituire, grupul decide contractarea unui împrumut necesar desfăşurării activităţii. La scadenţă, creditorii grupului au demarat procedura de recuperare a creanţelor. întrucât grupul de interes economic nu are bunuri sau venituri proprii, cum vor proceda creditorii?Răspuns: în acest caz, creditorii vor urmări silit societăţile comerciale care sunt membre ale grupului de interes economic. Potrivit legii, dacă în actul constitutiv al grupului nu s-a prevăzut altfel şi nici nu s-a stabilit în alt mod cu creditorii, membrii grupului de interes economic răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile grupului.

75/941. Patru societăţi comerciale şi o asociaţie profesională au decis constituirea unui grup de interes economic, întocmind în acest sens un act constitutiv pe care îl semnează reprezentanţii legali ai celor cinci membri. Membrii grupului decid să nu constituie un capital social al grupului la momentul înfiinţării. Registrul comerţului respinge cererea de înregistrare a grupului de interes economic. Precizaţi care este motivul refuzului de înregistrare a grupului în registrul comerţului.Răspuns: întrucât legea prevede faptul că grupul de interes economic se poate constitui cu sau fără capital social, iar pe de altă parte, în mod expres, se prevede că actul constitutiv al grupului trebuie semnat de către toţi membrii şi încheiat în formă autentică, rezultă că motivul respingerii cererii de înregistrare îl constituie neîndeplinirea condiţiilor de formă a actului constitutiv, în cauză fiind încheiat sub forma unui înscris sub semnătură privată, şi nu în formă autentică.

76/941. Patru societăţi pe acţiuni încheie un contract prin care constituie un grup de interes economic. Contractul este încheiat în formăautentică; contractul include şi elementele stabilite cu privire la cuprinsul acestuia deart. 122 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare. La clauza referitoare la capitalul subscris şi vărsat, cu menţionarea aportului fiecărui membru, se prevede ca drepturile societăţilor pe acţiuni - membre ale grupului - să fie reprezentate prin acţiuni nominative, iar la clauza referitoare la profit, contractul prevede ca profiturile obţinute din activitatea grupului să îi revină acestuia. Sunt valabile clauzele referitoare la drepturile membrilor grupului şi la distribuirea profitului către grup? Explicaţi.Răspuns Drepturile grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile (acţiuni). Orice clauză contrară este lovită de nulitate. Grupul de interes economic nu poate avea drept scop obţinerea profitului pentru sine. Dacă din activitatea grupului rezultă profit, acesta se distribuie în totalitate, în mod obligatoriu, între membrii grupului, cu titlu de dividende, în cotele prevăzute în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în părţi egale. în cazul în care cheltuielile depăşesc veniturile grupului, diferenţa va fi acoperită de membrii acestuia în cotele prevăzute în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în părţi egale (art. 165 din Legea nr. 161/2003).

77/942. înmatricularea grupului de interes economic în registrul comerţului prezumă calitatea de comerciant? Explicaţi.Răspuns: La data înmatriculării, grupul de interes economic dobândeşte personalitate juridică (art. 127 din Legea nr. 161/2003). înmatricularea nu prezumă calitatea de comerciant a grupului. Aceasta înseamnă că orice grup de interes economic este supusînmatriculării în registrul comerţului, dar calitatea de comerciant o are numai grupul care are ca obiect de activitate săvârşirea unor fapte de comerţ