FINANTELE PUBLICE

Finantele publice sunt relatii sociale de natura economica ce apar in procesul de repartitie al venitului rational si care sunt puse la dispozitia statului pt a se asigura indeplinirea functiilor si serviciilor sale.

DREPTUL FINANCIAR

Putem defini dreptul financiar ca fiind totalitatea normelor juridice ce reglementeaza activitatea financiara a statului si a colectivitatilor publice locale.Aceasta activitate presupune alcatuirea bugetelor ,contabilitatea si controlul operatiilor financiare, efectuarea cheltuierilor publice, reglementarea relatiilor de credit, circulatia monedei, etc.Obiectul stiintei financiare il constituie studiul problemei legate de chelutieli, veniturii si de aplicare a veniturilor si cheltuielilor publice.Desi face parte din dreptul public ,dreptul financiar prezinta si o larga autonomie fata de celelalte discipline de drept public.

Ex: fata de dreptul administrativ el prezinta o serie de diferente.

Dreptul administrativ este dat de ansamblul normelor juridice care guverneaza activitatea administratiei de stat.

Sub acest aspect atat activitatea adimistrative cat si administratia financiara fiscala se realizeaza de catre agentii administratiei.

Cu toate acestea dreptul financiar se organizeaza intr un mod particular fata de dreptul administrativ.

IZVOARELE DE DREPT FINANCIAR

Prin izvor de drept in sens juridic se intelege forma specifica de exprimare a normei juridice.

Este recunoscut ca in toate remurile de drept si in toate sistemele de drept existe o pluraritate de izvoare de drept.pornind de la norma juridica si mergand pana la cutuma sau obicei al locului.

Izvoarele de drept financiar nu se pot constitui pe baza doctrinei ,cutumei,etc.

Dreptul financiar rep. rarortul dintre stat si participanti prin care se obtin venituri publice, sunt atat de importante incat nu pot fi exprimate decat in forma juridica,de acte normative.

In dreptul financiar vom gasi izvoare de drept specifice cat si izvoare comune cu alte ramuri.

Cele mai importante izvoare specifice ale dreptului financiar se grupeaza in functie de materia pe care o reglementeaza , in acte normative , cum ar fi legea finantelor publice locale, codul fiscal , legea contabilitatii publice.Pornind de la aceaste categorii de norme avem o multitudine de acte inferioare ,notiunea de guvern , deciziile ministrilor , etc.

NORMELE DE DREPT FINANCIAR

Norma de drept financiar este tot o regula de conduita edictata si recunoscuta de stat care cuprinde dreptul si obligatiile subiectelor participante la raportul de drept financiar.

Continutul normei de drept financiar are aceasi structura logico-juridica ,totodata are aceea structura tehnico-juridica.

Caracteristica normelor de drept financiar este data de sanctiune.

In dreptul financiar intalnim sanctiuni specifice cum ar fi penalitati de intarziere, majorari de intarziere , amenda fiscala , suspendarea operatiunilor, etc.RAPORTURI DE DREPT FINANCIAR

Raporturile juridoce financiare se disting de celelalte raporturi juridice atat prin subiectele participante si pozitia care o au unele fata de altele si prin obiectul lor , reglementari si mai ales printr-o diversitate de modalitati de exprimare date de activitatile financiare fiscale, etc.Subiectele raportului juridic financiar:1.Unul dintre subiecte este statul care intra in raport jurific prin unul dintre organele sau institutiile sale ,dar pe pozitia de purtator al autoritatii publice.Aceasta face statul sa se afle intr-o pozitie dominanta fata de orcare alt subiect participant la raportul juridic.2.Celalalt subiect poate fi orice persoana fizica sau juridica, ce intra in relatii cu statul din diverse motive, fie desfasoara activitati de natura impozabila ,fie solicita un serviciu public ,fie este executata silit pentru neplata obligatiilor impozitelor fiscale.

3.Continutul raportului juridic financiar este doar de drepturi si obligatii colective ale subiectelor participante la raport.Nu pot exista drepturi fara obligatii colective nici interes.

Obiectul raportului juridic financiar:a.In functie de fiecare raport avem si un obiect specific, in raporturile juridice monetare avem ca obiect actiuni de circulatie monetara, ereditare , etc.b.In raporturile juridice de control financiar avem actiuni de control .

c.In raporturile juridice fiscale, actiuni din plata unor sume de bani.

MONEDACea mai veche forma de schimb este schimbul direct sau in natura.

Ptentru efectuarea acestuia, trebuiau indeplinite cumulativ 3 conditii:

1.conditia de loc si timp: ambii coschimbasi sa se gaseasca in acelasi loc si in acelasi timp

2.conditia ca nevoia de bunuri a fiecaruia sa se regaseasca in bunurile celuilalt

3.bunurile care se schimba sa aibe valori aproximativ egaleDatorita primelor 2 conditii schimbul se face din ce in ce mai greu, iar datorita conditiei a 3-a devine aproape imposibil atunci cand bunurile care se schimba nu au aceeasi valoare si nici nu se pot imparti.

Dificultatea schimbului a fost solutionata de ratiunea omului prin crearea si folosirea in cadrul schimbului a unui instrument cu ajutorul caruia schimbul direct de bunuri a fost impartit in 2 faze: faza de vanzare si faza de cumparare, transformand schimbul perfect in schimb imperfect.

Nevoia de a cunoaste valoarea unui bun o simtim numai cand este vorba de un act care se produce numai dupa o prealabila comparatie intre valorile bunurilor care se schimba.

Valoarea pare sa aibe 2 intelesuri:

1.exprima utilitatea unui bun valoarea de intrebuintare

2.exprima puterea de cumparare, de procurare a altor bunuri pe care o putem realiza cu posesiunea acelui bun

FUNCTIILE MONEDEI

Moneda isi justifica existenta prin functiile pe care le indeplineste.

Pentru ca un bun sau o marfa sa serveasca drept instrument de schimb trb. Sa indeplineasca cumultativ 2 conditii esentiale:1.divizibilitatea in gradul cel mai desavarsit.

2.egalitatea intre partile divizate.

Functia de evaluare

Cu ajutorul monedei se masoara valoarea tuturol celorlalte marfuri.Intrucat prin intermediul semnului monetar este ea insasi o marfa ,cum este cazul aurului si argintului, ea are pe langa puterea de cumparare inscrisa pe memnul monetar si o valoare de intrebuintare ,care valoare este de obicei egala cu puterea de cumparare.

Functia de mijlocire a platilor

Prin intermediul monedei exprimata printr-un semn monetar, se efectueaza egal si valabil orice plata in orice tranzactie ,stingandu-se astfel in raportl obligational ,obligatia de a face.

Creditorul nu se poate obtine efectuarii platii de catre debitor, intrucat semnul monetar care exprima moneda poarta girul autoritatii publice.Functia de mijlocire a creditului

Semnele monetare pot fi transcrise nu numai in tranzactiile de vanzare-cumparare, ele pot fi si imprumutate.

Imprumutul in moneda este in realitate o operatie de credit.

MONEDA CA INSTRUMENT DE SCHIMBLegatura intre epoca in care schimbul se facea direct si epoca in care se face prin intermediul banului se face printr-o perioada de tranzitie.

In aceasta epoca instrumentul de schimb desi avea toate calitatile fizice caracteristice banului, totusi el era folosit in virtutea functionarii sale de instrument de schimb fara sa fi fost incestit cu puterea si calitatile monedei.Din acest punct de vedere distingem 2 mari epoci:Epoca premonetara in care functiile si insusirile sale de instrument de schimb era creatia liberei vointe a indivizilor , fara nici un amestec din partea autoritatii si suveranitatii statului.

Epoca monetara in care semnul cu insusirile sale ne apare ca tutelat de stat sau ca o creatie a statului.

Distinctia intre mijloc de schimb si instrument de schimb, mijlocul de schimb poate fi transformat oricand intr-un bun care sa ne serveasca o cerinta sociala imediata.

Moneda este un instrument de schimb intrucat scopul si destinatia sa este numai schimbul si plata.

Moneda este un instrument etalon legal de plata pentru facilitarea schimbului si acumulari , fiind masuratorul general de valori care poarta girul autoritatii emitente ,se bucura de incredere si se impune in societate prin forta de constrangere a starului.

CIRCULATIA BANEASCA

Principala menire a circulatiei banesti o constituie intermedierea schimbului si consta in procesul obiectiv de miscare a banilor in cadrul circulatiei marfurilor.Pentru ca un schimb sa aiba loc este necesar sa existe pe piata o anumita cantitate de bunuri si servicii si apoi sa existe pe piata o cantitate de moneda exhilibrata cu valoarea bunurilor si serviciilor de pe piata.

Bani care se afla pe piata se prezinta sub forma de numeral, fie sub forma de moneda scripturala sau de cont.

Moneda scripturala sau de cont este un instrument de schimb creat de banci prin intermediul depozitelor pe care unele persoane fizice sau joridice le detin la banci.

Capitalurile aflate sub forma de depozite la banci pot fi utilizate in plata sau onorarea unui angajament prin una din cele 3 metode:

1.ridicand din depozitul aflat la banca sau din contul curent suma necesara in moneda efectiva si inmultind-o creditorului beneficiar.

2.dand ordin de plata bancii sa plateasca creditorului din depozitul sau contul titularului suma pe care o datora.

3.cand beneficiarul are si el cont in banca sa poate da ordin banci sa vireze suma din contul sau in contul creditorului.

Definim circulatia baneasca ca un mecanism economici-financiar complex prin intermediul caruia are loc miscarea banilor in procesul productiei ,circulatiei si consumului de marfuri si servicii ,miscare concentra ta in operatiuni de plati, operatiuni de credit , etc.

SISTEMUL BANESC SI ELEMENTE

Definim sistemul banesc drept un complex de relatii economico-financiare reglementate de norme juridice financiare fiscale prin intermediul carora se realizeaza crearea semnelor banesti si circulatia banilor si care cuprinde deopotriva totalitatea instrumentelor si tehnicilor de plata.Sistemul banesc cuprinde urmatoarele elemente:-unitatea baneasca

-modul de punere in circulatie a banilor metalici cu valoare intreaga.

-emisia de bancnote

-emisia de moneda cu valoare reprezentativa

-circulatia cecurilor si a altor instrumente de plata

EMISIA DE BANCNOTEInsuficienta metalului pretios, uzura inregistrata de metalul pretios in sfera circulatiei precum si numeroasele tentative de contrafacere a condus cu timpul la scoaterea din circulatie a banilor din aur si argint.Treptat metalul pretios a fost inlocuit cu bancnote, punerea in curculatie a acestora era un atribut al bancilor de emisiune.

La inceput bancnotele aveau si o oarecare stabilitate intrucat in proportie de 1/3 aveau acoperire in aur ,putand fi comvertibile , la cerere, in aur.acest tip de semne monetare au mai fost denumite si moneda, hartie.

Cu timpul bancnotele s-au transformat in hartie, moneda fara acoperire cu aur.

EMISIA BANEASCAPutem defini emisia baneasca ca fiind un ansamblu de acte si operatiuni efectuate de stat prin organele sale abilitate , si care constau atat in crearea de semne banesti , stocarea , punerea in curculatie si retragerea acestora din circulatie.

Emisia baneasca are loc pe 2 cai:a.emisia semnelor banesti

b.formarea banilor scripturali

Emisia semnelor banesti consta in confectionarea acertora respectiv si in stocarea la emitent in vederea punerilor in circulatie , se refera numai la numeral.

Formarea banilor sciptulari presupune operatiuni de stricta tehnica bancara, de aceea o banca centrala contriubie la formarea banilor scripturali prin 3 modalitati:1.refinantarea bancilor comerciale cu ajutorul rescontului, in vederea formarii de surse banesti necesare acordarii de credite clientilor lor.2.efectuarea unor operatiuni pe piata financiara care constau in cumpararea sau vanzarea de obligatiuni ale statului.

3.acordarea de credite , direct unor intrprinderi de catre banca centrala in ciuda faptului ca de regula creditele se acorda agentilor economici de catre bancile comerciale.

MASA MONETARAMasa monetara reprezinta totalitatea mijloacelor banesti ,indiferent de sursa, forma ,cantitate sau structura, necesare efectuarii tuturor platilor si existente la un anumit moment in sfera circulatiei intr-o economie data.

Stabilitatea monetara reprezinta posibilitatea mentinerii puterii de cumparare a monedei nationale laintervale diferite de timp.

Fenomenul opus stabilitatii masei monetare este cunoscut sub decumirea de devalorizare monetara si poate fi definit ca fiind reducerea legale a valorii monedei nationale.

Echilibrul monetar reprezinta o stare de normalitate data in primul rand de stabilitatea monedei nationale, stabilitate asigurata in principal de raportul corect dintre oferta de bunuri si servicii si masa monetara.

INFLATIA SI DEFLATIA

Inflatie este definita ca ruperea de echilibru la un moment dat intre masa monetara si masa de bunuri si servicii si inmultirea semnelor monetare in asa masura incat sa fie urmata de fenomenul general de crestere a preturilor, respectiv deprecierea monetara.Principalele cauze care genereaza inflatia:-cresterea nemasurata a cantitatii de semne banesti in circulatie fara acoperire in marfuri si servicii.

-scaderea sau ramanera la aceleasi limite a masei de marfuri si servicii, in raportul vechi al masei monetare.

Metodele prin care se produce inflatia monetara pot fi:-inmultirea semnelor monetare de catre institutia sau organul autorizat sa emita in mod legal monede.

-emiterea semnelor monetare direct de catre stat.

-emiterea semnelor monetare de catre bancile comerciale ,prin acordarea nejustificata de credite.

Deflatia reprezinta un dezechilibru prin reducerea de semnelor monetare fata de cantitatea de marfuri si servicii si urmata de scaderea preturilor.Cauzele care pot duce la diflatie:-sunt dictate de o anumita politica monetara cu scopul de a produce o urcare a puterii de cumparare a unitatii monetare.

-cand urmarim o introducere in cursul schimbului monedei nationale in vederea activarii importului de produse straine.

-fenomenul minetar deflationist eset cunoscut si sub numele de apreciere monetara.

DREPTUL BUGETAR

Bugetul de stat este definit ca fiind in principal acel plan financiar al statului numit echilibru general economic si social al societatii prin care sunt prevazute veniturile si cheltuielile aprobate pe o periada de timp.

Principiile procedurii bugetare

1.Universalitatea bugetara-principiul dupa care veniturile si cheluielile publice trebuie sa figureze in buget cu sumele lor totale, cu alte cuvinte bugetul ce se va intocmi va avea acel buget net in care se va stabili diferenta intre venit si cheltuieli.

2.Unitatea bugetara-presupune ca toate veniturile si cheluielile bugetare sa fie inscrise intr-un singur document atat pt a prezenta situatia clara a rersurselor statului cat si destinatia acestora.

3.Neafectarea veniturilor bugetare-potrivit acestui principiu un venit bugetar nu trebuie destinat unei anume cheltuieli, veniturile publice odata incasate la buget se depersonealizeaza si servesc la efectuarea unor cheltuieli in ordinea inscrierii in buget.4.Specializarea bugetului-potrivit acestui principiu veniturile bugetare trebuie inscrise in buget si aprobate de Parlament resurse de provenienta, iar creditele bugetare pe categoriii de cheltuieli ce determina ca acest principiu sa fie denumit de specialisti ca si al realitatii bugetare.

5.Echilibru bugetar- principiu potrivit caruia cheltuielile bugetare trebuie acoperite intregral din veniturile ordinare cu alte cuvinte bugetul trebuie sa se prezinte echilibrat adica cheltuielile trebuie sa fie egale cu veniturile.

6.Anualitatea bugetului- executia bugetului, incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor se intend pe o perioada de 1 an.

Etapele bugetare

1.Elaborarea sau intocmirea bugetului de stat

Sarcina elaborari acestui proiect ii revine puterii executive neexistand niciodata dero garii de la aceasta practica. De regula la momentul intocmirii unui proiect se vor respecta anumite regului de baza cum ar fi:

-elaborarea propriilor proiecte de buget de fiecare ordonator principal de credite,

-resursele bugetare sunt intotdeauna mai mari decat posibilitatile de asigurare a acestora, legea dand posibilitatea ministerelor de finante sa stabileasca limitele de cheltuieli ale fiecarui ordonator principal de credite;

-stabilirea procedurilor specifice de rezolvare a conflictelor care apar inevitabil in cadrul acestor etape.

Proiectul de buget trebuie sa fie fundamentat pe aspectele invocate de ordonatorii principali cat sip e baza proiectului de buget a ministerului finantelor publice care va intocmi proiectul final atat al bugetului de stat cat si proiectul asigurarilor sociale si a fondurilor speciale pe care il depune la Guvern pana la data de 25 septembrie a fiecarui an.2.Aprobarea proiectului bugetului de stat

Competenta de aprobare a proiectului bugetului de stat revine pruterii legislative. In Romania aprobarea proiectului de buget de stat apartine potrivit art.5 alin.1 liat.a din Legea finantelor publice Parlamentului si acesta se aproba prin lege. Dezbaterea parlamentara si aprobarea proiectului trebuie sa se incadreze in intervalul de timp stability de lege respective 10 oct-28 dec de fiecare an. Trebuie precizat ca arobarea proiectului de buget va interveni numai prin specializarea votului in sensul ca Parlamentul urmeaza sa-si dea votul odata asupra cheltuielilor si odata asupra veniturilor.

In cazul in care Parlamentul nu a aprobat bugetul inainte de inceperea exercitiului bugetar Guvernul este totusi autorizat sa angajeze cheltuieli insa pe o perioada determinate si in anumite limite.

3.Executarea bugetului Se defineste prin:

-incasare a veniturilor si efectuarea cheltuielilor prevazute de actul bugetar.

Executarea bugetara este de competenta puterii executive si se efectueaza prin intermediul organelor specializate mai ales cele din structura ministerelor finantelor.

Executarea bugetului de stat presupune la randul sau 2 etape:

1.Realizarea veniturilor bugetare, aceasta la randul ei parcurge mai multe etape concretizate in acte si operatiuni materiale dupa cum urmeaza:

-asezarea care este operatiunea prin care se identifica material impozabila a unei personae fizice sau juridice;

-lichidarea cuantumului impozabil datorat de contribuabili in cauza;

-perceperea propriu-zisa a impozitului este aceea activitate de incasare propriu-zisa a impozitelor si taxelor fiind incluse chiar si amenzile neachitate.

2.Efectuarea cheltuielilor bugetare, este cunoscut ca orice plata mai inainte de a fi efectuata trecerea printr-o serie de operatiuni cum ar fi:

-angajarea cheltuielilor caz in care statul devine debitor fata de un tert, obligatie ce se naste dintr-un contract sau hotarare judecatoreasca sau decizie ministeriala;

-lichidarea este operatiunea adm care consta in verificarea titlurilor prin care creditorii statului retind anumite plati intotdeauna trebuie sa existe acte justificative care sa confirme realziarea lucrarilor;

-ordonantareas este operatiunea financiar-contabila prin care se dispune plata unei sume de bani din contul bugetului in favoarea unui tert.

4.Incheierea exercitiului bugetar si contolul executiei bugetare

In aceasta etapa sunt intocmite conturile de executie bugetara si are loc controlul acestuia. Contul general anual de executie a bugetului asigurarii sociale, cat si conturile anuale de executie pt bugetele fondurilor speciale se intocmesc in aceasi structura ca si bugetele aprobate si au anexa intotdeauna conturile anuale de executie a bugetelor ordonatorilor principali de credite inclusive anexele acestora. Excedentul sau deficitul bugetar atat cel al bugetului de stat, al asigurarilor sociale sau fondurilor speciale se stabilesc ca diferenta intre veniturile incasate pana la incheierea exercitiului financiar si platile effectuate pana la aceasi data.

RAPORTURILE JURIDICE BUGETAREDef.Raporturile juridice bugetare sunt realtiile financiare reglementate de normele juridice financiar-fiscale care iau nastere in procesul repartizarii unei parti din venitul national si al redistribuirii unor venituri ale persoanelor fizice sau juridice cu scopul constituirii fondurilor banesti la bugetul statului.

Rapoturile juridice bugetare pastreaza aceleasi elemente ca orice raport juridic financiar-fiscal-subiect, continut si obiect. Obligatia bugetare

Aplicarea individuala a regulilor de impunere naste in persoana contribuabilului numai obligatiuni obiective, cu alte cuvinte obligatiuni lagale, care deriva direct din lege. Aceste particularitati privesc mai ales izvorul obligatiei, beneficiarul, obiectul material, forma si conditiile de stabilire, modificare si stingere.

a.Obligatia bugetara deriva din legea de impozit care indica pe cale generala si impersonala care sunt conditiile de impunere, bazele impozabile, cota impozitului, modalitatile de constatare si percepere.

b.Beneficiarul obligatiei bugetare este theoretic intreaga societate. Intrucat prin intermediul obligatiei bugetare se realizeaza veniturile la bugetul statului, care apoi finanteaza toate cheltuielile de interes general.c.Obiectul material al obligatiei bugetare consta dintr-o suma de bani si anume suma de bani pe care contribuanilul o datoreaza bugetului.

d.Obligatia bugetara se concretizeaza in titlul de creanta bugetara si se exprima in forma scrisa.

e.Conditiile de stabilire a obligatiei bugetare difera pt fiecare categorie de venituri in parte, fiind stabilite prin actele normative ce instituie veniturile bugetare, impozit, taxa, contributie etc.

f.Modificarea obligatiei bugetare se face tot potrivit legii care instituie venitul respective, atunci cand sunt indeplinite conditiile legii.

TITLUL DE CRANTA BUGETARA

Concretizarea obligatiei bugetare, care este in esenta o obligatie generala, obiectiva, nascuta pe baza legii, intr-o obligatie particulara, care incuba unui anumit contribuabil se face printr-un inscris numit titlu de creanta bugetara.

Def. Titlu de creanta este actul prin care, potrivit legii, se constata si se individualizeaza obligatiile de plata privind creantele bugetare, intocmit de organelle de specialitate sau persoanele imputernicite potrivit legii.Categorii de titluri de creanta:

a)procesul-verbal de impunere sau actul declarative al contribuabilului;

b)pt obligatiile bugetare care se stabilesc de catre platitor, titlul de creanta il reprezinta documentul de evidenta intocmit de acesta(decontul TVA);

c)pt diferentele constate intre obligatiile de plata determinate de platitor si cele legal datorate, nclusiv pt majorarile de intarziere datorate pt neplata la termen a impozitelor, taxelor si altor venituri stabilite cu ocazia verificarilor effectuate de organelle competente, titlul de creanta il reprezinta actul de control;

d)pt obligatiile de plata constate in vama, titlul de creanta il constituie declaratia vamala;

e)pt obligatiile bugetare reprezentand taxa pt prestarea unor servicii sau taxa de timbru, titlul de creanta il constituie documentul de plata sau actul pe care s-au anulat timbrele fiscale mobile;

f)pt obligatiile de plata a amenzilor, titlul de creanta bugetara il constituie procesul-verbal de constatare si sanctionare a constraventiei;

g)pt obligatiile de plata a amenzilor, cheltuielilor judiciare sau a altor crante bugetare stabilite de instanta judecatoreasca sau de procurer, titlul de creanta bugetara il reprezinta hotararea judecatoreasca;

h)pt obligatiile de plata a majorarilor de intarziere titlul de creanta bugetara il constituie actul prin care se constata suma de plata;

i)orice alte acte emise de organelle competente prin care se constata si se individualizeaza creante bugetare.

Titlul de creanta bugetara prezinta 2 particularitati care il deosebesc fundamental de celelalte titluri de creante:a)Titlul de creanta bugetara este un act declarative de drepturi si obligatii si nu un act constitutive de dreptuti si obligatii.

b)Titlul de creanta bugetara este executoriu prin el insusi.

TITLURILE DE CREANTA BUGETARA EXPLICITE

Majoritatea actelor administrative constatatoare de obligatii in sarcina contribuabililor de a plati bugetului o anumita suma de bani sunt acte explicite, ele fiind intocmite exclusive cu scopul constatarii in concret a obligatiilor contribuabililor, cu scopul individualizarii obligatiei generale instituite de lege-obligatia bugetara. Astfel de titluri sunt:a)Procesul-verbal de impunere

Pt anumite categorii de venituri, intinderea obligatiunii bugetare ce revine fiecarui contribuabil se determina de catre organelle fiscale pe baza datelor declarate de acesta. Pe aceasta baza, organelle fiscale intocmesc procesul-verbal de impunere comunicandt totodata debitorului o instiintare de plata pt suma pe care urmeaza sa o plateasca cu un anumit titlu si termen de plata.

b)Declaratia de impunere

Pt unele categorii de impozite titlul de creanta bugetara il reperezinta chiar declaratia de impunere intocmita de contribuabil si depusa la organul fiscal competent, care se limiteaza doar la verificarea exactitatii si realitatii datelor inscrise in declaratia de impunere.

c)Documentul de evidenta intocmit de platitor

Una dintre obligatiile bugetare care se stabilesc de platitor este si TVA. Debitorul obligatiei in acest caz cumparatorul bunului sau serviciului, care suporta taxa, tax ace este inclusa in pretul bunului sau serviciului, iar platitorul obligatiei bugetare este vanzatorul care incaseaza taxa pe care apoi o vireaza bugetului.d)Declaratia vamala

TITLURILE DE CREANTA BUGETARA IMPLICITE

Titlurile de creanta bugetara pot fi si alte documente emise de organelle competente, prin care se constata si se individualizeaza creante bugetare. Este cazul unor acte juridice care se intocmesc cu alt scop decat stabilirea si individualizarea creantelor bugetare, insa aceste documente contin implicit si creante bugetare, avand in acelasi timp natura juridical a unui titlu de creanta bugetara.

Dintre aceste documente enumeram:

a)documentele deplata a salariilor si altor drepturi salariale, documentele de plata a veniturilor sau altor drepturi banesti cuvenite colaboratorilor externi pe baza unei conventii de colaborare si documentele ce constata plata catre asociati sau actionari a dividentelor cuvenite dupa repartizarea profitului net.

b)actul constatator intocmit de organul de control financiar.