DR ROMAN CURS 5-24.03.2015

Elementele contractelor

Pentru ca un contract sa se formeze in mod valabil este necesar sa fie intrunite anumite elemente pe care le denumim elementele contractelor si care sunt de 2 feluri: elemente esentiale si accidentale.Cele esentiale sunt denumite astfel deoarece in lipsa lor contractul nu se poate forma iar in dr roman ele sunt in numar de 3: obiectul,consimtamantul si capacitatea.

Conceptul de "obiect" al contractului avea la romani 2 sensuri : in primul sens, obiectul contr se confunda cu efectele sale adica se confunda cu obligatia pe care o genera. In al 2-lea sens (larg), obiectul contr se confunda cu obiectul obligatiei ce consta fie in dare ,fie in facere,fie in prestare. Dar in legatura cu ob contr trebuie sa retinem ca la romani contr nu erau translative de propr ,ci numai generatoare de obligatii astfel incat daca debitorul se obliga sa transmita proprietatea asupra unui lucru,era necesar ca in executarea acelei obligatii sa se recurga la un alt act ulterior si distinct de contract.Ex : daca vanzatorul se obliga sa transmita propr asupra unui lucru trebuia sa recurga la alt act prin care sa-si execute obl de a transmite propr(mancipatiune,in iure cessio),pe cand in zilele noastre contr de vanzare e translativ de propr astfel incat in momentul incheierii contr,cumparatorul dobandeste automat calitatea de proprietar iar vanzatorul are numai obligatia de a transmite posesiunea lucrului si daca nu isi executa aceasta obligatie,atunci cumparatorul in cal de proprietar il va chema in justitie prin actiunea in revendicare.

Consimtamantul este manifestarea de vointa a unei parti in sensul dorit de cealalta parte iar in dreptul roman existau cauze care duceau la inexistenta sau la distrugerea consimtamantului si cauze care duceau la vitierea sa. Cauzele care duceau la inexistenta consimtamantului sunt : violenta fizica, neseriozitatea si eroarea.

Violenta fizica ducea la inexistenta contractului intrucat victima se afla in imposibilitatea de a-si exprima vointa. Neseriozitatea aparea atunci cand consimtamantul era dat in gluma. Consimtamantul este dat in gluma in imprejurari care exclud intentia persoanei de a se obliga.Eroarea este gresita reprezentare a unor imprejurari .De regula,la romani ,eroarea nu afecta consimtamantul dar in 4 cazuri determinate,eroarea ducea la inexistenta consimtamantului.Este vorba despre error in negotio,error in persona ,error in corpore si error in substantia. Error in negotio este eroarea cu privire la natura juridica a contractului si apare atunci cand o parte intentioneaza sa incheie un anumit contract iar cealalta parte crede ca este vorba despre alt contract. Spre ex ,

Daca Primus intetioneaza sa vanda un lucru iar S crede ca i se doneaza,nu exista consimtamant,nici contract.

Error in persona este eroarea cu privire la identitatea uneia intre parti.Spre ex primus intentioneaza sa incheie contr cu S,in considerarea calitatilor lui S si in realitate incheie contr cu Tertius,si in acest caz nu exista nici consimtamant,nici contract.

Error in corpore este eroarea cu privire la lucru sau la ob material al contractului.Spre ex P intentioneaza sa cumpere fondul cornelian iar S crede ca este vorba despre fondul claudian ,nici aici nu exista consimtamant.

Error in substantia este eroarea cu privire la calitatile esentiale ale lucrului si se numesc esentiale acele calitati ale lucrului care determina partile sa incheie contracte.Spre ex,P intentioneaza sa cumpere un candelabru pt ca e confectionat din argint iar S crede ca e vorba despre un candelabru din arama.Insa, pe langa cauze care duc la inexistenta consimtamantului,exista si cauze care-l vitiaza iar vitiile de consimtamant nu duc la inexistenta contractului,ci numai la posibilitatea anularii sale prin utilizarea unor procedee juridice indirecte. Viciile de consimtamant sunt 2 : teama sau metus si dolul. In textele romane teama este denumita vis civica adica violenta civica,constand in amenintarea cu un rau prin care o persoana este determinata sa incheie contr.La origini,in ep f veche,violenta psihica nu afecta consimtamantul intrucat vechii romani spuneau "coacta voluntas sed tamen voluntas"= o vointa constransa este totusi o vointa.

Pe de alta parte in ep f veche toate contr au fost solemne iar incheierea lor era conditionata de respectarea unor forme solemne si de prezenta martorilor si de aceea nu putea fi exercitata violenta psihica in fata martorilor dar spre sf republicii au inceput sa apara contr nesolemne care se formau prin simpla manifestare de vointa a partilor, iar in noile imprejurari violenta psihica a devenit posibila si s-a practicat pe taram contractual,de aceea pretorul a venit in sprijinul victimei violentei psihice prin 2 mijloace procedurale, actio metus si exceptio metus.

Actio metus era pus la dispozitia victimei violentei psihice pt a lua initiativa procesului in vederea anularii contr incheiat sub imperiul amenintarilor iar exceptio metus era pusa la dispozitia victimei pt a se apara cu succes atunci cand autorul violentei psihice intenta actiune in justitie ,cerandu-i victimei sa execute obligatia pe care si-a asumat-o sub imperiul amenintarilor.Intrucat indiferent de calitatea procesuala pe care o avea,victima castiga intotdeauna procesul,se ajungea pe cale indirecta la anularea constractului.

Dolul consta in manoperele dolozive,mijloacele viclene prin care una dintre parti o determina pe cealalta sa incheie contractul .Si dolul a fost sanctionat catre sf republicii de Antilliul Gallius -a creat actio de dolo si exceptio doli.

Capacitatea -prin ea intelegem aptitudinea,posibilitatea persoanei de a incheia un contract,regula era ca au deplina cap de a contracta pers sui iuris care sunt capabile de fapt.Pe cand persoanele alieni iuris aveau o cap limitata de a contracta,spre ex fiul de familie nu putea contracta in nume propriu,ci numai imprumutand cap lui pater familias, si cu conditia ca prin efectele contractului ,situatia lui pater sa devina mai buna dpdv patrimonial.

Pe langa elementele esentiale ,exista si elem accidentale ale contr,care sunt denumite astfel intrucat contr se poate naste in mod valabil si in lipsa lor ,aceste elem fiind introduse in contr numai la initiativa partilor.Cele mai importante elem accidentale ale contr sunt termenul si conditia.

Termenul este un eveniment viitor si sigur de care depinde exigibilitatea sau stingerea unui drept,de unde rezulta ca termenul e de 2 feluri: evenimentul viitor si sigur de care depinde exigibilitatea unui drept se numeste termen suspensiv ,iar evenimentul viitor si sigur de care depinde stingerea unui drept se numeste termen extinctiv. Prin urmare termenul suspensiv nu suspenda existenta dr de creanta ci numai exigibilitatea sa,adica suspenda numai posibilitatea valorificarii unui dr de creanta pe cal judiciara,caci un dr de creanta e exigibil cand poate fi valorificat de posesor. Cand contr se inch prin termen suspensiv, dr de creanta se naste la inch contr dar poate fi valorificat numai la implinirea termenului.Ex P ii promite lui

S sa ii plateasca 100 la calendele lui aprilie(1 aprilie) in acest caz dr de creanta se naste la inch contr dar devine exigibil numai la indepl term suspensiv.

Daca creditorul intenteaza actiune in justitie inainte de indeplinirea termenului suspensiv,actiunea va fi respinsa intrucat dreptul nu e exigibil. Daca dupa indeplinirea termenului suspensiv,creditorul va intenta o noua actiune,si aceasta va fi respinsa din lipsa de obiect deoarece dr de creanta al creditorului s-a stins cu ocazia primului proces prin efectul extinctiv al lui litis contestatio.De aceea la romani,creditorul trebuia sa fie foarte atent intrucat daca intenta actiunea inainte de indeplinirea term suspensiv el pierdea nu numai procesul,ci si dr de creanta.

Daca insa,debitorul plateste de bunavoie inainte de indeplinirea termenului suspensiv,nu va putea intenta cu succes actiunea in revenire si nu va putea cere restituirea platii pe care a facut-o de bunavoie incat el nu se afla in situatia aceluia care a facut plata lucrului nedatorat ci se afla in situatia aceluia care a executat o obligatie.

Termenul extinctiv duce la stingerea dr de creanta; spre ex, debitorul promite sa plateasca o suma de bani lunara/anuala pana la moartea creditorului cand dr de creanta se stinge.

Conditia este evenimentul viitor si nesigur de care depinde nasterea sau stingerea unui drept ; si ea e de 2 feluri caci evenimentul viitor si nesigur de care depinde nasterea unui drept se numeste cond suspensiva iar evenimentul viitor si nesigur de care depinde stingerea unui drept se numeste cond rezolutorie . Asadar in cazul contr incheiat sub cond suspensiva ,dr de creanta nu ia nastere in momentul incheierii contr ,ci numai daca se indepl conditia.Ex P ii promite lui S sa-i plateasca 100 daca se va intoarce din Egipt cu corabia lui T.

Daca creditorul sub cond susp intenteaza actiunea inainte de indepl conditiei ,acea actiune va fi respinsa pt ca nu are obiect si daca dupa indepl cond susp el va intenta o noua actiune ,noua actiune va fi admisa deoarece prima actiune nu a avut obiect si neavand obiect efectul extinctiv al lui litis contestatio nu a putut opera pt ca nu se poate stinge ceea ce nu exista.

Efectele obligatiilor

In dr roman obligatiile genereaza efecte normale si accidentale.Efectele normale ale obligatiei constau in executarea ei pt ca titularul creantei sa isi poata valorifica dreptul dar in legatura cu executarea obligatiilor trebuie sa distingem intre obligatiile contractuale si cele delictuale deoarece obl contractuale sunt guvernate de principiul relativitatii sau principiul relativitatii efectelor contractelor. Potrivit acestui principiu "res inter aios acta ais neque nocere neque prodese potest"= contractele incheiate intre unii nici nu vatama,nici nu profita altora.Contractele produc efecte numai intre parti dar prin notiunea de parti trebuie sa intelegem : 1) persoanele care au incheiat contractul ; 2) mostenitorii acelor persoane ; 3) creditorii chirografari ai persoanelor care au incheiat contractul.

Din principiul general al relativitatii efectelor contractelor se desprind alte 3 principii cu aplicatiune speciala:

1)principiul nulitatii stipulatiunii pt altul

2)principiul nulitatii promisiunii pt altul

3)principiul nereprezentari in contracte

1) S-a impus in legatura cu utilizarile pe care le-a avut stipulatiunea in dr roman .Stipulatiunea este un contract solemn in forma verbala incheiat prin intrebare si raspuns si imbraca 2 forme : stipulatiunea obisnuita si stipulatiunea pt altul.In cazul celei obisnuite,potrivit lui Gaius,P il intreaba pe S "promiti sa imi dai 100?" iar S raspunde "promit".Aceasta stipulatiune e valabila intrucat ea urmeaza sa-si produca efectele intre parti pe cand la stipulatiunea pt altul P il intreaba pe S "promiti sa ii dai 100 lui T?" -aceasta stipulatiune e nula si fata de P si fata de T .

Fata de P e nula intrucat P nu are interes in contract,ori de la conditiile obiectului obligatiei stim ca obiectul obligatiei trebuie sa prezinte interes pt creditor ; fata de T este nula intrucat T nu este parte a contractului. Stipulatiunea pt altul prezinta interes practic .Ex daca P are o creanta de 100 fata de S si o datorie de 100 fata de T ,prin plata facuta de S lui T se vor stinge 2 datorii,cea a lui S fata de P si a lui P fata de T.

De aceea romanii au creat un procedeu juridic prin care desi stipulatiunea pt altul ramane nevalabila,ea devine totusi executorie iar acest procedeu este denumit stipulatio poene(stip unei penalitati).Potrivit acestui mecanism,dupa ce se incheie stip pt altul ,se mai incheie o stip , stip penalitatii ,ocazie cu care P il intreaba pe S "daca nu ii vei plati 100 lui T ,promiti sa imi platesti mie 500?" iar S spune "promit".Aceasta stip a penalitatii e valabila, si de aceea S va prefera sa execue stip nevalabila pt ca altfel va trebui sa o execute pe cea valabila si sa plateasca de 5 ori mai mult. Iata cum desi stip pt altul a ramas nevalabila ,totusi ea a devenit executorie intrucat S are tot interesul sa o execute .

Promisiunea pt altul - P ii promite lui S ca T ii va da 100.Si aceasta promisiune e nula atat fata de P cati si fata de T.Fata de P ,ea e nula intrucat P nu a promis fapta sa ; fata de T e nula intrucat T neparticipand la inch contr, nu a promis nimic,dar si promisiunea pt altul prezinta utilitate practica si de aceea prin interventia jurisconsultilor forma sa a fost modificata ,iar potrivit formei modificate P ii promite lui S ca va proceda de asa maniera incat sa il determine pe T sa ii dea 100.Aceasta promisiune e valabila intrucat P a promis fapta sa . Daca T nu ii plateste lui S ceea ce i-a promis P ,atunci S va intenta actiunea impotriva lui P cu succes.