draft.docx

7/21/2019 draft.docx

http://slidepdf.com/reader/full/draftdocx-56da357903bde 1/46

Instalatii si metode de valorifcare adeseurilor animaliere

Deşeurile animaliere sunt generate de sectorulzootehnic , si constituie o cantitate însemnată de deşeuribiodegradabile. Întreprinderile zootehnice şi fermele mari decreştere a animalelor şi a păsărilor, a ate în proprietatea publicăşi privată a agenţilor economici, precum şi cele mici din cadrulgospodăriilor ţărăneşti produc cantităţi mari de deşeuri şi dejecţiicare necesită sisteme speci ce de gestionare a acestora, atît lanivel local, cît şi regional. !reşterea animalelor în localităţi a dus la poluareaintensivă a solului din curţile gospodăriilor, apelor subterane,fîntînilor şi apelor de suprafaţă. !olectarea şi depozitareaseparată a gunoiului din sectorul zootehnic rămîne una din celemai mari probleme, avînd în vedere că nu toţi fermierii suntconştienţi de necesitatea separării lui, în special acei care încă nus"au determinat în vederea stocării în siguranţă a tuturorreziduurilor produse de animale.

Depozitarea deşeurilor reprezintă, în conformitate cuierarhia opţiunilor de gestionare a deşeurilor, cea maidezavantajoasă soluţie, aceasta este totuşi cea mai utilizatămetodă de depozitare în #$. Depozitele de deşeuri trebuieamenajate şi gestionate în conformitate cu Directiva #$ privinddepozitele de deşeuri %bariere impermeabile, echipament de

captare a metanului&, pentru a evita eventualele repercusiuninegative asupra mediului rezultate în urma generării de metan şide e uenţi.

Incinerarea



În funcţie de e cienţa energetică, incinerarea poate considerată e ca o valori care energetică, e ca o operaţiune deeliminare. 'v(nd în vedere e cienţa redusă a incinerării caurmare a prezenţei deşeurilor biologice umede, separareaacestora de deşeurile municipale ar putea bene că. )e de altăparte, deşeurile biologice incinerate sunt considerate ca indcombustibili din surse *regenerabile+ cu carbon neutru în sensulDirectivei privind electricitatea produsă din surse de energieregenerabile şi a propunerii de directivă privind promovareautilizării energiei din surse regenerabile %Directiva $-&.

ata de incinerare atinge /0 în -uedia şi 110 înDanemarca. În ambele ţări, incinerarea deşeurilor biologice carenu sunt colectate separat se realizează de obicei cu ajutorulcogenerării de energie electrică şi termică cu condensare de gazede ardere, ducînd la un randament energetic ridicat şi la ocantitate netă ridicată de energie valori cată.

2ncinerarea deşeurilor biologice împreună cu deşeurilemunicipale mi3te poate utilizată pentru a valori ca energiadintr"o sursă de carbon neutru, constituind astfel o alternativă la

combustibilii fosili, spre e3emplu, şi contribuind la lupta împotrivaschimbărilor climatice. !u toate acestea, randamentul energetical incineratoarelor actuale de D-4 variază în mod semni cativ, înfuncţie de capacitatea unei instalaţii de incinerare de a generaenergie termică, electrică sau ambele în instalaţii de cogeneraredestinate producerii de energie electrică şi termică, precum şi înfuncţie de tehnologia utilizată %de e3emplu, condensarea gazelorde ardere duce la o e cienţă energetică mai ridicată&. Directiva"

cadru privind deşeurile revizuită încurajează trecerea la instalaţiinoi cu o e cienţă energetică ridicată.

$carisajul este procesul de colectare a deseurilor animale,respectiv a subproduselor de origine animala ce nu sunt destinateconsumului uman, in scopul procesarii sau incinerarii5coincinerariiacestora, incluzand activitatile de transport, depozitare si



manipulare a acestora, dupa caz. 6otiunea 7deseuri de origineanimala+ nu include in acest caz continutul tractusului intestinalcolectat la abator, balegarul sau purinul $carisajul este oactivitate esentiala pentru sanatatea populatiei, motiv pentrucare a fost declarata de 8uvernul omaniei activitate publica deinteres national. De asemenea, este foarte importanta pentrueconomia omaniei, intrucat #niunea $uropeana conditioneazae3porturile romanesti de carne si derivate din carne catre tarile#$ de aducerea ecarisajului la nivel european

2ncinerarea deşeurilor biodegradabile şi depozitarea îngropi de gunoi conduce la apariţia unor gaze direct responsabilede apariţia efectului de seră. 'rderea lor produce dio3id decarbon, iar depozitarea deşeurilor conduce la formarea metanului,un gaz şi mai dăunător pentru mediu şi sănătatea oamenilor.'cest lucru se întîmplă datorită imperfecţionării acestor procese%arderea la temperaturi joase datorită coe cientului caloric redus,umiditate şi putrefacţie&

Întreprinderile în care se realizează arderea cadavrelor,subproduselor şi a altor reziduuri de la animale, sunt numite

întreprinderi de incinerare sau întreprinderi de co"incinerare.)rima categorie o reprezintă unităţile care sunt proiectate,e3ecutate şi folosite e3clusiv pentru asemenea scopuri, iar cea dea doua categorie este reprezentată de unităţile mobile saustaţionare, care sunt destinate pentru producerea de energie saualte produse materiale şi folosesc reziduurile pentru ardere, ca şicombustibil %regulat sau adiţional& sau doar pentru inactivareatermică a acestora %Directiva 9:::5/;5$!&. <peratorul unei

întreprinderi de incinerare sau co"incinerare trebuie sa ia toatemăsurile de precauţie necesare, la primirea subproduselor de laanimale, pentru a se preveni sau limita riscurile pentru sănătateapublică sau pentru sănătatea animalelor.

Întreprinderile de incinerare sau co"incinerare trebuie să e



proiectate, construite, echipate şi să funcţioneze astfel înc(t gazulce rezultă din procesul de producţie să e condus în modcontrolat şi omogen, chiar şi în cele mai nefavorabile condiţii, la otemperatură de =1:o!, măsurată timp de două secunde înapropierea peretelui intern sau în alt punct reprezentativ alcamerei de combustie, aşa cum a fost autorizat de autoritateaveterinară competentă.

>iecare linie a unei întreprinderi de incinerare de capacitatemare trebuie să e echipată cu cel puţin un arzător au3iliar. 'cestarzător trebuie sa e conectat automat, atunci c(nd temperaturagazelor de combustie, după ultima injecţie a aerului de

combustie, scade sub =1:o!. 'cesta trebuie, de asemenea, să eutilizat în cursul operaţiunilor de pornire şi de oprire a întreprinderii, pentru a se asigura că temperatura de =1:o! estemenţinută permanent pe tot parcursul acestor operaţiuni şi at(tatimp c(t materiile nearse se găsesc în camera de combustie.

Dacă reziduurile de la incinerare conţin substanţe organicehalogenate în concentraţie de peste ?0 temperatura de ardere

trebuie să crească la ??::o!, pentru a se preveni poluareamediului cu dio3ine. -ubprodusele de la animale trebuie să eintroduse, atunci c(nd este posibil, direct în furnal, fără altămanipulare. 'mplasamentul întreprinderilor de incinerare sau co"incinerare, incluz(nd zonele de depozitare pentru subproduselede la animale, trebuie sa e ales astfel înc(t să se previnădeversarea accidentală de substanţe poluante în sol ori în apelede suprafaţă şi subterane, în conformitate cu prevederile legale.

eziduurile de la întreprinderile de incinerare sau de co"incinerare sunt reprezentate de cenuşa de ardere şi zgura devatră, cenuşa în suspensie şi praful de boiler. !onformprevederilor legale, reziduurile trebuie să e reduse la ma3im şisă e reciclate, atunci c(nd este cazul, direct în întreprindere sau



în afara acesteia. @ransportul şi depozitarea intermediară areziduurilor uscate, sub formă de praf, trebuie să aibă loc astfel

înc(t să se prevină dispersarea în mediu.

În situaţii e3cepţionale, c(nd transportul cadavrelor nu sepoate efectua sau nu se recomandă din considerente pro lactice,incinerarea cadavrelor poate aplicată şi în cimitirele de animale,pe o suprafaţă anume amenajată sau chiar direct pe păşune, îngropi sau şanţuri. În asemenea cazuri, este necesară aprobareaprealabilă din partea autorităţilor de protecţie a mediului şiautorităţii veterinare.

Tratarea biologica poate clasi cată dreptreciclare în cazul în care compostul %sau digestatul& este utilizatpentru îmbogăţirea terenurilor agricole sau pentru producerea desubstraturi de cultură. Dacă nu se are în vedere o astfel de



utilizare, tratarea biologică ar trebui clasi cată drept o pre"tratarecare are loc înainte de depozitarea sau de incinerarea deşeurilor.4ai mult, digestia anaerobă %producătoare de biogaz în scopurienergetice& ar trebui considerată drept o valori care energetică.

În condiţiile autohtone, soluţiile de recuperare5reciclare şi dereducere a conţinutului de materii biodegradabile din deşeuriletrimise spre depozitare nală, disponibile suntA

B !ompostarea %degradare aerobă&C

B )roducerea de biogaz %degradare anaerobă&.

Compostarea)rin compostare se înţelege totalitatea transformărilor

microbiene, biochimice, chimice si zice pe care le suferădeşeurile organice, vegetale şi animale, de la starea lor iniţială şipînă ajung în diferite stadii de humi care, produsul rezultat indcunoscut sub numele de compost. 4etoda este cunoscuta din celemai vechi timpuri de către agricultorii care foloseau gunoiul degrajd pentru îmbunătăţirea fertilităţii solului. !ompostul este unprodus obţinut printr"un proces aerob, termo l, de descompunereşi sinteză microbiană a substanţelor organice din produselereziduale, care conţine peste 910 humus relativ stabil formatpredominant din biomasă microbiană şi care în continuare estesupus unei slabe descompuneri, ind su cient de stabil pentru anu se ? 1 reîncălzi ori provoca probleme de miros sau de

înmulţire a insectelor. !ompostul rezultat este mai bogat însubstanţe nutritive pentru plante decît orice îngrăşămînt arti cial.$ste cel mai bun îngrăşămînt natural şi se produce cu mareuşurinţă. 4area majoritate a deşeurilor sunt potrivite pentrucompostareA resturile vegetale %iarba, frunzişul, tulpinile,rădăcinile&, gunoi %de la animale mici&, resturi de la bucătărie %cojide legume si fructe, resturi de mîncare, coji de oua&. -unt şi



deşeuri care sunt mai puţin potrivite pentru compostare, e3.Acojile fructelor e3otice %în cantităţi mici nu afectează calitatea

întregului compost&, hîrtie şi carton.

Deşeurile interzise pentru compostare suntA sticla, metalul,plasticul, resturile de ulei şi de vopsele. )rocesul dedescompunere este unul comple3, compus din procese unitarebiologice, biochimice, chimice şi zico"chimice. $ste adevărat căse pierde o cantitate mare de azot dar cantităţile globalecompensează acest neajuns. )entru a se utiliza în mod e cientcompostarea este necesară o colectare separată a deşeurilororganice. @rebuie evitată compostarea deşeurilor municipalecolectate în amestec, deoarece acestea au un conţinut ridicat demetale grele, cum ar A !d, )b, !u, n, si Eg.

!ompostul are miros de păm(nt reavăn şi este binestructurat. 4ulte companii din -#' au e3tins v(nzareacompostului după amestecarea cu alte materiale pentru v(nzarecu amănuntul cu o valoare mai ridicată, pentru un scop speci c.$chipamentul de sitare e3istent poate echipat cu pulverizatorsau mi3er, aplicînd astfel în mod uniform amendamente,

îngrăşăminte, nisip, etc.În general amestecurile de compost au următoarele caracteristiciA

F au caracteristici uniforme şi predictibile %necesită cerinţespeci ce de aplicare&C

F conţin ingrediente mult mai scumpe %cum sunt nutrienţispeci ci ori microelemente&, şi

F conduc la un preţ de v(nzare mai ridicat. 'mestecarea estedeseori aplicată pentru a înbunătăţi caracteristicile zice şi creşteconţinutul de materie organică a compostului v(ndut. -"au produsamestecuri de compost pentru pepiniere, terenuri de golf şiamenajări peisagistice.



<rganismele patogene pot prezente în produsele supusecompostării ceea ce face ca însăşi compostul să poată conţineagenţi patogeni şi să constituie un risc pentru sănătate. )entru oreducere adecvată a riscului pentru sănătate, compostul se vaconforma criteriilor prezentate în secţiunile ' şi G în funcţie desursa de materii prime pentru compost.

'. !(nd compostul nu conţine materii prime cunoscute ca av(ndo încărcătură ridicată de patogeni umani, vor luate înconsiderare următoarele criteriiA

?. !ompostul va urma tratamentul următor ori alte proceserecunoscute ca ind echivalente de către autoritatea recunoscută

%importantă&. În cazul folosirii metodei de compostare încontainer, reziduurile solide vor menţinute în condiţiioperaţionale la temperaturi de 11: ! sau mai mari timp de H zile.În condiţiile folosirii metodei de compostare pe platformă utiliz(ndechipamente speciale pentru remanierea grămezii, reziduurilesolide vor menţinute la o temperatură de 11: ! sau mai marepentru cel puţin ?1 zile în timpul perioadei de compostare. Deasemenea, în timpul perioadelor cu temperatură ridicată,

grămada va remaniată cel puţin de 1 ori. În cazul folosiriimetodei de compostare în grămezi statice aerate, reziduurilesolide vor menţinute în condiţii operaţionale la o temperaturăde 11: ! sau mai mare pentru trei zile. )ractica preferabilă estesă se acopere grămada cu un strat de material izolator, cum ar compostul matur ori aşchiile de lemn, pentru a se asigura că toatăsuprafaţa de material supus compostării este supusă latemperatura cerută.

9. <rganismele patogene nu vor depăşi următoareleA "coloformi fecali? I H cel mai probabil număr 5g solide totalcalculat pe bază de greutate uscat. G.



'colo unde compostul conţine materii prime cunoscute ca av(ndun număr mare de agenţi patogeni umani se vor lua înconsiderare următoarele criteriiA

?. @rece prin tratamentul descris în secţiunea ' deasupra ori alteprocese recunoscute ca echivalente de autoritatea relevantă%importantă& a provinciei ori teritoriului.

9. <rganismele patogene nu vor depăşi următoarele valoriA "coliformi fecali I ?::: cel mai probabil număr 5 g total solidecalculat pe baza greutăţii uscatC " -almonella sp. I H cel maiprobabil număr 5 g total solide calculat pe bază de greutateuscat. )entru poluanţii organici, cu e3cepţia )!Gs %:,1 mg5Jg&,

ghidurile nu au stabilit limite. În grămezile de compost serealizează condiţii pentru dezvoltarea multor specii. )rotozoarelesunt reprezentate prin // specii, iar comunitatea nevertebrateloreste completată de ?: genuri de colembole cu rol îndescompunerea materiei organice, micetofage şi coprofage.Karvele şi insectele aparţin în general grupurilor de !oleoptere şiDiptere. (mele sunt foarte frecvente. În sistemele decompostare bine conduse temperaturile cele mai mari sunt

produse în stadiul iniţial, cu descreşterea gradată a temperaturiispre sf(rşit. 'ceste temperaturi iniţiale ridicate sunt de asemeneaimportante în asigurarea distrugerii tuturor agenţilor patogeni şidegradării materialelor grosiere.

!ei mai mulţi agenţi patogeni sunt omor(ţi în mai puţin de Hzile cînd sunt introduşi în compost. #rmărind in uienţacompostării asupra microorganismelor patogene s"a ajuns laurmătoarele concluziiA F eacţiile termice împreună cu proceselebiologice petrecute în reziduul zootehnic în timpul prelucrării luiprin compostare duc la o diminuare temporară sau de nitivă anumărului total de bacterii aerobe mezo le, distrugerea într"untimp scurt %p(nă la / zile& a salmonelelor şi într"un interval mailung %p(nă la ;: zile& a lui $scherichia coli, fără a in uienţa



sensibil !lostridium perfringens şi numărul probabil de bacteriicoliforme.

F )rocesul de compostare, deşi nu are efect sterilizant pentru

toate bacteriile potenţial patogene, poate totuşi considerat cauna dintre cele mai e ciente metode de decontaminare aproduselor reziduale destinate fertilizării solului. areori agenţiipatogeni umani sunt o grijă deosebită pentru reziduurile generate

în fermă. @otuşi specii de 8iardia şi !rLptosporidium parvum aufost raportate în comple3ele zootehnice. 'cestea sunt protozoarecare pot cauza diareea la om şi animale, în special la cei cu unsistem imunitar scăzut. )rotozoarele sunt transmise de laanimalele infectate ca cişti dorminzi în materiile fecale. !iştiipersistă în mediul ambint chiar în condiţii de mediu adverse.!omple3ele pot infectate cu aceşti paraziţi prin ingerarea hraneiori a apei contaminate de către fecalele provenite de la animaleleinfectate, domestice sau sălbatice. 'nimalele tinere sunt maisusceptibile la infecţie datorită practicilor curente demanagement care grupează animalele tinere în ţarcuri. @otodatăele prezintă mai greu semnele clinice ale infecţiei. !(nd animaleleau diaree datorită protozoarelor gunoiul are un mare număr decişti de protozoare. 'nimalele care nu prezintă semne de infecţiepot transporta protozoarele şi depune ciştii în fecalele lor. 'cesteprotozoare sunt distruse prin e3punere la temperaturi de ;:: ! înH: minute. În timp ce temperatura în grămada de compostarepoate depăşi ;:: !, în materialul de la suprafaţa grămezii acestlucru nu se înt(mplă. Întoarcerea %remanierea& grămezii

îmbunătăţeşte potenţialul pentru ca ? !oliformii fecali sunt unindicator bun pe termen lung pentru bacteriile patogene. totmaterialul supus compostării să atingă această temperatură.Kiteratura sugerează că e3punerea protozoarelor la temperaturisub ;::! pentru c(teva zile conduce la moartea acestororganisme. !ercetările efectuate au arătat că prin compostareadirijată a nămolului de porc se asigură distrugerea tuturorgermenilor patogeni, microbieni şi parazitari, în condiţiile realizării



şi menţinerii temperaturii de ;:: ! timp de o lună. 4enţinereatimp de ; zile a unor temperaturi de peste ;: o ! conduce lainactivarea viruşilor din compost. @estele efectuate pentruurmărirea viabilităţii ouălor de 'scaris suun au arătat inhibareaevoluţiei acestora şi chiar distrugerea dacă s"au realizattemperaturi de 1:";: : ! timp de H: zile. În ceea ce priveştecalitatea biologică, compostul realizat prin fermentare dirijatăeste superior celui obţinut prin fermentaţie spontanăC compostulrealizat prin fermentaţie dirijată cu biopreparate reprezintă şi osoluţie practică pentru evitarea poluării solului, aerului şi apelor,prin înlăturarea efectelor negativeA miros pestilenţial, focar derăsp(ndire a agenţilor patogeni pentru om şi animale, datorită

acumulării sau folosirii directe pe sol a nămolului % ăuţă şi colab.,?M=:&.

)latformele de compostare pentru deşeurile organice%biodegradabile&. 4ateria primă depozitată pe platformele decompostare o reprezintă deşeurile organice şi deşeurilebiodegradabile rezultate din gospodării şi întreţinerea grădinilor.'ceste platforme în număr foarte mic în ţară sunt construitepentru o capacitate de la H,: tone pînă la 9=::,: tone. )latformade compost reprezintă o mini staţie de valori care a deşeurilororganice sub formă de material produs pentru grădinărit, uzagricol şi recultivare. În timpul procesului de degradaremicrobiană controlată este efectuată o descompunere şistabilizare biologică. 'erarea materialului este efectuată prinintermediul unor măsuri de întoarcere a compostului. În funcţie degradul de umiditate a compostului, întoarcerea se va efectua odată sau de două ori pe săptămînă.

!ompoziţia chimică a compostului este în funcţie decompoziţia chimică a materialelor supuse compostării, raportuldintre aceste materiale şi modul de desfăşurare a procesului decompostare. !ercetările efectuate au arătat că un compostobţinut din dejecţii de pasăre a avut un conţinut de azot total de



;,90, iar cantitatea de azot organic mineralizat a fost între HH,/0şi HM,H0. )entru alte tipuri de compost cantitatea de 6 organicmineralizat într"un ciclu e3perimental de ?1: zile variază între ?9şi ?10. !uplarea acestei informaţii cu faptul că în compost e3istă:,: 0 azot accesibil %tot ca nitrat& şi :,=0 azot organic,sugerează că acest produs nu constituie o sursă abundentă deazot. )entru aprecierea calităţii compostului s"au stabilit limitelede încărcare cu metale grele care pot folosite ca speci caţiipentru piaţă pentru orice compost sau amendament de soldestinat folosirii publice Ntabelul H. Dacă concentraţiile de metaledin compost nu depăşesc aceste limite compostul este apreciat ca

ind de calitate ridicată.

Dacă după remaniere temperatura în grămada decompostare nu mai creşte se poate aprecia că procesul decompostare este încheiat şi compostul poate merge la locul dedepozitare unde se maturează. În acest timp activitatea biologică

în grămadă a scăzut su cient pentru a permite păstrarea îndelungată în grămadă fără o m(nuire semni cativă. Dacăprocesul de compostare a fost condus corect materialul este liberde agenţi patogeni şi inofensiv. @impul suplimentar adăugat prinprocesul de maturare permite o mai bună stabilizare amaterialului şi descompunerea acizilor organici ur(t mirositori şi a

toto3inelor ce au putut generate în timpul compostării iniţiale.8rămezile cu compostare activă pot gata pentru trecere lamaturare după H săptăm(ni. @otuşi cele mai multe recomandărisunt de H luni, şi uneori mai mult.

< atenţie deosebită trebuie acordată descreşterii

temperaturii în grămada activă şi veri cării dacă nu cumva acestaeste rezultatul unor limitări cum ar umiditatea insu cientă saue3cesivă. < metodă simplă de veri care a nalităţii procesului decompostare constă în recoltarea într"o pungă de plastic a uneiprobe de compost ce apreciem că este gata pentru trimitere lamaturare, umectarea uşoară a acesteia şi păstrarea acestei probe



închisă la temperatura camerei %9: N H:: !&. Dacă după osăptăm(nă la deschiderea pungii aceasta nu degajă mirosneplăcut se poate considera că acest compost poate trimis lamaturare. 4aturarea este menţinută at(t c(t este necesar pentrua atinge nivelul dorit de stabilitate a compostului. 'ceata poatedura de la c(teva săptăm(ni la = luni sau mai mult.

@erminarea procesului util de compostare este marcat deapariţia nitraţilor %în jur de 9:: ppm& consecinţă a reactivăriimicro orei aerobe mineralizatoare a materiei humi cate. 2mediatdupă perioada de compostare activă, cea mai mare parte dinazotul accesibil din compost este sub formă de amoniu. Deşimulte plante horticole absorb azotul sub formă amoniacală, multepot afectate de concentraţiile ridicate de amoniu.

!romatogra a speci că reprezintă un alt test pentrustabilirea stadiului de compostare. @otuşi determinarea raportului!A6 răm(ne în continuare un test care stabileşte gradul decompostare. După H luni de compostare acest raport, în cazulcompostului din nămol de porc sau de pasăre devine similar celuidin sol av(nd valori de ?:"? . #tilizarea în agricultură ca

fertilizant a unor composturi cu un raport !A6 prea ridicat, deordinul 9:"91, duce la apariţia fenomenului numit de agronomiOPblocarea azotuluiPP sau OPefectul depresivPP care se datoreazăintrării în concurenţă pentru azot a microorganismelor %cemineralizează materia organică administrată& cu plantele decultură. -e ajunge astfel, ca în locul unui spor de producţie să seobţină o reducere a ei. #tilizarea unui compost cu raportul !A6sub ?: permite o mineralizare rapidă a azotului, care riscă să e

spălat de către apă din precipitaţii sau de irigare. !ompostul cuun raport !A6 între ?: N? corespunde unui mediu stabil, acestraport ind caracteristic at(t pentru sol c(t şi pentru compostulevoluat.

4icrofauna creşte numeric după prima lună decompostare odată cu scăderea temperaturii. Ka începutul



fermentării materialele din compostr sunt populate cu 'moebalima3, !ercobo agila, 'moeba gracila, !olpoda steini, !olpodamaupasi, !olpoda fastigata. După H luni acestea dispar ind

înlocuite de Godo sp., Godo augustus, <icomonas termo, !ercobolongicauda, Qorticella microstoma, !olpoda in ata, $onostomiumaRna, Qorticella putrina, acestea ind un indice al terminăriiprocesului de compostare. -e demonstreză că proceselerespiratorii descresc pe măsura avansării compostării, fapt ce secorelează şi cu evoluţia numărului de bacterii. 'supra număruluide ciuperci microscopice %fungi& care creşte spre sf(rşitul stagiuluide compostare trebuie să menţionăm di cultăţile de metodă careduc la falsi carea realităţii în anumite stadii de dezvoltare a

fungilor. !iupercile microscopice av(nd două stări sub care seprezintă %miceliu şi spori& determină posibilitatea ca în plinăe3pansiune vegetativă numărul de unităţi biologice să e mic şitotuşi să reprezinte o biomasă puternic dezvoltată, iar în cazulunor condiţii neprielnice de viaţă să producă spori, care în cazulnumărătorii pe plăci cu mediu nutritiv să dea impresia unui numărmare de unităţi biologice, după numărul sporilor care germinează,dar care nu numai că reprezintă o biomasă in mă, dar se prezintă

în acelaşi timp şi inactivă din punct de vedere biologic.Din punct de vedere calitativ zonele bine aerate din

grămada de compostare au fost populate cu specii de'rthrobacter cu pigment galben şi cu actinomicete , lipsind întotalitate bacteriile intestinale şi )seudomonas aeruginosacunoscută ca patogenă. 'ceastă dinamică a micro orei aerobeeste normală şi oglindeşte de fapt procesele de transformare amateriei organice. Descompunerea materiei organice şi formareabiomasei microbiene ca şi sinteza simultană a substanţelorhumice se produc cu intensitate descresc(ndă p(nă la stabilioreaunui echilibru dat de noua calitatea a materiei organice N compostmatur şi nit. )este această fază apare un proces nou demineralizare, raportzul !A6 scăz(nd sub ?:. În timpul procesuluide compostare conţinutul de substanţă organică a scăzut de la /



0 la ? 0. ' scăzut de asemenea conţinutul de carbon, a crescutcel de azot, iar concentraţia acizilor humici e3primată prinraportul acizi humici5acizi fulvici a crescut de la :,= la H,:. )rincompostare densitatea aparentă a crescut cu ?5H. Ka terminareacompostării densitatea aparentă este în jur de ;H1"/:; Jg5mH . #rmătoarele metode ar putea folosite pentruapecierea maturităţii compostăriiA

F !onsumul de o3igen N va avea valori mici în compostul matur.

F !<9 respirat N va avea valori mici în compostul matur.

F 'bilitatea de autoîncălzire N va cobor(tă în compostul matur.

F )otenţialul redo3 N va avea o valoare mare a raportuluio3idare5reducere.

F aportul 6<H 5 6EH N va avea valori mai mari de ?.

F @estul humusului N va evidenţia o proporţie relativ ridicată acompuşilor humusului cu greutate mică la mare.

F @estul de creştere N seminţele de creson %Kepidium sativum&,orz, mazăre verde ori ridichi vor germina în compostul matur întimp normal şi vor produce plante viguroase şi sănătoaseC

F @estele de nitrat şi amoniu N valorile nitraţilor nu vor mai maridec(t 9:: ppm, şi nu se vor putea detecta valori semni cative aleamoniului în compostul matur.



#n încărcător mobil %autospecială, sau altă sursă& preiamaterialul de pe platformele individuale şi îl transportă laplatforma comunală unde este aşezat în straturi pe o suprafaţae3tinsă. )rocesul de degradare este intensi cat apoi prin aşezarea

în grămezi de formă conică. @emperatura din interiorul stratului decompost creste treptat, ceea ce asigură o viteză ridicată aprocesului de descompunere. 'ceasta este etapa 7termo lă+ sau7*de descompunere erbinte+. )rocesul trebuie să aibă o duratăcontinua de cel puţin ?: zile, la o temperatura de 11S! apoiurmează etapa mezo lă care durează apro3imativ ; săptămîni, lao temperatură de 1S ! si 11S !. )e parcursul procesului dedescompunere are loc o pierdere în greutate şi volum cauzată dedescompunerea materialului organic !<9 , E9 < care se degajă.'portul de o3igen în masa de fermentare este asigurat prin

întoarcerea frecventă a stratului de compost cu ajutorul unuimecanism %maşini& speciale. #miditatea masei de reacţie trebuiesă e controlată în tipul procesului şi aceasta se face prin irigare



odată cu operaţia de întoarcere. Dacă prin precipitaţii sau din altecauze conţinutul de apă creşte semni cativ, o parte din aceastapoate îndepărtat într"un colector de ape contaminate de undeeste din nou utilizată pentru umiditatea următoare. Ka sf(rşituletapei compostul necesită a transferat în zona de maturare şiaşezat din nou în straturi. )rocesul biologic de generare asubstanţelor humice continuă, dar cu o viteză mult mai mică şiemisiile sunt reduse la minimum %apa contaminată, !<9 , E9 <&.-tabilizarea nală a compostului este atinsă c(nd temperaturacompostului este păstrată în mod constant sub H:S !. Duratatotală a unui ciclu de compostare este de cel puţin ?9 săptămîni%în condiţii ideale&. După nalizarea descompunerii, materialul

este preluat şi supus cernerii. )rin cernere rezultă fracţia utilă %cudimensiuni mai mici de ?1 mm& ca produs nit. estul de lacernere %cu porţiuni nedegradate& este preluat şi amestecat cumaterial proaspăt în vederea constituirii unui nou ciclu ? / decomportare. >racţiunea utilă se depozitează în grămezi separate,de unde se transportă la diferiţi bene ciari în scopuri defertilizare. >orma de livrare este în saci sau în vrac.

>actorii care in uenţează formarea compostului suntA

F 'pa " lipsa de apă blochează activitatea microorganismelor şiprocesul de descompunere. $3cesul de apă face camicroorganismele să nu primească destul aer.

F 'erul " aerisirea insu cientă provoacă înmulţireamicroorganismelor care preferă locurile umede, iar odată cu eleapar şi mirosurile neplăcute.

F !ăldura " activitatea de descompunere pe care o realizeazămicroorganismele este ma3imă atunci c(nd, pe l(ngă aerul şi apasu cientă, compostul are o temperatură optimă pentru proceselede descompunere. 2deală ar temperatura de compost de : ";:S!, deoare" ? = ce astfel devine posibilă compostarea naturalăşi curăţarea de germeni nedoriţi.



F -ubstanţele nutritive " cu c(t resturile adunate sunt maivariate, cu at(t compostul va la sfîrşit mai valoros.

F 8radul de mărunţire al deşeurilor " pentru o descompunere

rapidă a materialului vegetal este important că toatecomponentele acestuia să e mărunţite. )rin aceasta creştesuprafaţa de acţiune a microorganismelor. -tructura grămezii demateriale pentru compostare se face în mai multe straturialternative de materiale organice şi minerale diferite dispuseastfelA B -e aşterne un strat de material nemărunţit de ?1 " 9:cm, afînat. -e folosesc tăieturile de crengi si gard viu, paie, cozide ori, frunze uscate, coji de copaci, crengi, corzi de viţa de vie.'cest strat se stropeşte cu apa pentru a face legătură cu celelaltestraturi şi a menţine atmosfera favorabilă fermentării. )rin aceststrat se poate realiza drenajul compostului %apa care este în plusse va putea scurge& şi totodată se asigură aerisireaC B se pune unr(nd de păm(ntC B se construieşte încă un strat de frunziş, iarbauscata, resturi de bucătărie şi gunoi de la animale.

)rocesul se desfăşoară în H fazeA

F faza ?A stadiul de fermentare mezo lă, care este caracterizatprin creşterea bacteriilor la temperaturi între 91 " :S!C

F faza 9A stadiul termo l în care sunt prezente bacteriile şiciupercile la o temperatură de 1: " ;:S!. -e descompun celuloza,lignina şi alte materiale rezistente. Kimita superioară a stadiuluitermo l este /:S! şi este necesar să se menţină temperaturaridicată cel puţin o zi pentru a asigura distrugerea patogenilor şicontaminanţilorC

F faza H, stadiul de maturare. @emperatura se stabilizează şi sedesă" vîrşesc unele procese fermentative. 4aterialul degradat setransformă în humus prin reacţii de condensare şi polimerizare.4aterialul nal este stabil şi poate apreciat prin raportul !56,care trebuie să e !56 redus. Dacă se întrerupe u3ul de aer înmasa de biodegradare chiar şi numai c(teva minute, activitatea



microbiană anaerobă devine semni cativă. !a urmare, aparmirosuri generate de alcooli si acizii organici volatili formaţi rapid,care coboară pE"ul sistemului. estabilirea condiţiilor aerobeprintr"o aerare şi porozitate corespunzătoare compostă" rii poatedura 9 " ; zile. <rganismele microbiene necesare pentrucompostare apar natural în multe materiale organice

>olosirea compostului conduce la îmbunătăţireastructurii solului, ameliorarea te3turilor e3cesive, îmbunătăţireaaerării şi creşterea capacităţii de înmagazinare a apei, crestefertilitatea şi stimulează dezvoltarea unui sistem radicular sănătosal plantelor. 4ateria organică aplicată prin compost asigură hranapentru microorganisme, care păstrează solul în condiţii desănătate. 'zotul, potasiul şi fosforul vor produse natural prinhrănirea microorganismelor, deci nu va necesară aplicarea deamendamente pentru sol sau acestea vor în cantităţi mici.#ltima fază a procesului de compostare o constituie de nitivareacompostului sau maturarea acestuia. 4irosurile neplăcute pot reduse la minimum prin demararea rapidă a procesului decompostare, fără o depozitare preliminară îndelungată. Deasemenea, este necesară o aerare corespunzătoare.

!ompostul considerat corespunzător are următoarelecaracteristiciA

F -e prezintă ca un produs omogen de culoare brun închis saunegru.C

F 4irosul este de pămînt fără alte mirosuri neplăcuteC

F 4ărimea particulelor este mai mică de ?,9 cm.C

F $ste un produs stabil %capabil să e stocat pentru o perioadărezonabilă de timp fără să îşi piardă caracteristicile nutritive&C

F 6u conţine seminţe viabile de buruieniC

F 6u conţine toto3ine ori contaminanţi vizibiliC



F 're pE"ul între ;,: N /,=. !ompostul este gata de a folosit dacătemperatura din masa de compostare se stabilizează aproape decea a mediului ambiant şi concentraţia de o3igen din mijloculgrămezii rămîne la valori peste 10 pentru c(teva zile consecutiv.

Deşi nu e3istă standarde curente pentru aprecierea calităţiicompostului, au fost folosiţi mulţi parametri convenţionali, inclusivurmătoriiA

F conţinutul în materie organicăC

F săruri solubile %sub 1 mmhos5cm&C

F umiditatea %H1 N 110&C

F conţinutul în elemente nutritiveC

F mărimea particulelor %? N H cm&C

F capacitatea de înmagazinare a apeiC

F densitatea aparentă %sub ;::Jg5mH &C

F stabilitatea.

În general, compostul trebuie să e bogat în materieorganică, cu conţinut redus de săruri solubile, să îndeplineascătoate standardele ce reglementează utilizarea lui în agricultură, sănu conţină seminţe de buruieni, să nu aibe miros respingător, săaibe pE"ul în zona neutră şi să aibă umiditatea sub 1:0.



$chipamente utilizate la compostareA

-eră cu structură din oţel zincat la cald, cu panouri laterale şi deacoperiş din material plastic traslucid, cu instalaţie de compostarecu sistem de tratare pe bază de reactor şi fosă orizontală dotatăcu mecanism de amestecare automat, cu alunecare pe şineleinstalate pe muchia superioară a pereţilor laterali ai reactorului.



!ompostarea cu utilaj defăr(miţare"turnare, în funcţiune pentru tratarea compostului depe suprafeţele descoperite foarte întinse.

'cest echipament esteconceput pentru materiale grele şi umede



'cest echipament esteconceput pentru activităţi zootehnice şi vegetale la scară maimică.

'vantajele şi dezavantajele compostării. )rincipalele avantaje alecompostării produselor reziduale zootehnice constau înA

F asigură protecţia mediului ambiant din apropierea comple3elorzootehnice şi în tot arealul în care acesta se aplicăC

F constituie o metodă e cientă de reciclare pentru reziduurileculturilor, reziduurile şi mortalităţile din comple3ele zootehniceC

F se înlocuieşte un produs voluminos, cu umiditate ridicată, greutransportabil şi pe o rază mică în jurul comple3ului cu un produsconcentrat, uşor transportabil la orice distanţă, fără miros, liberde agenţi patogeni, capabil să controleze dezvoltarea unor boli şidăunători din sol, uşor de depozitat, nu creează probleme cumuştele sau cu buruienile, put(nd aplicat pe teren la momentulcel mai convenabilC



F conservă elementele nutritive din gunoiC compostul conţine oformă organică mai stabilă a azotului, care este mai puţin spălat

în apele freaticeC

F produsul nal cedează mai greu elementele nutritive accesibilepentru plante şi poate aplicat pe teren o perioadă mai

îndelungatăC

F se obţine un îngrăşăm(nt valoros pentru agricultură, mai alespentru sectoarele legumicol şi oricol, care poate substitui maricantităţi de îngrăşăminte chimiceA

F se obţine un produs capabil să reducă de citul de materieorganică şi microelemente în solurile agricole, să amelioreze

caracteristicile zice, chimice şi biologice ale solurilor şi săcresacă indicii de valori care a elementelor nutritive din îngrăşămintele minerale aplicateC

F poate substitui aşternutulC

F se îmbină degajarea reziduurilor cu ameliorarea solului într"omanieră OPnaturalăPP, care nu cere un consum foarte mare deenergie, dar solicită cel puţin la fel de multă atenţie ca operaţiilede muls, m(nuirea ouălor, controlul bolilor, etc.A compostarea nu

înseamnă numai punerea în grămadă a unor produse reziduale şiapoi să aştepţi să ai compost peste c(teva săptăm(niC

F constituie o metodă de îndepărtare a e3cesului de elementenutritive din

F fermă şi de reducere a suprafeţei ocupate cu depunereareziduurilorC

F compostul se împrăştie uniform pe terenul agricol cu maşinilee3istente în dotarea unităţilorC

F compostul este un e3celent condiţionator de sol, îmbunătăţeştestructura solului, are un aport important de materie organică şireduce potenţialul pentru eroziunea soluluiC este fertilizantul ideal



pentru grădină şi este recomandat în special pentru răsadCcompostul are un potenţial antifungicC

F e3istenţa unei pieţe a compostului face din acesta un produsfoarte atractivC principalii cumpărători sunt grădinarii,legumicultorii, cei ce se ocupă cu agricultura peisajeră, cultivatoriide plante ornamentale, cei ce întreţin terenurile de golf, etc.Cpreţul variază considerabil deoarece este privit uneori ca unprodus rezidual, dar se obţine cu 1"?: T pe mH şi se vinde cu 1: T

ind mult dependent de piaţa locală, calitatea compostului şimateriile prime utilizateC poate să aducă pro tC

F compostul poate folosit ca material pentru bio ltreC

F compostarea oferă posibilitatea reutilizării elementelor nutritiveşi a fracţiei organice din reziduurile din fermă şi conduce laobţinerea unui produs nou, vandabil, solicitat pe piaţă, capabil sămărească cantitatea şi calitatea prodicţiei agricole.

!a la orice altă activitate şi în cazul compostării pot să e3iste şidezavantaje. 'cestea constau înA

F necesită timp şi baniC compostarea necesită echipament, muncăşi managementC dacă s"ar folosi numai echipamentele din fermăar creşte consumul de forţă de muncăC se impune deci pentrufermele mijlocii şi mari să se procure echipamente speciale pentrucompostare al căror cost variază de la minimum ?:.::: T la peste?::.::: T pentru a putea începe operaţiunile de compostareC

F necesită teren pentru desfăşurarea activităţiiC suprafeţelenecesare pentru depozitarea materiilor prime, a compostului nitşi pentru desfăşurarea procesului de compostare pot foartemariC

F este posibil să apară mirosuri, cel puţin în prima fază aprocesuluiC produsele supuse compostării emană deseori mirosurineplăcute, mai ales dacă sunt depozitate pentru un timp înaintede pornirea procesului, unele locuri pot cere măsuri de reducere amirosurilorC mirosurile pot generate şi printr"un managementnecorespunzătorC



F vremea poate afecta sau prelungi compostareaC vremea rece şiumedă poate prelungi procesul de compostare prin reducereatemperaturii în grămada de compostare şi prin creştereaumidităţiiC zăpada în cantitate mare şi pe termen lung poate chiar

bloca procesul de compostareCF este nevoie de un studiu de marcheting şi de aplicare aacestuiaC aceasta inplică un inventar al potenţialilor cumpărători,reclamă, însăcuire, transport la punctele de v(nzare, unmanagement al echipamentelor şi menţinerea calităţii produsuluiC

F sunt îndepărtate de la producţia agricolă gunoiul de grajd şiresturile vegetale şi orientate în alte direcţiiC

F sunt posibile pierderi potenţiale de azot din gunoiul de grajdCdeseori compostul conţine mai puţin de jumătate din azotulprezent în gunoiul de grajd proaspătC

F compostul cedează lent elementele nutritive pentru planteC

F e3istă riscul ca activitatea să e tratată ca o intreprinderecomercială.

't(t gunoiul de grajd c(t şi compostul sunt bunicondiţionatori de sol şi au o anumită valoare fertilizantă. De obiceigunoiul de grajd se aplică direct pe teren asigur(nd ameliorareacalităţilor solului la fel ca şi compostul. 'cest lucru face să parănejusti cat procesul de compostare. @otuşi sunt unele avantajecare impun compostareaA

F compostarea converteşte conţinutul de azot din gunoiul degrajd în forme organice mai stabileC chiar dacă acest lucrupresupune unele pierderi de azot, ceea ce răm(ne este mai puţinsusceptibil la spălare şi pierdere sub formă de amoniacC

F gunoiul cu un strat gros de aşternut %aşa cum se înt(mplăastăzi în comple3ele de taurine& are un raport !A6 ridicat, ceea ceface ca atunci c(nd este aplicat pe teren să provoace foame deazot %e3cesul de carbon din gunoi conduce la utilizarea de către



microorganisme a rezervelor de azot asimilabil din sol, acestanemai ind accesibil pentru plantele de cultură&C procesul decompostare a acestor amestecuri de gunoi cu aşernut cu raport!A6 ridicat conduce la reducerea raportului !A6 p(nă la un nivel

acceptabil pentru a putea aplicat pe teren fără a produce foamede azotC

F generarea de căldură în timpul procesului de compostarereduce numărul seminţelor de buruieni din gunoiul de grajdC

F într"un număr din ce în ce mai mare de ferme zootehnice,gunoiul este mai mult o povară dec(t un lucru valorosC depunereagunoiului provoacă mari probleme mai ales fermelor ce cumpărăo mare parte din hrană, sau acolo unde numărul de animale estenecorelat cu suprafaţa de teren disponibil pentru aplicareagunoiului, sau în zonele cu o densitate mare a populaţieiC multegriji sunt provocate de scurgerile de gunoi de pe terenul îngheţatşi contaminarea cu nitraţi a apelor din f(nt(niC compostarea areposibilitatea să reducă aceste problemeC compostareaconverteşte elementele nutritive în forme ce sunt mai greulevigate către apa freatică sau sunt mai greu antrenate descurgerile de suprafaţăC

F utilizarea compostului conduce la reducerea poluării difuze dinagriculturăC

F solurile fertilizate numai cu compost oferă un surplus deelemente nutritive plantelor în lunile mai"septembrie şi un de cit

în restul timpului, ceea ce impune aplicarea împreună cu îngrăşămintele minerale. !ompostul constituie cel mai bun mulcişi amendament natural al solului şi el poate folosit în loculfertilizanţilor comerciali. Dar cel mai important lucru este că esteun produs ieftin. >olosirea compostului conduce la îmbunătăţirea

structurii solului, ameliorarea te3turilor e3cesive, îmbunătăţireaaerării şi creşterea capacităţii de inmagazinare a apei, creştefertilitatea solului şi stimulează dezvoltarea unui sistem radicularsănătos al plantelor. 4ateria organică aplicată prin compostasigură hrana pentru microorganisme, care păstrează solul încondiţii de sănătate. 'zotul, potasiul şi fosforul vor produse



natural prin hrănirea microorganismelor, deci nu va necesarăaplicarea de amendamente pentru sol sau acestea vor puţine.

-"a crescut orz %Eordeum vulgare var. Keger&, trifoi%@rifolium repens var. Uhite Dutch& şi canola %Grassica napusvar.argentine& pe nisip amendat cu tipuri de materiale organiceşi fertilizanţi minerali timp de ; săptăm(ni în casa de vegetaţiepentru a evalua performanţele acestor amendamente organice cuprivire la creşterea şi sănătatea plantelor. !ele M tratamentetestate includ brichete de lucernă rehidratată, aplicată în doze%?: 0, H:0, 1:0 şi ?::0 din volum&, compost din lucernă,compost din gunoi de taurine şi gunoi de taurine necompostatfolosit ca standard H:0 doza de amendareC fertilizarea normală anisipului %9:"9:"9:& şi nisip neamendat %martor&. -au observatdiferenţe semni cative în germinarea seminţelor, creşterea în înălţime şi producţia de biomasă pentru cele trei specii. >olosireaamendamentului din compost a îmbunătăţit sănătatea plantelor şiproducţia de biomasă %cu H?/ 0 la M/: 0, în funcţie de specie&comparativ cu nisipul netratat şi a dat producţii similare sau maibune dec(t aplicarea regulată de fertilizanţi organici. )lantelecrescute pe compost apar viguroase şi prezintă numai simptomeminime de stres de săruri şi elemente nutritive. @ratamentul cu ?:0 brichete de lucernă a produs plante cu o biomasă uşor mai

redusă dec(t cele crescute pe compost şi plantele fertilizatemineral, dar ele apar mai sănătoase, cu un foliaj de culoare verde închis şi nu prezintă simptome de stres de săruri. În ciuda creşteriivegetative favorabile, se observă o înt(rziere şi reducere a

în oritului , dintre care plantele de canola sugerează că doza deamendament de ?:0 poate produce un e3ces de elementenutritive accesibile. Grichetele de lucernă rehidratate şi folosite caamendament în doză mai mare de ?:0 au inhibat germinaţia oricreşterea la toate cele trei specii. >olosirea gunoiului de grajdnecompostat reduce semni cativ germinaţia la seminţele de trifoişi canola.-eminţele ce au reuşit să germineze în acest tratamentau produs plante semni cativ mai mari dec(t martorul, daracestea au fost clorotice şi au avut o parte importantă cu arsuri.

ezultatele unei anchete au arătat că în !anada 1M,9 0 dintreutilizatorii de compost îl folosesc în grădini, cei care au pepiniere

îl folosesc în proporţie de 19, 0, iar cei ce amenajează peisajul în



proporţie de H1,/0. H1,/0 din utilizatori îl folosesc în 9 sau maimulte direcţii.

)entru realizarea unei staţii de compostare este necesar să avem în vedereA

F panta terenului să e între 9" 0C

F panta terenului să e către bazinul de colectare a scurgerilorlichideC

F terenul să e pavat sub grămada de compostareC

să se construiască berme în jurul grămezii de compostare pentrua controla scurgerile în afara perimetruluisau spre interiorulperimetruluiC

F să e3ista suprafeţe plane pentru stocarea materiilor prime,procesare, compostare, mutare, stocare, amestecare şicomercializare a produsului nalC

F păstrarea echipamentelor într"o locaţie convenabilă pentru

procesul de compostareC F construirea pereţilor de reţinere pentrugrămada de stocareC

F dezvoltare unei perdele de protecţie în jurul locului %gard dinsc(ndură, plante, arbuşti, arbori&C F construcţia unui gard şi a uneiporţi de acces în staţia de compostareC

F instalarea utilităţilor necesare în funcţie de metodă şi procese%un debit minim de 1 cm de apă , stocare şi instrumente deconstrucţii, o cii şi laboratoare, şoproane de protecţie&C

F obţinerea permiselor necesare %acestea sunt obligatorii&A

F local, zonal, construcţie, folosirea terenuluiC

F statalA descărcarea apelor, compostare, transport , aer,departamentul de sănătate.



4irosurile pot minimizate prin pornirea compostăriimaterialelor c(t mai repede posibil şi prin menţinerea compostării

în condiţii aerobe. #rmătoarele recomandări vor ajuta laminimizarea mirosurilorA

F recepţionarea unor bune materiale pentru compostare şimenţinerea lor bine amestacateC

F stocarea materiilor prime pentru cel puţin unitatea de timpnecesară pentru procesul de compostare,

F ţinerea grămezii la o înălţime de circa ?,1 mC

F menţinerea umidităţii în grămadă la circa 110C

F remanierea grămezii de două ori pe săptăm(năC

F preveniţi băltirea şi stagnarea apei %locuri de activitateanaerobă&C

F minimizaţi praful %el transportă mirosurile&C

F păstraţi grămezile de stocare acoperite şi uscateC

F păstraţi toate facilităţile curate. 4irosurile pot controlate prin alegerea materiei primesau prin acoperirea grămezii cu un material capabil să absoarbăaceste mirosuri. De e3emplu, amplasarea la suprafaţa grămeziiaerate de compostare a unui strat de compost nit sau a unuistrat de turbă va permite captarea mirosurilor neplăcute. Deasemenea, amestecul cu o mare cantitate de rumeguş, compost

nit ori turbă va absorbi mirosurile venite de la alte ingrediente.!ontrolul mirosurilor se poate face mai uşor în unităţile cefolosesc aerarea forţată. 'erul e3haustat părăseşte grămada şieste direcţionat într"un ltru de adsorbţie a mirosurilor. Deseori ogrămadă de compost nit sau o grămadă de turbă poate folosită ca ltru.

BIOGAZ-UL



>ie că este vorba de creşterea productivităţii recolteloragricole sau de reducerea cheltuielilor nanciare comunale,producerea energiilor alternative poate aduce o contribuţieesenţială în domeniul energetic. 2nstalaţiile de producere şivalori care a biogazului prezintă în plus avantajul că, în cazulalimentării continue cu substraturi, furnizează energie electrică laputere relativ constantă N avantaj care va juca un rol tot maiimportant în discuţiile despre energie, în viitor.

Giogazul este format dintr"un amestecde gaze %metan , hidrogen , dio3id de carbon etc.& de originebiogenă, care iau naVtere prin procesele de fermentaWie saugazei care a diferite substanWe organice. Giogazul esteconsiderat combustibil alternativ .

$nergia obWinută din lanWul biomasă X biogaz X curentelectric sau5Vi agent termic, este energieregenerabilă deoarece dio3idul de carbon eliminat în atmosferă

la arderea biogazului provine din dio3idul de carbon asimilatactual de plante în perioada de vegetaWie, respectiv din nutreWurileconsumate de animale. !onform protocolului de la YLoto acestdio3id de carbon este recirculat în circuit închis, spre deosebire decel provenit din arderea combustibililor fosili %gaznatural , cărbune , WiWei& la arderea cărora se degajă dio3id de

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gaz

https://ro.wikipedia.org/wiki/Metan

https://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrogen

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dioxid_de_carbon

https://ro.wikipedia.org/wiki/Combustibil_alternativ

https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83



https://ro.wikipedia.org/wiki/Ardere

https://ro.wikipedia.org/wiki/Protocolul_de_la_Kyoto

https://ro.wikipedia.org/wiki/Combustibil_fosil

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gaz_natural


https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbune

https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Ai%C8%9Bei

https://ro.wikipedia.org/wiki/Metan

https://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrogen


https://ro.wikipedia.org/wiki/Combustibil_alternativ




https://ro.wikipedia.org/wiki/Ardere

https://ro.wikipedia.org/wiki/Protocolul_de_la_Kyoto

https://ro.wikipedia.org/wiki/Combustibil_fosil



https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbune

https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Ai%C8%9Bei

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gaz



carbon care a fost asimilat în timpuri preistorice, ind considerataport în atmosfera actuală.

-pre deosebire de combustibilii fosili, arderea biogazuluielibereaza doar cantitatea de !<9 atmosferic, care a fost

înmagazinată de plante în timpul creşterii lor. 'stfel, circuitul decarbon al biogazului este închis. Din acest motiv, utilizareabiogazului reduce emisiile de !<9 şi ajută la evitarea creşteriiconcentraţiei de !<9 în atmosferă, care ajută la lupta impotrivaincalzirii globale. 4ai mult emisiile de alte 8$-, cum ar metanulşi proto3idul de azot din gunoiul de grajd netratat, sunt reduse.



În general, reducerea emisiilor de 8$- datorită utilizăriibiogazului poate realizată deA

F 4anagementul gunoiului de grajdA reducerea potenţialeloremisii prin utilizarea !E provenit de la gunoiul şi nămolurileanimaliere

F $fect de substituţieA salvarea de emisii de la producerea deelectricitate şi căldură, prin utilizare de biogaz %în cogenerare&

F Înlocuirea îngrăşămintelor fosileA -alvarea de emisii prin înlocuirea îngrăşămintelor minerale !reşterea animalelor poateproduce metan %!E &, emisiile provenite de la fermentaţia



enterică şi at(t !E şi proto3id de azot %69<& din managementulgunoiului de grajd. În multe ţări, efectivele mari de animalereprezintă o sursă importantă de emisii de 8$-. )roducţia debiogaz de prin 'D, conduce la formarea digestatului, care

înlocuieşte utilizarea gunoiului de grajd brut ca îngrăşăm(nt.Datorită faptului că digestatul are e cienţă mai mare ca îngrăşăm(nt dec(t gunoiul de grajd brut, se asigură o substituiresuplimentară a îngrăşămintelor minerale. 'cest lucru duce laeconomii de 8$- datorită unei producţii reduse de îngrăşăminteminerale

#nul dintre principalele avantaje ale producerii de biogaz esteabilitatea de a utiliza deşeuri ca materie primă pentru 'D. < mareparte a deşeurilor municipale şi industriale conţine compuşiorganici, care pot utilizaţi pentru producerea de biogaz îndigestoare anaerobe. 'ceasta reduce volumul de deşeuri,economiseşte bani şi contribuie la îndeplinirea reglementărilornaţionale şi europene de reciclare a deşeurilor. În plus, e3cesul degunoi în zonele de creştere intensivă a animalelor, poate efectivutilizat pentru producerea de biogaz. 'cest lucru este consideratca ind una dintre bunele practici agricole în gestionareagunoiului de grajd. În plus, digestatul produs contribuie larespectarea unor circuite ale nutrienţilor închise.

Digestatul a îmbunătăţit e cienţa ca îngrăşăm(nt, datorităomogenităţii şi accesibilităţii mai mari a nutrienţilor. $ste bogat înazot, fosfor, potasiu şi microelemente şi poate aplicat pe solurila fel ca şi gunoiul de grajd lichid. 'lte avantaje ale digestatuluicomparativ cu gunoiul de grajd sunt o reducere a mirosurilor şimuştelor, ca urmare a biodegradării şi o siguranţă sanitar"veterinară îmbunătăţită, deoarece digestatul e este supus unuiproces de salubritazare controlat, anterior împrăştierii pe sol, esalubrizarea este realizată chiar de către procesul de 'D.Digestatul poate folosit ca substitut al ingrasamintelor sintetice.'stfel, încărcarea suplimentară cu nutrienţi este limitată. 'cestlucru contribuie la respectarea directivelor #$, cum ar Directiva#$ pentru 6itraţi.

Giogazul acoperă o varietate de pieţe, inclusiv deelectricitate, căldură şi carburanţi. Giogazul reprezintă un purtător



de energie versatil iar cel mai adesea este utilizat pentruproducerea de energie electrică şi5sau termică, sau este

îmbunătăţit pentru injecţie în reţeaua de gaze naturale sauutilizat drept combustibil pentru autoturisme. Deoarece biogazul

este purtător de energie cu valoare ridicată, care poate uşortransformată în alte forme de energie nu ar trebui să e folositnumai ca sursă de căldură sau numai electricitate, ci în specialpentru producerea de energie electrică în combinaţie cu utilizareaenergiei termice, sau ca şi combustibil pentru transporturi.

)roducţia de biogaz are multe bene cii sociale şi celemai multe dintre acestea sunt legate de crearea de locuri demuncă şi dezvoltarea rurală. În special regiunile rurale agricole şisistemele de biogaz descentralizate mici şi mijlocii, pot aveaavantaje considerabile, cum ar AF Dezvoltarea unui sector de biogazi stimulează în inţarea de noi

întreprinderi, care vor creşte veniturile şi vor da mai multeoportunităţi de locuri de muncă, dar, de asemenea, va sporicreşterea economică a zonei. Giogazul poate contribui larevitalizarea zonelor rurale, făc(ndu"le mai atractive pentruproducători, investitori şi antreprenori.

F Deoarece biogazul poate genera energie electrică şi termică şipoate un substitut al combustibililor pentru vehicule, utilizareaacestuia contribuie la reducerea dependenţei de combustibiliifosili, şi totodată la diversi carea surselor de energie, lasecuritate, competitivitate şi furnizare durabilă a acesteia.

F )roducţia şi utilizarea biogazului in uenţează structura socio"economică în zonele rurale. Îmbunătăţeşte coeziunea socială apopulaţiei locale

Digestia anaeroba este un proces biologic comple3, prinintermediul caruia, in absenta o3igenului, substanta organica estetransformata in biogaz %sau gaz biologic&, constituit in principaldin metan si anhidrida carbonica. )rocentul de metan din biogazvariaza in functie de tipul de substanta organica digerata si deconditiile de proces, de la un minim de 1:0 pana la =:0 circa.



!a procesul sa aiba loc, este necesara actiunea diferitelorgrupuri de microorganisme, in masura sa transforme substantaorganica in compusi intermediari, in principal acid acetic,anhidrida carbonica si hidrogen, utilizabile de microorganismelemetanigene care conclud procesul , producand metanul.4icroorganismele anaerobe prezinta o scazuta viteza de cresteresi o mica viteza de reactie si deci e necesar sa mentina optime,pe cat posibil, conditiile mediului de reactie. !u toate acestescurtari, timpii de proces sunt relativ lungi daca se compara cu ceiale altor procese biologiceC totusi avantajul procesului este camateria organica comple3a este transformata in metan sianhidride carbonice si astfel duce la productia nala a unei surse

alternative de energie, sub forma de un gaz combustibil de oinalta putere calorica. 'mbientul de reactie, de nit de obiceidigestor% sau reactor anaerob&, pentru a permite crestereasimultana a tuturor microorganismelor implicate, va trebui sarezulte dintr"un compromis intre e3igentele ecaror grupurimicrobice. )h"ul optim, de e3emplu, este in jur de /5/.1.

@emperatura optima a procesului este in jur de H1 grade !, dacase utilizeaza bacterii mezo le, sau in jur de 11 grade !, daca se

utilizeaza bacterii termo le. !a materie prima la formarea biogazului serveste biomasa,ce reprezinta materiale vegetale reziduale. !eluloza esteprincipalul component a materiei organice utilizate la formareabiogazului. !onZinutul celulozei în materia organicaeste de circa1:0. Dintre alte componente putem menZiona plantele acvatice,algele, resturile animaliere etc.

În prezent e3ista circa sapte procedee de recuperare aenergiei din reziduurile organice agricoleA fermentarea anaerobala temperatura mediului ambiant, fermentarea anaeroba latemperaturi ridicate, descompunere anaeroba termo la, distilareadistinctiva, compostarea, incinerarea si transferul de caldura.



Dezvoltarea instalaţiilor de biogaz este o cale importantăpentru soluţionarea problemei combustibililor în regiunile rurale şidrept urmare, o preocupare pentru întreaga populaţie rurală.#tilizarea biogazului, un combustibil obţinut din surse biologiceinepuizabile, ca înlocuitor pentru combustibilii solizi precumcărbunele sau lemnele de foc, a adus oschimbare radicală înistoria combustibililor pentru regiunile rurale din !hina.

$ste o inovaţie tehnică importantă care nu numai cărezolvă problema combustibilului pentru fermieri şi locuitorii dinmediul rural, ci statul economiseşte cantităţi mari de cărbune.'stfel, joacă un rol semni cativ în stimularea producţieiindustriale şi agricole şi în formarea cooperării în zonele rurale. Înprovincia -ichuan %-zechuan& c(teva sute de mii de membri aicomunei au acum biogaz. $i s"au transformat din familii cărora lelipseau lemnele de foc în familii cărora acestea le prisosesc. În?M/1, Kiu -hi[uan din a patra echipă de lucru din brigada aşaptea a comunei Donghe din judeţul izhang, ar trebuit săcumpere 9.1:: Jg de cărbuneC însă în octombrie ?M/? el aconstruit o fosă pentru biogaz de ?: mH şi astfel a rezolvatproblema asigurării combustibilului pentru gătit pentru familia luide M persoane. 6u numai că nu mai trebuie să cumpere cărbune,ci de asemenea a economisit cam ?.::: Jg de lemne de foc.8ătitul cu biogaz este igienic, fără fum şi mult mai convenabildec(t folosirea combustibililor solizi, iar membrii comunei declarăcu bucurieA *În trecut c(nd găteam, camera se umplea de fum,dar acum e de ajuns să răsucim un buton.+ Dezvoltarea biogazuluirezolvă totodată un număr de probleme care erau cauzate delipsa combustibilului. @ulpinile recoltelor care altădată erau arseca şi combustibil pot returnate pe c(mpuri ca îngrăşăm(ntpentru îmbunătăţirea calităţii solului şi permiterea agriculturiiintensiveC ele mai pot folosite şi ca nutreţ pentru porci. Qolumulimens de muncă care era necesar înainte pentru adunatullemnelor de foc şi transportul cărbunelui poate direcţionat acumspre producţia agricolă.



Randamentul de productie a biogazului din biomasaandamentul productiei de biogaz este detaliat pe domeniul

speci cA



Dezvoltarea unui program de biogaz este totodată omodalitate foarte e cientă de a trata e3crementele şi a

îmbunătăţi igiena şi standardul de sănătate în zonele rurale. <modalitate de eliminare a ouălor de schistozome, anchilostomi şialţi paraziţi este de compostare a întregului gunoi. 'runcareatuturor e3crementelor umane şi animale într"o fosă pentru biogazrezolvă problema evacuării dejecţiilor. 2nstitutul de )arazitologiedin provincia -ichuan şi Departamentele pentru 2gienă din4ianzhu, 4ianLang şi din alte judeţe au dovedit de multe ori că,după fermentaţie, nămolul conţinea în medie cu M10 mai puţineouă de paraziţi. De fapt, prin fermentaţia e3crementelor numărulde ouă de schizostoma şi de e3emplare tinere, ouă şi larve deanchilostom detectate a fost redus cu MM0.

2mplementarea unei instalaţii de biogaz poate, deasemenea, crea o nouă sursă de combustibil pentru mecanizareaagriculturii. În prezent biogazul este folosit în cantităţi mari nunumai pentru gătit şi iluminat, ci şi pentru alimentarea maşinilor



agricole. !osturile implicate sunt scăzute, lucru înt(mpinatbineînţeles cu bucurie de oameni.

Giogazul este un amestec de metan %;: N /:0&, dio3id decarbon %!<9 & şi cantităţi mici de hidrogen sulfurat %E9 -&, azot%69 &, hidrogen %E9 &, mono3id de carbon %!<& şi un amestec dealte c(teva hidrocarburi. 4etanul este inodor, incolor şi fără gust

însă celelalte gaze conţinute în biogaz îi dau un uşor miros deusturoi sau de ouă stricate. 8reutatea metanului este apro3imativ

jumătate din cea a aeruluiA %? metru cub metan&5%? metru cubaer& \ :,/?; Jg5?,9MH Jg \ :,11 Jg -olubilitatea metanului înapă este foarte scăzută. Ka 9:o ! şi presiunea de ? atmosferă, pot

dizolvate doar H unităţi de metan %volum& în ?:: de unităţi deapă. 4etanul are formula chimică !E şi greutatea moleculară de?;,: C este o hidrocarbură foarte stabilă'rderea completă a metanului produce o acără albastră şidegajă o cantitate mare de căldură. eacţia chimică esteA

!E ] E9 ] 9<9 ^ !<9 <C

_E! \ " 9?9 Jcal

Ka arderea completă a ? mH de metan se poate atingetemperatura de ? ::o ! şi se degajă =1;9 N M1:: Jilocalorii %?Jcal este căldura necesară pentru ridicarea temperaturii unuiJilogram de apă cu ?o !&. 'rderea completă a ? mH de biogazpoate elibera o energie termică de 11:: N ;1:: Jcal. 4etanulreprezintă o materie primă importantă pentru industria chimicăCpoate utilizat pentru producerea de clorură de metil, clorură demetilen, cloroform %care este şi o sursă principală de tetraclorurăde carbon&, acetilenă, metanol etc. #tilizările biogazului Giogazulpoate utilizat drept combustibil de înaltă calitate pentru gătit şi

iluminat. #n metru cub poate menţine arderea într"o lampă pebiogaz cu o luminozitate echivalentă cu a unui bec electric de ;:U timp de şase sau şapte ore.

De asemenea, biogazul este un combustibil superior pentruproducerea energiei electrice. !u ? mH se poate menţine înfuncţionare un motor cu ardere internă de ? !) timp de două ore "



apro3imativ echivalentul a :,; N :,/ Jg de benzină. )oate generao energie de ?,91 JUh.

)rocesul de fermentaţie este unul complicat, av(nt douăetape principaleA

$tapa ?A Gacteriile descompun materialele organice comple3eprecum carbohidraţii şi lanţurile moleculare, materialul acid dinfructe, proteinele şi grăsimile. Dezintegrarea produce acid acetic,acid lactic, acid propionic, acid butanoic, metanol, etanol, butanol,E9 - şi alţi compuşi chimici anorganici.

În această etapă microorganismele cele mai importante sunt celecare descompun polimerii, grăsimile, proteinele şi acizii din fructe,

iar principala activitate este fermentaţia butanoică a polimerilor. $tapa 9A -ubstanţele organice simple şi !<9 produse sunt eo3idate, e reduse la metan de microorganisme, cele maiimportante ind microorganismele care produc metan saumetanogene, din care e3istă o mare varietate. 'cestea au nevoiede alimentare cu azot şi compuşi ai carbonului, care sunt aciziorganici simpli şi alcooluri care sunt produse prin fermentaţie dinpolimeri, grăsimi şi alţi carbohidraţi. 'ceste substanţe suntdescompuse în metan şi dio3id de carbon. 'ceastă etapă poate reprezentată prin următoarea reacţie totalăA %!; E?:< 1 &n ] nE9 < prin acţiunea bacteriilor metanogneHn!E ] Hn!<9 ] căldură

eacţiile individuale cuprindA

i. Descompunerea acidului în metan. 9!H E / !<<E ] E9 < ^ 1!E ] H!<9

ii. <3idarea etanolului de către !<9 pentru a produce metanşi acid acetic.9!EH !E9 <E ] !<9 ^ 9!EH !<<E ] !E

iii. educerea dio3idului de carbon cu hidrogen pentru aproduce metan.!<9 ] E9 ^ !E ] 9E9 <



'stfel materialele organice comple3e sunt descompuse prinacţiunea microorganismelor pentru a produce acizi organicisimpli, alcooluri, !<9 etc., care sunt apoi o3idate de cătremicroorganismele care produc metan. 'cesta este un proces

biologic şi chimic comple3 în care trebuie menţinut echilibrul întrecele două etape. Dacă prima etapă se desfăşoară cu unrandament mult mai mare dec(t cea de"a doua, se va acumulaacid care va inhiba fermentaţia din etapa a doua, o va încetini şichiar o va opri.

Dat ind faptul că fermentaţia este rezultatul acţiunii maimultor soiuri de microorganisme anaerobe, cu c(t este maipropice mediul de viaţă al acestor organisme, cu at(t se producemai rapid biogazul. Dacă nu se pot păstra condiţiilecorespunzătoare, producţia de biogaz se va încetini sau va încetacu totul. !ondiţiile optime de viaţă pentru aceste microorganismesuntA

4ediul anaerob etanş

6ici una dintre activităţile biologice ale microorganismelor,inclusiv dezvoltarea acestora, înmulţirea şi metabolismul, nunecesită o3igenA de fapt, sunt foarte sensibile la prezenţao3igenului. Descompunerea substanţelor organice în prezenţao3igenului va produce dio3id de carbonC în condiţii anaerobe se vaproduce metan. Dacă fosa pentru biogaz nu este etanşată pentrua asigura absenţa aerului, acţiunea microorganismelor şiproducerea de biogaz va inhibată, iar o parte din acesta vascăpa. Drept urmare este crucial ca fosa pentru biogaz să eimpermeabilă şi izolată împotriva pătrunderii aerului.

@emperatura potrivită

@emperatura de fermentaţie din fosă va afecta în mare măsurăproducţia de biogaz. În condiţii corespunzătoare de temperaturămicroorganismele devin mai active şi gazul este produs cu oviteză mai mare. 4etanul poate produs într"un domeniu destulde larg de temperaturi, în funcţie de condiţiile predominante. -untposibile trei tipuri de fermentaţieA la temperaturi ridicate, medii şiobişnuite. )entru fermentaţia la temperaturi ridicate, temperatura



trebuie să e între 1: şi 11:!C pentru temperaturi medii, H: NH1:!C pentru temperaturi obişnuite, ?: N H::!. @oate foselepentru biogaz din regiunea rurală din provincia -ichuanfuncţionează la temperatura normală de fermentaţie. !(nd

temperatura ambientală scade sub zero, temperatura dininteriorul fosei răm(ne deasupra valorii de ?::!, astfel înc(tproducţia continuă. 4icroorganismele metanogene sunt foartesensibile la schimbările de temperaturăC o schimbare bruscă maimare de H:! va afecta producţia, aşadar trebuie asigurată ostabilitate relativă a temperaturii.

-ubstanţele nutritive necesare

@rebuie să e3iste din belşug material pentru creşterea normală amicroorganismelor şi acestea trebuie să poată e3trage din plinsubstanţe nutritive din sursa de fermentaţie. )rincipalii nutrienţisunt carbonul, azotul şi sărurile anorganice. @rebuie menţinut unraport speci c între carbon şi azot în domeniul 9:A? şi 91A?. 'cestraport va varia pentru diferitele materii prime, uneori chiar pentruaceleaşi materiale. )rincipala sursă de azot sunt e3crementeleumane şi animale, pe c(nd polimerii din tulpinile recoltelor suntprincipala sursă de carbon. )entru a menţine raportul corectdintre carbon şi azot, trebuie asigurat un amestec corespunzător

de e3cremente umane şi animale şi surse de polimer. Deoarecesunt puţine materiale obişnuite care să conţină proporţia corectăde carbon şi azot producţia, în general, nu va merge bine doar cuo singură sursă de materii prime.

!onţinutul de apă

@rebuie asigurat un conţinut corespunzător de apă deoareceprocesele de e3creţie şi alte procese metabolice alemicroorganismelor necesită apă. !onţinutul normal de apă trebuie

să e în jur de M:0 din greutatea totală a amestecului. 't(t preamultă, c(t şi prea puţină apă poate dăunătoare. !u prea multăapă, productivitatea pe unitatea de volum din fosă va scădea,

împiedic(nd utilizarea optimă a fosei. Dacă este prea puţină apă,se va acumula acid acetic, care va inhiba procesul de fermentaţieşi implicit, producţiaC totodată, la suprafaţă se va forma o crustă



destul de groasă. !onţinutul de apă diferă în funcţie de diferitelematerii prime care fermentează.

4enţinerea unui echilibru al pE9"ului corespunzător

4icroorganismele au nevoie de un mediu neutru sau uşor alcalinN un mediu prea acid sau prea alcalin le va nociv. #n pE cuprins

între / şi =,1 este cel mai bun pentru fermentaţie şi producereanormală de gaz. Qaloarea pE"ului într"o fosă de fermentaţiedepinde de raportul dintre aciditate şi alcalinitate şi de conţinutulde dio3id de carbon din fosă, factorul determinant ind densitateaacizilor. )entru procesul normal de fermentaţie, concentraţiaacidului volatil măsurat în acid acetic ar trebui să e sub 9:::ppm %părţi per milion&C o concentraţie prea mare va inhibaputernic acţiunea microorganismelor metanogene.4ateriale dăunătoare

4icroorganismele care produc biogazul sunt foarte sensibile lamulte materiale dăunătoare care interferează cu hrana lor.!oncentraţiile ma3ime admise pentru asemenea substanţe nocivesuntA -ulfaţi %-< ""& 1.::: ppm !lorură de sodiu %6a!l& :.:::ppm !upru %!u& ?:: mg5l !rom %!r& 9:: mg5l 6ichel %6i& 9:: N1:: mg5l !ianură %!6""& sub 91 mg5l 'G-H %din detergenţi& 9: N :ppm 'moniac %6EH & ?.1:: N H.::: mg5l -odiu %6a& H.1:: N 1.1::mg5l )otasiu %Y& 9.1:: N .1:: mg5l !alciu %!a& 9.1:: N .1:: mg5l4agneziu %4g& ?.::: N ?.1:: mg5l 9 pEA o măsură a acidităţii şialcalinităţiiC valoarea pE de / este neutră, orice sub / este acid şiorice peste / este alcalin.

-ubstanţele poluante precum acestea pot suportate doar înconcentraţii mai mici dec(t cele de mai sus. $ste mai bine caacestea să nu e prezente de loc, sau concentraţia lor să e

diluată, de e3emplu prin adăugarea apei.$3emple de instalatii si solutii tehnologice de valori care a bigaz"ului A



2nstalatiile de cogenerare 98 ofera solutia optima pentruvalori carea biogazului, cu o e cienta ma3ima, indiferent demodalitatea prin care acesta se obtineA din dejectii animale,din resturi vegetale, din namolul de la statiile de epurare sau de lagropile de gunoi.

draft.docx

Documents

Transcript of draft.docx