Douazeci de pricini pentru care traiesc oamenii.docx

7
Douazeci de pricini pentru care traiesc oamenii 0 comments Posted by Călăuză Ortodoxă on Nov 10, 2008 in Calauza , Mari Duhovnici | 0 comments X Bună! Dacă eşti nou pe aici poate vei vrea să te abonezi la RSS pentru a fi la curent cu actualizările de pe blog. 73 Flares Filament.io 73 Flares × Mi se pare că pricinile pentru care trăim pe acest pămînt sunt multe. Dar din cele multe voi însemna aici pe acestea: Întîia pricină pentru care noi trăim pe pămînt este că nu am fost vrednici să trăim în Rai. Şi de aceea am fost izgoniţi pe pămînt, pentru că am călcat porunca lui Dumnezeu (Fac. 3, 6, 12, 23). A doua pricină este pentru a ne face canonul aici pe pămînt întru necazuri şi sudoarea feţii pînă la moarte (Fac. 3, 17- 19). A treia pentru ca împlinind binecuvîntarea lui Dumnezeu să crească şi să se înmulţească oamenii pe pămînt (Fac. 1, 28).

Transcript of Douazeci de pricini pentru care traiesc oamenii.docx

Douazeci de pricini pentru care traiesc oamenii0 comments Posted by Cluz Ortodox on Nov 10, 2008 in Calauza, Mari Duhovnici | 0 comments

XBun! Dac eti nou pe aici poate vei vrea s te abonezi la RSS pentru a fi la curent cu actualizrile de pe blog.73 Flares Filament.io 73 Flares

Mi se pare c pricinile pentru care trim pe acest pmnt sunt multe. Dar din cele multe voi nsemna aici pe acestea:ntia pricin pentru care noi trim pe pmnt este c nu am fost vrednici s trim n Rai. i de aceea am fost izgonii pe pmnt, pentru c am clcat porunca lui Dumnezeu (Fac. 3, 6, 12, 23).A doua pricin este pentru a ne face canonul aici pe pmnt ntru necazuri i sudoarea feii pn la moarte (Fac. 3, 17-19).A treia pentru ca mplinind binecuvntarea lui Dumnezeu s creasc i s se nmuleasc oamenii pe pmnt (Fac. 1, 28).A patra pentru ca oamenii s stpneasc pmntul i toate vieuitoarele cele fcute de Dumnezeu, n ap, n aer i pe pmnt (Fac. 1, 26).A cincea pentru ca s pzim poruncile lui Dumnezeu aici pe pmnt unde am fost izgonii i prin pzirea lor s intrm iari n patria noastr cea veche, Raiul (Mat. 19, 17; Num. 15, 40; Col. 1, 13).A asea pentru ca prin pzirea poruncilor lui Dumnezeu s ne mntuim (Ps. 3, 8; 36, 39; I Ioan 2, 25; I Tim. 4, 8; Ioan 5, 24).A aptea pentru ca s fac oamenii voia lui Dumnezeu precum n cer aa i pe pmnt (Mat. 6, 10; 26, 39; Luca. 22, 42).A opta pentru ca s-L iubim pe Dumnezeu din toat inima noastr, din tot cugetul nostru i din toat puterea noastr (Deut. 6, 5; Mat. 22,37-38).A noua pentru ca din iubirea noastr fa de Dumnezeu s-i pzim poruncile Lui i s ne facem loca lui Dumnezeu, dup cea scris: ,Cel ce are poruncile Mele i le pzete pe ele, acela este care M iubete; iar cel ce M iubeste pe Mine va fi iubit de Tatl Meu i-l voi iubi i Eu i M voi arta lui. i iari: Dac M iubete cineva, va pzi cuvntul Meu, i Tatl Meu l va iubi pe el, i vom veni la el i vom face loca la el (Ioan 14, 21-23; I Ioan 5, 2; II Ioan 5, 6).A zecea pricin pentru care trim pe pmnt este spre a mplini Legea lui Dumnezeu prin a ne iubi unii pe alii i pe aproapele ca pe noi nine, deoarece dragostea este mplinirea Legii (Rom. 13, 8-10).A unsprezecea este pentru ca s trim pe acest pmnt ca fraii i ca familie mpreun cu toate popoarele lumii, deoarece avem acelai Tat n ceruri, dup cum spune Scriptura: Oare nu este un singur printe pentru noi toi? Nu ne-a creat oare pe noi un singur Dumnezeu? i iari: Un Dumnezeu i Tatl tuturor, Care este peste toate i prin toate i ntru noi toi (Efes. 4, 6).A dousprezecea pentru ca s ne veselim cu ndejdea mntuirii noastre, cugetnd pururea la Taina Iconomiei n Trup a Domnului Dumnezeu i Mntuitorului nostru Iisus Hristos, care a mntuit lumea prin mpreuna lucrare a celor patru nsuiri ale Sale:Buntatea Sa cea desvrit,nelepciunea Sa cea desvrit,Dragostea Sa cea desvrit,Puterea lui cea desvrit, dup cum zic despre aceasta purttorii de Dumnezeu Prinii notri Maxim Mrturisitorul i Grigore de Nyssa. Cci buntatea lui Dumnezeu s-a artat prin aceea c nu a trecut cu vederea zidirea Sa cea zdrobit de diavol, ci milostivindu-se de a doua oar o a zidit pe ea. nelepciunea, c a izvodit chipul zidirii de-a doua oar, i al vindecrii. Dreptatea, c nu cu tiranie a fcut mntuirea omului celui ce de voie se stpnea de pcate i de diavolul. Iar puterea, c nu a ngduit desvrit s slbeasc firea omeneasc cea corupt n Rai, fcnd-o astfel ndemnatic de a se putea rennoi spre mntuire la plinirea vremii (Vezi la Sfntul Nicodim Aghioritul, Paza celor cinci simuri, cap.XI despre Taina Iconomiei n Trup a Domnului, pp. 383-384, M-rea Neam, 1826).A treisprezecea pricin pentru care trim pe pmnt este pentru ca prin privirea zidirilor celor fcute de Dumnezeu i prin nelegerea cea despre buna ornduial a micarii lor, ca printr-o oglind s privim cu mintea la Ziditorul lor i s-I cunoatem venica Lui putere i Dumnezeire (Rom. 1, 20; Ps. 17, 1-2; nel. lui Solomon 13, 3-5, Is. Sirah 42, 20-22; 43, 1-7 s.a.).A patrusprezecea pricin pentru care triesc oamenii pe pmnt este ca ei, prin bogoslovia cea adeveritoare i prin cea tgduitoare (sau cum i se mai zice catafatic pozitiv i apofatic negativ), pururea s cunoasc pe Dumnezeu i minunile Lui din toata zidirea i din aceasta pururea s se ndemne a-L iubi pe El i a-L luda nencetat (I Tes. 5, 17; Ps. 33, 1). Deoarece, dup dumnezeiescul Printe Maxim Mrturisitorul, Dumnezeu i toate se zice i este cu dumnezeiasca cuviin ca un pricinuitor al tuturor (adic dup bogoslovia cea adeveritoare), i nimic din toate nu este, fiind mai presus de fiin (dup bogoslovia cea tgduitoare). Zice nc cu mpreun glsuire i dumnezeiescul Printe Dionisie Areopagitul ca Dumnezeu i din toate cele ce sunt se laud dup asemnarea tuturor crora este pricinuitor. i este iari prea dumnezeiasc cunotin a lui Dumnezeu ceea ce prin necunotin se cunoate, dup unirea cea mai presus de minte. i iari: Dumnezeu i intru toate toate este i ntru nimeni nimic. i dintru toate tuturor se cunoate, si din nimic nimnui (Sfntul Dionisie Areopagitul, cap. 7 din Despre dumnezeietile numiri. Vezi si la Sfntul Nicodim Aghioritul, op. cit., pp. 359-360). Deci toi cei ce triesc pe pmnt sunt datori a-L cunoate i a-L luda pe Ziditorul lor i a toat fptura, Dumnezeu, i n cele ce l neleg din zidiri i din Sfintele Scripturi s-L laude pe El ziua i noaptea (Ps]. 41, 1-2). Iar n cele ce covresc pe a lor minte s-L slveasc prin spaim i minune, deoarece cele mai presus de minte, de minunare i de spaim sunt pricinuitoare. Apoi sa inteleaga ca zidirea lui Dumnezeu este talcuire a Scripturii, iar Scriptura este talcuire a zidirii (Sfntul N. Aghioritul, op. cit., p. 772).A cincisprezecea pricin pentru care oamenii triesc pe pmnt este de a se face dumnezei dup dar, dup cea scris: Eu am zis: Dumnezei suntei (Ps. 81, 6). Dumnezeu, din nemrginita Sa buntate i dragoste fa de om, a binevoit de a face pe om alt dumnezeu peste toate cele facute de El. i dup cum El stpnete toate ca Cel ce este Ziditor a toate, aa i oamenii ca dumnezei dup dar s stpneasc toate cele fcute de El pe pmnt.A aisprezecea pricin pentru care trim pe pmnt este de a mplini porunca cea dat de Dumnezeu Care zice: Fii milostivi, precum i Tatl vostru este milostiv (Lc. 6, 36).A aptesprezecea pricin este pentru ca s plinim alt porunc a Mntuitorului Care zice: Fii, dar, voi desvrii, precum Tatl vostru Cel ceresc desvrit este. (Mat. 5, 48).A optsprezecea pricin este de a sluji lui Dumnezeu cu fric i a ne bucura Lui cu cutremur (Ps. 2, 11).A nousprezecea pricin pentru care oamenii triesc pe pmnt este de a mplini porunca cea dat de Mntuitorul de a se iubi unii pe alii precum i El ne-a iubit pe noi (Ioan 15, 12), i de a iubi pe vrjmaii notri (Mat. 5, 44). Ca prin aceast iubire s ne facem dup putere asemenea Lui i fii ai Tatlui nostru Celui din ceruri. C El face s rsar soarele Su i peste cei ri i peste cei buni i trimite ploaie peste cei drepi i peste cei nedrepi (Mat. 5, 45; Lc. 6, 35-36).i, n sfrit, zic c a douzecea pricin pentru care triesc oamenii pe pmnt este ca toi mpreun s-L laude pe El, dup cum Duhul Sfnt ne nva zicnd: Ludai pe Domnul toate neamurile; ludai-L pe El toate popoarele; C s-a ntrit mila Lui peste noi i adevrul Domnului rmne n veac (Ps. 116, 1-2). Amin!Sfaturi i cuvinte duhovniceti ale Printelui Cleopa1. Dup ce termin cuvntul de nvtur, Printele Cleopa zicea: Mam, tare mi-i mil de voi! Dac a avea putere, v-a lua pe toi ntr-o traist s v duc n rai! n casa voastr s nu lipseasc cndelua i s ard zi i noapte la icoana Maicii Domnului.2. Odat a venit un grup de credincioi la sfinia sa: De unde sunteti voi, mam? De la Brlad. Ei, tocmai de acolo! Voi tii c de cnd v-ai pus n gnd s venii la mnstire, ngerii votri v-au numrat paii, bnuii i osteneala voastr? Cu acestea toate ngerii votri se vor prezenta la dreapta judecat, ca aceti bnui nu i-ai cheltuit la discoteci, la crciumi i la nuni cu lutari, ci i-ai druit lui Hristos! Ei! De-ai vedea ngerii votri pzitori lng voi cum sunt, ai muri de bucurie !3. Ia s vd cum facei Sfnta Cruce ? O facei voi dreapt i mare ? n numele Tatlui la frunte, al Fiului la piept i al Sfntului Duh la umeri ! Asta-i Crucea lui Hristos. El a fost rstignit pe Sfnta Cruce, iar cei doi tlhari au fost legai cu frnghii pe cruci mai joase. Avei grij de Crucea lui Hristos ! S nu o facei aa mic, cci atunci cntai la cobz, i mbolnvii de rs pe toi diavolii i-i bgai n spital !4. S mergei n fiecare Duminic la sfnta biseric, s nu lipsii niciodat. Dac lipsii trei srbtori la rnd de la Sfnta Liturghie, v ducei de vii n iad cu sufletul !5. tii ce s faci dac vrei s fii nelept ? Du-te la cimitire cu o lumnric i pune-o la mormntul tu, al frailor ti, mcar odat pe sptmn, Duminica sau smbta. Auzi ce spune dumnezeiescul Printe Ioan Gur de Aur: Mergi adesea la morminte, o cretine, i la cimitire. C adesea vei merge acolo, atta nelepciune ai a te nva c toate scolile filosofice din lumen u te pot nva mai mult !. Atta folos ne aduce nou cimitirul. Pentru c vedem c ce-s acetia azi, suntem noi mine. Nu vezi c ei tac ? Dar pururea vorbesc: Mi frailor ! Ce suntem noi azi, vei fi voi mine. i ce suntei voi azi, am fost noi ieri. Dar uite aici venii. Voi venii la noi, nu ne ducem noi la voi.Mergem ctre venicie toi. Dac nu-i azi, e mine, poimine, dar ctre mormnt mergem. Clip de clip. Am avut un ceas, undeva, pe unde am trit eu. i avea o sonerie aa: Groap-groap-groap-groap, groap-groap-groap-groap, groap-groap-groap-groap Aa suna el. i totdeauna mi aducea aminte de groap. Am avut un alt ceas, nu tiu dup ci ani. Acela nu zicea groap, zicea altfel: ndat-ndat, ndat-ndat, ndat-ndat i ceasul m-a nvat ca ndat-ndat plec. Cellalt zicea groap-groap. Dac ai face i voi cte un ceas de acesta, s-l avei n cas, s v zic groap-groap-groap-groap, groap-groap-groap-groap, nu v-ar mai fi trebuit alt mare filozof.C dac ne-am uita n groap, mare fericire ar fi. Nu ne-am teme de groap. Deloc. Dac stim c-am pus n traist ce ne trebuie, hai la groap ! C viaa-i dincolo de mormnt, nu-i aici. Aici e o nelciune. N-ai vzut ? Zilele lui ca umbra trec.6. S facei Sfnta Spovedanie curat, dup rnduial ! S luai un caieel, s v ducei ntr-o camer i s ncepei a v scrie toate pcatele de cnd erai mici. Stii voi de cnd ncepe copilul s fac pcate ? De cnd pricepe lucrurile. De atunci a priceput i pcatul !S nsemnm toate cte am fcut din pruncie. S nu ateptm s ne ntrebe preotul, ci noi s le spunem. i s ne ducem la duhovnic cnd este mai puin ocupat. Voi tii ce nseamn o spovedanie corect? Este un al doilea botez. Parc ne-am nscut a doua oar !7. O cretin din Baia Mare a auzit de mutare la Domnul a Printelui CLEOPA. n timp ce se pregtea s vin la nmormntare, fiica ei i-a zis: Mam, l-am visat pe Printele Cleopa n noaptea aceasta c se urca la cer mbrcat n veminte albe !.de Arhimandrit CLEOPA ILIE