qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqw

0 | P a g e

Victimologie

1/2/2014

Drenea-Soare Alexandra-Iulia

Drenea-Soare Alexandra-Iulia - Master Devianta Sociala si Criminalitate – Anul II

1 | P a g e

Tema cercetarii

Victimele violenţei domestice din Centrul de consiliere „Casa Blu”.

Justificarea si obiectivele temei

Subiectul violentei in familie a inceput sa fie dezbatut si discutat incepand cu anii 90. Astfel ca

din subiect considerat in perioada comunista ca fiind tabu, violenta domestica s-a transformat intr-o

actiune blamata de societate. „Abia din 2003 avem o lege explicita cu privire la prevenirea si

combaterea violentei in familie, lege intarita si de alte articole din Codul Penal” (Constructia

sistemului de protectie impotriva violentei domestice in Romania – forme fara fond - Diana Neaga –

2010 - http://www.feminism-romania.ro/presa/editoriale/98-constructia-sistemului-de-protectie-

impotiva-violentei-domestice-in-romania-forme-fara-fond.html).

In ziua de astazi notiunea de familie si-a pierdut insemnatatea pe care o avea inainte. Daca in

trecut familia era vazuta ca fiind calea prin care un individ se desavarsea in societate si se putea

bucura de implinire si stabilitate, in zilele noastre concubinajul este cel care i-a luat locul, in acest fel

eliberand sau scutind partenerii de anumite responsabilitati si obligatii pe care s-ar presupune sa le ai

intr-o casnicie. Din aceasta cauza, daca inainte rufele murdare se spalau in familie si membrii familiei

respective isi rezolvau problemele si intelegeau ca pentru a convietui ca si familie erau necesare

diverse compromisuri, in societatea zilelor noastre, femeia are intr-adevar alte principii de viata, fata

de principiile dupa care se ghidau mama respectiv bunica ei. Totusi, printre aceste principii din

pacate nu s-a putut strecura si cel al evitarii violentei domestice sau al abuzului emotional.

Majoritatea femeilor nu pot recunoaste simptomele violentei domestice decat atunci cand este deja

prea tarziu. Insa datorita faptului ca nu au primit informatii si o educatie asupra acestui tip de

comportament si a reactionarii in aceste situatii, acestea raman in domiciliul conjugal si foarte putine

chiar au curajul sa faca ceva in aceasta privinta. Aproximativ 800 de persoane au murit din cauza

violentei domestice, intre 2004 si 2011, potrivit Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale

(MMFPS).

Aducand fenomenul de violenta domestica asupra femeii in prim-plan am observat ca fata de

anul 2004 cand in Bucuresti functionau doar 2 centre de ajutor in cazul acestui tip de violenta, acum

in anul 2014 in fiecare judet din tara exista cel putin un centru de consiliere sau protectie a femeii si

copiilor supusi abuzurilor. Majoritatea centrelor ofera asistenta in ceea ce priveste consilierea

juridica, sociala, psihologica si in unele cazuri pot ajuta si prin primirea in limita numarului de locuri

disponibile in centru ( in medie 15 locuri per centru) pentru a locui pentru o perioada de 6 luni de

Drenea-Soare Alexandra-Iulia - Master Devianta Sociala si Criminalitate – Anul II

2 | P a g e

zile. Exista si centre care ajuta femeile sa isi recupereze sau sa faca rost de documente, sa isi gaseasca

un loc de munca si o locuinta stabila.

In decizia elaborarii acestei lucrari ne-am bazat pe faptul ca in momentul de fata, conform

statisticilor, la fiecare doua minute o femeie primeste o palma, pumn, sau i se aduce vreun tip de

injuriu. Aceste informatii ne-au convins sa tragem un semnal de alarma in aceasta privinta si am

apelat astfel la persoane care deja au trecut prin aceasta experienta, dar care prin consilierea primita

si prin ajutorul oferit in centrele de asistenta au reusit sa isi duca mai departe viata departe de

tortionarul lor.

In realizarea acestei lucrari am dori sa aflam ce anume duce la aparitia violentei domestice,

cum poate fi evitata aceasta si prin ce metoda ar trebui facuta o educatie tuturor femeilor din

Romania cu privire la acest fenomen. Speram ca in acest fel sa atragem atentia asupra acestor

victime si poate chiar sa incercam schimbarea mentalitatii traditionaliste ( cum ca barbatul hotaraste

ce este bine sau rau) cu una moderna care sa se alinieze societatii in care traim, aceea a egalitatii

drepturilor la libertate si decizie.

Universul cercetarii

Grupul tinta al acestei cercetari este reprezentat de catre femeile aflate in centrul de asistenta Casa

Blu, un centru infiintat si sustinut de catre Fundatia Sensiblu. Astfel acestia au dorit sa ajute femeile

care au parte de abuzuri in familie, locul unde o femeie, in mod normal, ar trebuie sa fie cel mai in

siguranta. Ajutorul oferit consta in cazarea acestora in centru pe o perioada de maxim 6 luni,

„consiliere juridica, consiliere juridica, psihologica si sociala, reprezentare juridica în instanta, grup de

support, suport financiar, sprijin în obtinerea actelor de identitate sau de stare civila, certificate

medico-legale, înscriere la medicul de familie, sprijin în gasirea unei locuinte si a unui loc de munca,

medierea relatiilor cu alte institutii”. Ca persoana de contact o avem pe doamna Cristina Horia,

directorul executiv al acestui centru.

Ipotezele cercetarii

1. Riscul violentei domestice creste cu atat cu cat nivelul de trai al familiei este mai scazut.

2. Riscul violentei domestice creste cu cat nivelul de educatie al partenerilor este mai

scazut.

3. Posibilitatea reducerii violentei domestice creste pe masura ce exista campanii de

informare si educare cu privire la acest tip de actiune.

Drenea-Soare Alexandra-Iulia - Master Devianta Sociala si Criminalitate – Anul II

3 | P a g e

Operationalizarea ipotezelor care ne-au îndrumat în analiza calitativa au fost:

1. Evaluandu-se prin metode de cercetare nivelul de trai al familiilor, acelea cu un nivel de

trai mai scazut vor dezvolta conflicte si episoade de violenta domestica.

2. Evaluandu-se prin metode de cercetare nivelul de educatie al partenerilor, acela cu un

nivel de educatie mai scazut va dezvolta comportamente violente.

3. Evaluandu-se prin metode de cercetare impactul pe care campaniile de informare si

educare cu privire la violenta in familie, femeile cu aceste informatii vor putea evita

violenta domestica.

Metode şi tehnici de cercetare

In vederea atingerii obiectivului propus mi-am propus sa utilizez in aceasta cercetare o

metoda de tip calitativ: Interviul. Informatiile au fost culese si mai apoi centralizate si interpretate.

Interviul:

Metoda interviului presupune o interactiune prelungita in care intervievatorul, in acest caz,

cercetatorul sau poata colecta in mod direct informatia de la respondent.

Interviul semistructurat:

Presupune un ghid de interviu cu întrebări predefinite, dar care permite intervievatorului să

devieze de la plan ca să pună întrebări specifice.

Intervievatorul introduce tema, apoi ghidează discuţia punând întrebări specifice.

Lotul intervievat a fost compus din 30 de persoane de sex feminin, actuale rezidente ale

centrului de consiliere „ Casa Blu” si victime ale violentei domestice pe o perioada de cel putin 3 ani,

cu varste cuprinse intre 27-50 de ani.

In vederea aplicarii interviurilor, acest proces s-a derulat timp de o saptamana in perioada

09.12.2013- 15.12.2013). Fiecare interviu a fost individual si inregistrat audio cu accordul tuturor

participantelor.

Drenea-Soare Alexandra-Iulia - Master Devianta Sociala si Criminalitate – Anul II

4 | P a g e

Ghid de interviu semi- structurat

Scopul interviului este aflarea unor informaţii despre un anumit grup de victime ale violentei

domestice care au fost ajutate de Fundatia Sensiblu si ce putem face in vederea evitarii acestui tip de

comportament violent pe viitor. Interlocutorii vor fi persoane care au fost victime ale violentei

domestice.

Numele interlocutorului _____________________________________

Funcţia ___________________________

Data _____________________________

Bună ziua, numele meu este ____________.

Scopul acestui interviu este să aflăm părerea dumneavoastră despre cum putem sa invingem violenta

domestica in Romania si ce putem sa facem mai exact pentru a ne asigura ca vom eradica acest tip de

comportament. Sunt interesata în special de problemele pe care le-aţi întâmpinat şi de

recomandările pe care le aveţi. Dacă sunteţi de acord, voi înregistra această convorbire, pentru a

putea evita orice denaturare a conversaţiei noastre. Tot ce vom vorbi aici rămâne confidenţial, doar

un rezumat al părerilor tuturor persoanelor implicate în program, fără referinţă la numele acestora,

dar studiul va fi făcut public.

1. Cat de des se declansau in familia dumneavoastra episoadele de violenta domestica?

2. Care credeti ca erau factorii care declansau aceste episoade?

3. Care erau metodele prin care erai pedepsita? Erau doar de natura fizica sau si psihica?

4. Agresorul s-a cenzurat vreodata in fata copiilor in legatura cu aceste evenimente sau din

contra si-a extins abuzul violent si catre ei?

5. Ati incercat vreodata sa apelati la ajutor atat din interior cat si din exterior pentru a preveni

aceste episoade sau pentru a opri persoana respectiva in incercarea de a va vatama inainte

de a apela la acest centru de consiliere? Daca da, puteti dezvolta, va rog?

6. Daca raspunsul de mai sus la prima intrebare adresata este NU, atunci imi puteti spune va

rog care este motivul care v-a facut sa nu apelati la ajutor in acea situatie?

7. Cum ati aflat despre centrul de consiliere „Casa Blu”? Care erau metodele prin care

dumneavoastra accesati informatia in perioada respectiva?

8. De ce fel de ajutor ati avut nevoie atunci cand ati apelat la aceasta fundatie? (ex. certificate

medico-legale, ajutor financiar, consiliere psihologica, juridica, etc)

Drenea-Soare Alexandra-Iulia - Master Devianta Sociala si Criminalitate – Anul II

5 | P a g e

9. Ati fost multumita de ajutorul primit? A se specifica, in functie de raspunsul pozitiv sau

negativ oferit.

10. Cunoasteti si alte ogranizatii similare care pot ajuta si alte femei in situatia dumneavoastra?

Daca cunoasteti, le puteti enumera si explica de ce ati ales pana la urma aceasta fundatie si

nu ati ramas la acele organizatii?

11. Credeti ca o campanie masiva contra violentei domestice poate ajuta femeile sa se desprinda

de tortionarul lor?

12. Sunteti de parere ca trebuie facuta inca din scoala o educatie pentru tinerele fete in vederea

identificarii si evitarii situatiilor premergatoare violentei domestice?

13. Ce solutie propuneti dumneavoastra pentru incercarea diminuarii acestui fenomen?

Informaţie despre respondent

O vârsta________

O starea civila(casatorita, necasatorita, locuieşte în concubinaj)

O componenţa familiei _____ (numarul copiilor, eventual daca locuieşte cu parinţii, socrii, fraţi,

surori, cumnaţi...)

O locul de reşedinţa __________ (rural, urban, capitala)

O nivelul de educaţie al respondentului (şcoala medie, studii medii, studii superioare)

O sursele din care se informeaza de obicei (TV, radio,ziare, reviste, cunoscuţi,prieteni)

Drenea-Soare Alexandra-Iulia - Master Devianta Sociala si Criminalitate – Anul II