N. Iorga

Doug dovezi de iubirepentru Italia

Conferinte la Bucureti

1.

Poesia populard italiana.IL

Despr,' teatrul lui Goldoni.

1 9 3 9

?

www.dacoromanica.ro

N. Iorga

Doug dovezi de iubirepentru Italia

Conferinte la Bucureqti

Poesia populard11.

Despre teatrul lui Goldoni.

1 9 3 9

I.

italiana.

www.dacoromanica.ro

DIN REVISTA,,CUGET CLAW'

4.1

^: 7

:

I

www.dacoromanica.ro

Un doge.Desemn (dupd un portret) de El. Bratescu.

www.dacoromanica.ro

Poesia popular& italiana(Conferinta. la Societatea itolo-romans)

Doamnelor I domnilor,

Cuvintele asa de frumoase ale d-lui Onicescu, cufSrala legaturile noastre firesti cu Italia, lEgaturi pe care, in-

doiala ne straduim sa le readucem si intr'un domeniu care, nuare ,a face cu conferin a mea, ma scutesc de o .greutate si maapara de o invinuire. .Este ,adus cineya . care a tacut, putinticapolitica in lui s'o amestece si atunci cand trateaza alt su-biect. D. Onicescu a amEstecat atata politica in cuvintele.pe carele-a spus, .incat, cu toata dorinta mea cea mai calduroasa de aface oarecare suggestii, in acest domeniu, lucrul Este cu desavar-sire inutil. Pe de alts parte, s'a intamplat dese on de mi s',auatribuit intentii politice, pans si in ceia ce priveste piesele melede teatru, asa incat eu sant foarte bucuros cand intentiile acesteapolitice si le atrage altcineva si le spune cu o francheta asade luptatoare, incat d. Onicescu ar putea lua un loc de onoarein randurile diplomatiei din timpurile noastre, care nu este decato auxiliary a generalilor comandanti.

Duna aceasta explicatie, multamesc foarte mult pentru onoareace mi s'a facut si trebuie sa va spun si d-voastrd cat de greumi -a venit aleg un subiect. Subiectul aceasta nu putea fi luatdecat ,din domeniul cultural si literar. In domeniul acesta anoarecare cunostinte care sant foarte vechi,. care au o calitate : casant verificate si defect: ca adese ori nu mai sant not si, cumomenirea are obiceiul de a se indrepta totdeauna catre lucrulnou, chiar dace este mai prost decat lucrul nesfarsit mai bunspus alta.data, va puteti inchipui ca puteam fi expus la o criticsfoarte aspra, prin aceia ca nu pot sa aduc decat ceia ce amstiut, am crezut si am spus ,de mai multe une ori deatat de vechi ori, incat din fericire ascultatorii de atunci auuitat, si fi ingaduit sa infatisez din nou lucrurile pe care

infatisat si atunci. Hotararea mea ferma insa a fost sa nuvorbesc despre lucruri de care am vorbit, fiindca, pentru a evitasa .ma repet, ar fi trebuit sa recetesc ceia ce aM scris, si aceasta

...I . i'..,it fi: ',t-... ,' : ; .,.;?;..-- n":- 1 ' ti.: i i ' '4 SI ....:.i':

' I... .1.. ,, ; .1 ey.:. .' 1;4 .3; ,f.....'t!' ii.... 14.4!.' .. :7 ,r,.... !.... ,,- .. :, ! , . . -(7:..j.: it,: J -i .. , ..'

'' '`.1"t: ..,' 1. 't. " .. .i....'' ;. 5,.. .:!S".. tf,e ''.

.* V: .

. .

! .1

. privire

.

S6

ori, si

mi-arle-am

www.dacoromanica.ro

este pentru orice om sensibil una din indeletnicirile cele maineplacute : a se vedea pe sine in oglinzi care to arata multmai flu si esti desolat, sau mult mai bine si esti rusinat.

Despre poesia popular italiana, cei mai harnici cercetatori aiscrisului italian, cum a fost abatele Tiraboschi, ale cam' volume,foarte rare, se gasesc din fericire in foasta mea biblioteca, apar-tinand astazi Institutului de Istorie Universals, cercetatori asa deharnici mergand 'Dana la cele din urma amanunte, cercetatoriasa de meritosi, n'au nimic despre poesia populara holland. Inzece volume nu s'a gasit o pagina despre dansa si aceasta seexplicd prin faptul ca Tiraboschi, scriitorul de la 1800, Weeparte si el din cercul acelor literati si ganditori din secolul alXVII-lea si al XVIII -lea can rupsesera legatura intre poesia ita-liana si viata insasi a poporului si stramutasera tot ceia ce tre-buia sa fie viu, chiar capricios si indraznet, in domeniul acelade corectitudine perfecta care se reailseaza in societatile literareinchise. In secolul al XVII-lea s'au intemeiat Academii literare,care nu trebuie confundate cu Academiile stiintifice care s'auformat aiurea ; erau Academii literare, si academicienii acestia,purtand nume de imprumut luate din deosebite domenii enticesau clasice, se adunau din timp in timp, cetiau bucati foartebine alcatuite, ireprosabile in ce priveste stilul, dar in carenu exista nicio sinceritate si in care nu se zbatea nicio adeva-rata necesitate de a crea. Academicienii acestia foarte multavreme s'au bucurat de oarecare popularitate si in orice cas eiau biruit. Dupd odele lui Filicaja, care represinta adevaratapoesie si dincolo de incercarile pastorale, pe care astazi le ju-decam lancede, ale cavalerului Marino, in Pastor Fido" si alteproductii de acelasi fel, dincolo de aceasta poesie mai veche : unadespretuita cu dreptate, acela a oilor si ciobanilor, cealalta des-pretuita fara nicio dreptate si adanc neinteleasa : a lui Filicaja, numai era decat spiritul acesta at academicienilor imbracati incostumul de imprumut si de teatru.

Ceva se pastreaza si pans astazi in Italia in anumite asociatiiacademice, care n'au incetat de a fi si care, ocupandu7se acumde stiinta si nu de literature, cu toate acestea pastreaza decorulde odinioara. eu sant membru al uneia din aceste societati siin calitatea mea de academic Italian port un nume, care estedeosebit de numele supt care am ajuns in oarecare masura saflu cunoscut. rata, socotind, dupd numarul de scrieri pe carem'am invrednicit din nefericire a-1 ingramadi, ca eu trebuie sa amo vrasta matusalemica, nu mi-au dat numele de Matusalem,pentru ca acesta nu se gaseste in antichitate, ci in Biblie, daram devenit persoana cea mai in vrasta din toate Iliada : eu santacolo Nestore Pilio si continuiu in legaturile mete cu Academiaaceasta sa figurez intre eroli cei mai ilustri si mai buni la slat,

s'ar putea intampla ca numirea mea de Consilier Regal sa fiein legatura cu faptul ca eu sant Nestor din Pylos, cel mai vechiuConsilier Regal, continuiu sa am situatia aceasta, care fard

-

-

www.dacoromanica.ro

1.......--- --

7/

Venetia : vedere generals.

Desemn de El. Bratescu.

11

ri 1,,-I. 1 ) %1 C

1 . ..., ' .

,. I I

1

?.........----..

i r.

,19a..:.' 1- ---

- ....-

1 )1

, -=.---"1.--;,_ -----/ '".. I"

i."--.7*-------.----- ----i. ...1, I

416

www.dacoromanica.ro

indoiala ma desorienteaza putintel, in ce priveste constiinta mtaunitara de mine insumi.

Academiile acestea au existat pretutin leni, si este interesantacum, in ajunul represintatiilor teatrului lui Goldoni, ca in Ve-netia au stat alaturi : cele mai bizare, cele mai curioase, in cepriveste numele, cele mai glumete, dat fiind spiritul venetian,din aiociatiile academice, si Goldoni, care este o energies sivioaie si prietenoasa chemare la realitatea contemporana. Pe deo parte, academicienii si, pe de alta parte, furtuna populara ateatrului lui Goldoni, despre care o sa ma ocup intro alta con-ferinta, Luni, la Fundatia Dalles. A 2ademicienti acestia existauinca in secolul al XVIII-lea si erau incunjurati de simpatia, destima, sau macar de curiositatea publica : era un titlu de onoaresa faca parte cineva din asemenea asociatii.

Dar a'aturi se intemeiaza o alta literature italiana. Literaturaaceasta Italian& care era buna si pentru Florenta si pentru Romasi pentru Venetia, putea sa fie buna si pentru Neapole, aceastaera literature cuiva, care a avut un foarte mare nume si a fostpreferat in anume moment lui Alfieri, din causa puritatii limbiilui : Metastasio, care nici nu se chema asa, ci isi luase un numedin antichitate, si el era tot asa de bine venit cu operele saledramatice si la Viena, pe vremea aceia un oras cultural pe treisferturiItalian, cum era orice centru itallan, care nu avea intensitateaaceasta de viala culturala italiana, pe care o avea capita laHabsburgilor. El s'a si mutat la Viena, a stat mult acolo : legaturalui cu Italia era nula, si nici n'a umblat dupa dansa ; el plutiaintr'o lume care trece cu mult peste raporturile vietii contem-porane. Evident versurile acelea mid sant foarte bine facute.Greseli,ceia ce se numeste in materie de literatura : greseli -, care auaceiasi valoare ca si greselile in materie de istorie sau in do-meniul politicei, fiindca, odata ce este vorba de om, toate lucrurilesant foarte relative -, greseli la dansul nu sant, versurile lui santimpecabile, cugetarea lui rationale este desavarsita ; numai cataceasta nu este poesie.

Nu se poate spune de ce un lucru este poesie si de ce altlucru nu este poesie, cum adese on se intampla ca, si in ma-terie de stiinta si istorie, nu poti spune de ce anumite lucruri,foarte bine facute, nu sant ceia ce pretind a fi. Nu voiu uitaniciodata pe batranul anticar din Iasi, Kupermann, cu totulnecunoscator in materie de filologie, care, dorind sa aiba un marecastig, s'a adresat raposatului Philippide, om foarte scortos, si I-acerut sa-i faca o carte de dever mare. Philippide s'a apucat si afacut o colectie de nume, dupa norme cunoscute numai de el,si a intitulat-o gramatica" ; s'au anuntat toti profesorii de limbaromala ca exista o gramatica datorita unui cercetator foarteserlos, de multe on nou, insa nimeni nu s'a grabit s'o cumpentru ca nu era de cat o culegere de nume bine. "oranduita.

Kupermann s'a gasit in situatia in care ne gasim not fata de

3

.

$1.

www.dacoromanica.ro

anumite opere de literatura, de arta, de stiinta. Ce argumente saduci ca sa dovedesti ca lucrarea nu corespunde titlului? El s'apresintat la Philippide, i a ardtat carted si a spus : Aceasta estegramatica ?" Tot asa ne putem opri inaintea lui Metastasio.Aceasta poesie a lui este poesie 7 evident ca el n'ar spunenimic, dar not putem spune cu toed hotararea ca aceasta nueste poesie.

De aceia, ce revolutie a lost in Italia, cand s'a intors Alfieri,care stia numai piemontesa lui si francesa obisnuita la Curteadin Torino si care fusese ofiter si-si parasise rangul in armataunui rege despre care credea ca incorporeaza idei anti-italiene si deun conservatism anti-uman, si care o bucatd de vreme vindeacai englesi in Italia, cand el s'a intors la vechile izvoare aleliteraturii italiene , care, aceste vechi izvoare, Dante, Petrarca,erau considerate atunci ca lucruri de trecut, incapabile de ainspira presentul. El a invdtat italieneste de la acestia, pentru caa inceput prin a fi un om care nu stia toscana si, dupe ce ainvatat limba in care trebuia sa scrie, a alcatuit acele acImira-bile tragedii, prin care s'a introdus in tineretul italian simtulinaltelor ideal morale si al datoriilor cetatenesti, care, acestea,legate de mandria si independenta nationals, sant scopul din urmaat oricarii societati umane, pentru care pans la eel din urmatoti trebuie sa se sacrifice, oricare ar fi urmarile.

Si, atunci, din bieti oameni ai secolului al XVIII-lea el a facuteroii micdrilor revolutionare pentru libertatea Italiei, care santcea mai pretioasa mostenire pe care marii Italieni din secolulal XIX-lea au lasat-o urmasilor lor, earl nu pot incuraja, inniciun chip, puterea care tinde catre suprimarea independenteiStatelor si liberta`ii natiunilor.

Iata ca astfel a inviat literatura italiana. Inviase odata din copiereain limba latind a operelor antichitatii clasice, in epoca Renasterii,dupe care insa instinctul adevarat at poporului italian, admira-bilul lui bun simt, care este si un superior simt artistic, a facutsa vine, cu vechi subiecte cavaleresti francese, sau vechi amin-tiri de cruciatd, Orlando Furioso" al lui Ariosto si GerusalemmeLiberate' a lui Tasso, care sant o protestare impotriva spiri-tului strain cuorins intr'o limbs care este pentru Italienii mo-derni o limba totusi ajunsa strains. Prin urmare, cum, odinioara,impotriva latinismului de pure imitatie al Renasterii s'a ridicatsecolul al XVI-lea, ca sa sufere el insusi infrangere prin pas-toralele lui Marino si prin literatura de Academie din secolulat XVII-lea, tot astfel contra literaturii iesuite, contra litera-turii de abati, corespunzatoare cu ce se facea in Franta inaceasta vreme, s'a ridicat, personificata in Alfieri, aceasta nounliteratura care a fost, ca orice literatura buns, un mijioc deinviere a unei societati si de indreptare a ei pe caile cele bune.

4

Si

www.dacoromanica.ro

Venetia lui Goldoni.Desemn (dupd o veche gravurd) de El. Bratescu.

www.dacoromanica.ro

5II.

Alfieri evident ca nu cunostea literatura populara italiana si nupreMia aceasta literatura, care astazi se aduna cu o deosebitagrija, fiindca pretutindeni poesia populara este pe cale de dis-paritie sau se continua prin produse influentate de carturari,care sant adese on cea mai odioasa incercare poetics pe caresi-o poate inchipui cineva. Poesiile din timpul razboiului nostrusant de o inferioritate care le apropie foarte adese ori de ridicul.

Acum poesia populara italiana se pretuieste, si ea merits si dinalte doua puncte de vedere. Intaiu, ftindca intr'insa traieste violacea veche si profunda a semintiilor din care s'a alcatuit poporulitalian. Poporul italian este astazi de o unitate de spirit perfecta,care se supune unor indrumari ce au adus natiunii si Statuluifoarte mult bine, din care cause, daca ar ajunge sa nu mai fieaceste indrumari, acelea n'ar putea fi parasite, de oare ce ceiace a fost ordin in anume moment, a devenit foarte rapede uninstinct, capabil sa supravietuiasca oricarii dictaturi.

In vista veche italiana, Ligurul de la Genova, coboratorliCeltilor de supt munti, acei ai caror stramosi au fost HenetiiIliri, asamanatori cu Ilirii din Peninsula Balcanica si Iliri deacestia se gasesc si aiurea pe coasta rasariteana a Peninsulei, apoidescendentii acelora cari odinioara fusesera Greci din Grecia Mare,in regiunile Neapolului, langa acei Sicilieni in cari s'a amestecatsi sangele fenician de odinioara si pe langa aceasta, si sangearab, Toscanii in cari traieste Inca rasa etrusca, se vad a fi semintiiasa de deosebite, contopindu-se pentru a alcatui poporul italian,dar care au pas'rat caracterele sufletesti de la inceput. Cand estevorba de exprimarea in literatura si in arta, nu este exact acelasispiritul de pe coasta Marl Tireniene la Nord sau a aceleiasi Marila Sud si ceia ce se poate intalni si la Nord si la Sud pe coastarasariteana a Peninsulei Italice. Este o intreaga Italie locala carea disparut supt toate raporturile, afara de raportul antropologic,si care traieste in inspiratia speciala a diferitelor regiuni.

vedeti d-voastra, este o foarte mare deosebire intre noisi Italieni, cari ne asamanam supt atatea raporturi si cari, cumspunea foarte bine d. Onicescu, am format impreuna o unitateetnica, pe care au rupt-o navalirile barbarilor de odinioara, dela inceput, al caror renume nu poate fi transmis unor civili-satii stralucitoare care au venit pe urma, oricat intercalareaacestor civilisalii ni-ar iena pe noi putintel, in dorinta de aintinde mana Italienilor. S'a rupt legatura dintre noi sl Italieni,in regiunea Alpilor rasariteni, unde Friulanil, in legatura cuLadinii, cari, din Italia, din Tirolul ramas german, din Elvetia,represinta alts forma romanica, foarte apropiata de noi;legatura a fost rupta acolo. Daca rasa noastra va avea noroc,legatura trebuie reluata acolo, si greu nu va fi, pentru ca inpartite Friulului se saluta oamenii cu Ce faz to ?, care nu este

_ Aiei,

I

www.dacoromanica.ro

6decat Ce tu? al nostru. Prin urmare ramasitile poduluidaramat sant, si trebuie numai arhitecti, mai putin supusi tuturorispitelor, nordice pentru unit, rasaritene pentru altii, pentru cadin aceste elemente, de foarte buns marmora antics, sa se res-tabileasca legatura.

Dar este o deosebire intre dansii si noi, in ce priveste poesiapopular& si iata care. De sigur, nici noi nu formam, de altminterica orice popor , a crede contrariul inseamna a accepta elementeleunui rasism de contrabands, care nu are nimic stiintific o rasaantropologica ; santem alcatuiti si noi din elemente care yin din maimute parti si am creat o sintesa nationals, care este foarte stranslegate. Dar la noi legatura intre oamenii de pe Crisuri si cei de lavarsarea Nistrului este facuta prin elemente pe care Italienii le-aua vut mutt mai putin ca noi: este vorba de ciobanul transhumant,ciobanul care-si are o locuintd de iarna si una de vara, care mergede la munte la balta si de la balta inapoi la munte, care pleacadin regiunea de la Saliste si ajunge in vile Dunarii, sau pleacadin Ardealul rasaritean, trece pe la Bretc in Moldova, strabateMoldova, ajunge dincolo de Nistru, patrunde pans la Bug cuturmele sale si pans in regiunile Crimeii, unele elemente des-facandu-se pentru a ajunge in margenile Marii rasaritene aAsiei, unde sant sate romanesti asezate pe raul Amur, pe carele-au gasit prisonierii nostri. Prin urmare noi avem o singurapoesie popular& pe cand Italienii au mai multe. Cantecul cio-banului nostru a adus unificarea literaturii populare. Acum si inItalia este transhumanta Apeninului, insa rolul jucat de transhu-manta in Italia este foarte restrans, este mai mult o amintireistorica decat marea realitate, care, in ciuda masurilor pe carele lu a olinioara Austro-Ungaria pentru a impiedeca legaturiledintre Ardeleni cu Romanii de aici, a trait pang in timpurile noastre.

Cred ca este de ajuns pentru a servi ca introducere la pre-sintarea si explicarea unor bucati de poesie italiana, care mi separe ca merits atentia d-voastra si prin frumuseta lor, pe caretraducerea mea n'a putut-o reda in intregime, dar merits Siprin unele asamanari, adesea batatoare la ochi, cu poesia noastrapopular& si merits, pe Tanga aceasta, prin inaltimea de gandire,prin puritatea de viata morals si prin caracterul sincer al sen-timentelor care se oglindesc intr'insa.

Acum santeti fare indoiala asigurati ca o conferinta despreliterature populara nu va avea caracterul acelora, romantice,poetice ele insesi, care au adus atata paguba chiar conceptieipoesiei populare. and auzia cineva de poesia popular& se feriacat putea, pentru ca stia ce poate astepta : strigate de entusiasmnecritic si oarecare exercitii de retorted, mai mult sau mai putintalentate. l u imi aduc aminte de cea d'intaiu initiare univer-sitara in cunostinta poesiei populare, pe care ni-a facut-o, laUniversitatea din Iasi, cineva care poate mai traieste foarte batranin America, caci s'a refugiat acolo, impreuna cu o nersoanacare nu era sotia sa si impreuna cu casa Teatrului National, al

: fact

.

.

www.dacoromanica.ro

Din vechea Venetie.Dupti o gravurd, de El. Brateseu.

www.dacoromanica.ro

7carui director era, Andrei Vizanti, care, inainte de catastrofalasa escapade, incepea, la Universitatea aceia din Iasi, cu un glas gros,care iesia fireste din enorma sa fiinta grass, cu infatisare aramiein ce priveste fats, asa : .Poesia populard ca o pasare carezboara din craca in craca". Restul nu ne mai interesa, fiindca sepierdea in niste declamatii vagi, care nu puteau avea niciovaloare, supt niciun raport.

Cu cat talent, mai tdrziu, neultatul Delavrancea a facut injurul poesiei populare consideratii, de un caracter literar ro-mantic, foarte interesante, dar in afara de ceia ce pretinde ometoda stiintifica, pe care trebuie s'o adoptam cu totii si, candn'o stim d'inainte, trebuie s'o invatam I

Apoi poesia populara a cazut in cealalta extrema : a devenitdomeniu al filologiei si prin urmare servia pentru ca sa seculeaga ceva, dupa cele mai stricte norme filologice, din gura can-taretilor, cart trebuiau sa spuna poesii populare, pentru ca altfelii astepta cea mai teribila pedeapsd. VA puteti inchipui, un tanarsau o batrand femeie, care isi amintia zilele cele bune, inainteafilologului, care yenta cu instrumentul sau ca sa vada deose-birile de sunet, fara sa se is insa musica, adanc legate depoesia populara : dacd iei deosebirile dialectale, cu atat mai mutttrebuie sa iei acea musics, prin care se determine caracterulinsusi at cuvintelor intrebuintate. Oamenii, de frica une ori, auputut aduce chiar o poesie populara pe care n'o cantaseraniciodatd, numai sa scape de cerere. In felul acesta, in nouaceata stiintifica au putut intra si oamenii cei mai lipsiti de gustst mai straini de rasa noastra. Un culegator ebraic, Mihail Canianu,din Botosani. om vioiu si inteligent, a dat poesia moldoveneascaintr'o limba at anti taranism" avea o umbra de perciune.

Poesia populard nu trebuie sa fie tratata nici retoric, nicistiintific, adeca in asa fel incat se distruge cu desavarsire, atuncicand ajunge sa fie in serviciul filologilor.

III.Acum imi veti ingadui sa caut elementele care pot sa-mi

fie folositoare pentru intelegerea acestei poesii. Natural ca voi ure-leva intr'insa partea care se asamand mai mutt cu propria noastrapoesie. In acest domeniu, vett vedea ca sant lucruri ce trimetla o inspiratie care este fara indoiala foarte apropiata de ins-piratia noastra. Unele din bucatile acestea incep chiar cu frunzaverde", atat de caracteristica la not. Altele n'au acest inceputcare distinge poesia populara romaneasca, dar in cuprinsul forele a mintesc o inspiratie pe care o cunoastem.

Iata, de exemplu, natura insasi in legatura cu sentimenteleoa menilor :

De-ar putea copacii sa vorbeasca,De-ar fi un graiu in fiecare frunzaSi apa Mari-ar fi sa inegreasca

'n ierburi tot condeie sa se-ascunza,De-ar fi in fiecare craca o scrisoare,Ti-ar spune: inima de ce ma doare,

1

www.dacoromanica.ro

8De-ar fi in fiecare craca un ravas,Atunci numai tot dragul spune-ti-as.

Daca nu v'as fi spus ca este o poesie italiana, ati fi indemnalisa credeti ca din cine stie ce colt al Romanimii a rasaritaceasta poesie.

Moartea este in legatura cu iubirea, intocmai ca in poesianoastra. In iubire, sfiala de a declara iubirea, omagiul carese aduce, durerea, adanca parere de rau pentru lipsa iubituluisau iubitel, in privinta aceasta e o observatie de facut in ceiace priveste femeile, care cants in Italia mai mutt ca la noidesnadejdea, pans la ideia mortii care urmareste pe acei cari-s'pierd iubirea, dar moartea insasi se transforms, capata un anumesens de indltare, pe care vulgara noastra moarte obisnuita nupoate sa-I alba.

Iatd poesii privitoare la moarte :sSi voiu muri, iar tie ce o sa-ti pese 1

cruces mi-o vor duce inainte,ji vor suna halal de clopot dese$i -mi vor canta incet Molitfe slinte:Pe Martin intins'or sa ma leseVoiu sta cu ochi 'nchisi, cu mani prinse cuminte,$i-atunci vet zice poate, acum m'am inselat,Atata se cuvine la cine m'a lasat I

Sau:lubire, daca vrei, mormantu-mi sapa$i du-ma 'nuntru pentru ingropare.La anul, vezi-mi oasele din groapa$i fa din ele zaruri, daca-ti pare.$i, cand te satura de-atala jot,lea zarurile si le-arunca 'n. foeOri, cand satura de-asa jucare,lea zarurile si le arunca 'n Mare.

Bucata 'este in' volumul mien a [Burl de alta, care infatiseazaomagiul frumusetii intr'o forma deosebita, si totusi cu caracterpopular, care corespunde iardsi cu poesia noastra populara.

Ce mandra esti to Lunea dimineata,Dar si mai mandra Martea esti la fata ;tar Miercurt pare c'ai fi chiar o craiasai Joi o stea din ceruri luminoasa,

Vineri trandafiri fara de spin,lar Sambata cuvintele nu-mi yin.Dar, cand te faci Dumineca gatita,Nu poi cu tine fi asamuita.

Sa .nai cautam insa cateva din cantecele de moarte, pentru ca,iardsi. in fata for si punem altele de un caracter deosebit si care ras-pund unui dor pe care noi it cunoastem foarte bine (in treacat va potspune ca asamanarea cu not se gaseste nu numai in frunza, darsi in unele superstitii) prin cantecul invocand frunzele sau florile.

Foaie verde foi de in,Decal sa-ti raman strainAr iesi din ape vin,Aur ar iesi deplin.

Lasa aurul sa vieM'am nascut sa-ti fiu sotie;

.-, -

-.1.-. 4

,,

'

. I : ,, :,, ,, ,, i, l,,/j I I' ; ." ' ; " i'l,''

: . , ,., 1 : .f ::.i .,,': .; . . p /1 rtI.$i, 0? , 12,10 V ; 7

i 1' ' ,1 /i I;' ,5 4,;ii' .1",.. (

, , -...

,

I, 5, u: i

'f 4, t: i , ;' , i t

.,,,, , e,,,,,.. . ,1

iIt` h ''`' ' 'i , 1 ':, CR.14- , ,; a ri ri..f.',.. ,: r.-, Lei .. ,

. ,,.

i A -4..

; "" ' 1-'e ' Td1 4

t.

; . .1

-

www.dacoromanica.ro

_ Jilintrii.A.:

--t,EN'I lip, vrInmonfo.

Basilica S. Marco.Desemn de El. Bratescu.

,111.

iq2)Vie; 1

filW11] 1111. I t

'Eli .1111.::

kola 0. iAN + lifilitiol 11

www.dacoromanica.ro

Lass aur sa se poarte IM'am dat tie pan' la moarte.

iata pans si deochiul :De n'ai vrut sa ma deochi,De ce m'ai privit in ochi;Ca mi-a fi carat de cale :Nu umblam urmele tale.Dar acum, cand m'ai cuprins,DupA tine umblu 'ntins,Cand mi-ai pus in suflet dor,Dupa tine-s calator.

Se intrebuinteaza pasarile si soarele insusi pentru a servi lu-birea, ca si la noi, in pornirea aceasta naturals. Caci, in mo-mentul cand se simte cineva stapan pe iubire, este stapan si pelume si chiama toata lumea in jurul lui, cu soarele, cu luna, custelele, cu florile cu pasarile :

De rn'as face pasdrea,Cu aripile-as sburaA zbura peste ogor,Unde-i dansul muncitor

zbura ca o pribeaga,Cat e ziva lui de 'ntreaga.

Wand linia aceasta a poesiei de durere pentru iubireapierduta si de moarte, cand se intalnesc si alte lucruri, cum sepresinta si omagiul :

0 casa vreau in miez de MareNumai de pene de paun,Cu scarf de-argint, de aur careDuc la balconu-i, vis nebun

cand acolo vei iesi,SA zica top ca-i zori de zi 1

tot ca o inchinare :Ti-or aduce inchinareliatru soli din depdrtare ;Cel d'intaiu in prag va sta,Altul va ingenunchia,Unul man'a sarutaCel din urm' a cuvanta :

trimetCava

ca inchinareiarbd esul are,

Cate picurl sant in Mare,Cat nisip e 'n fundul lor,Cate pdsdri tree in zbor,Cat e soare calator,Cate flori in luna Mai,Isr, atatea cand le ai

mai multe, dace vrai".

Alaturi de chemarea aceasta a soarelui :0 Soare, ce te duct $i te tot ductSi drumul intr'acolo it apuci,De poll sa ma ajuli, o Soare, ma Oita!Pe tine n'am vazut, pe dansa o saruta.

Yt

$1

Si-as

I latd,

,Si,

Si

9

www.dacoromanica.ro

10

0, Soare, unde-s munti 'ntunecoSi,Saruta ochii negri si frumosi.

Oar moartea revine si imbie a doua zi :Cand voiu fi pe nasalie,Dragu-mi va purta facile,Cand in racla eu voiu sta,In biseric' a infra,Si, de-or plange plansul greu,In sicriu voiu bade eu,ci, de-o rade el de mine,Eu voiu plange si mai bine,lar, de-o zice de iubire,Vesnica mea pomenire I

Eat in sfarsit bucata cea mai intinsa cu privire la moarte :A vrea sa mor de-o moarte cum nu mori ;P. vrea sa mor si sa inviu in zori.As vrea sa mor si tot n'as vrea sa mor ;As vrea sa vad ce-i jalea tuturor.As vrea sa mor, si moartea tot n'as vrea;As vrea sa vad cum plangeti moartea mea.

vrea sa mor sa privesc din scarsPe cine dintre voi sicriul imi coboara.As vrea sa mor si, totusi, cand m'oiu duceSa vad pe cine-o merge 'ntaiu cu sfanta cruce.

Foarte dese on desperarea nu merge insa 'Dana la ideia mortiisi, in loe sa se invoace nasaliile si slujba funebra, intervin ingeriidin raiu, cart au presidat iubirii de odinioara :

Atata vreme muti am stat,Acum cuvantui ni s'a datVenit-au ingerii de susi pacea

Veniranoastra ni- au adus ;

ingerii din Raiuinima din nou dai,

Venira ingerii la noi,;SA ne iubim iar amandoi,

$i ideia drumului nesfarsit, a lumii pe care o lea cineva in pieptin desperare, ideia aceasta este dominants in toata popularitaliana :

Ci, de ma Iasi, eu nu to las,De mergi, voiu merge pas cu pas,De treci si Marea, Marea tree,De pleci prin lume, si eu plec.De treci si Marea tot plangand,Plangand va trece al Mien gand,De treci plangand fara noroc,Cu tine-oiu merge 'n orice toe.

imi veti ingadui, inainte de a ispravi, sa culeg, fara a be punein legatura cu ideile dominante, si alte bucati pe care cred caar fi pacat sa nu le cunoasteti. lata, sant in aceasta poesie cantecede dimineata si de seara. Cuvantul de serenada, care amintesteseara, s'a introdus si in romaneste, dar nu s'a introdus si

As si

i mi-o

,

www.dacoromanica.ro

Palatul ducal si basilica S. Marco.Desemn (dupa o fotografie) de El. Bratescu.

www.dacoromanica.ro

11

cantecul de zori, care nu este in obiceiurile noastre si careeste mai rar decat cantecul de seara, care se intalneste latoate popoarele. Lucrul s'a pastrat in Italia : la Venetia si acumse trezeste cineva de-odatd, dacd este intovarasit de o persoanamai tanara, cu cantece supt fereastra. Se recomanda, ca mani-festare de refus, a uda cu apa pe cantareti. In Portugalia petirease face asa : se duce cineva supt fereastra si cants acolo,- clima este mai caldd, asa incat si iubirile de lama pot fi ser-vite in felul acesta - : cants o seara, doua, tr i, o saptamana, sinu apare nimeni la fereastra, dar vine si seara cand este poftitcantaretul inauntru de mama, tata, de toate rudele si se face si lo-godna, care logodna nu se poate decat dupd stagiul acestasupt fereastra. La Francesi celalt cantec, de dimineata, se chiarnaaubade, cuvant in care se pastreaza albus latin, in locul uratuluicuvant blanc imprumutat de aiurea, dar alb se mai pastreaza numin aubepine, in aube pe care o poarta preotul, in aube du jotar aubade vine din Sudul provental al Franciei.

Acuma, iata o serenada :Casa Vara de luminii fereastra vaduvita,

Linde esti, dulce ispita,Dorule, cui te inchini?Piing pietrele pe drum,Pe cand eu visez acum1.a fereastra luminata,La fereastra de-alta data I

ySi alta de noapte :te culca : noapte buns I

Fie-ti patul viorele,Capataiul tau de stele$i pe ochi raze de lung I

Sau o aubade, cand iubita se trezeste :Cand te scoli din patul tau,Soarele rasare 'n cale,Ingerii lui DumnezeuLeaga nojitele tale,

Dar este aici inca una de dor pe care n'as urea s'o las :Randunica, to ce zbori,

intre calatori,Spune-i c'am ramas doritaCa mioara ratacita,C'am ramas prin locuri crunteCa un pom trasnit in frunteC'am ramas singur in luptaCa un porn cu craca ruptaSpune-i c'am ramas uitataCum e iarba cea uscata.

Dar poesia poporului Italian est e price si de glume, din careasa voiu cell cloud :

Alla.'

i

www.dacoromanica.ro

12

Inima to mi-ai furatNici macar n'ai intrebat ;Daca mi-o cereal cu bine,

&dem eu de la mine.a doua :

si -am venit a cumpara :Ochii doi ti fura.Ca n'am bani sa-i fi plant,Precut nu 1-am socotit.N'am nici galbeni, n'am nici lei,Sa platesc eu ochii tei ;N'am ce bani a-ti numara,Ci primeste-mi inima.

Cu aceasta am ispravit, de si m'ar ispiti si alte bucati.Traducerea aceasta cere o explicatie, pe care sa-mi dap voie

s'o pun in legatura cu timpurile de acum. Traducerea am facut-oin zile foarte triste din viata mea. Era marele razbolu pierdut denot ; eram singur in Iasi, despartit de tot! ai miei, cart merseserala Odesa, poate ca sa moara de foame, fiindca, daca nu seincheia armistitiul, ar fi ramas fara bani, toti, de la saptezeci deani pand la copilita cea mai marunta ; eram intro singuratatedesavarsita, incunjurat de oameni can pierdusera orice in-credere in resultatele razboiului nostru de drept, acea increderepe care luptatorii nostri tarani au pastrat-o intreaga pans lasfarsit. In astfel de imprejurari, scoteam foaia mea NeamulRomanesc" si rascoliam prin cartile unei biblioteci de studenti,fiind gazduit intr'acea casa de unde studentii plecasera, dar nuplecasera si insectele din 01.0. In imprejurarile acestea luam cartilede acolo si din cand in cand traduceam. Asa am ajuns latraducerea acestor bucati. Ele au fost tiparite intr'o brosuricade atunci, pe care era natural sa n'o ceteasca nimeni, dar autrecut multi ani, si sant iarasi vreo cincisprezece ani de candcineva a adunat toate versurile mele si toate traducerile mele,intr'o carte aparuta la Craiova : Din opera poetics a lui N. Iorga".Elevele mele de la Valenti -de-Munte aduna azi, toate versurilemele risipite, pentru a-mi face un omagiu placut, dar nu voraparea inlauntru si traducerile.

acum, si apropierea cu timpurile noastre. Daca va finevole, eu voiu face din nou tot ceia ce am facut atunci, cuaceiasi credinta si aceiasi hotarare, dar cu aceiasi vole bunspe care am avut-o atunci.

'1i -o

i-aq

Iata,

si

Si

www.dacoromanica.ro

El.

deB

rale

scu.

;1'1 oliiiilii ',,,"i

/ i

4.1.11

11.1

I

l1 .,, ,/,;/ I:0

I:10

I

1

0

1--

1111

1,1111:1

'11'

1 0,

---'-

1

ll!

i

1

lip'I,

1 j

:...1.),11A

liiii11.01111,1#1,1111111;ii,':

1,11-1

pig

1III

1 l .

I

II

ii

V'0,11191111t.i j :

I.

!I:

1

(It

:

?.1

I'111-

11

I:

C

San-Giorgio.Desemn de El. Bratescu.

I I

O

O

www.dacoromanica.ro

Despre teatrul lui Goldoni(Conferinti la 20 Mart.)

Doamnelor si domnilor,Compania Goldoni din Venetia ni face placerea si onoarea de

a ne cerceta. Compania aceasta, alcatuita din mai multe corn-panii venetiene, face un drum care nu atinge numai capitalaRomaniei. Nu stiu unde se va merge mai pe urma, dar s'aoprit la Belgrad si ceia ce vom vedea si auzi noi a fost pre-sintat acolo publicului Jugoslav, care a a vut mai multa greutatedecat noi sa inteleaga comedia lui Goldoni, pentru care se cere,nu numai o pregatire deosebita istorica si literara, pe care foartemulti de la noi o au si care se poate insusi fara mare greutate,dar, pe langa aceasta, se cer doug lucruri, care aici la Bucu-resti sant si la Belgrad nu se puteau cere. tntaiu, o oarecareasamanare de temperament. La Belgrad este o democratie rurala,peste care s'a asternut pe urma o burghesie, care este de originemacedoneana romaneasca. Aristocratie in Serbia n'a existat, pecand aici avem a face cu o societate care este compusa dintr'oaristocratie care n'a murit, dintr'o lume oraseneasca a vand tra-ditille sale, si elementul rural, supt unele raporturi din nenorocirenule, joaca acelasi rol ca in Serbia.

Dar in afara de faptul ca noi ne simtim sufleteste foarteaproape de Italieni in genere si in special de Venetieni, de cartne despart in Italia anumite populatii, care sant inca mai apro-plate de noi, in Friul, unde se zice : ce Jaz to ?, cand vrei saintrebi pe cineva care este starea lui de sanatate si multarniresufleteasca, si acolo santem aproape la noi, dar aici, in afara deasamanarea aceasta de temperament, din care causa nu stiu cumse stmt Venetienii la noi, dar noi ne simtim acolo ca acasa, cumonumente pe care in imprejurarile in care am trait nu ne-aminvrednicit sa le avem, cu legaturi de convert, la care n'amputut tinde, dar, in ce priveste acea familiaritate asa de placuta,acea unire intre top membrii aceleiasi societati, care face caintre patrician si un descarcator de carbuni de pe un vas sa fielegaturi asemenea cu care nu se vor intalni nicairi in nicio societateintre deosebitele clase sociale, in afara de aceasta este asama-narea de limb& Prin urmare nu vom fi mirati, si ienati putintel,cum declara foala francesa din Belgrad, dupa ce s'a auzit dia-lectul venetian, atunci cand, in locul limbii toscane, se va auziuna din cele mai dulci vorbiri dialectale pe care le presintaItalia.

www.dacoromanica.ro

14

Asa fiind, si ca o multamita pentru ca ne cerceteaza si pentrusentimentele pe care fara indoiala ni le poarta, not nu santemo capitals oarecare inscrisa intr'un program care cuprinde maimulte si pentru asamanarea de temperament si asa de mareaapropiere de limbs, si pentru acele sentimente fata de Italia, pecare d. Onicescu ieri le-a expus cu atata caldura, alunecandputintel intr'un domeniu politic, in care si eu sant gata sa alunec,dar cu oarecare asigurari de reciprocitate, prin urmare, din toatemotivele acestea, eu am crezut ca este bine sa-i primim cumde sigur nu vor fi primiti nicairi aiurea. Vom cauta sa facemasa, incat sa nu putem fi invinsi de nimeni si supt raportulcaldurii in ea insasi si supt raportul sinceritatii care se cuprindein aceasta caldura, fiindca in momentul de MO sant atatea calduriartificiale, cu care nu intelegem a rivalisa, de oare ce avem cevamai bun decat aceasta.

Am socotit ca o explicatie a lui Goldoni, data de un Romancare a trait asa mutt din viata sa si momente asa de fericite inVenetia, cate am trait eu, care este legat de toate societatile careexists in Venetia, caci nu este niciuna cu care sa nu am contact,ramanand insa deplin Roman, nu numai atunci cand este aici,in deosebire de alte persoane, care, dupa locul in care se afla,au sentimente care se schimba, am socotit ca este bine ca unRoman, in situatia cu totul particulara in care ma Wsesc eu, savorbeasca despre Goldoni si mediui lui Goldoni, fara care nuse poate intelege acest mare comediograf, aceasta intrupare asufletului venetian in secolul at XVIII-lea, intrupare mai deplinadecat o poate face pictura, care veti vedea indata ce represintasi de ce suflet este animata.

Mi s'a parut ca aceasta explicare a lui Goldoni si in ce pri-veste persoana sa, opera sa si mai ales mediul sau, ar trebuipusa alaturi cu explicatiile care vor fi infatisate de acela careconduce compania. Natural ca el o va exotica dintr'un punctde vedere care este punctul de vedere venetian, iar eu voiuface aceasta explicatie dintr'un punct de vedere care este alnostru si, fara sa fie deosebire intre ele, sant fara indoiala ele-mente care se interpun de la sine, pentru a aduce o intelegeremai deplina.

Aceasta, in ce priveste partea introductiva a acestei conferinte,dupa care va urma, in cele trei zile urmatoare, presintarea tea-trului lui Goldoni. Vor fi receptii, dintre care una este organisatade Liga Culturala si va fi, poate, si o incercare, foarte modesta, de aarata artistilor din Venetia felul cum intelegem not pe Goldonisi cand it infatisam pe scena. Hangita lui Goldoni va fi renre-sintata, intr'una din zilele urmatoare, de trupa Ligii Culturale.Fara indoiala, vom cere toata indulgenta acelora can sant de-prinsi si Cu imorejurari mai bune si cu o specialisare, pe caremica noastra trupa n'o poate avea, vom cere indulgenta forpentru toate lipsurile din aceasta represintatie.

Ce era Venetia secolului al XVIII-lea, pe care o intrupeaza,

-

www.dacoromanica.ro

Din vecheaYenetie.Desemn (dupd o gravurd) de El. Bratescu.

www.dacoromanica.ro

15

Mai deplin decat oricine altul, Goldoni ? Aici sa -mi dati vole sacombat si inaintea d-voastra, cum am facut-o acum doi, trei aniin Paris la Sorbona, o legenda dela vorabild Venetiei dinacel moment, care legenda aceasta nu se intemeiazd absolutpe nimic, ci vine de la neintelegatori si calomniatori, mai multde la neintelegatori, decat de la calomniatori, si care legendaeste crezut poate, in oarecare ,masura, si de unii Venetieni,can vdd caderea si scaderea Republicii Venetiene, cu untrecut asa de strdlucit, o vdd in colori mult mai negre decat acelea,abia cenusii, pe care le-ar putea admite cineva. Legenda aceastaam combdtut-o in acele conferinte de la Paris care au fost sitiparite si din care partea a treia a si aparut si in revista meafrancesa si deosebit : Venise a !'poque moderne", care este omodesta carticica aproape necunoscuta la Bucuresti, cum santnouazeci si noua la suta din lucrarile pe care mi le ingaduiu ale face. Dovada cea mai puternica este ca aceasta lucrare a tre-buit sa fie impartita in dreapta si in stanga, pentru a scapa deo povard. Lectiile cand le-am facut si cartea cand am scris-on'au fost o povard, ci am inteles sa dau elemente de explicatiesi chiar elemente de restabilire a dreptalii, care acelea m'au in-demnat sa ma ocup de Venetia, in toate perioadele istoriei sale.

In aceasta lucrare a mea din 1933, eu presint legenda si, dupdce presint legenda, dupd aceia drat cat este de putin intemeiata.Vedeti, lucrul pentru Goldoni are o important& Goldoni nu esteun produs intamplator, care s'a nemerit sa rasara intr'o societatedecazuta. Teatrul acesta este profund sanatos, mai sanatos decatcomedia veche si comedia noua din Atena, mai sanatos, in uneleprivinte, si mai distins, mai nobil, decat teatrul lui Moliere, atuncicand el nu tinteste catre operele clasice, cand se pierde in farsa:niciodata Goldoni n'a crezut ca trebule sa dea farsa, pe care adespretuit-o. Teatrul acesta este, supt multe raporturi, mult su-perior teatrului frances de comedie din secolul at XVIII-lea. Co-media francesa din secolului at XVIII-lea este supt Moliere, multsupt Moliere, este foarte vioaie, sprintend, spiritual& dar nu elegata de o anumita societate, de o anumita stare de spirit: esteun lucru abstract, in care numele personagiilor si felul cum sedesfasoard actiunea, se pot transmite oriunde. Si un scriitor rusdin secolul al XVIII-lea ar fi putut construi o piesa asa cumse construiesc piesele francese din domeniul comediei in secolulal XVIII-lea, in afara de acelea cu anumite tendinte si carerepresinta altceva.

La Goldoni avem a face cu ceva foarte discret, foarte nobil,foarte clasic in intelesul bun at cuvantului, foarte popular inintelesul eel mai larg si mai miscat, avem a face cu ceva absolutcaracteristic. Numai comedia lui Holberg din Danemarca, cuTinichigiul politician" inainte de toate, numai aceasta comediese poate asamana, nu cu varietatea, fiindca varietatea productieilui Holberg este infinita, dar cu valoarea represintativd, cu celace a dat Goldoni Venetiei, Italiei si intregii umanitati, care do-reste sa aiba in forma de arta oglindirea vietii unei societati.

www.dacoromanica.ro

19

Bi bine, astfel de scriitori, fdra voie am ajuns la o caracte-,risare a lui, astfel de scriitori nu se nasc intr'o societate decazuta.

explicatia acestei judecati, a Venetia era foarte jos suptraportul energiei politice, supt raportul acelor idei libere careaveau odinioara o valoare si care astdzt sunt un element deosandd. Supt raportul moralitatii generale ca si supt raportulvietii politice, se crede ca Venetia era asa si ca ar putea sa cadssupt condo mndrile aspre ale unei societal', cum este societatea euro-peand de astazi, care este sprijinita pe idei de dreptate, pe idei detolerant& pe idei de blandeta, pe tot ce are crestinismul mai ales, petot ce are familia mai sigur, pe tot ce are Statul mai pacific si pe totceia ce are individul mai sigur ca idei directoare, care ideile acesteadirectoare se pot vedea foarte bine in literatura si teatrul tim-purilor noastre ! In ce priveste teatrul, in ceia ce este mai aplaudatla Teatrul National in momentul de fats, asa incat societatea carevine din Venetia cu Goldoni ni da si o leclie, iar unor autoriaplaudati, cu Sevastitile" for si alte productii de aceiasi calitate,acestora li dd o meritatd palma. Comedia se poate face astfel,se poate face, nu desonorand societatea careia-i apart'', prin mo-ravuri care se pot vedea in comediile la care am facut alusie,ci oglindind onest si inaltand viata unei societati, pe care, ca fiual ei, n'ai dreptul s'o batjocuresti.

Dar, deed s'a ajuns la ideia aceasta falsa despre Venetia insecolul al XVIII-lea, aceasta se datoreste faptului ca Venetia acazut. 0 sa va arat intaiu ce spune legenda, pe urma cat estede putin intemeiata legenda, imi pare foarte rau ca persoanelecare ar dori sa stie mai mult nu se mai pot adresa la aceastacarte a mea, pe bunul motiv ca eu imi rasbun pe public, atuncicand publicul nu se intereseaza de o lucrare eu o impartin dreapta si in stanga, pentru ca, atunci cand ar voi s'o alba,sa n'o mai &eased prin urmare voiu arata care este legenda,ce se poate opune legendei si la Paris am convins pe toatalumea, la Paris, unde nu erau dispusi sa fie convinsi ; aici santsigur ca, fara argumentele mete, d-voastra santeti convinsid'inainte si, dupd ce voiu desvolta aceste cloud parti ale conferinteimele, dupa aceia, inainte de a irece la Goldoni, va voiu suggera ince conditii a cazut Republica Veneliei. Acolo, prin conditiilede lupte interne intre aristocratia si democratia revolutionara,Jacobin& este o mare invatatura pentru momentul de fats, nuo invatatura pentru cei cari au patit-o, dar o invatatura pentrucei cari trebuie sa fie destul de cuminti, ca sa n'o paleasca. Peurma, vom vorbi despre Goldoni insusi, va fi mutt mai unor sintelegem lucruri care, fara aceasta, n'ar fi neinteligibile, dars'ar intelege cu mai multi greutate si nu pe de-a'ntregul.

tata ce se spune cu privire la aceasta Venetie din secolul alXVIII-lea : la viata politica in ce priveste manifestatia in afar&afirmarea la care este datoare orice societate politica in rapor.-turile cu strainatatea, care nu poate fl nici amenintari pentrutoata lumea si nici ingenunchiere inaintea nimanui, nici a celuimai puternic de pe lume : a cazut Venetia in mama lui Bonaparte.

:

.

Stitt

www.dacoromanica.ro

Din vechea Venetie.Desemn (dupd o gravurd) de El. Bratescu.

F.

www.dacoromanica.ro

17

Partea a doua, ca in interior era o tiranie cumplita, tiraniaaceasta a unei aristocratii care nu mai avea virtuti, care eraincapabila de a crea ceva nou, care nu indreptatia intru nimicputerea sa, ca aceasta tiranie desgusta sufletele mai vioaie, dincare causa Goldoni a parasit Venetia, Italia, s'a dus in Frantasi a trait, in legatura si cu anumite princese de la Curtea Franciei,care it pretuiau, a trait acolo cativa ani din viata sa si si--aispravit viata departe de Cara sa.

Se zice : Goldoni insusi este martor Ca nu se putea traisupt raportul politic in Venetia. Se creiaza un fel de Venetiede inchisitori, de inchisori, care n'a existat in acest timp, de si aexistat alta data, cand nu se putea indeplini misiunea Venetiei decatin aceste conditii dure, dar absolut necesare. Pe de alta parte, caoamenii nu mai aveau scrupulele pe care le aveau odinioara,de decent& de moralitate : o societate care se lasa atrasa de pia-cerile vietii, si in privinta aceasta se aduc si anumite casuri. Ceera, se spune, o manastire de femei la Venetia?, Era un fel desalon; in care domnisoare, doamne vAduve traiau acolo si puteausa-si primeasca orice fel de visite Va puteti inchipui : in epocanoastra, in care calugaria este asa de strict& ce strigate de indig-nare ca erau la Venetia caluVrite care primiau visitele rudelorsi prietenilor, cari veniau pentru o conversatie cuviincioasa !

Se spune : cum se poate vorbi de o buns viala de familie inVenetia secolului al XVIII-lea, cand acolo era asa-numitul ci-cisbeism", care era un ridicol al timpului ? Acolo se socotia caeste aproape indecent ca o femeie sa iasa intovarasita de sotul eisi atunci trebuia s fie alta persoana care sa se sacrifice, unsacrificiu in cele mai multe casuri foarte acceptabil sa se sacri-fice pentru a intovarasi o doamna, iar, cand se intorcea acasa,indeplinia anumite rosturi casnice, avand grija de haine, de rochii,de gateala, s. a. m. d. Psi inchipuie cineva lucrurile asa, ca si candcicisbeul" ar fi Post totdeauna un om frumos si barbatul un ombatran si urit. Adevarul nu este asa. Dese on cicisbeul" era unom de case, care indeplinia rosturi servile, cum domnisoarele seintorceau, pe vremea mea, de to pension intovarasite de oservitoare, sau soldat, daca tatal este ofiter, intocmai asa eraacest cicisbeu", bine inteles mai bine tratat decat un om de serviciu.

in ce priveste viata casnica, ea era aproape parasita in palatenu se locuia, se cautau modeste octal de locuinta; in careomul se socotia mai liber decat altfel. Era vremea cand in-floriau cafenelele, care joaca un rol foarte important in Venetiasi astazi,'si au jucat si rot politic: pe vremea austriaca era cafe-neaua prietenilor si cafeneaua dusmanilor dominatiei imperiale Siacuma femelle care, in Polonia, odinioara mergeau la. cofetarii,merg la cafenea : toata societatea din Varsovia este acolo si ni-meni nu gaseste ca este lucru imoral.

Represintatiile de teatru erau foarte dese in Venetia in mo-mentul acela si la San-Stefano si Is San-Samuele si la San-GiovanniCrisostomo,- tot felul de teatre 'marunte. Erau apoi locurile unde sedanta acele ridotti" din secolul at XVIII-lea, care erau foarte

:

-

.

.

S. .

.

www.dacoromanica.ro

18

elegante si unde si printii strgini in visits la Venetia, cum a fostIosif at II-lea din Austria si fratele lui, Leopold, duce de Toscana.Cand a calatorit in Europa viitorul Tar nebun Pavel, care pe vremeaaceia era aproape normal, si a venit in Venetia, s'a dat sipentru dansul o mare represintatie. La inceputul secolului veniseun rege at Suediei, regele Gustav, si lards' se observa, cu oare-Care reavointa iata ce laudaroasa si luxoasa era aceasta aris-tocratie ! De un nasture de la haina regalului visitator s'a prinsun colan de perle at unei doamne din Venetia, colanul a cazutjos, si regele s'a aratat dispus sa-1 ridice ; atunci sotul doamnei,ca sa arate ca astfel de perle sant asa de multe incat n'au im-portant& a strivit supt incaltamintea lui perla care cazuse. Ri-dotti" nu represinta altceva decat o ocasie foarte convenabilade intalnire. artistica (e francesul reduit", apoi razboinica re-duta") : si eu am locuit in Calle del ridotto.

Aceasta nu inseamna o societate care nu cauta decat petreceri.in general omul cand este asigurat, cand n'are de elaborat

not forme de vials, asa este facut de petrece si poate fi judecatdupa felul cum petrece.

Se spune : dogele insusi, in loc sa pastreze intepenita demnitatebizantina de odinioara, in loc sa fie o fiinta sacra in sensul Orien-tului, unde caracterul sacru trecea de la boul sacru, de la pisicasacra, de la alte animale tot asa de sacre, la fiinta umana,care rivaliseaza cu animalele in ce priveste caracterul mut alinfatisarii sale, dogele, care era asa de departe de vechiul ducebizantin, se amesteca in societatea aceasta.

Iata acusatiile care se aduc. Raspunsul. In ce priveste activi-tatea din afara, Venetia pastra cea mai mare parte din domeniileei, in imprejurarile acestui tulburat secol at XVIII-lea, cand seschimbau asa de rapede Wile. Prin urmare, un Stat care nuavea mare valoare military, care valoare militara se pretuiaatunci dupa geniul generalilor si dupa suflul care anima trupele,pe cand in timpurile noastre se socoate dupa calitatea mijloacelortehnice, nu este intala oars in lume cand armate, avand ceamai perfects pregatire mecanica si tehnid au fost batute, atuncicand n'au avut incredere intr'insele si cand au lipsit conducatori-lor acel geniu, care el hotaraste soarta bataliilor si nu fabricilede munitii un Stat care nu era militarist isi pastra toate co-loniile sale. Nu se atingea nimeni de domeniul lui italian ; laBrescia, la Verona era administratie venetiana. Istria, Dalmatia,Insulele loniene, pana la Revolutia Frances& acestea au facutparte din domeniul Republicii Venetiene. Se pierduse Ciprul,Greta si posesiile din Grecia, dar ceia ce era mai aproape deVenetia, pe pamantul italian, era totusi in stapanirea Republicii.Pentru aceasta trebuie insa o deosebita pricepere politica, untalent de a umbla cu oamenii, care nu se intalneste pe toatedrumurile.

Iata, eu observam, in conferintile de la Paris, felul cum a fostprimita caderea Republicii Venetiene de supusii el, si acesta estemai plin de invatatura decat orice observatie critics a istoricilor.

:

-

*i

www.dacoromanica.ro

Venetia : un palat.Desemn (dupli o fotografie de El. Bratescu.

www.dacoromanica.ro

19

Iata cum s'au manifestat ei : In anul cand se pregatia sfarsituRepublicii, insula Burano, care nu avea decat o populatie de optmii de suflete, oferia pentru apararea Republicii, aparare impo-sibila, care nu trebuia macar riscata, fiindca ar fi adus fare niciunresultat distrugerea atator opere de arta (si aid sa se gandeascacineva la situatia Venettei in timpul Marelui Razboiu si la born-bele austriace), insula Burano deci oferia mai mult de cinci sutede soldati. Bergamo vorbia de nenumaratele beneficii de careorasul era coplesit din partea Serenisimei Republici, care, in timpde atatea secole, mentinand in mijiocul nostru dreptatea, securi-tatea si fericirea prin legile sale clemente, ni-a dat dreptul dea ne chema fiii sai mai degraba decat supusii dominatiel saleparintesti". vaile care erau in dosul oraselor oferiau nu maiputin de zece mii de soldati inarmati pe socoteala lor, bine in-teles intre limitele provinciei, ca sa apere independenta Venetiei.Doua mii de locuitori din Valais se coborau ca sa libereze oraselecare capitulasera inaintea strainilor. Dalmatienii gasiau cuvinte mis-catoare, ca sa-si arate devotamentul : Averea noastra, sangelenostru, viata noastra a fost totdeauna pentru tine, o San-Marco,si noi ne-am privit totdeauna foarte fericiti, to cu noi, noi cutine. Inima noastra sa fie mormant foarte onorat si lauda to ceamai curate si mai mare pentru tine lacrimile noastre. In sfarsit,cand in Dalmatia a fost imposibil de a resista, atunci s'au luat,la Zara si la Pirano, steagurile lui San-Marco, si au fost pusepe altarul bisericilor".

Aceasta este o tarn decazuta in ce priveste ordinea interioara ?Dar se spune, societatea aceasta venetiana nu era capabila in

interior de a inainta, de a crea ceva si evident ca o societatese iudeca dupa puterea ei de creatie. In aceasta vreme Venetiaa dat eel mai larg exemplu de umanitate, de intelegere umana,de dorinta de colaborare cu orice oameni muncitori si onesti,si prin urmare strainii au fost chemati de pretutindeni, in e cesteconditii de onestitate si munca, ca sa lucreze impreuna. Corporatiile,care dupa ideile timpului erau socotite ca o piedeca, acestecornoratii au fost inlaturate prin libertatea muncii din secolul alXVIII-lea, taranii s'au invrednicit de o grija pe care Revo-lutia Francesa n'a cunoscut-o. In vremea aceasta se face im-partirea pa manturilor comunale, pentru ca taranii sa poata aveasi ei o bucata de namant. S'a creat o catedra de agriculture laUniversitatea din Padova, un superintendent de agriculture, aufost infiintate cursurl agricole, care au aparut pentru intaia oars infume. Asa numita mans-moarta s'a intaturat. S'au redus omultime de manastiri de acolo cladirile le-a distrus Statulitalian in epoca anti - clericals, si la Murano si aiurea, si a facutfoarte rau : a fost o greseala fate de arta, pe care oricinetrebuie s'o respecte s'a inlaturat manastirile, adica s'au pastratedificille, dar calugarii au plecat.

SA mi se arate in toata Europa contemporana care este Statul,care, in domeniul reformelor, a facut mai mult decat atata !

.

Si

www.dacoromanica.ro

20

Supt raportul manifestarii in afara, iata un cas. Nordul Africiiera atunci in mana piratilor, asa-numitii Barbaresci. Multe Stateeuropene erau pagubite de pradaciunile piratilor, si nu in-drazniau sa bombardeze orasele acestor musulmani din Africa,can se hraniau numai din jaful corabiilor tuturor popoarelorcrestine. Atunci Angelo Emo a plecat cu flota lui, catre sfarsitulsecolului al XVIII- lea, si a bombardat unul din aceste centre :s'a intors triumfator la Venetia. Cred ca aceasta inseamna a-sicinsti cineva steagul, care, steagul natiunii, se sfinteste numai prinfaptul ca se raspunde la orice injurie ce se aduce steagului sidemniatii tariff. late in ce priveste actiunea in afara. Societatedecazuta, unde ? Dar teatrul, dar luxul ? Si in domeniul acestaam cautat sa ma informez, inainte de a judeca asa ca altii. Iata,la 18 Decembre 1778, cum era obiceiul ca pentru a merge lateatru trebuia sa pue masca si erau unele femei care au indraznita' merge si altfel, s'a luat o hotarare de guvernul venetian canu se permite femeilor a merge la teatru daca n'au masca siimbrAcamintea prescrisa de lege, in cas cand ele apartin aristocratiei,daca 'sunt patriciene. Trebule sa se mentina acea decenta care secuvine nasterii for ". Ne gandim la nudismul din timpurile noastre,permis de Stat, la semi-nudismul care se obisnuieste pe toateplajele si care, supt pretext de sanatate, nu este decat una dinformele cele mai nerusinate in care o fiinta omeneasca poate saofere altora spectacolul corpului sau, distrugand acea taloa careapropie pe oameni si trezeste sentimente, care fare de aceastadispar cu desavarsire.

lath', in ce priveste alt element de gatire, o hotarare a Gu-vernului venetian : De catava vreme, in chip scandalos, s'aintrodus la Venetia un abus pagubitor si detestabil : obiceiul dea intrebuinta adese on si cu prea multa ingaduire perucile sauparul fals, care altereaza destul de mutt aparenta persoanelor,care aparenta este determinate de mana insasi a lui Dumnezeu,care a format intr'un chip minunat fiintile omenesti deosebiteunele de altele, facandu-le sa apara in oarecare chip asamana-toare unele cu altele si uniforme, si aceasta poate produce efec-tele cele mai rele, cu paguba vadita a conditiilor pernicioase."Cand in timpurile noastre isi fabrica fiecare figura ce vrea, nustiu ce ar fi daca s'ar aplica decretul venetian din secolul alXVIII-lea.

Dar ce inseamna o persoana care poarta peruca ? Persoana a-ceasta pacatuieste contra vointii Mantuitorului, care ne-a facutdeosebiti unii de altii, si poate sa produce efectele cele mai rele,cu paguba vadita a conditiilor pernicioase". Cred ca in ce pri-veste moravurile este de ajuns.

'Deci Venetia nu este asa cum o presinta legenda, ci asa cumo arata marturia contemporana a unor hotariri, care constataun rau, dar arata si putinta de a infrana imediat Mut si de areStabili starea de lucruri normala si morale, care trebuie saexiste in once societate unde se respects demnitatea de om.

.

'-

www.dacoromanica.ro

Palatul ducal gi Riva Deg li Schlavoni.Desemn (dupd o fotografle) de El. Brateseu.

www.dacoromanica.ro

zi

Noi putem cunoaste ce era Venetia in aceasta vreme si pealts cale, prin activitatea stiintifica si literary din acel timp. Seuita prea mult, cand se vorbeste de decadenta venetian& deexistenta acolo a unui gandttor economic .ca Gian -MarlaOrtes, care a publicat pentru intaia oars un tratat de eco-nomie nationals, Inca de la 1774. SA ne gandim ca este vremeacand Academtile venetiene tratau, de multe on intr'o formaglumeata, satirica, poate chiar copilareasca, problemele cele maivariate si mai importante. Sa ne gandim ca, neputandu-se dis-cuta in viata publics problema politica, Gaspare Gozzi gasia in alsau Observator" mijlocui de a strecura anumite critici si de apresinta anumite solutii, in dialoguri care aveau infatisarea cavin de aiurea, dar care cu Coate acestea cuprindeau, supt aceastamasca, teoriile cercetatorului si incercarea de a indrepta mo-ravurile timpului, ceia ce este de sigur un semn de via auten-tied intr'o societate umana.

Dar, mai ales, lasand la o parte pe Goldoni, care trebuie pre-sintat deosebit, sa luam arta venetiana din aceasta vreme, careeste profund onesta si adanc serioasa si iubitoare de adevar, ca sidiscreta in intrebuintarea mijloacelor sale. Aceasta arta este in-cunjurata de iubirea tuturora in aceasta societate, in care toatalumea are anumite legaturi fratesti si, in aceasta fraternitate f e-nerala, aceleasi idei si in domeniul frumosului. Lasand la o parteartele minore, cum este ceramica, care ceramica venetian dinsecolul al XVIII-lea represinta, alaturi de ceramica napolitana,una din formele cele mai nobile ale acestei arte. De putinavreme, intr'un palat venetian s'a facut o expositie, in care, Tangapanze de o valoare mijlocie, s'au presintat si specimene aledeosebitelor fabrici de ceramica, in care se vede foarte binecu cats leganta un material care se poate banalisa foarte usor,era intrebuintat pentru scopurile cele mai alese ale artei.

Nobilii venetieni de pe vremea aceia, acestia tineau sa-si im-podobeasca plafoanele cu cele mai frumoase opere alegoriceale unui mare pictor, de o boggle, de o energie, de o indraz-neala, de o fierbere interioara creatoare lard pareche, care esteunul din cei doi Tiepolo, Giambatista Tiepolo. Inainte de se-colul al XVIII-lea plafoanele acestea nu erau impodobite. Sis-temul introdus in secolul al XVII-lea, la Roma si alte oraseitaliene, a trecut in Venetia si astazi in palatul Zenobi, unde esteColegiul armean, si aiurea, se bucura cineva, cand, la anumite zile,cu ocasia unei expositii trecatoare, poate avea dreptul de aprivi acele marl scene mitologice, ce stau de-asupra capeteloroamenilor earl nu inteleg si chiama necontenit in sus privireaacelora cars din fericire intelrg.

Dar niciodata Venetia nu s'a strans mai mult asupra ei, nus'a inteles si iubit mai bine. Nu mai era vremea razboaielor,cuceririlor, alergarii dupa glorie : se intemeiasera rrarile monarhii,care se luptau intre dansele si ocupau tot 'spatiul in care seputeau desfasura gloria armatelor. Atunci Venetia a stat acasa ladansa, a devenit casaniera, nu cu un sentiment de parere de

.

,

.

.

.

www.dacoromanica.ro

tats ca nu bate toate drumurile, ci cu o nesfarsita satisfactie caoamenii se gasesc in sfarsit impreuna in jurul tesaurelor Tor. Siapace, astfel, un sir intreg de pictori cari se consacrd acestui scop.

Mi-ar fi pldcut sa va infdtisez, alaturi de foarte frumoaseleplafoane ale lui Tiepolo, care presintd une ori, ca in Triumfullui Aurelian", care se gaseste la Pinacoteca din Turin, pans simarl scene din viata Imperiului Roman, alaturi de elemente re-ligioase si mitologice in acelasi timp, cum este, tot la Turin: Re-ligia care calca in picioare eresia" a aceluiasi Tiepolo, mi-ar fipldcut sa va infatisez acei pictori de moravuri venetiene, carisant incantatori. Sant mai multi ani, de cand la Venetia a fost oexpositie consacratd Tor. Cine a avut fericirea sa fie de fats, pas,-treaza o amintire nestearsa. A putut vedea cineva alaturi dePiazzetta, pe Guardi. lata calugaritile imbricate in costumulobisnuit in lume, foarte elegante fete si doamne, cu niste intinsefarbarale, din mijlocul carora rasare bustul lor suptire, si vindomni cu cele mai elegante mantii, acoperind costumul cochetal secolului al X VIII-lea, sa stea de vorba cu dansele in acesteparlatorii, care seamand cu un salon.

La Longhi, tovarasul de activitate si intru catva rivalul celui-lalt, se vad scene in care apar doamne care isi fac toaleta sidomni cari in acel moment Ii presinta complimentul lor. $i cinenu mai este in aceste scene de viata zilnica! Se vede cutarepersoana adusa de la tarn si presintata unui profesor de musics,si experienta insusirilor viitorului cantaret se face intr'un mediu,in care, pe de o parte, este asprimea taraneasca si pe de altsparte plictiseala profesorului, care primeste necontenit visite deacestea, din care trebuie sa iasa sau consacrarea unei vocatii,sau tagaduirea, care este totdeauna nepoliticoasa si neplacuta, aacestei vocatii.

Si, in acelasi timp, pe cand odinioara Venetia, cu canalele, cupalatele sale si, inainte de toate, cu un lucru pe care putiniit inteleg : cu ceia ce da aierul umed al Venetiei, cu nesfarsitelelui schimbari, farmec al acestei cetati neegalate, pe cand inainteaceasta putea servi ca fond pentru un tablou, acum cel maimare dintre peisagistii secolului at X V III-lea, asa de vestiti incata fost chemat nu numai in orase italiene, dar pans si in Var-sovia si retinut o bucata de vreme acolo, fara sa poata invataviata in alt aier decat aierul cu care era deprins acasa ladansul, si, prin urmare, acolo, inaintea lui Stanislas Ponlatovschi,regele Poloniel, a dat faliment arta sa, pentru ca lumea polonai-a ramas totdeauna strains, acest minunat pictor, care, din causamarii lui iubiri pentru canale, a fost poreclit, si porecla i-a ramasca nume, Canaletto, a dat icoana Venetiei in conditii de aceleacare supt raportul tehnic sant inteadevar inovatoare, de oarece, inainte de scoala englesa, care a aratat ce poate insemnaatmosfera, ce influents are atfmosfera, care nu este spatiul golinaintea lucrurilor de infatisat, inainte de scoala lui Turner sicelorlalti se poate spune ca arta aceasta a aierului fiber, a plein-airului, s'a gasit de Canaletto, din inteligenta si nesfarsita iubirefats de orasiil sau. in Venetia secolului al XVIII-lea.

2/

.

www.dacoromanica.ro

Venetia . o strada.Desemn (dupe', o schild) de El. Brat2scu.

'41

www.dacoromanica.ro

23

lata in aceasta lume apare Goldoni. Imita el pe cineva, pe ovreme cand Lessing a vorbit contra teatrului frances, dar indomeniul comediei nu I -a putut inlocui, caci Lessing a pututdiscredita vechiul teatru frances, dar n'a putut pune in loc cevacare sa he la acelasi nivel, de si peste masura de inalt, dar niciacest nivel n'a fost intrecut ? In ce priveste influenta teatruluifrances asupra lui Goldoni, nu stiu ce vor fi observat cerceta-torii cari au avut mai mult ragaz si mai multe mijloace de in-formatie decat mine, dar influenta aceasta o vad doer in cepriveste o anumita technics sau anumite traditii, cum este aceiade a da persoanelor nume luate din antichitate si care ascundidentitatea for personals. Incolo tot restul este de la dansul, esteobservatia lui proprie, este putinta lui de a intrupa felul de vials,dispositia de spirit a contimporanilor sai.

Avem si not in literature noastra, mult mai noun si mai sa-raca, teatrul glumet al lui Alecsandri, care el a prins anumitetipuri caricaturale, si s'a ispra vit. Anumite cercetari facute decolegul mieu de la Universitatea din Bucuresti, profesorul delimba francesa, d. Drouhet, a aratat foarte usor ca modelulera trances nimic decat o prefacere a unei piese francese lamods. Cats deosebire intre spiritul din Herscu Bocceagiul", saudin surugiul care merge cu caruta postil din loc in loc si intreputinta de visiune integrals a lui Goldoni!

Goldoni nu fusese nascut in mediul popular ; de altfel, in Ve-netia nu exists mediu popular, ci acolo burghesie, aristocratie,toate acestea se amesteca ; in aceiasi strada, pe aceiasi plats, inacelasi centru al pietti San-Marco se intalneste toata lumea ; oa-menii stau alaturi, strazile acestea inguste, imbulzite de multime,cuprind lume de toate categoriile.

Viata aceasta venetiana este una, si este de ajuns s'o iubeascaun scriitor de acolo deplin, ca sa fie in stare s'o reproduce.Adese on Goldoni ne inseala putintel : in cutare din piesele luiti se vorbeste de un negustor olandes si de nu stiu ce persoanafrancesa, dar n'al decat sa cetesti doua pagini ca sa vezi ca si

Olanda si originea francesa sant mijloace introduse ca variatie,dar el este nedespartit de aceasta lume din Venetia.

soarta a facut asa, incat, pe cand aiurea o statuie este ase-zeta tocmai unde nu trebuie : de exemplu la Bucuresti, nu estenimic mai nepotrivit decat amenintarea de pe cal a lui MihaiViteazul catre Universitatea din Bucuresti, care desigur ca arenevoie sa fie chemata la ordine, dar prin alte mijloace, si iarsant persoane care pot gasi ca trinitatea culturala de acolo,compusa din Heliade Radulescu, care a fost inainte de toate unscriitor, presedinte al Academici, si care deci avea locul maipotrivit la Academie, si gestul pe care-1 face el ar fi fost po-trivit pentru doritorii de a intra la Academie ne cari cu gestullui i-ar pofti sa intre inauntru, pe cand la Universitate nu se

Si

II.

www.dacoromanica.ro

24

potriveste ; apoi statuia lui Lazar, care a intrebuintat scoala, acestmare idealist pe jumatate Oran, pentru a ridica natlunea, dar elnu este un pedagog ; cel de al treilea, care a venit mai tarziu,chemat sau nechemat de ceilalti doi, atat de meritosul fost mi-nistru de Instructie Spiru Haret, a lost inainte de toate un admi-nistrator scolar, ale carui legaturi cu fisica si cu chimia, cu li-teratura francesa, nu erau chiar asa stranse, incat sa trebuiasca ne-contenit sa priveasca o Universitate, de la care a avut, in afarade situatia lui de profesor, supt raportul politic, sa indure foartemutt, pe vremea cand profesorii universitari erau oameni dedarza resistenta, ceia ce nu mai este acum, si din vina lui.Dar atunci cand apare Goldoni acolo unde este, cu strazile carese deschid : una drept inainte, cealalta continuand a merge catrededalul asa simpatic al Merceriei, iar, de alta parte, se intind dru-murile inguste care se indreapta catre Fundamentele NI )rosini,iar in laturi se deschide un drum larg catre acel Rialto, care afost insasi Venetia veche, el intrupeaza, tocmai prin strazilecare se aduna de pretutindeni si chiama lumea catre dansulunitatea venetian& cand parca-i indeamna : sa fill Italieni catvoiti, dar nu uitati onoarea cu totul particulars pe care atimostenit-o, si, daca aveti, ca Venetieni, nevoie de un prieten,sant eu, Goldoni.

Presintandu-se si astazi, asa cum, in adevarata sa misiune, afost in timpurile sale, el a prefacut in dialog de arta gustul devorba al femeilor din jurul fantanilor, care au disparut, el aadunat tot ceia ce in forma populara mintea aceasta minunataa Venetienilor si a Venetienelor presinta in acei campielli, atatde numerosi la Venetia, si, in jurul acestor opere de arta, caredadeau si sanatatea apei bune, a cules ei tot ceia ce se ascundeprin pravalii, prin casele cele mai sarace, a framantat totul im-preuna si i-a dat forma aceasta nemuritoare, a unui brio farapareche, in ce priveste presintarea unei vied populace.

Fats de secolul at X VIII-lea, in care totul era eleganta, totulera peruca, totul era coada pe spate inpanglicata, totul era ben-ghiurl pe obraz, totul era incaltaminte cu calcaie rosii si galoaneraspandite pe vests si pe restul imbracamintli, stralucitoarelume de papusi, el a rasarit, intrupand viata micii sale natiuni,pans in adanc, in toate manifestarile ei si a presintat pentru toatetimpurile icoana, care nu va muri, a adevarului copular in carevibreaza insusi sufletul unei natiuni.

(Arnbele conferinti, stenografiate de d-na MARGARETA CRACIUNEANU),-

5 sI

. Ott;.1E vI..

3.41t.4

I ":iR!

.1'4

. 1 ' r. its LI N T

,

t, a4.e .t6

A . A 1. .41

www.dacoromanica.ro

Aqezamantul tipograficDatina Romaneascd"

Valenti -de -Monte(Prahova)

Pretul : 30 lei.www.dacoromanica.ro