STUBI I BOCUNIENTE

ISTORIA" LAPiOnMINILOR

VII.

WIT DOMNErl, ZAPISE SI fillAgTip Arne in intregime sail ca regeste i intovarii§ite de note explicative

-PRRTEFI III-

ISTORIA LITERATURIf RELIGIOASE A ROMÎNILOR PAN'À LA 1688

N. IORGAPROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTi

Fin la-URA_ MINISTERIULTJTC 0ID INs-rnuCTIT]

BUCURESTi

Stahilimental graft I. V. SOCECt, Strada Banal', 59

1904

DE

www.dacoromanica.ro

STUDli 1 DOCUMENTE

CU PRIVIRE LA ISTORIA ROMINILOR

VII

www.dacoromanica.ro

PREFATA

Acum patru ani tipäriam, cu cheltuiala d-lui Al. Callimachi,o Istorte a literaturii romine in secalul al XVIII-lea, saamai bine de la 1688 pänd la 1821 '.

Ea cerceta produse literare alcdtuite intr'o limbd, desprea cdrei formaVie si dezvoltare n'aveam s'd md ocup $i seopria in momentul chid se iveste literatura de imaginatie $ipoesia.

M'am crezut dator sd urmez cercetdrile mele $i innainte de1688 si dupd 1821, pentru ca astfel intreaga noastrd litera-turd' sd se inrgiseze in lucrdri intipdrite de aceleasi idei std.-pirlitoare $i tesute dupd acela$I sistem. Mi-am propus astfelsd dad mai intdill Istoria literard a veacurilor de la inceput,in care s'a injghebat, prin muncitori din toate Tinuturile Romi-nimii, o limbd inteleasd in toate $1 de care aproape cloud vea-curl, pand la rdtdcirile de acum cincizeci de ani, nimeni n'acutezat sd se depdrteze ; sá ardt formele, tot mai desdvirsite,in care s'a strdmutat pentru toatd lumea acea literaturä reli-gioasd. cu care incep toate popoarele crestine. ApoT era sdduc innainte firul, innodat, dar nu rupt, de mine la data deoprire 1821, pentru ca sd insemn cu toatd nepdrtenirea $1in deplina cuno$tintd a motivelor, imprejurdrilor contempo-rane si urmdrilor, mersul, lupta intre sine, biruinta viitoare $iincetarea curentelor in veacul al XIX-lea intreg.

Astdzi pot da cetitorilor, acelor cetitori cari ail primit cubucurie, ca un lucru folositor, saii une ori si cu iubire, ca unlucru frumos, Istoria literaturil in veacul al XVIII-lea, un vo-

' Bucurqq, Minerva, 1901, 2 vol, si o bro,,,ura de tabil.

www.dacoromanica.ro

6 PREFA'a

lum de proportii mult mai restrinse - dupä cum e, de al-minted, $i subiectul-, in care se infätiseazd inceputurile litera-turii romäne$ti si cärtile bisericesti contemporane cu cronicilecele d'intäiti, de care cronici am vorbit in Excursurile lapublicatia mea mentionatd.

S'ar pärea cä aceste scrieri, pästrate astäzi in manuscriptede multe ori neintregi $i stricate, in tipärituri sfäsiate devremi grele $1 de vrem nepioase, n'ar avea interes decit pen -tru teologul care ar voi sa-si dea seamd de calitatea cärtilorsfinte ce se intrebuintati la nol in deosebitele timpuri, pentrufilolog, care urmäreste in ele forme de limbä dispärute, pecare le descopere cu pläcere $i le adunä cu ingrijire, sail, insfirsit, pentru bibliograf, care vrea sä $tie ce tipärituri anumeaii iesit din teascurile muntene. destul de vechl - chid pri-veste cineva intinderea tiparului in Rdsärit -, din cele ar-delene, ceva mal nouä, sati din cele ce s'aii a$ezat, mai tärzhi,in Moldova. Ele ar putea sluji deci numai la studii de exe-gesä, la cercetäri lexicografice si la investigatii bibliografice.

CdcI in ele nu e nimic original. Sint nu mai traducerl : dinslavone$te intähl, din ungure$te, din nemteste chiar, apoI sidin greceste. Partea de prelucrare, adausä pe lingl traducere,e de tot micd. intdia operd in tru citva originalä e Psaltireain versuri a lui Dosoftei Mitropolitul Moldovei, din al treileasfert al veacului al XVII lea.

Poate exista un interes literar, un interes sufletesc, un in-teres national in asemenea imprejuräri ?

Dupd ce am sträbätut materialul si am cistigat conclusiile,putem spune hot-at-it eh' acest interes existä.

A urmäri, in adevär, aceste traducer-I e a merge pe urmacelor d'intdin pa$i pe cari poporul romin ii face pe drumulgreti al culturif, in care individualitatea, originalitatea, liber-tatea apar numal foarte tärziti la toate neamurile, si mai alesla unul care a träit in imprejuräff asa de putin priincioaseca al nostru. Vedem intAiii pe sätenii si popii Maramure$ului,cari auzise pänä atunci numa mormäitul neinteles al cärtilorslavone, incälzindu-se pentru legea crqtind curatá pe care o

www.dacoromanica.ro

PREFATÄ 7

rdspindia in pragul veacului al XV-lea loan Hus Cehul i

care lumina ca un vesel räsdrit de soare de pe rugul lui desuferinte i de moarte. Unul dintre aceOf popi cutezd, inmänästirea maramurqeand din Peri sag aiurea, prin acelepärtl, sä dea pentru intdia oard o parte din Scripturä in ro-mänqte ; acum intäig slovele sträine, chirilice, servesc pen-tru a insemna pagini intregi pe limba noasträ. E aceasta nu-mai un fenomen filologic sag literar-bisericesc vi nu vorbe.$teel oare i - sä. zicem - inimii noastre ?

Trece un veac i jumdtate. Ardealul e cucerit de Reformacalvinilor i a luteranilor. Patronf literati de altä natie In-

deawnä pe un cleric muntean fugar, Coresi, sä tipäreascävechile tähnäciff husite. El face aceasta, i, in curind sagtot-odatä, se adaugä traduced nouä. Publicatiile ardelene serdspindesc mai mult sag mai putin in toate pärtile. Ro-minul de pretutindeni se deprinde a intelege cartea romd-neascä in forma traducerilor maramureene i ardelene.

in acela0 timp, it-a-lurid polone mai ales aduc intrebuinta-rea acestei limbi a poporului in hirtiile Domnilor i boierilor,in zapisele tirgurilor i satelor. Cine cetqte aceste rävaei invoieli i urice, simtete numai o pläcere tiintificä strä-

bätind rindurile duioaselor acte de de mult, care inseamndo revolutie, o mare revolutie in folosul nostru ?

i iatä cä, in Moldova i in Tara-Romäneascä, Mihail Mo-xalie alugärul i cälugärul Varlaam, care ajunse Mitropolital Moldovei, tälmäcesc mai departe i mai bine decit innain-taiI; mireni ii ajutd intru aceasta, un logofät Eustratie, unUdr4te Nästurel. Iar4i se intemeiazä tipografii: in Iasi, InGovora, in Deal, In Cimpulung, mänästirile muntene, in Th.-gov4te chiar. Tälmäcirile vechf, ce se ingrämädesc, trec ia-r41' prin teascuri i se ráspindesc ducind cu ele limba literarä.Ardealul dä i el cele d'intAig traduced invätate.

0 nota oprire : räscoale, räzboaie i multä nenorocire. Daracel care va fi Mitropolitul cel not' al Moldovei, Dosoftei, lu-creazA in chilia sa, tälmäcind din nog, O. mai bine, une ori, lucrurinouä. Cind se ingrämädesc cat-tile gata, se face tipografia dinmänästirea Cetätui de ling-A MO', i iardsi circulá cArti nouä.

www.dacoromanica.ro

8 PREFATÄ

Si acum li se räspunde din Tara-Ronaäneascä. Serban Can-tacuzino e Domn, de la 1678. Fratele säti Constantin Stolnicule cel mai invaat boier al timpului MO. Domnul are un planmare : el va da toatä Biblia, nu Muntenilor, ci neamului ro-mänesc. Si el dä acestuia gale lui dintru ale lull), cdci Bibliade la 1688 cuprinde, unificind, limpezind, curaind, tot ceiace se lucrase mal frumos pänä atund.

Apoi trel tipografii muntene lucreazä la cäiti de invd-áturä, la cärtY de petrecere chiar. Ele incep a da rugä-

ciunile de care aa nevoie preota. Exemplul lui Dosoftei eurmat cu izbindä. Cind Brincoveanu, urmawl lui $erban, seduce la moarte, in Constantinopol, preoVI aveaa de pe ceface toatä slujba $i toate cetirile in romäne$te.

E puOn si e indiferent aceasta ?Ea am crezut cg. nu, $1 am scris aceastä carte cu iubire

pentru oamenii de a caor muncd $i de ale cäror insu$ifi evorba aid. intelegindo $1 scriind-o astfel, nu o indrept nu-ma:I cätre speciali$ti, care profesori $1 care clericii luminaT,ci o daa intreguluI public cult al Rominilor, care, intre atiteaaltele, folositoare $i nefolositoare, trebuie sä stie de unde $imultdmitä cui scrie limba pe care astázi o intelege tot neamul$1 in care mai mult decit in (mice el se simte unul singur. .

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII RELIGIOASE A ROMÎNILOR

PÄNÄ LA 1688.

71304. Vol. VII. I

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I

LITERATURA RELIGIOASA IN VEACUL AL XV-Iea.

CARTILE SFINTE §I MI§CAREA HUSITA. SCRIERI BOGOMILICE.

1. GENERALITITI.

inceputul literaturif romäne$ti e noti, dar nu mai noti decital literaturilor acelor popoare de care sintem incunjurati. Dinpotrivä, se intimplä ca noi sä avem unele cArt1 mai rdpedesi maI deplin decit cutare din aceste popoare pe care maipe urmg imprejurgri prielnice 1-ati dus la o mare inflorireculturald si literarä.

in multele veacuff de luptä, $i roditoare $i stearpg, carealcätuiesc evul mediu, - vremea de distrugere, creare $i pre-facere, - viata spiritulur omenesc are forme particulare. Se in-cepe In toate pärtile EuropeI cu scrierf in acele limbl careputeati fi intrebuintate singure pentru a imbräca ginduri in-nalte $i simtiff deosebite : latina in Apus, iar, in Räsdrit, gre-ceasca. Poesif, poeme, cronicI, tratate de $tiintd, toate imitäde o potrivä acelea$f genuri di'n mostenirea läsatä de anti-citatea märeatä. $i strälucitä. Peste vre-o patru veacuri numal,o altd limbd, o limbl barbard, ci$tiga cireptul de a servi dreptvesmînt al operelor literare: limba slavond veche, multämitäacelor in loitori indräznetI $i fericitI, Chinn $1 Metodie cuscoala lor, in cari Slavii din toate ramurile $i din toate te-rile cinstesc pänd astäzI pe intemeietorif comunitätiI literareslave.

in limba deosebitelor nearnuri pe care le adusese vintul celmare al nävälirilor, ca $1 in limba latinä decazutä, simplificatd,

www.dacoromanica.ro

IV VEACUL AL XV-LEA

nesupravegheatd, impestritatd si barbarisatd se alcdtuiesc numaicintece de räzboig, cintece de dor si cintece de glumä pecare nu se gindia sd le setie nimeni, fiindcä le stiag toffaceia cari aveaü interes sd le cunoascá si gäsiag pläcere säle cinte. Ele veniati fall pregdtire in inima oamenilor si sepierdeaü dupd citva timp, färä pärere de rag, färä nici-osilintd de a le cruta prin scris de peirea, neapdratd altfel.Era astfel o literaturd de consumatie, din care traditia nupästra nimic. Ce se cuprindea inteinsa ne putem inchipuidupd sufletul, cunoscut prin alte märturii, mult mai noud, alacelor popoare si dupd imprejurdrile in care ele trdiag atunci.Dar cunoasterea de-a dreptul, precisd si sigurd, e pierdutdpentru noi, cari putem afla oricind prin cetire lucrurile, desigur mai putin vrednice de luare aminte, care s'ati turnat

- in bronzul greoid al limbilor Invätate. Avem in ierbariul 11-terar plantele de sell, pe chid podoaba de Maig a cimpiilora perit cu acele primdveri indepärtate care i-ag vázut inflo-rirea.

Scriindu-se numai in limbile invätate, scriitori ati rdmas säfie numal ace cari le stiag. Ei erag putinii pe cari nevoia mes-tesugultfi lor ii silise sd invete aceste limbl : preotul, teologul,care studi mai tdrzig la UniversitätI. Literatura s'a dezvoltatdeci dupá apIecdrile si gusturile acestora; afard de cronici,ea infatiseazd dezbateri necontenite, pline de imprumuturi side citatii, asupra unor puncte de filosofie religioasä care sag'nu se pot descurca sag n'adug nici-un folos chid sint lämu-rite. Spiritul vig, innoitor, care innaltd si imbogdteste minteasi inima omului, nu sufla incd nicdiri.

in terile Apusului incepurä a se scrie in veacul al XIII-leaabia, noud veacuri dupä ce cdzuse Roma, poeme in limbilevulgare, care cintag despre :eroil adevdratl sag inchipuiti aivechilor lupte cavaleresti: Artur din Britania, Carol-cel-Marebdtrinul imparat si voinicii acelor timpuri pierdute in zareade aur a asfintitului. Cintdreti rdtdcitor purtaü aceste povestiarmonioase de la o poartd zdvoritá de castel la alta ; fiindcämulti gdsiag pläcere sd se cufunde in raiul vitejiilor färd catrubadurul sag truverul sa fie la it-lamina' cu läuta si graiul

www.dacoromanica.ro

GENERALITIV V

säti deprins si fiindcä tot ma! multi din lumea bund a tim-puluf stiati acum sI ceteascd, s'ail pus in slove cintecele de vi-tejie (chansons de geste). Cutare cavaler simtitor si cu vorbainfloritd, bun cintdret si amorez vorbaret, prinse pe acelastimp a-si spune si el bucuria si durerea, amintirea si dorulin limba pe care totI o stiati fdr ä. sä fi urmat la altd scoalädecit la dulcea scoald a mamei. Asa se näscu pentru acelepopoare mai fericite o poesie liricd si o poesie epicd. Prinele limbile vulgare se desdvirsirä asa de mult, incit in veaculurmdtor ele puturd fi intrebuintate in negociaVile politice,unde vorbele trebuie cintärite si nuantele cugetärii bine lads-trate, in poruncile regilor, in stafetele dregAtorilor, in dez-baterile Adundrilor. hied ma! de mult cronica trecuse la maimulte popoare si in limba poporului, si pänd la 1400 ea dä-duse la Frances! treI mari scriitori : Villehardouin, Joinville siFroissart. Pe timpul chid Joinville povestia la bätrinetà, inlimbd naivä frantuzeascä, despre vitejia, bundtatea si mareacredintä in Dumnezeii a sfintului rege Ludovic, Toscana dddeaItalie! pe Dante si tIcea din dialectul ei limba statornicA aunel marl' literaturi glorioase, care e si cea mai veche si ceamai bogatä din Europa.

Rdsdritul a fost cu mult maI 1-'6.5 impärtit : si Rdsdritulgreco-slav si Räsdritul Ungurilor si Polonilor, de limbd lite-rail si religioasd latinä, si noi, cari ne aflam intre unii sialtii, cari luam, in toate privintele, si de la unif si de la altif,cari ne aplecam chid care unii, cind cätre altil .si cari n'amgäsit clecit pe la 1400 constiinta despre ce trebuie sd finasi despre drumul care duce cätre tintele noastre deosebite.

Aid nu sint nici cintece de vitejie, nici tinguirI si imnur!amoroase ale cavalerilor -, fiindcä nu era o cavalerie, fiindcdnu era o clash' nobilä strälucitoare, care sd inceapd a se lu-mina. Aid nu sint cronici decit : in latineste dincoace de Du-ndre, iar dincolo in Nechia limba greceascd. Aid limbile vechipdstreazA toate drepturile evulul mediu asupra corespondentifoficiale.

in acest 12.5.sdrit, asa de rdmas in urmd in ceia ce privestetrecerea la viata modernd, se petrec insä schimbär! insem-

www.dacoromanica.ro

VI VEACUL AL XV-LEA

nate in secolul al XV-lea. Nu insä toate terile Europe' orien-tale se impärtäsesc de ele, i ele nu ail pretutindeni aceleasTurmári.

UimitI de frumuseta si boggia until trecut literar färä pa-reche, Grecii din Bizant urmeazä färd sovgire traditia. Totulran:line in elineste : cärtile sfinte, tilcuirea lor, dezbaterile fi-losofice, cronicile, imnurile. Poesia populará rämine in intre-gime printre lucrurile pe care un cärturar nu se poate coborisä le scrie. Traditia, reteta, tipicul - pentru a intrebuinta in-susI sacrul cuvint bizantin - domneste, dar el se pierde totmal mult in umbre nedeslusite. Un viitor cultural nu se poateprevesti alcI, in lumea sfintelor mumif. Dupä citeva zed deanI, Turcii vor ingropa rämäsitele Sfintulul Imperiu al Ro-manilor din RAsärit cultura bizantinä va fi atuncl prea slabäpentru a plinge la mormintul celta din urmá impärat al a-cestei Rome Noud, acum asa de vechl ; cind ea se va des-tepta din amortealä, grija d'intdia if va fi sa-sI caute tipicul,pe care-1 va regäsi cu bucurie. Literatura neo-greacá nu vaavea indräznealä sä aparä deck in veacul al XVIII-lea, in acestadApost care a fost pentru aristocratia greceasca %erne noastre.

Cam tot asa de nouá e literatura vecinilor nostri de pesteDunäre. Supt Tarn i CraiI lor, ca si dupä peirea prin Turda Taratulta si Cräid, Bulgarii si Sirbff ati fost legati strinsde fasele limbil sfinte, ale acelei vechI-slavone care se deo-sebeste asa de mult de limba poporuluI din deosebitele epoce.Cärtile sfinte rämin in aceastä formä de la inceput, comundtuturor Slavilor i aproape neinteleasä tuturora ; actele publice.hrisoavele, sint abia inriurite de limba vie, care se prefacenecontenit, dar pe care nimeni n'o inseamnd pe hirtie asacum se infätiseazä inteun anumit moment.

Altfel a fost cu Ungurif si Polonil i cu noI, cari cram a;-ade mult amestecatI in viata kr in acele veacurI al XIV-leasi al XV-lea, care duc la epoca modernä.

innainte de a vedea literatura nouä care se iveste la toatetrei popoarele in acelasI trap si supt aceiasi influentd, tre-buie sd se vadä in ce conditiI culturale ea si-a fäcut aparitia.

:

www.dacoromanica.ro

CULTURA SLAVONA VII

Ungurii eraii supusi sufleteste Bisericii romane, hied de pe laanul moo ; reef lor erail apostolici, oarecum vasali al' Sfin-tului Scaun ; limba cdrtilor sfinte, a hrisoavelor, a cronicilor,era limba latinä. intr'insa ei nu produserd pänd la sfirsitulveacului al XIV-lea decit citeva cronice, dintre cafe cea maiveche e din timpul lui Bela al IV-lea, adecä de la jumdtateaveacului al XIII-lea. Poemele populare despre nävälirea si celed'intdid cuceriri ale nearaului, poeme pe care le intrebuinteazdvechia cronicä, n'ail fost puse in scris nici-odatd. Pänä lainceputul veacului al XV-lea singurul monument de limbdungureascä e o predicd foarte simpld, scrisd pe o foaie din-tr'un manuscris latin din sfertul d'intäiti al veacului al XIII-lea :toti scolarli din Ungaria, asa de insufletitä de spiritul pa-triotic, invatd pe de rost acele citeva rinduri de prosä strä-bund, care cuprind 274 de cuvinte i. Sá se mai adauge 70de cuvinte dintr'un cintec in cinstea Maicei Domnului, scrisede un condeiii din veacul urmätor 2.

Polonia, mai depärtatä incd de vatra civilisatiei medievale,care era Franta, Germania franconiand si Italia longobardä,n'are nici mäcar atita. Cronicile sint mai putine si mai putinintinse. Textele in limba vulgarä se reduc la citeva glose dinveacul al XIV-lea, pe care le-a adunat Nehring la 1886 3.

Cum se vede, &kid vorbirn de cbarbaria» trecutuluf nostru,trebuie s'o imblinzim prin comparatia cu vecinii nostri, cutog vecinii nostri.

2. CULTURA SLAVONÁ LA ROMNI PÄNÄ LA 1500.

Rornini an avut in Bisericä, de la o bucatd de vreme- din veacul al X-lea, sail al XI-lea, cind s'a alcdtuit bineBiserica bulgäreascd -, ca limbd sfintä limba pe care o aveaiivecinii nostri de peste Dundre. Motivul se intelege usor : noi

i V. Histoire de la lztarature hongrorse de Horviith, A. Kardos i A.

Endrodi, prelucrafi de J. Kont ; Paris, 1900 ; Arpad Zigány, letteratura un-gherese, In Manualele Hoepli ; Milan, 1892.

2 Ziginy, p. io. .

1 Altpolnisc! e Sprachdenkinaler, Berlin, 1887, in 80.

www.dacoromanica.ro

VIII VEACUL AL XVLEA

n'aveam decit bisericute de lemn, citeva chilif pentru callugárisi pustnici, popi neinvatatI, cari nu puteati face o scoala demilt, de scris si de cintärI. Dincolo de muntl eraii UnguriIcatolid, de la cari nu puteam imprumuta nimic supt raportulreligios. Peste Nistru eraa in adevär Rusii, ca si in Nord,unde regatul Rusid Mid, din Halicia, s'a intins maI tirziadeparte in jos ; dar aid populatia era foarte rard, si chiarBiserica ruseascd era pe acea vreme abia la Inceputurile el.in apropierea noastrd era o singurd puternica- ierarchie reli-gioasd, stdpind pe oarecare culturd : cea bulgäreascd ; maluldrept al DundriI avea in Silistra, in Vidin episcopl- a carorputere trebuia neapdrat sä treacd riul. and Vasile Bulgaroc-tonul a sfärimat cel d'intäiii Imperiu bulgar si a grecisatBiserica, inriurirea bulgäreasca asupra noastrd a trebuit säscadd sail sä dispard chiar mai cu totul. PopiI nostri aii cd-pätat si acum hirotonisirea peste Duna-re, saii de la Vlädidde schit cari se sfintiserd la Vidin saa la Silistra ; ca limbda rugäciunilor si slujbelor, fiecare se va fi ajutat cum credeamar bine si cum if era mal- usor : sä fi intrebuintat limba romd-neascd, n'as crede, cad pentru aceasta ar fi trebuit cloud lucrurf :un traducdtor si inaturarea prejudecalii ea- limba vulgard, dinmice parte, nu e vrednicd s'a imbrace Cuvintul luf Dumnezeii.

and ciobaniI aromini din Pind ail intemeiat o noud impa-rätie bulgäreascd, episcopiile dundrene ail rdspindit iarasicultura slavd, si rdspindirea n'a mai incetat nici-odatd. VIA.-

diciI din partea teritoriulu romänesc care a format ma:I tirziaprincipatul muntean, salt ardtatl documentar de o scrisoare aPapei din 1234, redactatd pe temeiul rapoartelor venite dela misionariI de propaganda : fireste cd li se zice pästoff derätäcire, pseudo-episcop 1

Miscarea de cAlugdrie la Bulgarl- dateazd din veacul alXIII-lea 'hied : pe atunci cälugärii unuI popor rdsdritean eratisi carturara lu-i, pe cind in Apus invätätura si scrisul trecu-

1 Zimmermann-Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Sieben-burgen, I, Sibiiii, 1892, p. 6o, no 69 : cquidam pseudoepiscopi Graecorurn ri-turn tenentes».

www.dacoromanica.ro

CULTURA SLAVONÄ Ix

ser1 in parte si in mina laicilor. Läcasurile monastice maIinsemnate eran Rylo si unele din mdnästirile de lingd capi-tala impärätiei, Tirnova. Mänästirile sirbestI, destul de vechisi ele, se gäsiati in pärtile de jos ale regatulur Nemanizilorsan cätre Marea Adriaticd. : mändstirea Decianuluf a fost inte-meiatä abia dupá cel sfert al yeaculuT al XIV-leaMalul dundrean, care stätea in fata barbariei Cumanilor, apoia Tatarilor, stäpinitoriI nostri din veacul al XIII-lea,n'aveaclädirI sfinte, de uncle sä poatä porni un indemn cätre inde-letnicirile literare.

Cele d'intäin mänästirf romänestI an de ctitor pe un cd-lugär sirb, care stätuse multd vreme in acea minunatä scoaldpentru tot felul de ucenicie religioasd, care era pe atunciAtosul. Nicodim, popa Nicodim, cum i-an zis Rominii luiVladislav-Vodd, lui Radu-Vodd, liff Dan I-id si lui Mircea,veni si la noi, supt ocrotirea cneazuluI sirbesc Lazär : el dui-A

mänästirile Vodita si Tismana, poate încä prin aniT 1370 2.Ca un orn invdtat ce era, Nicodim intelese sä rdspindeascäinvdtdtura prin aceste cloud fundatii ale sale, pe care insusIle stäpinia si le cdläuzia spre munca spornicä. La Museul dinBucurestI se pästreazd. Inca frumoasa Evanghelie, fireste sla-vonä, pe care Nicodim a scris-o pe pergament in anul de laFacerea Lumll 6913, adecd 1404 toamna sad 1405. Pe atunciel era un pribeag, aci fusese silit a pdrdsi Serbia, näpäditäde Turcif biruitori la Nicopol, filed din 1398 sati 1399 ; pesteciteva lunT el se stingea, de sigur foarte bdtrin (26 Decem-bre 1406) : rämäsitele lui se odihnesc In biserica patriarhalddin Ipec 3.

Tismana primi visita luT Mircea-Vodd, care mergea sá in-tilneascä pe Craiul unguresc Sigismund, la 1406, pe cindträia incä Nicodim 4. Pe atund o altd mändstire se ridica inacestä tard a Banatului, pe care Nicodim o numeste eungu-

1 Engel, Geschichte von Serunen und Bosnien, pp. 263-4. '

2 V. Al. tefulescu, lifînastirea Tismana, ed. a 2-a, BucuretY, 1903.3 V. tefulescu, i. c., dupa cunoscutul articol al archimandritulul Ilarion

Ruvarac, tipárit in Archly fiir slavische Philologie, XI.Arch. :stoma, I', p. 98.

d'intliii

www.dacoromanica.ro

X VEACUL AL XV-LEA

reasc:i», pentru cä in teorie atirna de regele din Ungaria, dela care se cerea, la intimplare, si intärirea daniilor. Mänästireacea nouä venia de la evlavia lui Mircea insusl : e Cozia, undese inmormintá. ctitorul. Cotmeana, altä fundatie a lui Mircea,un mitoc al Coziei, se ridicâ pe un plaid vecin din Arges.0 in`drire a aceluiasi Domn pomeneste mändstirea Strugalea,undeva lingä Dunäre, poate in pärtile GiurgiuluI, uncle e scrisädania'. Snagovul, innältat de un boier cu numele de Vintilä,aratä prin architectura-I modestä i armonioasä, prin frumoa-sele-i linii arcuite, ca si prin märturii: scrise, cä este tot dinvremea lui Mircea. Putin mai tärzid era o mänästire la Bolin-tinul din Judetul Dimbovita2.

Cea d'intäid dintre mänästirile Moldovei, Neamtul, a fostlocuitä de cälugäri, dintre cari cärturarii veniserä de la Mun-teni, unde lucra scoala lui Nicodim. De aceia se gäsesc intrecärtile de la Neamt un manuscript al corespondentii lui Ni-codim cu vestitul patriarch Eftimie din Tirnova si un Tileal Evanghelief de Teofilact, care a fost contemporan cu

Alexandru-cel-Bun dädu terii sale mänästirile Molda-vita, Bistrita, Pobrata. Dupd dinsul, tefan-cel-Mare impodobitot pämintul Moldove cu elädirile de piatrá si cárátnidä, frumoslucrate si potrivite, ale läcasurilor sale amintitoare de biruintä.

in chiliile acestor läcasuri de inchinare aü stätut si inchi-nätori ai lul Dumnezeii cu condeiul, maiestri caligrafi, de lacari a rämas o sumä de lucrärI frumoase, dintre care unele

rätäcit prin locuri foarte depärtate, ca acel Evangheliardin Neamt, de pre vremea lui tefan-cel-Mare, care a trecutprin minile lui Petru Moghilä ca sä se gäseascd astdzi toc-mai in Biblioteca Regalä Publicä din Miinchen 4. Foarte multedin cärtile ce copiat la noi, ad fost distruse in frdmin-

1 Arch ist., II, pp. 97-82 Operele lut Constantin Cantaeuzino Stolnu-ul, tipärde de N. Iorga, Bucu-

re;itl, 1901, pp 24-5.3 V. Melchisedek, Catalogul inanuserrptelor Neamf, in Rev. p.ist., weh.

ri filologie, II, pp. 130, 139; cf. catalogul Iaymirschi, din 1898.4 Codzees manuscripi Abhothecae Regiae Monacensls, composuit Georgius M.

Thomas, Munchen, VII, 1858, p. 327.

Ni-codim'.

s'ati

s'ati

din

www.dacoromanica.ro

CULTURA SLAVONI XI

tärile vräjmase ale vremilor de pänä : ceia ce avem as-räzi vine mal mult din mänästirile Moldovei, de la Neamtinnainte de toate - cu deosebire din anil 1430-40 - si din läca-surile fäcute in epoca lul Stefan : Homor, Voronet i Putna. Des-pre unele dintre ele ni se spune Cá sint de o frumusetd deose-bitä, care se vede $ i din facsimilele, bune saü rele, ce ni stall laindäminä t: pe foaia netedd a pergamentului se desfac lä-murit literele, cam pätrate si grämädite färä interstitil, ini-tialele cu aur si chinovar, chenarele si frontispiciile cu im-pletituri de linii care atnintesc cusäturile ve3mintelor popo-rului saü dibacea podoabä de ciubuce de de-asupra usilorde la bisericile veaculuI al XVIea. Manuscriptul de Evanghelifdin München are chipurile celor patru scriitod aI Cuvintuluidumnezeiesc; pe acel de la Voronet se infätiseazä Stefan, ingenunchi, intinzind cartea cdtre icoana MaiciI Domnului :un om tindr, cu fata rotundä, pletele lungi blonde, mustatagroasä si ochil blind albastri supt masiva coroand de aur.

Citeva nume de scriitori s'aü pästrat : asa cunoastem pe cälu-gärul Gavril, fiul lui Urie, care a scris, pentru cCändia Latco, pîr-cälabul de Hotin Tetravanghelul (Evangheliarul) din Neamt,de la 1435-6, putin timp dupá moartea lui Alexandru-cel-Bun2, precum si un sbornic (manuscript miscelaneü slavon)din 1440-13, un Mineiü in douä tomuri, din 1444-7 4, un altsbornic, färä an6, un Märgärit din 1442-33, un ScArariti din1445-67, in sfirsit, un sbornic din 1437-88.

La 1461-2 se afla la Neamt un cälugär prescriitor de cdrtI careiscaleste «Atanasle tachav (tachigraf)2. La Putna peste vre o

' Revista .pentru at., arch. fi /U., I, plansele.2 Biauu, In Columna inC Traian pe 2882, pp. 107-8; Melchisedek, Catalog-

Neam,t, In Rev. p. ist. 1Í fa., II, p. 141.3 Melchisedek, p. 131.4 Ibid., p. 138.5 ibid., p. 139.6 But., pp. 139-140.7 Bid p. 142,8 Ibid, p. 143.9 Melchisedek, i. c., p. 139, no 84. Manuscriptele de la Neaml sint azi In

parte la Academie

mscr.

www.dacoromanica.ro

XII VEACUL AL XV-LEA

dotazedi de anI era «tach» cdlugärul Paladie'. Unii dintrecAlugäri se pricepeaü $i la legatul cärtilor $i la sgpatul inargint al chipurilor de sfinti care impodobiaü apoi coperVlegrele de lemn acoperit cu catifea : se spune anume despreun manuscript al invätäturilor Sfintului Macarie c5, a fostlegat de cAlugärul Siluan din Neamt 2

Pe acest timp se asterneaü pe pergament, in Tara Romä-neascä $i in Moldova, cArt domne$tI de danie $i intdrire,care aü, de obiceiù, o slovä gräuntatä destul de elegantd.Cei ce le scriaü, se chemaü in Moldova diaci. Cei d'intgiü carise intimpind in aceastä tard, par sä fie Ruteni, precum eeld'intäiii dintre pisarii munteni vor fi fost adu$I de peste Dunäre,din Bulgaria, dar mai cu satnä din Serbia, unde se fäcuse decurind o reformg a scrisorii, supt Despotul Stefan. Printre 6se gäsesc insä si Romini, ca Mihai C4el, Petru fiul lui Birlea,Oantg, Sandru, Vulpa$, Negrila$, Steful, Borcea, Sandru, fiul1111 Cirje. Unul e fiü de preot, Toader Popovici : altul e «fra-tele lui Ion dascdlul»3, - dascäl de $coalä, credem, iaü, cumse zicea pe atunci, «dascäl de copii». Ghedeon, care apareInca' supt Alexandru-cel-Bun, pare Insä a fi un cälugär. Co-piatorul Evangheliarului de la München e numit in catalog«diaconus Theodorus Mrichescoula» saü «filius Mrischekuli» ,(Mri$escul ?) $i e vorba, fire,te, de un diac Teodor, oil carear fi cellalt nume al lui.

Cäcf cäluggrif tineati $i scoalä : pentru diaci ca $i pentruclerici. «Sg. se $tie de chid am invälat eü carte la Neamtu,atunce era un diiac domnesc $i inväta la 7 glasuri», scrieun ucenic al acestuia, ajuns $i el diac, la 1700-I 4. Copii seaduceaü la mänästire cu sila din toate pärtile, eraü pu$1 aice,tot cu sila, la invätäturä $i ajungeaü apo fruntag al* Bisericif ;pe la jumdtatea veacului al XVII-lea, cdlugärif din Voronetrecunosc acest obiceiü, addugind cä a$a se fac «oameni de

I Acelasl, In An. Ac. Rom,, VII, pp. 232-3.2 Acelasl, Catalogul, p. 334, no 45.3 Uricarzul, XVIII, pp. 527-8.4 Melchisedek, 1. c., p, 133, no 39.

www.dacoromanica.ro

CULTURA SLAVONA XIII

treabä : dintru aceia simt vlädicI $i egumeni $i preuti $i dii-aconi pre la svintele mänästiri» 1.

Cälugärii din Bistrita si din Putna sint aceia cdrora li da-torim scrierea acelor insemnäri despre faptele Domnilor, incare se cuprinde tot ce $tim despre imprejurdrile periodei celefmai glorioase din istoria Moldova Despre aceste anale insäam vorbit In altd parte 2

Se poate deslu$i astäzi destul de bine in ce chip s'a pästrattraditia de culturä in mänästirile Moldovel. Iosif, cel d'intäitiMitropolit, rudä de Domn, a dat la inceput indemnul. Afost urmat el de silinfle acelui cleric priceput in slavone$te,fiindca se näscuse in Bulgaria, din pärint bulgari, care eGrigore Tamblac? A fost acesta, - precum afirmä la inceputulveacului al XVIII-lea episcopul de Roman Pahomie, amestecatmult in afacerile Neamtului si cdlätor in Rusia, - odascäl intäitid'inceput in Moldova $i egumen in Neamtu» 3 ? Mai mult : a fostel Mitropolit al Moldovei $i este el acela$1 cu Grigore din vremeasinodului din Florenta pentru unirea Bisericii Räsäritului cuRoma4 ? A vorbit el ca predicator cdtre Moldovenif lui Ale-xandru-cel-Bun in Suceava ? A intrebuintat el chiar - pioasäilusie !- limba romäneascä pentru a se face inteles de din$ii ?

Amestecul lui Grigore «Tanblac» in afacerile biserice$tiale Moldovei se reduce inteadevär la mult ma putin.

Pe chid doi archierei se luptaü pentru Scaunul archipds-toresc al Moldovei, la sfir$itul veacului al XIV-lea, Patriar-chul din Constantinopol trimesese in aceastä: tarä pentru cer-cetare pe Grigore preotul de la Patriarchie. El pare sä fifost egumen al vestitei mn'ästir a Pantocratorului din Cons-tantinopol5. Grigore rdmase un timp In tarä. intrebuintä aceastávreme ca sä" tie predicI, potrivit cu me$te$ugul säü de retor

1 Iorga, Documentele Bistrq et, I, pp. 45-6, no LXXIL2 V. istoria laeraturd române 'in secolul al X VIII-lea, II, Excursul I.8 Melchisedek, Catalogul, p. 143, no 106.4 Acelasl, in Revista p. ist., arch, fi filologie, II, p. 1 ai urm.5 Miklosich, Acta "atrzarchatus, II, pp. 223, 241, 243-4, 256-7, 278-81,

283, 359-61, 494-5, 519, 528-33.

www.dacoromanica.ro

XIV VEACUL AL XV-LEA

bisericese. Asa aCi fäcut multi prelati gred in Suceava, Iasisi Tirgoviste mai tärzici. Mai pe urma, Tamblac ajunse Mitro-polit la Chiev, dar el nu va fi mers acolo din Moldova, cidupa ce va mai fi stat un timp in Constantinopol. SfirsitulvietiI sale il petreci in Serbia, unde fu egumen la vestitamanästire a Decianului. Moldovenil se aleserd de la dinsul cuPanegiricul slavon al SfintuluI loan cel Noti, ale caml moastefurl strarnutate supt ochii sal de la Cetatea-Albä la Suceava, in1400-I Er îi rdsplätirä pästrindu-I ainintirea cu sfintenie sitesind legende in jurul lui. Mitropolitul Grigore care se inte-lese cu Papa, nu poate fi Tamblac, care nu s'ar fi plecat pänäacolo, fiind un ortodox prea tare la cerbice. cUnchiul» luiStefan-eel-Mare, Joan Tamblac (cZamblacho»), care merse laVenetia dupä infringerea de la V alea-Albä spre a cere aju-tor2, nu poate fi ruda cu Grigore, fiindcá acesta din urtria eradrept si curat Bulgar, nascut in Tirnova.

Dacd Grigore ar fi jucat in Moldova rolul ce i se atri-b iie, cultura de mänästire s'ar fi dezvoltat mal rapede inaceastä tard. Asa insä, trebui sa vie in Scaunul din Suceava,cu citva thrin innainte de suirea pe trot' a lui Stefan-cel-Mare, Teoctist, despre care s'a zis cá a fost si el un Slav,pentru ca studille de slavoneste sá infloreascá.

De la Teoctist porneste un sir neintrerupt de cärturai I deslavoneste, pe un timp chid in Tara Romäneased neconteni-tele lupte pentru Domnie opriati orice silinti sprespre artä. Puternica Domnie a lui tefan-cel-Mare da raga-zul $1 rasplata de nevoie pentru ca sa atîte sirguinta cälu-garilor invatati. Un ucenic al lui Teoctist, Visarion, mersepana la Atos, nude lucrâ la prescrierea de manuscripte, inlavra Zografului; poate lui if datoria biblioteca mändstirii dinNeamt o carte scrisd la Xenof, tot ht Atos3. Bätrinul Mitropo-lit Iosif insusi se reträsese la Neamt, in apropierea cärei mä-nästiri i se aräta mai trziü chilia4. Poate tot de la Neamt

1 Melchisedek, c., p. x6 i urm.2 Hurmuzaki, VIII, pp. 23-5, 110 XXVII.3 Melchisedek, Catalogul, p. 131, no 17 ; p. 1334 Acela., Mmblac, p. 42

www.dacoromanica.ro

MISCAREA HUS1TÄ XV

venise $i Teoctist. Chid el i$I incheiè viata, la 1477, urma-$ul säg, Gheorghe, era un fost calugär din Wearnt, cdruia is'a $1 zis NeVanul : i el a läsat ucenicI la Nearnt, intre earl'Ilarion ierodiaconul, copist '. Al doilea urrnas at lui Gheorghe,in sfir$it, Teoctist al III-lea, era un fost egumen de Neamt,care slujise la a doua sfintire a bisericii reinnoite de Stefan,dupä biruinta asupra Polonilor, la 1496 2. La moartea sa, eld'aldu mängstira satul Ortd$tiI, pe riul Moldova, pe care-Icumpärase cu 300 de zloti tätäre$ti de la Petrea Oartg, pevremea lui Alexandru-cel-Bun 3.

Aceasta e cultura pe care o puteag da invätatil din Mol-dova $i Tara-Rornäneascä : cAlugärI dupä asätngnarea celordin Serbia, ei tineag cu , indärätnicie la singura carte le-giuitá $1 pläcutd lui Dumnezeil, cartea slavoneascd,

Literatura romäneascX nu putea porni de la dinsii, caricintaii pe bulgäre$te páng $i isprävile lui Stefan-cel-Mare.

3. MI5CAREA IIUSITÄ. RÄSPÎNUIREA El' ÎNTRE ROMÎNI.

Pe cind cele d'intdig mänästifi se intemeiag in Tara-Ro-mäneascd, depärtata Europa* apuseang era zguduitä de omare mi$care de prefacere religioasä. in Anglia se ivise unpreot invätat, inzestrat cu darul de a vorbi multimilor, carepropoveduia o lege nouä ce nu era decit legea veche, maicuratä. El inväta cä mai presus de cuvintul preotului $i altilcuitorului este Cuvintul lui Dumnezeti, $i cä in afarä deBiblie nu sint decit pgreri si orinduirl omenesti, pe carefiecine e slobod sä le primeascd sag sä le räspingä.

Acest orn se chetna Wycliffe: el gäsi sprijinitori puter-nici printre cei marl, ascultätori fanaticI printre eel' midi, acAror sgräcie, utnilintä $1 apgsare nu mai putea rábda.

' Acelasi, Catalosul, p. 137, no 72.2 Ibid., p. 140, no 91 ; cf. Bogdan, Veckile cronid, pp. 251-2. Pentru un

al doilea Teoctist in 1491, Octombre, v. Ist. lit. rom., II, p. 536, nota 1 ;p. 540, nota I. Nu poate si fie o greseala de data In Ulianicki, care resumaactul In care el apare ca martur a fost dec.( i un Teoctist al II-lea In 1491(1490 ?).

3 Arch, StatuluI, Neaml, nle 1726, 1727, 1729.

www.dacoromanica.ro

XVI VEACUL AL XV-LEA

Pärerile lul Wycliffe se prinserd si mai bine tocmai inBoemia,. pe atunci un regat supt dinastia sträind de Luxem-burg. Un alt magister, loan din satul Husinet, cäruia pentruaceia i s'a spus Joan Huss, rdspindi crezul cel noti, asa dewt., de inteles si de urmat, asa de roditor in urrndri. Elscrise, discutâ, suferi si muri , pe rug innaintea PärintilorBisericii adunati in sobor puternic si sprijiniti de sabia im-paratulul. .

Dar sufletul WI nu se risipi impreund cu cenusa sa rds-pinditá in Vint. Pe cind orasele si partea din nobili carierail de singe german tinead cu indärätnicie la vechiul cato-licism, nobilii cehi al' tern' si sätenii din toate unghiurile seridicard in arme. Ei apärati crezul Bibliei curate, al impär-täseniei luate, nu in hostia sfintä, numai din pine, ci dinpotir, in pine si vin, asa cum Biserica romand ingäduia numaiclericilor ; ei nu voiati sä recunoasca drepturile episcopilor,ci socotiail a li ajunge rugdciunea preotilor de rind ; inchi-narea sfintilor li se pärea un abus. (KLegea Evangheliei»,scriati predicatoril lor, c e prea indestulätoare prin ea insdsipentru cirmuirea Bisericii, Miä de ceremoniile legii vechi siriturile adause mai pe urmä, care atacä, micsureazd si *fin-

piedecd aceastä lege, si care mai mult stricd, decit folosescpentru mintuire 1.»

Teranir si nobilii cehi se bäteati bine, si nici-o putere ome-neascd nu fu in stare sd-I infrineze. in zädar duse in potrivalor o luptä inviersunatä impdratul Sigismund, acel care intäride patru oriprivilegiile mänästirif muntene Tismana 2; in zädarse sträduirä ccruciati» veniti din toate pärt"ile. Nu numal cd.Husitii nu puturä fi zdrobiti, dar ei cistigard pentru credintalor Tinuturi intregl din Ungaria si Polonia. Pe de o parte,cetele lor parunserä räzbunätoare in regatul lui Sigismund,marele lor dust:clan : in 1432, orasul Simbdta-Mare cdzu inputerea Husitilor, cari se infätisaserd ca niste pasnici negus-

I K. Höfler, Geschichtsschrezber der hussitischen Bewegung tn Bohmen, lnFontes rerum austruscarum, Scriptores ; II, 1865, p. 479.

2 5tefulescu, o. c., p. 156 i urm.

www.dacoromanica.ro

MI§CAREA HUSITI XVII

tori ce veniaü la bilciu 1, in 1433, el' se räpäd asuprasului, in unghiul nord-ostic al Ungarier 2. Pe de altA parte,umilii «predicanti» (praedicantes), cari stiaü mai multe limbi,sträbâturd sat de sat, aducind cu eT Evanghelia cea nouä.Foarte multi Unguri II ascultarä, si ei furä mai bucurosi sa-silase tara, deck sä se intoarca la niste datini care primejduiatisufletul. «in 1430D, scriü niste autori maghiari moderni,«tot Tinutul de la Szakolcza ping la Simbäta-Mare era hu-sit, si in 1436 Utraquistii (asa li se zicea Husitilor pentid cäadmiteati impdrt4enia sub utraque specie 5i pentru mirenT)cucerisera Csanádul, Tinutul Oradiei si o bund parte din Ar-deal. Era0 comune unde preotii conduceau reforma 8. » in Or-tile Trotusuluf, fugari venirä sä intäreascä vechiul elementunguresc de dincoace de munti 4 ; de aici, e reticii se räspindiräpand la Prut, si chiar dincolo de aceastä apä, in Bugeac : eise pästrard pinä in veacul al XVI-lea, dar nu puturd de locsá clinteascä pe Rominii moldoveni, bine supraveghiatl deVlädicii lor, de la legea ortodoxä 5. Räscoala cea cumplitáa teranilor din partea apuseand a Ardealului, intimplatä la1437, trebuie pusä neaparat in legaturä cu propagandahusitä in adevär, se gäseste in ea ura impotriva domnilorde p4mint si impotriva preotilor catolici nesätiosi de dijme,care e unul din senmele deosebitoare ale directier celei maiexaltate din miscarea husitä 6 Cu sese anT innainte, Alexandru-cel-Bun era bänuit de Poloni ea' ar fi Vinci anume la dinsulpe un predicator husit ca sä-I reformeze tara 7. Un preot,Constantin, care se fäcea a fi catolic, lucra in Moldova pentrueresie la 1438 8 Secuimea era prinsá astfel din douá pärtf.Numai silintile misionariuluf Iacob de March,ia si ale tovard-

1 Fessler-Klein, Gesehichte von Ungar'', II, p. 3842 Palacky, Geschiehte Bohmens, 1113, p. 110.3 FIorvdth, Karclos i Endradi, o. e., p. 41.4 V. mad' departe.5 Aceste Sturizt ft documente, 1-II, p. XXXIX.6 V. actele privitoare la rascoal6 reproduse In Hurmuzak12.7 Lewicki, Codex eptstolaris saeculz decunz quint!, în .Wonumenta Po-

Ionia« histoica Cracovia, 1891, pp. 254-5, 267-8, 284-6 305-6.8 V. vol. 141, p. xmuv.

71304 Vol. VII. li

:

,

Zip-

www.dacoromanica.ro

XVIII VEACUL AL XV-LEA

sului säti Dionisie de Ujlik, precum si ale Franciscanilordin Boemia, puturA stirpi, innainte de 1450, buruiana rätäcirii 1.

Sasii rámaserd neatinsi de husitism, intocrnai cum se in-timplase cu fratií lor Germanif din orasele boeme. PentruRomini era insä altfel: Husitii predicaü impärtäsenia asa cumerati deprin5I ei s'o primeascä, poftiau pe mireni la dezba-terea lucrurilor bisericestif si fáceaü inteleasä legea prefäcind-oin limba poporulul. Mari foloase! Pe linga care dispärea nea-junsul putine cinstiri a sfintilor, si, cit despre deosebirile dedogmä, ele n'aveati pret pentru teranii, as zice chiarpentru popilf nostri din Ardealul unde grija adevärateI cre-dinte nu era cine s'o aibä. EI se fäcurä decI Husiti pe uncap, färd a-si da sama cal aü päräsit citusi de putin drumulsträmosilor, pe care tineaü si el sä meargä2.

Unguril avurd, multämitä husitismuluf, incä din veacul alXV-lea artile sfinte pe limba lor : un mare eveniment. Dupäo cronicä minoritä, intdia traducere se fäcu de Toma Pécsysi Valentin Újlaky din Kamancze, addpostifi in Trotus, la1416 : opera lor fu prescrisä apoi la 1466 de Gheorghe Né-methy. Copia coprinde numai Evanghelia3.

Pe acelasI timp aproape, pe cind Cehif avead patru Psal-tiri intregi din secolul al XIV-lea, PoloniI tälmácirá si eI, suptinriurirea husitä, aceastä parte a Bibliei ; pe cind Cehií po-sedaü mai multe Biblii intregi, Polonii prefäcurä pe limba lorla 1455 o parte din povestirile biblice 4.

Pentru Romini propaganda husitä trebuia sä aibä acelasirrod literar. El se näscu neapdrat acolo unde miscarea eramaI putin stingheritä, acolo unde curentul cel mai puternicli atingea si pe dinsii. CArtile sfinte nu furä traduse deci in

Bid2 V. mai departe, despre rolul pregkdor pe care 1-a avut bogomdismul

pentru prmairea credintilor husite.3 Friedrich Keinz, Zwer alteungartsche Texte aus einer Handschnft der k.

buyer. Hof- und Staatsbzblrothek, Munchen, 2879 , Florvdth, Kardos i En-drodi, 1. e,.

4 Nehring. In Arcluv fier slayache Philologre, 11, 13. 409.

nici-un

'

www.dacoromanica.ro

MISCAREA HUSITI XIX

Trincipate, unde era pazd bung $i multg invgtäturä slavonci inteun unghig sälbatec din Marb.mure$ sag din Ardealul vecincu innältimile maramuresene. Psaltirea, Biblia, Evanghelia,- darnu si Tilcul eT, - Faptele Apostolilor, pe lingd ruggciunile obis-nuite, se infätisard astfel in romäneste pentru intdia oarä in acelevremi depärtate, si anume prin munca unui singur om, cAcIin alegerea $i orinduirea imprumuturilor, in natura cuvintelorsträine, in notiunile de culturd ce se strävgd prin tälmäcire, serecunoaste acest singur orn : de bung samd, un preot de sat careva fi $tiut slavoneste 1 El traduse $i o lämurire a legiI, in carese opreste mult 5i stingacig asupra TreimiI $i face o märtu-risire de credintä catolicd in ceia ce priveste dogma, ch'cIspune cg Duhul Stint e ediin tatäl i fiiul nezidit».

and vorbim de husitiI romini, nu credem fire$te, cá Ro-mini! cistigatl de predicanp $i acel care ni vorbe$te pentrudinsiI prin manuscriptele religioase pe limba noastrg din se-colul al XV-lea intelegeag deplin si pästrati desávirsit învä-ätura legi curate. Pe acel timp, dacä ierarchia se alcAtuise

bine in Moldova si intru citva in Tara-Romäneascä, Ardealuln'avea episcopT ca paznici ai ortodoxid, ci numal cite unprotopop sag egumen la o mängstire sgracä. Nicf-un popornu era maI pregátit pentru a primi eresurile de la Apus sicele de la Rdsärit deck Romani!, rdpezI in intelegere, aple-catI spre orIce prefacere, pentru multa suferintá ce o indu-rag, si lipsiti de &ice cercetare duhovniceascá vrednicd deacest nume.

Prin Husiti vor fi primit al nostri legenda Duminecii, carelegendä ar ft cgzut din cer intr'o piatrg minunatá pentru mintu-irea oamenilor cälcatorI de lege. Dar ei $tiad inainte de aceastadespre isprgvile Sfinte Vineri $1 despre toate pove$tile naive$i stra$nice pe care le räspindiag inchingtorif Sfintului Pavel,temätorif Satand, Bogomilif sag Pavlichienii bulgarl. in-riurirea acestora a fost asa de adincg asupra noasträ, asa.

E vidit cá traducerea nu s'a fdcut dup5. ungureste : urmele unguresti Insintaxi. vocabular vin numai din eunoasterea limbii maghiare de traduckor.

1,

si

www.dacoromanica.ro

XX VEACUL AL XVLEA

de mult se stia in toate pärtile cd Rominii s'ati impärtäsit deaceastä rätäcire, destul de grosoland in 4itele ca si in ame-nintärile ei, inch Sasul Reichersdorf, din vremea lui PetruRares, care ne judecä pe top' dupä elementele romänestidin Ardeal, care-I eraii maI bine cunoscute, nu stä pe gin -duri O. spuie cä eMoldovenil recunosc pe Hristos si peSfintif Apostoli si, dupä cit spun el', ati pästrat din capul lo-cului si pinä astäzi legea Sfintului Pavel, cu multä veneratiesi evlavie» '.

Bogomilismul, dusman al bogätiel, al puterii, al trufiei po-pilor, al serbätorilor, in care vedea de o potrivä momeli aledracului, bogomilismul trist, chinuit, superstitios, lege a celormal umili si mai nenorociti dintre oameni, cari prin acesteres intunecat se simtiail mai sus, mai aproape de Dumnezeü,a trebuit sä cistige mai ales pe acel. Romint cari aveail matmulte de indurat. El n'a inriurit asupra ivirif husitismuluI,care vine din Apus si de la teologi marl, de si supt presiuneapopulard ce se simtia pretutindenf atunci in Europa, dar ela ajutat rdspindirea acestei invätäturi nouä. De la bogomi-lismul sträbun la husitismul cei nod nu era deck o de osebirede dogind, pe care Rominit n'o pretuiati fiindcd n'aveati deunde o intelege, si o schimbare binefäcdtoare, care trebuiasd-i umple de bucurie : tälinIcirea CuvintuluI lui Dumnezeii.Si e vrednic sä se insetnne cä din acest cuvint dumnezeiesclipseste mai tot Testamentul Vechiil, cu c are, in adevärulcugetului lor, Bogomilii nu voiati sd aibä a face2, decit informa deosebitá pe care 1-o dad ei in legendele lor desprevechii patriarchi, prooroci si regi al' Iudeif 3.

Traducerea husitä a cdrtilor sfinte in romäneste s'a räs-pindit putin. Miscarea religioasä din care pornise, s'a potolitrApede si s'a stins peste citva timp cu totul : pe vremea re-

I Papiu, Tesauru de monumente istorice, III, p. 137; Hasdeil, Cuvente, II,pp. 251-2.

2 Jire8ek, Geschichte der Bulgaren, p. 214.1 Hasdert, Cuvente, II, pp. 255-6.

www.dacoromanica.ro

MIWAREA HIISITI XXI

geluI Matias nu se mai vorbia decit rare ori de Husiti, dinmice popor, in Ungaria.

Dacä insd aceste cArti s'ad pdstrat, aceasta se datorestecaracterului lor neasteptat, ciudat, intditi, si apol si faptuluicd ele destdinuiad cetitorilor, inteo fortnä oricit de putindesáviritd, intelesul acelor mintuitoare cuvinte slavonesti pecare gura preotului drept-credincios le rostia in bisericd,färd ca mintea lui chiar, in cele maT multe casuri, sl le pri-ceapd. Cine nu era bucuros sä stie cum a plins David ne-norocirile sale si chinurile sufietului sda, cum a trdit in ve-chirnea cea mai mare Poporul ales de Dumnezeti, cum s'adesfäsurat pe pämint viata aceluf ce a luat cisuprd-si pdcateleomenirii, cum ail vorbit cdtre «neamurile, Ogine apostoliilui Hristos, rdspinditori ai adevdruluT ? Scriptura e astfel,inclt fiecäruia i se poate pärea O. e vorba inteinsa de indo-ielile, de musträrile, de suferintile si cdinta lid insusi, si o bu-curie ail päreche trebuia sä cuprindä atitea suflete simple,cind pentru intdia oard 41 vedead simtirea si &dui imbrd-cate in cea mai strälucitoare formä a poesiei räsdritene.

Psaltirea, pe care Husitii o cintati, s'a pästrat in urmdtoa-rele manuscripte :

1. Unul e o copie dupd o copie I, scris pe o hirtie care poartdun semn, o filigrand de la sfirsitul veacului al XV-lea.2 si e

de origine silesiand. Literele sint scurte si groase ; cuvintelese insirä Mil spatiu, chid nu e un semn de interpunctie ;cerneala e neagrd-gälbuie : infätisarea e a scrisorii ardelene ;vechimea aratá a fi de pe la 1550. Doi scriitorl s'an ur-mat pen tru a da aceastd copie : ei sint din aceiasi vreme,din acelasi loc si an intrebuintat aceleasi mäteriale. Amindoiad cdutat sd reproducd intocmai cartea ce li stätea innainte ;li-ati scdpat insd o multime de indreptdri in sens mai nod ;ele se gäsesc mai ales in partea din urind. Manuscriptul afost al lui Asachi, care se poate sd-1 fi adus din Ardeal, unde

1 V. Ovidiu Densusianu, Dm istaria amuprzi lu .u. final, In AnalcleAcademia Romlne, XXVI, 1904, p. zo.

2 Sbiera, Codu-ele Voronefean, CernauI, 1883, p. 323.

www.dacoromanica.ro

XXII VEACUL AL XV-LEA

se stie cd a fäcut o cälätorie 1 : apoi el trecu in bibliotecaSturdza de la Scheia. Däruit Academlei Romine, unde for-meazA astäzi n° 449, el a fost tipärit, in fototipie i transcriere,de d. I. Bianu 2.

Cartea e intreagd : ea cuprincle Psalmii toti ; apoi, dupäpatru rinduri in criptografie sati inteun alfabet oriental, yindeosebite cintäri din Biblie, - Exod, XV, Deuteronom, XXXII,Regi, I, II, Avacum, III, Isaia, XXVI, Iona, II, Daniil, III,Luca, I. La urmd de tot, se da o lämurire a legii, tradusädupä un text catolic : in ea se insistä mai mult asupra dog-ma cä Tatäl, Fiul i Duhul Sfint sint un singur Dumnezeü :derept-aceä nu 3 tätäri, nie' 3 fiI, ni 3 duhure intru acea

S[vär]tä Troiti : ni-unul nu este mai vechiiü i ni maimai mare, ni mai mic ; ce aceale 3 [o]brazi de veaci

sus uru $i [sealmerea».2. 0 copie ceva mai tärzie decit cea pästratä in-

tr'un manuscript ce se aflä astäzi la Academia Rominä suptn° 693 $i care a venit acolo de la mänästirea Voronet dinBucovina, intemeiatä .1a inceputul Domniei lul Stefan-cel-Mare.

aceasta poate sä fi venit din Ardeal, de si aici nu dovede$teslova : va fi fost adusd de un cdlugär ce era din pärtile acelea ;cdd pänä astäzi mänästirile de la munte adäpostesc o multirnede cdlugári veniti de dincolo. Originalul slavon a fost adaus infatä, ceia ce dovede$te o epocä mai tärzie. Deosebirile intreacest text $1 al Scheianei ati fost ardtate de d. Ovidiu Den-susianu, in Studit de jiloleg-ie romind, I, Bucure$tI, 1898.

3. 0 copie intocmai ca acestea, pe care o tipäri la Brapvdiaconul Coresi in 1570, apo in 1577, puindu-i, data aceasta,in fata textul slavon. Coresi modernisä ortografia $i inlocuiunele cuvinte : dar el nu recurse la original, ci indreptä dupäpärerea sa. El läsä la o parte märturisirea de credintá catoliape care nu o puteaîngädui nid inteun chip. D. B. P. Hasdeiia dat pentru Academie o reproducere a acesteI tipärituff S.

1 Ist. lzt. rom. in sec. al XVIII-lea, 11, pp. 519-20,2 Psaltzrea ;charma, z482, BucurestI, 1889.3 Psaltirea publicata in rondnefte la z,577 de diaconula Coresz ; Bucu-

reW, ISSI.

po-niti, tile

d'intäiii,

$i

www.dacoromanica.ro

MI§CAREA HIISITÄ XXIII

Din Vechiul Testament nu s'a tradus nimic. Aceasta sepoate crede mai curind deck cä vechiul manuscript husitics'ar fi pierdut cu totul. Trebuie sd se tie samd si de aceia cdHusitil cari cintag Psaltirea sise infläcärag cetind TestamentulNog, n'aveag aceiasi iubire pentru Vechiul Testament. Chid Co-resi a inceput in a doua jumätate a veacului al XVI-lea tipd-rirea pe romäneste a cärtilor sfinte, el a fost silit sä lase la oparte Palia: ea apäru abia mai tîrziü, itrebui tradusä -atuncf pentru mntäia oard - de-a-dreptul dupd originale.

Evanghelta s'a pästrat intr'o copie pe care a reprodus-oCoresi in 1561. Dintr'insa s'ar pdrea cälipsiaü citeva pagini pecare tipdritorul ar fi fost silit deci sd le traducd din nog. Corn-paratia intre locurile ce par adause la 1561 si textul primitiv päs-trat inteun manuscript' ar ardta ce mari schimbäri suferise limbain decurs de un veac si jumdtate. Astfel, in vechea tälmäcire std-tea: (Mate 13.) «SA' ochiul täú dereptg sdbldzneaste-te, si-1

leapaidd de la tine : mai bine tie sä piard unü mddularig al tät-i,nu tow.' trupul aruncatg sä fie in matca focului, si, sá temäna ta säbläznire dereptd, tae o si o aruncd de la tine : maibine tie sal piarä un mddularig al Oa, nu totg trupul 2 . .»

Coresi dá in loc, in reproducerea din 1889, cu litere latine,urmdtoarele rindwi 3 :

«De te va smenti ocul cel direptu, scoate-1 si-1 leapädá dela tine, cá mai blue easte sä piee on mddular al täg, decktot trupul täü sd fie aruncat in foc ; iard, de te va sträcamina ta cea dereaptd, tae-o si o leapädd de la tine, cd maibine easte sd piae on mddular al nil deck tot trupul täü sdfie aruncat in foc.»

Dar avem a face numai cu o lipsd in exemplarul care aservit reproducerif, lipsá intregitd de unul din proprietarillui. De fapt, toatd Evanghelia lui Coresi are aceiasi

V. n-1 urmator.2 Columna luï Tralanu, 1882, N. S., LI, p. 79.3 Tetravanghelul thaconulu Cores:, reimprimat dup .a. editia primä din

1560-61 de arinereul dr. Gherasirn Timus Pitesteanu, cu o prefata' de C. Er-biceanu ; Bucuresti, Tip. (..1iIilor Bisericestl, 1889,

limbá.

I

ia-ld

www.dacoromanica.ro

XXIV VEACUL AL XV-LEA

Aceia$I Evanghelie romäneascd se pdstreazd inteun manu-script copiat intre 3 Iunie si 4 Julie 1574 de pisarul a RaduGrämäticul fiul lui Dräghici din Manice$ti, lingd tirgul Ru$1pe apa Vedei». Radu päräsise Tara-Romäneascd dupd moartealui Pdtra$cu-cel-Bun, pe lingd care se gäsia $i diaconul Coresi,tot un fel de grämätic 1 Venind din noù in Domnie, strapiculMircea Ciobanul incepu cu un mare mdcel al boierilor $i po-pilor : atunci cred eä a fugit Coresi 2, $i tot atunci grämd-ticul Radu. El se temu sä se intoarcd atita timp cit trdiMircea $i, chiar dupd moartea acestuia, el duse aceia$i friedfatd de fiul luT, AlexandruVodd. La urmä, Radu, care stäteainteun sat bulgäresc de pe Osma, unde scrise fel de fel decArtl slavone, ci$tigindu-si astfel hrana, se duse tocmai laRodos, unde auzise cd se aflä Para$cu, fiul Domnului siocrotitorului säti de odinioard. Aici acest Pdtra$cu, care nue altul decit viitorul Petru-Vorld Cerce13, if dädu sarcina dea scrie dupd un eizvod» - deci dupd un manuscript - Evan-ghelid pe romäneste, ceia ce el fdicu in citeva sdptämini. De-pärtat de multá vreme din tard, Radu nu putea cunoastetipdritura din 1561 a luI Coresi, iar Pdtrascu, un si maivechid fugar, 'filed mai putin. De alminteri, e drept cä ti-pdritura lui Coresi si manuscriptul lui Radu stilt identice pändin cele mai mici amänunte1.

Faptele Apostolilor. Apostolul, cum zicea poporul, sadPraxiul, dupd numirea cdrturarilor, cuprinzind un indemncdtre räspindirea invdtdturii adevärate a lui Dumnezeti si ld-murid asupra cuprinsului Evangheliilor, a trebuit sä fie pre-facut de Husiti in limba vulgard. Apostolul a fost tradusin intregime. El nu se pästreazd insd astäzi decit in cloudforme, fragmentare : una manuscriptd., alta tipdritä.

Manuscriptul e sells in Moldova, pe hirtia cu semn si-lesian pe care e scrisä $i Psaltirea de la Scheia : scrierea nu

1 Nerva Hodos, In Prinos Sturzz, pp. 240-I.2 V. cartea mea Sate p preop din Ardeal, Bucurqti, Carol Gobi, 1902, pp 21-2.a V. Llama lid ithhar Viteazul, In Convordzsi lzterare pe 1902, cap. I.4 V. Si Gaster, In Archivio glottolog-ico, XII, p. 201 0 urm.

www.dacoromanica.ro

MIFAREA HUSITÄ XXV

s'a fäcut in tnänästirea VoronetuluI, unde a fost gäsit de d.Cretu, cu prilejul serbärilor din 1871 pentru Stefan-cel-Mare,ca si cum strämosul ar fi rásplätit pietatea urmasilor prinacest dar ; dar scrisoarea e vddit moldoveneascä, din vremealui Petru Rare sail a urmasilor säi. Cuvintele nu sint deo-sebite si se pastreazd vechia literd e r pentru ca transcrii-torul a tinut sä se depärteze foarte putin de original, a cäruilimbä a pästrat-o neatinsä, cum n'a facut copistul dupä cares'a scris Psaltirea de la Scheia.

La inceput paginile sînt smulse pe intinderea a septespre-zece capitole din Apostol. Apoi vin Faptele Apostolilorpropriu zise. in loc sä urmeze dupä dinsele cärtile SfintuluiPavel cdtre Romani, Corinteni, Coloseni, se trece deocamdatäasupra lor, pentru a da mntäiü «cArtile säbornicesti» ale altorapostoli. Din ele se insird cele douä parte din atreia: restul e rupt ; Apocalipsul lipsia.

Din acest text a dat o editie d. I. G. Sbiera 1, in 1885.La o datä care se fixeazä ca 1563 2, Coresi a tipárit un

Praxiu, din care s'a pästrat un singur exemplar, cu lipsurI,la lnceput si la sfirOt, care intrec jumdtate din intindereace a avut volumul. Aü fost nimicite mai toate foile ce cu-prindean Faptele Apostolilor si parte din <cärtile säbornicesti»,si aü rämas aproape in intregime numal Scrisorile SfintulufPavel. Astfel fiind, nu se poate face deck in micä parte corn-paratia intre asa nurnitul g codice voronetian» si partea cores-punzätoare din publicatia lui Coresi ; dacä se va descoperi Insävre-odatä - ceia ce e mai probabil decit descoperirea unui ma-nuscript. complet - un volum intreg din Apostolul de la <c 1563 »,se va putea incredinta oricine cä peste tot diaconul n'a fäcutdecit sä lucreze in slove de tipar un Praxiu intru citva ca acelade la Voronet3. 0 dovadä despre aceasta e Incä de acum

3 Coduele Voronelean, Cernau0', Cf, Crevi, ln Rev. p. 1st., arch. p filologze,an. III, vol. II, p. 145 i urm. ; I. Bogdan, In Convorbizr lzterare, pe 1886-79p. 77 si urm.

2 Bianu si Hodos, Bibliografia romaneascd veche, p. 52.3 V. Cre,-u, In Revista pentru istorie, archeologie p filologie, III, p.

29 si

d'intäitt si

=

uoo.

www.dacoromanica.ro

XXVI VEACUL AL XV-LEA

pomenirea in Biblia de la 1648 a «intorsurei celei de mult»pentru o vorbd care se aflä tocmai la acel loc $i in manu-scriptul de la Voronet 1

0.1atä. cu Sfinta Scripturd s'ag tradus anumite rugdciuni,trebuincioase preotului in fiecare zi, precum $i 'fatal nostru,Crezul. Tag Nostru era cuprins in Evanghelif ; Crezul atrebuit sd fie tälmdcit deosebit. Chid, in 1564, Coresi dädula lumina*, impreund cu Tilcul Evangheliilor, $i un Molitvenic,el cuprinse inteinsul un Crez care e de sigur din vremea celord'intdig traduced, dar din care editorul scoase pe filioque.Cit despre rugdciunile din aceastä carte, ele sint vadit malnouä, din a doua jumdtate a veacului al XVI-lea 2

Acelasi cleric maramuresean sag ardelean din preajma Ma-ramuresului, acelasi cunoseätor de slavoneste, care a datlimbii noastre cdrtile sfinte, a inzestrat pe cetitorii din popor,adecd pe umilii preoti din sate, cu o literaturd bogomilicd.

Fireste a aceasta n'a fost niciodatd tipdrita, precum nus'a tipdrit nici Povestea Durninecif sag a Vinerii - castiiard$I apocrife -, nici unele fragmente de Cazanie, ea pre-dica asupra TatäluI Nostru, sag anume cuvintare a SfintuluiJoan Crisostom, care se prefäcurd $i ele in romäneste tot suptneobositul lui condeiú de cdrturar - sag, cum zicea el in-susi, de «cdrtularig» - sirguitor.

Ni le-a pästrat insä, färd alegere, amestecind printre ele,cu o deplind neintelegere, $i Catechismul lui Luther, gdsit decopist intr'o brosuricd romäneasca tipäritä la 1544, un preotde la Mähacig, un sat de spre Mure$ in Scaunul secuiesc apu-sean al Arie$ului, - Grigore, care a trait pe vremea luptelor luiMihai Viteazul, färd sä se incnilzeascä de loc de isprävile luI $iurmind sd dateze copiile sale dupd 013atarficmon Crain», pre-cum $i de citiva contimporani ai sai, de prin aceleas1 locurl.

' V. Sblera, I. c., pp. 352-3 ; cf. CreV.i, I. c., pp. 135-6.2 V. Hodos, In Prinos Sturdza, p. 235 ,;,i urm. Crezul Catechismului din

1544, pdstrat Intr'o copie (Elasdeil, Cuvente den beitran) , II, pp. 103-4 ; cf.1-lodo, 1. c., p. 236, nota 3), e mal noii.

www.dacoromanica.ro

MISCAREA HUSITÄ XXVII

intre aceste bucati, gäsite deosebit prin fel de fel de cópiimai vechi sail mai nouä, dintr'o parte sail din alta a Rominimilde peste Carpati, fie ele imbräcate 'Mcá in haina ciudatá a limbiimaramuresene cu n schimbat in r intre cloud vocale sail des-fäcute de dinsa 5i infatisindu-se in graiul obisnuit, - sint váditedeosebiri. Unele trebuie sä pard, deci, mai nouä, altele maivechi. Legenda Durninecii si predicile tree in ceia ce privestecaracterul anticvat innaintea tuturor celorlalte, si mai ales in-naintea povestirilor bogomilice. Dar intrebuintarea exclusiváa perfectului simplu, lipsa lul pre inaintea oricdrui nume deacusativ, anumite urme de rotacism - un surà pentru sunà,in legenda Sfintei Vineri-, anumite forme vechi, anumite cu-vinte care vin din alt tiny, anumite notiuni culturale care facparte din ciclul cunostintelor traducatorulu maramuresean-ardelean din veacul al XVie", aratä c i la inceputul acesteiscrisori romd'nesti a fost acelasi initiator al intrebuintärifgraiului nostru in literaturd, - fie si in astfel de literaturd.

Manuscriptul mähdcean reproduce apol felul de a se scriecuvintele färá clespärtire care se intimpind in textele cele maivechi ; el dä astfel icoana paleografica a acestora5.

Limba in care sint scrise cärtile sfinte saü povestirile depropaganda bogomilicd din veacul al XV', se deosebesteusor putintá de inselare de limba literard a epocelor

Cf filsden, 1. c , p. 342 (C6lAtoria Maicil Doranulul la lad) :episcupilp ; p. 346 : 4feurites pentru fete , = haidern,

p 350 ; 41azer., 13. 350; egint., ibid. , 4voinicI; pentru ostag, p. 352; voca-tivul .Doamne despuiatoarep (si ultirnul cuvInt e, cum se va vedea lndatá, par-ticular lirnbií vechiulditraduci.tor); 41:nisei mei), p, 356 , amide szt prorocifk,p. 358; .g-zudeca-se-vor» ; esi1ele ceruluíi, p. 362; 4cle?tins'in, p. 362;4luaiii pew« = trup, p. 364 ; ce vol. 1n groap6 mkpusetu., p. 364 ; eínvisup.13- 364 ; 4,cuepescu., p. 416; 4sql., in loc de 4sinte(i), p. 417, dzi, p. 420 ;4plinsu., .perylor,, p. 421 , come. In .Cugefâri hi oara morpID, p. 451 ;giu:)ozte., ibid.; <curd. = alergaiii, p. 452 , .hitlian tigure. , p. 452 ; eglasurede cmpo, p. 452 , cle aducu de o lature», p. 453 ; 4voru bucina., p 454 ;

Scaunulu de gudeluv, p. 455; 4ceteri, , p. 464 ; theçitiloru 2, p. 464. Fermi-IleAnt intru cltva ca In Evanghelia veche ; v. pp. 495-6.

2 Manuscriptul a fost, cum se vede din cele spuse, tiparit de d Hasdeil,In Cuvente den bdtriinr, II, 1870.

fdrä

' 1.4,1-

dean i

si

1.1fron.

Ma.;

www.dacoromanica.ro

XXVIII VEACUL AL XI-LEA

urmätoare. E sigur cd ea a inriurit simtitor felul de a scrieromdtrieste pánd departe in veacul al XVIII', ed.* a impusintru citva un stil $i o ortografie.

Caracterele ei grit urmdtoarelein ceiá ce priveste fonetica, aceste texte aveal in forma

lor de la 1nceput n intre cloud vocale prefäcut in r - saúnr, ca in binre, minre. Aceasta e o particularitate de graiti carestápine$te pänä foarte tdrzil in Maramure$, $i deci $i in pärtileardelene muntoase vecine cu aceastä cetätnie, in care $i limbd,$i datinl al trebuit sd se pdstreze mai indelung i mai credin-cios. Dovadd urmdtoarea scrisoare maramureseand din vremealui Mihai Viteazul $i In care rotacismul e Inca neatins, dupdaproape doud veacurl de la traducerea husitd a cdrtilor sfinte :

«Cire iaste pan Pogan Jurj, span ot Maramore$, i pan«Toma, jurat ot tij, scriem inchindciure $i slujbi, pan Orban«birov i pan Simion pdrallabl ot Bistr4d. Dup' acia, de cia'tù«tremes omul vostru la noI, de rändul acestri o$tü, cia a«trecutu prim Maramure$, vd ddm a $ti eh' aü fost a lui Cor-«ne$ o mie de omiirI näimitI in ban[I] ; de altd laturd, acmu«nu $tim, cá aü fost doI omiirl a no$tri in Tara Leasiascd,ece dzis cd nu e acolo nece o veaste ria. De' icia înra-«inte, pe ce vrem $ti $i ce vrem audzi, nol vá vrem da $ti,«ea somsidzilor (ungure$te : szornszéd, vecin) nostri. Derept«acia si acrnu avem orn acolo : de ne va aduce vr'o viaste,«vd vrem da a $ti, $i lard vä rugdm, ce vretti audzi din Mol-« dua, c'arn inteles cá avetü ornearl in Moldua, ce viaste vä

aduce, ne rugdm sá ne datl a $ti, al de rdl, al de bire'».Aceia$1' schimbare se vede la RominiI din «MuntiI Apu-

sera», la Moti $1 la RorniniI din Istria 2, insä dintre Moti nuvorbesc astäzI totI in acest chip, ci nurnaI acei din cornu-nele AlbaculuI-Arade, LäpusuluT $1 ScdrisoareI, - asa incitHorea, care era Nicolae Ursu din Albac, iese sä fi vorbit ingrail rotacisant. Aceastd razd resteinsd a rotacismuluI in

Documentele Bistrife, I, pp. I-2, no Ii; cf. II° I IN 2, 110 III ; p. 24,no xxxi cu forme ca: ugice, agiuzln.

2 V. Teofil Frincu i Gh. Candrea, Rotacismul la Molt fi Istmen, Bucure;t1,1886, p. 27 urni.

i-ati

«corn

ei

www.dacoromanica.ro

MI§CAREA HUSITÄ XXIX

unghiul sud-vestic ardelean $i numärul foarte mic, probabiltotdeauna mic, al Rominilor istrieni ar dovedi cä rotacismul,in care unif ad voit sä vadd un fenomen general, a fostmdrgenit la anumite regiuni apusene, toate de muntel. SatulMdhacid, unde scria popa Grigore, nu e insä cq adeväratintre Motl, de $i n'avem nici o altd dovadä cd acest preotar fi venit el insu$T din mijlocul Motilor declt odatä formaciri=eine, inteo notitä a luI. in cuprinsul vechii Dacii, afardde citeva forme $i focare rdzlete, rotacismul se tine de Ma-ramures, unde el däinuieste ca stdpin pänä foarte

Traduse in Maramure$, cdrtile din veacul al XV-lea se in-fäti$eazä insä inteo formä foarte mult deosebitä de aceia a rd-vasului pe care, pentru putinta und comparatif u$oare, 1-am datmai sus. in ceia ce priveste tot sunetele deocamdatä, sint atiteafenomene care pe la i600 dispäruserd din vorba maramure$eanä.U final se auzia Inca foarte bine, $i in redactia de la inceputel se gäsia, de sigur, la sfir$itul fiecdrui cuvint. E innaintede grupa nt nu trecuse in z, si se zicea cuvente, vwrmente,cum se cete$te numai foarte rar, mai mult ca un archaismortografic, in cele mai vechi documente din vremile urmd-toare. Ca $i in unele nume pästrate prin documente slavonemoldovene$ti din veacul al XV-lea precum Uriacle 2,muiat se pdstreazd 'hied : asa se gäsesc forme ca gallulta,-verbul a uita fiind acela care päistreazd mai totdeaunaacest I disparent, $i care-1 pästra, de sigur, färd esceptie, inoriginalele pierdute ale acestor vechi monumente de limbä.Din cuvinte ca spu.idti,intdnt, ponitt, - acesta pentru apot -se descopere $i pästrarea, foarte rar ce e dreptul, a lui nmuiat innaintea lui nei se mal aflá pentru le, ne. Dnu trece totdeauna in z la plural, ci se zice : putredire ; amaflat un cas $i pentru. t netrecut la plural in r.

in afarä de aceste particularitäti, se pot insira altele, pds-

Evident ea' nu caut s5. pun in legbaurä pe Maramureen1 pe Istrieni,fa'clnd din actia din urncia o colonic a celor

2 Densusianu, Histoire de la langue roumame, I, Paris, Leroux, 1901,

PP. 394-5.

1

i

i. La",

Drain.

-

d'infaiii.

www.dacoromanica.ro

XXX VEAOUL AL XV-LEA

trate si mai tdrziü, care aratd cd limba vechilor traduceriera cea maramuresand. Asa, in loc de j, se scrie g: gude-cdtorie, gudec. in multe dintre copiile ce avem, litera s pentrusunetul dz, caracteristic si astäzi pentru graiul moldovenesc,s'a pierdut, dar in izvodul cel vechiii stdtea pretutindeni dzi,dzic, dzeti. Une ori, cum se vede si in scrisori maramuresenetdrzif, d.:,- se confunda cu g : gice pentru dzice.

in morfologie - adecd informele gramaticale -, cea malmare boVitie de elemente vechi o dal) verbele. Regula ge-nerald e cd se intrebui iteazd nu mai perefecte simple,-pedud la i600 nu se intimpind decit perfectul compus. Acesteperfecte simple oferd multe forme dispdrute : feciii, dzip,etc. Viitorul se alcdtuieste cu auxiliarul a voi in forma dea vrea. Conjunctia conditionalului e totdeauna sit, - lat. si.in propositiile conditionale, figureazd un imperfect al con-junctivului, care flexioneazd re,ri re, rem, ret, re , sil cdidare, d.ex., si asa mai depal te. Participiul trecut slujeste in cea mai largämdsurd ca substantiv : asa despusulpentru pnutul,- si acestaun substantiv verbal, $. a. Unele participii trecute care se aflä.apoi numai in situatia substantivald aveaü hied pe atund totrostul lor verbal : asa fapt pentru fa:cut. Formele incoative cuesc nu se afld, a3aincit cetim : se-1 rapd, pentru «sd-1 rdpeascd».

La substantive e sä se observe vocativul singular nearti-culat, cu e : ome, Dzeae, scurt si energic ; vocativul pluralegal cu nominativul : frap dragi, in locul noului vocativasemenea cu g en etivul- dativ : frafilor.

Se gdsesc o sumd de cuvinte ce nu sint cunoscute de aiurea,citeva din izvor slavon', cele mai multe insd din vechea mostenire

1 A malah=a face semn; a s4blaza I, szblaznd; iaboste pentru dragoste ,-govitonii, oajde pentru leeturl, curele , upovdmid, a apovli, a gatovi ; devel-nia, priatnee, nadauz=.-näd'ajduia, ()goad& a pesh, peslealii=a fabovi, zThav);aiteafte=dobitoceste ; devele=clevetirl , pristanzste ; tar=povant , a sajleta=a fi cu sufletul ; corabazer, a blagodari, Mnd=cvintre., in Biblia de la 1648 ;"wag, frigurt ; a priMsh, podnojte , a se 'inglodzi, zavish u=zavIstnic ; savist,zavistie , a nulash ; a hlzpz .=.- a se väieta ; sh-asle, chinurl ;violent ; podobnie, abravre, Iminleir=desfätIrt; mu; guire=must-arz; a se sriigui ;

cldprog-=-_

www.dacoromanica.ro

MIWAREA HTJSITÀ. XXXI

cuvInte care sund frutnos si sint o alevdratd podoabdpentru frasd, cuvinte clare, pline de inteles, potrivite pentrua trezi icoana innaintea ochilor. Cuvintele acestea, fie sla-vone, fie latine, apar tri orice text din aceastá vreme, de laacest scriitor, pe care-1 credem unic, i nurnai aid. Asa pu-tern insemna : Dzea pentru : Dutnnezeil; Dumneads'ae=zeitä(a preapdri, a amagi e slavon) ; &Ica pen tru gurd,zizza Canzecilorpentru Rusalli ; a cure, pentru a alerga, cu participiul curs ; gintulpentru imam; necdturd pentru sugrumare ; miia,v pentru cd-pitan peste o mie, ca suta,v pentru cel peste o sutä.; swine=giure, giunel=giurelu, pentru tindr ; nunuira-nominare-pentru a ceti : «nurndra ghiemonu cartia» ; despus, despultariii,pentru Tinut si cdpetenie de Tinut, care se nurneste 5i tz-ndtor saü eti.taetor» ; a urdinra-ordinare-a apropia ; vlfzi1

=vixi, ; lucoare, läseictune, a nuta=a vîsli, a innota;margzne.---4erm; lature=parte; veatrile=pinzele, ventres ;nasul corabiel, arird, nisip, - dar si endsipu»; linged pentrubolnav ; opu=-nevoie : «ce era spre opus ; scripturei=orIcescrisoare : «nece scripturd de ti.re n'amu preimitu de laludel» ; spunere=expunere; a se inciiri=a se incdizi : sîn-äreatei-väs ; agru, ogor ; ascultdmint , strat=pat ; a in-pota=imputare ; aldmajna=eleemosina; meser, mesearittate,mesererie, dar si mifel; a se delunga=a se depärta ; dep.-cfrratul, dorinta ; a deftinge, a se cobori ; ceteri=chitare ; fsat pentru asternut, Ideas ; veardse=viridia, pen-tru (mice verdeturi ; tristu; buczne=buciume, a teimptina=tympanare; inveftire, premzedzare, a învolbz, tunul pentrutunet, inmärza = mama - poate de la inmdtna, inmânia,

a ricdi a rient; a prdmadz------a locut, a przadd ; cr;idesele ; usizeï=gura ;a omräzi ; izeaclean, a stritstut=a chinut ; a zepreti, a ostämpz, a prosfeti , Arte,zlac; a sledi ; sloate, a povelt, Olive, a ucloni, bogdtate, zgarburd, nap astä,a zas'aimpi - zdsamp se zice încâ zdpodze - pástrat In toponimie , moj-dane, dostomzcze, gadme, vietkl - se zice inck. la Brasov; a zapreati, a hälds-tuz, povoleanze, a temeli =a clâdi, podnoja, nandroste, slatmd, a ugodr,let, nendvattort, a pogdrzw, md;scozzi, steble -de lemne ; hränzlnife, dräglizcd,ndeminc, mitar, mitarnze, pocerpeald, przlaz, hrîborze, cîrinzie, ugodnice, a tru-fuluz, vihorît. Alte vorbe ca acestea, adunate din Apostolul luI Unrest de d.Gr Cretu, In Rev. p. 1st., arch. fi .fil., 1II p. 42.

largdmint,

pro--

1,

latina,

trelie

=

www.dacoromanica.ro

XXXII VEACUL AL XV-LEA

aflindu-se si mumeinia, dar fird n schimbat in r ; neaoapentru zdpadd, vipt-,vietus, hrand; auo=uva, strugure ; se-cerdciune, ang-ori.boale, teamät, botejune pentru actul bn-tezulul, aibînd, de la aib, in loc de avînd; clinrescu, oricine ;värgure, fete ; deferfie, suru, sunet ; reiposätoare, moarte, etc.

Cu totul deosebitoare pentru stilul vechiuluf traducdtor sintciteva cuvinte, de intrebuintare mai deas saú mai rat-A, carenu se afld decit la dinsul, adecd in copiile de manuscriptemai vechr decit 1500 si in tipdriturile lui Coresi dupd astfelde côpii. Asa rutesu, pentru iarcif%, e pentru iar, si acelasie repetat : e, e, pentru afirmatia : da, da astäzi- e, iesund in loc de da in vorba Rominilor din Nordul Ardea-lului si din Maramures - ; iuo pentru uncle, ca pentru chidnefchit, nefchirel, pentru «citva», «putin», «niVel»; aciaa,acmii (dar si acumu).

Unele cuvinte ail la dinsul un inteles special : greafil in-seamnd greutate : «greata capului» ; nu se zice piirzntesc,ci tiitinesc, nid pärinJ, ci ; martor inseamnä martir,rost e gurd, a ucide e pentru ea bate», cum $ i astdzi se zicein Moldova si in Ardeal ; finut e si «rdbdare», a se s-ruta, sdrutare e ca se saluta», «salutare»; a ivi se afldpentru «a da la iveald», drac inseamnd dusman - dupd cre-zul bogomilic ; pelip e trup, pelip,sti; trupestI, impelilat,intrupat - si azi se zice «drac impelivat» -; crirmujuK -azi cirmoj, in Moldova, bucatá de pine, - pentru pomene ;fericat e fericit.

Supt influenta originaluluI slay, de la care s'ati luat adjec-tive in eamn, acusative in a i, ici si colo, nonsensuri, s'ariconstruit o sumd de cuvinte compuse, din care mai niciunul n'a rdzbdtut si n'a Minas in limbd argintu-Netor pen-tru «argintariü», in Biblia ardeleand de la 1648 si «zldtariti»in aceia munteand de la 1688, omu-iubire, feird-mentele, celfdrd-de-minte, peinantu-ndscufi, ndscuti din pdmint, leage-

fundul, abisul, Desusul, cel de sus, moarte-purtiitoria, i cite mal multe.

D. ex. .0 ca era marga.tdu i apropiindu-me citr Damascup.

si

alceltoriul, feirei

1 c

www.dacoromanica.ro

MIFAREA HUSITI XXXIII

Nu lipsesc nici ungurisme caracteristice, in cuvinte said insufixe : hitlen,sig - hitlenség, a bäseiclui, a . vorbi adecd, -de la beszéd, vorbä ; fuglu, legat, - fogoly, - foarte dese oriin Codicele Voronetean ; feleleat, ung. felelet, räspuns. Unelevorbe romäinestI chiar aü infätisarea kr din Ardeal : painjina,a gheta, pentru a gäti, alcamure, pentru sireclicurI, neami,s,pentru ales, scump.

Scriitorul avea oarecare cunostinti de latineste - ceia cearatä iaräsi 6. era Ungurean; odatá el scrie pe marginenota : «ad est[e] lätiniaste acestu cuväntu» 1, notä pe carecopistii aü introdus-o in textul Mint ca o parte integrantädin acesta. El stia insä ungureste, si de aceia pututculege o sumä de intorsäturi de frasä luate din limba ma-ghiarä 2, si, cercetind cu luare aminte, s'ar mai gäsi si al-tele.

in alegerea cuvintelor prin care se exprimg notiunile deculturd si de viatä sociald din Scripturd se vede cercul sä-tesc, terdnesc, conservativ i innapoiat in care träia tradu-cdtorul. El stie de satu, sail de fsatu - mai zice coafsäpentru coapsit-, de case, ale aror stäpini se zic casiltoriîíi veacul al XVIII-lea orinduielile de bir numesc pe gospodar.in Moldova : «cäsariti». El are muiare-mult mai rar fomeaie,iards1 formä ardeleand ; odatä i boereasä, formd ardeleand,luatä de la Sasi, - feciort, feate, l rude, se-menfe. Casa, al cdrei päzitor la usä se zice u,sarig, cuprindestratul, adecd patul, scanne, masa saü labia. CeI mai bo-gati aú in fatä un comarnic -in traducerile din 1648 si1688 ale Bibliei : ocerdac», cfoisor» -, la care se suie, nupe escário_ sad trepte», ci pe spije. Irod are la palatul säütinde. Vinul se tine in celariii. Se iea, de sigur, cprinz»

cini ; la prilejurl de botejune saü nuntä se cat"' uspele,de uspetitoriul bucuros de oaspeVi, sail rudele i cunoscutilse adund la präznuirea tristä a until cumändar1,-cuvintul e

Cod:6.de Vorondean, p. 552, r. I de sus.2 Crqu, i. c. p. 45 ; d, 118sdefi observa in Cuvente, II, p. 77, cä. se aduc

modificäri individuale la sintaxa slavonä.

71304. Vol. VII. III

s'ad

-

sad felt, si

www.dacoromanica.ro

XXXIV VEACUL AL XV-LEA

intrebuintat $i in intelesul de jertfä adusd idolilor, la cu-

metriï si firtciunï. Se cintd din bucire -buciume, din ce-

tere, dar mai ales din cimpoaie. Agrul -- ogorul - se lucreazdcu plugul de bot; semdndtunle se coc spre secerdciunearäsplätitoare. Pdmintul mostenit se zice ocind; acel ce il aree moftean. Uneltele easel sint : conobea, caldarea de arame, incare se va fi facind mdmdligá de meig, stzclele, blidele, solnila.Vefmintul e alcaluit din ccimafd mai mult ; brinele sint pline deardmi ; in picioare se poartä cdqunt, cali trebuie sal fie opincilegate cu oajde, curele ; numele de ocdciulä» sag «päldrie»D'a gäsit loc in traducere. Oamenil bogati se imbracd in fire i

in camhd -4( camocato », Xg.I.Lookit, stofd orientald,- dar aceia nustag prin (sate. Femeile lucreazd din pinzai $i mirefterguri,ster-gare de sters pe mini, la spdlatul din toate zilele sag la oldutoare. Moara se chiamd rifnila satului. Sätenii ag tocitoare.

La beisearecd i se zice $i sfintutoare, vre-un neologismeretic -; preutul, papa, se numeste $i sfentitor, ceia ce malinseamnd fermeccitor. Vldolicil sint numai oameni puternici,dar se $tie de piscup $i episcup1, cari s'nt catolici - acestae sensul cuvintului piscup in Moldova - $1 cdrora teraniI sinttotu$I silitl, innainte $i dupd rdscoala de la 1437, a li dadijma. Dar, in afard de Scripturd i de rugt, omul aleargd$i la descintäton, cum sint $i vracii, medicif. Adunarea sate-nilor se chiamd zbor. La ea se fac giudeale, de mai marlisatului earl sint giudecil ' - de fapt, eel mal vechi stäpini-toff din Rominime, pe cari viata organisatd. din Principate-igäseste in decddere -; el' ascultd, la dziva tocmitd ii gin-deatoare - Biblia de la 1648 are a scaunul giudecdtii»,- cagiudecdtorl, pe oamenii ce se piresc, i-'í pun la gloabd sagin verigi; in inchisoare, in legdturd, gin prinsoare» se vazice mai pe urmd, in temnzjit. Alci se mai afld $i bdtriniii mal mariti. Piritul sta.' intre feaje, ca sd i se vadd vina.

1 V. d. ex.: .Gïudecii oamerilor adurati-se cu Dzeul lu Avraamu. GSchetana,p. 147). cOamintlor st giudecilor.. cImpkOT pä:Mántului $ i tcli oamini,gudeci si toate gudqele Oniäntuluï. (p. 478). .V1àdicii. de Edom si giu-decd. de Moavuo (pentru cdoronti . .. st boieril.). Odatä: am esit bola? , desigur o interpolatie , Oa dati : giupaniasd. -E s i cuvintut judt ..

www.dacoromanica.ro

MI§CAREA HUSITÄ XXXV

Judecata se zice : leag-e , iar cercetarea intrebatul legit. Se poate$i rcizgiudeca cineva, dupä o pira" noud. Ca despuietort - dis-positores - mai midi, peste despusurt, se väd pirceilabit decasd si vdtahit. Carte $tig numai ccirtularit, cari pot numdrascripturi -nominare scripturas -, pentru cd ag urmat invd-idturt: odatá sc gdse$te si diact, poate un adaus mai tärzig.

Scriitorul cunoa$te doinnr, cari ag pämintul, voevozt, caacel Voevod maramure$ean, Bogdan, care a trecut prin pa-surile muntilor $i a intemeiat, cu vre-o treI sferturil de veacin urmd, Moldova. La rtizboia se merge, nu supt sutaft sagmiiai- care slut cuvinte fabricate pentru nevoile tilculuI -precum ghiemon (irtspAlw) e simpla reproducere a untilcuvint neinteles de traducätor -, ci supt ace$tI voevozt:tabära se chianal gloat& - celelalte BibliT ag, una :reap, alta «pole» - ; sint cdldraft, sdgeldtort ; la un loc, tot!luptätoriT se chiamd voinicl. Pdze$te straja. Armä e si spata.

Din loc in loc stä cite o cetate, al cdrei locuitori se chiamäcetdlent, cite un tirg, unde stag tîrgart,- nu «tirgoveti», cums'a zis mai tärzig -; cuvintele unguresti a oras», «oräsan»lipsesc. La tirg si cetate slut oameni bogatI, ndrocift: ei ailavere $i dag banI cu aslam, catnátä. El ati ferbi, cari-i slu-jesc. Mai mare decit toti e Chesariul, Impdratul -e vremealui Sigismund, regele-impärat -, la vistzariul cdruia se dagband, floz'intit, florinciomt, filearil, argintul in de obste, cadajde, cäci el zeciuiafte dupä. obiciuite. Numal oamenii luihotäresc cine e «dostoinic mortii», vrednic de moarte.

Din lucrurile mai depártate, tilcuitorul stie marea, genunea,unde nutd cu veantre curdbille, luntrile, indreptate cu cîrmui-toare, cu nasul $1 tinute la innältimea potrivitä cu cdtqe. Carelecu tarul, povara márfilor, merg, pentru negol, in multe lo-curl', adecá in multe laturt, la multe limbt striine, oprindu-seacolo unde cdrmariul, circiumarul, dá vin de aud, pästratin foale, $i vipt pentru cale. &nil $i-I duc in sumt, sommi,«pungile» obi$nuite in Rdsärit 1. Säracif merg pe jos numaicu punga $i taistra, adecd traista.

1 V. ale mele Notes et Extraits, I, Socotelile orapluI Caffa, in Crimeia,v. »7 0 nota 2,

csi-

www.dacoromanica.ro

XXXVI VEACUL AL XV-LEA

Lunile se zic in forma popularä : Priere, Brumar. Seri:4-torile ad vechi nume latine : Cinzecile pentru Rusalit.

Orinduirea cuvintelor nu e de sigur cea obisnuitä, fie siin cele mal vechi documente de limbI curentd a veacului alXVI lea. Ca sä se vadd aceasta mai bine, void da unul dupäaltul rdvasul muntean din 1521, cea mai veche scrisoare ro-mdneascä ce se cunoaste, si locuri mal alese si mai frumoasedin traducerile secolului al XV-lea.

«IIIISApomS a IMEME111-1TOMS li 41-ICTIITOAIS [catre Hands Beng-«ner]. HEIM< dad stire domnie tale 3A lucrul Turcilor cum amd«auzit ed cd impäratul ad esit den Sofiia, si aimintrea nu e,<si se-ad dus in sus pre Dundre ; 1-111AK sä stii domniia ta«cd ad venit un om de la Nicopoe si mie me-ad spus cal ad«väzut cu ochii loi (sic) cd ad trecut ceale corabii ce stiI si«domniia ta pre Dunäre in sus ; IMAK sd stii cd bagd. den«tote orasele ate 50 de ominN, sä fie in ajutor in corabii ;« aniu: sä stii cumu se-ad prinsd neste mester den Tarigrad«cum vord treace aceale corabii la locul cela strimtul ce stiicsi domniia ta. IlliAlt spui domnie tale de lucrul lu Mahametbeg,«cum amti auzit de boiari ce säntti megilas si de genere-mid«Negre cumu i-ad dat impAratul slobozie lu Mahametbeg, cum,«pr [sters ; «cud io i va fi voia pren Teara-Rumäneascä, iaräceld sä treacg. Ilmuc, sä stii domniia ta cá are fried mare si«Bäsdrabd de acel lotru de Mahametbeg, mai värtos de dom-«niele vostre. IlnaK spuf domnietale ca mal marele mid, de ce-amd inteles si ed, ed spui domnie tale ; iard domniia ta esticinteleptii ; si aceaste cuvinte sä." VI domniia ta la tine, sá nugtie umin[il multi. Si domniele vostre sá vä päzii cumstiti mai bine.»

Iata acuni locuri din vechile al-0 :«0 näpircä diin cAldurd e.i si mucIed. ma.taa lui. Deci

deca vädzurd varvarii spändzurändu sarpele de md4ra lui,gräila urulu cdträ. alaltu : totu ucigätoriu iaste omulu acesta,cela ce mäntui noi de mare : osända a vi nu lu ldsä. E eluscuturd sarpele in focu, si nu chinui nemicd red.»

«RA:died-se si tremuratu fu pdmintul si urziturile päduriloru

www.dacoromanica.ro

MIFAREA HITSITÁ XX XVII

smentird-se $i se rädicard, cd mäni-se spre inse Dumne-dzeg.»

«De mere glumia-se, $edzändu in u$1, $i de mere cänta,bendu viru.»

Lämurirea deosebirii, ce nu se poate tägadui, e aceasta :intäig cä avem a face cu o traducere dupg un text greg.Aceastä traducere e fäcutä inteo limbd cu totul nepregg-titä pentru a exprima lucrurl mai innalte $i mai ginga$e. insfipit, traducgtorul nu $tia bine slavone$te $i era asa degräbit, incit uitä inteun loc sä. traducd pe ua bulggrescul cula. Constructil particulare slavone ag rämas, precum e coin-plimentul drept pus in dativ.

Fard nici-o pregatire deosebitä insg si färä nici-o in-$ffintare, orfcine vede ea aceastä limbg se deosebe$te maIales prin lipsa lui pre de la acusatiy, chiar dupä substantiveleverbale, prin punerea complimentului innaintea yerbuluT, ceiace e cu totul neromänesc - d. e. en'are unde capul inchina»,ea se toti mintui», - despärtindu se pentru aceasta pänä $iverbul de pronumele säg reflexly ; intrebuintarea permanentäa lui de, i in loc de den, din - cum se vede $1 maI tirzig -,$i in loc de despre: enece scripturg de tinre n'am primitu dela Iudef», addugirea deasä a until -,s1 expletiv : cineg, etc.$i, in sfir$it, obiceiul de a pune coinplimentul pronominal inurma verbului: ftiu-o, razi-12, innädind chiar ma multe dinaceste complimente dupä verb.

Sistemul ortografic care se vede a fi fost urmat in ve-chile texte biblice - $i care se poate intelege destul de binedupd cele doug copif moldovene$ti din yeacnI al XVI-lea -e foarte putin fixat $i consecvent. Aceasta $i era de a$teptatchid se ginde$te cineya cä pin g. atunc limba romäneascd nufusese scrisä cu slove chirilice decit in cele citeva cuvintece se gäsesc presärate in slavona documentelor sag a cro-nicelor, - acestea din Moldova numai.

in cuvintele de care e vorba, normele urmate in docu-mentele moldovenesti si in cele muntene nu sint tocmal ace-leasi. A si i, sunetul inchis si cel mai inchis, nu se deose-

www.dacoromanica.ro

XXXVIII VEACUL AL XV LEA

bese prin caractere particulare. Si chid se gindeste cinevala faptul cä astäzi, dupa atitea relatil zilnice si atitea influenteliterare unificatoare, inteo parte a Rominimil se pronuntäii acolo unde aiurea se aude î - pind, pind, romitnese, ro-minese -, chid tine seama cá sunetul intunecat de la slit.-$kul cuvintelor, care e ii pretutindeni aiurea, se apropie,dar nu se contope$te, pentru Rominii din Moldova de î,atunci va intelege lesne de ce s'a intärziat atita vreme cuosebirea prin scris a acestor doual sunete intunecate. A si îse exprimä in Tara-Romäneascal prin It $i Jk, färd nici onormal alta deck aplecarea cutdrui pisar pentru una sailalta din aceste buchi destul de urite ; in Moldova pänä ina doua jumatate a veaculuf al XV-lea, x e necunoscut, $ipentru amindouä vocalele umbrite se intrebuinteazd k, darun inceput de deslusire, un progres faVá de tara vecina stalinteaceia cä, dacii k poate sluji $i pentru i', acesta-si are ca-racterul deosebit, care nu poate sä insemne si pe ii : anumeruteanul kl, care pentru Munteni, ca $i pentru vecinif lor depeste Dunäre, nu e alta deck i. Ce e dreptul insä, si laacestia It innainte de douä consoane, saii, in silaba finalä, si in-naintea uneia singure, are valoarea statornicä de î. Si in-& una si in cealaltä din pärVile libere ale Rominimil k infäti-seazä totdeauna pe î in grupele îr, II intre cloud consoane,chid atunci el se scrie, ca la SlaviI Dunäril : pit, AK me-tatetic.

Pentru diftongul eala - cä ci deosebirea intre ea i i'ae $i mai grea de perceput $i de ardtat deck deosebireadintre $i î in anumite casuri -, Muntenii si Moldovenif aildatinele lor proprii, care se datoresc aceluia$I fapt cd : la ceid'intaki influer4a slavond a venit numal de peste Dunäre, pecind la cellalt1 ea porne$te, $i intr'o masura foarte mare, $ide la Ruteni. Deci sunetul de e deschis, diftongat, care sescrie in Tara-Romäneasca -k, apare in Moldova si in hainamai greoaie a lui ia $i chiar - de si rare ori - alui ra.

in Moldova, se aud dotiä feluri de z, dupä cum z vinedin d latinul saü e luat impreund cu un cuvint slavonesc : eel

ii

www.dacoromanica.ro

M1SCAREA HIISITÄ XXXIX

d'intdig sund dz i se inseamnd cu s ; in Tara-Romdneascd,lipsind sunetul, lipseste si litera

intr'o tara si in alta, H serveste pentru i, T rdmiind pen-tru anumite finale si pentru casul de dublare a lui i ; o erepresintat prin 0, w avind rostul sdg la Inceputul cuvintelorsi in unele monosilabe ; forma $ a luI u e preferatd formeov, care se intimpind numai foarte rar. Pentru lu intreg sagscurtat in desinente : iü, slujeste litera compusä to.

Legälturile de slove, ca aceia care uneste t cu r inteo ele-gantd literd lungdreatä, nu sint necunoscute.

Maramuresul ddduse la jumdtatea secoluluI al XIV-Iea pecel d'intdig Domn al MoldoveI neatirnate : cancelaria nouluIstdpinitor va fi fost intdig latiná, ca si moneda luí 2 ; cindprincipatul inchegat in pártne de cdtre Baia innaintd spre Nor-dul si Rdsdritul strdbätut Incä de mult de influente rusest,actele de Intdrire si de cirmuire incepurd a se asterne in sla-voneste, care rämase limba Statului, precum era limba Bi-sericiT. Pisarii furd lug( de la Ruteni sag de la Rominii dinjos. Dupd obiceig si dupd desfäsurarea fireascd a Iucrurilor,un mester la slove invdtä. pe altul, si astfel scriitoriT luí Voddajunserd a fi din neamul lui.

tnsd pe la 1400 legdturile Moldovei celei noud cu ve-chiul Maramures trebuie sä fi fost foarte dese : familiilemai erag 'filed impártite intre o tard si cealaltd : pe la sfir.situl veacului al XV-lea bled, Voevodul Ardealului,ramureseanul Bartolomei Dragffy, din neamul luI Sas-Vodd,Innaintasul si dusmanul lui Bogdan cel d'intäig e numit decronica oftciald a terii, ruda, seminge - CRATTAN - CU tefan-

PinI aci, s'a întrebuirqat studiul d-lui: Bogdan, De la cine 9i cind aiîimp umutat Amami" alfabetul chtrilic, In Pnnos Sturdza, p. 585 si urra. Lu-crinle d-lui hie Ba'rbulescu tesa sa din Agrarn, despre alfabetul cirilicpublicOa sa recent6 : Fonetica alfabetulur cinlic in textele romine, BucurestI,1904, nu pot fi judecate destul de aspru In cela ce priveste desordinea ex-punerif i caracterul ciudat al unor conjecturi prin care autorul caut sá apar5,ca un spirit original.

2 V. in Magnum Etymologicum, art. Ban.3 V. Sate p. 137 si urm.

$i

I I.

:

1.

Ma.

ti 'neon,

www.dacoromanica.ro

XL VEACUL AL XV-LEA

cel-Mare 1. Felul de a se scrie in Moldova pätrunse si in Ma-ramures, unde, iaräsy, Biserica era slavond, fiindcd astfel eraBiserica intregiI RominimI incunjurätoare.

Dupd grafia moldoveneascd, se scrie decI in textele hu-site d si i cu k, färd a recurge insd la combinatia ruteandid pentru i', In deosebi ; pentru ea4a, se gdsesc de o po-trivä cele treI semne *, /A 0 Id, - aceste doud din urmä,speciale Moldovei.

insä scriitorul se foloseste de (loud litere dintre care Mol-dova n'a cunoscut nicI-odatd pe una, iar pe a doua nu sepoate dovedi pdnä acum cá ar fi intrebuintat-o. Pe lingd pse mai intilneste pentru r semnul 6 ; copistul din veacul alXVI-lea al Codicella Voronejean, aceia al Psaltiret de la .cheiail reproduc stingacia : s'ar putea ca in original sä nu fi fostpentru r decit aceastá notatie ciudatd : ea aratä sä nu fiealt ceva decit o viciare a lui r latin, asa cutn se scria inevul mediu. A doua literd e 4,, care existä si peste D undre,ca o variantd a luf A : de sigur a 4, a fost ales pentru arepresinta un sunet soväitor, n gutural, pe care Rominif dinalte 0111 il pronuntal si intreg, Oar : chid gäsim bu.taul,oame.rilor, ld.t,gd, ld.tsgedzI, sli,bäte, aceasta nu inseamnäeä a fost vre-odatä in Maramures o pronuntie ca : ldingä,läingedzI, sdimbdte, buinrul, oameinrilor, care e pe atit deciudatd, pe cit de neexplicabild, ci numaI ea' in : längd, län-gedzi, säinbdtä, bunrul, oamenrilor, n era foarte umbrit; prinvocala intunecatd ce preceda, sati prin r ce urmeazä, asaincit pentru acest fel de n -fn frantuzeste bon, son - .1, sepunea ca o notatie consunanticd. Dacd pe lingä aceste exempleslut si altele ca 4chiserd, .1.blaiii, motivul este slIbiciuneavocaleI intunecate la inceputul cuvintuluI, släbiciune asa demare, incit vocala dispare cu totul atund cind cuvintul precedentse terming cu o vocalä., sail se confundä cu vocala tot intu-necatd prin care s'ar mintui acel cuvint - se'ntinde,sä'ntindd ;scriitorul simtia ded la inceputul unor cuvinte ca : închiserd,inblazii numai o nasald släbitä, si o represinta si aid' tot cu +.

l Bogdan, Cronice inedite, Bucured, 1895, p. 45.

www.dacoromanica.ro

MIVAREA HIISITÁ XLI

in vechile texte, celelalte litere se Inatiseazd apoi ca innorma valabilä pentru amindoug terile dundrene. 0 deose-bire ar fi numai aplecarea bgtätoare la ochi pentru ov, carealterneazä cu S. Aceastg aplecare se pästreaz g. de aid in-nainte in pär0e ardelene, unde, pe un timp end u se scriacit mal expeditiv la noi, se ajungea i pänä la oov pentruacest sunet !

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL H

LITERATURA RELIGIOASA DIN VEACUL AL XVI-Iea.

1. CÁRT1LE R0MÄNE1,3Ti VECIII I NRÎUHIREA LOH.

Cärti le sfinte in romäneste ati trebuit sá fie privite cu ne-incredere, cu teatnä de pedeapsa lui Dumnezeti, cu despretutcärturarului din vremile mai vechi pentru mice umit productal poporului, de cetitorii din Moldova si din Tara-Romä-neascä. Natura cepiilor in care ele ni s'ati pästrat, aratäfoarte bine aceasta.

Una e scrisä destul de in grabä, pe o hirtie ieftend, färänici-o infloriturä, de un Moldovean, un diac sati un cdlugär,care vedea in asa o carte o minune literarä da, dar nu dinacele minunI care se admirä : pe manuscript nu e nici-oaltd insemnare deck a cuiva din veacul al XVHI-lea, carehotdria cä biata cdrticicä veche, cu literele nedezlipite si cuatitea foi smulse, nu e bunä de nimic.

A doua copie vine din Ardeal : hirtia e tot asa de proastd,literele sint disgratioase, latarete, aruncate färä in-

grijire, tot intr'un sirag neintrerupt ; pentru asa o lucrare,condeiul nu s'a muiat nicl odatá in aurul, albastrul, chino-varul care impletiati chenaruff si initiate pe alte cärti, acdror limbá era nobila, sfinta slavonä, de la Curtea lui Vodg,de la Vlädici si de la egumeni.

Cea de-a treia nu stä i mai jos deck Psaltirea de la .,Scheia.Dar si in Psaltirea de la Voroner buchile sint urite, infätisareae negligiatd. Amindouä Psaltirile n'ati nicl o insetnnare : ele

nict-o

www.dacoromanica.ro

ÎNBÎURIREA CÄRVLOR VECH XLH1

aü zäcut in uitare intre altele $1 pentru eä peste citiva aricuprinsul lor a ie$it in slovä de tipar.

Radu Logofaul al lui Dräghici din Mánice$ti, un copistcare fäcuse din acest rnete$ug mijlocul säù de traiii, el caretranscrisese atitea asfinte carti duinnezeestI, anume : Tetra-vanghelul, $i Psaltirii Sfinte, si Pendecostare (sic), si Minee,$i Octoi$e, $1 Triodure, si Metafraste (Simion Metafrastul),$1 Pravilf, $1 Tilcuri, $i Sfintil Apostoli», nu s'ar fi gindit,in mindria luI de caligraf ales si de om invätat, sä 1nsemnecuvinte románesti cu pana lui me$terd dacd nu i-ar fi cerutaceasta anume Petru Cercel : «i mi-a zis el s5.-1 scria acestedumnezeie$ti carti anume Evanghelia.11. Cercel era un artist,un poet, un spirit original, un innoitor de vocatie : pe eltrebuia sä-1 intereseze asa o lucrare rarä. Pentru aceia Evan-ghelia fäcutd pentru dinsul e, printre toate copiile vechiulditile, singura care se desfäsurá pe o frumoasä hirtie orien-tald lustruità, are initiale, rinduri scrise in colori $i chiarminiaturi 2.

Dar dovada cA erati si pärti din Romininie unde curiositateanu indemna singurä pe scriitorl la reproducerea, transmi-terea $i rdspindirea Cuvintului Durnnezeiese in románeste, oaduc cloud fapte. Intäiü, scoaterea, in intregime saü numaiin parte, a acelui fenomen de limbä care ingreula in vechilemanuscripte intelegerea de obste: rotacismul ; in a doua partea Psaltirif Scheiene, el scade mult ; in Evanghelia lui PetruCercel el. nu mai existä, si nu exista nicI in izvodul de cares'a folosit Logofätul Radu.

A doua dovadä, e pästrarea bund a acestor cärti ln Ardeal,unde ierarchia ortodoxd era foarte slabä, unde, pänä la Re-forma', nu se intilne$te alt Vlädicd decit VIddica-egumendin Vad, lingä Bistrita3. Coresi, dorind sä dea la tipar artiromänestl, n'a avut deck sä intindä. mina. Ce n'a crezut el

1 Columna lur Traian, Ianuar 1882, PP. 54-5.2 P. 49.

V. nartea mea Sate fi preog Bucurestf, 1902; Bunea, Vechile episcopir romcr-neftt;Blaj, 1902; Teodor V.Päcä oan,lstoriografrvechr,istorlograft noi; Sibiiä, 904;räspunsul pär. Bunea, in Unirea, an, XIV, si al mieä In Siinanittorul pc 1904.

8

www.dacoromanica.ro

XLIV VEACUL AL XVI-LEA

cd trebuie sä publice : apocrifele si legendele bogomilice, adfost copiate mai departe, de umili preoti de sat, chiar cindei stiati slavoneste, ca popa Grigore din Mähaciti.

0 influentä mai largd n'ati cäpdtat insd aceste cártI decittocmai prin tipärirea lor de CoresL Dar, pänd sä ajungemacolo, trebuie sä se yacht' imprejurärile de culturä, firesteslavonä, ce se intimpind in Principate pänä la 1544, datacelef d'intäiti publicatif fäcute in Ardeal pe romäneste.

2, CULTURA SLAVONI iN MOLDOVA.

Avintul de cultura slavonä, pornit din marile mänästiriale veacurilor al XIV-lea si al XV-lea, ocrotit de Stefan-cel.Mare, intdrit prin starea de inflorire glorioasä a terii inDomnia ha, nu släbeste mult inc4 cincizeci de ani dupä moarteamarelui Voevod.

Dar mänästirea Putna decade de la un timp incoace, analeleDomnilor nu se maI scriii acolo, ci laPobrata, pe care Petru Rareso reinnoi, dupä indemnul Mitropolitulul Grigore si unde, dupdacelasI indemn, el alese locul de ingropare al säti si al faminesale. Dupa" Mitropolitul David, mort la i-iti April 15091, nu semaiintilneste multä vreme un Mitropolit cu metania de la Putna2.Teoctist al II-lea e, cum am vgzut, din Neamt. Dupä moartealuI, in 1527 sati chiar 1528 - in Mitropolia din Suceava, fiindde fatä Dosoftei episcopul de Roman, Teofan al RádluVlor,Macarie egumen de Bistrita, Acachie egumenul de Putnalsi altipreoti si calugäri» 3 - urmeazä Calistrat, care se intimpinä la1528 4, dar nu era incä ales la 16 Ianuar, si apoi Teofande Rädäuti : ei poate sä fi fost tot Nemten. Stim sigurcä din Neamt, unde fusese si egumen, era Macarie, in cu-

1 Ureche, p. 182.2 C5. David venise de acolo, arata. pomelnicul din Erbiceanu, Ia. Mar.

Moldavud, p. Lvr.3 Act din 16 lanuar 7036 (1528). prin care emonahul Nechrfor» cláruieste

Neamlul satul DolhestI pe omuz, inspirIndu-se de la o danie a IT( TeoctistInsusii; Arch. StatuluI, Nealq, no 1726. Cf. Melchisedek, Chron. Romanulur,

1, P. 159.4 Bibl. Ac. Rom., mss. slave, no 38 : nor inner:on+. AltiTp0flOAHTI, KFIll Ka-

AFICT p 'IT

www.dacoromanica.ro

CULTURA SLAVONA IN MOLDOVA XLV

rind episcop de Roman, in locul lui DosofteIl. Alt Teofan, acestade sigur din Neamt, ajunge Mitropolit in a doua jumätatea veacului al XVI-lea 2. Pän ä. la dinsul si in mijlocul pásto-rid stah in Scaunul archieresc al Moldovef : Grigore, carefusese dougzecf si tref de ani egumen la Pobrata, dar se retrase labätrinetä hi Neamt 3, si un Anastasie, in care as vedea peacela ce era egumen de Neamt la 15284. Ctitoriile nouäale Domnilor din acest veac al XVI-lea, Pobrata, Risca, Sla-tina, Galata, sint, in adevär, adäposturi ale letopisetuluf dom-nesc, ce se urmeazä innainte, dar nu din ele pornesc marhinvätätorf af Bisericif moldovene si conducätorf eI.

Pe acest timp se inseamnä ca scriitor Macarie de Roman,care a läudat pe bätrinul Rares inteo lucrare retoricä, alcareI stil e luat de-a dreptul din vestitul cronicar bizantinManase, ce-T fusese cunoscut prin traducerea slavonä, foarteveche ; Eftimie, ucenic al acestuf Macarie, läudätor in acelasfspirit si in aceiasf formä a cuiva care era mai putin vrednicde alese complimente bizantine, Alexandru Läpusneanu ; Isaiaepiscop de Rädduti, sol in sträindtate al luf Ioan-Vodä celCumplit si insemnat in istoria literarä printr'o operä de com-pilare a vechilor anale 5. Rostul acestor doi din urtnä cadeceva mal tärzih si se cuvine a fi arätat mai departe.

Dar traditia caligraficd släbise, iubirea pentru cdrtl, inchi-narea luf Dumnezeü prin copiarea lor nu mai: era ca odi-nioarä, cind Stefan innälta bisericI si mändstirf frumoase. pecare trebuia sä le inzestreze cu cele trebuincioase pentruslujbd. Nu mai avem acum nici-un harnic si mester copist,ca Gavril din Neamt, cu vre-o sutä de ani in urmä. Nu vatrece mult si cultura slavonä ea insäsi se va stinge : pe de

1 1st. Id. rom. tee sec. al XVIII-lea, p. 539 i urm.2 V. Hurmuzaki, XI, tabla.3 Cf. Arch. ist.,11, pp. 22-3 si documentele Neami, X X XVII, I -2 din

Arch, Statulul: la 28 Octombre 7088 (1579), Petru chiopul hotIreste inteunproces pe care sGligorie fost Mitropolit si tot soborul de la SE mni5stireNeamtul îl ail, pentru satul Davideni, cu diacul Dr'agan Ciolpan.

* V. documentul lul Nechifor, citat mal sus. Cf. Hurmuzaki, XI, p.nota 4. Dupfi pomelnicul citat ins5., el ar fi Putnean.

5 1st. rom. 'in sec. al XVIII-lea, excursul 1.

ai

LIII,

ht.

ha,

www.dacoromanica.ro

XLVI VE ACUL AL XVI-LEA

o parte, din pricina nesiguranteI $1 primejdiei timpurilor celornoud de luptä, iar, pe de alta, pentru apropiarea invingAtoarea unei epoce de prefacere adineä in tot rostul vietii ro-m An e$ti.

TARABOMÁNEASC. I TIPARUL DE CÁRTI SLAVONE.

irl tot acest rästimp, imprejurärile aü fost $i mai putinprielnice in Tara-Romäneascä $i rodul invätäturii a rdsärit$i mar slab.

E drept ca Radu cel cucernic, zis Radu-cel-Mare, pe lingásprijinul pe care 1-a dat pretutindeni Bisericii drept-creclin-cloase, a organisat, prin acel innalt cleric pribeag, ce stäteaadApostit la dinsul, patriarchul mazil Nifon, ierarchia biseri-ceased a tern' sale. Nifon era un Grec, $1 Gavriil Protul, carea scris la Atos viata lui Nifon $1 pentru a vesti in lumeardsäriteand meritele pentru lege ale Domnului muntean, erasi el un Grec, care a intrebuintat deci limba greceascd inaceastä Viatä a Sfintulul celui noti Dar $i in mijlocul te-rilor slave, un curent grecesc nu se putea crea $i pästra laDunärea romänescä. Cultura slavond a fost deci intäritä laMunteni in aceia$I vretne prin douäl intimplärf.

cu zece ani innainte de plecarea lui Nifon din tar5.2,se intemei o mänästire noud, in acel Banat oltean, careadunase odinioarä eel mai strälucit sobor de läca$uti sfinte.intemeletorii mänästirii Bistrita sint fratii Pirvulesti, Craio-ve3ti sati Bäsäräbe$ti, vestiti «$efi de partid» din acest timp.Ctitoria lor, foarte luxoasd, inzestratä ell moa$te scumpe, eracäläuzitä, de sigur, de vre-un stare; adus din Serbia, undefratii aveati multe legäturi. Între cártile strinse aid, se gäsiatiunele de un foarte mare pret, precum Psaltirea cu tile din

V. 1st. lit. ?am. 'in sec. al XVIll-lea, II, p. 605.Viap. luí - ed. Erbiceanu, Bucurestf, 1888, pp. 43-9 - pune plecarea

ln legäturá cu cäsätoria suroril Domnului, Caplea, cu boierul Bogdan. Aceasta sefäcu insä dupä moartea celul diutDü scq al Caplel, Staico, mort la 1507 ; Ca-plea inskl muri la 1511; Updatu, Vlad Calugarul, Bucurestl, 1903, pp. 64-5.

8 V. vol. IV, p. xLv; ManuscHfite din biblzotea strame, I, extras din Arno-ld' Academia Ilomêne, XX ; p. 50.

3.

t.

fotlia,

t

'

www.dacoromanica.ro

TARA-ROMANEASCA. 1 TIPARUL DE CURTI SLAVONE XLVII

1346, un manuscript atonic din 1408, citeva alte cärti sla-vone din veacul al XV-lea, toate scrise cu mina, rämäsitedin comorile literare sirbesti pe care le spulberase cucerireaturceascd 1.

La 1506, adecä nnmai cu citeva luni innainte de iesirealui Nifon din a.ra", e un cdlugar cu numele de Maximian, fiul luIDespot, Tarul sirbesc», fäcea, la Rimnicul-Sdrat, pacea intreRadu-cel-Mare si Bogdan-Vodd al Moldovei2. El ajunse Mi-tropolit al terii, pe care o päräsi apoi prin 1509, poatepentru ea' aflase, in cursul soliei ce indeplinia in Ungaria,uciderea boierilor de cätre Mihnea, urmasul lui Radu. SotialuI Neagoe, care ajunse indatä Basarab al IVIea, era Milita,vara sa; o nepoatd, Elena-Ecaterina, fu, mult mal tärziti, sotialui Petru Rares5. Maxim va fi fost si el un «invätätor» alterii, unde petrecu destul de multä vreme.

Din Bistrita s'ati adus la Museul din Bucuresti, mai au-näzi, nu mai putin decit 131 de manuscripte slavone si 30slavo-romine. Ele n'ail 111Sä nici-o insemndtate pentru culturanoasträ, cdci cele mai multe ni-ati venit de-a gata, nu le-amacut noi. Ar fi de pomenit doar o lucrare a pisarului Mar-darie ; un alt manuscript a fost copiat mai departe la Atos,dupä moartea scriitorului care-I incepuse4. Dar cu citiva aniinnainte, aceiasi mändstire däduse cercetätorilor nostri un nu-mär de vechi tipärituri religioase. Acestea ati in adevär o im-portantä mare, pentru cal ele at1 fost cscrise cu tiparul» inTara-Romäneascal si cu sprijinul Domnilor el% Ele sint acelecärti, care fäcurä aproape färd folos scrierea, pänä atund asade imbielsugatä, a manuscriptelor de Bisericd slavone.

Tiparul de cArti cu buchi nu puted sd fie, la inceput, de-cit o afacere de negustori. De aceia curentul spre publicareacärtilor sfinte slavone n'a pornit din Ungaria, unde «TipografiaCurtii» lui Matias Corvin lucra incä de la 1473, cu un mester

1 Odobescu, In Revista Rolland, I.2 I3ogdan, Crania inedite, p, 63.3 V. WI 1V, p. xvir.4 Odubrscr, in- hav,:t'i, I.

www.dacoromanica.ro

XLVHI VEACUL AL E VI-LEA

neamt adus din Venetia', ci de la acest ora$ chiar, care avea zilnicesi foarte insemnate leggturi cu Räsdritul $i care, pe lingg aceasta,tinea supt ascultarea sa, pe malul din fatä. al Adriaticei un marenumgr de Slavi ortodoki. De sigur pentru Slavii din coloniabalcanicg s'ag lucrat cele d'intdia tipärituri religioase cu cirilice 2.

A p of tipografia slavond lucrâ chiar in Balcani. in tirgu-$orul Cetinie, astdif capitala Muntenegrulul, stäteati, inch'de la sfir$itul veacului al XVlea, niste stäpinitori de mina atreia, din familia Cernoievici, cari-$T luail titlul de Domn1 aiZentei, unde incetase de multä vreme dominatia cre$tind $isirbeascd. Gheorghe Cernoievici stätea supt ascultarea Vene-tiei, cu care el era in comunicatie prin portul Cattaro. inastfel de imprejuräri i se va fi ingdduit sä-$1 iea un mestervenetian, cu toatá gelosia cu care se impiedeca pe acesttimp insträinarea tainei roditoare a tiparului. Se crede cd laCetinie ai.1 iesit trel cärti, dintre care una e Psaltirea, iar ce-lelalte cloud cuprind rugäciunI $1 cintdrI2. Ele poartä numelecdlugärului tipograf Macarie, care si-a fäcut, neapärat, uce-nicia in Venetia. Amestecul Turcilor in afacerile muntenegreneaduse insg, intre al tele, $1 intreruperea lucrului de tipar 3.

Tipgrirea cärtilor slavone nu-0 putea gäsi un adgpost inBalcani, in acest sfir$it al veaculta al XV'ea, chid ultimelerämäsiti de stäpinire cre$tinä se innecati in noianul turcesc.Mesterii trebuird sä-$í caute un sprijin, un ocrotitor, dincoacede Dunäre, unde se pästraii vechile forme de Stat. Aceastäîndreptare spre noi era cu atit mai impusä, cu cit Venetianu maI voi sä se ocupe cu lucrul tipografic pentru Slavi, $1cu cit nicl-o altä tarä prinsä in mi$carea tipografica nu searäta dispusä O. facg acest lucru. Astfel leromonachul Ma-carie veni in Tara-Romäneascd, aducind cu el un sgculet debuchi frurnos tdiate, de initiale inflorite $i de frontispicif dibacitiimpletite, in care se simte influenta, originea venetiang4.

1 Fessler-Klein, a. c., III, p. 213.2 Asupra lor v. Nerva HodoI In Alinanachul tipogra.fic cMinerva, pe 1902,

0 In Convarbtrt literare pe acelas1 an.3 V. Hodo, 1. c.

4 V. probele date k Bianu si Hodo, Bibliogra.fla romîneY 0 facsimilele dupä.

www.dacoromanica.ro

TARA-ROKANEASU 1 TIPILEIREA DE C:A.RTI SLAVONE XLIX

La sosirea cucernicului mester Macarie, care era ailindoiald un Sirb, acel ce tipdrise in Muntenegru, - elsocoate anul apusean de la Ianuar, nu de la Septembre, -domnia in Tirgoviste Radu-cel-Mare, i pe linga acestase gdseste de la o vreme cdlugärul, apoi Mitropolitul sirb,de neam mare, Maxim. intre Maxim, intre Macarie, intrenoua mändstire de culturd slavond, sirbeascd, intemeiatá deCraiovesti la 1497, Bistrita, e vddit cd trebuie sd fie o Iegä-turä. Cartea, invätätura sirbeascd, gonitá de Turd, pentrucltdva vreme, din peninsula balcanicä se oplosia in cea maiapropiatd din terile romdnesti.

Pentru Radu-Vodä incepu Macarie tipdritura unul liturghier,precum cu cdrtf de slujbd se incepuse tipdriturile din Ce-tinie ; aceasta ar dovedi, cá Radu doria sd se urmeze ladinsul cu lucrärile incepute in Muntenegru. 0 astfel decarte se putea mintui pe atunci numai cu gren - Coresile lucra in nu mai putin de trei, chiar pänd la seseluni - si evlaviosul Domn nu trdi s vadä opera isprd-vitd. Ea se raintui abia in toamna anului 1508, pe cinddomnia acurn Mihnea, care de sigur n'ar fi poruncit cälugä-rulul sd se pregdteascd pentru o astfel de lucrare. Teasculde mind al lui Macarie trebuie sä fi stat, sail la mändstireaDealu, lingd Tirgoviste, pe care o inndltase Radu din celemai bune materiale si dupd planuri deplin armonioase, sailin cealaltä noud ctitorie, in cealaltd mandstire tinärd, Bistrita,unde s'a gäsit unul din cele cloud' singure exemplare ce secunosc. Aceastá rard liturghie a lui Radu-Vodd e un frumosdocument tipografic, si el aminteste indemnul din care a por-nit, prin stema Terii-Romänesti i prin coroana domneascäcu trei ramuri ce figureazd in frontisPiciile el'.

tipärituri grecesti fácute la Venetia pe acest timp, in Horatio F. Brown, Thevenetian printing- press, Londra, 1805, la pp. 42 0 44.

1 V. Hodos, I, c , pentru argumentele ce se pot aduce contra celor ce credca. Radu ar fi fg cut un fel de comandä in sträinätate, asa Incit tipäritura nus'ar fi Indeplinit la not Se poate adtnite oare cá, atuncl clad until ca Cer-noievici avea ambipa ca tipograful lucreze supt oclal, Radu sä se fi in -voit la un lucru In depärtare ? Si apoi cum s'ar putea crede cá pe atuncY inch'

71304. VOL VII. IV

si

sedS

www.dacoromanica.ro

L VEACUL AL XVI-LEA

Mihnea nu mar ceru nimic lui Macarie, intre altele $i pentrucd el era aplecat cdtre g eresul fluter DuhuluI Sfint» sail cdtredogma catolicd $i era un mare du$man al cdlugdrimil'; nutrebuie sá se uite nicf aceia cd el a bdtut cu tunurile, ca peo tabdrd de rdscoald, frumoasa mändstire a Bistrite0. DarDomnia cruntului Voevod tinu putin $i, chid Vlad cel tindr,fratele lui. Radu $1 prietenul Craiove$tilor, ajunse in Domnie,Macarie, care poate sä fi. pribegit $i el citva timp, urmeazdcu tiparul. Ca $i in $irul de publicatii de la Cetinie, apareacum ceia ce era mai de nevoie preotului dupd rugdciunileLiturghief, cartea de cintári, Octoichul. El a ie$it de supt teasein anul 1510, in care stdpine$te chiar de la inceput noulDomn tindr.

4. NEAGOE-VODA. BASARAB.

Suirea in Scaun a lui Neagoe, care se intitula Basarab-Vodd, intrecu toate nddejdile preotilor, cälugdrilor $i cdrtu-rarilor.

Macarie tipdre$te intdid supt acest Domn, in chiar anulintronärif lid, 1512, o Evaughelie intreagd, pe care o impo-dobe$te cu frontispicil superioare ca boggle $i me$te$ug celorvechi ; $i lucrul fu ma:I rdpede data aceasta ; inceput In Mart,el se mintuie in Iunie. De bund saind cd avem astdzI exem-plarul lui Neagoe chiar in acea carte tipdritd, nu pe hirtie,ci pe pergament $i coloratd dupd normele ce se observad hisecolul al XVie3 pentru manuscripte : ea a fost gäsita la Ms-trita, care a dat 5i exemplarul pe hirtie al Evanghelief2. Dinaceastä vestitd típäriturd s'a dat apol, la 1552, o editie noud,

sterna si coroana tend Inseamna numai ca de la Dosanul ei a venit cheltuiala ?in sfirsit cum se face ca.' din aceasta opera, daca ea ar fi fost facuta.' aiurea,A se pastreze exemplare numai la noi?

1 Viata lui Nifon, ed. cit., pp, 65, 71; Tocilescu, In Analele AcademiaRomîne, VIII, p. 191 : inscriptia de la Bistrita, din 1683, tot dupa. Viata luiNifon insa.

3 Pentru descrierea acestel dill i a celorlalte, v Bibliografia Romisnd citati.

www.dacoromanica.ro

NEAGOE-VODÄ BASARAB LI

cu foarte mici schimbdri, pdstrindu se intr'un loc si sternasträind, in Belgradul sirbesc1.

Se poate sá mai fi urmat si alte publicatii, dar din elenu s'a pästrat nici-un exemplar. indatä dupd capodopera sadin 1512, Macarie ajunse Mitropolit, cad fa/1 indoiald el eMacarie, Mitropolitul muntean, care a supraveghiat din Argesinnältarea mdiestrei mändstirI de acolo, care a primit in Au-gust pe Patriarchul Teolept al Constantinopolei, pe patruMitropolitl ai Rdsdritu lui, pe tot clerul innalt al Atosului, custaretul cel mare sat' Protos-ul Gavriil in frunte, si a slujitcu dinsii la sfintirea acestuf läcas, in sfirsit acel care a pusin legaturd. Biserica sa cu Biserica-cea-Mare constantinopoli-tanä si s'a strämutat cel d'intditi in noua Capita Id a teriT,unde se ridicase o Mitropolie vrednicd primeascd 2 Dupdacest triumf al sdü, el nu trdi insä rnultä vreme si, cind, dupdmoartea lui Neagoe, in 1521, dupd prinderea de Turd a copi-blui Doamna-vdduvd, Sirboaica Milita, apueâ drumulde pribegie in Ardeal, o intoväräsia alt Mitropolit, Mitrofan 3.

Pang la venirea unuf alt pribeag sirb, cu alte buchl, nuse mai rdspindirä in lumea rdsdriteanä tipdrituri nou d. fdcutein Tara-Rorndneascä supt ochif bucurosi ai Domnilor ocro-titori pentru ortodoxia nenorocitä, färä add:post si urmäritäde prigoniri.

innainte de a se vorbi de noua serie de tipdrituri, citevacuvinte asupra operei de scriitor, de scriitor slavon a lui Nea-croe-Vodd.

Neagoe era fiul lui Basarabcel-Tindr, cu o femeie, Neaga,despre care cred cd era din neamul Craiovestilor 4. El a fostsprijinit si incunjurat de acestia. in tineretä se alipeste pelingd Nifon, organisatorul Bisericif muntene : pe atunci era

Ibid.2 V. Via.a. lui Mimi, pp. 79, 115, 121 ; invalitturile lur Neagoe, Buce-

restl, 1843, P 173 si urm.3 Cf. Bogdan, Documente i regeste prnntoare la relafirle Tar-RumînefttBrafovul 0i Ungaria Îu secolul XV ?a XVI, BucurestI, 1902, p. 307, no

Ckxxx i Studtr fi doc., III, p. LxXv, n°* V. vol. III, p. lurv.

sari

Teodosie,

1

eu

VIII.

www.dacoromanica.ro

LII VEACUL AL XVI-LEA

un sirnplu boierina 1, cad' obhia domneascd nu i se vädi de-cit pe la sfirOtul Domniei lui Vlad cel Tindr, fiind Comisal acestuia 2, chid boieril scAparä de moarte sail de slutirezicînd cd este «un adevärat fecior al nostril» 3. El va fi culesinvätäturA O. de pe buzele lui Maxim, ruda de Craid, careajunsese Mitropolit muntean. Sotia sa era Sirboalcd. FiiI sdipoartä nume sirbqti saü bizantine, - Teodosie. Iubirea sapentru artä era cunoscutä. Luxul Curii lui trebuie sä fi in-trecut cu mult tot ceia ce se pomenise pänä. atuncl. Pentrumqterf de cládiri i giuvaiergiI, el a trimes solff in sus i injos, in terile cu traditie artisticA : la Venetieni ca si la SaW-

Carturdria lui Neagoe-Vodä n'a rämas färd folos ; in sufletulacestui papic Doran, cu atita dor de frumusetä cum nu maiavuse altul innainte de dinsul, se desteptä dorinta de a scriesfaturi bune pentru fiul säil Teodosie, pe carel incunjuracu atita iubire, prevestind pare ch.' moartea sa innainte de a-Ivedea «fecior de vristä»: «pentru cä», scrie el, ode veI rä-minea sdrac de mine pentru päcatele mele, mdcar cit de mi-titel, sä nu te intristezI aci ai ramas de mic särac de mine,ci sä tii, fätul mieü, cä aa este rindul i obiceiul lumii a-cetia». Tot de la el avem i un alt «cuvint de invätäturä,indreptat edtre dol eälugärI noi, «slue credincioase ale sale

«Vätah de vinätorI«, In Viata lui NIfon, p 69, intr'un loc unde e vorba degonirea fiulul lul Mihnea-Vodä - i zise cark ef: cine ail flout voao aceasta ?Ei ziseri. Neagoe, vätahul de vänätorlo - nu Inseamnä vre-o dregätorie, ne-cunoscutä, intr'un fel de oaste, si el necurioscut,ci trebuie si. corespundä origi-nalulul 4-iyozíp.evo Stwxotivswv«.

S1udz,s doc., VI, p. 592.3 Viata luf Nifon, p. 75.4 Cf. [Tocilescu], Curtea de Arge,r, publicatie jubilarä ; Hasdeil, In Revista

,Voud, I, p. 121 si urm. ; Iorga, Doud documente din archwele ragusane, In

Arch. soc. /1. /i lit. din laist, 1898 ; Socotelile BrasovuluT, in Quellen derStadt Kronstadt, I; ale Sibiiulul, extrase In Hurmuzaki, Xl , scrisorile 1111

Neagoe, In Bogdan, 1. c.; Stud i doc., III, p. LXXV. Mänästirea a fost inadevir clAciitá de un naester din Räsärit, poate Sirb, dar poate Romhi, uce-nic al celor ce zidiserä mänästirea Dealulul. Sasul Vitus, «sculptor i pictor«,adus In Tara-Romäneascä, In lanuar 1523, clnd domnia 1116 In pace, Intredouä pribegit, Radu de la AturnatT, n'avea alt scop decit a Impodobi cu sfintl-effigiare biserica, acum cu totul mIntuitii; v. Quellen, I, p. 505.

il

1

t

: gb Tay)

2

fi

-

www.dacoromanica.ro

NEAGOE-VODA BASARAB LIII

dragf, carele sä lepddard de lume i sd deaderd vietri cd-lugdrestI» 1

Cdlugdrif nof snit Iosaf si Varlaam, cari vor fi fost pdnäatund boierf de la Curte : in Iosaf s'ar putea vedea cIosif»,sfintit la i 517 ca întJü egumen de Arges - innainte deaceastá invdtdturd manuscriptul dä aisaniia mandstirif Ar-gesului», adecd sfaturf cdtre egumeni 2 iar in Varlaam unuldintre Mitropolitif de waif tirziti ai Terif-Romdnestf 3 : amindofsint numitf asa de Neagoe dupd povestirea rdsdriteand despreVarlaam i Ioasaf, pe care o cuprinde in sfaturile sale pd-rintestf. Li se dati numai indrumärf care se intilnesc in orIcepredied plutind de-asupra lucrurilor precise.

0 altd parte din compilatia luf Neagoe o alcdtuiesc indemnurferestinestf ce se pot da oricuf, orIcind si in orke fel deimprejurdrf si pentru dovedirea bunätätif cdrora el nu aduceintimplärf din viata sa însái, bogatä hi ndprasnice schimbdri,ci evenimente din Biblie sati din viata luf Constantin-cel-Mare,pe care neapdrat ea' domnescul scriitor cules din litera-tura slavond curentd a aceluf timp.

Cu mult maf insemnate sint cele citeva scrisorf de sfaturf-cdtre coconul domnesc Teodosie, nenorocitul cporfirogenet»al acestuf Domn cu apucdturf impdrätest. Neagoe vrea sd-sfinvete fiul «cum sd. cade Domnilor sá add la masd si cumvor minca i vor bea», si «cum si in ce chip vor cinsti prebaled si pre slugele lor cari vor sluji cu dreptate», cum secinstesc icoanele, cum se iubeste Dumnezeti, cu fried dedinsul, ccí «std toatd lumea innaintea luf Dumnezeti ca opicdturd de ploaie in strasina case:, cum se primesc solif,-cum se trimet altif in schimb, cum se dati rdzboaiele, cum

Cele in mieä parte st In Archiva istoricti, 12, 13. i ii i urm., p.120 si urm. ; in intregime, formind un volum de 336 de pagini In 80, ap5.-rute In Bucurestl, la 1843, supt titlut. Avaititurzle bunulu credrnaosulutDamn al Tdrit-Romînefir, Neagoe, Basara, Voevod, atre TeoclosaVoevod ; cea din urmii, in V iap. lul Nifun, ed. citatä, p. 243 si urm. Pentruforma slavonä st greaca a Cuvintelor, v. Russo, In Revista Rom'inii a d-lui Ride-lescu-Motru, 111, p. 280.

2 V. V iala lui Nifon, p. 119.3 Cf. Lesviodaes, Istorra brsericeascd pe scurt, 1843, p. 398.

si

1

u./fill sari

le-a

d'int1in

www.dacoromanica.ro

LIV VEACUL AL XVI-LEA

se iartä de DomniI vrednici räul ce li s'a acut in tineretäsi strimtorare ; cum sä facd judecata cu constiintä si blin-detä, indemnind pe «fratele» WI ce se judecä a «spune predrept, ca säll putem lua seama si noi sä te judecdm predreptate». Cuviinta la ospete, petreceri, primill si alegereasfetnicilor si ajutätorilor ii par doud temeiurf mai puterniceale unei Domnii asezate si sigure: in legäturd cu ele, filosofulbisericesc atinge mal toate cele ce pot privi pe un stäpinitor.E vrednic de luare aminte sä se vadd in ce chip privesteMdria Sa Basarab-Vodd o cirmuire pläcutä lui Dumnezeil, folo-sitoare oamenilor si menitd sä lase in urmd un nume bun.

Domnul vine de sus : el face boieril, dar boieriI nu-1 facpe el; o mindrd märturisire, pentru formularea cäreia Nea-goe a trebuit sá uite toatä istoria terii sale de la Mircea celd'intähl incoace, o istorie de lupte, de ucideri, de sfäsierisdlbatece. Dar nu se poate opri sä atingd «vorbele rele» cese tot spun : «iatä cum a fost cutare Domn, altul iatä cutarecum si-au pus Domnia, si altul iatä cum ati petrecut si cumail luat cinstea lui altul, si alte multe hied mal rele decitacestea». Boieril unuI Domn si slugile sale de la Curte ilslut si siguranta si podoaba. «SA fie slugile imbrdcate siimpodobite cum yeti' sti mai frumos,- cd aceia este laudasi cinstea DomnuluL» Sfältuitoril trebuie alesI cu ingrijire,fiindcd de la alegerea lor atirnd atitea : Domnul sd nu seplece stdruintilor si sä nu ridice in treptele dregdtorilor oamenifdrä insusirl si färd tdrie de suflet, cari nu se pot recomandacleat prin aceia ea' aii pdrintl vestitI sag still a se face pläcutl,ea' pot face «glume siveselle si risurI» si slujesc de «mäscárici»la o Curte usuratecd si färä innalta constiintä a datoriilor el'.Odatä numiti, boieril trebuie cinstiti dupä cum li se cade :nici locurile lor la masa stdpinuluI sd nu fie schimbate, pen-tru cä aceasta poate jigni pe eel' ce sint mai simtitori simai mindri : «inima omului este ca sticla : deacd sticla, dead',se sparge, cu ce o vei mai cirpi ?». Prin ingrifire, bund orin-duialä si träinicie, Sfatul si Curtea sä fie ca o frumoasä grd-dind, incunjurata de un zid tare : cGrädina mea si creaste-rile cele frumoase dintr'insa slut boierii mei ce mall si cins-

www.dacoromanica.ro

NEAGOE-VODI BASAFAB LV

tit!». Frinc Ica, o intr'aceastä vreme ce am ajuns noi» - asa s'ascris de chid lumea - credinta s'a imputinat si oamenii, mailegatl de pämint decit altg data, se cistigä prin räsplätiri,- «omul este ca porumbul : unde aflä gräunte mai multe,acolo fuge» - Domnul va lua din venitul sda, pe care insd ilva stringe si-1 va pastra insusi, - oval de Domnul acelace-sf da cinstea altuia si vai de tam aceia care o stäpi-nesc multi !» - o parte mare pe care o va da boierilor,in mosii si in ban!, de care nu se va mai atinge apoi. Lacercetarea din fiecare an a ostilor, «cgutarea ostilor voastrela anul, cum li-e obiceiul», O. se facä destule daruri pen-tru ca ostasi sä iubeascrt pe acel care e chernat sa-I calau-zeascg. Judecdtile sfi se petreacä bine, si nu in caildura de dup.'ospete. Datoria cere, in adevär, ca sä se curgte, cu toatä,blindeta care irnpodobeste pe un cirmuitor, « nuielele cele us-cate, care nu fac rod», dar inläturarea lor sg se facä nurnaiocu lege si cu judecatä». Iar, innainte de osindä, sá se fi fal-

cut intäiii toate incercdrile de indreptare, ca unui arborebolnav ce poate ajunge iarasi de folos gospodarului. Oa-cum, «sa nu fie adee oil paharul talti plin de singe de orn»,cdcI «singele omului nu este ca singele vitelor sail al altorfiare, sail al pdsdrilor».

La mese, Domnul sä fie de fata, sä se bucure de vorbg,de cintec, de sunetele de otobe, vioare, surle de veselie» side jocurile vechl si noug, sä bea chiar, cad nu e menit.pustniciei, dar nici-odatä sä nu cadd in uritul pdcat al betieisi in cele ce vin dupg dinsa. Dacä i s'a intimplat sä iu-beascd in dreapta si in stinga - cum era pe atund datina ;si Neagoe el insusi era dintre copid domnesti insemnatI inascuns -, sä nu-si iubeascá mai mult «feciorif carii sint dinpäcate», decit pe cei din casatorie, si sä se pocalascä prindajdea lacrimilor, care sint earipile pocgintii». Domnul sä fiesträlucitor si darnic, dar eel' ce-1 incunjurd sä nu se infäti-seze umilf pe lingä boggtia lui de mätasä, aur si pietrescumpe, caci, cum s'a väzut si mai sus : «sd fie slugile im-brdcate si impodobite cum yeti sti mai frumos, cd aceia estelauda si cinstea Domnului».

www.dacoromanica.ro

LVI VEACUL AL XVI-LEA

Dacd Teodosie va fi asa, el va fi incunjurat de oamenice-1 vor iubi pänd la jertfa vietif : «Cum cugetati sd-si versesingele si sä-$I puie capetele pentru mine, asa-$I vor värsasingele si-sI vor pune capetele pentru tine, $i nicI-odatä nu vorda spatele vräjmasilor».

Neagoe a fost milostiv si compätimitor, darnic pentru ceIce aveati nevoie de domneasca lui därnicie. Asa trebuie säfie Domnul. Tot prisosul lui va merge la sgracI si la mänds-tirl. acI banil rámasI in Vistierie nu sint doar a! lui. darde-tI va mai prisosi venit din venitul Domnie, acel venitsä nu Oldest! cä este cistigat de tine, ci iar l-aI luat de lasäracI si de la ceia ce sint supt biruinta ta, care i-a dat Dum-nezeti supt mina. ta » Hräpirea e cea maI mare rusine pentruun crestin si Domn : «räti este a sac:lea la raspintiI si a cere ?Dar maI fan este a se imboggi omul cu nedreptate».

Dar totusI avem a face cu un ona de rázboiii care se in-floard in toatä fiinta lui &had aude goarna nävalelor si inch' -ierdrilor. intre atitea citatiI din Sfinta Scripturä, din EfrenaSirul, din Sf. Atanasie al Alexandria, din Aristotele chiar- luatá din vre-un cronograf -, intre atitea comparatifde imprumut, iatá de cloud ori, in doud forme deosebite,o icoand de lupte, in care se simte avintul puternic alinimiI pentru ceia ce-I place mar molt : e Mintea este stea-gul trupului, si, pän stä steagul la räzboiil, tot iaste raz-boiul acela nebiruit si nepierdut, iar, deacd cade steagul,räzboiul iaste biruit si nu stie unul pe altul cum piere !».

i, in altd parte : « Mintea stä in trupul omulul drept casi cum stä steagul in mijlocul rdzboiulul si cautä toatäoastea la steag, si, pän stä steagul in räzboiü, nu se chiamäacel räzboiii biruit, mäcar de are si nävalä grea spre sine,ci tot cautä steaguluI si se aduná imprejurul lui., iar, deacdcade steagul, deaci toate ostile se räsipese si nu se stie unulcu altul cum fac si incdtrò merg»1.

Pornirile acestea rdzboinice ale raseI sale de luptätoff färäfried si de strasnicI DomnI, biruitoff si poruncitorI, se väd

' S-a" se observe 0 mindria cu care Neagoe vorbeste de Domnul de lacare ,,i a4if, dint.' alte erl', poftesc s'a" iea Invätätur a. si sfat de la dînsul. .

www.dacoromanica.ro

NEAGOE-170Di BASARAB LVII

din minunatul capitol, de sigur cu desdvirsire original, incare scriitorul intelept incepe cu socoteala cuminte a solilor simlntuie, ca apärdtor al coroanei $i terii sale, prin strigdtulde chemare la luptd pe viatá si pe moarte!

Deci, chid vine un sol mare, de la un principe credincios,sd-I primeascd incd de la hotare prin boierT de cinste, ce vor iesiinnaintea lui ; el va fi adus la Curte, hrdnit dupd cuviintä sitinut la o «gazcld bund», dar departe de locurile de sfat aleDomnuluI, doud-trei zile. El va vedea pe Voevod in jiltul sd 0,sus de-asupra scaunelor in care se razimd sfetnicii bdtrinl sieel' tineri, dar nu trufa$, ci smerit, cáci si Dumnezeii e defatd. La ospdt, care va strdluci innaintea ochilor strdinului,«tocmiti Pdharnici, scoatetl pdhare de argint .frumoase $1 silitfsá a$ezati toate frumos, ca sdi se mire $i solul de acea po-doabd $i rinduiald bund .. . Asijderea $1 masd sd gaiti fru-moasd, si sd facä multe feluri de bucate, si sä aducä pe rindunele dupd altele, $i bduturi sa scoti de undé veti avea maibune $i mai dulci». Solul va fi poftit prin ostasi mindri :«voinicl, oameni frumosI si de folos». I se vor da de toate,dar nu va fi grämädit cu pdharele : «sd nu-1 silesti cuvinul,-ca sd-ti vazd si el intelepciunea», adauge el cu finetd.

Ori-ce ar spune solul, sd nu i se tie in nume de rdir, cdclnu vorbeste de la sine. Din potrivd, sä fie ascultat senin : totsenin sd se ceard sfatul boierilor, sd li se dea timp pentrucugetarea asupra hotairirif ce trebuie luatd, sd se primeascápdrerea cea mai bund si sá se vorbeascd solului cu li-nistea intelepeiuni ere$tine. «Sd fie toate rdspunsurile talemai bune, $i sd, fie stdpinului solului ca ni$te sägeti clacd leva auzi.»

Altfel insd va fi purtarea cu solii pdgini, ai Turcilor, de ochiilacomi al' cdrora trebuie sd se ascundd bogdtia si strdlucirea:esä te fad innaintea lor sdrae $i lipsit $i nici inteunele sdnu te fälesti,) :

« Iar care nu cred in Hristos, Dumnezeul nostru, nici Prea-«curate ltil Maid', aceia n'ag atita minte nici intelepeiune,«ci toatd mintea si intelepciunea lor este mina cea intinsd,«$i darul sd li dai si sd li umpli gurile tuturor de toate.

www.dacoromanica.ro

LVHI YEACUL AL XVI-LEA

«Numai atunci vel avea pace cu &I-101 $i odihnä. incä innain tea«acestora nimic din avutiile voastre sg nu arätati, nici scule,«aid' haine, nici boieril täf sä nu se impodobeascg innaintea«lor, ci sg te aräti $1 sä te facl innaintea lor särac $i lipsit,«si nicl intr'unele sd nu te fäle$tf, si, chid vor veni dela din$if«soli marl', si vel gindi sá trimitf innaintea lor cinste, tu tri-< mite $i le fa cinste, insg numai cu bucate $i cu bduturd,«iar altä cinste sag avutie sä nu aräti innaintea lor, cg., mgcar«de vi s'ar fäggdui cit de cu prietenie $1 cu dragoste, iar tot«sg, nu-I crezi, ilia sd li arätI avutia ta, ci incä mai virtos«sg o ascunzi de din$H, $1, Ong af avere in minile tale, totcli dä, cd toatg intelepciunea lor stä in dare.»

Sint insä vremi chid toatä silinta de a impäca, de a seräscumpära rämin zädarnice. Atunci nu trebuie pribegie fri-coasä, infg$uratä in haina umilintii, ci räzbolul in numeIe luiDumnezeg :

«Deci, de vor veni asupra voasträ vrd$ma$if vo$tri $1 yeti« vedea cä slut cu putere mai mare decit voi, iar prietnicif«vostri vä vor indemna sä mergeti asupra lor fär de vreme,«sag vá vor speria ca O. iesIti din tam voastrg, sä pribegitl,«sä nu credeti pre acei prieteni $1 indemnätorf ai vo$tri ; cre-cdeti cl nu vä voiesc binele. Cä eg am fost pribeag, $1 de«acela vä spuiti cä este traig $1 brand cu nevoie pribegia.a Pentru acela sä nu fad a$a, cä mai bung este moartea cu«cinste, deck viata cu amar $i cu ocarä. Nu fireti cd pasgrea«aceia ce sd chiaind cuc, care 41 dä ouäle de le clocesc alte«pasdri $i scot puii, ci fitl ca $oimul -$1 vg päziti cuibul«vostru, cd $oimul, fill' me'l, are altg pildg, $1 are inimg viteazd«$1 bgrbatä intru sine, si multe pasdri obläduie$te si biruie$te,esi nici de una nu-f este fricä, nicI se teme, nici vineazd in«toatd vremea.»

Domnul va chema pe boleti $1-I va indemna sä-1 aperecinstit $1 credincios, sd li fie mild de capul sda, cum i luiif este $i i-a fost de al lor. <Jar tu sd mere drept fatd lafatd spre vräjina$if tal, färä nici-o fried. Iar, de vor fi eI multi,nimic sd nu te infrico$ezI, nici sä te indoiestI, cI omul viteaz$1 rgzboinic nu se sperie de oamenif cei multi, ci, cum rd..

www.dacoromanica.ro

NEAGOE-VORÀ BASARAB LIX

sipeste un leg o cireadg de cerbi si cum omoard un lup o

turmä de oi, &it de mare, asa si omul viteaz $i bgrbat si

hräbor nu se infricoseazá de oameni multi.» Rude le boierilorvor fi puse la adgpost, fiindcd, altfel, fiind prinse, fac pebojen sa trädeze, de durerea lor. Vor fi doug sträji si apoi«toiul cel mare» sag «tabära» ; härtuitorii nu sint de nevoie.Domnul nu va sta in frunte, ci la o parte, ferit de tunurisägetr, fiind acela de la viata cdruia atirnd toate ; el va fi

ascuns «intre a doua sag intre a treia ceatg de laturea ostilor».invins, el nu va läsa tara : «din tara voastrg sä nu iesiti,

ci sä sädetf cu boierif in hotaräle voastre, in niscare locurfascunse si de tainä». De aici va astepta neapärata plecare aTurcilor, cari vor läsa «fär de osti» pe «Domnul care-I vorfi aclus ei» si care se va spulbera in vint. Iesind räg räzboiul,Domnul e dator fatä de urmasi a primi senin si moartea,

«mgcar de ti sä va intimpla si moartea, iar numeletäti va räminea pe urmg in cinste».

Aläturi de aceste paginf de intelepciune si de avint räz-boinic sint altele de duiosie, in care el vorbeste despre sfir-situl vietii sale, «ca o scinteie cind sare pre fata apei in adincu-rile cele intunecate i in valurile cele cumplite», de clipa incare va «apune soarele din ochii nostri», de peirea care, «dupd40 sag 50 de ani», va cuprinde pe toti cei ce-T stag in jur.

Dar nici inteun loc glasul säg nu se ridicd mai tremurätorde adeväratä i adincd durere, pe care abia o poate îm-blînzi de supunere a crestinuluI, decit atund chidel pomeneste cätre Mitropolitul Macarie pe mortii säi ce sesträmutä in biserica Maicei Domnului innältatä anume pentrudinsii la Arges.

El plinge pe maicd-sa Neaga, vorbind «putinèle cu-vinte catre oasele maicii». Moartea i-a fost singurateca si elnu-si iartä cä n'a fost in acea clipg de despärtire lingg dinsa.Cu atita mal mult, cu cit dined si la moartea ta iti rámaseinima coprinsä de dorul si de mila mea si ochii Of nuse sgturag de vederea mea». Ea n'a hotdrit nimic pentrugrija sufletului ei, stiind ce fig lasä in urma : «Fiindeä inima

$i

ad',

datoria

intiiii

www.dacoromanica.ro

LX VEACTJL AL XVI-LEA

mea nici-odatá nu s'a putut sätura de dragostea iubitului mietifiti, a lui Neagoe, de aceia $i eü acum puia toatä nddejdeasufletUlui mieti $i zic : «cum m'am nevoit $i m'am ostenit eapentru dînsul, a$a doar sä va osteni $i el pentru sufletulmiea.» Aü adus-o deci, supt postavul venetian cu flori de aur,nepotil si nepoatele : Teodosie, Petru, Ioan, Stana, Ruxanda,Anghelina,

Mama a ales dintre dînif si a chemat lingd ea pe ceI doi fu maimidi- $1 pe micuta Domnitd Anghelina. Joan $1 Anghelina s'aadus mai de mult, luind $i ei un locusor supt lespezile noud,ale ldica$uluI de marmurd ; dupä dîn$ii a plecat Petru-Vooläsi la pomenirea numeluf lul, singele ti$ne$te iard$1", cald, dinrana proaspätä a pärintelui färd. mingliere :

«0 fiul mieü Petre, iatd cal trimit coroana, surguciul $i«diademele, pentru cä tu erat salparea mea cea infloritä,«de care pururea sä umbrea $i sä rdcoria ochil miei, iar acum«stilparea mea s'aa uscat, $i florile s'ati ve$tejit si s'aa scu-«turat, $1 ochii miei aü rämas ar$I $1 pirliti de jalea Infloririf«tale. 0 iubitul mieil Petre ! eü gîndiam $i cugetam sä fif

«Domn, $i sä vesele$ti bdtrînetele mele oarecind cu tineretele«tale, $1 sd fii biruitor pdmintului, iar acum, fiul mieti, te vdzlzácind sub pämint, ca un trup at fie$tecäruia sdrac. inteo«vreme imi erai drag, iar acum te-am urît. inteo vreme imiera mild de tine, iar acum nu-mi este milá. inteo vreme

«eral bogat, iar acum e$tI sdrac. inteo vreme, fditul miea, te«vedeam pre pämint, iar acum ea te väz supt pdmint. in pu-«tineä vreme te aräta$T ca o floare frumoasá înaintea ochilor«miei, $i numai decît te puse$1 supt pämint. Ea poftiam sd«md vezi tu pre mine supt pdmint, dar te vdzuiti ea pe tine«ingropat. 0 atul miea ! cdcI nu mä acoperi mai bine pe«mine pämintul decît pre tine, $i mä Läsa$I la bdtrînetele«mele. Cînd fu vremea sä se odihneascd de cdtre tine, tu«atunci n'ai grijá de mine, ci m'ai läsat sd fie totdea-«una inima mea arsd i aprinsä de jalea ta, $1 ochif miei sd«fie la bätrinetele mele tot plini de lacrdmi ziva $i noap tea

V. [Tocilescu], Curtea de Auef, pp. 41-3, 47.

nici-o

www.dacoromanica.ro

NEAGOE-VODI BASARAB LXI

«0 fiul miefl, mai bucuros as fi dat traiul si zilele mele ca«sd fif tu viü. Eü 41 gätiam haine domnesti ca sä te im-«bracI cu dinsele si sä te impodobesti, ca sä veselesti inima«mea, si sä usuci aceste lacräml din ochli mid*, iar acum tru-«pul tga se dezbracä de hainele care i-am gätit, si se«braca in pdmint, dintru care all fost luat, dupá cum«zice Durnnezeü : din pill/tint e-t vi iar in pmint te vel in-gloarce, iar sufletul täti vede alte vederi si nu still, din teacele«vederi ce va fi väzind sufletul tdil, milostivi-se-va Dumnezeu«sd-ti imbrace sufletul nit' cu mila sa ? Ci md tern ca sa nu«fie sufletul täti rdmas cumva nesätul de fata lui Dumnezea«pentru päcatele mele. Irish' dupd acestea toate iard call zic :«Scoalä, fätul mieü, scoald, cd ail venit si oasele moasd-ta la«tine, ca sä se odihneascd $i ele lingä tine, pentru cä $i tie«41 este mumä ca $i mie, si impreunä cu dinsele am trimiscsi podoabele tale, coroana si surguciul WI la Pandocrator,«ca sd se impodobeascd cu dinsele, ca doar s'ar milostivi«Domnul Dumnezeti spre noi, si Var ddrui cununiile cele ce«nu vor trece nici-odatd. Iar diademele sd se puie la yes-«mintul Precistef, ca sd se milostiveascd spre noi, $i sä vä aco-«pere supt vesmintul ei la infricoata judecatä si sä vä dea«viata cea de veci, care nu va trece nici-odatd.»

Pe vremea lui Neagoe se scriail scrisori romänest, si avemuna de la 1521 de la un boier cätre Judele Brasovului, caree foarte limpede $i lipsitd cu totul de piedeca archaismelor.Dar, intr'un timp cind si cdrtile sfinte si tilcul lor si rugäciu-nile se tineati dincoace de muntl in calusele slavone, e cuneputintá de admis cá s'ar fi tradus romäneste o carte careprivia numai pe Domni si boierimea care-I incunjura, cumsint aceste sfaturi ale lui: Neagoe. Curn vom vedea, tradu-cerea nu s'a fdcut decit mai tärzlü, la sfirsitul veacului, pen-tru un Dornn care fusese cistigat de curentul cärtii romänestisi care avea si el un' «porfirogenet) de indreptat pe cärdrileanevoioase si pline de lunecusuri ale lumil. Aceastä tradu-cere pare sd se fi pierdut : pänd astäzi ea n'a iesit la ivealä.Iar textul pe care 1-am adus innainte mai sus, vine dintr'o

im-

www.dacoromanica.ro

LXII VEACUL AL XVI LEA

a doua traducere care s'a fäcut numai la 1654, sati pe laaceastä datä, in timpul lui Mate Basarab.

AL DOILEA ;;;IR DE TIPARITURI SLAVONE iN TARA-HOMANEASCI.

Pänä la Radu Pais le, al cdrui nume de la inceput - pecare nu 1 a päräsit cu totul nici-odatä - era Petru, Tara-Ro-mäneascä a fost inteo vesnicä främintare pentru impunereasi gonirea Domnilor. Cu aceasta insä saú färä aceasta, totn'ar fi fost tipäriturI : ele porniserd intäia oarä din venireaintimplätoare a unui mester de tipar sirb si, chid incepuräiaräsl, alt Sirb, alt pribeag de peste Dunäre, e acela carepune la cale lucrul cdrtilor de tipar 1.

Domnia luI Radu Paisie saü Petru-Voclä se apropia desfirsit 2, chid Dimitrie Logofätul LiubavicI, Anepotul 10' Bo-jidar [Vucovici, din Venetia] », veni la Tirgoviste aducind cudinsul un capital de slove mai nouä, dar ceva mai mite, scurte,indesate, decit acelea de care se slujiserä tipäritora muntenT dela inceputul veacului. Pe atund era inch*. Mitropolit Varlaam,acela, creclem, cdruia Neagoe if dAduse sfatufl la cälugárirea luI :Varlaam indemnä pe Dimitrie sä-sI intrebuinteze slovele. Cálu-gärul Moise, care ar fi invätat la Macarie, luä supt ingrijirea sapublicarea unui Molitvenic slavonesc, care lipsia pänd atund.Lucrul se inchei in Ianuar 1545, fiind acum Mitropolit Anania.

Dr. Atanasiu Mironescu - actualul episcop al Rinanicului Manasie - po-meneste in descrierea cglätoriei sale la Atos, 0 edatorie 'in Orient, Bucti-resti, 1896, p. 130, nota - de un ..octoich slavon cu data de 7043 (1535),pgrit In Ungio-Vlahla», pe care 1-ar fi vgzut la mgngstirea Lavra. Cred cgtrebuie 0. fie la mijloc o confusie Îi 1535 a domnit la inceput un Vlad-Vodg,care nu era cärturar, lar pe urmg uciderea ha a stlrnit incurcáturI din care aie0t numaI cu greg Domino. luT Radu Paisie. V. notita mea din Convorbirliterare pe 1904, nr de Mart. Observ st aceia cä autorul mentioneazg printrecärtile LavreI o evanghelie scrisg de Matel al Mirelor - cum se stie, un scriitordin intgia jumgtate a veaculuI al XVII-lea - tot la c7043 (1535)» ; ibid. Maltrebuie sg se tie sanag si de existenM a incg doug Octoise : pc atunci eraüdestul de putine cärtT de tipar, pentru ca ele sg nu se repete la distante preascurte.

2 Pentru acest nume indoit, v. Hurmuzaki, XI, p. 1, nota I 0. notita d-luiCie Nicolescu, in ziarul Conservatorul din Mart 1904.

.5

:

-

--V-

www.dacoromanica.ro

AL DOILEA SIR DE TIPARITURt SLAVONE LXIII

Peste cloud luni, Radu era mazilit $i dus in Egipt : Domnul celnoil fu Mircea-Vodä, zis Ciobanul. Om foarte rbiti $i cumplit,Mircea fäcu pe boierI sä fugal cu grämada in Ardeal ; Mitro-politul Anania nu pare a fi luat si el aceastä cale de min-tuire. Ditnitrie Logoatul, proprietarul slovelor, rämase si elin tard, si, luindu-s1 ca ucenicI pe do'f Rominf, doi diaci desigur, pe Oprea $i Petrea, el prinse sä lucreze insusI la unPraxiu sail Apostol, care lipsia iard$1. Tiparul incepu 'hied dela 18 August 1546, si cartea era gata peste cele sese lunIobi$nuite, la mijlocul id Mart 1547. Si acum, ca si in 1545,se spune explicit ea' lucrul s'a fäcut in «Cetatea de Scaun»a Tirgovistei '.

Mircea Ciobanul nu ni se infátiseazä tocmai u$or de re-cunoscut in aceastä insu$ire de patron literar. Dacd tiparulslavon a dat artI bisericest si supt stäpinirea luI, aceasta sedatoreste, cred, altuI fapt. Cea d'intäiii tipäriturä cu bucheacea nouä pornise de la Varlaam, cleric crescut in tradiOileWI Neagoe ; era deci un reflex depärtat al Domniei cdrtu-rdrestI a acestuia. A doua tiprtriturd incepe in August 1546,$i in lunie precedent Mircea se cdsätorise cu fata, de vre-o15-16 an!, a puterniculuI Domn moldovean Petru Rare$ 2$i a principesef sirbe$ti Elena, care era nepoata Mi*I luiNeagoe. De la tinära Doamnä va fi pornit indemnul, $i inaceastá privintä e interesant ca.* Molitvenicul a fost tipArit $ipentru fratele Chiajnef, tinärul Ilia$co, care urmâ in Domnielui Petru in toamna anuluf 1546. Un numär de exemplarepoartä pe ultima foaie numele acestui tinerel Domn, careoficial 41 zicea Die, cdrula ;ara ii spunea Bias $i care era nu-maI pentru a2f case! Masco ; la numele nevristniculd Voevodse adauge si al mamei luf cDoamna Elena» 3.

Cu aceasta carte tipAriturile se opresc pentru treizecI dean!. Ele nu vor incepe in Tara-Romäneascä chiar - cdcI maI

I Descrierea cärtilor, In Bianu si Hodos, Z. C2 111.1111111Zaki, XI, pp. iv-v.

3 Bianu si Hodos, /. c. Nu cred si se fi tiparit, in aceleasY condqii, st oEvanghelie (ibid., pp. 513-4, no 61) : de aceastà carte, aliâtoare la un negustordin Ragusa, mi s'a vorbit $ i mie chid eram acolo.

www.dacoromanica.ro

LXI v VEACUL AL XVI-LEA

tdrzid ele s'a.ti tipdrit in numele Domnilor din aceastä tardla Brasov, cetatea de gran4d - deck peste aproape un veac

6. TIP IiRITURILE ROMINETT SLAVONE DIN ARDEAL.

La 1544 incep tipdriturile din Ardeal. innaintea tuturorae Catechismul de la Sibihi, al cdrui fiintd., a cärui text chiarsint astäzi afard de mice indoiald 2.

Ca Germani ce eraü, Sasii ardeleni se tinuserd de-o parte,dusmäneste, Ltd de marea miscare husitd ; ca Germani ce

ei imbrdVsarä cu o deosebitä aldurd reforma pe care

' Dupä aparqia Holavenzculur incep luptele In Iarä, cu pribegil, i expeditiileIn Ardeal. Triodul-Penticostaria, descris In Bianu-Hodos, P. 31 i urm., pp. 516-7.nu poate fi din Tara-Rom5nesc5, precum a crezut d. Hasdeil. El complecteazIIn adevär artile liturgice la nol si poartä intr'un frontispiciu sterna Terri-Ro-mänesti asa cum o vedem si in Evanghelia de la 1512. insä nu se pomenestenimic despre Domnul ce ar fi comandat cartea, despre Mitropolitul ;ertl, despreacei ce ail lucrat la carte, i tim c acesta era un obiceill general pe aceastävreme, - Domnii f5lindu-se cu astfel de lucräri in tot R5s5ritul. Litera e o

foarte uritä literâ rdárunOc5, de tot usatä : ea 1111 corespunde decit unor ti-p5riturI mai tärzil ale lul Coresi, piecum e acea din 1568, - Bianu si Hodes,P. 54. Rindurile sInt strimbe, cum nu se mai vä'd aiurea ; Intreg volumul lasäo impreste de nepricepere i nelogrijire. Frontispiciul cu sterna muntean5 nue cleat o imitatie proastä si stingace a aceluI din Evanghelia de la 1512 ; Inaltul - I. c, P. 33 - se vede, lliteun chip mat rudirnentar, crucea impletitäcoroana cu trel ramuri din alte tip5rituri neagolene. IniOalele, care sInt fru-moase i neobisnuite In Räsârit, mase pätrate cu impleticiri de ramurI, spinl

frunze, nu slot decit o localisare cirilia a maiusculelor iniiaIe latine. Planselesint si ele foarte frumoase, dar oricine poate vedea lesne ch ele copie earl, inlinil nesigure 1i aspre, un original mal bun, care e un original apusean, cum sedesluseste si din forma cruciT si din hterele latine - pe R Insä nu l-a. Int,elescopistul - de pe crucea rästignirit Cred ci. avem a face ea un mIxtum-ons-posaunt tipografic, care si-a luat elementele din toate pi.rile; el se va fi ti-p5rit undeva In Turcia, si lipsa de Insemnare a locului s'ar explica prin pupnadorin0 a tipiritoruluI de a i se afla sälasul. Se stie ci. pe la mijlocul veaculuial XVI-lea s'ati tip5rit citeva dirti Inteo mänästire slrbeascä ; v. Jireek, DerGross-Vezier ilfehmed Sokolozne und die serbischen Palriarchen ilfakarg. undAntonij ; extras din Archly "Ur slavische Philologie, IX. Anal 1550 pentrutip5riturä nu poate fi stabilit declt dup5. aspectul tipografic ; cartea poate fi deatuncl, dar si mai tärzie

2 Textul, copiat de Grigore din M5.haciä, se aflä iii FIasdeil, Cuvente denbdtreinY, II, p. 99 si urm. Cf., pentru probe, Bianu si Hodos, i. c., pp. 21-3.

SI

1,

eraih

si

ai

www.dacoromanica.ro

TIPÁRITURILE ROMÄNE§TI SI SLAVONE DIN ARDEAL LXV

o predicase Martin Luther, dindu-1 in acelasi timp si cdrtilede capetenie, Cuvintul lui Dumnezen in nemteste si Cate-chismul cel noti. Acesta din urmä fu primit pretutindeni, i la1545 o adunare a oraselor säse$LI recunoscu in Confesia dela Augsburg indreptariul credintif curate

Cdrtile pentru Sasi le tipäria Honterus, initiatorulin tipografia sa din Brasov. Supt ascultarea judelui din acestoras, trdiati o multime de sate romänesti, dar ele eran preaapropiate de granita munteand, prea inriurite de viata dedincoace pentru ca Reforma sd gäseascd ascultätori printrelocuitorif lor : Rot/1'4111' din Brasov - Scheianii - si eel dinTara Birsei rämaserd neclintiti in credinta veche, tocmai asacum fdcurd peste un veac si jumätate, chid cealaltä Romi-nime trecea, plind de nädejdi marl' de imbunätätire, la dogmacatolicä, la Unirea cu Roma. Între Rominii din jurul Sibiiuluî, su-pusi ai Sfatulul din acest ora$, propaganda reformatä pätrunsemai lesne. Catechismul din 1544 se tipäri deci pentru dinsif.

Stim cine a ingrijit tiparul : e un anume Filip Maler, unzugrav, care cunostea bine pe Rominii din Tara-Romäneascä,la cari fusese adese ori trimes in solie, ceia ce mai aratdun lucru : eä el stia bine romäneste. Am crezut altä datäcd el ar fi fost si traducätorul Catechismului : astdzi sint dealtä pärere 2.

Socotelile sibiiene pomenesc cei doi florini ce s'ati dat luimagister Philippus ca supraveghetor sat' chiar ca lucrätor latiparul cärtuliei ; de vre-o räsplatä a lui - fireste mai mare -pentru tälmäcire chiar, nu se spune nimic. Pe urmd, ce limbdromäneascä va fi vorbit Maler, ni putem inchipui dupd scri-smile romänesti ale Sasilor din Bistrita 3 ; de la vorbit pänäla scris, pänd la o ortografie, pänä la o sintaxä a stilulu,mal e drum, si Filip nu se consacrase asa de mult afacerilorromänesti, inclt sd fi putut ajunge un bun scriitor in limbanoasträ.

1 Sate ;ri 15reol, p. 20.I Cf. volumul mieil Sate fi preog, p. 20 si Hurmuzaki, XI, p. 865.8 Doc. Mstriter, 11, PP. 73-4, n° ccxclx.

71304. Vol. VII. V

2.

miscarif,

www.dacoromanica.ro

LXVI VEACUL AL XVI-LEA

insd Catechismul din 1544 e scris inteo ortografie bund $1consecventd, care se deosebeste de a scrisorii din 1521, incare d e infdti$at numai prin k, dar ea samánd cu aceia in caresint redate cuvintele romänesti in mijlocul documentelor sla-vone din Tara-Romdneascd: u se scrie totdeauna cu oy, slipseste, v se intimpind deseori 5i cu valoare de d, mai alesla sfir$1tul cuvintelor; indepline$te rolul de in qi de n gu-tural ; pe lingd -k pentru ea, se gdse$te insd $i semnul mol-dovenesc A peitru diftongul, bine deosebit de celkJ; la sfirsitul cuvintelor nu se aflä vechiul u, ci noua insem-nare a vocalei mute prin K. Cea tipáriturd romäneascdse presintd deci cu un fel de a scrie simplu si sistematic.

Cuvintele sint astfel, incit Catechismul se putea intelege deoricine, in mice parte a Rominimii. Orinduirea lor e foarteadeseori Inriuritä de acea germand, cdci Catechismul a fosttradus de-a dreptul din nemteste, cum $i era de a$teptat. Asagäsim locuri ca acestea : «Pre cine$ deade Dumnezeti evan-ghelia sa gall» (herausgeben), «Cap mai apoi» («am letzten[Kapitel])», «ed.' ne va pre noi asculta». wird uns erhören » 1.

in Catechism se cuprind neapdrat Crezul, Tatäll Nostru $ichiar citaVI din Evanghelie. Crezul e tradus din nod dupdoriginalul german al cdrticelei ; Tani Nostru insä si loculdin Evanghelia lui Mate privitor la fringerea pinei se gäsescaproape intocmai in Evanghelia veche2.

Slovele Catechismului nu le cunoa$tem : Cipariu e singurulcare spune eá ar fi väzut la Blaj un exemplar din aceastäcdrtulie in-12 i cd ea ar fi avut altd infdtisare decit a cdrtilorcoresiene. E sigur, cá materialul n'a fost turnat sad cumpdratanume, fiindcd atunci si alte cdrti de luminare religioasä arfi iesit de supt teascul siblian. Maler va fi cerut la Tirgo-viste de la Radu-Vodd, pe lingd care a implinit misiuni, li-

tera ce-i trebuia pentru cele citeva pagini ale Catechismuluf ;deci aceastd literd trebuie sd fi fost a lui Liubavici.

Persoana traducdtoruluf nu se va afla, probabil, nici-odatd. El

Cf. 0 Sbiera, zIscâ,1 culturale, CernautY, 1897, pp. 99-103.2 Tipárifä, cum s'a mat spus, de Coresi, peste vre-o dougzed de anl, in

1561.

.s

d'intait,

dicht

www.dacoromanica.ro

TIPARITURILE RC/MINES:A fiI SLAVONE DIN ARDEAL LXVII

a trebuit sd fie insä un Romin, un Romin care $tia desprecdrtile vechi in limba noastrd si un Romin care intelegeabine nenate$te : va fi fost preotul cvalach» din Sili$te, alcdruI nume nu-1 avem. Poate chiar el sd-$1 fi oferit lucrareagata fäcutá $i Sfatul sa se fi invoit numar la tipärirea eI prinexpertul in cele romänestI, care era maestrul Filip : in ade-vdr, o tragere de inimd deosebitä pentru RominiI din ScauneleJor nu ardtaserd incd Sa$if.

Cit despre soarta bro$uriI, ea n'a fost strälucitä. In cdrtilede propagandä $i de inovatie ale lui Coresi, Catechismul nuse pomenete. E adevärat cd. un Sas spune peste dol anIcd uniI din preoti ad primit cartea ca build', dar nimic nu in-tdreste aceastä asertiune. Cit de putin i$1 dädea seamá popimeanoasträ de insemnatatea Catechisrnului luteran, aratä popaGrigore din Mähaciti, care, transcriindu-1 ca tot asa de orto-dox precum ar fi o poveste bogomilicd, spune despre aceastäAtrebare cre,s-tineascd - acesta era titlul, fdrd loe de tipar,nicI altä insemnare, ca sá se poatd strecura mai u$or - : cscris-am ed carte : ciri sä va intreba cu altul, sd stie räspunde» 2 ; arfi fost adecd un fel de joc de societate cu privire la celesfinte !

Catechismul din Sibiiti a rämas deci isolat. Din potrivd, inBra$ov s'a desfä$urat o intreagd. mi$care. S'a crezut preamult timp cd ea a fost literarä. AstdzI, tiind samá de exis-tenta mult mai veche a traducerii Cärtilor Sfinte, aceastä mis-care apare intäid numal ca tipograficd, - ceia ce, cum se vavedea, nu-1 scade insemnätatea culturalä.

In 1558 Mircea Ciobanul se intoarse in Scaun, dupd moarteaaceluI ce-1 gonise, Petrascu-cel-Bun. El veni insulletit de pa-tima rázbunärii : din porunca lui perird frunta$iI boierimi,Mitropolitul Anania $i unul dintre ceI doi episcopI. Cellalt$i altir boied fugird in Ardeal, luindu-$1 si oamenii de casd.$i ocrotitii. Cei mai multT se oprird, dupä datind, la Bra$ov5.

1 Bianu i Hodos, p. 22.2 Hasdeil, Cuvente, 11, p. 107.3 Cf. Hodos, in Prinos Sturdza, p. 238 si urm.; Hurmuzaki, XI, p. 889,

www.dacoromanica.ro

LXVIII VEACUL AL XVI-LEA

intre eI se gäsia diaconul Coresi. Coresi era aiurea unnume de familie, $i prin Galit'la umblaü negustori greci, dinChios, cu acest nume. Dar acest nume grecesc - Kopotiaot -se prefäcu la nol in nume de botez: se numia cineva Coresi,cum se numia Paisie sau Anastasie sad Protasie. Un scriitorde hrisoave Coresi - grämätic, diac, piset sail pisar, logofdt,cum i$I zice -, se intimpind. intre 1527 $i 1538 san 1544, lacare datä fiintà o bisericä fälcutä de el, apoi in 1560 aparealt Coresi diacul, care se poate urmäri pänd pe la i 58i,cind moare läsind un fin, Bunea. El' nu vor fi fost rude intreei. Tot deosebit de ei pare a fi Coresi diaconul, ceia ce in-seamnä, cred, pentru acel timp un cdlugär in ordines mi-nares.

Acest Coresi, despre viata cdruia nu se $tie nimic alta de-cit cá a fost $i a rdmas diacon, cd se pricepea la tipar, caucenic al ultimilor tipograff munteni, $i cd a avut un fiü Ser-ban, se gäsia la Brasov in 1560. Jude era acolo HannesBenkner cel tindr ' : foarte dese orI in legdturi eu Tara-Ro-mäneascd, el era de aproape inrudit $i cu anume persoaneduhovnicesti din Biserica nouä 2. El tinea sä rdspindeascd.printre RomInI cärtile sfinte pe limba lor, dar nu era acestasingurul sentiment care-1 fácu sä iea asuprd-$i cheltuielile undtipärirI a vechii Evanghelii-.

Era $i nddejdea de ci$tig, ail indoiald., cad, abia mintuiCoresi cu Evanghelia romäneascd, si Benkner it puse sa lu-

creze, in 1562, la o alta in slavone$te, arätind, de data aceasta,cd, a fost indemnat cde dragostea SfintuluI Duh $i de iubireasfintelor si dumnezele$tilor biserici». Dar Judetul bra$oveanmai $tia un lucru: prin tipärirea de carp' romäne$ti el aceapläcere Craiulul insu$1, regelui unguresc Ioan-Sigismund.

in adevär, sfdtuit de unii dintre aceia ce-1 incunjurati, fiulcatolicului Ioan Zápolya $i al Polonei Isabela, ea insä$I fiicauneI Italience, trecuse la Reformä, färä a deosebi deocamdatä

Studir p doe., VI, 13. 597; VII . un Cores moldovean, Gaster, Chrestonzatte.

I, p. 92 (un Corisi muntean la 1641).1 Bogdan, Reg.este, p. 278, no cx1.2 _Mid., p. 176, n° LXXL

www.dacoromanica.ro

TIFIRITUEILE ROMÂNESTI SI SLAVONE DIN ARDEAL LXIX

intre luteranism $i calvinism. in dorinta lui de a cistiga &it

mai multe suflete pentru legea curata, i se aduse la cuno-stinta cä unele sate romänesti, mai ales din acel unghiü nord-ostic, care primise cu dragoste $i predica husitä, apoi dinpartite Ballgraduluf, Uniedoarei si Banatulul, aa trecut la Re-forma. Fireste cä trecerea aceasta n'o faceaa el cu incre-dintarea ca.-$I päräsesc credinta strätno$easca. : dacä atitoradintre catolicii lutninati li s'a putut strecura gindul ca. prinReforma nu se aduce nici-o schimbare, ci se inlaturd numaio multime de obiceiuri rele 1, cu atit mai u$or vor fi cugetata$a popii no$tri simpli, $i, unde, in lucrurile biserice$ti, ziceapopa cä e bine, satul zicea dupd dinsul. Oameni se credeaanumal crgtini, si dornnii cei mail II numiaa, in intelepciunealor, luterani saü calvini. Rorninii aa deprins cuvintele pentruaceste idel noua : el aü zis calvin, intelegind prin aceasta peun Ungur rail $i pe un spurcat eretic, $i aü zis $i lotr ean pentrucineva care era de legea Sa$ilor 2, dar nicI o datä ei nu si-aiidat samá cä ar fi trecut la geresurile» acestora, precum nu-0daduserä sama nici cind primiserä idei bogomilice saa asculta-sera de predicatia husita.

Pana atunci Rominii avuserd un singur episcopat-egumeniein Ardeal, la Vad, unde Stefan-cel-Mare poate innältase omänästire in legatura cu stapinirea sa la Ciceü 3. Cäpätind$i ei priminturI in Ardeal, Domnii munteni facurä, in cead'intdia jumatate a veacului al XVI-Iea, acela$I lucru ; a$ase ridicard mänästirea din Gioagiul-de-jos $i aceia din Silva$,a Prislopula Cea d'intaiii are de ctitor pe Radu de la Afu-matl, care a stat ca pribeag in acel sat $i avea nevoie deo biserica, potrivita cu rangul sag ; pe cealaltd a clädit-o-Zamfira, fata luf Moise-Vodä, ceva mal tarzia. Staretii dela Gioagiti i$i ziceaü si Vlädica : cel din vremea reginei Isa-bela se cherna Cristofor $i, fiind aratat ca un cunoscator decarte greceasca, el poate sa fi fost chiar Grec 4. Contempo -

1 Fessler-Klein, 111, p. 637.I V. An. Ac. Rom., XX, p. 458: eGrecl si FrAnci si Lotren1).3 Sate ;ri preop; pp. 16-7, 322.4 Sate fi preog, pp, 17-8, 323 si Ulm.

www.dacoromanica.ro

LXX VEACUL AL XVFLEA

ranul säü in Vad era Viädica Gheorghe, pus, ca de obiceiti,de Domnul de atunci al Moldova

insä la 1567, cCraiul» musträ cpe pastorif de biserici ro-manestl din acest regat al nostru al Ardealului, de pretu-tindeni», cä nu ascultä, nu hränesc cu dajdea lor, ci batjo-curesc pe Gheorghe din Singiordz, «episcopul $i superinten-dentul bisericilor rumänestf»; din aceastä pricinä, el nu poatetinea dupd cuviintä esinoadele anuale, pentru profesiunea unefdoctrine evanghelice mai curate» 1.

eVlädica romänesc» veni la Brasov, unde se afla, in ScheI,o rarä bisericä de piaträ, duratä cu ajutorul luf Neagoe-Vcklä,- in toamna anului 1560 incä 2. In anul precedent, $i anumeprintr'o hotärire din 12 Mart, Benkner ereformase bisericaRominilor» din orasul säti si pusese pe popi sa ceteascd in-naintea credinciosilor Catechismul luteran din 1544 J. Bätrinulpopa Toma $i nepotu-sa de sori, popa Dobre, trebuird säse supuie porunc cinstituhfi Sfat, cu toate cä. Toma era unortodox cucernic, care peste putin trecu la MuntenI $i secdlugäri in mänästirea Räncdciovului, cu toate cä Dobrecälcase de multe ori prin Tara-Romäneascä, unde SaiI litrimeteati ca sol $i, intimplätor, ca spion 4, $i cu toate cdacela$1 Dobre trimesese pe fiul säti Miha, «in Tara Sirbeascd,la Invátäturd 5».

Deci, pe de o parte, regele fäcea pe Vlädica Gheorghe (poate ace1a$1 care fu numit la Vad de Ilie-Vodä Rares,in 1550) episcop al tuturor Rominilor de supt ascultarea lui,ded din Ardeal $1 din ecomitatele exterioares si «superin-tendent», dupä moda calvinä, al «bisericilorz trecute la Re-formä, ca si al celorlalte care, de voie sail de nevoie, trebuiatisä se uneascd $1 ele cu miscarea. El îi dädea ca resedintd, in

1 Doc. Bistrzte, a, p. XLI.2 Socotelile Brasovulul, ln Hurmuzaki, XI, p. 803,3 a1559, die 12 Marta, lohannes Benknerus, index Coronensis, cum reli-

quis senatorihus, reformavit Valachorum ecclesiam et praecepta catecheseos dis-cenda ilhs proposuits ; Quellen der Siadt Brass6, IV, Brasov, 1903, p. SO,

4 sterie Stinghe, istorita besérecer ,Sehezlor Brafovulut, Brasov, 1899, pp, 2-3.5 ibid.

www.dacoromanica.ro

TIPARITURILE ROMÄNE§TI §,I SLAVONE DIN ARDEAL LXXI

locul mändstirif in care se inchisese atita vreme vechea legede intunerec, marele sat Singiordz, din acela$i Tinut al Bis-tritei. far, pe de aka' parte, Bra$ovenii, innainte-mergdtorilmi$cdrii luterane, chemati pe Vlddica-superintendent la din$iica sd-f ajute la «purificarea» sufleteascd a Scheienilor. Maideparte, «Craiul» poruncia 01 nu se ceteascd Evangheliadecit in romäneste, $i sinodul din 1567 al Vlddicd1 Gheor-ghe lua hotdrirea solemnd de a se izgoni cu totul neinteleasalimbd slavonä. - latina acesta pdrti din Rdsdrit - din Bise-ricd ; dieta ameninta cu scoaterea din parochie a popilor«orbi» cari vor pastra prejudecata limbli sfinte ; iar Bra$o-venii tineati pe cheltuiala lor incd din 1565 un predicatorcare vorbia in romdneste despre lucrurile sfinte. in sfir$it,Bra$ovenif puneaa pe pribeagul Coresi $i pe alt fugar, diaculTudor, säl tipareascd vechea Evanghelie husitd. Lucrarea fuinceputd incd de la 3 Mahli 1560 ; ea nu apäru decit pesteaproape noud luni, la 30 Ianuar al anului urmdtor.

in text, cum s'a spus, nici diaconul, nici diacul nuavurd nici-o parte. in ortografie, nu se schimbä nimic fatáde ortografia Catechismulul sibiian. Iar, ca inatipre, litereleslut mai mall, dar mai urite decit ale tipdriturilor anteri-oare, ceia ce aratd c.a.' ele fusese turnate anume, dupd vecheaslovd venetiand a lui Macarie $i a lui Bojidar Vucovici, darcu mai putinä mdiestrie. Teascul e mai neindestuldtor $1 linillese strimbä. Frontispiciul mic e o imitatie foarte bine izbu-titd - $i fdcutä de sigur chiar la Bra$ov, de vre-un sdpdtorsag, printre cari erati citiva vestiti, -a frontispiciului fd.rd stemädin Evanghelia lui Neagoe, tipdritd cu cincizeci de ani aproapein urmd, dar rdmasd un vesnic model de executie tipograficd,- $i nu nu maI intre Romini

Evanghelia ha Coresi era o carte care nu putea fi imbrd-O$atä de-a dreptul $i pretutindeni, cu toate cd ea nu cu-prindea nimic eretic decit forma el* romdneascd. Si tipärireaa la Bra$ov, in centrul propaganda luterane sase$tI, puteasä dea de gindit multora : de aceia, in epilog, «jupinul Hanes»,adecd Benkner, se roagä de cetitorl sd nu rdspingd cartea

www.dacoromanica.ro

LXXII VEACTIL AL XVI-LEA

färd a o ceti : «dupd aceaia vá rugdmil toti sfenti pärintl, oareoare ep[i]sc[o]pi, oare popi, in [a] cdrora mind va

veni aceastea cdrti crestinestl, cum, mainte sä ceteascd, ne-cetindil sd nu judece, ne sä sáduiascd».

Chiar popii din Ardeal o rdspinserd, eel mai multi dintredinsii. Vlddica Gheorghe muri Indatd, dar Craiul nu seläsä invins, ci puse in locul lui pe un alt apdrätor al Legiinoud, pe Pavel «de Tordas» saü Tordasi - Tordassycare aratd sä fi fost dintr'o familie de nemesi din satul Tur-da$. Al doilea «episcop» ales $i «superintendent» tinu si el unsobor, la Aiud, unde iaräsi se lud mäsura de izgonire impo-triva popilor inddrätnici. Pentru 1571, loan Sigismund chemdel insusi pe «pastorii» romini si pe aceia cari nu voia0 sd fie decittot popi de moda veche, inteun sinod «regal» la Cluj1. Dar incdin Mart, ultimul Zápolya se stingea in resedinta sa din Bäl-grad 2.

Pänä la aceastá datä de 1571, cind se incheie epoca so-boarelor de prefacere si Rominii slut läsati in linistea rätd-ciril lor ortodoxe si superstitioase, iatä cum se inatiseazd ac-tivitatea tiparului pentru terile noastre.

Evanghelia romäneascd nu pätrunde nici dincoace de Carp 41,cu toate cä in Moldova domnià un Grec protestant, prietencu socinianil din Polonia, Ioan-Vodd Heraclidul, Despot deParos $i Samos, care se afla la Brasov in 1558 si-si tipdriaacolo genealogia fantasticd prin care ardta cd se coboard dineroii anticitätii3. S'ar crede cä Doamna Chiajna, vg.duva luiMircea Ciobanul $i epitroapa fiultri el, Petru Schiopul, se vafi plins de tipärirea une cliff de radcire ca aceasta si va ficerut sä se dea mai bine la tipar Evanghelia cea bund sisfintd, slavond, de $i ea apdrase odatä îri Tara-Romdneascd,la 1512. insd aceastä Evanghelie are forme sirbesti si eramenitd mai mult si pentru Ardeal4; cum se va vedea, pentru

Cf. .Doc. BistnleY, p. bxx.It , It, p. xLII; Sate fi "'reap; pp. 22-3.I Fessler-Klem, III, p, 6o8.3 Hurmuzakt, XI, p. 798; Legrand, Deux vies de Yean Basilikos, Pans,

1874, p. 59 çi urm.Gaster, I, Chrestomatia, p. xxix.

vlädici,

,

2

www.dacoromanica.ro

TIPÄRITURILE ROM:ANEW S.I SLAVONE DIN ARDEAL LXXI1I

Tara-Romäneascd se dädu peste putin altd Evanghelie sla-vonä, insä. cu forme bulgare.

Noua Evanghelie e, ca $i cea de la Belgrad, o simplä re-tipärire a Evangheliei lui Neagoe-Vodä. Afarä de unul sin-gur, care dä vulturul muntean inteo cununä., frontispiciile re-produc stingacitl pe acelea din model. Sä se mai adaugelitera mai uritä, mai mieä $i numärul ceva redus al rin-durilor pe fiecare paginä. intre acest produs al ha Co-resi $1 lucrarea din 1512 e tot atita deosebire ca intreburghesia italianä si cea säseascä, sail ca intre Venetia $1Brasov.

Pänä la moartea Craiulul initiator al Reformer printre Romini.Coresi, rämas in curind al-5. ajutorul OA, diacul Tudor, maiscoase de supt teascul säü o singurd carte slavond. La 1568,Domnul muntean fusese schimbat : in cele d'intähl zile ale luiIulie 1, Alexandru-Vodg, fiù din florf al lift' Mircea Ciobanul, lualocul lui Petru Schiopul. La 12 ale acestef luni Iulie 1568, diaco-nul incepea sä a$eze slovele pentru o culegere a slujbei citorvaserbätori, publicatie al cäref folos trebuie sä fi fost foarte simtft.Volumul ie$i in ziva de Sf. Nicolae. El nu mai poarta numele lidBenkner, ci al Domnului muntean si al Mitropolituluf Eftimie.Eftimie fusese numit de Mircea-Vodd, dupä uciderea, in1558, a lui Anania2, $i dupd rdposarea celor d'intäiti urma$i aiacestuia, Simion, Efrem, Mitrofan $i Daniil. Poate de la Eftimiesail de la Doamna lui Alexandru, Ecaterina, o Perotd, care tineamult la ortodoxie, sä fi venit porunca de tipärire atre Coresi 3.

in acest räsiimp insä, diaconul dädu la luminä o suml decärti romäne$ti : el alcätui un fel de ciclu al acestora. Ciclultipäriturilor religioase románe$ti se deosebe$te insd de celslavon prin aceia ca. grija de cäpetenie nu e pentru formatraditionalä a rugäciunilor $i a cintdrilor, ci pentru acelecArti care cuprind Cuvintul lui Dumnezeil. Aceasta se explia

' Hurmuzakt, XI, p. XIX.2 V. Hurmuzaki, XI, p. VIII, nota 5; Studer fi doc., V, p. 629, nota I.3 Contrebupunt la zstoria Meenteme 'in sec. al X VI-lea, in Analele fircade-

/me Rom'ine, XVIII, p. 1 0. urm.

www.dacoromanica.ro

LXXIV VEACUL AL XVI-LEA

de altmintrelea, pe deplin prin norma protestantd - careera $i vechea normd husitä - de a pune in mina oricdruicredincios cuprinsul in limba poporului si de a ldsala o parte cu desävir$Ire liturghiarele, molitvenicele, sborni-cele, octoisele, trioadele $i penticostarele, care fusese pändatunci privite ca mal folositoare decit orice altd tipäriturd.

Apostalul sad Praxiul lui Coresi ni s'a pästrat numai intr'oforma' foarte necomplectd. Din cit avem, se vede insd cá dia-conul muntean n'a fa'cut alta decit sä reproducd vechiul ma-nuscript al traducerii husite. Neavind prefata sad postfata,ci dispunind numai de miezul cdrtif, nu putem $ti, Chid $i ince imprejurdrf s'a fa'cut editia : data de 1563 care s'a propus,pare sá fie, insd, cea adeväratd.'.

Dup.' aceastä tipdriturä a venit editarea unui Tile al Evan-ghelie, al unei Cazanii sad Evanghelii invätätoare, pe lingdcare se adauge $i un Molitvenic.

MOlitvenicul nu poate trezi mult interes, cu toate cd prinlimba sa el aratd eä a fost anurne pregdtit pentru tiparul luiCoresi. El a fost in adevär tälmdcit atunci chiar, de un tra-ducdtor slab, dar totu$I de un Romin, care cuno$tea vechilemanuscripte religioase. Originalul era unguresc, $i forma d'in-tdid a cdrVii se cunoaste filed prin cele mai neingdduite neolo-gisme de origine maghiard : tiiroasä, oat (pricind), a otalma"..sui 2.Mica lucrare nu cuprinde alt ceva decit Tatäl Nostru, Crezul

unele formule $i rugáciunI. Acestea din urmd ati un ca-racter calvinesc, care bate la ochi indatd. Ldmurirea stä in-teaceia cí diaconul nu mai slujia acum interesele religioasesäse$ti, ci pe acelea ale Vlddical Gheorghe, care era calvin,ca unul ce purta titlul de superintendent $i cirmuia prin si-noade anuale pastort' de biseric romäne$ti. Gheorghe nu eraun om bogat, $i Benkner nu plätia pentru asemenea cdrti.Ban!! ad venit de la alt cineva, o figurd noud in istoria ti-pdriturilor religioase romdne$tf: «jupîtrulu Foro Micliu$U».

Familia Forró e ardeland; din mijlocul acestor mid ne-

, tranu i Hodo, o. c., p. 51.2 Hodo, In Prmos Sturdza, pp. 245-6.

Bibliei

$i

www.dacoromanica.ro

TIPÄRITURILE ROMINE$,Ti §,I SLAVONE DUI ARDEAL LXXV

me$1 s'a ridicat $i o personalitate literard, Pavel Forró, care,träind la Curtea Domnilor Ardealului de la sfir$itul yeaculuTal XVI-lea si inceputul celui urmätor, a compus versuri lati-nestl si grecesti $1 a publicat la Debretin, in 1619, o Istoriea lui Alexandru-cel-Mare, dupä Quint-Curtiu '.. Nicolae Forróde Haporton a fost amestecat in luptele politice, si a fostodatä $1 osindit la moarte pentru rebeliune, färd ca insd pe-deapsa sä se fi indeplinit2. Joan Forró, care se intilneste pelingä Sigismund Bathory ceva mai tärziti 3, poate sd fie unfill al lui Nicolae, care, de bung samä, nu mai era in viatdla aceastä datä.

Cei ce fdceatt legea inteleasä, trebulati sä se ingrijeascd$i de lámurirea ei cit mai deplinä. Cazanii erati multe princrestinätate si chiar prin crestindtatea räsäriteand, - intre celema:I vestite fiind Cazania lui Calist, patriarchul de Constantinopol,care scrisese in grece$te, dar a cdrui opera va fi trecut räpede$i in slavoneste. Dar o tilcuire a cuvintuluf Evangheliilor nuse adause incd de la inceputul cArtilor sfinte in $iragul scumpde vechi märgäritare de limbl, al veacului al XV-lea. 0 ca-zanie romäneasca ajunse insä in minile lui Coresi, care o tipäri,la 1564, probabil. Coresi märturiseste limpede cä n'a fäcut altadecit sä. räspindeascd munca altuia, a until necunoscut, dintr'ocarte Visit Zi. «Pip amti aflata aceaste tälcure ale ev[arighe]-liilor, pre Dumineci prespre anti, scoase de in Scripturaprorocilor $i ap[ostojlilor si celor sf[i]nti pärinti, $1, deac'amticetitti, bine amii ispititil $1 socotitti, $1 amti aflatti ea' toatetälcuescii, adevereazi $1 intäresca cu Scriptura Sf[ä]nti, $1 mietare pläcuri, si amti scristi cu tipariul voao, fratilor».

Limba din aceastä. Cazanie e vädit alta decit aceia din celemai vechi texte romäne$tI : nu toate caracterele graiului celuid'intditi traducdtor - vezi-le mai sus - se intilnesc $1 in TîlculEvangheliilor. Dar cd e vorba de o lucrare noud, aratd multeleatacuri impotriva vechiiierarchii a cleruluf, pe care o combäteaticu inviersunare Luteranil $i Reformatii. in adevär, ce e maI inte-

1 Szmnyei, Magyar irók, la acest nume.2 Sbiera, Mzscart culturale, p. 583 Quellen der Stadt Brassó, I V, p. 157.

www.dacoromanica.ro

LXXVI VEACUL AL XVI-LEA

resant ca stil in toatä scriereasint musträrile aduse «oamenilorüde beseareca, cumü säntii popii, patriar$ii, vIddicif, episcopii$i totil fealiulil de preutIO. Coresi, care se scusd la sill-sitpentru ele, a trebuit sd le primeascä ca sä facä placereacelul ce-i plátia tiparul.

Cdci Forró nu putea sa-$1 dea cflorintii» pentru o lucrare insensul legil vechi. Deci acest Tile al Evangheliilor care se afldinnainteaMolitvenicului, e o carte de propaganda' calvinä, foartebogatä in musträff si in indemnuri. E greLl sal se creadd cdea ar fi o lucrare cu totul originala : nu doar cä nici-un preotromin din Ardealul veacului al XVI-lea n'ar fi fost in staresä. intrebuinteze cu oarecare stiintä. Sfinta Scripturd, scotinddintr'insa rámuriri la textul evangelic si sfaturi pentru viatä..Din potrivd, cetind cîteva sfaturl din aceastd Cazanie d'intdiù$i dupg. dinsele Prefata aceld pärti din Vechiul Testament (Pa-lia), care a ieit peste paisprezece ani la Orästie, oricine vavedea lesne o mare asämänare in ceia ce priveste felul deorinduire si de expunere ; asämänarea se pdstreaza $i maideparte intre cuvintele si stilul Pahei i acela al CazaniaE aceia$i limbd bogatä in cuvinte vechl pe care scriitorul le-aluat din deprinderea cu textele veacului al XV-lea - astfel :sablaznei, a sdbld..5ni, hazad 2, - e aceiasi depHnä usurintä,aceiasi mare mlädiere si váditä frumusetá a forma Se poatefoarte bine ca vre unul dintre luci dtorii romitil la Palte, sailacela singur dintre Romini care pare sa se fi ostenit la dinsa,predicatorul din Lugos a, sä fi alcdtuit aceastá carte.

Alcdtuirea aceasta trebuie sá se inteleagd insä, oficum,mult mai mult ca o tälmäcire $1 compilare, declt ca o operaoriginald. De sigur cd scriitorul n'a avut innaintea sa un text

' Citat :;a In Hodos, PrZIZOS Sturdza, p. 244.2 CA diaconul tipograf si ucenicli ski. nu Intelegeail adese ori ce tipä-

resc, se vede din aceia cd. ei nu pot deosebi cuvintele In anumite locuri dinmanuscriptul fdrK interstilii, $ i le tiOresc astfel In bloc. Asa se esesc inApostal exemple ca acestea : cs'acäntaretiic (csä. antketii»), csäfrumosul)(csi frumosula), cmuerescüavies (muerescii a viè), gmai nemeri[t]vremilc,cesarly (ce s'arla), tsar' carei aditori» («sail ca rei-falc-átoric), ciolss'al seiveascl.) (aid sä se), etc.), cs5.neart) («A ne-artl, es& ne-aril..).

3 V. maf departe.

si

www.dacoromanica.ro

TIPARIPURILE ROMÂNE§Tf SI SLAVONE DIN ARDEAL LXXVII

unguresc calvin care sd corespundä hart' toate textuluI ro-mdnesc calvin, care e India Cazanie a lui Coresi. Dacd intfunloc, vorbindu-se de zddärnicia semnelor de recunoastere ex-terioard pentru acel ce este chemat a rdspindi cuvintul dum-nezeiesc, se spune a.' e tot una dacd el va fi «rasa in capiiad ba» - ceia ce e, fireste, o alusie la tonsura preotilor ca-tolici -, dacd pretutindera atacurile impotriva vechii ierarchil,vechii credinte, vechilor apucAturI ating intäid pe PapI, dacd,undeva, «papistasif» preced pe «patriercasi», sint anumite locurIcare par sd priveascd asa de direct pe Romini $1 «rätäcirile»,adecd datinile lor, incit ele ar ardta cä ad fost scrise de lainceput de-a dreptul pentru din$11..

Cartea fiind pästratd inteun singur exemplar, daa aicIciteva fragmente, dintre care unele privesc orice fel de nea-junsuri ale textuluI religios, iar altele sint cu acel caracterlocal, de care am pomenit maI sus :

«Dereptd aceia nu vä mirareti, fratif miei, si acmu deaca«patriarhuld si vldcliciI, egumeniI, cdlugäril, popii nu spund«Cuväntuld lui Dumnezed dereptd märiia cestif lumi, ce maI«tare tinü tocmealele oamenilor decitii a lui Hristos ; ce noi«propoveduim cä in toatd vreamea el' ad fostd aleanesi si vräj-cma$I dereptdtiei (?) ca si in zilele prorocilor $ cändti imbla«Isus Hristos pre ceastä lume ...

«Acmu 'hied vedeti eh' popit dereptù venitul lor ce lucru«facd pre noi .. ! Päind acmu socotitf ce-atl invätatü : mai ne-«micä, cd nu stiti nemica ; derep ce, cd n'atl intelesd, - cd.«popil ad boscoroditd hi besearec5.1.

«Nu ziceti ce zicil unii : ad nu stitl ce-amd pomenitd ? aceaia«nu vämti ldsa pänd la moarte : in ce ati visti noao pArint'if«nostrif si mosii si strämosiI, noi nu vämd ldsa. Ce almintrea«grdiaste Scriptura . . .

« Aceia nu credit' carel se roagd sfintilor morti : lu Sf[a]ritd-«Pdtru si lu Sf [d]ntd-Paveld sad Sf AntuluI Nicolae sad Sf [i]ntele Mariei, cd numai unuld Isus Hristos iaste imbldtoriuld dereptd

I Cf. In Moltvenic «nu boscoroditl, c6 va bate voT Domnulti. , Hodo, InPrinos Sturdza, p. 251.

.

www.dacoromanica.ro

LXXVIII VEACITL AL XVPLEA

«noI $i rugältoriulú : nimea alta, nici in cerf, nici pre pdminta.«Cd sf[i]nti mortl nu auda rugdciunea noastrd.

cAasta nu creda carel zicú cum a poate omula afla ispd-«senie sufletulni $i ertáciune pdcatelor prein faptele lora saa«a cdlugdriia sail cu postula sail cu alte lucrure, care ce-aü«tocmita saa ail scornita oameniI, $i ace$tea totI nu mdrturi-«sescil dereptü pre Hristos.

ApoI verva scriitoruluI, care cautá sd inlocuiascá prin legeauntil' singur Dumnezeil legea sfintilor celor multi', se indreaptdpe rind in potriva celor «care! zica a: Sf[d]nta Marlia iastecale spre mintuire», «card maI creda pravilelora $i ce-aasorisa ot[e]tiI» - adecd PärintiI BisericiI - «dupd apostoli».

El tine de rdil pe clericil prea mult amestecati in afacerilelumiT, prea mult legati de casa, masa, plata $i rdsplata prin-cipilor si cari pentru acela nu pot fi apd.rdtoril dreptätii $i

ai aracilor, al «mi$eilor» :o Cautd pre patriar$1 si pre vlddicI $i pre Mitropolitl $i pre epis-

copT $i pre alugirl $i pre popI cum el. antil $i Domni $1 sfeatniciDomnilor, aci cd. tacil $i. nu mdrturisesca drepta pre Hristos,ce gäsesca dupd voia oamenilor, sd fie in cinste innaintea lor.»

Si, peste multe pagini, aceia$T infruntare :«Santa multi episcopi, alugärl, egumenf, pop!, care! vadil

«destule strimbititI in viata lor in ce-aa pomenitü : sdnta uniic carei grdesca ce vddil a placa Domnilor, boiarilor, cd se tema«de Voivodi, cd-I va ru$ina $i-i va scoate dein cinste, ace cd«sedil la masd, -a: se vora mdniia $i vora lua de la ei epis-«copila aa vIddichia.»

Astfel de inprejurdrI nu se vor fi intimpinat asa de adeseala innaltii cleric! catolicl, cari eraü maI la addposc de toanelestdpinitorilor, marl $i mid'.

Scriitorul socoate a datoria clerului e a rdspindeasa ingraia inteles cuprinsul cärtilor sfinte $1 sd ail:A cuno$tintilece trebuie pentru a-1 lämuri :

«Ce folosu e loru, deaca popa grdia$te in limbd strdind Ru-«minilor, sdrbeaste, de nu intelegü, sail pre altd limbd ce nu voreinteleage ascultdtorif ? ! . . . Popa sd fie $tiitoria artilor : a$a va«putea invdta pre mi$elamea .. .

www.dacoromanica.ro

TIPARITURILE RODIkNErf 1 SLAVONE DIN ARDEAL LXXIX

«Gresescü $i aceia carei stricd mänistirile : intru o vremia«ad fostd bune, nu ca acmu; cd in iale ad fostd de ddscälie«$i invdtäturi; de in mändstirl ad esitd cdrtulari mari, epis-«copl si popi, in orase si in sate ; ce acmu nu e de ddscdlie«in iale, $i sdntti oameni leane$T, cdrora e uritti a sdpa si«a-sti hräni fárneala si casa sa, si säntd buni numal de cea-«rerea miri in tail de la mi$elame1.. . Nu strica dereptil aceaia,«cre5tine, beseareca, cumú $i acestu suta$ti2 n'aù stricatti ; ce«zideste si tine u.t. popd bunti intrinsä, sd fie invätitoriulti«crestinilor .. .»

Sá se indrepte deci preotil cari se pot indrepta: ceilaltl,oricit de multi vor fi $i de invier$unati, nu pot invinge.

«Cum $i acmu, unde vädti uniI aleane$ii dereptdtieT cd lumea«si miselamea proastä cu mare jelanie poftea$te si iubeaste a«inteleage $i a invdta Cuvintul lu Dumnezed, vor sä moard«de cludd; ce Domnul va domni far, si dereptatea lui va veni«la lumind ; ceaia ce ne dd. noua, Doamne, amind.»

Pentru credincios ca si pentru preot, temeiul tuturor lucru-rilor se cade a fi Scriptura:

«Läsat-ati noao Sf[i]nta Scripturd: tetroev[an]gh[e]lie» -cea tipdritä de Coresi - «Praxiul» - apdrut prin ingrijireaace1uia$1, cu vre-un an in urmä, - «Psaltirea lu Davidd Pro-rocd » -a cdrei aparitie stdtea in perspectivd - ; «din acealea«sd intrebämd, cd noao nu vine leagea nece din Ier[u]s[a]limti,«nici de la Roma, nici dein Tara Greceascd, nece Netnteascd,«nece Rumineascd ; nu e de la Le$ascd, nici de la Moschi-«ceased', ce e läsatd si tocmitä de la Isus Hristos.»

Credinta singurä folose$te, si toate vechile eresuri n'ad nicii-un pret. Pe rind predicatorul le insird:

«Dar5., cre$tine, iaste minciuni carei ad invdtatti sd pä-zeascl omul mortuld sdd dupá noae zile $i la doaozecI dezile $i la patruzeci $i la anuld ! Minciund e $1 aceaia carei zicdcd potd folosi dupd moarte sufletelor,- cä nu se schimbd lo-culd dupd ceastä viatd, ce iaste scornitä pentru läcomiia cdr-tularilor.»

I Alusie la Ordinele Ceretoare din Apus?2 Din Evanghelte.

www.dacoromanica.ro

LXXX VEACUL AL XVI-LEA

SA se lese descintecele, farmecele si oblojelile, mormäielilebabelor :

«Noi nebunii, deaca ne bolniviing, meargemg la nescare«muerl carele pre nof descAntä : deaca una nu poate folosi, noi is-«pitimg si la zeace sag la doaozeci, cä nu gändimg, cu iale«nemica nu putemg folosi, cu färmicätura sag cu altA dricie,-«numai sä ne noao ajute ', ea' toatä descintare nu e altd bunt-«tate nemecd, ce numai dricie. Säntii nesti erbi bune si lea-«[cur]e : acealea-sg bune si läsate de . . . Dumnezeg ; ce nu«potii noao folosi färd ajutoriulg Domnului.»

Dutninecile trebuie sä fie altceva decit zile de betie si deceartá :

«Nu numaT cu sederea si cu läsarea lucrului, sä ne im-bräcämii in ceale vestninte mai bane, sä sedemü suptiä pd-reti sag suptii umbre; sä ne pärhng sag sä ne sfädimg, sagsd clevetimg, sag in zi de serbätoare sä meargemg la crächnesi sä ne imbätämg ca niste porci.»

Meritä sä se mai tie in samä si amintirea, ce se aflä incloud locuri, a cuceririi de cdtre Turcii pägini a Räsärituluiinpovärat de päcate :

cAcmu incd, harg Domnului cd se iveaste cuvintul luIDumnezeil, luceste ; ce oamenil mai iubescg untuneareculg,rádii si-sg batg jocti de elg : mai tare eel mai maxi, vlddiciisi judecatorii; dereptü aceaia inä tem cd väing si noi peri,räg cdlcati de limba plgind, sA nu vämg priimi si sä nu vämilasculta.»

Tältnäcitorul scrie pe intelesul oricul, si cartea lui era po-trivitä pentru a se räspindi lesne. La iesirea el'. ea va fi fostintrebuintatä de acel predicator sag, cum ziceag Rominil deatunci, «propoveduitorig al Evangheliel lui Hristos» 2, care,cum stitn, vorbia, la serbätorl si Dumineca, romäneste Ro-minilor din Schei 'hied de la 1565, adecd aproape de lapublicarea Cazaniei 3. Mai tärzig ceva, un astfel de predicator

1 Ungurism sintaenc.2 Bianu si Hodos, p. 95.3 Doc, Bistri,ter, I, p. XLIX.

www.dacoromanica.ro

TIPARITUDILE ROMÄNETI §I SLAVONE DIN ARDEAL LXXXI

lumina asupra credintil pe Rominii din Lugos Cazania arfi fost imbratisatä si in alte pdrti, dacd Reforma intre Ro-mini s'ar fi razimat si mai departe pe bratul puternic alCirmuirii. E adevärat cä dupä moartea lui Vlädica Gheorghegpastorii valachi» cäpätard un noü calduz, pe Pavel Tor-dasi, care se va fi oprit mai mult tot in coltul nord-ostical teril : el vine insä si pänd la Brasov in 1570, dupd vre-unan de la numirea sa. Pavel era tot la Brasov in Septembre,cind Sash' trimeteaa Craiului o «cärtulie», un cBtichlein» alluI 2. cCärtulia» ar putea fi insasi Psaltirea, care iesi lii acestan, la Brasov.

Coresi incepuse cu astile sfinte, cu Cuvintul lui Dumne-zeti, si &dui säti trebuia sa. fie 41016 acela de a le da inintregime. Se vorbeste de o Psaltire romaneasca, pe caredinsul ar fi publicat-o hied din anu11568 3 : nu existä nici-unexemplar din aceastá carte, si e foarte putin de crezutdacä Psaltirea romäneascd arde nevoie sä se dea o nouädol. aní. Caci avem astdzi unresi, datä la lumina in [570,care se tipariserä si alte pfirtitoate limbile aú Cuvintubli luf

fi iesit in acest an, ar ft fosteditie peste scurtul termin deexemplar din Psaltirea lui Co -pentru acelasI cavint pentrudin Scripturä : pentru eh' «maiDumnezeti in limba lor, numai

noi Rominil n'avalnativ. Diaconul lacrâ tot la Brasov si aceastäcarte, incepind cu Februar si incheind la sfirsitul luiEl nu intrebuintá litera, mai micd si mai urita, care se in-timpind intdiasi clan* in tipäritura slavond din [568, ci totvechea slovä innaltd si cu liniile relativ suptiri, care cautä sa seapropie de caracterele asa de frumoase ale publicatiilor-modelläsate de Macarie. Pentru ca volumul sá fie insä mai plin, sedädurd mai putine rindurf pe pagini, numai optsprezece.

Bianu i Hodos, I. c.

2 Socotelile Brasovulul, In Hurmuzaki, XI, pp. 806-7.3 Un giosari pentru dinsa, flcut de G. S5.ulescu, care a fast st un vestit

falsilicator de texte, s'a tip5.rit In Buciumul romîn al lui Teodor Codrescu,1875, p. 289 si urm. LasInd la o parte latinibmele nAscocite de Sàulescu, cel-lalt material lexic se allai tot In Psaltirea de la 3570. Cf. I A. Candrea, InRewsta Romînd, rile de 15 Iume st 1-15 lulie 1901.

71304. Vol. VII. VI

1.

Maiü.

'

cl,

www.dacoromanica.ro

LXXXII VEACUL AL XV.PLEA

Ca si in Tile, Coresi vorbeste in numele sati, recomanciindcartea cea noun, pe cind in toate tipäriturile din 1561-3,deci si in Apostol, trebuie sä fi fost in rindul intäiú numele«jupinuluf Hanes».

Cit despre text, el e tocmai vechiul text husit, cu mo-dernisärI neinsemnate.

Ar mai fi rdmas pentru desävirsirea marei opere de ro-minisare a cdrtilor de bisericd si de invätätura bisericeasa,sä se dea o noud editie din Catechism. Stirn cä acela din1544 n'a prins, si am väzut cä in Molitvenic, unde ar fi

putut s'o facä, diaconul-tipograf n'a intrebuintat de loc aceastäveche tipäriturd. Pe cind ciudatul Down Despot stäpinia inMoldova, unde aclusese un episcop socinian - decf tot, oare-curn, reformat - din Polonia i fäcuse o scoalä de latineste,cunoscutul calvin editor de artis slavone de propagandä,baronul Ungnad, care-si avea teascul la Urach, trimese peun Neamt din Fünfkirchen saü Pecs, ca sä ofere Märiei SaleVoevodul luteran slovele de nevoie ca sä se dea un cate-chism. Dar Despot, care juca adesea numai roluri, räspunsela aceastä bunävointä, expediind färä zäbavd la Constan-tinopol, in cele d'intähl zile ale anuluI 1563, pe bietul om,care se astepta de sigur la mice alta deck la acest tragicfel de a fi primit Dar fapta lui Despot isi gäsia indreptd-tirea in apucdturile neobisnuite ale lui Wolfgang, care se in-fätisa ca un mare Trimes impärätesc, intra la Curte ca ladinsul acasg, îl pusese in minte sä insoare pe Domn cu oprincipesd din Apus, si, mai ales, se gäsi ca.' are la el ocifrä de intelegere ascunsd cu Cancelariul din Ardeal, careera pe atuncI o tarä dusmand lui Despot. Astfel, Trimesullul Ungnad luä drumul de robie al Constantinopolei, iar stdpini-torul moldovean, care asiguL cä, dacä ar voi sä tipäreascg,poate gäsi lesne gnegustorr si librarl» pentru aceasta, nu dgdusupusilor säI Catechismul cel nog al legiI indreptate.

' Hurmuzaki, III, pp. 445-7, 451-2, 453-4, 459-60 , Hurmuzaki XI, p. 876 ;Picot, Coup d' ail sur l'histoire de la typographie dans les pays rouniains auXVI-e suede, Paris, 1895, p. 24, nota 3.

'.

www.dacoromanica.ro

TIPARITURILE ROMÄNESTf SI SLAVONE DIN ARDEAL LXXX1II

Moartea lui Ioan-Sigismund aruncâ Bisericd romäneascd dinArdeal in dihonie si umilinIä. Stefan Báthory n'avea grijaindreptdrit legit' pänd si printre Rominii oropsiti. El nu stäteala indoiald sá facä episcop pe ori cine-T era inatisat de vre-un orn cu trecere. Popa Eftimie, care fusese egumen in Mol-dova, la Neamt, unde scrisese laudele Domnilor, innainte dea-i träda si de a se da de partea Domnisorilor, pribeagulEftimie merse la Ipek, marea Bisericd patriarchald sirbeascd,sprijinitä pe atunci de Marele-Vizir Mehmed Socolovici sailSocoli , se hirotonisi acolo Vlddicä ardelean si la intoarcerefu recunoscut de «Crab:I», de $i Pavel Tordasi se mai afla inviatd. indatd dupd aceasta, Eftimie ducindu-se din Scaun - els'a intors, cum se va vedea, in Moldova -, Báthory numestepe un Cristofor, pe care-1 cred deosebit de acela ce fusese cuvre-o douäzeci de an! in urmä episcop-egumen la Gioagiii2.Lui Eftimie i se mai vorbise, dupd obiceiul cel noti, de da-toria ce are de a lucra la intemeiarea Reforme intre Rominf;Cristofor fu slobod sä cirmuiascd asa cum intelegea eP.

0 rudä, probabil un frate al ultimului superintendent, anumeMihail Tordasi, fu cerut ca episcop, in 1577, de la dietä depopiI romini trecuti la calvinism. Cu un an mai innainte,Stefan Báthory trecuse ca rege in Polonia, si cererea pasto-rilor de neamul nostru capät ä. invoirea trebuitoare : nici Mihailn'a stat prin pärtile räsdritene si muntoase ale BistriteT, ci inapropierea residentif princiare. Din partea lor, Rominii carirämäseserä credinciosi leg-B. vechl" isi cdpätard ca Vlädicä pe unGhenadie, care va fi stat in vre-o mänästire - poate in ceamai build ce era pe atunci in Ardeal, in Prislopul Silvasului4.

Pänd la 1581, teascul lui Coresi nu mai lucreazd deci pentrucärti romänesti. Cele mai folositoare pärtl ale Scripturii iesi-serä in lume, intr'o slovd de tipar cam grosoland si sontitä,cu multe greseli de tipar, ce e drept. Dar ele ati adus totusi

1 V. articolul d-lul Jireeek, "io Arch. f. slay. Phil., Ix.2 Sate fi preop", pp. 25-7.3 Ibid., pp. 327-9.4 Bunea, Vechtle episcopi, p. 59, .i mai departe; N. Dobrescu, in Lucea-

fdrul, 111, pp. 197-9.

www.dacoromanica.ro

LXXXIV VEACUL AL XVFLEA

un mare folos : ginclul cd, pot fi 0111 romänesti se räspindiseacum pretutindenI, - odatä cu volumele diaconuluI din Brasov.Cetitorif lor se deprinserä a deosebi cuvintele unele de al-tele si cäpdtarä norme ortografice. inlocuirea luI u intregprin 6 la sfirsitul cuvintelor - afard de casul cind e prece-dat de cloud' consoane saa in cuvintele monosilabicescrierea lui d la sfir$itul cuvintelor cu A, intrebuintarea lui ,,&pentru al doilea d din acelasI cuvint, pentru un ii urmat deun n, pentru un ei in silaba din urmä, une oil, ajunserä traditiepentru orlce scrisoare, din mice parte a RominimiL Marelemerit al acestor cärti e poate acesta cd, trecind hotarele, atiadunat suflete$te, prin viata culturalä, pe totiI RominiI laolaltd.Prin ele mai mult deck prin vechile manuscrise care circulatigrea $1 se copiaa putin, nedesävir$it, s'a intemeiat o viatäliterarä comund a tuturor Rominilor. Prin ele, aceste cärtulifunite, pästrate astäzi in putine exemplare ferfenitoase, pringäurile cärora se primbld cariul, s'a intemeiat cevanepretuit pen-tru mice popor, clef cuprinde in sine ceia ce va da formä gin-dulul $1 simtiril generatiilor care se vor urma : limba literard.

Dar Coresi nu facuse alta decit sä tipäreascd cu schimbärfde. tot mid textele husite care-sit pierduserd - saa poateunele-sf pierdurä atund, la tipar, - rotacistnele : pe u intregde la sfir$it, pe dz i citeva archaisme mai putin insem-nate. Din ele rämäsese insä, ca sunete, claritatea finalelor :e, ci, care se schimbard sati se intunecard aiurea, puritatealabialelor $i a consoanelor f i v innainte de i, multimea cu-vintelor latine pline de frumusetä $1 de expresie, mlädiereaterdneascd a fraseL care, dincoace, unde era atita $tiintä deslavonete, putea intepeni in false forme sträine. Orrce nouämiscare literard a trebuit sä porneascä de acum innainte dela resultatele mi$cärif literare husite din veacul al XV'ea. Ar-dealul de Nord sag Maramuresul ni dädurä astfel odatä cucele d'intäiti asp' limba lor. Toscana noasträ aa fost acelesate de plugar $i pästori din muntele de miazä-noapte allargel Teri a Rominilor.

I V. Densusianu, U final, I c.

1 -,

www.dacoromanica.ro

CART! SLV0NI I SLAVO-ROMÎNE LXXXV

7 CÄRTI SLAVONE I SLAVO-ROMÎNE TIPARITE ÎN ARDEAL.

Deocamdatä Coresi se fäcu tipograful luf Alexandru-Vodä al Teril-Romänest, care avea nevoie de cärti slavone,si numal de astfel de cart, pentru preotir sa.

Diaconul stAtea pe atund pe Iîngä noul VIddicd ardeleanEftimie, era, adecd, dupä spusa socotelilor BrasovuluI : e desWladica diaconus». Eftimie a fost numit la 3 August 1572 1:el s'a dus, cum am arätat, pentru intdrire in Serbia ; numirea luIera fäcutä pentru scopuri calvine, mäcar in formä 2 LegäturileluI cu ierarchia romäneascl de dincoace de muntl eraii totusi asade strinse si el era privit ca un asa de sigur ortodox, incit,atunci cind Ioan-Vodä cel Cumplit se hotäri sd scoatä dinScaun pe episcopul Gheorghe de Roman, «dindu-I vinä desodomie, auzind cä are avutie» 3, el chemä pe Vlädica ar-delean 4 ca sä-1 cateriseasca 5. Eftimie caterisi deci, dar nupentru un altul, ci pentru sine, acl el rämase episcop deRoman in locul luí Gheorghe 6. Dar nu se bucura mult deo cinste cdpältatä prin osinda si trimeterea la rug a altuia,cäci peste citeva luni infringerea si moartea luI Ioan-Voddincheia pästoria ; Petru-Vodä Schiopul, noul Domn moldovean,puse la Roman pe Eustatie 7. Cred cä Eftimie s'a intors inArdeal, pästorind pänd la moarte in Tinuturile de Nord-Est 5.

S'ar pärea cá Eftimie avea de gind sä tipäreascá ceva pentruBiserica luI ardeleanä : in toamna anuluI 1573 el vine la Brasov 9,

.,Doc. Bistrifer, I, p. mall.V. mai sus, p.Ureche, pp. 224-5.Februar 1574.

5 Pe Mitropolitul Moldovel, Teofan, nu-1 putea lntrebuina, cacY el fugiseUreche, i. c ; Doc. Bistrlie, II, p. 115, n° xvii; Isaia de 12.AcIäutl era plecathi sohe , la prelqf munteni el nu voia O. se adreseze, hind du0nan cu Ale-xandru-Voa al TeriI-Rom'anesti.

6 Cf. cu Inegul Excurs din 1st. lii. rom. în secolul al XVIII-lea, Melchi-sedek, Chron. Romanu la, I, pp. 209-10.Inlocuit innainte de aceasta, cu ori Dimitrie

7 Melchisedek, i. c.

8 Sate si preop, p. 39 ; cf. Bunea, in9 Hurmuzaki, XI, p.

Eftimie de R.Icbauti e altul : el fu; v. Hurmuzaki, XI, P. 589 i nota 5.

Unirea din Blaj, XIV, n0 25.

2

s

Sio.

LEXXIII.

-

www.dacoromanica.ro

LXXXVI VEACUL AL XVI-LEA

$i in Decembre soseste acolo $i Coresi cu cei patru uceniciai sAl pentru a se apuca de lucru, dar nu std mai mult de-cit cincI zile, fiind tinut de Sa$i cu peste sdrat, mazdre si

ciuperci, ca In postul CrAciunului 1. Poate cd o Intelegere seincheiase in privinta tipdriturii ce era de fAcut, co Domnulmuntean, cAci, cu citeva luni innainte, acesta trimesese peun gpopd» spentru tipary 2.

Acest plan trebui sd fie insd intrerupt, $i abia in Maiti1574 ineepea Coresi, färd a mai intreba pe noul VlädicdCristofor, intärit la 6 Iunie urmdtor, lucrul pentru un Octoichslavon, menit sä inlocuiascd pe cel de la 1510 Carteatrebuie sA fie numal o reproducere a vechif tipárituri, de lacare se va fi luat $i marele frontispiciu cu stema terif, carese afld si in Evanghelia de la 1512. Dar litera e nouä : tota$a de uritä ca si cea din Sbornicul de la 1568, ea e sim-titor mai mare. Si aici ca si la acel Sbornic epilogul e scrisin numele Domnului muntean, care pldtise, si in al fiulu lacare acesta tinea asa de mutt, tindrul Voevod Mihnea. Vo-lumul al II-lea al cdrtif tinu prins teascul lui Coresi in anulurmätor, 1575.

0 psaltire slavond vdzu lumina la 1577 : Coresi o -fire$te tot la Bra$ov, de unde, sä tot fi vrut el, $i nu 1-ar fildsat Sa$ii sd se ducd, - in numele lui Alexandru si al luiMihnea, addugind $i pomenirea noului Mitropolit din Tara-Rumdneascä, Serafim, cad cel vechiO, Eftimie, murise sal) pd.-rdsise Scaunut la 1575-7 4. Iardsi el intrebuintd o literd noudcare alterneazá cu litera sbornicutul 5.

Coresi se gindi insd a cistiga mai mult, pe o altá cale,din asemenea publicatif. CA lucrdrile lui romänesti nu se des-fac, pentru cd sint privite in cele mai multe locuri ca eretice,

I ibid.2 ibid.a V. real' sus, p. L.4 El e pomenit Mel in Octoich, partea 115.5 Aceasta literi a servit si la tiOrirea altel Psaltai slavone, a carel dafal

si al cárei loc de tipArire nu se pot hot5.ri. V. Bianu st Hodos, p. 529, no181. No 26 din Bibliografr e, de sigur, tipbirit aiurea,

3.

www.dacoromanica.ro

CARTf SLAVONE SI SLAVO-11061iNE LXXX VII

aceasta putuse s'o vadd in destul : doar de aceia ldsase «ju-pinul Hanes», care era un cucernic luteran, dar si un bunnegustor, grija sufletelor ronadnestI. Chid insä s'ar fi dattextul slavon si numai in fatä cu acesta, deci pe lingá acesta,traducerea romäneascd, dusmanii nu mai puteaü zice nimic.Obiceiul gloselor se rdspindise foarte mult, $i ele se insemnati$i in mändstiri, ca o indeletnicire pldcutd de om cdrturar, pemargenea manuscriptelor slavone ; asa avem de pe acest timpo Pravild de ale lui Vlastaris cu astfel de note ldmuritoare1;cuvinte ca ladurdturd» «dezmirddciurea», ar ardta o obirsienordicd, poate ardeleand-maramure$eand. Deci diaconul intre-buintd in parte zatul de la publicatia sa slavond $i dddu ovoluminoasdi Psaltire «slavo-romind», cu infdti$area destul deuritd : el se feri, neapdrat, de a amesteca numele Domnului'in aceastd tipdriturd de indräzneald $i rise ; epilogul vorbe$tenurnai in numele tipdritorulul, care, oin naiv cum era, socoatecd, trebuie sá preceadd numele OA smerit, «diaconti Coresi»de titulatura lui Alexandru-Vodd, de impdrätescul incipit :«cu mila lu Dumnezeii». Altfel, el spune acelea$T cuvinte casi in Psaltirea sa numai romäneascd, dar nu cautd a vorbide aceastä carte pe care o va fi privit ca pierdutd saü prinamintirea cdreia nu void sd-si supere sprijinitorul de acum ;mal mult : el se face, data aceasta, ea' a tradus insu$i carteadin slavoneste, cdcl lämureste «fratilor sdi preutl» ed.' «li-ascris aceaste Psältiri cu otveatti, de-a scos de in Psaltireasirbeascd pre liinbd rumineascä, sa.' fie de intelegdturd $i grd-mdticilor» ; dacd vor ceti, precum if pofte$te, ei vor vedea«cá e cu adevdru», deci cä traducerea se potriveste cu ori-ginalul slavon si nu e, cum se va fi spus de multi, cind eaapdruse singurd, o ndscociturd ereticd, o nadd calvind.

Dupd un Triod slavon din 1578 - inceput si sfluit dupdmoartea ILI"' Alexandru, de $i numele acestui Domn 2 se vedelingd al fiului si urma$ului sdiTi Mihnea 3 - dupd. aceastä

I I. Bogdan, la ConvorbIrr literare, XXIV, p. 727 1 urm.

2 f 25 1111ie 1577.a Cf. Bianu st Hodo?, pp. 68-9 , Hurmuzaki, XI, p. xxxii.

www.dacoromanica.ro

LXXXVIII VEACUL AL XVI-LEA

carte de cintärl, Coresi dal la lumina: un nog Evangheliar, carereproduce pe acel din 1562, cu deosebirea 11 rnbi, care ar aveao nuantä bulgareascd '. 'Numele Domnului muntean lipseste :in urma lui Alexandru-Vodd sotia sa Ecaterina, epitroapa luiMihnea copilul, nu maI urm a. traditiile cärturärestI ale trecutulul.

Coresi isi cdpätase acum un ajutor, care era vrednic sfi fienutnit $i in epilogul tipäriturilor : numele lui de Mänäilä(Emanuil) se aflä in Evangheliarul de la 1578-9. Sala poateel era unul dintre cei cinci ucenici, rämas credincios maiestru-lui, pe chid un altul, diacul Lorint, se strämutase la Bälgradchiar, in resedinta lui Cristofor Báthory : el dadu until' mestersä-I facd unele frontispicii noud, originate $i delicate, in carepuse vulturul muntean si coroana brasoveana ca o recoman-datie, si cu slova cea veche, mare a lui Coresi, pe care ostrîngea insä in tease mult mai räti decît dinsul 2, el public âin anul 7086, deci 1577-8, apt)! in 1579, un Octoich mic 3si o Evanghelie slavonä. Lorint, un Ungur care fusese printerile noastre ca scriitor latinesc $1 unguresc 4, $1 cdpätasecu acest prilej nu numai cunostintä de limba terif, ci $1 debuchile in care ea se scria, al./use grija sä ceara de la prin-cipele Ardealului un privilegiu exclusiv pe timp de treizecide anI, si el nu uitá sa-1 pomeneascal la stirsitul Evangheliei.Lucrarea de acelasi fel a lui Coresi pästra infátisarea vechepentru a nu bate la ochi si punea la urma, nu tuna $i ziva,ci numaI anul, care putea fi si 1578 $i 1579-.7087 de laFacerea Lumii -, ca sä Impiedece (mice urmäriri.

S'ar crede cä, in acelasit timp, el urm a. planul siti de acistiga prin cdrtf in douI limb!, - si ortodoxe si deschisepentru intelegerea oricui. De sigur ca' pe aceiasi vreme cunoul Evangheliar slavon a iesit de supt teascuri ardelene,pe o grosolaná hîrtie cenusie, färä nici-o invocatie de sta.-

1 V. maT sus, p. LXXIV , cf. Bianu si Hodos, p. 73 si urm.= El introduse Ing si vre-o citeva litere nou5., compuse, sail pentru a se

arunca de-asupra rindurilor.3 N° 27 din Bzblsografie va fi fost tiliarit aiulea.4 i Petru Cercel ceru in 1384 un diac pentru aceste doul limbi ; Torti-

nelmi Tér, 1392, p 694.

www.dacoromanica.ro

NOUÄLE LUCRÁRÍ RONfl1NEST1 TIPÄRITE iN ARDEAL LXXXIX

pinitor, un Evarighellar slavo-romin, din care s'a pästrat nu-mai un trunchii1, MA, inceput $1 sfirsit.

Dar si aceastä publicatie era o 'carte de concurentä alul Lorint, diacul fugar. Aceasta o dovedeste limba. Pe chidCoresi ar fi repro& s in fata textulul lati vechiul sail Evan-gheliar romänesc-precum a fäcut in casul Psaltirii-,torul Evangheliarulur slavo romin a luat nurnal" ca basä formacoresianä ; el a dat-o cuiva s'o indrepte si s'o schimbe,ceia ce s'a fäcut, cu un folos foarte indoielnic insä Cind avenit lucrul la tipar. Lorin; a cules in limba romäneascä aacum o vorbia: diftongiI $i vocalele noastre intunecate ailavut sä sufere foarte mult pe urma luI: oa se preface in o,ca in piciorzle, porta; in loc de se aflä adese ori e-greind,reul - saü a curat, ca in : Aparapa, pap fte, masurcl,cazurd; intre u si a se furiseazä v: luvard, dzuva. Lorin;catä sA fi stat mai mult in Moldova, cäcI nu slut rare formemoldovenesti, ca: fî pentru fi, mè pentru mea, cruce pentrucrucea, pcipfte pentru peifefte, pokti pentru poftz 2.

S. NOUÄLE LUCRXIII RONANEl TIRkRITE IN ARDEAL.

De curind Ardealul avea un VlAdicd romänesc noù de legepravoslavnicä, pe lingd superintendentul din familia Tordasi.Ghenadie lug obiceiul, noti si bogat in urmairI, de a se sfintiîri Tara-Romäneascd ; el se Intorcea la Brasov ca hirotonisital Mitropolitului Serafim la 23 Decembre 1578 3. inceputulanuluf urmätor it facu in cetatea de Hugh' granitä.

Aid el cunoscu pe Coresi, si-1 lua cu dinsul, cdci Ghenadieavea de gind iaräsi sä räspindeascä tipärituri printre credin-ciosii sAI. Nu stim insä. hotärit pentru ce, diaconul trebui O. sesträmute din Brasov, unde petrecuse doudzed de ani incheiatidin viata sa, si sA meargd in oräselul Sas-Sebes, asezat in un-

Ga'sim cuvinte ca usura, pronunot ungureste. Vainic = soldat,are intelesul de «hot». Se face confusie de genuri. Pentru dec71 se eseste nee*

2 V. Bogdan, in Convorbirt literare, XXV, p. 33 si urm. Cf. Thanu

Hodos, pp. So-t.8 Hurmuzaki, Xl, p. Sty

tipri-

d

.

www.dacoromanica.ro

XC VEACUL AL XVPLEA

ghiul sud-vestic al ArdealuluT, in aceiasi regiune cu Prislopul,uncle credem cal stätea Vlädica : in marele sat romänesc vecinLancräm se adäpostia odatä, cu zece ani in urmä, Pavel Tor-dasi Turdasul insusf e mai incolo, spre Apus, cdtre Orästie 2,Si principele ardelean, pe atuncl Cristofor Báthory, tinu re-sedintä pe atunci in Sas-Sebes3.

Supt scutul Vlaidiai, care era pe atunci bine privit de«Craig», Coresi putu sä-si inceapd din nog lucrärile de tipar.Odinioard el publicase un Sbornic cu slujba serbdtorilor ;acum el it intregi, dind alte slujbe. Cartea nu e alt ceva de-&it simpla reproducere a unef veclif tipAriturI venetiene, datede vestitul Bojidar, ceia ce nu impiedecd pe Ghenadie, carese intituleazä mundru - ca nicl-unul innainte de dinsul -(Mitropolit al Ardealului» si pomeneste pe lingä sine numaipe patriarchif RäsärituluI grecesc, sä vorbeascä de ostenealace ar fi cheltuit cu aceastä lucrare, färd a ma! socoti ne-crutarea «averii datä mie de Dumnezeg»; la care laudä Co-resi adauge una, potrivitä cu &Lisa, pentru sine insusf. Literasamänä cu aceia din partea aplrutä mai de mult a culegeriI,decit e mai grosolanä si ma! strimb grämäditä ; abia sîntciteva säpäturf in lemn, de aceiasf frumusetä. in epilog se afläun frontispiciu, ca acelea care ineitisag odinioard sterna Dom-nilor, dar el e potrivit cu imprejurärile nouä: se väld dintif de lupaf Báthorestilor supt bereta de duce, si Is. Hr. ale numele lufHristos nu se aflä de-o parte si de alta a cruel!, ci despärtiteprintr'un semn oarecare, in care se pot descoperi dof B latini4.

Dar lui Coresi if era sortit sá mintuie acolo uncle incepuse,in cetatea Sasilor brasovenT, in adäpostul pribegilor dintrecari si el fácea parte, in vecindtatea Rominilor sdi din *chef.Acolo apare la 1581 - terminatä in sese lunf - «Evanigheliacu invätiturä de in tuspatru Evangh[e]listf aleasä si dein

I Doc. &sir's:a, I, p. LXXIL Pentru sat, v. Silvetru Moldovan, Taranástrd, Sibrt, 1894, p. 392

2 Moldovan, o. c., p 395.a V. Hurmuzaki, XI, socoteltle Brawvului.4 V. Hianu çi LiodoS, PP. 81-5.

www.dacoromanica.ro

NOUÁLE LUCRARf ROMÂNE§TI TIPARITE iN ARDEAL XCI

multe dumnezeesti scripturi, $1 datä Besearicei lui Dumnezeti,in toate Dumineci a se ceti», etc. Litera e aceiasI ca $1 inSbornic, dar frontispiciile, foarte frumoase si cu totul apu-sene, $1 proportiile fac din aceastä ultimä carte si cea maiimpunätoare din lucrárile lui Coresi.

Acel ce cheltuise, era acuma iardsi un noii jude brasovean,Lucas Hirschel. Dar Cazania aceasta, care s'a rdspindit intoate pärtile romänesti 1, nu fu datoritä numai socotelilor denegustor ale ejupänulu Lucad Hräjilti » - saa e Hirjihi» -, cisi altor imprejuräri.

Originatul Cazaniei a doua nu mai era unguresc si calvin caal celei pentru folosul popilor ardeleni trecutl la credinta nouä ;el era slavon si ortodox, - poate chiar vestitul Tile al lui Ca-list. Hirschel il ceruse de la insusi Mitropolitul muntean Serafim,$1 pentru intäia oard cdpetenia Bisericii din Tara-RomäneascAera intrebat pentru o tipäriturd ardeleanä pe limba lui. Aceastase datorià de sigur $1 legäturilor dintre Serafim si Ghenadie,cdruia i se zice in Prefata de aid 2 carchiepiscop», poate cuun gind la Eftimie, la Mihai Torda$1, cari erail episcopi inalte pärtI si ascultaii de Ghenadie ; si in Novembre 1582acesta se intorcea de dincoace de munti3. Decl Mihnea-VodäMunteanul primi cu bucurie planul und tälmäciri si tipärifia Cazaniei färä eresuri. Coresi, cce era mesterü invätata in-tr'acestü lucru», trece drept tälmäcitor. Dar si aid el nue adeväratul lucrätor literar.

Stim in adevär ce pret ati aceste afirmatii ale lui Coresi :toate tipäriturile sale nu fac decit sä schimbe ici si colo citeun cuvint din texte vechi, si incd dupä inteles numai, fdrä O.alerge la originalul slavon pe care, ca diacon $i editor de atiteacärti slavone, nu rämine nici-o indoiald cä-1 intelegea. Psaltireaslavo rominl din 1577 e anuntatä ca o traducere noud, pecind de fapt ea nu dä in partea romäneascä decit textulvechil Psaltiri de la 1570, si, in loc sä se foloseascä de noul

1 Hurmuzaki, XI, p. 656, e XCVI.2 Prefata e pusi diva obicetul apusean.3 Hurmuzaki, XI, p. 824.

www.dacoromanica.ro

XCII VEAGUL AL XVI-LEA

prilej ca sä iadrepte, in loc sä compare necontenit cu ori-ginalul slavon, care stätea acum in fatd, paginä de pagind,el s'a multamit a inlocui iarasi cite un cuvint .si a n'ai creatapoi, färä voie, un element de deosebire, trecind cu vedereaun nurnär foarte mare de greseli de tipar.

Deci nu putem crede cä insusi Coresi, ingreuiat acum side bätrinetä, a avut partea de cdpetenie in tälmäcirea Caza-niei ortodoxe trimese de Mitropolitul muntean. Ca ajutatoriai lui in aceastä lucrare a tälmäcirit se pornenesc «preutif dela beseareca Scheailora, de lä.ftgä cetatea Brasovuluf, anumepopa Jane si popa Mihai». Între acestia trebuie de cautatasturarul care a intors din slavoneste in rornäneste Cazania,&hid conternporanilor o carte folositoare si läsînd urmasilorun insemnat monument de limba.

Popa Jane, de bunä sapid' un Grec, era protopop in Sche; :popa Voicul li eadusese», de unde putea sä fie mai lesneadus, din Tara-Romäneascd ». insemnärile vechi asupra bi-sericii Sf. Nicolae din Schei, care ail fost cuprinse intr'ocronicd de parochie in veacul al XVIII-lea, nu vorbesc des-pre vre-o invätäturä deosebitä a lui Iane. Din potrivä, sestie ca Mihai, «Miha», fiul pope Dobre, fusese trimes detatal säll la Sirbi ca s invete carte bisericeascä ; intors dintara lor, impodobit astfel cu fairna unor cunostinti deosebite,Miha fu intäiú preot in Risnov, fiind cerut de «Scheaii» deacolo ; cu cheltuiala lor, el merse in Tara-Romäneasca si fuhirotonisit acolo la 1576. La moartea lui Voicul, care era si«la cetate scriitori», care alcätuia deci pentru Sfat scrisorlromänesti saü slavone, Iane-i lua locul in amindouä slujbele sale,iar Miha intrâ in preotie la Brasov la 26 Ianuar 1578 2. Elstatu pe lingä bisericd, unde slujise si tatäl säti, vre-o trei-zeci de ani, ceru si cäpätä danif de la Domnif din Tara-Ro-mäneasca si din Moldova, un Petru Cercel, un Aron-Vodd,ingriji de «ridicarea tindei bisericii de piaträ », de impodo-

clwan Popi», pomenit adese orI in Socotelile Brwvulul - Hunnuzaki,XI, pp. 8ot, 807, etc. -, nu e popa loan, et un Ivan al Popei.

2 Stinghe, 1st. besfreat Schétlor, pp. 3-4.

www.dacoromanica.ro

NOUALE LTJCRARI ROMANN.§Tf TIPARITE iN ARDEAL XCIII

birea clädirii pe dinduntru si de acoperirea zidurilor cu sfinti,cu cheltuiala lui Cercel, primi pe Mihai Viteazul la intrarealui Ardeal si merse in solie la urmasul ha, Radu erban, $imuri la 25 Julie 1605, « mai nainte de räsdritul soarelui»,läsind doi fii, Constantin si Vasile, cari ad fost si ei pe rindprotopopi in *cheil Brasovului '.

Cdrturarul era decl popa Mihai, fiul ltd. Dobre. LW' i sedatoreste prin urmare - gall de micI indreptdrI sad sfatuffale celorlalti doi - traducerea Cazanief din 1581. Aceasta odovedeste si limba, care e o frumoasd limbd cu un caracterromänesc general, asa cum se putea astepta de la un Bra-sovean de ba$tind, care avuse atitea legauff cu Tara-Ronadneascd $i träise viata luI intreagd in preajma pribegilor,care in sfir$it se putuse parunde prin cärtile romäne$tf tipd-rite in ultimii ani de vechea limbäl energicd a traducerilorhusite. Ardelenismele nu lipsesc -florine'or, ciudese, alcdmure-, archaismele se intimpind adesea - cite un e, in parteadin urmä, pentru : «iard», pärtenirea perfectului simplu fatá decel compus, care ci$tiga tot mai multä intrebuintare -, darintipárirea pe care o lasä cetirea e a until stil simplu, destul demlädios, liber si nod. Citeva rinduri pot sluji drept dovadd:

eIatä amù acela de patruzeci de zile postd, previre eh'

«se deschide noao fratilor, iatä amù cd card u$a postului«ajunsemd $i nevointa sufleteascä innainte zace ; acmùe(amu) späsenila noasträ apropie-se, nu ca cdndu ne sdturamd«si ne indulciiamii $i prea-m4camd, iard, deaca se apropie«lumina späseniei noastre, iard no! cu bucurie $i cu inimdebund si veaself sä inträrnü intru intdia deschidere a Oneri ei,«cd iatd amù cd scäpämd de cea burä rea $i iute $i de cearte«$i ajunsern la cea adäpostiturä bund si färä voroavd, la add-epostd si la lind $i la fdrä-scdrbd, $i, adevdrd, la späsenie, $iescdpämd de nuoruld nesatiului si de burä $i de cufundarea Third«de mäsurg, scdpämti amù de turbureala lutnieI si de valurile«cealea silnicile si de väntuld cela neopritulii $i greulü, $i

one dezlegdmd de dulceata trupului si de grija pämintului $i

I -ibid., 4-7.

www.dacoromanica.ro

XCIV VEACUL AL XVI-LEA

t de voroave, $i de intuneareculti nestiinteI slobozimu-ne si«la limpezlia ce e de folosu sufletulul tinearea ajunsem. Dereptia«aceaia ahstd infrd.msetatd si luminatd zi cu dragoste i cu«veselie sd, o priimim, si pdcla si intunecatulil, vdtAmdtoriult1«sufletelor noastre lucruhl pdcatului lepädämn. Carele«ainù sdnta acealea lucrure ? Curviia, necurdtiia, chinulü räv-«nirei ceaia reaoa si asupriciunea, camdta $1 si alalte. Si s ne«imbrdcdmii intru arma ceaia luminata, cd, de vom vrea noI,«noi avem puteare a depdrta si a dezbrdca lucruhl cela In-c tunecatult1 i pdcatele ca o cdma $5. si sä ne imbrdcdma intru«imbrdcdmintulti cela luminatulil i ahí curdtieI si de sf[i]ntie,«ce säntil armele sufletulul, si ca intru zioa ceaia cinstita

färd de cinsteI si a rusinef vina-I iaste pdcatuln,«iará cinstea $i omenlia elu o chistigd (sic) lucrulti cela bunula.«Sä. nu prea-md.rd.riel si betiet sä ne bucurdmil, sd nu as-«ternuturilor $1 spurcdciunilor sd lucrdmii $1 clevetelor i uri-«ciuniel sá ne topim, cd de in ocdrire side in cdntecele be-«tieí, de inteacealea intru toate necurdtiile cddem; ce sä ne«imbrdcdmn in Domnult1 Isus Hristos, cä cine se imbracd in«Hristos, toate bunAtätile are 1».

Partea lui Coresi std. Inteaceia cä se reproduc Evan-gheliile dupd Evangheliarul luI. Ortografia coresiand rdmineneschimbatd, precum n'o schimbase in tipdritura lui nicldiacul Lorint. E interesant a se aminti cd Tatd1 Nostrusi Crezul, care se dati la sfirsit, nu sint acele din Molitve-nicul luI Coresi, ci sint luate, fácindu-se oarecare indrep-tdri midi, din Catechismul luteran - ceia ce nu vor fi stiutDoinnil si prelatif ortodoxi cari primird aceastä carte in

si eparchiile lor. Acela$1 lucru se poate spune desprecele zece porunci, date si ele pe pagina ultima a cdrtiI.Originea brasoveand a publicatiei si patronagiul lui Hirschelse vddiail astfel.

Aceasta fu ultima tipdriturd a luI Coresi. E drept cála mänästirea Hilandar din Sfintul Munte se pdstreazd oEvanghelie slavond, lucratá de el si Mändild, in cel

' Fo 47-8. Reproducere $ i In Gaster, Chrestomatia, I, pp. 29-30.

sdoimblämti, cä

std.-

pinirile

d'intäid

su lu

www.dacoromanica.ro

NOUÄLE LUGRÄRI ROMÄNE5.TÍ TIPÄRITE IN ARDEAL XCV

an al Domniei lui Petru Cercel, care a infrumusetat si mdritbiserica din Schei,-la (7091» sail 1583 N'as crede insd cáin acest an s'a dat in adevdr o editie nouä dintr'o carte careapdruse abia in 1579, si hied in cloud forme, dintre care unaera $1 apIratd printeun privilegiu ardelean, pe trelzecI de aril.De bund samd, Petru-Vodd, care avea legdturi strinse cuBrasovul, va fi pus sd se adauge un fals epilog, cuprinzindnumele sáú, la Evanghelia slavond coresiand din 1579. La1583, Coresi nu mai era in viatd, cdcI hied din 1582, cumvom vedea, fiul sat"' lucreazd deosebi la Ordstie ; Mändilá numai apare ni6 in Cazania de la Brasov, in 1581 2

Dupd indemnul luI Mihnea-Vodd al Terii-Romdnesti, care n'apus el insu$I sl se tipdreascd nimic alta, saü dupd indemnul,destul de puternic, al exemplului pärintesc si al intereselorsale, $erban fiul lui Coresi a lucrat in Brasov si o carte sla-vond, acel Liturghieriul din 1588 pe care $i Cipariü îl vdzuse3.Numele lui si al tovardsului säü Marien diacul-Marien, $er-ban, Mändilä, Lorent, fac patru din eel' cincI ucenicI pe cari-ipomeneste maiestrul - sint legate insd $i de alibi lucrare :Palia din Ordstia. Cu aceastd carte, apdrutd in Iulie 1582,se mintuie era, asa de roditoare si pliná de binefaceri cul-turale, a tipdriturilor ardelene pentru RominI.

Palia, cuprinzind cele cdrti ale lui Moise : Facereasi Exodul, saii, cum spun traducdtorri, cu cuvintele slavone :Bitia si Ishodul, apdru, intr'un tipar nu tocmai strälucit, caresamänd cu al Psaltirif slavo-romdne din 1577 : literele sint

Petru Cercel incepu Domma sa In Septembre ; Contributinn la istoriaMuntenia, In An. Ac. Rom , XVIII, p. 40.

2 V. Bianu st Hodos, p. 99, no 31. Nu-nii pot explica decit prin vre-oeditie speciaM sail de probd pagintle, deosebite de ale altora, ale und Evan-ghelfi slavone brasovene din veacul al XVI-lea, semnalate In Bianu-Hodos, p.529, no 34. Dar mal probabd e cä avern a face cu O publicatte striing careimit6 pe cele romAnestl i Intrebutnteaz5 hirtia ieften1 a fabricii de la Brasov.Trebute s'a." se tie In samt si caracterul foarte unit al slovel. - Pentru Coresi.v. pe lîngl bibliografia citafal aid st In Sate p preor, N. Sulick Un capitoldin actzvaatea diaconulle Cores:, Brasov, 1902.

3 Analecte, p. XVIII. Cf. Bianu. si Hodos, pp. 99-100. Popa Mtha luerfi defapt la aceasM carte.

I

1.

dantaiii

www.dacoromanica.ro

XCVI VEACUL AL XVI-LEA

coresiene $i frontispiciul cu armele báthore$tf e acela pecare-I intrebuintase Coresi in cel din urmä dintre volumeleSbornicului säti slavon.

Locul de aparitie e Orästia, mic ora$ din partea sud-ves-tied a Ardealului, unde in veacul al XVI-lea Rominii juca-sera un rol mai mare decit aiurea, - vestitul Nicolaus Olahus,umanistul $i episcopul de Erlau, ffind un Romin din Orästia,unde-$I vor fi adus aminte de aceasta 1. Cheltuiala o purtd,un magnat ardelean, care se hid dupä urmele lui Forró, fáräsä aducä prin därnicia sa foloase asa de marl credintii salecalvine, cäci Biblia era aceiasi pentru toate formele de cre-dintä crestind. Pe acest Mecenate, Francisc Geszty,

numesc gdomnil de steagti (chevalzer banneret)vestit veteadzti, alesu hotnogiti Ardelului i TrÎe Ungure$ti,läcuitoriti in Deva». El e foarte bine cunoscut, si a indeplinitin viata sa misiuni importante. Cind Sigismund Báthory,fiul $i urma$ul, in 1581, al lui Cristofor, incepu räzboiul cuTura, Geszty avu o bucatä de vreme comanda ostilor dinBanat ; apol merse sä ajute pe Aron-Vodä din Moldova : inceti-neala innaintärii crestinilor in aceastä tarä aduse scoaterea«hotnogiului» $i mai tärziti prinderea lui Aron-Vodä insu$I ;acesta peri in temnitä la Vin t, iar Geszty cdzu träsnit pe cindtrecea prin Sighisoara $1 fu ingropat la Deva, care era ora$ulsát12.,- moarte näprasnicä in care multi väzurä urmärile oträviI3.

Lucrarea e infäVsatä ca un fragment ; traducerea intreagäar fi cuprins $i celelalte cloud cdrtI ale lui Moise : Leviticul$i Numerele, apoi Cartea Regilor «i alti pr[o]roci cdtva».DäunäzI s'a gäsit Hugh.' Oradea un manuscript din veaculurmätor, care dä $i aceastä urmare 4. hied mai de mult, d.Hasdeti tipärise, in Cuvente den Beitninr5, o bucatä din Le-vitic, pástratä pe douA foi de pergament cu scrisoare dinveacul al XVI-lea in Biblioteca din Belgrad.

' Sate fi preag PP. 13-4.Hurmuzaki, XI, p. 1052, no 1516 lorga,

3 Acte lfragmente, I, p. 143. Cf. lorga, Istoria tut Miha-Viteazul; supt presI.4 V. Mangra, C'ercetär literare-istorice, BucuretI, Carol Gobl, 1896; pp5 I, p. 6 i urm.

2

tipäri-tord il

13-4.

www.dacoromanica.ro

NOUALE LUCRARI ROMÁNE§TT TIPARITE IN ARDEAL XCVII

Se spune cä tälmäcirea s'ar fi fäcut «cu mare mu.t.ncä siden limbä jidoveascá $1 grehscá $i sárbeascd pre limba ro-mäneascä». Cä s'a intrebuintat textul biblic in mal multelimbI, va crede oricine va tinea samd de precisia i intelesuldeplin $i limpede al acesteI traduceri-model, care trebuiepusä maI presus decit orIcare alta acutd de RominI: peatunci era in Ungurime o mare rivnd pentru traducerea car-tilor sfinte; nu ma! putin de septe tälmäcirf partiale furäacute la sfirsitul veaculta al XVI-lea, a$a incit se putu dala 1591 o Bib lie maghiard intreaga", care a ramas clasica

Ca traducAtorI se insirä episcopul reformat nu carchie-piscop», nid Mitropolit, ca Ghenadie, care trdia încä, dar decare nu se vorbeste nimic ln aceastä carte - Mihail Tordasi,*tefan Herce, predicatorul din Caransebe$, Efrem Zacan,«dascalul de ddscälie» din acela$I «Sebes», adecd, fireste«Cäväran-ebe$», Moisi Pestisel predicatorul din Lugo$ $iAchirie protopopul HuniedoareI. Dintre aceste persoane,episcopul figurà cu tot atita drept ca si Ghenadie in Caza-nia de la Brasov. Venind acum la cellaltI, cunoscAtorul degreceste trebuie sá fi fost Achirie, cel de sirbeste dascálulZacan ; cdrturarul cu stiintä de evreieste a putut fi cu greaun Romin, $i Herce era poate Ungur (Hercse). EI vor fi fostintrebatI numaI, iar traducerea - dupä un text slavon -aratä s'o fi fäcut Pestisel, -incontestabil un Romin. Un textlatin n'a lost intrebuintat, cu toate cä intilnirn in traducerecuVintul «prima» = intäia, destul de neasteptat.

Forma lucrárif e, cum am spus, foarte deslusitá ; pe lingáaceasta, frasa scurtd, energicá, perfect turnatä ; nimic dintretraducerile de pänd atunci nu se poate pune aläturI cu Palia.Ungurisme nu se aflä, nicI constructq luate stingacitl - cain Cazanie chiar dupd slavoneste. Archaismele sint putine :e, pen tru iarä, sd, pentru dacá, intrebuintat pretutindenI, in-

pentru întaiü, sdblazna% a seibleizni, pentru suparare,a supära, seni, pentru sintem. Ici $i colo se prinde cite unmoldovenism : pintru, In loc de pentru; dz 41 are aid locul

Kont, p, 87.

71304. Vol. VII. VII

1.

t&niz7,

-

www.dacoromanica.ro

XCVIII VEACUL AL XVI-LEA

pe lingä. z $i se toarnd litera anume ; scriitorul are aple-carea de a inlocui diftongul oa prin o simplu, ca in scose,intorse, etc. Traducatorul invätat, care $tia de Romani' $i,

cunoscind $1 limba latiná, va fi judecat insu$I cd ea samändcu a noastrd, zice neamuluI säü - pentru întäia oarä. - :Romha', nu eRuminID.

Pentru a se judeca insusirile aceste traduced, ldsäm säurmeze citeva rinduri dinteinsa :

«[La.] inceputü fdcu Domnedzet1 ceriulti $1 pämintul ; e pd-mintulti era pustiiti $i inde$ertü ; si intunearecti era spre adincüsi d[u]hul Domnului se purta spre apd. Si zise Domnedzett :fie lumind, i fu lumina*. Si vdzu Domnedzeti c'arti fi bund lu-mina $1 despdrti Domnedzeti lumina de la intunearecti $i chemälumina dzio $i intunereculti noapte, $i fu de intru searä si deintru demineatd zua de 'ntäniti. Si dzise Dumnedzeti : fie täriein mijloculii apelorü, sä despartä apele de la ape : $i feace Dom-neclzeti tdrie $i despdrti apele ce era de suptii tdrie de lacealia ce era de supra tdrieI, $i fu asa. Si chemd. Domnedzeüa tdrie ceriulti, $1 fu seard $i demdneatä zua a doa. Si ziseDumnezeti : stringd-se apele de suptti ceriü inteunti locü, sdse vadzd uscatulti, $1 fu asa. Si chemd Domnedzeti uscatultipdmintti $i strinsulü apelorü chemd. mare. Si vddzu Dumne-zeti cä fu bine. Si zise Dumnezeti : rodeascd pärnintulil iarbdvearde, fdcdndti sdmintä, si pomi fäcindil roduhl säti, dupdfealulti sdü, care sdmintd fie întru sine spre pämäntil, i fu a$al.

in curind flacdrile until' lung rdzbohl stored:tor de puted cu-piindeati Ardealul, pentru stäpinirea cdruia se luptati principildin Alba-Iulia, TurciI, Domnri Munteni: marele MihaI $1 vred-nicul säti urmas Radu Serban, Germanii, magnatif Ungarieide sus. intre alte lucrurl care se nimicird in aceste prefaceri,fu $i avintul tiparuluI romdnesc. In zddar se suird in Scau-nele episcopale din Nord $i din Sud $i furd întäri.i in ace-lag an 1585 Spiridon $i loan din Prislop ; in zdolar pästrdacesta din urrnd legdturile cu Tara-Romäneascd, unde mersesd se sfinteascd, in zddar II clädi MihaI Viteazul o mändstire

1 Reprodus i In Gaster, Chrestomatia, I, pp. 33-5,

www.dacoromanica.ro

DEC:MAMA CULTURII SLAVONE XCIX

pe dealul de lingä Balgrad, capitala principilor ArdealuluI,in zgdar II Men, dupd cucerirea sa din 1599 a provinciel, in-täig Mitropolit al Romlnilor din Ardeal, in zadar aduse elin Maramures, in locul liff Spiridon calvinul, ca nog episcopde lege ortodoxä, pe Sirghie, fost egunien al Tismand1. Aid'pc multä vreme cultura nu mai putea inflori, dupd ce se cule-sese atita roadd de carte slavona, prin potrivirea imprejurärilor,prin acel amestec al spiritului romgnesc si al curentelor apu-sene care a fa:cut totdeauna originalitatea culturalä a Ardea-lulul si marele luI folos, pand daundz, cind inriuririle Eu-ropa ail venit pe alte calI de-a dreptul in valea DundriI.

9. DECÁDEREN CULTURa SLAVONE iN A DOUA .JUMÄTATE A

SECOLULUI AL XVI-LEA.

Limba slavoná rämäsese in Moldova si Tara-Romäneascalimba BisericiI, si de aceia se cereag necontenit de dincolo demuntl eärt1 slavone pentru preotI, de aceia cartile romänestierag oropsite dincoace, de aceia publicatiile in cloud limbidäcleag o forma romäneascd a Cärtilor Sfinte numai pentru pia.-cerea cetitorultif sag pentru dorinta de a intelege a preotultif.

De asemenea limba slavonä ränläsese limba de Stat : dincancelaria domneascd, de supt minile diacilor luf Voclá nuiesiag decit documente slavone pentru danie si intgrire.

Dar in cunoasterea, rgspindirea si intrebuintarea acesteflimbI moarte se vedea de la o bucata de vreme o neconte-nitä slabire si decgdere.

in Moldova, ceI din urma budf cärturari de slavoneste seintilnesc numaI in cea d'intalig parte a acesteI perioade. EIsint ucenicil luI Macarie, episcopul de Roman si cronicarul:Teofan Mitropolitul, Eftimie, despre ale egrul intimplarI a malfost vorba maI sus -, si Isaia de Rädäuti.

TeoFan e numit de Cronica terif «ucenicul luI Macarie», siea adauge cd el fusese «den tinerete episcop» 2 ; dar aicI avem

I Sate ,d .preop, p. 35 si urm., p. 193, nota 1 ; cf. Arch.Statulul, Trsmana,netrehnice, pach. VII, no 6 ; Ghenadie Enkeanu, Din istona bisenceascii aRom'inilar, BucurestY, 1883, p. 144 i urm.

2 Ureche, p. 221.

www.dacoromanica.ro

VEACUL AL XVFLEA

a face cu o traducere gresitd : nu Teofan fusese «den tine-rete episcop», ci Macarie, al cdrui ucenic se zicea el, cfusesemai de mult episcop». Teofan trecu de-a dreptul de la vre-oegumenie la innalta treaptä a Mitropoliei moldovenesti. El in-griji poate sd se urmeze scrierea CroniciP, care e de altmin-trelea tot mai slabd, mai seacd. Venise dupd MitropolitulGrigore, care fusese silit sá plece, la 2 2 Septembre 1564,pentru cá fdcuse greseala de a incorona pe Toan-Vodd. Des-pot, usurpatorul 2; la Tindal sdn, i acest Mitropolit fd.cu po-

Dupd moartea lui Alexandru Läpusneanu, dupd ple-carea in Polonia a fiului acestuia, Bogdan-Voddi, Teofan vdzupe un non Ioan-Vodd, cel Cumplit, asezindu-se ca Domn mol-dovenesc : de frica lui, el fugi in Ardea11.

loan alese in locul fugarulul pe Anastasie, episcop de Ro-man 'Mcä din anul 1557 si urmas de-a dreptul al lui Macarie,urmas cdestoinic a primire slujba pdstoriei sale4» : Anastasiepare a fi stat la Roman numai pad in 1571, dud fu numitGheorghe care peri ars pe vremea lui Ioan-Vod5.5. Pdstorianoului Mitropolit tinu mai mult decit Domnia lui loan : elnu fu scos de Petru-Vodd Schiopul deck in 1578, dupä in-fringerea lui Joan Potcoavd6. Teofan fu credincios lu Petru,dar tocmai de aceia el nu putu sä se impace cu urmasulacestuia, Iancu Sasul : in 1581 el pribegi impreund cu Ghe-orghe Movilá, episcop de Rdauti, si cu Movilestiifiind poate rudä cu aceastä familie de mare viitor. Iancu-Voddit scoase din Scaun, li zise in acte Ifost Mitropolit», dar nucutezd a-1 inlocui', cu toate cd. Anastasie, care intrâ mai pe

Ist. lit. ram. in sec. al X p. 542.Cf. Ureche, pp. 211, 221.

3 ibid., p. 225.. , p. 210. El ar fi fost Putnean V. Melch6edek, Chron. Ramanulut,

I, p, 104.5 Pe nite icoane numele lui Anastasie ca episcop de Roman apare la

18 Februar 1570, la i.i Ianuar 1568 ; Melchisedek, In An Ac. Ront., VII, p.237. Tot art la x z Lille 1558 ; ibid., p. 238. Toate se afla la Putna.

6 Ureche, p. 232.7 Hurmuzaki, XI, p. L

liticg.

ceila111,

www.dacoromanica.ro

DECADEREA CULTURII SLAVONE CI

urmä in intelegere si cu Papal, nu doria nimic mai mult de-ck aceasta. in 1582, Teofan se intoarce odatä. cu Domniacea nouä a lui Petru Schiopul ; el nu päräsi de acum drjaarchipästoreascä pänä la moarte, prin 1586-7 2.

Isaia de Rädäuti a inceput ca egumen la Slatina, $1 s'ail päs-trat niste cronici scrise de el inteun sbornic slavon din aceastämänästire5; una din ele e o compilatie proprie a vechiloranale moldovenest. Dupd citva timp, el innaintä ca episcopde Rädäuti, in locul lui Dimitrie, ucis la 1565, inteo luptápe care o dddea in Ardeal un pretendent, pe lingä care segäsia4. El venise dupá Eftimie, care fusese de fatä la in-coronarea 10' Despot si plätise poate aceastä gresealä cu ca-terisirea5. Vlädica Isaia va fi $tiut $i latineste : Ioan-Vodä,care-I privia ca pe un orn de incredere, it tritnese in Ar-deal, in Polonia $1 in Rusia, de unde trebuia sä aducä. peDoarnna $1 pe fiul lui Petru, cari muriserä insä, de rnult'. Cindse intoarse el din aceastä ultirnä solie, Domnul säii nu maiera pe lume $i Petru Schiopul stäpinia Moldova. El pierdudeci episcopia, mail curind sail mai tirzitl, $i hied din 1580-1el era, nu nurnai fost episcop, ci si fost el insu$T, cäci tre-cuse in schirnnicie, luindu-$1 si alt nume7. Isaia se acläpostila mänästirea Agapia, aproape de Neamt, $1 se stinse abia in1593, la 4 Ianuar 5.

Cellalti ierarchl moldoveni de pe acest timp aratá sä fi fostniste simpli cälugäri färá cuno$tinte sat"' insu$irI deosebite.Pänä si fratele lui Ieremia $1 lui" Sirnion Movild, VlädicaGheorghe, care trecu in 1587 de la Rädäutl la MitropoliaMoldovei, era un om foarte necArturar $1 grosolan, pe careTirolesif, cari-1 cunoscurä cind el státu, cu fugarul Petru Schio-

l Pietendeap domneft, In An. Ac. Rom., XIX, p. 242.2 Hurmuzaki, XI, p. vim4 1st. lit, rom. 'in sec. al XV.I.I.Tlea, 11, p. 544-5.4 Hurmuzaki, XI, p. 7 2, 110 Mx.5 V. Ureche, p. 212.6 V. Hurmuzaki, XI, p. 809; Pretendeng domneftt, pp. 248-97 Melchisedek, Chron. Romanula, I, p. 211.8 Wickenhauser, Radautz, CernlutI, 1890, p. 16.

..-= 56-7.

www.dacoromanica.ro

CII VEACUL AL XVI-LEA

pul, in mijlocul lor, li judecati, cu oarecare bdIddränie, c e«un bivol» (ein Piffel) sat', cum s'ar zice la noi : gun botiO.

Pänd la innältarea mandstiriT Sucevita, de aceastä familie aMovile§tilor, nici nu se scriii manuscripte frumoase, popil §icdlugdrif avind acum la indämind din biel§ug ieftenele tipd-rituri muntene, sirbesti, ruse§ti §i ardelene. Ieremia-Vodd dd-rui ctitoriei sale citeva cdrti bine scrise, dar unele eraii cum-Orate de pe aiurea: astfel gäsim o Evanghelie a lui Neagoe-Vodd §i alta a luT Alexandru Mircea2. Pe cloud manuscriptese iscdle§te copistul, cdlugärul Prohor din Moldova3. Dar unaltul, ddruit pe acest timp mändstirii Putna, fusese copiat toc-mai la Rohatyn in Polonia4.

Se mintuise vremea cind frumoase manuscripte fdcute inMoldova se trimeteati de *tefan-cel-Mare §i Petru Rare§ pändla Atos5!

Scrisul documentelor sufere si el o prefacere, dar aici nuse poate vorbi de deadere. Deosebirile ce se intimpind totma multe de pe la 1560 70 innainte se asamänä cu aceleace se constatd in cancelariile Apusulut la trecerea din evulmediu in epoca modernd. Pergamentul incepe sd se intrebuinteze mai rar ; forma solemnd a vechilor acte e jertfitdadesea pentru o alta mai putin frumoasd, dar mai lesne dealcdtuit, tried de la Stefan Rares avem hotäriri domne§ti tn-semnate scurt pe un petec de hirtie obi§nuitä, pecetluitä cuo pecete mica. Ele se puteati redacta a§a de u§or de ofisi-cine, incit, poate §i de aceasta, Domnil trebuirá sä adaugeo chezd§ie de autenticitate, iscdlind in josul lor 6. Scrisoarea

Hurmuzaki, XI, tabla.2 Melchisedek, In An. Ac. Rom., Am, pp. 255-7.3 Ibid., pp. 256, 261.4 lbid, p. 234.5 L Bogdan, In An. Ac. Rom., XI, pp. 5-12, 18-9.6 Foarte multi dintre vechil DomnI, mal ales dintre .porfirogenqi., cari

primiatí o educatie oarecare, vor fi stiut sa"-s1 scrie numele. IntimpIltor se afiáiscalitura unui Domn muntean din Ineáia jumatate a veaculul al XVI-lea

(comunicatie a d-lui I. Bogdan). In Moldova incepe a iseáli Ioan-Voda celCumplit, iar in Tara-Románeasca' Mihnea Turcitul.

l

www.dacoromanica.ro

DECA' DEREA CULTURII SLAVONE CHI

nu maT e aceia$I ca in manuscripte : groasd $i indesatd, cutotul dreaptd ; dupá norme apusene, cunoscute prin mijlocireaArdealuluT, dar cu mult maI mult prin a PolonieT, ea se apleacd,se desfä$urd. in Valli fine, se face lunguiatd, se prinde in curindchiar in legälturT, care lipsiaü cu desdvir$ire vechiulu sistemde a scrie. Pe vremea luI Petru Schiopul sati a Movile$tiloradevdratI me$teri. ai noudi caligrafif documentare se ivesc, $ide la din$II rämas in numär maT mare acte a$a deelegante, incit ochiul le cautd cu pläcere intre celelalte hirtiT$i pergamente : scrisoarea cirilicd din Rusia polond, influen-tan $i ea de caligrafia latinä, pare grosoland $i stingace pelingd aceste minunate $erpuituri ale unor pene cäläuzite demini iscusite. Un Cristea Mihdilescul, un Ieremia Bäseanusint vrednicI a fi pomenitl in analele artei romäne$tI, cad

represintd, in ceia ce prive$te me$te$ugul scrisului, o fasädinteinsa.

Carturarif aü lipsit printre Domnif din a doua jumdtate aveaculul al XVI-lea. Alexandru Läpu$neanu dAdu insä ocre$tere bund fiilor pe atuncT nu era incd departe Dom-nia lui Petru Rare$, tatäl Doamnei luT Alexandru-Vodd,Ruxanda, $i Petru sprijinise mult cartea slavonä, aducind siscrierea Cronicii luT Macarie de Roman. Ce va fi $tiuttindrul Bogdan Ldpu$neanu, nu se poate afla, dar un copildin flori al bdtrinuluT Ldpu$nean, Bias, care n'a avut noroculsá domneascd, de $i s'a zbuciumat destul pentru aceasta,avea destulä invätäturd ca sá poatd copla direct $1. cuviincioso carte slavond : in Biblioteca Imperiald din Viena se päs-treazd o Psaltire pe care a scris-o el in Stiria, dupä anul1590 Fiul Chiajnei, sora RuxancleT, Petru Schiopul, primi$1 el oarecare lectiT, de la vre-un preot adus pentru aceastaanume la Curtea din Bucure$tI : el vorbia $i cetia grece$te2,

V. Pretendent domnefi, p. 52, nota 4, dupü notim lui I. Bogdan, inAn. Ac. Rom., XI, pp. 12-7.

2 V. spusele lui Ieroteiü de Monembasia, 13r43).ioy iccopt-,t6v, i scrisorilegrecestl primite de el In exiliul ; dar poate ci i le cetia i i le tälmAciagmerele sill Zotu, un Grec, sail popa grec Adam din Cipru, cari se aflart pelîngl dînsul.

ei

sä :

1.

safi

ni-ail

www.dacoromanica.ro

01V VEACUL AL XVI-LEA

scria cu litere cirilice, dar cum nu se poate mar urit si sezice cd avea aplecdri pentru musicd, adecd, fireste, pentrucintdrile bisericesti De cresterea fiuluI iubit pe care-1 avula bdtrînetd, :5tefan-Vodd, el se ingriji cu deosebire si tocmipentru fi invdtdtor pe cdlugdrul, ieromonachul TudoseBarbovschi, dinteun neam care (Muse Moldovei, pe vremealui Petru Rares, un Hatman 2 ni s'a pdstrat o lectie decronologie a luf, insemnatd pe o foaie de hirtie d ardtind,dupä cronografe, cî an! strecurat hare intimpldrile decdpetenie ale trecutuluI si data de 1588, pe cind bietul copilde patru-cincI anI trebuia incarce rnintea cu astfel destiintd 3. NicI In diata san testamentul säü Petru-Vodá nuuitd a pomeni pe «dascal», puindu-1 aldtuff cu tovardsul luIde pribegie, Mitropolitul Movilä 4 ; tim CU cit era plätit pelunä acest «preceptor» cu insemnata sumd de trel galbeni,afard de toatd intretinerea 5. Dupd moartea lui Petru-Vodd,el plecd luind cu sine rdsplata de 30 de galbeni si un caftanpretuit cincI galben16. El trecu prin Polonia, ca sá ajungdpe urmd, cum se va vedea, Mitropolit al MoldoveI 7. DinTirol, el fu petrecut cu calificativul, de care se i'mpärtdsia siMitropolitul, de : «ungelerter Ossel», «mdgar ráf invdtd.turd.» 8.

Pe acest timp, Domni in Tara-Romdneascd an fost maifmult Mihnea-Vodd., fiul lui Alexandru, de care a fost vorbdla tipdriturile ardelene, si Petru Cercel. Acesta din urmd, ominutie a timpuluf si neamuluf säú, frumos, indrdznet, vor-bares, inzestrat cu un spirit poetic si cunoscdtor de maImulte limb!, nu inseamnd nirnic pentru nor; innältätorul sdti

I V. scrisoa romàfiestl de ale lui, in Hurmuzaki, XI; altele, tn ale meteDocumente nouit, în mare parte romiinefti, relative la Pant .ych:opul vzViteazul, In An. Ac. Rom., XX, p. 435 i urm.

2 Doc. ,Bistrifel, 11, p. VII, nota 3.3 Hurmuzaki, XI, p. 297, n° cccxxv.4 Ibid.. p. 443, il° DLXXXIII.5 ibid., p. 452.6 /bid.; p 496, n° DEXX.7 /bid., p. 521, no DCLII.8 Ibid., p 526.

1.

a-I

sd-sf

sau

www.dacoromanica.ro

DECADEREA CULTURIf SLAVONE CV

imn cätre Dumnezeil e scris in Apus, la Curtea Franciei, inlimba ce se pretuia mai mult acolo : limba italiandl. Mihnea,fiul und Perote, vorbia greceste si era mai mult Grec decitmice alta, - cdcl si tatäl sad isi petrecuse mai toatä viataintre Levantinii si Greer! din Pera : de la el, de la maic5.-saEcaterina, s'a pästrat o intreaga corespondentä greceascä,care o sora a Ecaterind, Mgrioara, care era cgluggritä inostrovul Murano de lingd Venetia2. Niel in aceasta tard deci numai putea sä se pästreze cultura slavonä, care fusese asa deputernic inrädäcinatd, totusi, cu citeva zed' de anI in urmä.

artu rarii de «slovenie» erati aid si ma! putinT decit in Mol-dova. Mitropolitul Serafitn pare O. fi fost unul dintre acestia:I-am vdzut trimetind o Cazanie slavonä la Brasov pentru casä fie tälmäcitá si tipäritá in acest ora$. Supt innainta$ul säilAnania se scrise o destul de frumoasä Evanghelie, care epästratä astäzi la Biblioteca Imperiald din Viena3. Din vre-mea lui Serafim trebule sd fie altä Evanghelie slavong, astäzIla Sucev4a, $i care dd icoane de sfinV si chipurile luiAlexandru-Vodd si ale lui Mihnea, acesta din urml, repro-dus de mal. multe orIl. Urmasul s5.05 Efrimie, pare sä fi fostGrec: ales pe timpul rdzboiuluI lni Mihai Viteazul cu Turcif,el intrâ räpede in legätura cu Patriarchia din Constantinopol,care nu uitä sä aminteascá atone! drepturile el', datind, informa cea mai nouá, de la Nifon, asupra Scaunului muntean.El ceru luf Meletie Pigas, vicariul patriarchal $i cunoscutulCarturar, o Evanghelie greceascg si un Nomocanon cu hotg-riffle soboarelor ; cea d'intäiti se si trimese, iar, pentru a

1 Contribuliun la istorm Muntenia, in An. Ac. Rom., XVIII, p. 87I Memoriul citat in An. Ac. Rom.3 Bogdan, In An. Ac, Rom., XI, pp 19-21.4 Me:chisedek, in An. Ac. Rom., VII, pp. 255-6.5 Serafim muri la 7098 (1589-90) (Odohescu, Scrier, I, p, 430: epitaful lul

la matiLtirea Snagov), Incá pe vremea lui Mihnea, care nu pâràsi Dumnia decltIn 1591. De oare ce luptele lui Mihal cu Turcii incep alma In 1594, urmeaed.c5. a fost mgcar Ina un Mitropoln la mijloc. Aceasta se dovedeste si prin po-menirea la 17 August 1595 a Mitrupolitului Mihail [al Wes] (Melchisedek, InAn. Ac. Rom., III, p. 28). t'omelnicul mai inseamna in acest interval pe MI-tropolipi Mihail I-iii si Nichifor (Studir fi doc., V, p 629, nota 1).

www.dacoromanica.ro

C VI VEACUL AL XVI-LEA

doua, se fägädui in cel mai scurt timp o copie'. Eftimie is-cale$te, in fruntea celorlalti marturi, pe tratatul incheiat la1598 de Mihai cu impdratul 2; il gäsim la 26 Iunie 1599dind märturie pentru tratatul dintre Miha $i Andrei Bäthory,principele Ardealului3. El negociase $1 tratatul din 1595 allui Mihai cu cellalt Bathory, Sigismund" Eftimie nu se des-pärti nici-odatä de stdpinul säti, dar dupn uciderea lui Mihai elnu se impäcä mult cu urma$ul lui, Radu Serban, $i-g petrecuanii din urmá in pribegie $i uneltiri5. Grec poate, urmat de unGrec neindoielnic, Eftimie pare a deschide calea unei influentenoun, care va fi cercetatn in curind.

Tara-Romnneascd n'are mdcar $coala de caligrafie cu carese poate mindri Moldova. Pe material mai ieften $i inteoformá mai u$oarä, pisarii intrebuinteazä acelasi fel de slováca si innainta$ii bor. inferioritatea ei in culturn se pástreazdin decadentä, dupa ce ea se vädise in strälucire.

i

10. iNCEPUTURi DE SCHIERE ROMÁNENSCrk iN PRINCIDATE.

Dar in därirnIturile vechii culturi incolteste $i pe acestpnmint al Domnilor, ca $i in Ardeal, cartea noun. romäneascä.Se vad mid' innoirI $i indrázneli, inceputuri pe care le aduceintdig numai nevoia, pipniell stingace in directia drumului noti,pe care se va merge apoi in lumina deplind; incercärf carenu izbutesc, dar vor fi urmate de altele invingAtoare.

in ceia ce priveste intniii cnrtile, e drept cn tipäriturileromäne$ti ale lui Coresi s'aii gäsit in Ardeal sati in pártileungure$ti, iar dincoace numai la cite o intinastire de lingägranitä, cum e Ciolanul, unde ele ag putut fi aduse de uncälugär venit de dincolo. Dar ele nu erag oprite cu des5.-

1 Melchisedek, in An. Ac. Row , III, pp 42-3, duph.' Malisevschi, MeletiePrgas (ruseste).

2 Hurmuzaki, HP, pp. 287-8, n° =Mt: numele episcopilor de Rinanicsi Buiaiii lipsesc. Cf. vol XI, p. 359, n0 DLXIX. Cel d'intäiii va fi lost Inea.Efrern. V. Studl ;vs doc., V, p, 433, nota I.

3 Hurmuzaki, Ill', P. 330. Iar lipsesc eplscopiI.4 Hurmuzaki, XI, p. 205. Cf. ibid., p. 50, n° CVIII ; pp. 52-3, n° CM.5 Studa ;3'1 doc., IV, tabla.

www.dacoromanica.ro

iNCEPUTURI DE SCRIERE 11011ÄNEASC.I CVII

virsire. Pänd si un Domn ca Petru Schiopul, care nu inte-legea slavoneste si totusi void sd stie si el ce scrie in cdr-tile sfinte, se ldsd adus sd. cumpere Psaltirea-si cea din 1570si cea din 1577- si Praxiul. Dupd moartea lui, la Bozen,in Tirol (1594), se gdsird, intre atitea si atitea lucruri de po-doabd rdsäriteand, si niste cdrti, pe care archiducele Maximi-lian le ceni pentru dinsul ca pe niste lucruri ciudate ; intreele se inseamnd : go carte in folio, acoperitd de aclaz rosu,Psaltirea lui David, intoarsd din slavoneste in romdneste;o carte in 4'0, acoperitd cu aclaz cu flori: Faptele Apostoli-lor ; o carte in 4°, legatä in piele albasträ : Psaltirea lufDavid» .

Lista cdrOlor romdnesti din mostenirea lui Petru-Vodá maicuprinde insd cloud numere : go carte in 4t0, legatd in taftd.albastrá : Rugdciunile Maicil Domnului, si o carte in 4`°, le-gatá cu piele galbend : gChipul cum trebuie sd se poartecineva cu domnii marID »2.

Deci se vede ch.', pentru folosul luf Stefan-Vodd copilul,cineva, poate chiar gdascdlul» Teodosie, a primit sarcina dea preface pe romdneste Sfaturile lui Neagoe-Vodä cdtre fiulsäti: titlul va fi fiind acela al capitolului ginvdtdtura lui NeagoieVoevod cdtre iubitul säil cocon si cdtre alff Domni cumin ce chip vor cinsti pre boieri». Cit priveste cealaltd carte,ea trebuie sd fie iardsf un manuscript, asemenea cu acela pecare popa Grigore din Mähaciti l-a copiat in : gCuvänt deimblare pre la munci : Sfrd_Inta Maria vria sd vadzd cum semuncescu rodulü crestinescu» in Iad3.

Pe acelas1 timp se fägdduiserd literaturii romdnesti lucrdricare nu i s'ati mai dat. Sfauit de Postelnicul sail Bartolo-meiü Bruti, Petru Schiopul cutezase a intra in legdturd cuIesuitil cari lucraü pentru credinta catolicd, din Galicia, unde

1 Hurmuzaki, XI, p. 555 ; cf. p. 557. Intr'adevdr, cea d'intdifi Psalhre emai mare deck a doua.

2 Ibid. c Gebet unser lieben Frauen si cManiera, wie man Mk grossenPotentaten tractieren soil,.

3 Hasded, Cuvente den bittritn, II, p. 312 si urm.

www.dacoromanica.ro

CYHI VEACUL AL XVI-LEA

aveaa la Lemberg un colegiu ; se merse atit de departe, in-cit Domnul si Mitropolitul säti, Gheorghe Movilä, af aruiafraV aveaü cele mar marl' simpatii pentru Polonr, scriserä laRoma, inchinind tara cältre Papa ; si unul si altul plänuiseräo cdidtorie la cpragul Apostolilor31. Dusmanii lui Vlädica Gheor-ghe, fostul Mitropolit Anastase si un fost episcop de Roman, nuuitarä sá scrie si el" apärätorulul firesc al Crestinätätil co-plesite de Turd 2 Doritorif de Domnie, cari rätdciati asa demult prin Europa, se indreptaii la rindul lor cdtre SfintulPärinte 3.

Atund nunciul din Polonia fäcu, in 1589, planul de a daRominilor cärtf prin care s'ar introduce calendarul cel noü,care fusese abia hotärit de Papa Grigore al XIII-lea : cAr fibine si aceia, sá se tipäreascä niste calendare t mineie inromäneste dupä calendariul indreptat, si sá se rä'spindeascdin popor 4 Tiparul era sä se facä, färä indoialä, in Polonia.Dar acest gind, care ar fi adus pentru noi incä un cistig li-terar, nu fu indeplinit nici-odatä. i totusi, dacd ar fi rdzbätutin adevär catolicismul printre Rominf, el nu s'ar fi pututsluji decit intr'o micä mäsurä de limba latinä, neinteleasä, ciar fi trebuit sá facd un loc larg limbil poporului. Nu trebuiesä se uite cä, in Ungaria chiar, se räspunse din partea ca-tolicilor la I3ibliile calvine prin marea Biblie catolicä, apärutdla inceputul veacului al XVII-lea5.

1 Hunnuzlki, XI, pp. Lx.n-vt.2 Pretendeng domnepT, p. 242. - Grigore poartá titlul de cepiscopus episco-

patus Romanchae.. ApoI vin cuvintele : «et in omnibus praepositus omniummonasteriorum et totius Consdil terrarum Moldaviae. , Hurmuzaki, 1III, p. 125.Acest titlu nu trebuia pus In legIturä cu acele ale cutärul Vlädicä ardelean,fost i pe la nol -Melchisedek, Chron. Romanuluì, I, p. 224 De fapt, nicInu e un titlu. Scrisoarea e tradusä, i râü tradusá din románeste, i aid erade sigur, dupä numele pretendentulul si al celor dol prelatl esi totl egu-menil mänästirilor si tot Sfatul tera Moldovei.. - Grigore trebuie sl fitorit dupä Eustatie i innainte de Agafton, intre 1579 0 1584, deci ; cf. re-gestele de la sfirsitul vol. XL din Hurmuzaki.

3 Ibid., passim.4 Hurmuzaki, XI, p. LXIV.

5 Kont, I. c., p. 87.

D .

ps-

l

www.dacoromanica.ro

iNCEPUTURi DE SCRIERE ROMÄNEASOX CIX

Limba romäneascd incepu sä pätrundd pe acest timp si inscrierea documentelor.

Innainte de iesirea tipäriturilor ardelene, sint rare casurileclod ea se intrebuinteazä. Asa, se pare cä in romäneste s'arfi fäcut ciorna unui jurdmint al lui *tefan-cel-Mare cätre Po-lonI '-. Pe dosul unui act al lui Neagoe Basarab, datat 9 Maid1519, o mind contemporand a insemnatc Ghimpeanif, aceastdcarte», adecd «aceastä carte priveste satul Ghimpeni 22,Peste doi anT s'a scris rdvasul de boier muntean pe care1-am reprodus mai innainte 3. Glose romdnesti, iardsi con-temporane, sint adause la un document al lui Mircea Cio-banul 4.

Se vor mai fi fäcut si alte glose, alte insemndri pe dosuldocumentelor : se va fi trimes $ i altd datä cite o scrisoareromäneascd unui sträin, din partea cuiva care -nu-I cunostealimba $ i nu voià sd scrie slavoneste pentru ca un al treileasä nu afle stirile foarte tainice pe care le trimetea ; multeacte politice vor fi fost asternute intdid in romäneste si pre-fäcute numai dupá acest izvod in slavoneste sad latineste.Scrisorile lui Petru Rares care regele Polonie poartä inti-pdrit in sintaxa lor caracterul romänesc si, dacd se poate caele sd fi fost dictate pisarului, se poate iardsI sg i se fi datacestuia insemndrI sedse din partea stäpinului säti 5.

Greutatea cea mare pänd la jumdtatea veacului al XVI-leaera lipsa unel ortografif, unei stiinte a despärtiriI si scrierifcuvintelor. Publicatiile lui Coresi dddurä aceastd ortografie,rdspindirä normele trebuitoare pentru a scrie romäneste bine$ i inteles. Indatä deci scrisoarea in limba noastrd bud un maiputernic avint.

1 cHec inscripcioc., se spune pe V" actulul latin, cex valackico in latinumversa est, sed rex ruthenica lingua scriptam accept. ; Leman, I. c., Il, p.337 ; cf. brosura mea Dauer cantering Socec, 1898, pp. 107-8.

2 Istoriile Domnilor pri-Romaneft de Constantin apitanul Filipesculed. lorga, Bucuresti, Socec, 1900, P. 49, nota 4.

3 V. p. Xxxvi.4 Convorbirr literare pe 1900, p. 332.5 V. Hurmuzaki, III si SupI. II, vol. I.

www.dacoromanica.ro

CX. VEACUL AL XVI-LEA

Cancelariile domnesti pdstreazd incd, pänd la 1600, cu unfel de respect religios, vechea datind a limbii de Stat slavone.Dar romdneasca apare in mai multe feluri de hirtii, care nuintdriail pdminturi, care nu erag menite sci fie multd vreme,dar dintre care unele primiail si pecetea domneascd, md-car pe cea de inel, dacd nu pecetea mare sail cea micá aterii.

intdiii, atitia oameni din sate, cu mai putind stiintd de carte,furd foarte bucurosi cd pot sail' insemne invoielile pe vre-unpetec de hirtie proastd, cu o cerneald stearsd, indoitá cuapd, Med.' sd meargd la cel mai apropiat tirg sail oras in cdutarea unui diac de slavoneste ; acorn popa, feciorul popelputeati sd scrie si ei dupd spusa partilor ce se intelegeaüintre ele si care de multe ori vor fi fost deosebit de bucu-roase ed.' pricep si ele ce a pus in slove logofdtul. Avem ast-fel zapise terdnesti, adecd zapise acute la tall, fie si pentruboierinasi, din Moldova de jos - Tinuturile Tecuchl, Roman,Bacdti -, din judetele de munte, vecine cu Ardealul, ale Tern%Románesti ; astfel, din Dimbovita, Muscel, Prahova, din Vilcea'.Cele mai vechi sint dintre anii 1570 si 1580. Scriitorif seferesc de obiceiii sd-si insemne numele pe acte care nu puteagsluji pentru lauda lor.

Se intimpla iardsi cá unii dregdtori, cari aveail puterea dea da mdsturie pentru a se face pe urmd hrisov domnesc petemeiul adeverintii lor, n'avead la indämind scriitori invd-tati. EI märturisiail atunci, cu umilintá si fárd voie, pe romd-neste. Asa se intimpld cu pircdlabul de Tirgu Jig - Tirgu-Jiul sat trdind pe lingd a tirgul» cel adevdrat, - cu insusiVornicul-cel-Mare al Terii-de-jos din Moldova, Bucium 2. inunele tirguri mai mici s'a simtit indatd nevoia de a se pd.-räsi limba slavond pentru märturiI: asa s'a intimplat cuAgiudul3 ; alt tlrg din acest Tinut locuit in parte de Unguri,Trotusul, ii mersese innainte in aceastä privintd, cdci avem

1 Hasdeil, Cuvente den biltrani, I, pp. 25-6, 28-9, 62-4, 66-7, 71-2, So,

roo-I ; Hurmuzaki, XI, p. 197, nota 5.2 Cuvente den &Want, I, pp. 51, 56-8.3 V. Studd p doe., V, p. 7 p urm.

www.dacoromanica.ro

iNCEPUTURI DE SCRIERE ROMINEASCA.

un act de märturie trotusean, datat incd din 1591 1 Boierlinsärcinatl de Domn, in Tara-Romäneascd, sd aleagit mosidisputate, - asemenea boierl se chemaa adeveritori-, sailjurtort, cari eraii adusi de una din pärtile ce se aflail injudecatä, inseamnd hotarele adevärate sati aratä ceia ce still,tot in rornäneste 2.

Cit de puternic era valul curentului romänesc care veniasá umple golul läsat de peirea limbii slavone, aratá faptul ea'si in anumite mändstiri muntene se fac zapise pe limba terif.Egumenul Eftirnie din Bistrita olteand, care fusese odatä oscoald de slavoneste, scrie in graiul poporului un zapis, incare märturiseste pentru niste ostenelI ale sale, la 1573, «inzilele lul Alexandru-Vodä» ; o märturie hotarnicd privitoaresi la mándstirea Vieros e scrisä tot romäneste ; o danie careaceias1 mändstire Bistrita, danie venind, in 1599, de la nisteboierinasi, are acelasI caracter ; in sfirsit, un Sucevean caredä un Tigan episcopuluI de Roman Agafton, la 1597, credecd nu trebuie sä se mai indrepte la un orn invätat, atundclod insusi e in stare sä aräte romäneste ce a hotdrit 3.

Petru Schiopul, care era un bätrin foarte ingrijit de banul säti,cu pazá mare la cheltuiala luI, cácI nu-I pläcea O. stoarcd preamult tara, isI face in romäneste -o romäneascl de toatáciudätenia, cu cite-o vocald, un i, un u, furisatä adeseaintre cloud consoane care in graiul obisnuit se ating : sichirispentru scris, Peturu in loc de Petru -, isI face deci in ro-mäneste toate socotelile cu gelepiI si boierii ; el pune sä i seinfätiseze in singura limbä pe care o intelegea si el, un «ca-tastih de cisle adecä de venituri ale VistierieI 4. El alcä-tuieste tot astfel insemnarea averii pe care o strinsese Ind-nästirii sale Galata : «catastih de la manastire de la Galata,sä se stie de vesmintele besereceh, etc.5. Actul de cdsätorie

1 Arch. istorzc'd, 11, p. 105.2 Cuvente den biltranr, I, p. 38 , Studd fi doc., V, pp. 291-2, no 13.3 Cuvente den bdtritnr, I, pp. 22-3, 38, 76-7, 89.4 flurrnuzaki, XI, pp. 219-20, 232-3 ; Documente îlz mare parte romaneftr.

etc , 'in An Ac. Rom., XX, p. 455.' Cuvente den Li-di-ant, I, 13. 192 Si urm.

Cx1

www.dacoromanica.ro

CXII VEACUL AL XVI LEA

tdinuitä cu roaba Irina, mama fiului OA Stefan-Vodd, aceastäneobisnuitd märturie, se infali$eazä tot in romäneste, $i scrii-torul, nedibaciul scriitor e iard$1 Voevodul insusI 1.

Cind Petru pdräsi Moldova unde nu mai void sd creasedbirul pentru a multdmi nestinsa sete de argint a Turcilor,el urmâ obiceiul sda de a-$1 scrie insemndrile, de a-$í con-cepe actele in limba neamulul sda. Avem astfel de la dinsul,pdstrate printr'o intimplare fericitd, lista locurilor pe undea trecut in drumul sdil de pribegie fard intors2, nota desprecheltuielile ce a fdeut cu un drum de la Bozen la Innsbruckpentru un proces cu ni$te Ragusani ce-I fusese vrdjma$T 3 ;avem apoI conceptul uneI plingeri cdtre archiducele Ferdinand,guvernator al Tirolului 4, o procurd data' luI Anton Bruni,in procesul pomenit 5, un inventariii al averil finlui sdri te-fan 6 $i tidule din testamentul sal) din urmd, redactat in 15947.

Pe lingd multe scrisori grecestI - nza-una insci slavonci-Petru primi in surgunul sai, in care se prinsese de bunä voie,scrisori romäne$ti cu $tirI despre mersul la Poartd al afa-cerilor sale, - scrisorI dintre care ni s'a pdstrat una scrisálimpede, in caractere frumoase $i cu o bund ortografie 8, Totin romäne$te II venird, ales caligrafiate, dzvoadele márturiiloroin procesul sdri cu Ragusanii ; ele eran date in numele luILuca Stroici, ale lui Ieremia si Simion Movild, a treI Greei $1al Polonului Dzierzek, vechiù oaspe si bund cuno$tintd. a %e-rilor noastre ; scriitorul, care dd.' un model de litere cirilicefine, innainte de scrierea polond, e Luca Stroici insu$19.

1 Hurrauzaki, XI, p. 218, n° CCCLI.2 ibid., pp, 219-20.3 Documentele citate, pp. 443-2, 447.4 Ibid., pp. 443-5. 0 scrisoare ckre acelasI ni s'a pästrat nuraal Inteo tra-

ducere latiná cu totul strävezie, prin barbaria eI desävIrsitä, In ceia ce pri-veste sintaxa romäneascä primitIvä. ; Hurmuzaki, XI, P. 278 $ i urm.

5 Hurmuzaki, XI, pp- 342-3, n° Cce0xLI.6 ibid, p. 395 si urm.7 Ibui., p. 443, n° DLXXXIII i Documentele citate, P. 446.8 Hurmuzaki, XI, pp. 349-50 , n° CCCCLXXXIII.9 ibid., p. 317 0 urm. Cf. cc facsimilele unel scrisorl slavone a lul Luca,

in Hurmuzaki, Sup/. II, vol. I, I), 459.

www.dacoromanica.ro

INCEPITTURT DE SCRIERE ROMANEASCA CXIII

Numele adevärat al lui Luca StroicI era Lupu ; familia sae, de sigur, aceia0 cu a boierilor Stravici din veacul alXV-lea. Lupu era pe la inceputul anulu 1580, supt Iancu-Vodä Sasul, numal. Sulger, iar fratele s.ü Simion imbräcanumai caftanul, tot a.a de modest, de Cdminar1; indatä,Iancu fäcu din Luca Marele-Logofät al MoldoveI 2. El invä-tase carte polond prefäcuse si numele in acela, maicrestinesc, de Luca ; de la dascälii sal din Polonia invgaseel a scrie romäneste cu litere latine, precum a fäcut in Ta-Idi nostru pe care l-a trimes unuí cunoscut din acea lará 3 ;de la dînsii deprinsese mqtesugul de a se iscäli printr'o ar-tisticd ingrämädire i impleticire de slove, care punea inmierare pe oamenii din vremea sa indemna sä se ieadupä dinsul 4. Avem dovezi cä pe atund i alfd decit copiiide boierl mergeati sä invete in orasele polone vecine -Lembergul, de pildd5. Dintre frunta0I MokloveI de pe aceSttimp, par a se fi adäpat de la acelasi izvor de stiin0i-scoala Stavropighiei ortodoxe din Lemberg - fratir

Ieremia si Simion, cari aü avut totdeauna o mareaplecare cdtre veciniI lor de peste Nistru iscälesc scri-sorile in litere vddit inriurite de cele polone. Mal tinär de-cit Luca, Grigore, fiul bdtrinului Nistor Ureche, care, el,nu pare sä, fi stiut deck romänqte6, stätea pe atund incä.

Regestele la vol. Xl din coleqia Hurmuzaki, p. 8972 Gaster, Chrestomatm, I, p. 39. Brosura Hasded despre Luca Stroici -

ucurestl, 1864, in 16 unde s'a reprodus acest interesant monument orto-grafic, dupi. o culegere de legi polone, nu mai e, aproape, In Intrebuinare.Acest Taal nostru sarndnd foarte bine In partea sa d'intdid cu acela din tipd-riturile luI Coresi, pe care, ded, Stroici le cunostea $ i le avea la Ina:Mind.El are alte asdmdnäri cu Un altul care s'a tipdrit cu cincl anl Innainte Intr'ocoleqie germand ; v. §dineanu, Istorta filolopeY romîne, ed. a z-a, Bucureti,1898, p. 14.

a Hurmuzaki, XI, p. XLIV.4 Asa ad fdcut Nestor Ureche i Anastasie Crimea Mitropolitul : pentru cel

d'intdid, v. Arch. Statului, Neaml, IV, 300 , pentru cellalt, I. Bogdan, In An..de. Rom., XI, p. 22.

5 1st, lit. rom. 'in see. al XVIThea, 1, cap. I.6 0 ldmurire a luI in aceastd. linabd, In Hurmuzaki, XI, p. 233, u0. CCCLVIII.

71304. Vol. VII. VIII

si-I

t

Mo-

vilesti,ei-si

dilut-,

www.dacoromanica.ro

CXIV VEACUL AL XVILEA

innaintea dascdfilor polonI. Melentie Balica, un cumnat alMovilestilor, pe a cdrora sord. Scheauca o tinea in cdsätorie,era si el printre cunoscätorii si pretuitorii Regatului vecin,unde merge odatä hi solie impreund cu Stroici.

Prin acestI oameni cartea polond, deci cartea latinä, a. pd-truns in Moldova, clupd ce de mult incd, supt Läpusneni, pd-trunsese moda polond, iar supt Ioan-Vodä cel Cumplit veniserdCazacii prädalnici al Polonid, cu earl se frdmintâ, in toatäDomnia lui, Petru Schiopul. Dar intre directiile culturiI po-lone de la sfirsitul veacului al XVPea era si aceia care duceala o larga: impärtäsire a limbii poporului in viata de Stat,si Ungurii din Ardeal se supuneaü de altminteri si ei ace-luiasi impuls. Astfel, din imitatia vecinilor, din nevoile pri-begiei, in care lipsesc, fireste, diacii de slavoneste, si adeseaoff si tälmacii, se rdspindi in lumea dregätorilor si boierilorMoldovel obiceiul fericit de a scrie romäneste. Pentru dinsii,deocamdatä, apoi si pentru cancelaria Voevodulul.

Tara-Romäneascd, rätnasä in urtnä si in ceia ce privestecultura, urmh de departe, si mai mult din motivul nestiintilde slavoneste, aceastd miscare.

Supt aceste semne ale viitorului se inchide veacul al XVPea,

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III

LITERATURA RELIGIOASÄ IN VEACUL AL XVII4ea.

1. CULTURA SLAVONÄ LA ÎNCEPUTUL VEACULUI AL XVII-LEA.

Dupd i600, anul care a väzut pe MihaI Viteazul in Tara-Romäneascl, in Ardeal O. in Moldova, urmeazà: peste treizedde anI de frAmintärI politice sterpe; DomnI vin de la Po loni,de la Turd, de la ArdeleniI unguri chiar ; ei se luptä unulimpotriva altuia, se sapä unul pe altul, se inlocuiesc unul pealtul. Dintre dinOI ati mai multä statornicie : Radu Serban,leremia MovilA, Constantin Movilä, fiul lui Ieremia, i RaduMihnea.

Mihai ins4f trebuie sä fi vorbit grecqte, i el stia i

ceva turcete; slavona i limbile Apusulta i-ati rämas insätotdeauna necunoscute. Ca Domn, el are pisati bunI §i

dä frumoase hrisoave in vechea limbä de Stat, dar insem-närile pe care le face, sint in romänete, ca §i ale lui PetruSchiopul ; mina cuceritoruhil asterne liniI suptirf, care se des-f4urä ascutit, colturat, nervost ; cit despre limbA, ea e re-produsä stirgaciti, §i in aa chip, incit se vede bine cA Mihai-Vodä n'avea tlintä despre lucrárile popei Coresi i ale to-var4ilor luI2. Catastifele ce se scriti pentru dinsul, insemnind

1 Rev. p. ist., arch. fi filologie, IV, p. 543.2 Insemnarea citatfi a lui Mihal a fost falti cetitä de totY; ea trebuie sh se

Inleag.5. ast-fel : (do Mihail Voevoda datámu eti 6111iltel al[e] loru di mo-siia si al[e] mele dfi s'a däscu[m]paratil dá la min[e] satul Sulariu, si m'a clatüas. &Loco lnii Bálgradu ; blastämatu si procletii s'al fie dg. 318 ot[e]1ii si demink] ceana va sparcea pomana ; aminz ; alte asemenea note, In Studgt pdoe , IV , p. i si urm.

www.dacoromanica.ro

CXVI VEACUL AL XVIPLEA

veniturf sag daniI in tara, lu.atä cu sabia, a ArdealuluI, se-

alcatuiesc in romane$tel. Corespondenta sa secretä cinvad.-turi.» sag instructii catre solif säI la impärat, la regele Po-loniel, scrisorile cdtre acestl soli - toate acte care nu tre-buiag sd treacd supt all ochI decit al Trime$ilor planurilede traspunsuriv care suveranif sträinl 2 sint in aceia$i limba;in romäneste se scrie, de chiar mina lui Mihai, care face aidsilinY spre caligrafie, o creditivä pentru solul trimes in 1598la Imperiali 3. DregatoriI sal din Ardeal $1 din Moldova, Or-calablI de cetati, $i intre ei insu$1 Hatmanul Udrea, pircälabla Suceava, dag Sa$ilor chitante romänesti, al caror cuprinsit intelegeag astfel si ace$tia 4. Dregatorif din Maramure$ dinfamilia Pogan, vechig neam din partea loculuI, fac rdvaseromäne$ti catre cetatea säseasca vecinä a Bistritei inca de petimpul chid Ungurii stdpiniag tam, - incä din 1594 5. Mariboieff pdstreazä obiceiul de a scrie in limba lor ; astfel Bar-novschi Päharnicul, Hatmanul Dima 6 ; Vornicul Orä$ obisnu-ieste a da si porund in aceastä limbä 7. DregatorlI din Cim-pulungul moldovenesc scriú care Sa$il din Bistrita romanesteincä din vremea lui Stefan Rdzvan (1595) 8. in sfir$it, avem

o tinguire de rob moldovean cdzut in inchisoarea ardeleand 9:ea nu poate fi decit din anul 1600.

Nu trebuie sä uitäm nicf aceia cä atit fratif Buze$tT, &it $iMihaI insu$1 ati pus sä li se insemne in romäne$te povestirea

Documente 'in mare parte romdnefti"; pp. 464-9 ; Studi 0i doc., IV,pp. 2-3.

2 Documente, II, passim.3 D. A. Sturdza, in An. Al% Rom., VIII, anexa: cRogu MärteI Tale sä

crez1 pre omul nostru, pre Gligorie Postealnicul, de ce va4 Chitana pIrcälabilor de Fägäras, In Doc. Bistrifer, T, PP. 3-4, n° vi , aIldrea, ibid., pp. 4-5, no vm; a celul din Sighisoara, In Stud n dot.,

IV, p. 6, n° vill ; tot asa face Vtstierul Bärcan ; Doc, in mare parte rom.,P. 491.

5 Doc. .Bistrije, I, pp. I-2, n0 ; p. 2, n° In ; p. 24, no XXXI6 Ibid., pp. 5-6, n° x.; pp. II-2, no my.7 Doc. in mare parte ram° p. 492.8 Doc. Bistri,ter, I, p. 2 si urm.9 Ibid., pp. 6-7, n°

:

-,

$i

'

grain.

lui

ii

xi.

www.dacoromanica.ro

CULTURA SLAVONÄ CXVII

vitejlilor sävir$ite : un fragment din Cronica lui Mihai pentruann. 1599-600 s'a pdstrat in ruseste 2 ; partea pänä la 1597se infAtiseaz d. inteo prelucrare latinä contemporanä 3.

Radu *erban era un simplu boier de tard, care invätasenumai a-$i scrie numele cu o frumusetä deosebitä, in midilitere fine ; altä limbd decit romäne$te nu $tia, $i testamentul

scris in Viena, pe cind era pribeag, la 28 Februar 16204,e aledtuit in aceastä limbd, fiind astfel al doilea testamentromänesc al until Domn romin. Dacd hirtille sale ar fi fostoprite, ca ale lui Petru *chiopul, de Cirmuirea austriacd, inloc sá treacd in minile fetelor lui, am ,putea pomeni incdun numär de rävase si insemndri romäne$ti la inceputulveacului al XVIPea. 0 lungä scrisoare pe care o Indreaptäcare dinsul boierif munteni nemultdmitl cu stäpinirea urma-suliff säti Radu Mihnea, a ajuns insd pänä la noi, $i prin du-iosia si puterea de care e intipäritä, ea se cuvine a fi pome-nitä printre cele mai frumoase pagini ce s'ad scris in romd-ne$te6. 0 altd scrisoare, indreptatä impotriva luI Radu deboierii din partida turceased, a scdpat $i ea de nimicire6, peeind o a trela ni se infdti$eazd numaT in tälmäcire nemteascA7.Pe cea de-a doua se aflä $i iscdlitura Mitropolitului Eftimie.

De la Movilesti in Moldova n'avem nici un rind scris ro-mäneste, afard de cuvintele : .xa$ea sä fie», pe care tinärulConstantin-Vodä le inseamnd pe un document slavon8. EIdat toate silinile sd. pdstreze traditiile cärturäre$ti ale trecutula

in sfirsit, Radu Mihnea, fiul lui Mihnea-Vodd, era un fostscolar al dascalilor din Venetia, avea cunostinti de latine$tesi de greceste, i trebuia sä aparä contemporanilor sdI dinMoldova $1 din Tara-Romäneascä, unde a dorm-fit pe rind,

V 1st. lit rom. is?: sec. al X Val-lea, II, Excursul IL2 Ghenadie Enkeanu, Din istoria bisericeasai a Romînilor, Bucure5tI,

1883, p. 144 5i urm.De Baltazar Walter ; Papiu, Tesaur, I, no 3

4 Socotelile Sibiiulur, In An. Ac. Rom., XXI, pp. 290-1.5 Cony. hterare pe 1900, p. 270 5i urm.6 V. Hurmuzaki, IV', pp. 405-6, no CCCXLVIII.7 Ibid., pp. 347-8, no CCX0IV.8 Simla' 3s: doc.. V, p. 1, no 53.

1

sail,

$i-aii

1

4

www.dacoromanica.ro

CXVIH VEACUL AL XVII-LEA

si destul de multd vreme, ca un mare invätat 1; stia pänd.$i turce$te, $i pricepea limba literarä a Turcilor, a arei basäe, precum se $tie, araba 2 El tinu la Curtea sa pe un Mate,Mitropolitul Mirelor, poet $i cronicar, pe un Ieroteiü Mitro-polit de Monembasia, care a compilat un cronograf in carevorbia cu laude $1 de neamul lui Radu-Vodd. El va fi schim-bat scrisorl cu Meletie Pigas 3, a poftit pe Chirfl Lukaris, Pa-triarchul Alexandria, sä vie la Tirgoviste spre a predich bo-ierilor munteni 4. Cdsätorit cu o Greacd, Arghira, bun prietenal Grecilor din Constantinopol, in lumea cdrora a cäutat $i osotie fiului säti Alexandru Coconul 5, pdrinte al unuf al doileafid cu numele de Nicolachi si al unuI al treilea care fu pri-vit, cu dreptate, ca Grec : Mihnea al III-lea, avind lingd elca satuitor pe Grecul Vevelli din Creta 6 $1 pe cumnatulsdd Levantinul Bartolomeiä Minetti 7, el pare cd intrupeazáin sine un non curent de cárturdrie sträinä neamuluI nostru :curentul grecesc. in acela$i timp cu dinsul $1 cu fiul sâügrecisat Alexandru-Vodd, stäpIneste. apoi Alexandru Ilia$,care fusese crescut in Räsdrit, unde träise o mare parte dinviata sa tatäl säd, Hie Ldpusneanu 8 : mamd-sa trebuie sä fifost o Greacd, sotia sa, Elena, era fata lui Joan Catargiu Ba-nul, alt Grec ; in Moldova $i in TaraRomäneascä el veni incun-jurat de Greci, in potriva cdsora Muntenil fäcurä o rds-coald 9.

Unele incercari de a grecisa Biserica se observä pe acesttimp : la plecarea lui Eftimie locul de Mitropolit ti iea Luca

V. Ist. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, I, p. 28.2 Bid.3 V. scrisoarea acestuia &Are Mihnea-Voda, tatäl 1111 Radu. tiplritä de Le-

grand In colecOa scrisorilor luI Pigas, 1902, pp. 106-7.4 ibid., pp. 28-9.5 Acesta luá pe fata gealepulut Scarlati ; v. Socotelde Braiovului, In An.

Ac. Rom., XXI, 13. 168.6 y. Studd fi doc., IV, Prefala.7 Soc. Brafovulur, 1. c., p. 161.8 V. mal sus.9 V . Stud:r ,ri doc , IV, tabla.

1

www.dacoromanica.ro

CULTURA SLAVONA CXIX

de Buzäù, un Cipriot invätat 1 ; MateI al Mirelor cdpätäegumenia la Dealul. Mändstirea Sf. Sava din Iasi, care aveala 1625, supt Radu Mihnea, cind fu reinnoitä de loan Pos-telnicul, nepotul lui Scarlati, un egumen grec, din Cipru 2,era inchinatä incg de Petru Schiopul unei mändstiff rdsäri-tene, care-si clädise mitocul pe un loc dAruit de acest Domn 3.Aicr inchinarea venia de la sine : cládirea cea nouä era amänästira räsaritene, precum orice ctitor avea drepturile saleasupra ctitoriei ce innältase. indatä se vede insä o mändstirenouä a cärei desvoltare e asiguratä de la inceput de cätrectitor prin supunerea, inchinarea ei la un Loc Sfint din RA-sdrit : Nestor Ureche si sotia sa Mitrofana 4 fäcurä sä se zi-deascä, in apropierea mänästirif vechi a Neamtului, lingä unrîú secat, un noü lácas de viatä cälugäreascä ; el era gatala I' Octombre 1604, cind Nestor, Mitrofana si coplif lorVasile, Grigore, Nastasia si Maria if däruiesc mosiile Tär-pestif, Giurgestii si Giulestif, aceasta din urm A. fiind datä side Ioan Mogildea Vornicul de Poartä ; la 15 April urmätor,Domnul de atunci, Ieremia Movilä, intäreste stäpinirea pesteaceste sate, precum si peste Ungheni, DrägusanT, Negrilesti,Topolita, Poiana lui Giolici, Petricanif 5i ScociuhaniI, venitede la evlavia aceluiasi intemeietor 5. Mänästirea lui Nistor

1 V. ht, lit. roni. 'In sec. al X VIII-lea. I, p. 28 ; cf. si Studa ir doc , VI,P. 465, no 58,

2 Melchisedek, Notile istorice ,rz archeologice, p 244-3 Arch. :storied, F, p. 127.4 Fata lui loan si a Marie): - Melchisedek, Noti/e 1st. SI arch , p. 14,

nota 2 sä nu fie acestia loan si Maria Movilä, pärintfi Movilestilor ? Asa s'arIlmuri lesne legâturile steinse dintre Nestor Ureche acest neam de bolerT,care ajunse de la 1595 o dinastie. Cf. tefait OrIsanu, Cronicara moldovenrdin sec. al XVH-lez, Bucuresfi, 1899, pp. 50-1.

5 Arch. Statulni, Neaml, IV 300 si Neamt, no 1257, donaOile luI Ureche:cea d'intäiä e tipäritá In Arch. ist., I', pp. 46-7, cu data fal0. de 7108, Inloc de 7113 , ibid., Neaml, IV 301 : Intärirea lui leremm-Vodä ; ibid., VI, 2 :acela,J Domn Intäreste, la 3 lulie 1604, schimbul fácut de Ureche cu mänäs-tires Galata, pentru a cäpäta satul Petricanil ; Neam/, no 1131 . leremiadä mänästirii douä mom irrapcKm : adouä sate ungurestIn, la 13 Aprili6o6, ibid., Neaml, IV , 4: nouäl cumpäräturä a lul Ureche, la 28 Iunie 161o.- Cf. Oräsanu, 1. c., pp. 50-4.

i

ibid.,

www.dacoromanica.ro

CXX VEACIII., AL XVII-LEA

Ureche nu primi un nume romänesc, ci pe acel grecesc deXiropotamul, care era $i al unef lavre din Atos ; Vorniculmoldovean insusi va fi fost acela care inchinâ clädirea samänästirii räsäritene, al caireI nume purta.

Peste doi ani de la sfintirea mändstirii Secul - cdci ap-fziceat'i toVi iXeropotamulub moldovenesc sc4ia LogofkuluIIoan Gole inchina mänästirea innältatä de acesta la Ia$T,

Golea, - pe care mai tärziti o refäcu numai Vasile Lupu, -catre altd lavrd a Muntelui Sfint, Vatopedul

Dar marele inchindtor de mänästiri romäne$ti a fost Radu-Vodä Grecitul, fiul Turcitului Mihnea. in Moldova, el a ali-pit fundatia cunchiuluip säti Petru chiopul, Galata - nurnitädupd o mahala tarigrädeand Sfintului Mormint din Ieru-salim, de care atirna $1 biserica Sfintului Sava din Ia$12.

and Radu drese $i impodobi mänästirea bucure$teand care-ipoartä numele Radu-Vodii, el socoti cá o asigurd inchinind-ola Atos, mänästirif Ivirului, unde se spune cd el ar fi petre-cut in copilärie ca sá invete bine carte greceascP. Mänäs-tirea Stäne$ti, a Buze$tilor, fu inchinatä pe aceiasi vreme, deGavril Movild, Scaunului patriarchal din Alexandria, spre aface pläcere oaspetelui pretuit care era patriarchul Chiri14.Cu acest act al lui Gavril-Vodä incepe inchinarea la LocurileSfinte a unor läca$uri, asupra cdrora. Domnul inchinätor n'aveanicl-un drept, intre altele $i fiindcd träiad urma$iI ctitorilor.

Dar toate aceste sträduinte, care se inteleg foarte binecind se ginde$te cineva la legdtura tot mai strinsd ce eraintre terile noastre $1 Constantinopolul Sultanilor, nu duseräla o mare izbindd a directief noud. Slavona decdzu neconte-nit, dar greceasca nu se arätä in stare sä-T iea locul, $1 ast-fel curentul romänesc putu sä se imputerniceascd, mdcar atitavreme cit cartea innaltä era läsatä in pärdsire, supt apäsareaunor imprejurdri grele.

Nimeni nu s'a gindit vre-cdatä, cum i$1: inchipuie atîiaMelchisedek, Chron. Romanulze, 1. p. 237.

2 Melchisedek, Notzfe, pp. 280-1 ; cf. Hurmuzaki, XI,3 Constantin Calpitanui, ed. Iorga, p. 107,4 StudIt p doc., V, p. 437, nota 1.

p. LXX, nota 5.

'II

-,

'.

-,

:

'

www.dacoromanica.ro

PATRUNDEREA LIMBII ROMÂNE§TI CXXI

buni patriotr, a cdror culturd $i judecatd nu std la acelagnivel cu sentimentele pe care le profeseazd, - nimenl nu s'aglndit deer sd facä din elineasca lui Radu Mihnea si lurAlexandru Ilia$, lui Chiril Lukaris $i lui Mate al Mire lor,a Catargiestilor si a Scarlatilor, limba Statulur. in Bisericd,aceastä limbd n'a pdtruns decit in acele pdrti unde, in urmaactulur de inchinare, egumenul $i o parte din cdlugdri ajun-serd a fi Greci, dar aceasta nu se intimplâ decit simtitormar tärzid si in foarte putine locuff.

Dimpotrivd, $i in viata de Stat, si in cartea bisericeascd, $i inputina carte mireand care se injgheba pe lingd aceasta, limbaterif capdtd un loc care e destul de mare in anumite timpurr.

2. PÁTRUNDEREA LEVIBII ROMINESTI IN VIATA DE

STAT SI IN BISERICk

in Moldova nu s'a vdzut nici-un act domnesc de daniesad judecatd scris in romdneste pind pe vremea lui StefanTom$a, adecd in al doilea deceniu al veaculu al XVIPea. inTara-Romdneascä, mar putin a§wzatei §i mar putin cultd decitPrincipatul vecin, se gdsesc un numdr de hrisoave de intd-rire pe care Simion Movild le &a' sprijinitorilor si slugilorsale in anir i6ox $i 1602 : ele sint scrise de diaci moldovenisail muntenr, inteo limbd deslu$it'd si frumoasd. Fd.rd indo-iald cd noul Voevod Shnion, care inlocuise din ii5oo Ina. peMihar Viteazal invins $i intelegea sd-i pdstreze mostenirea,dupd omorul din Cimpul Turder, n'avea o sldbiciune deose-bitä pentru limba poporulur sdd $i nu cduta sd facä o in-noire in scrierea documentelor ; dacd totu$i el nu vorbe$teslavone$te supusilor Domnier sale, aceasta e sd se atribuienesigurantei in care träia, vesnicei lui rätdciri printre räscu-lati sail isolärif lui inteo tail care nu voia O. stie de dinsul.Päcätosia si neträinicia stäpiniril lui Simion se väd deci siin aceste scumpe rinduri in limba noasträ.

Dacä P5 trascu, fiul lur Mihai Viteazul, face tot in romdneste oinLdrire cdtre un credincios al OA, alegerea graiului terii n'arealtä explicare deck strimtorarea tinärului Domn gonit, care

www.dacoromanica.ro

CXXII VEACUL AL XVIPLEA

nu gäsia lesne la Bra$ov, unde era, un cuviincios diac de slavo-ne$te '. Actul e o danie cätre biserica Sf. Nicolae din Schei, $lintre marturi se aflä $i popa Mihai, tälmäcitorul Cazaniel, $iun popd de Cernavoda, si popa din Zerneti $1 un grämätic,$i un duhovnic al familiei, Timoteiti, $1 doi gdascäll», Sava$i Vasile ; dar scriitorul e noul popd din Bra$ov, Neagoslav,care era de loc de la Tirgul-de-Floci, la gura IalomiteY,$i fusese chemat de Schei filed de pe la 1591 2.

La inceputul Domniei sale, $1 Radu Serban dä unele actein romäne$te 3, din acela$1 motiv ca $i innaintasul säti. andinsä el ajunge sä fie sigur de Domnie, Radu se intoarce ladatina slavonä, pe care n'o päräsise de bund vole. Neapäratcd Radu-Vodd Mihnea, ca un om invätat ce era, a cdutatO. dea hotäririlor sale cea mai corectd infätisare slavond cese putea. Dar de la dinsul, si din Tara-Romäneascd si din Mol-dova, avem destul de multe documente romänesti. Acte deacela$I fel pornesc de la toti urma$ii bor.

Ele nu sint insä alta decit porunci, in care nu poate fi.nimic solemn: porunci care vätavi, care pircálabi, cätre de-$ugubinari $i cdtre orase : scopul ce se intimpinä mai des evestirea unor scutiri de avere rnänästireascä sati episcopalä.Pdnä la restaurarea slavonismului supt Vasile Lupu $i MateiBasarab se pästrd deprinderea de a se scrie räpede, romä-neste, pe o bucäticd de hirtie obi$nuitä, intdritä cu peceteacea micd, astfel de in$tiintdrY care dregátorii mai mid, earlnicl nu $tian slavone$te.

Orinduielile Domnilor, mäsurile lor de reformd, trebuindsd fie intelese pe deplin $1 de cercuri foarte largi, nu se pot fin-brdca in haina tainicd a vechii limbi deStat. Astfel prin cuvinteromänesti se aflä hotärkile de indreptare luate de Miron Barnov-schi pentru viata mánästireascd $i imprejurärile de viatä la sate4.

i Papiu, Tesaur, I, pp. 385-7.2 V. Stinghe, o. c., p. 4. De la Pàtrascu mai avem Insemtiäri rorak'nesti

acute in locul pribegiei sale dm Germania; Hurmuzaki, VIII, p. 400.a Studir # doc., VI, 13. 460, no 31.4 V. A. Urechil, in An. At.. Rom., X, p. 25! si turn.; Arch. ist.; P, PP.

175-6, no 259.

www.dacoromanica.ro

PÄTRUNDEREA Luasri R0MANE5 IÍ CXXIII

Aläturi de asemenea acte romänesti, care pornesc din can-celaria domneascd, sint actele, mai intinse, mal interesante$i mai folositoare, care se primesc acolo. Acestea sint ra-poartele ispravmcilor lui Vodd, cari merg sä hotarniceasasi sä aleagg, in urma unel pirl, in toate colturile terii. S'ati publi-cat douä acte de acest fel, supt care e de o potriväiscälit Cdmä-rasul Seachil, dintr'o familie ungureasa, dar cdruia se vedefácea pIAcere sä-$I scrie märturiile de cercetare in romäne$te I.

Obiceiul de a se face testamentele in romäneste se pas-treazd. A fost vorba de al luI Radu Serban, redactat la Viena.Mama lui Mihai Viteazul, Teodora, in calugärie Teofana, puse,la 1602, pe «cälugärasul Gavriil logofát, de la schitulo Cozief

scrie románeste vointa cea de pe urnaä, $i el a indepli-nit aceastä sarcinä, läsindu-ni una din cele mai duioase pa-gini din scrisul nostru cel vechig 2.

inscriptiile de pe morminte se sapä in romäneste. Astfelse infätiseazd pisaniile lui Radu si Stroe Buzescu. Cite-va cu-vinte romänesti se cetesc, la mändstirea Dealul, pe piatra carea acoperit multd vreme capul despärtft de trunchiti al lui MihaiViteazul, si tot in romäneste fäcurä nepotif pomenirea mameilui Mihai pe lespedea ce se vede incä la Cozia 3.

«invätäturile» solilor vor fi fost scrise tot in limbaMal vrednic de luare aminte e faptul cá tratate chiar se in-cheie in romäneste cu vecini cari nu intelegeati lesne limbaslavonä. Astfel tratatul lui Radu Mihnea cu Bra$ovenif, carepoartä data de 1 2 Septembre 1612 4.

Iar märturiile ordsenest, zapisele de la tard nu vorbesc incurind altd

Hurmuzaki, XI, pp. 906-7 ; Arch. 1st.. 11, p 22. Cf. raportul fdeut la 18April 1612 de Mitropolitul Anastasia de Mitrofan episcopul de Roman si deMarele-Logofk Voico ; In Arch. Statulul, Neamt,no 2259 ; cf. n° 1258 ; Mel-c iisedek, Chron. Rom., I, pp. 240-1. V. si Cuvente den bdtriinY, 1, pp. 159-60.

2 Papiu, Tesaur, I, pp. 389-90 ; Aricescu, Revista Lf.'orica a archivelor.II, pp. 101-3 ; D. Onciul, In Convorbirr hterare pe 1901.

3 An Ac. Rom., seria I, X, p. 305 ; Shall si doc , IV, p. xx, notaGaster, Chrestomahe, I, p. 44, Do XV.

4 An. Ac. Rom., XXI, p. 170.5 V. si Cuvente den btitreint, 1, pp 130-1 ; cf. Sludzsi doc., VI, pp. 1 3-4, 11° xII.

cd-i

sd-I

Si

terii.

limbd 5.

'

t ;

www.dacoromanica.ro

CXXIV VEACUL AL XVII-LEA

Chiar in Bisericä, pe lingä destulä slavond, se intilneste simo it'd romäneascd.

incepind intäia cu Moldova, Agafton de Roman, retrasdupd 16o6 1 la mdnästirea Moldavita, scrie romäneste, dinacest adäpost al bdtrinetelor sale, Sasilor din Bistrita 2. Teo-dosie Barbovschi, episcopul de Radduti de pe aceastä vreme,era, cum stim, un cleric ale cäruI cunostintl se alcátuiaU maiales din buna cetire si scriere in romäneste : numit in locullui Mardarie, care fusese fäcut Mitropolit in 1595 3, si al luiAmfilohle, mort in 1598-9 4, el urmâ ca Mitropolit, intre 1604si 16o6 5, lui Gheorghe Movild, care muri tot asa de nein-vätat cum trdise, pe rind prieten al catolicilor si sprijinitoral ortodoxiei sträbune 6.

De la Teodosie n'a rämas nimic deck amintirea cresteriTpe care a dat-o lui Stefan fiul luf Petru Schiopul 7. El a fostsilk sä. päräseascd Scaunul sdii de archipästor, fiind invinuitcd a voit sä oträveascä in impärtäsenie inteo zi de Past pe

1 Melchisedek, Chron Romanulur, I, pp. 228-305 .Doc. Bistrifei, 1, P. 3, 00 V ; pp. 12-3, n° xv.3 Dup'al Nicanor - cf. Melchisedek, Chron. Romanulur, 1, pp 216-8 si

Studir ,s; doc., III, pp. 38-9 si nota 1 - st Mitrofan, ambit Mitropoliti al JulAron-Voca. Cf, Relainle cu Lembergul, I, pp. III-3 , Hurmuzaki, XI, p. 40n° LXXXIX. E Insi ciudat a Mardarie se mai iveste odatä. lit 1595, - Mel-chisedek, In An. Ac. Rom., HI, p. 28. Gheorghe Movilk Mitropolitul dedrept, era atunci pribeag,

4 Strad p dot , V1, pp. 609-I 0.5 La 21 August 1604, el era Ina la Rädäufi (Melchisedek, Chron. Roma-

nulur, I, p. 232) ; in Octombre din acelasl an, Gheorghe e Mitropolit(aceleasi NotVe, pp. 12-5) ; Ina de la 20 Ianuar 1606, gasim pe Teodosie caMitropolit (acelasl, Chron. Romanulur, I, p. 237). El era Mitropolit la moartealuT leremta Movilá, In ziva de To Julie st. n. 1606 (Melehisedek, In An. AcRom., VII, P. 260).

6 Melchisedek, in An. Ac . Rom , III, p. 28 si urm. Daa Melchisedek(An. Ac. Rom., VII, p. 258) a cetit bine data de 7107 pe o icoadal de laSucevita, Gheofghe Movilà s'ar fi retras la aceastá ranästire, unde el ar fi

fost decT prin 1608-9.7 V. mai sus, p. CIV ; pentru tin manuscript ce a diruit el SuceviteI, ctito-

ria Movilestilor, v. Melchisedek, in An. Ac Rom., VII, p. 261, no 1 1 ; cf sin0 12.

www.dacoromanica.ro

PATRUNDEREA LIMBII ROMÄNE5:rf CXX V

Domnul säti, Constantin-Vodä Movilä. ; aceastä stire o avemprintr'un raport venetian din 161o, dar se pare cä mazilireasi supunerea la chinurI a luI Teodosie s'ag intimplat innaintede aceasta, cácI hied de la 5 Februar 1609 o märturie edata de echir archiepiscop Anastasie Crimcovi, Mitropolitde Suceava si a toatd tara MoldoveI 1»

Anastasie Crimcovici sag, cum if zicea toatä lumea, «VIA-dica Crimea 2», e cel d'intäig cärturar care de la moartea lulTeofan incoace pästoreste Biserica Moldova Era un fecior deboier: tatail säg se chetna Joan Crimea, iar mamd-sa Cristina 3El pare sä fi fost rudd cu Stroicestli, cáci impreund cu LupuStroici si cu fiul acestuia Ionasco innältä el frumoasa clädirea mänästiril' Dragomirna, care rivalisa oarecum cu cealaltämänästire nouä. din Moldova, Sucevita Movilestilor, si maiales a innaintasultd sail Vlddica Gheorghe 4, i o intrecea prinaleasa ei frumusetä. La moartea, in 1608 sag 1609, a luiLupu Stroici, Anastasie era de fatä, impreunä cu Simion Vis-tiernicul, fratele bolnavului, cu Spätarul-cel-Mare Gheanghea,cu Vasile fiul lui Lupu si cu Toader Boul care avea o da-toile la Stroici si rugâ pe Mitropolit sä o aminteascd celufce avea atunci alte &duff decit al averilor de pe pä-mint 5.

Anastase iscäleste cu aceleasi adusäturf din condeig ca sicochetul caligraf Lupu sag Luca Stroia Caligraf era si el,Vlädica, si in manuscriptele pe care le avem de la el - daniicätre mänästirea sa a DragomirneI - dacä n'a scris textulchiar, el a adaos frumoase ilustratif, infälisindu-1 pe el insuO.,pe tefan-Vodä Tomsa, mai multe chipuri de sfintT si de in-

I Arch. StatuluY, Ma/it'', xxxvii, 7. Tot in 1609, in Septembre, el apare caMitropolit In notita 11111.11 manuscript (Melchisedek, In An. Ac. Ram., VII,

PP. 285-7).2 Asa st6. pe Vul actuluY citat3 Melchisedek, In An. Ac. Rom., VII, pp. 385-6; cf. Studir fi doc., VI, p.

6c.9, nota I.4 Melchisedek, I. c., pp. 289-91.5 Arch. StatuluI, Neal* xxxvii, 7.

www.dacoromanica.ro

CXXVI VEACUL AL XV1I-LEA

gerl, $i a pus insemndri, frumos scrise, la sfir$it, ca sd se$tie din rivna cuI ad venit ele la mändstire 7.

S'ar putea ca Anastasie sd fi fost cel d'intdid egumen deGalata2. Credincios fa.d. de Domnul sd, Petru-Vodd, el l-aintovdräsit in pribegia lui prin Apus, dupd ce de fatd si cudinsul s'a fdcut cdsdtoria tainicd a lui Petru cu DoamnaIrina3. La Tulln, in Austria, Anastasie e martur in cea

diatd a fugarului7. Dar el nu se mai gdse$te in alaiulpribeagului, si, pe de altd parte, Petru se plinge in 1594.cä i-a murit gun popd grec bdtrin, cel mai de cinste2».

E mai de crezut insd ed.' ad fost doi Atanasie $i cä acelcare a mers cu Vodd in Germania $i a murit acolo, era unGrec.

Cella It Atanasie, Moldoveanul, inlocui la Roman pe Teo-dosie Barbovschi, trecut la Mitropolia din Suceava; apoipeste doi inlocui $i in Scaunul de Mitropolit, Domnfiind pe atunci Constantin Movild. Anastasie, prin originea si-tuatiei sale de ierarch, ca $i prin legdturile sale cu Stroice$tii,trebuia s'a fie un partenitor al dinastiei Movild. Totu$I el seImpdcd bine $i cu urma$ul lui Constantin-Vodd, StefanTom$a, pe care-I zugrävi in manuscriptele sale $i la sfinVreamändstirif cdruia, So Ica - iard$I o mändstire noud -, el slujiin fruntea clerului moldovean, lingd Mitrofan de Roman,fostul egumen al MoldaviteI6, Iosif poate, episcopul dioceseinoud, intemeiatd la 1598-97, a Hu$ilor, $i Efrem de RädduV,fost episcop al Hu$ilors.

Melchkedek. /. c.; I. Bogdan, in acelea51 An. Ac. Rom., XI, p, 21si urm.

2 Cuvente den brYtreini; I, p. 192.3 Hurmuzaki, XI, p. 218, 11° CCCLI.4 Ibid., p 251 ; p. 519, 110 DCLIX.5 Ibid., p. 417, 11° DLV; V. i p. 465.

Doc. Butnier, I, pp. 12-3, no xv ; pp. 80, 99-too.7 Studt p doc., VI, p. 610 ; cf, Melchisedek, in An Ac. Rom., III, p. 41.

Crearea diocese( nouá se datori sfaturilor lul Nichifor, vicariul patriarchal,care sträbltu pe atuncI Moldova. V. tablele volumelor XI i XII din Hur-mu,aki.

8 Wickenhauser, Radautz, pp. 21-2. C5. t Anastasie ar fi fost episcop de

ani

a

d'in-Vain

il

www.dacoromanica.ro

11TRUNDEREA LIMBI1 ROMANE§TI CXXVII

La sfirsitul anului 1615 insd, Doamna lui Ieremia-Vodd. nävältin arä cu ceI coconi mai mici ai ei, dintre cari fdcu peAlexandru Domn al Moldovei pe citeva luni de zile Anas-tasie se gräbi sá incunune pe noul stäpinitor. TurciI se adu-nard indatd impotriva lui si-1 inlocuird, nu cu Tomsa cel gonit,ci cu Domnul muntean, Radu Mihnea, un om de increderel.

Radu schimbâ pe Mitropolitul trädätor si puse in locul luipe un Teofan, al cärui loc de pornire nu-1 cunoastem ; unnoti episcop, Mitrofan, apare la Husi, iar in locul lui Paveldin Roman se numi un Atanasie, cälugär moldavitean2.

NoiI episcopi nu avail aceiasI soartä ; cel de Roman sicel de Husi rdmaserd in eparchiile lor si dupä plecarea luiRadu-Vodd, pe chid Mitropolitul Teofan trebui sä päräseascdtara odatd cu dinsul, in 1619. Anastase Crimea luä iaräsicirja archipästoreascd, pe care o pästrä pänd la moarte, pecind Teofan trebui sä-s caute un adäpost in mänästirea mun-teand a Bistritei, unde el se afla la 1623, intitulindu-se cfostMitropolit al Sucevei» 3 ; ceva mai tärzia el stä la mänästireaSlatind, uncle era egumen Partenie 4. intoarcerea lui ar puteafi in legäturä cu noua Domnie moldoveneascä, sfirsitä prinmoarte, In 1626, a luf Radu.

La 1628 Anastasie era bleä in viatä, dar peste trei aniAtanasie de Roman if urmase 5. in 1632 si el facea loc luiVarlaam, incd innainte ca strälucitul Doran Vasile Lupu sáfi luat in stdpinire Scaunul MoldoveI6. Noul ierarch fu hiro-

Radlgt, n'as admite numai pc temeiul und incripií raportate de Wicken-hauser. - Pentru alt Efrem de R.5.auti, mort In 1616, care a scris o Psaltireslavonk' Moldavitei, unde si-a incheiat vima, v. Wickenhauser, /. C., pp. 23-4si Marian, Inscriplzunt de pe manuscripte ni cdrit vecht din Bucovina, Su-

ceava, 1900. Cf., de acelasi, Candice mane-431mi' Sake, ibid., 1901.V. vol. IV, Prefam

2 Actul de Inchinare al nanfástiril Galata, 1617 ; v. Hurmuzaki, XI, p. Licx,nota 1 ,

3 Tocilescu, in An. Ac. Rom., VIII, p. 196.4 .Doc. Bistrilet, I, PP. 35-6, n° xLvir ; p. 42, n°5 Melchisedek, Chron. Romanulut, I, pp. 254-5. Pentru Atanasie, v. si le-

genda raportatä de Ghenadie Erfáceanu, o. c., p. 161 urm., 181 .,si urm.V. Melchisedek, o. c., p. 255

doI

'

LVI.

$ i

6

www.dacoromanica.ro

CXXV1II VEACUL AL XVIPLEA

tonisit la 23 Septembre 1632, si cuvintul de indemn îI rostimarele teolog al RdsdrituluI grecesc, Meletie Sirigul 1

in toatä aceastä vreme, Biserica moldoveneascd nu pro-duce nimic decit luerdrile de caligrafie ale lul Crimea. Devre-o miscare literarä in romäneste, nu poate fi nicl vorbd.

Mitropolitul muntean Luca, foarte ldudat pentru invätäturasa, n'a läsat in urmä-I nimic decit niste manuscripte slavonedate mändstirii sale, Izvoranu, din judeSul Buzdti 2

Mai folositor a fost culturii romdnesti contemporanul salTeofil, episcopul de Rhnnic, care era de sigur Romin. Acestprelat, care a ajuns pe urmä si Mitropolit si a fost intre-buintat de Leon-Vodä si in soul prin Ardeal, la pribegi 3, asprijinit pe scriitorii de slove frumoase, si pe vremea lui lu-creazd in mändstirea BistriSeI, egumen fiind Anania, la 1627, uncaligraf cdlugäresc cu numele de Mardarie 4. Din Bistrita, dinschimnicia ei, unde fusese stares, venise insusi Teofil, carese afla acolo, addpostind, intre alti fugari innaintea Ungurilor,si pe Mitropolitul grec Matei al Mirelor, in 1611 5.

Acelasi Teofil a pus pe un cälugdr care stätea de sigurla Bistrita si care stia bine slavoneste, Mihail Moxalie,traducd un Cronograf. Pentru intdia oarä se dadea astfelROminilor acea povestire a intimplärilor biblice si a vieSilorimpäralilor Sarigrädeni, care era o carte de cetire foartepläcutä si räspindita in Rdsdritul grecesc si slavon.

Mihail Moxalie-«Moxav e o scurtare saü o gresald de copiein Cronograf - un Romin, fiindeä lucrarea sa romäneascde facutd «pre limba noasträ», un Romin oltean cu oare carecarte sirbeascd - el zice Vidinului Diig -, nu e numai untraducdtor. innaintea -lui n'-a stat un ningur lzvod pe care sä-Ifi tälmäcit asa cum era ; ci din mai multe serieri slavone ela pregait, prescurtind, cronograful pe care i-1 ceruse Vlddica

Bianu, in Columna iu Traian, 5882, p, 212.2 Bibl. Ac. Rom., mss. slavone 105, xog.3 Studir ;r1 doc., IV, tabla.

Mss slavone ale Ac Rom. V. Odobescu, in Remsta Romtnd, I,Manusempte din bibliotecr strerme, I ; in An. Ac. Rom , XX, p. 243.

sá

5

www.dacoromanica.ro

PATRUNDEREA LIMBII ROMÄNESTI CXXIX

Teofil. Ici si colo el adaoge de la dinsul cite o lgmurire, pre-cum aceia cä intre nävglitorii slavi dintr'o vreme indepär-tatä s'ar fi afiat si «Rumini», spuind apoi anume : cRuminimuntenl»1 ; el dä, poate de la dinsul, si data intemeieril Prin-cipatului moldovenesc, asa cum ea se gäsete in vechile cro-nici slavone ale acestei terT 2.

intäia, Moxalie se oprise in mijlocul istoriei bizantine dinveacul al XIII", dupa ce alesese din cronografele sale mai multzugrävirea fetelor impärätesti si anecdotele. El pusese capätlucrärii sale prin citeva frase retorice, arätind si data chidi s'a oprit condeiul, Septembre 1620. Gäsind insä cake izvoade»,el fu indemnat, saa se indemng singur, a merge mai departe,oprindu-se numai la hotarele noului letopiset. Cäci acesta numai era un cronograf, ci o cronicd a ,Scheilor» de pesteDunäre, niste anale bulgaro.sirbesti care se intindeaü pängin veacul al XViea 3 : citeva rinduri de cronologie fäcurg le-gätura intre partea intäia si a doua a povestiri romänestidespre viata impär4lor din toate neamurile. Cronica bulgä-reascd e urmatä pang la 1413, iar de aci innainte vin la rindanalele sirbestl. Moxa insusi a dat poate o urtnare acestordin urmg, povestind tot asa de pe scurt intimplärile din tara sa 4.

Felul de a prescurta al lui Moxa se vede lesne cind sealäturd aceastä parte din urtng, a lucrärii sale cu originalul,care s'a pästrat. Singurul lui scop e sä fie mai scurt decîtizvodul, dar el nu va jertfi expunerea acestuia de cite ori eo descriere ceva mai impodobitä cu traditionale frase retorice.

Traducerea e bunisoard, dar i se intimplä lui Moxa O. lasein slavoneste cuvinte al cdror inteles nu-1 poate deslusi. Limban'are nicin caracter regional, ci e vädit adaptatä dupdaceia din cdrtile bisericesti : nu arare ori se intilnesc si ar-chaismele din acestea, pi-ecum si conditionalul cu sii, intre-

1 Hasde, Cuvente den batränt, I, p. 377. tn altä parte el eke: .RumänY,Romanilor.

I Ibid., p. 405.8 Cf. Studa ,ri doc., III, p. i si urm. 0 I. Bogdan, in Arehiv ffir sla-

visehe Philologle, XIII.4 V. Stude fi doe., III, p. i si urm.

71304. Vol. VII. IX

www.dacoromanica.ro

CXXX VEAUUL AL XV1I-LEA

buintarea unor perfecte simple invechite, cd feaci, $i a unorcuvinte anticvate, precum sint mesereare, 'cdrtulariii, $. a.

De altminterea, lucrarea tut Moxa, care s'a pästrat inteunsingur manuscript - care e insä, de sigur, o copie - n'aprins in lumea putinilor cdrturati aI timpuluf, - in parte $1din causa noului curent slavon care izvori peste putin dintr'ostare de lucrurI maI lini$titä ; eel ce alcätuirä peste vre-o citI-va anI cronografe romänetI n'aveati niel-o cuno$tintä despreacest innainta$ al lor '.

3. PETRU MOVILÄ ÎNRÎURIREA SA.

La 1631 ajunge Domn muntean prin luptä $i se pästreazdca Domn prin intelepciunea sa $i prin iubirea ce aii avut-o,timp de peste douäzecI de anl, cit a stäpinit, toti pentrudinsul, - Matet Basarab. El nu venia in Scaun numa pentru ase trufi cu purtarea semnelor domne$tI, pentru a stringe banI$i a läsa un nume räsunätor in amintirea urmasilor ; cobo-ritor al Domnilor de demult, coborttor romin al Domnilorrominl, viteaz din singele vitejilor, el avea scopurile sale scrisepe steagul pe care-1 desfäsurase, chemind tara in jurul luI ;el voiä sä aducl innapoI trecutul, trecutul de bogätie, decinste, de putere, de mindrie $i de invätäturä. Privind inurma vremilor, el zária la depärtare de un veac un chip desfint purtätor de cunund lumeascä, impdciuitor de tard, in-frátitor de boieri, innältätor de bisericI, sprijinitor al me$te-$ugurilor 5i al stiintii celei bune de carte : cellalt Basarabera Neagoe. Matel Basarab voi sä samene luI Neagoe Ba-sarab. Din mostenirea acestuia fälcea parte insä $i carteaslavonä. Toff o uitaserä aproape, precum uitaserd $i datinele$i rinduielile bune : ca $i pe dinsele, el voi s'o invie pedinsa, socotind - aceasta era gre$eala luI - cd sint de o po-trivä de folositoare pentru innaintarea neamulul. Neagoevdzuse cum se tipäresc supt ochif säl' cärtI ce eraii sä bucureortodoxia intreagd ; $i MateI voi sä-$I aibä tiparniciI sal pentrucärtile sfinte.

I Cf. si 1st, lit. ram. in sec. al XV.I.Iblea, tabla, la numele lui Moxalie.Pentru amestecul lui In alte luctilri literare, v. maY departe.

www.dacoromanica.ro

PETRU MOV1LÁ SI INRÎURIREA SA CXXXI

Matei insu$1, Agä pänd la suirea sa in Scaun, luptätor allui Mihai Viteazul in tineretele pe care le läsase departe inurm5.-i ', nu era un om invdtat : fdrä indoiald cd el nu atinseseacea inndlOme a invdtäturif care era $tiinta de slavoneste, $ila cdrtile ce ati iesit pe socoteala luf el nu se putea uita de-ck ca la lucrdri frumoase pe din afard : e vrednic de luareaminte si faptul cd Viata lui NM-on, In care se cuprindea $iatita din viata lui Neagoe insug, ed.* invätäturile aceluia$1Neagoe s'a.ti tradus pe vremea lui, poate ca sä slujeascdDomnulul insu$I 8. Mitropolitul säti Teofil, pe care-I punea infruntea soliilor 3 $i-1 aseza lingd el mai presus de totl ceflaltisfetnici, bdtrinul VIddicä Teofil, era dintre acei doritori de-cetire cari avea nevoie de mijlocirea tälmacilor de slavone$te.Urmasul sat la Rimnic $i mai tárziti $i la Mitropolie, Ignatie,era un popä din Nicopol, pe care-I innältase ajutorul dat luiMatei-Vodd in timpurf grele 4 ; el $tia atita slavone$te cittrebuia sä $tie un cleric bulgar. Nu $tim ce insu$iri va fi

avut in aceastä privintd episcopul de Buzdti din acea vretne,Efrem. Nici Stefan Mitropolitul, care inlocui la 1648 pe necunos-cutul Dionisie, urmasul la 1642 al lui Teofil5, n'a läsat altä do-vadä. de invätäturd decit cd a fäcut citeva tältnäciri u$oare $i c.a. i

s'a insemnat $i WI numele pe tipäriturile plátite de Domnul OA.invätatul in slavone$te a fost pe vremile lui Matei cum-

natul säti Udriste Ndsturel din Fieresti, fratele Doamnei Elena.Dar rostul lui cdrturdresc si politic incepe numai ceva maitärziti. Tipografia Domneascd lucra de citiva anf de zile, cindcdrti deale lui Udri$te intrard sub teascurile el.

intemeiarea acestei tipografii porneste din altd parte, de laacel fill insträinat al terif, de la acea vlästare domneascdluatä departe de vintul pribegiei, care a fost Petru MoviläG,

1 V. Studif ;ri doc., V, pp. 640-1.2 V, mai sus, p. LIII, nota I.3 &gait p doc., IV, pp. au, 215, 218, 221.6 Illagazza zstoric, IV - Cronica luf Stoica Ludescu -, p. 324 : epopa Ignatie

Slrbul den Necopolep. Cf. Studd p doc , V, p. 629.5 Pomelnicul din Tirgovite, In Studd fi doc , V, /3. 629, nota I.6 Ghenadie Enäceanu, o. c., p, 138 : not4ele ha Petru Movilä..

www.dacoromanica.ro

CXXXII VEACUL AL XVII-LEA

Petru-Vodä. Moldoveanul, staretul $i Mitropolitul Chievuluirusesc. Dacl a fost o inriurire ruseascd asupra culturii romd-nestI de atund, trebuie sä nu se uite eä ea venia din RusiapolonA, si nu din Rusia Tarultd, care era cufundatä incd inadinc intunerec, si de la o Mitropolie ruseascd, unde un Ro-min ajunsese cea d'intäiü lumina a constiing a invältäturil,.a lucrului cu mintea. SA n'o uitdm nid noi, $i sä n'o uitenicI altii.

Petrascu s'a näscut la 21 Decembre 1596, pe cind tatälsail Simion Movilä era numai Hatman al Moldovel. N'aveaincä patru aril, clad Simion incepu lupta sa zädarnicd pentruDomnia munteanä; Doamna Marghita $i cu fiif eI rdmaseräneapärat in Moldova. Simion se intoarse si el aid, bAtut, dardupä dtva timp el ajunse stäpinitorul aceste serf, dupAmoartea fratelui säti Ieremia, in Julie 1606. Petrascu aveaatunci mal putin de zece ard, si el vAzu peste citeva lunl dezile pe tatäl säti mort. poate prin otrava datä de cumnataNI, Doamna Elisabeta a NI Ieremia. Marghita voi sä asezeintr'un Scaun prea mare pentru el pe fratele cel mare al lufPetrascu, pe Mihdilas, $i se iscâ supt ochiI pläpindulul copilun crincen räzboiti care se mintui prin fuga Marghitei, invinsäde Constantin Movilä.

Totusi Petrascu se int oarse in Moldova stäpinitä de yard.sAü dusnaan, Constantin-Vodd: la 15 Septembre 161o, el segäsia la man Astirea familieI sale, Sucevita, uncle vorbia cuun casnic al Movilestilor, pe care rivna pentru Damnezen ilfäcuse sA se imbrace in rasa cdlugärului.

Aceste imprejurdrI de mortI näprasnice si bänuite, de rdz-boaie inviersunate, de nestinsä urd intre oamed ce fäceatiparte din aceiasi semintie, vor fi läsat o nestearsä intipärirede groazä asupra lul Petrascu. Marghita, tot asa de iubitoarede putere ca $i Elisabeta, lupta innainte pentru Domniaodraslelor sale. MihAilas murise ; Gavril venia la rind, inaceastä cheltuire ambitioasä a copiilor. in 1616, dupA multesilintl, el fu numit, dar nu in Moldova, ci in Tara-Romäneascä,si, de oare ce Sultanul nu voi sal primeascA, el se intoarseindärät in Polonia, unde maI stätu, asteptind norocul, sin-

www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILA ,5I INRWRIREA SA CXXXI II

gurul noroc pe care era invätat sg-1 inteleagä, päng la161 91.

Petrascu veni $i el la Tirgovi$te $1 se impärtä$1 de strä-lucirea Domniei, care tinu insä abia doi ani de zile2.

Dar Gavrila$, cdpätind siguranta cá va fi mazilit, fugi inArdeal la 2 8 Iunie 16203; el lug cu dinsul in aceastá targ,unde se insurä ea o Unguroaica, si pe fratele sail loan, carenu mai päräsi nici el Ardealu14. Doamna Marghita $i cu-fiii ceilalti, PetraKu si Moise, trecu iardsi in Polonia.3. in1621, cind Turcii $1 Polonif se bäteaii la Nistru, ea nädäjduisä: vadä pe Petra$cu Dornn in Moldova, dar pacea de la Ho-tin II zädärnici aceastä ultimg dorintä de a stápini6.

Nenorocirea-I rdpise mostenirea de Domnie a tatäluI sgii,dar ea ii d'adu rggaz sä invete. Tingrul de 25 de ani, care in-cheia la 1621 cariera sa de pretendent, era in adevär un-orn cu neobisnuite cuno$tinti. Pe lingä limba sa, el $tia lati-ne$te, ruseste, poloneste, greceste, elineste $i vechia slavong.Aceasta multdmitä cre$terif sale in scolile polone, si anurnela Lemberg, de unde-i venise si cel d'intähl dasc51, pe careSimion Movilä it tinea in casa sa, impreunä cu citiva clericide la Stavropighle7, pe cind diaci din Lemberg erati intre-buintati de Ierernia-Vodd pentru corespondenta sa polonä8.La Lemberg, Petra$cu va fi fost colegul Moldovenilor Toma$1 Gavril, de cre$terea cärora se ingrijia cu deosebire LucaStroici 2 ; §i chiar al lui Grigore Ureche, care inväta in 1616 -

1 V Socotehle Brasovulur, ill An. Ac. Rom., XXI. i Studrr fi doc., IV.2 Arch. ist., 12, p. 190 ; actul nu poate fi din Februar 1618, ci fireste din

Februar 1619.8 Soc. Brafovulur, p. 153.4 lbid., /3. 153 si Stud/3' p doc., IV, tabla.5 Scrisoarea el din 30 lunie 1621, tipäritä. de d, Hasdeü, In Cuvente den ba-

ll-der, 1, p. 225 si urm , nu poate fi decit din 1620. V. si ale mele N-tecrihce asupra culegerilor de documente interne ronurnestP; Bucurestl, 190,, p.,24, nota I.

6 StudIr p doe., IV, p. exLVIII.7 Ghenadie Enäceanu, p. 165.8 Ibid.9 ibid., p. 168,

www.dacoromanica.ro

CXXXIV VEACUL AL XVH-LEA

atunci Petrascu avea 20 de ani - la $coala aceld Stavropighifortodoxe, cu care Doman* Moldovei $i boierif lor stäteati inlegäturi de toate zilele

Acum ce era sA faca ? SA a$tepte ceasul fratelu säü Moise,care ajunse la 1630 Down al Moldove, pentru a se coboride cloud ori din Scaun si a muri apoi peste gran ita Nistruin päreri de räti $i in intunerec ? Citiva ani el duse hiedaceastä viatä de orn mare färä rost : stätu mai mult pe ling&Hatmanul polon Chodkiewicz. Mitropolitul Chievuld, boy, ilindemnä insä, la 1627, sa se facä rnonach la vestita mänäs-tire Pecersca din re$edinta lui. Petrascu primi : el ajunse la 31 deani cälugärul Petru si staretul chinovie din pe$terä, mare-archi-mandrit al acestei Stavropighii, si, peste sese ani dupä moartea luiboy $i plecarea unui usurpator, Isaia, - Mitropolit al Chievului.incä de la 1628 el incepu a tipäri, dind in acest an o tra-ducere a Sfaturilor lui Agapet. Ajuns Mitropolit, el imbund-täti tipografia, lucrä innainte pentru dinsa $i intemei mntäiüla Pecersca, a cdrei staretie o pästrri toatä viata, apol laemändstirea fratilor» saü Bratca, o scoalä vestitä, care intrecuindatä si cu mult pe a Stavropighief, dupä care fusese alcätuitä.Ea se numia Gimnasiu - mai tärziti i s'a dat titlul de «Aca-demies. $i scolarii se intitulati, dupä grece$te, spudel". Lim-bile de propunere erati : intäiü slavona, limba Bisericif, a arefcurätie a apärat-o totdeauna, cu $tiinta $i energia sa, Petru

apoi latina, limba Statului, a acelui Regat polon, incare Movile$tif jucaü un rol mare, $i, pe urma, greceasca,limba Bisericii celei Mari din Constantinopol, de la care Pe-cersca dobindise dreptul de Stavropighie, adecd de orinduirenemijlocitä supt Patriarchie, $i cu care Petru pusese de la in-ceput in legäturi Biserica ltd. Se predail, cu toatä impotri-virea catolicilor, $i a Regelui chiar, atitea $tiinte cite se aflaüin programul oricärei $colI innalte latine: gramatica, retorica,dialectica, aritmetica, musica, geometria, astronomia $i aceacununä a oricaror cunostintl : teologia a. Ca mai multi das-cäli fi venit de la Lemberg, pe altii Petru i-a pregätit

Barwifiski, .Stir asupra familier Ureche ; in Prznos Sturdza, p. 203.2 Ghenadie Enkeanu, pp. 207-8.

Movilä,

vor

www.dacoromanica.ro

PETRU MOT1LA SI iNRiURIREA SA CXXXV

insu$1, trimetindu-T si in strdindtate. in tot Rdsdritul slavonnu era pe acel timp nici o astfel de $coald, nici o astfel detipografie si nici un Mitropolit ca acesta.

Pentru cultura bisericeased in Rusia, Petru Movild are ocovir$itoare insemndtate. Oamenii cdrturari $1 harnici eraüfoarte rarl in provinciile ruses1 ale Poloniei, $1 mai rail inMoscovia : cdlugdirI de rind, ei nu fácuserd nici-o $coald de-osebità si veniag in Scaunele ierarchice fail altd pregdtiredeck sfintenia lor, chid era, si meste$ugul lor de a-$1 apdrasituatia impotriva acelor ce ar fi dorit-o pentru dinsii. VlddicI$i orn invdtat nu erag notiuni care sd fi trebuit neapdrat sà:se lege intre ele. Acum Petru Movild faicea din Mitropoliasi din chinoviile de la Chiev niste purtdtoare de lumind, nunumai pentru cler, ci pentru oricine voia sd se instruiascdfärd a pärdsi sag a primejdui legea sa pravoslavnicd.

Pentru soarta ortodoxief in pärtile rusestI supuse regeluipolon. venirea sa in tronul archiepiscopal a fost o intimplareminunatd. $i mintuitoare. innainte de a $1 incepe el opera, cato-licli, Iesuitii, cari lucraü de cel putin cincizedi de ant' - de pevremea lui Stefan Báthory - pentru inghitirea legiI «grecesti»din aceste Tinuturi, pdreag ed.' se apropie de scopul lor.Unirea cu Roma se dezvolta puternicd, $i ierarchul unit dinLemberg se privia ca adevdrata cdpetenie religioasd a Rusi-lor din tara regelui Sigismund ; bietul boy Boretchi dinChiev sag urma$ul lui, nerecunoscut de Rege, Isaia, apdreag pelingd rivalul lor din Lemberg ca niste rdmäsite ale unui tre-cut sfärimat. Catedrala Sfintei Sofii, aceastä filed a bisericiilul Iustinian din Constantinopol, Mitropolia vechiului ora$sfint al ortodoxiei rusesti, era in ruine. Fricog fatd. de Papi,Mitropolitii din Chiev nu se gindiserd a se indrepta cdtrePatriarchul din Constantinopol. Petru Movild a stat de lainceput in relatif cu acesta ; el a cdpdtat numirea solemnddin partea Cirmuiril polone, pe lingd care putea O. aibl destuistdruitori ; ca sd ardte mai bine a el e stdpinul Bisericilortodoxe din Polonia, Petru se sfinti ca Mitropolit in Lem-berg chiar, $1 pofti la aceastä. ceremonie prelati din toate un-ghiurile, earl, venind $i stind de fao, II recunoscurd. De acum

www.dacoromanica.ro

CXXXVI VEACUL AL XVII-LEA

innainte, vechea organisare pravoslavnicd era iardsi in picioare,gata de luptä.

Pentru Biserica ortodoxd de pretutindenl, Petru Movild afost de mare ajutor. Dacá el a putut fi invinuit, pentru cu-mintenia sa 5i pentru legaiturile de inrudire si prietenie ceavea cu ceT mai mati oarnenl din Po Ionia, cä e prea blindfatä de incercdrile de cucerire catolicd, noul Mitropolit alChievului se ardtd cel mai mare protivnic al «eresiel» cal-vine. Prieten al ambasadorului olandes la Constantinopol 1,in strinse legauri l cu agentul ardelean in acelasi eras,sprijinit cdlduros de unul si de cellalt, Chiril Lukaris, fostulpatriarch de Alexandria, ajuns apol ecumenic, fäcuse insemnateconcesif Reformei lui Calvin. Supt numele lui apäru la 1632,in Apus, un Catechism, redactat incd de la 1621 2, al cdrufcuprins nu se potrivia cu traditia ortodoxd. El putea pätrundelesne îIl unele pärti asupra cdrora, ca in Ardeal, se exercita

o presiune oficiald pentru a le face sä treacd la calvinism.Petru Movild incepu o luptä neprecurmatä impotriva eresu-rilor ce se strecuran supt numele impundtor al Patriarchului.Prin sinodul ce strinse in Rusia, prin acela care, supt inriu-rirea lui, se adunâ in Moldova, prin alcdtuirea i rdspindireanoului sdn Catechism - vestita cMärturisire ortodoxd3 -, eldAdu Rd'sdritenilor si constiinta despre credinta lor si in-telegerea trebuitoare pentru a infrunta si räspinge pe dus-manul. viclean.

Pentru no!, Petru Movild e, fárä indoialä, un pierdut, uninstrdinat, care, de cum s'a asezat in egumenia sa la Pecersca,n'a mai scris romäneste si care in testamentul sáü n'a gäsit sdpomeneascal pe nicl-un alt Romin decit pe fratele säti Moise-Vodd 3. insä, cit despre aceasta, el a stat necontenit in atingere,nu numal cu multele sale rude din Moldova, cu acef cadaveaä interese fatä de dinsul - in 1645 'hied, el dd o mdr-

V. Studa doc., IV, tabla.2 Melchisedek, Bzrerica ortodoxii îu luptä cu prolestantzsmul, In Analele

Academe' Rom'ine, XII, pp. 2-9.Ghenadie Enaceanu, o. c., p 339.

si

i ;ri

8

www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILA §1 INRIURIREA SA CXXXVII

tunie luI Pätrascu Ciogole pentru stdpinirea mosief Osihilibi '-, ci cu ierarchia eI bisericeascä si cu Dornnif eI.

Astfel, pe la 1627, el primia de la Hrizea, Marele-Logotät alluf Alexandru-Vodä Ilias, din Tara-Romäneascä, si de la Dra-gomir Marele-Pitar, un viitor Vornic, un extras din cronicaluI MihaI Viteazul sali numar o märturie, cu privire la mi-nunile ce s'ati intimplat la Alba-Iulia chid s'a interneiat acoloMitropolia romäneascd2: pe amindoI acestI boleti el if cu-nostea, de sigur, de pe cind stdtea la Tirgoviste lingd fra-tele OA Gavrilas-Vocid 3.

Pe acest timp Domnia in Moldova o avea o rudd a luIPetru, Miron Barnovschi, care-s1 acidugia cu mindrie numelede Movild. Miron-Vodd nu-si uitâ ruda instrdinatd: el ii tri-mete un manuscript din Neamt, care servi la tipdrirea, in 1630,la Lavra Pecersca, a Octoickulut slavon 4 : o parte din exem-plare numai poartd sterna Mitropolitulni ; sint altele care ausemnul domnesc al Voevodului MoldoveI5. in acelasi an,patriarchul de Constantinopol Teofan, rdtácitor ca atitiadintre fruntasii Bisericif rdsdritene din impdrätia turceascd,se opri citva timp la Iasi, si aid veni un Trimes al lui PetruMovild ea &A, afle de la dinsul dacd in adevär tipdritura cal-vind de la Geneva e a patriarchului Chiril Lukaris, pe atuncimazil6. Cd lucrarea era in adevdr a luI, dovedeste declaratiape care o face luI Cornelis Haga, ambasadorul olandes, laalegerea lui: ca patriarch, in 16227.

Prin 1635, veni la MateI Basarab un cdlugdr din Grecia,Meletie, care-s zice Macedoneanul, dup. Tinutul unde se nds-cuse. El Oa sd «scrie cu tiparuls, si putem spune anumeunde a invätat acest mestesug, cdcf, clacd el venia din «Or-tile Rusiel», iubirea pentru mestesugul tiparului spune in-

1 Studa p doe., VII, p. 211, no 14.2 Ghenadie Eng.ceanu, pp. 144-53.3 V. mal sus, p. cxxxitt.4 Picot, Pierre Moghila, In Legrand, Bibliographie hellénique, 117,5 Ibid.6 Ghenadie Erficeanu, 1, e., p. 285.7 Studa p doe., IV, p. 182, nota 1.

www.dacoromanica.ro

CXXXVIII VEACUL AL XVII-LEA

susi. ca I-a cuprins inca. de &kid luase schima monachiceasca.la Atos, in manastirea Zografului». Dar in aceastá provinciepolona nu se lucraii carti de tipar nicäiff aiurea deck laVladica Petru, in manastirea id, Pecersca. Aid, de la 1627innainte, adeca indata dupä asezarea luI ca egumen, mesterifzetuiaa necontenit; ei eraa la inceput eel doí Belinda, Ste-fan si Pamva, si Rusul Taras Zemca 2: Pamva a publicat in1627 un dictionar slavon-rusesc, care a avut o mare rdspin-dire, fiindcd räspundea und nevol esentiale a carturarilor dinacea vreme. «Architipografo, adeca «sef de ateliere» al Mi-tropolitulul, protosinghel in rangurile biserice$ti, el venise dinGalitia, unde lucrase la tipografia din Sniatyn -- foarte putincunoscutä si roditoare -a episcopului liovean unit GhedeonBalaban ; sosirea lui se fäcu odatä cu aducerea literilor saii,cum se zicea in partea loculu, «sriftului». Ca ar fi fost Romindin Moldova, s'a spus, dar nu s'a dovedit inca. 3.

Tipografia lui Movila däduse pand atunci, pe lingä cloudtraduceri din greceste ale Mitropolitului, Agapit $i Doroftei(1628), un sir de cärti bisericest si sfinte, ce trebuiaa sa in-loculascä pe cele intrebuintate pana atunci, care, de altfel,se gäsiati, de sigur, in numär neindestulätor. Astfel, tot in1629, apar un Liturghiar, un Acaftist, o Psaltire, in 1630 unMenologhiu si Octoichul de care a mai fost vorba; in 163 i,un Triod, in 1632 un Evharistiriu, in 1636 era O. iasa lalumina un Antologhiu. Pe lingä aceste cärti, se dati si altele,care at"' un cuprins religios färä sä fie de nevoie pentru slujba:astfel, la 1629, Petru Movila da a treia editie dintr'un No-mocanon, care mai fusese tipärit, la 1620, de Pamva Berinda,si la 1624 ; la 1632 el publia o lucrare proprie : Crucea haHristos ; in 1633, apare o Evfonie, in 1634 «Paramitiaz siMacarie Egipteanul. Chiar si opere polone si latine iese desupt teascurile metropolitane : in 1633 «Mnemozyne stawyssi «Felix cometa » - carticle care cuprind laude aduse de

1 Bianu si Hodos, p. 106, no 36.2 Picot, o. c.: lista bibliograficaa V. Gr. Crepi, Lexicon slavo-roin'in de Mardarie Cozianul, Bucuresti, 1900,

p. 14 0 urm.

www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILÄ i iNRiURIREA SA CX XXIX

$colarif de la Lavrä, chid el se intoarse in sfirgt in rese-dinta sa de la Chiev-, in 1635, un Pateric polon. Niciodatdinteun centru bisericesc nu lucraserä cdrturari si mesteri maiharnici supt o priveghere $i o ingrijire mat bund. Rdpezi-ciunea cu care publicatiile vin una dupd alta, e in adevdruimitoare $i face de o potrivd cinste carchitipografuluil si

Domnescului Mitropolit.

Fairna tipografier de la Pecersca o cuno$tea Matel $i fdrdspusele lui Meletie ; chid acesta-1 sfdtui sä aducd $i el c$rift»pentru ca sá poatd inzestra dupá cuviintä mändstirile pecare le repara $i acelea pe care le clddia din noii $i, numai putin, pentru a-g face un nume in analele culturii bise-rice$ti a Räsdritului, Domnul muntean se gräbi a trimete pecdlugärul Nectarie din Pelagonia, prietenul luI Meletie, laChiev, cu o scrisoare de cerere care Petru Movild. Mitropo-litul dddu slovele cerute : buchi de un caracter vddit rusesc,unite, midi, strimbe, aplecate $i, impreunä cu ele, si pe tipo-graful care era sá lucreze supt cdlduzirea Macedoneanului :el se numia Timoteici Alexandrovici si era intovärägt deIvan Glebcovici. I se ddidu o locuintd la Cimpulung,

si un tain din dajdea acestui ora$. Prin ostenelilecelor doi Rug apdru la 30 Julie 1636 un Tr ebnic slavon 1.Aceastä carte fu aleasd pentru cá ea n'ajunsese a se tipdrila Chiev.

in acelag an 1636 incepu a lucra, färdi voia, $i une offpare eä in ciuda lui Movilä, o a doua tipografie slavond dinPolonia ; ea fu alipitá pe lîngä mändstirea $i $coala Stavro-pighiei din Lemberg : cea d'intdin opera a ei a fost Evan-ghelia iegtd in acest an, iar a doua un Antolog-hzu, din 1638.In 1637 un V arlaam fi Ina.); carte foarte iubitd in Rd-sdrit $i pentru povestirea ce coprinde $i pentru morala decare e intovärägtd, se tipdria in altä tipografie noud, a cdlu-gdrilor de la Kuteinskij. Tot atunci o «slugd» a lui Petru

Cf. I3ianu i Hodos, pp. 103-4, 592-32 si Arch. soc. ft. fi lit, din loft,1V, p. 324 i MM.

fácin-du-i-se

I

www.dacoromanica.ro

CXL VEACUL AL XVII LEA

Movild fäcea sä apard la mo$ia acestuia, Mogilew 1, o Psal-tire 2.

Niel tipografia munteanä, contemporanä cu acestea, nupierde timpul. Cel de al doilea produs al teascurilor ei e oPsaltire, in care se poinene$te acum ca «architipograf» inpartea locului, Meletie 3. Citá intelegere era, inteo privintd,pe aici pentru rostul Rominilor intre vecinif lor, aratd stin-gacea Predoslovie, in care Matel-Vodd se roagä crestinilorcari vor intrebuinta aceastd carte sä-1 pomeneascd pe dinsul$i pe Doamnd-sa Elena : el se indreapta in de ob$te caretoate neamurile de aceiasi lege $i care ati «acela$1 vestitdialect slovenesc ca limbly, iar mai ales celor ce n'ati deunde lua cu inlesnire cartile lor de credintd, cetire $i slujbd :«Bulgarilor, Siibilor, Ungrovlachilor, Moldovlachilor, $i altora».Fireste insd cd Domnul muntean n'a poruncit lui Meletie cetrebuie sà: scrie, $i poate cä nici n'a stint ce a scris acestadupd intelegerea lui putind.

Pe cind insä tipografia-mamd din Chiev dädea in 1637 oCazanie a lul Calist patriarchul, in 1638 un Slujebnic i

cloud' lucrdri polone, in 1639 a treia editie din Liturghier,un Apostol, un Octoich ; in 1640, o noud Psaltire $i unTriod, pe chid me$terii de la Lemberg rdspundeau prinOctoichul din 1640 $i Triodul din 1642, - tipografia mun-teand avea o soartd foarte schimbdcioasd $i pärea a e me-nitd sä se risipeascd.

Ce e dreptul, la 1638, in April, se incepu, de builá samdtot la Cimpulung, o noud Psaltire, care fu mintuitä in cloudluni. Tipdritoril voird sä-I adauge $i un Sinaxariii, dar carteardrnase neisprdvitä multä vreme, $i ea nu iesi deck in 1641,prin munca aktfi tipograf $i in alte imprejurdri. Grija tuturoraera in acest timp rdzboiul cu Moldova, care, inceput in 1637,fusese pornit din nou din partea vecinului rdparet care eraVasile Lupu, « Grecul» oin Iasi, la 1639.

in 1640, la inceput, Meletie Macedoneanul era insd egu-t Mohilág, la Nistru ?2 Picot, lista tubliograficä citatä.3 Blanu 0 Hoclo, pp. 105-6, 532.

www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILI St iNRIUREREA S N. CXLI

men la Govora, 14)0' Olt, mändstire pe care Mater o reparasede curind. El strämutase aid si tipografia. Incercarea fäcutäpänä atuncI va fi incredintat pe Donmul muntean cä fatä detipäriturile necontenite ce se räspindiati din Rusia si Galitiapolonä, cele muntene s'ar putea trece numat cu greü. Astfelse päräsi gindul de a se lucra mai departe cärti slavone, sicolile trase din Psaltire mar asteptarä incä momentul apari-tier. Pentru a da dovadä de rivnä fatä de cele sfinte si dehärnicie carturdreascd, Vlddica Teofil, Mitropolitul tern', scoaseatunci la ivealä un Nomocanon, pe care apucase a-1 traducemar de mult Moxalie. Domnul ingädui ca manuscriptul sä setipAreasca. I se alese titlul de : aPravilä : acesta iaste direp-tätoriti de leage, tocmelea Sf[i]ntilor Ap[o]s[tjoli, tocmite de7 sdboarä : cäträ. aasta $i a preacuviosilor pärinti invd-tAtorilor lumie[f]». Titlul aratä destul de bine cuprinsul acesteicärti destul de voluminoase.

Praviler din 1640 i s'a acordat o insemndtate foarte mare decdtre tipäritorif el% Se säpä anume pentru &Lisa o stemä aterii, si Uriil saü Udriste Nästurel, care era pe atunci numaCämäras, cred 1, fäcu versuri slavone intru cinstea cumnatulursad, Domnul. Preotif furä indemnatr sd dea 2I de aconstandede argint» si sä cumpere o scriere care-i va deprinde sä tieposturile dupä cuviintä $i-i va infäti$a ca pe ni$te adeväratIcArturari.

Vlâclica Ghenadie din Ardeal se invoi sá se scoatä oeditie pentru el, supt invocarea numelui WI. Plecind Meletiedin tarä, in cursul tiparului, urmasul säti Stefan de la Ohridanu uitä sä. aminteascd $i meritele sale.

De fapt, lucrarea, care se impärtäseste de insusirile cu-noscute ale stilului lui Moxalie, n'a putut aduce nicl-un folos.aPravila» era pentru judecatä, pentru judecata preotilor maiales, $i ea nu putea fi intrebuintatä altfel decit de ierarchr,cärora in cele mar multe casurI textul slavon nu li era ne-inteles. Ea rátnine deer mar mult ca o lucrare fäcutä pentrufaitnä $i ca o curiositate literarä.

' V. Stude fi doc., IV, p. cLxxmv.

www.dacoromanica.ro

CXLII VEACUL AL XVII-LEA

Se tradusese si Cazania, din ruseste, $i cartea era gatade tipar inch' din 1638-9, cind Meletie se inseamnd $i peel ca «ispravnIcti de pre izvoduluf scripturf si cuvintele-toc-mitorip, dar cartea nu väzu lumina decît ceva mai tärziti 1.

4. CATECIIISMUL ARDELEAN DIN 3640.

Deocamdatd de alurea veni o carte pentru Romini : dinBdlgradul Ardealului.

Domnia lui MateI-Vodd fusese precedatd de luarea puterifin Ardeal de cdtre destoinicul Gheorghe Rak6czy, a cdruiinriurire a fost foarte puternicd si asupra Principatelor ro-mäne$ti vecine.

cCraiul» ardelean stia sd se lupte si sd-sI pdstreze sagsä $1 intindd puterea si fdrd luptd.. Om cuminte si prevAzdtor,el tinea cu statornicie si cdldurd la legea lui calvind si, caodinioard Ioan-Sigismund, el void s'o räspindeascä si printreRominiI s5.1 din Ardeal.

Acestia avuserd in Joan din Prislop, Mitropolitul pus deMihai Viteazul, un pdstor drept-credincios, precum fusese siSirghie de la Tismana in Nlaramures 2 Dupd scoaterea dinstdpinire a VoevoduluI cuceritor, urmâ si in cercul umil alVlddicief romdnesti o vreme de schimbdrI rdpezI si de lupte.Teoctist pästori cam in aceleasi imprejurdri ca si Ioan ; eldd.du ascultarea cuvenitd. invdtatuluI Mitropolit munteanLuca. ApoI veni din Moldova Dosoftel, care fusese pe lingdStefan Tomsa si stätuse la mänästirea Thsericanilor. El fubine vdzut de Gabriel Bethlen, principele Ardealului, si,cind muri Spiridon de Maramures, nu se maI dddu un ur-mas acestuia, a;3a incit Dosofief putu sä iea titlul resundtorde i Mitropolit Bdlgraduluf, al toatä Tara Ardeleneascd $i

1 Blum si Hode, pp. 122, 146.2 loan Cernai, care se Inampini la 1599 In mänästirea Vadultii ca iepis-

cop sirb al unor biserici romlne., era concurentul in aceste 0311 nord-osticeal calvinului Spiridon. SIrghte vent in locul le. V. Bunea, In Unirea, 1904,11° 25, p. 236.

www.dacoromanica.ro

C A TECHISMUL ARDELEAN CXLIII

UngureascA, si celelalte», pe care-I poartä inteo scrisoaretrimeasä in Moldova. Ghenadie, care veni dupd dinsul, fuläsat $i el sä pästreze neatinsä in aparentä ortodoxia tre-cutului.

Ghenadie, Mitropolit romin bine intemeiat, sand supt aripileuntil principe puternic, se gindi la tipärituri. Pe atunci lipsiaüin Ardeal si materialul $i mesteriI, spulberat'i de o potrivä destra$nicele imprejuräri din cei treizeci de ani din urmä. Pre-cum Mate-V.:KM' ceruse slova, $i pe cei deprin$I a umbla cu dinsa,de la Petru Movilä, astfel Ghenadie al Ardealului se indreptäpentru aceasta la Mitropolitul Teofil, care veni in curind elinsu$T, dincolo de muntt, in solia cea mare din Maiti 1640 1.Se tritnese de la Munteni popa Dobre, care cati fäcut tipareaice in Ardel», $i cäpätä de la Gheorghe Rákóczy privi-legiul tiparului chirilic pentru RominI2. eDascalul» - asa-Izicea Ghenadie insu$I - incepu cu o nouä editie a CasanieZbrasovene, pe care Vlädica o credea foarte de folos $i dorias'o räspindeascä iarä.$1' printre credincio$iI sAI. Lucrarea seträgäni insä, asa incit cartea nu väzu lumina deck dupdmoartea lui Ghenadie, intimplatä la inceputul lul Septembre'din acela$i an 3.

Páná atunci insd tipografia fusese intrebuintatä $i pentrualte scopuri care nu era(' ale lui Ghenadie. Rákóczy Calvinulavea pe lingä el ca superintendent pe vestitul Stefan Geley,orn invatat $i cu foarte multä rivnä pentru snort', pentru ti-päriturI, pentru legea id reformatä. Geley voià sa: calvineascdin cel mai scurt timp $i pe ValachlI prosti, aI cäror popl totmai credeati in superstitiile lor gbäbe$tl» privitoare la posturi,rugáciuni, sfintl $i ierarchie 4. El doria o tipografie romäneascdslujind scopurilor calvine, o scoalä de clatineste, grece$te $iromäne$te» in preajma Vlädiai sat' in alt loc potrivit, pre-dicatorl romlnI, cari sä rupd cu trecutul, räspindirea Cate-chisrnuluf reformat $i a cintärilor, care, traduse in romäne$te,

1 StudiP ,ri doc., IV, p. ccr.2 Bianu si Hodos, p. 115.3 Sate p .preolY, 13. 51.4 Bunea, Vechile ej)iscopie, p. 88.

www.dacoromanica.ro

CXLIV VEACUL AL X-VII-LEA

de un Bänätean, se intrebuintaii in orasele rämase credin-cioase calvinismuluI Lugosul si Caransebesul 1

Cintärile acestea, care nu sint altceva decit PsalmiI pusiiin versuri, foarte prost, de un urmas al luI Moise Pestisel sistefan Herce, anume Stefan din Frigäras - pe ungureste Foga-rási, precum Tordassy de la localitatea Tordas, - aü rámas inmanuscript, si le cunoastem numai prin copiarea lor, cu orto_grafia foarte ciudatä a originaluluI, in toate asemenea cu ceaungureascä, de loan Viski, predicatorul calvin din Sintä-Märia(Boldogfalva), in Tara Hategulta, de mult cuceritá pentru Re-forma, si din strävechiul Scaun episcopal al GioagiuluI-de-jos 2.

Fogarási mat* fäcuse o traducere mintuitoare de suflet pentruRominif säi 3 : anurne Catechismul din Alba-Iulia sag aBibliaMicä», redactatá anume pentru folosul scolilor, pentru pregátireauneI generatif de Calvini conscientl, de profesorul Alstediusde la scoala infloritoare din acest oras 4. Traducerea era_scrisä insä cu litere latine, si lui Geley i se va fi pärut ca"o astfel de lucrare, bunä pentru scolile bänätene, care eratiinfiinpte spre folosul Rominilor ca si spre al Ungurilor, nue potrivitä ca sá se impartä popilor si teranilor spre a-I cistigapentru calvinism. El stia despre g cintárile» luI Fogarási, decitot asa-I va fi ajuns la cunostintä si Catechismul tälmäcit deacesta ; insá el nu se opri asupra lul ca mijloc de propagandä.

Astfel opera predicatoruluI din Lugos rämase in manu-script pánd la 1648, cind ea apäru pe socoteala BanuluiAcatiu Barcsai, viitorul principe al Ardealulul, care Ban alpartilor timisene, trimes adese orI in solie pe la noI, paresä fi fost un cunoscAtor al limbii noastre5. Numal atund ease tipäri la Alba-Iulia, inteo brosurd cu titlul unguresc, care

Bunea, i. c., p. 89 ; tálmäcitoril nu pot fi aceiasi oamen1 cari ad dat Ro-mIrnlor Palia limba lor e alta.

2 Silap, In Transdvania pe 1875, nie 32.4.3 CA era Romln, dovedeste intitularea comunit5.0 din Lugos, asupra c6reia

avea supravegherea In cele dubovnicestl, ca : rvalaho-maghlara Eclesie, ; Pre-fata Catechismuld cu litere ladne din 1648 ; in Bianu Hodos, pp. 160-s.

4 Cf. si Studi fi doe., IV, pp. 269-70.5 Blanll i Hodos, p. 16o i urm.; Sludi si doe., IV, tabla.

:

1

-

$ i

www.dacoromanica.ro

MISCAREA CULTURALA DIN MOLDOVA CXLV

a avut ma! ales urmarea de a räspindi printre Bänäteni in-trebuintarea alfabetului latin, in versuri de ocasie, ca alelui Mihail Halicift 1, student in Basel, la 1674, sat"' in anumitedictionare romino-latine de mai tärziti 2.

Catechismul pe care Geley il dadu Rorninilor, cu cheltuialapredicatorului Curti!, Gheorghe Csulay, pare srt fi fost tot allui Alstedius. Traducerea se fácu din latineste, dar, pentruca sä sune maI bine $i ca sä se prindá mai u$or preotii, nuse vorbeste in titlu numai de latineste, sad «diecestez -limba diacilor, a carturarilor -, ci se adauge $i mentiuneauntil original slavon. Lucrul de tipar nu se fäcu la Alba-Julia, unde scrisese numai tálmácitorul, ci in satul Prisac, delingä aceastä capitald, prin minile pope! Dobrea, care intre-buintä doudzeci de zile, de la 5 la 25 Iulie 1640. Popa fu,poate, chemat pentru acest scop din Alba-Iulia, färä $tiintaVlAdicä!, al cärui nume nu se aflä pe tipäriturd3.

5. MISCAREA CULTURAL:1 DIN M0LU:1VA.

Räspunsul la acest Catechism veni din Moldova.Mitropolitul de acolo, Varlaam, era un fiä de teran din Or-

tile Putnei, care däolurä peste putin timp $1 dol. Domni : peGheorghe tefan $i pe Istrati Dabija.

Un frate al lui avu un fia, Andrei, care se intilne$te ca rdz5.$in pärtile Boto$anilor, $i o fatä, Marita, care se märitâ cu popadomnesc Ursul Cergar, din satul Stoie$ti FocsanI 4 ; i maI gäsimin 1677 pe «preutul Ursul $1 Toddra$co, feoril lui tefan .6-ati

1 Dasdeii, In Co/. lu Traian,18S4, PP. 413-4 , Gaster, Chrestomatza, I, p. 216.2 AcelasI, In C'ol. lu Traian, 1884, p. 406 si urm. ; Cretu, In Tznerimea

Ron'inii pe 2898.3 Despre cuprinsul CatechismuluI se poate lämuri cineva prin cärticica de

polemicä a Mitropolitulul Moldovei Varlaam. Un exemplar din aceasta dinurmä a fost glsit criun'áii. ; ea se reproduce In An. Ac. Rom., de d. L Blanu,care a avut bunkatea sa-ral comunice foile In corecturl. Cf. Sate p preop, p.52 st urm. - Pentru micul catechism catolic cu litere latine tipärit la Romain 1677, de Vito Piluzio, archiepiscop de Marcianopol si seful Misiunilor dinMoldova, v. Papiu, Tesauru, I, p. 205 si urm.; Bianu, In Col. lur Trazan, 1883,p. 142 si urm. ; Studir ;1 doc., 1-II.

4 Arch. 1st., P, p. 8o; V. A. Urechiä, In An Ac. Rom., x, p. 348 , studirfi doc., VII, p. 322, no 26 si Note explicative la documente.

71304. Vol. VIL x

www.dacoromanica.ro

CXLVI VEACUL AL EVE-LEA

fost frate Mitropolituluf Varlaarn Varlaam insu$I îi cum-pärâ vir $1 fäcu morI pe cgirlele» de hotar ale terii, päzitede ovritavi» si «me$terl», la Cofesti, $1 le läsä parte nepoOor,parte mänä'stiril Secul 2

Prin aceste pärt'i erati pe atunci cdascd1I de copii 3», i, la15 Maiü 1634, intre rdzesif ce dai1 o märturie tocmai pentruni$te päminturi la Cofesti se aflä. si «Vicol dascal de Foc$ani 4».Dar Varlaam isl va fi cdpätat toatä invätäturadeosebitä de a ceti $i scrie, toatä priceperea-I caligraficä dela mändstirea Secul, ctitoria lui Nistor Ureche, unde intrâincd din tineretä, poate chiar de la intemelarea acestuiEl ajunse egumen la Secul pe la 161o, $1 avem o hotärireluatä de dinsul impreund cu Mitrofan, fostul episcop de Roman

unul din cálugärii mänästirif, pentru a curma o pricinä demo$if 2. Numai dupä vre-o douäzeci de ani de egumenie, $1färä sä fi fost episcop undeva, ajunge Varlaam, ca om decincizeci-$eizeci de anf, la treapta cea mai innaltd din ierarchiaMoldovel 6.

innainte de aceasta el avu prilej sä cunoascá pe indrep-tätorul ortodoxiel ruso-romäneW, pe invätatul Petru Movild.in notele lui slavone, acesta aminte$te o minune ce i-a fostpovestitä de cVarlaam leromonachul,>, venit la el in Lavrä,la 3 August 1629, din partea lui Miron Barnovschi : e vorbade ingreuiarea raclei lui Sfintul Ioan cel Noü de la Suceavachid Mitropolitul Crimca se gindia, in 1621, sá fugä cu moas-tele de'nnaintea Cazacilor prädalnicV. Varlaam venise, desigur, ca sä aducä lui Petru manuscriptui Octoichulia, care,

1 Par a fi fost deci dol popi lirsul, unul nepot adevfirat al lui Varlaam,cellalt, sotul nepoatel lui. -Arch Statultii, /Yearn'', /11e 2521, 2522, 2523, 2576.Cf. no 2514.

2 0 pringere a lui din 1634 CU privire la aceste mori, in Arch. Statului,Neamt, no 2494. V. regestul acestul act i al altoia privitoare la Varlaam, innotele explicative citate. p. 339. V. no 2508 ; Shidzisi doe., VII, p. 333, no 75.

3 V. Studir p aoe., VII, cf. no 24 un dasal din Focsaia, la 1715.4 Arch. Slatului, Neaaq, no 2493.5 Melchisedek, Chron. Romanului; I, pp 247-S6 V. mal sus, p.7 Ghenadie Enkcanu, o. t., pp. 181-4.

$1 dorin0.-I

cxXv.M.

sl

www.dacoromanica.ro

MISCAREA CULTTJRALA DIN MOLDOVA CXLVII

cum am spus, apäru i cu armele Domnului moldovenesc,in 163o '.

El putu sä vadd la Chiev coala i tipografia, i de sigured.' atunci i se alcdtui in minte planul de a strätnuta i intara sa aceste unelte de culturd. innältarea sa la Mitropolie,sprijinul bogatului Vasile Lupu, cdruia if pläcea strälucireai care nu voia sä fie intrecut intru nimic de vecinul muntean,

pe care-1 uria, II dädurd mijloacele de nevoie pentru aceasta.Nu se poate hotdri precis data cind Varlaam i Domnul

sälii aduserá la indeplinire intemelarea coli. 0 putem mar-geni insä destul de apropiat.

tried la 1639 mänästirea cea noud a Treit Ierarchilor, in-nältatä. din piatrd cioplitä i auritä, era in lucru : turnul dela poartä era gata din 1638, dar intreaga bisericd n'a pututfi mintuitd decit in primdvara anului urindtor, sfintirea fd-

cindu-se de Mitropolitul Varlaam in ziva de 6 Maiti 2 Ma-nuscripte frumoase, cum nu se mai serial' de mult, furlddruite ctitoriei domneti celei mal noud. ; supt Varlaam, inadevär, caligrafia mänästireascd luase un noil avint, i Litur-ghia pe pergament, impodobitä cu aur i cu miniaturi, pecare o scrise Ivanco la Rädäuti, pe vremea episcopului Anas-tasie de Moldavita, i care trecu, in Maiii 1643, din minileMarelui-Logoat Teodor Ianovici in ale ILA Varlaam, nu-?imal aflä pärechea in tot ce s'a scris mai ales, mai simplui mai artistic in terile noastre 3. MoaSele Sfintei Paraschiva,

care trebuian sd creased i maI mult faima frumoasei clddiria lui Ienachi, meterul armean din Constantinopol, furd aduse,in schimbul unei rdsplätiri imbielugate, in 1641, de trei Mi-tropoliti greci : Ioanichie de Heraclea, Partenie de Adriano-pol i Stefan al Vechiului-Patras ; la Ismail se aflati spre in-timpirlare A tot Vlddicii» - Varlaam, Evloghie de Roman,

' in 1637. scrisoare de la Varlaam. in Doc. Butr:/er, I, pp. 59-61,no LXXX1

2 Melchisedek, Natip, pp. 169-71.3 Ms., a cdruI legaturà. cu ap1ica0 metalice pe catifea, e vrednicä de cu-

prms, se af15. astkl In Bibl. Ac. Rom.: o notitg. asupra lui, de I. Bogdan, inAn Ac. Rant. pe 1903, partea administratiVá. V. i Melchisedek, Notzp, p IS,

www.dacoromanica.ro

CXLVIII VEACUL AL XVILLEA

Anastase de Rädä4 si Gheorghe de Husi - «si egumeniI».Domnul insusI iesi innaintea Sfintei, si strälucitul alaiti isIfácea intrarea in resedinta domneascä la 13 Iunie 1.

al' d'intähi cälugärl vor fi fost luaff inteales din deose-bite mänästirI mai vechI, dar egumenul d'intaiii a fost in-susi rectorul de pánä atund al scolif luI Petra Movild,Rusul Sofronie Pociatchi, care avea pe line: el ajutoare totdintre cälugärif invätatl, dintre dascälii de la Chiev. La 1641,in ziva de 15 April, Domnul cumpära de la fostul Mare-Comis Mihail Furtunä, cu pretul insemnat de zoo de lelbdtuti, o casä de piaträ, pe Ulita Ciobotdreascd, lingä «hä-lesteul Bahluiului» ; aicI se asezá scoala, iar lingä (lima sezidi peste citva timp un mare «feredeil», o baie cu platä.Vasile Lupu däduse pentru intretinerea Colegiului säti trefmosil, Rächitenil, TärnäseniI si Juganii, precum si veniturilebäri 2. Scriind in 1641 Tarului, cäruia if supuse proiectul dea creste pe fiiI boierilor si ai celor de rind prin cälugärifsal din Brgca, Petru Movilä if spuse cd in Moldova s'ag sitrimes invätätorI dintre acestia 3. In acelasI an 1641, Vasile-Vodä ceru slove de tipar de la Petru Movilä si complectâinstalarea tipografieI de la TreI Ierarchi prin lucruri aduse,nu färd oarecare greutate, de la Stavropighia din Lemberg,care ar fi vrut bucuros sal aibá monopolul cärtilor de tiparin pärVle noastre ; Inca la 12 Ianuar, el putea sä multämeascd«fratilorz pentru invoirea ce cdpätase de la dinsii. SofroniePocIatchi merse insusl la Lemberg ca sä aducd cele de ne-voie ; el to primit räti, ca unul ce fäcea parte dintre concu-rentii pe toate terenurile al centrului ortodox liovean, dartotusl dorinta lui Vasile trebui sá fie indeplinitä 4.

1 Melchisedek, Notife, pp. 173-4 ; Doc. Bistrite, I, n-le LXXIX, x.0 v iMiron Costin, p. 310, cu data gresital de 7148, in loc de 7149 , Studi ;ridoc., IV, p, 343,

9 Uricariul, III, p. 283 si urm. Cf. Iorga, Documentele Callimachi, I, p,450, nota I.

3 Ghenadie Enaceanu, o c., p. 276.4 Scrisoarea Domnului InsusI, In Hurmuzaki-Bogdan, Sup/. II, vol. III, pp.

1-2, no I ; Arch. soc. ft. fi lit. din Art, II, p. 326 : scrisoarea luI Pociatchidin 17 Februar 1642. Cf. scrisoarea care Pocla4chi a vestitului Invat grec

www.dacoromanica.ro

SINODUL DE LA IAO 1 LUPTA CU CALVINIÍ CXLIX

Astfel putea sä fie multdmit Varlaam, care se tinguiseincä la 1643 pentru clipsa dascalilor $i a invätäturei : cdtilail fostil invdtändü mai de multd vreame, acmu nice atätänime nu invatip1. Din aceastä $coald aveail sa iasd atitia diacide slavoneste, cari eraii sä intrebuinteze aceastä limbd cudeplind pricepere, fdrä sd alerge la formularele 2 sail la die-tionarele care se alcdtuiesc in Tara-Romdneascd pentru ajutorulunor cArturari mult mai slabi $i lipsiti de pregdtirea $COlif 5;de aid erail sä porneascá atitia cunoscdtoff de grecestepentru ajutorul capuchehaield de la Constantinopol ; aici erasd se formeze un asa de harnic $i de destoinic traducätorsi scriitor cum a fost Nicolae Milescu 4. Nu se poate zice ed.'scoala de la Trei Ierarchi a fost un semn de trufie zalarnicddin partea Grecului doritor de laude care stätea in Scaunuldomnesc al terif : ea a adus foloase adevdrate, potrivite, fi-re$te, cu spiritul timpului, 5i ar fi adus $1 mai multe daedsiguranta pa$nicd a Domniei ha Vasile Lupu ar fi tinut maiindelung $i dacd ea nu s'ar fi inchis in vAlmä$agul luptelo rpentru Domnie din anul 1653.

6. SINODUL DE LA IASI 1 LUPTA CU CALVINII.

Prin tipografia alipittl la mändstire se putea face o concu-rentd, totdeauna pldcutd, luI Matei-Vodd Munteanul. Deocam-data ea sluji unui scop mai mare. Petru Movild luase mdsuripentru a lupta impotriva Calvinismului, nu intru atita pentrucá el ar fi atnenintat intr'adevär ortodoxia din Tinuturileruse$ti supuse Poloniei sat' pentru cd Movild ar fi cunoscut binesilintile ce se fac in Ardeal pentru a calvinisa pe Romini,&it pentru cá el se privia tot mai mult ca represintantul

Teofil Korydalleus, In Revista teologzai din Iasi, II, p. 345 i urm., p. 359urm. Cf. Xenopol, 1st. Romi'mlor, IV, p. SI, nota 22.

i Bianu si. Hodos, p. 140 : Prefao, la Cartea de "inviipturd.2 V. I. Bogdan, Cnezit roadnr, in An. Ac. Rom. pe 1903, p. 25 nota I.3 V. Lexiconul citat al lui Mardarie Cozianul, tipirit pentru Academia

Romini de d. Gr. Crqii; In Prefatà se dart bogate Innurni asupra altor Lexicoanede acest fel, mal noua decit cel de la 1649.

1 V. mai departe.

ti

www.dacoromanica.ro

CL VEACUL AL XVII-LEA

dreptei-credinti rdsäritene, ca luptätorul chernat pentru mm-

tuirea el de orIce primejdie.Petru scrisese intditi un Catechism ortodox, destul de in-

tins, pentru a rdspunde «cärtilor lesesti, .usoare la Inteles»,care se infätipti ca pravoslavnice si ispitiaü pe multi aprimi pdreri catolice ca ale Unit Hon Catechismul fu supusit-Ica din 1640 until sobor provincial Movilä voia sá facddin el un indreptariti, un normativ al ortodoxilor de pre-tutindeni pentru aceasta ar fi trebuit, sati o primire din par-tea patriarchului ecumenic, pe atunci Partenie, pe care el nuvoiä s'o cearä, sati un mare sinod al Räsäritului. I se pdrumai lesne sä adune un sinod la Iasi, la care ar lua parteTrimes1 al' Bisericii din Chiev, aducind cu dinOi Catechismul,prelati moldoveni, munteni si poate ardeleni, iar din parteaPatriarchiei constantinopolitane niste delegati cu putere dea primi sati a räspinge lucrarea. IasiI erati in adevär foartepotriviti pentru o astfel de Adunare : in Chiev era puterearegelui eterodox al Poloniei, in Constantinopol puterea Sul-tanuluI pd.& al Turcilor, pe cind Vasile-Vodä, deplin stä-pin al terii sale, era un apärätor firesc al credintii celei vechisi bune.

hind din 1641 se stia cä se stringe un sinod la Iasi. Lainceputul anulul urmätor, Pociatchi cere la Lemberg literelegrecesti de nevoie pentru a se tipäri ce hotäriri s'ar credecá trebuie 2. in yard abia se strinserä pärintii sträini : dinRusia veniserä trei, dintre cari cel mai insemnat, Isaia Tro-fimovici, era doctor in teologie3 si, de la 1640, presedintele Sfa-tului duhovnicesc de pe ling& Mitropolit ; din Constantinopol,erati de fatä episcopul de Niceia, Porfirie, un barin carefu primit de Vasile-Vodä cu multd cinste, si vestitul teologMeletie Sirigul, pentru care Vasile intemeié indatd epis-copia cea nouä a «Proilavului» sati a BrdileI Muntenif

Ghenadie ErfAceanu, o. c , p. 28o, 291 i urm.2 Archiva soc. ;iv c.

3 Ghenadie En'áceanu, o. c., pp. 293. Un al doilea era rector la Colegm; altreilea, predicatorul de la Chiev,

4 ibid., p. 298 si urm. ; Melchisedek, In An. Ac. Rom., XII, p. 36 i urm.;

1.

:

1

0 Inn/. la., 1.

www.dacoromanica.ro

STNODUL DE LA IA5f §.1 LUPTA CU CA LVINU CL

lipsird., din causa dusmanieT dintre Voevozif Vasile siMatei 1.

Sinodul tinu trei lunl de zile si mar bine, fár sä fi fostdezbateri in public. Moldovenii eraa prea putin invdtati ca s.se atnestece. Rusii si Grecii, Chieviii i Constantinopolitanii,nu se inteleserd de la inceput, i urmard astfel panä la ple-carea celor din urma. Pentru Greci, lucrul de capetenie eraosindirea solemnä a lui Chiril Lukaris, pe care ei îl recunos-teaa ca adevdrat autor al capitolelor calvine incriminate ;Sirigul, un orn al Patriarchllul Partenie, aducea poate cudinsul lucrarea sa (KKocz6c -LotÄvrtsw 7.-sFylocko» , care s'a tipäritmai pe urma tot la noi ; Patriarchul insusi daduse represintan-tilor säi o gramatd prin care se osindiaa aceste capitole, afard deunul singur2 Pentru Rusl, era vorba innainte de toate sd seintdreasca lucrarea Mitropolitului lor, in care Grecii vedeaüneajunsuri si greseli in ceia ce priveste admiterea credintiica pdcatele se pot ierta si dupä moarte si ea in impartAseniee insusi trupul lui Isus Hristos3 : e n'aveaü nici-o rdzbunarede indeplinit fa# de Patriarchul Chinn si tineati ca scanda-loasele capitole calvine sa fie Infatisate ca o lucrare apocrifd,ca o plasmuire care nu atinge intru nirnic Biserir:a Rasari-teand.

Resultatul fu acesta : Sirigul si tovarasul säú plecard laConstantinopol, ducind Catechismul luf Movild intr'o formagreceasca si in alta latina. Moldovenii iscdlird osinda pronun-tatd de Patriarch, si, ceva mai tdrziti, Biserica ruseascd dinPolonia adause iscaliturile membrilor ei episcopali. Iar de suptteascul de la Trei Ierarchi aparu in greceste gramata luiPartenie, cu data de tiparire 20 Decembre 16424. Înnainte

scrisoarea din 6 Novembre 1642 a luY Scogard, medicul danes al Domnului,in Hurmuzaki, 13. 668. Pentru calitatea de episcop hrailean a lui Meletie,v. Ghenadie Eraceanu, o. c., pp. 298-300, 302. Pentru episcopii de Br5i1a,Iorga, Chzlza sz Cetatea-Albli, pp. 234-5.

Studsr p dec., V, p.2 V Melchisedek, I. c. Cf. 1st. 1st. sons. 'in sec. al XVIII-lea, I, p. 4 33 Sciisoarea doctoruluf Scogard, citata.

Bianu si Hodos, pp. 119, 135-6 (n° 41).

ccv.

IVl,

www.dacoromanica.ro

CLII VEACUL AL XVII-LEA

de plecare, Párintil multämiserä impreunä domnescului lorOzduitor '.

Se stie cä in 1643 Patriarchul intdri gramata sa din analtrecut, adäugindu-f iscäliturile distigate ; tot in 1643, el aprobâcartea Id Movilä, pe care Meletie Sirigul o dresese la Sinod,dindu-I titlul de «Märturisirea OrtodoxIs -'0pfMooq 6p.o),.oy:gDar ea nu sé tipäri, cum fusese planul de sigur, in deose-bitele limbi ale popoarelor drept-credincioase, cad un aldoilea Patriarch Partenie stricâ tot ce fäcuse cel d'intdiii :Meletie Sirigul fugi in Moldova, unde Vasile Lupu, dindu-IScaunul BräileL il indemnä sä I traducá din greceasca veche,pe care se vede cä n'o prea stia, in greceasca nouá, careera adevárata NI limb6.2. Iar Petru Movilä tipäri Catechismulsäti numaT pe scurt, in ruseste, - la Chiev, in 1645, supt titlul«Corp de invätäturä pe scurt» : cärticica fu foarte bine pri-mitd, si alte editiL tot rusestI, apärurd la Moscova (1646) si laLemberg, in noua tipografie de la Mitropolia Sfintului Gheorghe 3.

Ea n'a fost tAlmäcitä insä in greceste, unde si preluci arealuI Meletie asteptä malt pänä iesi la ivealä, cu banii Mare-luI-Dragornan Panaioti Nikussios, in acea Olandd tocmai deunde veniserä pentru Chinn sfaturile rätdcitoare I. 0 Pravos-lavnicti Märturisire, care e cea iesitä de supt indreptareaSirigului, face parte dintre tipäriturile muntene ale luI AntimIvireanul, la sfirsitul veaculuf al XVIII" 5.

Dar tot din invätätura !La Petru Movilä, din dezbaterilesinodului din Iasi, porneste o cärticiat a luf Varlaam, carea iesit la ivealg numaI däundif. in 1644, Vasile si Mate,Domni dusmani af aceluiasI popor, se impäcarä in sfirsit : Var-laam fäcu parte din solia moldoveneascä prin care se inte-meiè frätia". invätatif din cele cloud terI, Mitropolitul Moldova

I Melcbisedek, I. c., pp. 50-1.3 1st. ht. rom. Fn sec. al XVIll-lea. I, p. 53.3 Picot, lista bibliografic5. citatà.4 Legrand, Bibliographic helléntgue du XVII, si.)cle, II, p 202.5 Ist, lit. rom. 'in sec. al XVIII-lea, 1, PP. 45, 418,6 Sirbu, Mater-Vod h'dsdrabds auswartige Beziehungen, Leipzig,

225 ; Studa ,1-z doc., IV, p. coxi.1899, p.

www.dacoromanica.ro

TIPÄRITURI MUNTENE §I MOLDOVENE CLIII

cumnatul Domnului muntean, se vdzurä, in sfirsit, $i Var-laam gäsi cu bucurie la Udriste Nästurel o sumd de a cdrtInogg», si, intre altele, anärtulia micd» a Catechismului ereticdin Bälgrad.

El ceru cdrticica de la Udriste, acest a boiarin cinstit sislovesnicu, si cu toatd destoiniciia si inteleagerea harnic, sidrept pravoslavnic crestin, al doile Logofdt, si irate Doamnei»,si se hotäri a räspunde pe scurt indemnului scurt al Calvi-nilor. Pentru aceasta-sl aduse aminte de vechile discuii ,din1642 i se uitâ de sigur, nu prin Catechismul cel mare al luiMovild, din care un exemplar pe ruseste ji va fi stat la in-därnind, ci in resumatul care iesise tocmai in acel timp laChiev. Cele citeva pagini de polemicd impotriva Calvinilor,cari «pänd in seapte mueri lag si-s tot popi», cari skit mairat deck «pdginii, Turcif, Tätarii», lovesc in pärerile dusma-nului cu privire la icoane, - care nu skit idoli sag «bozi»,strigd Varlaam cu privire la puterea credintif pentru a min-tui, la fiinta mai multor Biserici si la rostul maslului. Eruditiae de imprumut, iar stilul foarte greg si incilcit. Astfel incitcartea lui Varlaam - aRäspunsurile» lui, despre care multiist aceari mart ilusit -a trecut färä nici-o inriurire in viatanoastrd religioasä $i culturalä 1

Pdad la 1645 insd, teascurile muntene si moldovene dä-duserä alte lucräff, acelea in adevär de folos, $i la ele venimacum.

7. TIPIRITURi MUNTENE 51 MOLDOVENE PÄNI LA 1653.

Pe cind tipografia moldoveneascd se pregdt a numat pentrulucrärile ei viitoare, teascul muntean din mändstirea Govoraincheia in 1641, supt egumenul Silivestru ataha» (tachigraful),Psaltirea, care statea de mai multá vreme in päräsire ». inanul urmältor, mesterul Preda &Idea intr.' tin in -folio de apeste600 de pagini», o nouä. Cazauie, pe care, supt controlul luiUdriste Nästurel, o tálmdcise, sag, ca sä zicem ca dinsul, o

V. mat sus, p. 0X.L.v. Cf. Bianu si Hodos, pp, 150-1, no 48.2 Bianu si Ilodos, pp. 106-7.

ei

www.dacoromanica.ro

CLIV VEACUL AL XVII-LEA

cscosese $i primenise» din ruseste, trieä de la 1638 (7147),un ieromonah Silivestru, care e egumenul insu$I.

Originalul ei nu poate fi decit Cazania lui Petru Movild,din 1637, care e alcatuitä dupä Omi liile lul Ca list. Cind Si li-vestru s'a apucat de lucru, Cazania ardeleand nu ie$ise incd,asa incit cuvintele din Predoslovia luf Nästurel despre csártilece momesc $i uoicl sufletul nu se pot raporta la aceastä carte,E indoielnic dacd Nästurel a avut vre-o-datä in mind Cazania.destul de rail, de la 158o-1 - care n'avea nimic eretic inea - sad cea, foarte rarä, din 1564, unde de sigur se cu-prindead lucruri ce trebuiad sä pard oträvitoare Logoaitulufmuntean, care $tia asa de bine ruseste, care data documentelescrise de el dup ä. computul moscovit de i Mart $i careva fi petrecut vre-un an-doI la Colegiul luI Petru Movilä,cad prin 1635-40 el era Ina, un orn foarte tindr. Acest atacimpotriva artilor ortodoxe e insä, probabil, aruncat in treacdt,

aibá hi vedere o tintä anurnitä.Lucrarea fu complectatd cu alte vre-o sutä de foi, dreasd

in unele paginl, schimbatd pe 200 din ele, dupg o lungd zd-bavä, tot la Govora, färä sä se spuie cine a prefäcut si adaos,sad, dacd acel cineva e tot Silivestru, ce 1-a inlemnat sd jert-feaseä o asa de mare parte din lucrul sdd maI vechid. Lä-

niurirea e insä, se pare, destul de usoarä si destul de putincinstitd. intre 1642 $i 1644 ie$ise Cazania lui Varlaam, $iaceastä carte e reprodusd in noua tipäriturä munteand. 2,si anume intreagd, afard de Viata sfintuluf moldovenesc Joan cel

Acest sistem se vede, de altmintrelea, $1 cu un alt prilejrdzboiul cu armele incetase intre cel doI DomnI, dar incepuseun räzboid, bogat hi pradä, cu tipdriturile ! Tipograful e iard$IMeletie Macedoneanul, care dispäruse, cum s'a spus, incd din1640. De atund el mersese in Ardeal, lucrase la Cazania dinacel an $i, dupä moartea lui Ghenadie, rivnise Vlädicia din13511grad. Superintendentul Geley chemase la cercetare du-hovniceascä, nu fusese multdmit de räspunsurile luf, dar cd-patase asigurarea cä lucrurile ce nu le $tie incä, le va inväta.

&maw fi doe., IV, p. 651.2 Gaster, Chrestomatia, I, p xxxlx.

fArd sA

Noti.

il

I

www.dacoromanica.ro

TIPARITURÍ MTJNTENE §I MOLDOVENE CLV

Totusl Mate Basarab, bunul prieten al «Craiuluiz de pestemunti, izbuti sd inldture pe Meletie, a cdrui fugd if stinghe-rise tiparul, si sá facd a se alege bietul Ilie Iorest, care trecupeste vre-o trel aril de la dernnitatea sa archiereascd latemnitá si la chinuri 1 Niel cu acest prilej nu izbuti Meletie,cdci cirja se dddu lui Sirnion, ce-sif zise Vlddica Stefan. Atunciel se intoarse la MateI-Vodd, se uni cu un tipograf rus, cuun Sirb, cu un croitor din Ocnele-MarI si cu un al patruleamester, si, in mändstirea Dealul, unde era acum egumen Var-laam Arapul, el at:1u forma cea noud a Cazanief lui Si1ivestru2.Apor nu se mal aude de dinsul.

C azania lui Silivestru n'are decit o foarte slabd insenind-tate literard. Limba din ea nu e mai bund deck aceia dinCazania pe care de putin timp o tipdriserd din noti Arde-lenii si pe care aceasta avea vddit tinta s'o inlocuiascd. E otraducere cuvint dupd cuvint, grea de urmdrit, fdrd ritm,färd miscare si mlddiere, lucrarea until orn care socotia cäpentru a traduce din ruseste in romdneste nu se cere deck

stie cineva ruseste si romäneste. La intrebuintarea textuluiEvangheliel nu se vede nici-odatd inriurirea tälmäcirif strd-vechi. Ortografia insä /Amine acea care se impusese incddin veacul trecut.

in Septembre 1642 se tipdria o Cazanie pe scurt, o cule-gere de «invdtdturi preste toate zilele». Limba e ma! vioaiedeck acea din Cazanie, cu toate cd se intilnesc in ea citevaforme care sund strain. Acel care se dd drept talmdcitor eMelchisedec egumenul de la mändstirea Uspeniei saü Ador-mirii Maicii Domnului din Cimpulung : el iscdleste prefata,in care cetitorii slut poftitI sä se ingrdmädeascd pentru ardspldti mandstirii cheltuielile fdcute cu tipdrirea acestor6o de fol : «CdcI cd, cum ar fi un negotdtoriti care ar fi do-bándit piatrd de mult pret, carea sd pläteascd o mie degalbeni, si apoI sd se vinzd numai drept Io galbeni, deciapoi, de n'arii fi cumpdränd piatra aceaia fiescare intelept, ar

1 Bunea, Vechile episcopir, pp. 86-94 ; Sate fi preoli, pp. 50 i urm., 337.2 &awl i Hodos, pp. 144-7.

sd

o

www.dacoromanica.ro

CLVI VEACUL AL XVII-LEA

fi in$dländu-se negotatoriul acela, $i luT singur foarte i-artiparea räii mai pe urmd, asijderea va sä patä. si cela ce,deaca va afla cartea aasta, $1 nu o va cumpAra, cAriia cin-stea-i iaste mica, iard dästoinicia-T iaste foarte multd $1 mare».Melchisedek a scris douä scrisori de afaceri, care se pästreazd$i astäzi in Archive le Brasovului ' : amindoud sint grece$ti,cu toate ca.' Brasovenii ar fi inteles mai bine ce e cu Tiganiimänästiril cimpulungene, dacd pärintele ar fi scris romäneste.Deci ar fi aplecat cineva sal creadä cä Melchisedek se laudänumai cu o carte pe care n'a facut-o, dar o precupeteste ;insä unele grecisme din lucrare if adeveresc autor, $i, chiar inlocul ce am adus innainte, intrebuintarea cuvintuluf cinstein intelesul de pre', ca in greceste rttril, lämure$te asupraneamuluf din care fäcea parte scriitorul. Melchisedek era, inadevär, un Peloponesian saa un Moreot.

Poate cä publicul cärtilor religioase din Tara-Romäneascán'a voit sä-1 dea «cinstea» de costande pe cat e o cerea,pentru ea' Melchisedek päräsi cu aceasta cultivarea limbhnoastre. Tipografia de la Cimpulung, care nu e de loc mairea decit acea de la Govora, strämutata apoi la mänästirea Dea-lului, lucreazä de acum cärti slavone, pe care i le cerea $i Dom-nul, care dalduse, se pare, $i slovele si ilustratiile, destul debune, fäcute la Chiev poate. Ca sä se vada dacd nu e vorbade o simplá retipärire, publicatia aceasta de a doua a luiMelchisedek ar trebui aläturatá cu Antologhiul chievian din1637 si cu acel liovean apärut in and urmätor. in apelulcätre cumpärätori - «mai departe sä stiti $1 sä ne credeticä cu multd cheltuiald am fäcut aceastä carte, farä impotri-vire sä blagoslovitT, nu färä cheltuiald, ci cu pret destoinicsä. vä cumpärati aceastä. carte $1, inveselindu-vg, sä vá paräcä ati cäpätat-o in dar» - recunoastem pe pärintele Melchl-sedek ; insä slavoneasca acelei Prefete e a lui Udri$te, careva fi fäcut in satul säil Fiere$til si corectura. De altfel, tipo-grafii erati Slavi, un Sirb $i un Rus, care, acesta din urmd,lucreazd apol $i cu Meletie Macedoneanul.

I Socolehle 8rafovulut, in Analde Academe Romîne, XXI, pp. 204, 264.

www.dacoromanica.ro

LTJCEARILE MIrROPOLITULUÍ VARLAAM CLVII

S. LUCRÄRILE MITROPOLITULIA VARLAAM 51 iNRiCII-1111EA LOR.

in Moldova erat1 mai multe manuscripte gata de tipar decitin tara lui Matei Basarab. Traducerile din cärti biserice$tIslavone se ingrämädiserd. Ele se deosebesc printr'o limbdinult mai puternicd, mai sunätoare si mai plind de viatd, -insu$iri care vor rämlnea pänd acum vre-o doudzeci.trelzecide ani caracteristice pentru lucrárile literare moldovene. Astfel,Cuvintul pentru curd/ire, Molitvelnuul din intäia jumätate aveacului al XVII-lea, din care s'ati dat unele extrase 1, invingmice altd opera de acest fel din Tara-RomAneascd sat"' dinArdeal.

Printre tälmäcitorii din Moldova, doi ni sint cunoscutianume. Unul a fost un Logofät, dar nu un Logofät-Mare,nici mäcar un Logoat al doilea, ci un treti Logofdt, sati altreilea Logofát, care avea deci acea dregItorie putin strälu-citoare, dar grea de indeplinit, in care se cerea buna cuno--tintä a cloud saü mai multe limbi 2. Eustratie $tia slavone$te$i grece$te, färá sä putem $ti in ce chip îi insu$ise acestecloud limbi, cad' viata tiff e aproape cu totul necunoscutä.Cu citva timp innainte de venirea ca Domn a lui VasileLupu, el petrece la botezul fiului lui Lupul Häb4escul, loan,impreund cu na$ul, Vasile Banul Vornic, $tefan Moimdscul$1 alti citiva 3. La 1639, el päräsise slujba, fiind numai unpa$nic biv Logorät intre cärtile sale ; ce s'a intimplat peurind cu dinsul, nu se mai stie : a trait insd destulä vremeca sä insemne citeva observatii pe un manuscript al cronicillui Grigore Ureche, scrisä. in 1647-8. Miron Costin, care seluptä impotriva pärerilor lui istorice, nu I-a mai apucat4.

Eustratie a flcut întáiü, fárä scop practic, fárd indemn dom-nesc, $i numal pentru pläcerea sa, o ePravild aleasd», scoasädin Zonaras, din Vlastaris $i din Harmenopulo $i tradusd de

Gaster, Chrestomatta, I, p. 45 i urm., So si urm,2 Cantemir, Descriptio Holdoznae, pp. SI-2.8 Studa p Doc., VI, pp. 77-8, no 23.4 Orgsanu, Cron. moldovenr, pp. 98-9.

'

www.dacoromanica.ro

CLVIII STAMM AL XVII-LEA

el de-a dreptul din dimba cia mai suptire $i mai ascutitäde toate limbile, - ce sä dzice eleneascd, cu carea aü toc-mitil D[u]mnedzati, de-ail cunoscutù acestia intäl lumina Dum-nedzäirel, carea nu o potu O. o inteleaga fiecine, de nu vorüfi prea iscusit $1 deprin$C1 cu dänsa»1. Cu acela$1 gind de ada in romäneste povete luate din hotdririle soboarelor, tra-duse Eustratie, de sigur pe atund, ,,S'zapte taine a Besearech,care cuprind lämurirI privitoare la deosebite intrebäri denatural religioasä.

Eustratie aratä sä fi fost prietenul lui Varlaam, a cArui hi-rotonisire ca Mitropolit o inseamnd el la sfir$itul manuscrip-tului sat.' de Pravild din 1632. Varlaarn el insu$I n'avea cu-nostintele unui treti Logofät cum trebuie ; era insä un bun air-turar de slavone$te, limbä pe care o va fi invätat la Secul.fried fiind acolo, de sigur, el traduse Ca,s-ania.

Aceastä traducere are o indoitä insemndtate. intäiü, ea nue facutä dupd un singur original, ci, ca $i traducerea lui Eus-tratie, culege materialul din mai multe cdrti, il potriveste $i-1adund in forma care i se pärea mai potrivit'd pentru cetitorilsdi : e deci, cum spune insu$1, dadunatä din top' tälcovnici IEvanghelii, dascali Besearicif noastre». Apoi forma are olärgime $i un avint cum nu se mal intimpinä pänd atunciin literatura noasträ religioasä, $i cum nu se va intimpina multävreme, pänd la tálmácitorul muntean, necunoscut, al invätä-turilor lui Neagoe-Vodd.

Iatai un loc din aceastä carte mäiastrá :ansä plänsulü acestora sá va intoarce intru bucurie, cä

va sosi binele $i cinstea lorü, $i märirea cia netrecutä: atung-ce sá va aräta Domnul Isus Hristos pre nuäri,- nu pre-acesteanuari ce ploaä $1 intunecd soarele, ce pre-acei de aurú, in toatefealiurile de vdpseale podobiti, $1 frumo$1, cu o$ti de ingerinenumärati, $i innaintea luf sä von:1 aduna toate limbile, si-fva gudeca cum(' spune Svántita Evanghelie ...

Cumu-I apa cea de ploae, ce sä pogoarä chin nuäri pre pg-mäntii, in multe chipuri lucreadzä, pre cdinpl $1 pre codri, in

1 Bianu, in Col. lur Tnzian pe ISS2, p. 216.

www.dacoromanica.ro

LUCRARILE MITROPOLITULT.J1 V ARL A AM CLIX

flori $i in pometi, de le creaste si le infrän-isadzd, albea$te $ile rusea$te, abenea$te $i mohoritea$te, unele verdzI, altelealbastre,-sdvaI cal iaste apa numaI intfunti fealiti, iard inmulte fealiuff lucriadzd, indulcea$te $i amdra$te, - asia $i D[u]-h[u]lii Sväntir in multe chipuff lucreader, ca apa spald $i cu-rdteaste, spald $i intairea$te» 1

Socotind bine, aceasta nu e alta deck limba de la tall,pe care n'o puteaii stdpini strdinif $i Curtenif din Tara-Roma-neascd, dar care era singura limbd pe care o intrebuirita,cu particularitätile ei dialectale moldovene$tI- h pentruf -,acest fig de teran care-$I träise pind la bdtrinetä viata inmijlocul unui Tinut de teränime mindrd $i viteazd. Cugetareacartilor de invgdturd bisericeasca slavone trecuse data aceastaprin insu$1 sufletul poporului romdnesc ; ea se ndscuse astfeldin non in graiul, scris a$a cum se vorbe$te, al staretului Var-laam de la Secul.

cTipariul cel domnescp de la Trei Ierarchi fu consacratde Vasile Lupu, dupd sfatul ltif Varlaam, pentru rdspindireaacestor trei cdrti. Ele e$ird la lumind pe rind : intdin, la16432, traducerea lui Varlaarn, supt titlul de : «Carte roind-neascd de invdtdturä dumenecele preste an, $i la praznice im-pdräte$Cf, $i la svinti marl», apoi, in 1644, cele .,S'eapte Taine,in sfir$it, la 1646, «Cartea roradneascd de invatdturd de lapravilele impärätestI $i de la alte g' udeatel), care e o pres-curtare dupd manuscriptul de Nornocanon al lui Eustratie.Pentru aceste tipairiturI se intrebuintd o frumoasd slovd gratin-tan, se lucrard, la Chiev sail la Lemberg, sdpáturl in lemnlimpezi si bogate, inatisind pe ocrotitoarea Moldovel, SfintaParaschiva, pe Domnul, sterna terif $i deosebite scene dinistoria sfintd.

E vrednic de luare aminte scopul pe care Varlaarn aratásä.-1. fi avut cu aceste lucrari. Mai intdin, trebuie sd se tiein seamd c.d. la Ia$I nu s'an lucrat - afard de decretul gre-

1 FO 27, 157. Reproduse st in Gaster, Chrestomatia, 1, p. 103 si urm2 Tiparul Incepu insä. din 1641: sint exemplare cu aceastä. datà; Blanu st

1-lodo, pp. 536-7.

www.dacoromanica.ro

CLX VEACUL AL XVII-LEA

cesc al Patriarchulul Partenie - decit opere romäne$CI, dintrecare doud poartä in slovele ro$ii ale titlului chiar aceastdinsemnare, innainte de toate, cd ele sint pe limba teriI. Nici-o carte slavond n'a ie$it de supt teascul de la Trel Ierarchi.Pe de o parte, ca un om cuminte, Mitropolitul Moldovel vl-zuse bine cä nu poate face concurenä volumelor slavonecare se publicati la Chiev si la Lemberg in condidi mai bune$i se puteati $i vinde mai ieften. Pe de alta, cunoscind scopulCalvinilor ardelerif, din vrernea sa si din veacul trecut, de apredicä prin Cuvintul lul Dumnezeti pe romäneste o schinabare delege, fiind unul dintre acei ortodoxi stricti earl credeag inneapärata nevoie a limbilor sfinte, dind ca slavona sd std.-pineascd. singurä in toatä slujba, el era multdmit cd se potcdpdta de la prietenii de peste granitä cgrd noud, in slavoneste.

Dar el vedea foarte bine ca vechea limbd bisericeascd seultd, cu toatä scoala intemeiatd de Domnul sgii, el vedeacd toate popoarele RdsdrituluI incep a pogori Scriptura «preintelesul oamenilor, pän ail inceput a scoate a$ea$I cene$ipe limba sa, pentru ca sd inteleagä fiecine $i sd inveate $i sdmärturiseased minunate lucrurile lui Dumnezeg 10. El fäcudeer o deosebire intre cartea preotului $i a naireanului. Celuid'intaiti ii dadu in slavoneste, prin cumpgrätuff de la Ru$T,toatd Scriptura, toate rugdclunile, toatä slujba $1 tilcul ; aces-tuilalt if intinse, spre a-I lumina intunerecul ming spre a-Istimpgra setea de a $ti $i de a pricepe intrebärile cele maimar!, - ccartea romäneascä de invätáturf», in care-f dddea, nunumai Cazania propriu zisä, ci, in parte, o nouä si strälucitoaretälmäcire a Evangheliel $i o surnd de Viele de sfintf, dintrecare ale sfindlor ce ocrotiaii pe pämint romgnesc credincio$Ide limbg romäneascä eraii adt de personal prelucrate, incitpot fi socotite ca adevärate lucrärf ale lui Varlaam insu$I.«Cartea de invätäturd» era astfel cartea de cetire religioasda mireanului, Antologia lui bisericeascä.

at prive$te traducerile lul Eustratie, cu ele se urmgria altd.Vintd. Pänd atunci judecata se Meuse dupä bunul sitnt, dupd.

t Prefav. din 1643

www.dacoromanica.ro

LUCRÄRILE MITROPOLITULUI VARLAAM CLXI

cumintia judecätorulul, räzimatä de datina, pe «obiceiul pa-mintului», nescris. Acum insä locuitorii terii se inmultesc, bo-gätia lor era mai mare. Strainil din multe pärti eraü adu$1de interesele kr $i aduceati piff, une off foarte incurcate, in-naintea «judetelor» moldovene$ti ; viata sociala nu mai infä-Visa deci simplicitatea patriarchald de odinioard : ea cerea dez-legari pentru care n'ajungea traditia trecutuluf si intelepciuneaDomnilor si a boierilor. Chid si chid, cite un judecator va ficautat in Nomocanoane, in Pravile, dintre care se pästreazdunele manuscripte $i la noi. Un Domn ca Radu Mihnea vafi deschis chiar adese orf pe Vlastaris, Harmenopulo $i Zo-naras. Lucrarea de compilatie si traducere a Logofatuluiera in adevar folositoare, cad nu dädea, ca Pravila de la Go-vora, numal prescriptii de canoane pentru clerici; ea trebuiaO. intregeasca $tiinta $i patrunderea celor chematI a des-curca $i hotäri pricinile.

in pretuirea lucrarilor aparute la Iasi mal trebuie sä se tiesarna de ceva. Ele nu sint scrieri moldovene$tI, care sä pri-veasca. pe Moldoveni. Ca si cartile de propaganda din Ar-deal, ele se indreaptä catre tot neamul. Li se zice «carte ro-mäneasca», nu drumäneasca» - Varlaam va fi cetit Palzadin Ordstia, va fi aflat cite ceva despre Romini din cro-nografe $i din convorbirile cu Logofatul-cel-Mare ToaderIanovici, prietenul sat'', care cita pe Cicerone in scrisorilesale latinesti adresate Bistritenilor din Ardeal ' ; in sfir$itel va fi fost inriurit poate de 'Poy.n.iot, «Romani», apoi«Greci bizantini», in limba greceasca a evului mediu. InPrefata de la 1643, se spune ca invätäturile se indreaptäcare «toata semintiia romdneasai pretutindene, ce sä aflä pra-voslavnicd, intr'aasta limbd» ; publicatia e oferitä cu minilarg intinse, ca «un dart"' limbilf romänesti».

A$a erati menite aceste carti $i a$a aü fost in adevar,caci vom vedea ca Muntenii le-ail adoptat; reproducindu-lefdra a o spune.

Dar aceste tipärituri moldovene$ti sint foarte putine. De

1 Doc. BLante, I, p 1CCI.X.

71304. Vol. VII. XI

www.dacoromanica.ro

CLXII VEACUL AL XVII-LEA

la 1646 nu mai iese nimic la iveald. TotusI pe atund tarastätea cu totul in pace si Domnia lui Vasile Lupu era in cea maimare inflorire a el. in 1645 se serbd cu o pompd. impdrateascdnunta DomniteI Maria, fata lui Vasile, si a Tudosiei Bucioc,intiia luI Doamnd, cu cneazul litvan Ianus Radzi will. Petru Mo-vild., care veni îflSUY, cu toff fratif sdi1, sluji la Trei-Ierarchi$i puse ca nas cununiile pe fruntea sotilor 2 ; el tipdri la Chiev$i un «Cuvint duhovnicesc pentru cdsdtoria lui Ianus Ra-dziwill cu Maria, fata Hospodarulur Vasile» 3.

Tot pe atunci, in 1646-7, Grigore Ureche, care pdräsiseVornicia-cea-Mare si, ca Eustratie innainte de dinsul, isl treceavremea cu cetitul cdrtilor si izvoditul dupd clinsele, prefäcuin romdneste vechile cronici slavone ale tern' si le addugicu stiri culese din izvoare strdine 4.

Vasile plaia pe atunci datoriile Patriarchilor 5 ; Patriarchulde Constantinopol mazil Atanasie Patelarie se gäsia in Ia$1la 1645, $i-si lduda care Tar Dotnnescul oaspete in acestecuvinte : «El este ajutdtorul tuturor celor cari cer : Vistierialui este deschisä si mila-I se revarsd imbielugatd asupra tu-turor sdracilor» 6. Patriarch de Ierusalim fu pus Paisie, carefusese pänä atuncI egumen la Galata $i exarchul pentru ad-ministrarea mo$iilor pe care Patriarchia le avea in Moldova ;hirotonisirea luI se fdcu chiar la Iasi, de cdtre Varlaatn, ajutatde Atanasie al RomanuluT si de episcopul grec al Kassan-drieI 7. Obiceiul inchindrilor se intinsese foarte mult, si m5.-nästirea lui Aron-Vodd lingd Ia$I se tinea acum de aceia dinChalke, de lingd Constantinopol 8. Meletie Sirigul, asezat inCapitala MoldoveI, episcop al BrAileI, era sfetnicul cel as-cultat hi cele bisericestI. Grec de neam, vorbind greceste cu

V. inca.1, Chronica Romînilor, la anul 1644.Studa fi doc., IV, p. Cox.Picot, I. c. Invitatia la nunt 6. din partea lul Ianus, in ale mele Acte

fragmente, I, pp. 196-7.4 1st. lit. ?vat. "in sec. al XVIII-Iea, Excursul 1.5 Melchisedek, Aratqe, pp. 206-8.6 Ibid., p. 208.7 Ibid., pp. 209-10.8 Studi fi doc., IV, p. 31, nota 1.

1

2

5 f i

II,

www.dacoromanica.ro

LUCRIRILE MITROPOLITULUI VARLAAM CLXIll

ai sal - amindoud fetele, Maria si Ruxanda, scrig numalgrece$te 1 - , el pärea Grecilor din Rásárit ca un urma$ alimpgratilor de odinioarä 2 Un fost episcop de Ohrida,Meletie, îl piri, tot in 1645, cd el «ar fi voind ca, atunci cindSultanul se va duce cu räzboiti asupra ostroavelor Cretei siMaltei, sg stringd osta$1 i sig se dual la Constantinopollocul Sultanulul» 3, si ambasadorul venetian de pe lingd Poartg.poveste$te $i el, la 15 April, de aceastä pirl «cá o coroandde aur, ca a Patriarchilor, trebuia sá fie trimeasä in Moldovaca sä incunune pe Domnul de acolo $1 cä, la iesirea floteiturce$ti in Marea Mediterang, totl Mitropolitii se indatoriserda stringe oaste pentru a-1 chema la aceastä impärätie» 4.

insä tocmaI acest curent grecesc, care se revarsä dinnog asupra Moldove, era menit sä distrugg pentru citvatimp $i cartea slavond veche $1 incepätoarea carte rom5.-neascg. PocIatchi $i cgluggrii säi ru$1 päräsird peste citvatimp $coala de la Trei-lerarchi, $i in mängstire intrarä cdlu-gärI greci, cari nu tinurd nicr-un fel de $coal5.5. Varlaarn,care merse peste putin timp in sorte la Cazaci, cari voiaü$i prada terif $i o altd praclä, pe Do tnnita Ruxanda, pentruTimu$, fiul Hatmanuluf lor 6, era bgtrin si nu maI avea gustultglmäcirii cartilor. Eustratie maI träi, se pare, atita cit sd facdinsemnäri pe margenea letopisetului celui nog al lui Ureche,mort in cursul lucrärii 1u17. AltI cärturarf nu-1 avea Mol-

1 V. Studit fi doc., VII, note explicative. Doamna Maria care iscälqte inzapisul grecesc din 1644, e insä fata lui Ieremia-Vodä. Iscälitura el trebuiesal se ceteascä : «Maria Firleiowa W. S... Cf. Papiu, Tesaur, 1 P. 140. «W.S.» inseatnnii «Voevodeasä de Sandornirn.

2 V si Calatorzile .patriarchulut Macarte de Antrochia, traduse de d-raEmilia Cioran, Bucurestl, 1899.

3 Melchisedek, Notite, p. 209.4 Hurmuzaki, IV2, p. 535, n° DCXXVIII. In genere, pentru Varlaam, v. !;,1

monografia d-luY t. Dinulescu, extras din Candela pe 1886.5 Urzcarml, III, p. 285.6 Studit f: doc., IV, p. Ccxxxv.7 V. Id, lit. rom. 'in sec. al X V Ill-lea, II, Excursul I ; Studa rs doc., III,

pp. 9-11. Manuscriptul, de unde s'a luat aceasti Prefa0, poartä azi n1 1445.in Bibl. Ac. Rom. Pentru Ureche, v. unele ;tirl in notele explicative la docu-mentele volumulul VII.

în

www.dacoromanica.ro

CLXIV VEACUL AL XVH-LEA

dova de pe acest timp, i astfel tiparul se opri, ne maI avindnici-o menire ; el se opri aproape in acelasi timp cind ince-teazd i tipäriturile lui Petru Movilä.

Mitropolitul Chievului träi pdnd in 1646. Varlaam avu oviatä mal lungd. Dar chid Gheorghe *tefan, Logofdtul-cel-Mare, se tidied impotriva lui Vasile-Vodä, Varlaam se re-trase «la munte», $i biruitorul fu incoronat numai de epis-copul de Husi 1. Acesta se numia Ghedeon si pdstoriä încädin 1645 ; s'ar pärea cä Vasile-1 fäcuse invätätorul fiuluI säfiSteränitä, care domni mai tärzid in Moldova, dar formulaslavonä de «pärinte $i invdtätor al nostru», pe care $tefdnitäo alipeste odatä de numele lui Ghedeon 2, e stereotipä si poatenu inseamnä si in acest cas decit respectul tindrulu Domnpentru barinul Mitropolit retras la mänästire. Ghedeon era siel de la Secul, unde a fäcut si &nil si unde a fost ingropat 3.

Schimbarea lui Varlaam cu Ghedeon se fdcu indatd dupdasezarea lui Gheorghe Stefan : in primävara anulta 1655,«robul lui Dumnedzäd Varlaam Mitropolit biv Suèavschii»face o invoialä cu calugärii de la mändstirea NeamtuluI 4.Si in 1657 II mai vedem la Secul, avind numai grija mosii-lor si viilor sale pe care le ldsä mdnästirif de unde plecasesi unde se intorcea, pentru a se pregäti de moartea apropiatd.La 18 August el isI fäcu diata din urm5.5. El avea Hngddinsul la i i Maid pe episcopul de Rädäuti Sava, care ajunsein 1658 la Roman si poate chiar in cursul aceluiasi an Mi-tropolit 6. Sava era $i el un fost cälugär de la Secul 7, undeera deci mai multä invätäturä i mai multä viatä printre mä-ndstirile timpului ; el trebuie sá ft fost unul dintre ucenicii lui

I Sludit ;r: doc., IV, p. CCXLV.2 Document din 8 Iulie 1661, In Arch Statului, Neaml, no 2517. WU,S H

pentru Ghedeon «Index zolkieviensis», in Candela pe 1884, P. 753.3 Melchisedek, Notzle, p. 23.4 Neami, no 2507 ; Studa doc., VII, Note explicative ; Urec1ii In An.

Ac. Rom., X, p.Urechil, :bd., pp. 345-6.

6 Melchisedek, Chr on. Hufula, I, p. 222 ; Chron.Romanulut; I, pp. 277-S-V. Sluda- sri doc., VII, Note explicative.

7 Erbiceanu, Mitr. Mold., p.

tlwraw Hwe.Cf. si

r,sda.

www.dacoromanica.ro

LUCRARILE MITROPO1.1TULTA VARLAAM CLXV

Varlaam. Lingá el doI se maI intimpinä la acea data si NistorBatiste sail «Baptista», fi, credem, al vestituluI Batiste Ve-velli, sfetnicul luT Radu-Vodd Mihnea, si al uneI fete a luiNistor Ureche 1. tried din 1658, Varlaam nu maf era in viatd;mändstirea Secul se judecd, la 16 April din acest an, cu ne-poti rdposatuluT 2 El se dusese in sfirsit «in casa cea delut a mosilor säl 3», $i oasele sale zac supt piatra pe care si-ograise, puind-o lingd zidul bisericif incd din 16424.

La 1658 insä Dosoftei era episcop de HusI5, acel Dosoftecare era sä porneascd o noud miscare de literaturd reli-gioasä. Aceasta nu incepu insd supt Gheorghe Stefan. Pevremea luT, se pot insemna ca oamenI cu o Invätäturd deo-sebitä numal doT scriitori.

Unul e mirean. La 1655, urmasul lui Vasile Lupu chemaseinnapol pe dascdlif de la Chiev si intdrise scoala de la Tref-Ierarchi 6 : ca urtul ce avea multe i strinse legdturi cu Ardealul,el va fi fost acela care a adus de acolo pentru latineste pedascälul Simion, de la care a rdmas o prelucrare a CronicilluT Grigore Ureche ; cä. Simion era «Ungurean» se vede dinpovestirile de origine ungureascd pe care le adauge letopi-setul pe care-1 prelucra, iar cä scria dupd incetarea DomnieIluT Vasile Lupu, se intelege din felul cum U. aminteste inPredoslovia sa, care s'a gäsit ddundzI 7.

Clericul e Antonie din Moldavita. El stia latineste si slavoneste, si era credinciosul lui Gheorghe Stefan, printre to-vardsif de fugd al" cäruia, prin Germania, Suedia si Livonia,el se gási, dar care nu-1 pArdsi, ca altiT, nicl pänd la moarte,in fanuar 1668. Domnul pribeag voià sä ceteascä, in singu-rdtatea luI, carte pe limba tern' luI depärtate, si, pentru a-T

V. Studa doe., V, p. 278.2 Arch. Statuluï, Neamt, no 2510.3 PrefaM la Cazanie.4 Melchisedek, Notile, p. 21. Si Sava a fost ingropat tot acolo ; v. Natile,

p. 22.5 Melchisedek, Chron. Romanulur, I, pp. 277-8.6 Uricarzul, III, pp. 283-5.7 Studi ri doc., 111, p. TO ainsnildänd pAnä la Domniia lui Vasilie-Vod5.).

l

www.dacoromanica.ro

CLXVI VEACUL AL XVII-LEA

mingiia dorul, a scris Antonie, inteo slovä frumoasd, «Rds-punsurile» lui Varlaam, la care adause o noud traducere ro-mäneascg. a Psaltirii, al cdrel autor poate sä fi fost tot el '.

Peste cloi-tref anI erati sä inceapä tipäriturile lui DosofteI,adeväratul urmaç al luf Varlaam. Activitatea luf literard da-duse insä çi pänd acum unele din roadele et

9. NOUÄLE TIPÁRITURI MUNTENE DE SUPT MATEI BASARAB.

in anul 1646, cind se incheie publicatiile romeine,rn ale Mol-dovenilor, mändstirea rnunteanä a DealuluI, unde era egumenIoan din Goraionita, mändstire din Bosnia, de unde trecusela Atos, &Ilea, din porunca Mitropolitului Teofil, un Litur-ghiar, foarte impodobit cu chipurf: ale Domnului, Doamneiçi unor sfinti ; se dovedia astfel ed.' Matei-Vorld poate patrol-idcdrtI tot asa de frumoase ca çi rivalul säll de peste Milcov.Un Slujebnic urrnâ in acelaçf an 2 Dupá aceste csairtl slavonese intilneçte ceva in adevdr neaçteptat: Udriçte Nästurel,care, pe lingä numele säti biblic de Uriil, isi dä cu acest pri-lej pe acel greco-latin de Oreste - el era deci un slavonisantde raocid, precum skit astäzi francisantii de modd cari-0 trecvremea cu versuri simboliste cu pecete parisianä -, traducedin latineçte in . .. slavoneste vestita carte a Imztatie1 luHristos, i o tipáreçte la Dealul, in ctipografia Domneascd»- titlul era luat de la Moldovetif -, la 1647, prirndvara 3.

AcelaçI Udriçte tälmdci din slavoneste in romäneçte, la 1648-9,tot pe vrernea cind era al doilea Logoat, vestita poveste a lullVarlaam çi Ioasaf a lui Ioan Damaschin, de sigur dupd tipdrituraruseascd, a luI Petru Movild. Dar lucrareardmase in manuscript,çi invätatul boier nu se cobori pänd acolo, incit s'o açeze inrind cu publicatiile insemnate cu sterna munteanä a cumnatuluIsäii 4. A publica astfel de lucruri profane ar fi fost acela.0

I Manuscriptul se pästreaz1 la Blaj, In minile pär. canonic I. Molduvanu,cäruia i-a fost Incredint spre publicare de Exc. Sa Mitropolitul Victor.

2 Thanu si Hodos, nle 49 si 51. Un Slzijebmc slavo-romänesc s'a scrispeste putin, supt Mitropolitul tefan, Intr'un splendid manuscript (Bibl Ac.Rom., no 1790).

a Ibid., pp. 158-9.4 Odobescu incepuse a tipiri opusculul, dar s'a oprit. Extrase In Gaster,

www.dacoromanica.ro

TIPÁRITURÍ MUNTENE DE SUPT MATEY BASARAB CLXVII

lucru ca si cum s'ar fi dat in tipar acele Alexandrii $i Roj-danice $i Albine $i Florl ale Darurilor, acele minunate pc-ve$tI si frumoase anecdote $i interesante lämurirf de semnein trupul omuluf, in visurf $i in largul naturif, pe care le co-piati pe intrecutele popf de sate $i diadi din cef mdruntr, $ipe care cetitorii le sorbiaii, cu toate sfaturile de infrinare celi se dAdeati de cdrturarif cei marl $i plicticosi 1.

in 1648-9 publicatiile slavone se continud prin Triadul,care fu scos cu cheltuiala Doamnei Elena, sora lui Nästurel2:ea oferi cartea lift Damaschin, Protos-ul de la Atos, care vafi venit pe acel timp prin tard. Tipdritorul e tot cälugdrulJoan, care nu mai avea insd egumenia Dealuluf, ci lucra jos,in cetatea de Scaun, in Tirgoviste. Mitropolit era incd de lainceputul lucrärif Stefan, fostul episcop de Buzdti, $i el arätäo mare dorintd de a se insemna prin tipätituri, de a in trecein aceastd privinä pe innainta$ul sdil Teofil. il indemna cuatit mai mult la editarea de carp' slavone incetarea publi-catfflor ruse$ti din Chiev si Lemberg. El face sd apard decIun Triad pentru post in 1649, o Psaltire, cu lucrul cdreia seinsdrcinâ Grecul Melchisedek de la Cimpulung, in 1650.

in acela$1* timp insä, Stefan. inriurit de noudle tipdriturfardelene, incepute la 1648, facu sd se dea $i cdrtf romäne$tf.E insd firesc lucru cd ele nu eraü, ca in Ardeal, traduceriale CuvintuluI luI Dumnezeü, care nu putea päräsi vechiul sätisicriti greoiti, al limbii slavone, ci, said lucrärf literare, sati -ceia ce e in adevär noü in miscarea de romanisare a Bisericii -cirti de slujbd. Frumoasa litern, frumoasele frontispicif noudale me$terilor munteni se intrebuintard de acum innainte sipentru astfel de opere in «limba vulgard».

Chrestomatie, I, p. 129 Si urm. Pentru alt ms., v. Jorge, Manuscriptek IntY-ndstirir Cernica, in 131s. ortadaxii pe 1002 ; n° 52. V. ,,,i manuscrisele 2458,2470 ale Ac. Rom.

1 0 airticid avInd acest cuprms, copiafá la 1620 in satul Simpietru delinga Bra.ov, e analisatli, dindu-se ,,,i extrase, de d I. Bianu, In Col. her Trojanpe 1883, P. 323 si urm., P. 445 si WM.

2 0 solá a el' avea o foarte frumoasi cas'51 la Vdr5.stf (Ilfuv). V. ChMtarttle10 Macarie de Antzachia, P. 211.

www.dacoromanica.ro

CLXVIII VEACUL AL XVIPLEA

Inceputul 11 fäcu un simplu diacon, cu numele de Mihail,care se ingrijia mult de felul cum i se va face slujba lamoarte, cad vdzuse cd unif cetesc unele lucruri, alii altele.El cumpArâ deci un text slavon $i unul grecesc, chemd. pelingä dinsul «oamenî cdrturarf bunI $i intelepti», se ajutâ cuel', $i duse la bun capät lucrarea. Apoi o tipäri inteo bro-surd de vre-o cincIzeci de pagini $1I adause o scurtä. Prefatd,in care sint pomenite si rudele lui, pentru ca evlaviosul ce-titor sä se roage pentru dinsele. Aceasta e «Cartea ce s.cheamd Pogribania preotilor mireani $i a diaconilor».

Cheltuitorul pentru cartea urmätoare, tipdritd la 1651, eMitropolitul insusI, care pune chiar, in locul obi$nuiteI sternedomne$ti, csemnuld carele iaste dat de la Dumnezdil prea-sfintilor Mitropolitl a Tärdi Ugrovlahief». Nu numai atit, darStefan e si traducdtorul cartif, intitulatd. Mistirio sag Sa-crament, ale cärei elemente le-a scos din molitvenice grecestl$i slavone. El aratä cd a volt prin aceasta sä. 15.mureased pepreotif säi asupra tainelor, ca sdi nu li se mai aducä ocaracd, din cgrosime si grubie», nu li inteleg rostul. Deocamdatädä tainele de cäpetenie : botezul $i mirul. Vor veni apoi, cualt prilej, si celelalte cinci taine

Legaura intre aceastä operd $i cele «Seapte Taine» ale Lo-gofdtuluI Eustratie e vdditä.. Stefan s'a inspirat de la tretiLogofdtul moldovean. De alminterea, un scriitor care, cadinsul, zice: Bisericd Munteneascd $i Tarä Munteneascd -in loc de Biserica' $i Tard-Rumäneascd - s'ar pdrea a fi dinMoldova. Aceasta ar dovedi-o $i rivna lui de a da cleruluce-I era supus cär pe limba lui : «nu cum ad fostd pandacum slavoneaste tipicurile, carele nu le pot $ti cinstitii $icuceritii preoti, pentru nesebuiala lor, ce tot rumäneaste toatepre rändii». Stilul are toate insusirile puternicului stil mol-dovenesc din acest timp, si aceasta ar mai fi hieä o dovadd.insä, in Prefata de la «indreptarea legil» din 1652, tälmd-citorul, indreptlndu-se cdtre Stefan ca multämeascd., lá-murete cä acesta era gdeinteund locd ca acela $1 satii de

V. Bianu i Hodos, pp. 178-94. 0 a doua parte din Mistirin am esit-ocopiatá elegant inteun manuscript de la mánástirea Cernica. Asfázï ea se

sä-r

'

1.

www.dacoromanica.ro

TIPARITURi MUNTENE DE SUPT MATEÏ BASARAB CLXIX

josii aid Ungro-VlahieI» : as crede cal acest Muntean trecuseprin vre-o mándstire moldoveneascd, uncle va fi primit scoalacea noud si bund a lui Varlaam.

Precurn «Mistirio» atirnä de cele «Seapte Taine», astfel simarea lucrare tirgovisteand a «indreptäril legil» porneste dela tipäritura moldoveneascd a lui Eustratie asupra Canoanelorsi legilor impärätesti.

Stefan void sä se dea judecdtorilor si cetitorilor muntenio culegere completä a hotäririlor de sinoade si de impArati.El cdpätä textul, pe care-1 cäutase in zädar la Constanti-nopol, de la Vistierul al doilea Gheorghe Carida din Trikke,pe care-1 asteptä, in 1655, o moarte grozavd din partea Sei-menilor rdsculati 2 volumul cuprindea «judecata toatä ar-hiereascä si, längd dinsa, si inpäräteascd, cu toate canoaneleale Sfintelorù Sdboarä si Apostolf, si a MareluI Vasilie, si aaltord dumnezeesti i sfintY Pärintl, inpreund cu theolog (sic)dumnezdestilord bogoslovi,- scoasä si tocmitä cu porunca siinvätätura blagocestivuluf inpärat chir Ioannü Comninuld, cumare si multd socotintä, de pravoslavniculd intru dascalidiacon si päzitoriuld de toatä pravila si canoanele Marii-Be-searici, chir Alexie Rodinu[I]». Pentru a face traducerea «ddpre ellineaste pre cuvinte proaste rumäneaste», Stefan alesepe un calugdr din Ardeal, pe un «Panonian», cu numelede Daniil «Andrean» sad Andrian, Adrian, scolar al lui Ig-natie Petrítzi si al lui Panteleimon Ligaridis, acesta din urmä«teologul» lui MateI-Vodd, precum Sirigul era «teologul» luiVasile Lupu 3. Acesta infalisä lucrarea, intoväräsitä de o Pre-

afri în Bibl Ac. Rom. D. Bianu a tip'árit-o in Apendicele la Discursul säii deintrare In Academia Romin5.: Despre zntroducerea lzmb»T româneft In Thserica

Bucuretl, 1904. Nunta de care e vorba, pare sá fie a fetel ce-

leT mai marT a Duc6I-Vodà cu fiul lui Radu-VodS Leon (v. Constantin CS-pitanul Filipescul, ed. lorga, pp. 15S-9). Atuncl era luck Mitropoht tefan.cAci Teodosie-1 luI. locul abia la 21 Maiii 1668 (Studi fi doe., V, p. 629,nota 1).

Ibid., p. 192.2 V. Studir si doc., IV, p. mom ; Constantin Capitanul, p. 133, nota I.a 1st. lit. rom. Fn sec. al X VII1-lea, I, p. 30.

'

;

Remand,

1

www.dacoromanica.ro

CLXX VEACIM AL XVII-LEA

fatä foarte umilitá, in care se calificd insusi de nevrednic,de «trial micuiü, prostulti i plecatul prah de suptü picioa-rele cinstite ale Sfintiei Sale». Lui Stefan li plácu opera luiDaniil, $i el scrise pentru dinsa o lungd introducere, in carevorbeste de felul cum s'aü alcdtuit legile impärätesti, cuamänunte $i nume stilcite care trebuiaü sä umple de mirarepe oamenii din vremea sa. El comandi apof ilustratif asa defrumoase, sfintl, soboare impärätestI, cum nu se mai vdzuseräpánä atund la noi, si dadu totul mesterilor tiparnici, cari-iaduserä la 1652 un splendid volum de aproape 800 de pagini 1

Daniil, care s'a invrednicit a fi mai tärziù Mitropolit in Ar-deal, de la 1654 innainte 2, a dat färd indoiald o traducerebunä. Dar, om färd o invätäturä mai deosebitd, el nu s'apriceput sá schimbe in compilatia, cu totul färä formä, pecare i-o dAduse Mitropolitul. Pe lingä aceasta, avind la in-däminä. Cartea de inváráturd a lui Eustratie, el n'a tradusdin noti, ci a indreptat numai - si nu räü - traducerea pecare o däduse acesta, cuprinzind astfel in noua Pravilä mun-teand, de si in altä orinduire, tot Nornocanonul moldovenesc.Pe cind insä opera lui Eustratie, bine impärtitá s, a putut fiintrebuintatä in judecäti, amestecul greoiti si fard nici-o so-coteald pe care-I tálmäcise intocmai Daniil, n'a avut alt rostdecit acela de a fi cetit, si mai ales privit cu acea admiratiepe care o inspirä cärtile voluminoase celor foarte multi carin'aü nici chemarea, nici aplecarea sä le deschidä.

Tot in 1652, o traducere a Tirnosaniel, fäcutä dupä gre-ceste si slavoneste tot de Mitropolitul Stefan, inchidea sirultipäriturilor muntene. in 1653, incepea räzboiul pentru scoa-terea lui Vasile Lupu ; urmati tulburdrile Seimenilor. in 1654

' Retipärit de Misail Blaremberg In 1871 si de Bujoreanu, In Collec/innede legiutri, III. Cf. Pie, Die rumanzschen Gesetze und 1Vexus mit dent byzan-tt Pzilschen und slavischen Recht, Praga, i886 (o dare de sami.).-Ms. PravileT in-Oda, de la Govora, iscidit de aMoxalie Mihaii, e astäzi 111 2471 din Bibl. Ac. Rom.

2 Bunea, Yee/tile episcopit, p. 110 urm. Apol el se intoarse in Tara-Romäneascä, uncle apare cltva timp ca episcop de Strehaia, titlu noil, creatnumai pentru el. V. Bianu, Episeopia Strehazet, In An. Ac. Rom. pe 1904.

3 V. Xenopol, 1st. Romîmlor, LV, P. 163 si urm. i mal ales C Popo-vid, in Candela, an V.

i

Per

al

www.dacoromanica.ro

TIPARITURILE ARDELENE CLXXI

Matei-Vodd se stingea, luind cu dinsul pacea, bogdtia $i

grija de carte $i invätdturd.

10. TIPÄR1TURILE ARDELENE.

Pe cind Moldova tipäreste cdr%1 de cetire, iar Tara-Romd-neascd opere slavone sail slujbe pe romäne$te, impreund culucrdri de «concurentd» fatd cu acelea apdrute in Ia$1, Ar-dealul incepe a da un al doilea $ir de carti sfinte, pe care,ce e dreptul, n'avu rägazul clued la sfirsit.

Aceste tipdriturf sint insd ceia ce nu fusese toate pu-blicatiile din veacul al XVI-lea - traduced noud, acute anumepentru cetitorii din acest timp. Cetitorif ace$tia sint intele$Tinteun chip tot asa de larg, cum intelesese Coresi $i urma$iIsäl pe cetitoril lor. Nu e vorba numai de Rominii dintr'otard, ci de Rominii de pretutindeni, deci de intregimeaneamului. Si Varlaam spusese cd vrea sä vorbeasca tuturorcelor ce an graiul säti, dar acest gind innalt se exprimämult mai deplin, mai puternic $i mai frumos in aceste cu-vinte ale PrefeteI puse de Mitropolitul ardelean Simion Stefaninnaintea Noului Testament din Balgrad (1648) : «AastaincI vä rugdmn sä luati aminte cd. RumlniT nu grdescu intoate tdrAle inteun chip, fried neci o tará top' inteun chipü ;pentr'aceaia cu nevoe poate sá scrie cineva sä inteleagd toV,gräindn un lucru unii intr'un chipú, altif chipü : anvesmänt, an vase, an altele multe nu le numescu inteunchipü. Bine $timn cä cuvintele trebue sd fie ca banii, cäbanii aceia sänt buni earn imbld in toate Wale, a$ia si cu-vintele acealea sdntii bune carele le intelegn totl. Noi, dereptilaceaia, ne-amn silit, de in cdt am putut, sä izvodim a$ia cumsä inteleagd top' ; iard, sá nu voril inteleage toti, nu-i devina noasträ, ce-i de vina celui. ce-ati räsfirat Runidnifpriintealte OA, de $'ati mestecat cuvintele cu alte limbi, denu grdescu totf intr'unn chipti.» Programul $i nevoia uneilimbi literare unice pentru toti Rominif nu se puteati ardtamai bine decit In aceste rinduri ale Mitropolitului bdlgrädean.

Gheorghe Rakóczy prietenul lui Matei-Vodd, se apropiade sfir$itul stapinirif sale, chid el indemnd pe Simion Stefan

s5.-1

--

-

intr'altil

I-id,

www.dacoromanica.ro

CLXXII VEACUL AL XVII-LEA

sd dea credinciosilor sdf un Not! Testament pe romdne$te.Mitropolitul insu$I nu era un cdrturar, cu toate cd $tia säserie foarte limpede limba sa ; fost cdlugär in mandstirea delingd. Mitropote, el n'avuse unde sd. capete $tiinta de slavo-neste $i greceste pe care de o bucatd de vreme o aveatiaceia dintre prelatii rominI ce se socotiati invätati. El dà.dusarcina traduceriT celei noud cdlugdrului Silivestru, venit dinTara-Romdneascd, unde fdcuse acele traducer! din slavone$te,slabe, luate cuvint dupä cuvint, pe care le cunoastem.

Simion Stefan se laudd cd, nemultdmit cu lucrarea lui Sili-vestru, s'a apucat insu$1. aa posledui, si, unde n'ati fost bine,amt.! isprävitti $i am inplutù $i am tocmitii din cdtil amiipututti» : el ar fi intrebuintat traducerea slavond din Moscova$i traducerea lui Ieronim, dar s'a tinut mai mult de textulgrecesc. El a mai pus $i resumatul, «suma», care va ajutape eel ce cautd. Sigur de lucrul sät, el pofte$te pe cetitorisä compare cu gizvoadele», cdcl numai atunci «yeti afla pece cale amt.! imblatti».

E aproape sigur cd Mitropolitul a fd.cut o parte din acestelucruri prin altii. Dar cd a fost o prefacere a scrisuluT luiSilivestru nu rdmine indoiald. Stilul Noulut Testament dinBalgrad nu e acela al Cazanter muntene : scurt $i cuprin-zdtor, energic $i bine rostit, el samänd cu al Praia din 1582.Mlddierea moldoveneascd lipse$te, dar, asa cum este, aceastaera cea mai bund formd romäneascd pe care pänd atunci o pri-mise vre-o parte din Scripturd. Litera mdruntd, find, elegantd,podoabele cumpdtate, sdpate dupd gustul apusean, erati $i elevrednice de aceastä minunatd carte, care pLea, astfel, sä aparáca produs al unef tipografif princiare.

in ceia ce prive$te limba, nu e nici-o deosebire intre NaulTestament din 1648 si Psaltirea care ie$ in aceleasI con-ditif la 1651. Dar aceasta e $i mai precisd si mai exactd, cauna ce e tälmbicitä de-a dreptul dupd dimba jiclovascd». Ceice ati indeplinit aceastä sarcind de invdtat, nu $i-ati scris nu-mete, dar pe lingd dinsii Mitropolitul, acela$1 Simion stefan,a avut numa rostul de sfdtuitor, si nici Predoslovia nu efdcutá in numele lui, ci in al tälmdcitorilor necunoscuti.

www.dacoromanica.ro

SCRIITORf NOI MOLDOVENES,TI CLXXIII

Pe cind cirmuia insä. in Ardeal Gheorghe Rákóczy al Ipea,tiparul din Bälgrad dddu, la 1656, un Rdspuns la cArticicardzboinicd a lui Varlaam, supt titlul de gScutuld catichiz-musuluf cu räspunsu den Scrdptura Sv[dr]td inpotriva rds-punsuluf a doao täti färd Scripcurd Sv{an]td». Pe atunci stareaMitropolie ardelene era cu totul neorinduitd, si nu s'ar puteaspune cä acest non strigdt de luptä a pornit de la Daniil,care se pare cd pästorià pe atunci o dovadä cä autorul ealtul, se aflä si in marea invätäturd in ale Scripturif de careel dä dovadd, pe cind se stie cä Daniil, cälugärul Daniil An-drean Panonianul din Tirgoviste avea abia slabele puteri aleunul traducdtor mijlociü. insä la 1656 era superintendentcalvin acel Gheorghe Csulay, care, ca pastor al Curtii, chel-tuise pentru tipdrirea cCatechizmusulu!» atacat de Varlaam ;ajungindul la cunostintd, cam tdrzin, ce e dreptul, combatereaacestuia, el alcdtui de bund samä mnsui invdtatul rdspuns, pecare-I tálmäci pe romäneste, destul de stingacia, un preotoarecare, dintre eel" foarte multi' cari nu se deosebiail suptraportul religios de calvinif cuceritorf 1. La räspingerea ar-gumentelor luí Varlaam se adause si intreg Catechismul, asacum el fusese tipärit intdia oard, la 1640 2.

indatä incepea lupta luí Gheorghe Rtikóczy al III' cuTurcri, främintárile pentru Coroana Ardealuldf. in acest väl-mdsag, activitatea literard incetä si aid, cam in acelasI timpcind ea se opria in Tara-Româneascä.

II. SCRIITORI NOI MOLDOvENESTI : NICOLAE MILESCU.

Pe vremea 110 Gheorghe Stefan incä apar in Moldova dolcärturaff : un cleric si un mirean.

' 0 edqie nouS a cir01 a dat-o G. Bar4iii, supt titlul : «Catechismulu cal-vinescu, impusu clerului si poporului romanescu sub Domnea principiloru GeorgiuRákoczy I. si II. ; Sibiiii, Krafft, 1879 ; cf. Bianu i Hodos, p. 537, no 64.

2 Cor. Gheor. Mol., de la sfirit inseamng. «Correxit Gheor[ghe] Mol[niir)].catolicil tip*Arni un Catechism pentru Rominl, la Pressburg : traducerea

se fäcu dupà lucrarea lul Paul Canisius, - vestitul Iesult, a ca'ruT amintire s'aserbat cräurfa'zI,"- de un cleric din Caransebes, In 1636. V. Socatdde 13; apvulur,p. 287, nota 2, dupg. Archtv f. siebenbfirgische Landeskunde, N. F., XIX, p.629. - V. si rnal departe, Eplogul.

- 5f

www.dacoromanica.ro

CLXXIV VEACUL AL XVII LEA

Mireanul, fost ucenic al $colii lui Vasile Lupul, era cel maiinvdtat din doli. Stia bine latineate, grece$te si slavone$te,ceia ce pe atunci formà pe un dodus trium linguarum in Rd-sdritul slavo-romin. Era foarte harnic, potrivi t pentru misiuni di-plo matice grele $i pentru obositoare cäldtorii de cei cetdrI, pentrutälmácirl rapezi, trebuincioase unei Cancelarii de Stat. Pe lingdaceasta, de $i menit s'a" fie numai compilator in toatä viatasa, el da, prin alegerea pe care o face, un caracter personalcompilatiilor sale. Îi plac subiectele ciudate, tainele, prooro-ciile si superstitiile, in care crede din toatd inima $i pe carecautá sd le rdspindeascd, El poate fi foarte credincios std-pinilor säl, dar pentru Moldova insd$T, pentru tard, viatd $i

n'are nici-o aplecare deosebitd. Astfel, el ajunse a cu-lege $tirI prin China pentru Tarul rusesc, dupd ce-$i petrecuse toatd copildria si tinereta intre Romini. Acesta e Ni-colae Milescu Spdtarul, a cdrui soartd si muncd s'ar invred-nici de un mai mare loc alci, dacd, fie $i in cea mai II-liedmdsurd, condeiul lui neobosit ni-ar fi folosit si noud.

Marele povestitor Neculce, care a träit si el in. Rusia dinpomana impdratului crestin de acolo, dar care n'a maiapucat pe Spdtar, märturise$te cd Nicolae era un boier dinTinutul Vasluiulul'. Lämurirea e adevdratd. : in 1693 se iscd-le$te inteo marturie privitoare la satul Jigoreni din pdrtile vas-luiene un Spdtar Stefan Milescul, care e de sigur o rudá a scrii-torului2. Fratele lui Nicolae se chema Postolachi $i era Uricar :in adevdr, un Apostol Uricariul scrie supt Gheorghe-VoddGhica acte in 16583; in 1661 gäsim pe un d'ostolachi vtoriSpdtar» 4 ; cred obi acela$i boier ajunse la 1668 Mare-Pdharnic5.

Nicolae Milescu va fi fost intrebuinO.t intdia la capuchehaie-Heut din Constantinopol. intors in tard, el vdzusfärimarea Domniei lui Gheorghe Stefan, dar nu intovärd$i

' Letopisele, II, p. 190.2 Studz i doc., VI, p. 95, no 100.3 Bibl. Ac. Rom., doc. 73/LxI, 78/LxI, 1 I 1/Lxxxm. Cf Sbornicul Maro-

politulul Gheorghe, reprodus i in Uricorzul, 1, p. 402.4 Ibid., doc. 27/LYI.5 Studir ;ri doe., VI, p. 87, 110 59.

limbg,

moldovenesc

www.dacoromanica.ro

SCRIITORI NOI MOLDOYENE§Ti CLXXV

in sträinätate pe bietul pribeag, $i acesta nu se folosi deocam-datä de stiinta lui de limbi, in deosebitele sale solii, in careeraii cereri de interventif in folosul sAti pe lingd Poartä si,pe lingä ele, destulä cer$etorie. Supt Gheorghe Ghica, el purtatitlul de Spätar, dar Spdtäria lui nu era cea Mare, ci a douasail a treia1. Odatä Ghica-ltrimese in Ardeal la Acatiu Barcsal,care se lupta pentru stäpInire cu Gheorghe Rákóczy al II-lea ;el avea cu dinsul o mie de o$tenI2.

Cum se impdcase cu Ghica, a$a se impacd Nicolae Spa.-tarul si cu urma$ul acestuia, $tefänitä fiul id Vasile Lupu.Acesta-I ardtá mare dragoste : II lua cu dinsul in trásurä, iltinea lingä dinsul la masä, $i chiar ;giuca cárti cu dinsul» 3.Se zice cd Nicolae, sätul de atita bine, s'ar fi inteles cu pri-beagul muntean Constantin-Vodd, care se afla in Polonia,de unde rivnia, färl nid-un drept, Scaunul moldovenesc.in Ianuar st. v. 1661, «Costantin Serban, cu mila lui Dumne-zeti Domn al Moldove), dAdea din Ia$i porund cdtre dre-gátorii sal, innainte de a lua innapoi drumul hotarulul 4, darMilesculuI nu-I era dat O. se bucure In pace de trädarea lui. :glumind poate, in acest chip singeros, asupra porecld deeirnul ce se dädea lui Constantin-Vodd, insemnat la nas pen-tru cd vinase Domnia, Stefänit'd fäcu $1 din Nicolae un Om;hangerul chiar al Domnuld sluji pentru aceastá slutire 5. Ne-norocitul fugi in lume, ca sä-$1 dreagä nasul $1 norocul : el

intilni in rátácirile sale pe Gheorghe Stefan, $i in 1667 eraprimit la Stockholm, ca Trimes aI fostului Domn, eNicolausSpadarius, baro ac olim Generalis Walachiae» ; aid el dddeaambasadorului frances, un jansenist, o márturie despre credintaBisericiI RäsärituluI in ceia ce prive$te c transsubstantiatia $1alte citeva puncte controversatel., intitulind scurta sa lätnurire,scrisä Intditi grece$te : (Enchiridion sive stella orientalis occi-

1 Cantemir, .Descriptio Moldaviae, pp. 82-3.2 Miron Costin, p. 361.3 Neculce, 1. c.

4 Studit fi doe., IV, p. cccix, nota I.5 Neculce, 1. c. Mitropolitul Gheorghe pretinde c5. Nicolae ar fi trecut la

Grigore Ghica i di acesta ar fi acut din el capuchehaiaua sa (Uricariul, 1. c.).

www.dacoromanica.ro

CLXXVI VEACUL AL XVII-LEA

dentali splendens», «Manual sati stea räsäriteanä strälucindin Apus»1. inlulie, Ludovic al XIV-lea rdspundea lui Gheor-ghe Stefan pentru scrisorile aduse de «le Baron Spatarius, cy-devant vostre Général»2. in Ianuar 1668, Gheorghe-Voddmuria la Stettin, si «Baronul Spatarius» era liber.

Neculce crede cA el s'ar fi intors in Moldova pe vremealui Ilias Alexandru-Vodä. Apoi ar fi plecat de grusine». Emult mai de crezut cä. et n'a mail intilnit prieteniile si im-prejurärile prielnice de odinioarä. Acum, in noua sa pribegie,Nicolae nu alai apuc5. spre Apusul care avea destuf oameniinvätati mult mai bunl decit dinsul, ci se duse in Rusia,unde invätätura era incä un lucru de tot rar.

Aid el se adäposti pe lingä puterniculboler Artimon Mat-veiev, si acesta-i gäsi destule ocupatii in slujba TaruluT Alexie.I se dädu o dregätorie pe lingä biuroul ambasadorilor : astfel,el traduce in Septembre 1674 un discurs al ambasadoruluipolon. in acelasi timp, i se cereaa de la Curte felurite tra-duced din greceste, pe care in Moldova nu se gindise a leface pe romäneste, fiindcd nirneni nu-I ceruse aceasta ; lite-ratura ruseascä incepätoare cApätä astfel de la dinsul undictionarii1 grec-latin-rusesc, o carte de aritmeticä, intitulatäAritmologhion, o carte despre tilcuirea proorociilor», o cule-gere de «cArti ale Domnilor», un cronograf, pe care-I numeste.cu iubirea lui pentru titlurile intortochiate : «Vasiliologhiu»,un tratat despre Muse si artele liberale, o «carte despre Sibile»,o descriere a Sfintel Sofii din Constantinopol, o lämurire aieroglifelor, o lucrare a patriarchului Macarie de Antiochia.

in 1675, primävara, Milescu porni apoi inteo mare solie laimpäratul Chinei, in tara caruia, de sigur, nu mai calcaseMoldovean 0nä la acrsta. La 2 Maiti el era in TobolsculSiberiei. El NI incieplini cu bine misiunea, si din notele cestrinse in cursul el, alcatui apol trei lucrári : una cuprindea

1 Reprodusä In ....La perpetuité de la foy de l'église catholique touchant l'Eu-charistie,, Pails, 1669, II, 13. 50 0 urrn.

I Llurmuzaki, Supl. 11, P. 254, 01e CUCLx.x1V-v.3 Un manuscript despre aceaqta fu Obit de patriarchul Macarie de Antio-

chia In Tara-Komaneascg. V. Ceilatorule luI, trad. d-rel Cioran, pp. 167-8.

www.dacoromanica.ro

SCRIITORf NOÌ MOLDOVENEVi ct_xxvii

pe scurt calea pänä. la Peching, cealaltd intorsul ; iar cea de-atreia era o descriere bogatä a Chine, in care se intrebuintaiisi lucrärl mal vechi, de la a luf Marco Polo, VeneVanul dinveacul al XIH-lea, pänä la cälätoriile mal noud «Nimenh,scrie cu mindrie, Cirnul, «nimeni pänä la mine n'a vgzut cu in-grijire si n'a descris locurile dintre /1111 Obi si insäsi China». Cer-cetarea luf a provocat un sir de mäsurf pentru deschiderea siasigurarea dim murilor in aceste regi Uní pänä atunci necunoscute.

Toate trele descrierile eraii insä rapoarte oficiale, si elen'ati vdzut lumina. Dar in 1689, Patriarchul Dosoftei dinIerusalim, asezat in terile noastre, trimetea Spätaruluf oscrisoare prin care se cerea de la dinsul pentru «patrie» -in sensul Patriarchuld -o povestire despre China in felulpovestirilor luI Pausanias si Tucidide. Chid insä HrisantNotaras, nepotul lui DosofteT, trimes la Moscova pentru ca säcumpere slová tipografiei lui Antim Ivireanul, se intoarse in tarä.in 1694, el aducea cu sine numai o traducere partiall pecare insusl o fäcuse, intregind-o cu stir din raportul demisiune al lui Teodor Baicov (1653) si din experienta unorpersoane cunoscátoare pe care le aflase la Moscova ; ea fu-sese reväzutä si indreptatä de autor. Aceastä KttaAct aouXE6oucia.,Chzna supusd, i notele asupra drumului päna la Peching atiajuns cunoscute in manuscript pe aceastä cale ; ele nu s'aiitipärit decit in timpul din urmd, si aceiasI a fost soarta pártiipe care n'o tälmácise Hrisant 2.

in 1694 Spatarul era la sfirsitul zbuclumatei sale cariere.

V. cartea mea Rabozul din Extremul Os lent China, lapania, RustaAsiatica, Bucurestl, Socecii, 1904 , partea a 11I-a

2 Gh. Sion a dat, dup.a. insarcinarea Academiei Romine, in Analele eI, X,o traducere rom'aineasca dupà greceste - manuscriptul intrebuintat e al Biblio-teen* Centrale din Ia -a Cálaorici la Peching. (In alt mi., in posesia d-lulSofocle Lconomos, din Atena, e citat de Legrand, in Biblzothjyue greegue vulgaire,

1881, pp. xxxiii-iv. lin al treilea se afid in Biblioteca mitocului Sfiti-tului Mormint la Constantinopol , acelasi, ihd., p. )(XXIV Arseniev a tip'airitin 1882 aceleas1 note de drum in ruseste , extras din Memoriile societ4ii im-periale geografice rusestl, sectia de etnografie, IX, fascicula Tot Arsenievdàdu, in 1896, notele celelalte, complectind astfel cunoaterea c5.1a.torief , extiasdin Memoriile sectieI Orenburg a societaIiI imperiale geografice rusesti. Kttuto.

71304. Vol. VII. XII

I

III,

ishl.

www.dacoromanica.ro

CLXXVIII VEACUL AL X.VII-LEA

Fusese disgratiat odatd. cu Matveiev, sprijinitorul säü, darpe urmä i$I capätase iaräsi trecerea de la inceput. in 1689el primia pe calätorif sträini $i lt slujia drept calduzd, dupd

Credem pe Neculce c.d. Milescu se insurase cu o 4Mos-calcd» si-$1' adusese $i rudele pe lingd dinsul. Dacd surgunirealui in Siberia e indoielnicd, e foarte cu putintä ca traduce-rile ce fäcuse prin 1672-5 s fi fost date in mina lui Petru,tindrul fiti al luI Alexe, $1 Petru-cel-Mare de maI tärziti. inaceastá a doua perioadd a vieti sale, Nicolae traduce numalpe Simion de Tesalonic, dupd editia textuluI grecesc, datain Ia$1' la 1683, precum $1, cînd $1 cind, cite-o informatie

Neculce pune moartea lui Milescu in a doua Dom -nie a luI Mihal Racovitä, decI in 1707-9

12 MITROPOLITUL DOSOFTEI :51 EXCHÄRILE

Dosoftef s'a näscut pe la 1624. inteo insemnare pe dosulunul document ca $i inteun exemplar al Liturghiel ce i-atrecut prin mind, el dä numele tatäluI säü, Leontari, numelebuniculuI, Barila $i al mamei, Misira 2 inch' de pe cind eracAlugär la Pobrata, el $tia. $i slavoneste, $i grece$te, si lad -ne$te, $i poloneste : cele douä limbf din urtnd mäcar nu seputeaü inväta insä la mänästire in Moldova. Cu toate cä omätu$A a lui DosofteI poartä numele romänesc de Stanca $icä o sor l. a lul tinea pe un Serbul aceste cuno$tintI ne-

Soti),E-.6opau a fost tipàrieg. de Legrand, in .8tblzolNyue grecque vulgaire, III,p. 337 si urm. Asupra altul ms , v. C. Erbiceanu, in An. Ac. Rom. pe1901. - Corespondenta dintre Patriarch j Spatar, In Sathas, Bibhotheca graecamedn arm, IH, p. 92, in Legrand, i. c., p xxxV si urm. i Erbiceanu,greet' card ai scris despre Romlnr, p. 104 i urm. Cf. si Ist, ht. rom, in sec. alX VIII-lea, 1, p 46.

1 Cf. Picot, Nicolas Spathar Milescu, in Mélanges omentaux, publiés paricale aes langues omentales vivantes, Paris, 1883 , si in Legrand, Biblzograplhehellénique, IV. Studiul d-lul Hasdeil In Trolan pe 1870 e plin de presupu-nee( ingenioase, dar nelntemeiate. MaT v. Urechili, in ziarul Livia pe 1894si G. Bogdan-Duid, In Cony, literare, xxxv, pp. 243-6.

2 Arch. ist., 11, p. 118. Originalul nu I-am putut gäsi ins'd in actele Po-bratel, In Arch. Statulul, de unde 1-a Intrebuintat d. Hasdeit

3 G. Popovicl, .Index Zolkieviensis., In Candela din Cernaufi, an. 1884,pp. 750-1 ; Melchisedek, Chron. Romanulut, I, p. 279.

politicá.

LUi.

3,

Cron.

obiceia.

'.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL DOSOFTEÍ §I LUCRARILE LU CLXXIX

obisnuite $i numele acelea vädit neromänesti de Leontari,Bari la $i Misira ar face sä se creadd c Dosofter venise dinGalitia, unde o sumd de Gred triaü, Invirtind afacert, laLemberg mat ales. Un adnotator de cronici it zice «fecior denegutitoriti», iar insemnarea «neam de mazil» din Neculce 'nu dovede$te cä DosofteI era Romin, ci numai cä parintelesäg era la bir printre mazili. Simpatiile statornice ale lui Do-softei pentru Polont, ultima lut fugä la dinsit, dupä care a rämasin oraul olkiew, ar fi iard$1 indicatit ale unei obir$it sträine.

Poate cá DosofteI a fost egumen la Pobrata - el era Incäacolo la 1649 dar despre aceasta n'avem nid-o dovadä.E sigur insä - din causa date - cá «smeritul popa Dosofteiiiigurnenul» de la Neamt, care face märturie pentru ni$te viIla Cotnari ale mänästirit Pobrata, unde «not am bätränitne-am pomenit din dzilele Raduld-Vodä, din Domniia d'intäT,$i tot le am pomenit eh' sint a sv[i]ntd mänästirl a Pobratel» 2,nu e viitorul Mitropolit. Acest al doilea Dosofte, fost la Po-brata $i apof egumen de Neamt, a fost pänä la sfirsit du-hovnicul lui Varlaam 3. La ro Maia 1658, Dosofter, viitorulMitropolit, in vristä abia de 34 de ant, era acum unul dintreierarchif Moldovet, ca episcop la Hu$14. El urmâ apoi luiSava, ajuns Mitropolit in 1659, la Roman. Dosoftet venia sipe la Ia$T, stind la masa Domnului, a Id Dabija-Vodd, vorbind-err puternicul Iordachi Cantacuzino, cäpätind lätnuriff de laarchidiaconul DosofteI, viitorul Patriarch de Ierusalim, venitin Moldova cu Patriarchul de pe atund, Nectarie5. El dresepe acest timp mänästirea sa, Pobrata, asupra cäreia trecu-serd multe nevot, ruinind-o in parte 6.

Ca Mitropolit mai ales - el primi aceastä dregátorie supt

P. 233.2 Arch. Statuluí, Neaml, XIV, 27. Data, 7215, e adaos5. de alt

8 Urechii, in An. Ac. Rom., X, pp. 347-8.4 Melchisedek, Chron. Romanulur, I, pp. 277-8 ; cf. acelai, Ch

;utter, pp. 125-6.5 Melchisedek, Chron. Romanulut, I, pp. 280-I.6 Acelai, Notz/e, p. 162 si urm.

I

lin-

si

candeiti,faDe.

www.dacoromanica.ro

CLXXX VEACUL AL XVII-LILA

Duca-Vodd, la 1671 1 - Dosoftei fácu politica. in rdzboiul,deschis intre Turd si Poloni, räzboiti care pärea cá se vamintui prin biruinta hotdritoare a acestor din urmä, privitide cei mai lumivatI dintre boieri ca viitorif stapirif al Mol-dove, dacd nu si ai Terii-Romanesti, Dosoftei, de loc el insusidin Polonia, cetitor al scrierilor polone, dusman al paginilorprin care Dumnezeti pedepsise o bucatá de vreme pe RominI,ajutâ din toate puterile lea pe crestini. and, in toamna anulur1673, Stefan-Vodd Petriceicu, inlocuitorul lui Duca, fugi laPoloni, Dosoftei, care se afla inca. din Iunie in tabdra de laHotin 2, urmâ pe stäpinul sail intre sträini, cari nu erati insä.asa de sträinl pentru dinsul. El credea ca Polonii, cari pa-trunserä cucerind in tarä, vor aduce iardsi in Scaun pe Stefan-Vodä, dar aceastä nädejde ii fu inselatä. Supt Dumitrascu-Vodä Cantacuzino, Domnul pus de Turd si adus de Tatari,Mitropolitul, care pretuieste totusi insusirile acestuia - ,(certd.pre viclianii de li diade fricä 21, -, nu se va fi intors in taräindata, si el stätu inchis intähl in mandstirea Sf. Sava dinIasI4, dar Duca-Vodä, ocrotitorul lui cel statornic, nu-1 läsain pärerile de rail ale pribegieL Teodosie, fostul episcop deRoman si Mitropolitul de vre-o doi ani al hit Dumitrascu,trebui sii piece, alegindu-si ca adapost al anilor din urmä vre-omänästire din pärtile Putnei, unde il vedern facind cumpäraturila 1686, cu un garchiepis op Daniil» (de Ardeal ?)5. Dosofteistätu in fruntea Bisericii moldovenesti si supt Duca, in aceasta.Domnie a treia, si supt Dumitrascu Cantacuzino, care innaintede aceastä nouä cirmuire cdpatase laudele lui Dosoftei (Mitro-politul, din partea lui, nu sprijini, data aceasta, incercareaPolonilor, cari veniserd cu Petriceicu, prinzind pe Duca-Voda.

1 Melchisedek, Chron. Romanului, 1, p. 282.2 Marturie data, la 20 ale lumi, de el, de episcopil Teodosie de Roman,

iSirafimp de RadauV st loan de llusi, precum i de boiern In dregatorilde ceI mazili , Arch Statului, Neamt, no 1277 ; cf no 1278.

3 Versurile am Lam-glue si din Parimiile de la 1683.4 N. Costin, pp. 12-3.5 Studir fi doc., V1I, pp. 321-2, 00 23. El e pomenit pana la 1697. V. i

ibid , p. 323, no 30, si nota 3.

ri

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL DOSOFre §I LUCRARILE Lut CLXXXI

in satul DomnestI din Tinutul Putna); el i$I pästrä locul -acum insä el era aproape de 60 de anl - $i supt acelmosneag, bun chid nu bea prea mult vin, care a fost Con-stantin-Vodä Cantemir. Dar, pe chid minile slàbite ale acestuiatineag frinele boierimii, DosofteI fu ispitit ilia odatä dedragostea lui de tineretä pentru Poloni. Biruitorul de la Ho-tin, Ian Sobieski, era acum regele Joan al III-lea, $i se puteacrede a acel ce despresurase Viena va fi in stare sä smulgaTurcilor Moldova. DosofteI va fi primit deci cu multd bu-curie in acest an 1686 pe Craiul liberäriI, dar in curindSobieski trebui sä Oräseasa IasiI. Dosoftel nu crezu a poatesä rämlie in sigurantä : luind moastele Sfintului Joan cel Noti,vechiul ocrotitor al Moldovei, precum si odäjdiile $1 hrisoa-vele Mitropoliei, el plea impreund cu oastea cresting.. Di-mitrie Cantemir 1- spune cd Mitropolitul ar fi fost dus cude-a sila $i cá s'ar fi rugat intäia din destul ca Moldova sänu fie despoiatä de moastele si podoabele esi archieresti. insäConstantin-Vodd, tatäl 10 Dimitrie, care, oricum, trebuia sä$tie lucrurile mal bine, dä dreptate prin purtarea sa cronicariloracestni timp, Nicolae Costin $1 Neculce 2. Dupá ce chemä in zä-dar pe Dosoftei, el ceru de la Patriarchrf RásärituluI- innainteatuturora, de sigur, de la Dosoftei de lerusalim, supraveghetorulBisericiI Rominilor - afurisenia Impotriva fugaruluf $i täinuito-ruluI de lucruri. sfinte. Dar aceste blesteme pornite pe urma lufnu tulburari. pe DosofteI, care ajunsese din mila regelul Mitro-polit lesesc la Zolkiew, unde tälmäcia in lini$te cäqi grecestIin slavoneste 3. Nu-si va fi uitat tam, dar el putea sä mai päs-treze credinta cä o va vedea, cad* Polonii aveati de gind säcearä la pacea cu Turcif Moldova, unde fäcurä o mare nävälire$i in 1691. Pänä la 1699 nu se va fi crezut sigur Sava, fostepiscop de Roman, pe care Cantemir-Vodä-I innaintä la Mi-tropolie. Dar in acest an se fäcu pacea, asa de multä vreme

' Vita Constantinz Cantemyrii, In Opere, VII, p. 44.2 Letopisife, II, pp. 36, 233 ; Index 2olkieviensis, In Candela per 885, p. 98.3 13mnu, Psaltirea in versur intocmitä de Dosofter, Afttropolstul Afoldover,

Bucurfl, 1887, p. x, nota. Pentru documentele luate de Dosoftel, v. G. Po-povici, Index Zolkzenzensis, In Candela, a. c.

www.dacoromanica.ro

CLXXXII VEACUL AL XVII-LEA

a$teptatd, $i Moldova rdmase supt ocrotirea Tureilor. Poatecä Dosoftei nu mai teal sä vada aceastd zi.

Neculee zugräve$te astfel pe Dosoftef : eMulte limb! $tiaeline$te, latine$te, slavone$te, i alte. Adinc din eärti' $tia ; sideplin calugär, i cucernic $i blind ca un miel in tara noasträpre aceste vreml nu se aflä om ca acela i». Acest chip samändea acel ce se desface din felul de a scrie al lui DosofteL dinunele stiff asupra ce se intilnese ici i colo in tilcuirile cea läsat dupd dinsul. Nu era un ora lacom de bani sail lacornde cinste acel care atinge odatä in batjocurä obiceiul ce Icdpätase uniI de a se impäuna - cum facuseraStroice$tii, Ureche$tiI, cum ad fäcut pe urmä Catargie$tli, iardincolo, in Tara-Romäneased, Bäläcenif $i CantaeuziniI - cutitluff sträine 'N.Tedem $i in zilele noastre cä multi sä ne-voesed, unii $i cu platd, sä-$I facd nume de $leahtä, pentrucinstea $i slava ace$tii lumi trecdtoare, - cä unii silescd säsä rdspundzd dupa Coruna Le$ased, altdi dinü Tarigrad, altdI

Antioehiia $i din Rämd 8». Cea mai ferieitä parte dinviata lui ad trebuit sd fie aceI ani, acei multi anI de zile, dintineretd, din bärbätie, din bdtrineta, pe cari i-a petrecut inlini$tea muntilor i pädurilor, seäldati in aier limpede, la Po-brata, la Neamtul, mänästirile de la poalele 'Carpatilor. Aida scris, fard indoiald, tot ce a tiparit pe urmä, chid Domniiterii stätead gata ajute. t ce n'a isprävit aid, a desä-vir$it pe timpul, ma! tot a$a de pamic $i priincios, chid afost episcop la Roman.

innaintea la! Dosoftei a stat de la ineeput ea un model Mi-tropolitul Varlaam, rdspinditorul de carte ro mäneascd. Luindu-sedupd acesta, Dosoftel traduse Vieile Sfintaor. Dar el nu aleseca Varlaam, dînd inteo singurd carte cu slovele destul demad ceia ce socotia mai frumos in povestirile despre minunileacelora cari, erezind mai mult deeit ceilaltI oameni, aü ciSigat$i puteff maf mar! decit ale lor. El voia sä dea Rominilorintreagd povestea Sfintilor, si, daed n'a luat in adevär totdin originalele grece$tI si csirbe$tI» pe care le adunase, nu

Leto.pisi/e, II, p. 233.2 Notele la Psaltirea In versurY.

:

:

lui

Movilestii,

:

dint'

sä-1

1

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL DOSOFTIA §I LUCRÄRILE LUÍ CLXXX1II

färd oarecare osteneald, el a strins de sigur partea cea mai in-semnatä din cele doudsprezece Mineie, sag cethi despre sfintIdin zilele sag «praznicele» fiecdrei luni. Pe rind, de la Ghe-orghe Ghica (1657) incoace, toti Domnii 'II indemnard sd lucrezecu stäruintd la aceastd. mare $1 grea operd. Cdutind harnic prindexicoane de a.gunsti», alegind cu mult simt de limbd cuvintelepotrivite, el mintul abia dupä intoarcerea sa din Polonia ceiace incepuse cu multd vreme in urmd ; in «ace.?tI viaci grei atdriI», de care se plinge, el gäsise totu$I destul timp si des-tuld odihnd de minte pentru a da neamului säg o astfel de lu-crare, cum n'o aveati nici vecinii pe limba lor. Dar «Viatia $ipetriaceria Svintilor» asteptd citiva ani pdn ä. ce ajunse la tipar.

Dosoftei credea c.a.' limba poporuluf poate fi primitd in Bisericd$i odatd, rdspunzind arturarilor munteni, cari erag de altd pd-rere in ceia ce priveste slujba, el pomeneste cuvintelelui Marcu deAlexandria in favoarea limbil intelese '. Alta' datd, el recoman-dase cetireaPsaltirif romdne$ti, adu.cind innainte acea au toritatea Sfintului Pavel care se afld asa de adese ori citatd in prefatapublicaVilor luterane si calvine din Ardeal, in veacul al XVII'.

Dar din Sfinta Scripturd insäsii el nu facu o traducere corn-pletd, precurn se facuse in Ardeal cu un veac innainte $1 curn sefácu din nog, poate de Varlaam, la inceputul veaculuI al XVIPea 2Gindul lui Dosoftei nu era intru atita indreptat la mirenilcari ar putea ceti, &it la preotl, cari vor trebui sd foloseascälucrdrile sale. Astfel, in loc sá dea un Testament Vechig $iun Testament Nog, sag acesta din urrnd intreg $i cellalt inbucäti rdzlete, el aduna' numaI, in «Parimiile de peste an»,acele bucati de Scripturd care se cetesc in bisericd, maI alesin zilele postuluf celd mare. Traducerea lui e cu totul noudsi de o frumusetä deosebitä, de $i precisia si cunostinta origina-lelor nu sint in aceia$1 mdsurä ca in vechea Palle de la 1582 3.

1 Prefata editiesi a doua dm Litwghze; Bianu si Hodos, pp. 262-3, no 77.2 Ms. 296 al Ac. Rom. Pe el e scris si eTheofil iaste Intor». Scrisul e

databil 1620-30. Forma e foarte asemenea cu aceia din fragmentele evangelicedate In Cazanta lui Varlaam.

3 Cf. locul din aceasta reprodus mai innainte si aceastä talniAcire a lui Do-softeT : eLa 'nceputii fiace D[u]mn[e]dzà6 ceriulii si pámliituffi. Iara pfimintul6

www.dacoromanica.ro

CLXXXIV VEACUL AL XVII-LEA

Dar el 10 indreptä luarea aminte cu deosebire asupra aceleipärti din Scriptura Veche care e Psaltirea.

Alegerea lui venia intäiü din obiceiul, destul de räspinditla toate popoarele, de chid cu Reforma, de a se da Psalmiipe intelesul tuturor : in Polonia, poetul Kochanowski prelu-erase aceastä parte a Bibliei in niste versuri vestite, care setipärirä adese ori si vor fi fost cetite multd vreme cu plä-cere, nu numai de DosofteI, ci de toatä boierimea cü stiintäde carte care invátase peste Nistru. Pe urmä, din tot cuprin-sul asa de felurit al Vechiului Testament, nu e nici-o cartecare sä se poatá mai mult potrivi pentru nevoile, pentru du-rerile $i näidejdile fiecäruia ca Psalmii ; nici-una nu poatesluji mai bine, cu toatä impäräteasca-I strälucire, ca ve$mintpentru ori-ce simtire umilä care nu e in stare sä-$i gäseascdins5.0 vorbele. in cele o sutä cincizeci de märturisiri, de ru-gaciuni, de imnurf, de tinguirl se afid tot sufletul omenescin intoarcerea lui asupra sa insusi si in avintul plin de sfialä$i de temere cdtre puteri mai mari decit dinsul.

Deci Dosoftei traduse Psaltirea. «Cu lungä ostenealä, inmulti' ani», el cäutä, ajutindu-se de multe tilcuri, sä-I lute-leagä bine cuprinsul, inväluit adesea de alusii al cäror inteles,asa de vechiü, s'a pierdut de mult. Astfel, el ajunse a daacel text in prosä care fu irnpärtä$it apoi cetitorilor in Psal-Urea slavo-rominä din i68r:I. Apo"' el incepu altá muncd, aceastacu mult mai grea. El voi sä dea Psaltirii forma noul a vier-sulut, a cversului», zicea el, romänesc.

In aceastä nouä ostenealä, el intilni o multime de piedeci,pe care le invinse numat dupä o sirguintä de cinci ani (1666-71). Scurtimea stilului Psaltirii face cu neputintä o prefacerea ei in poesie färä aclausuri si schimbäri: o Psaltire versifi-catä exactä ar fi adese ori neinteleasä ; ea n'ar vorbi inimiimai nici-odatä. Trebuia, prin urmare, o prelucrare.

era nevldtutiri si netocmati, ,;,t 'titunearecti dAcia de-asupra präpästli si d[u]-1[u]lti lui D[u]mn[e]diää F a purta de-asupra apel i dilsä D[u]mn[e]dzäii:tä-te luminä, si sâ fiace luminä i vádzu ll[u]nan[e]dzää lumina cá-1 blind, ;,i

despäql D[u]mn[e]dziil lntre mijlocri de lurainä. i,.i 'ntre mijloc de 'ntuniarecii,si 'mini D[u]mn[e]dLätt lumina dzuá t;.,i 'ntuntareculii chemä noaptes, etc.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL DOSOFTEI SI LUCRXRILE LUÍ CLXXXV

In ceia ce priveste forma, nu era mar usor. in romäne$te sefäcuse pinä atuncr numar foarte putine versuff arturdrestIScrierea lor fusese provocatä de nevoia de a läuda pe unDomn tipäritor de cärtf in fruntea paginilor a cdror cheltu-iald el o purtase. Varlaatn, Udriste Nästurel aii fost astfelpoetr o clipg pentru a face o pläcere lui Vasile-Vodd sati luIVoclg Mate. EI aveaü innaintea lor modle slavone $i gre-cestf, in care se tine samä numar de cantitate, si bucgt1 mainouä, in aceleasI limbr, la care se adausese $1 rima. Bietirtälmäcitoff se cäznirä a scrie rinduri de aceia$1' märime, caresä sune la sfirsit cam tot asa.'

Cel care incepu a fost Udriste, in versurile originate slavonepuse in dreptul stemer terif sale la Pravila din 1640. Var-laam vorbi apoi la 1643 in stihuri romänestf ca acestea :

De i vedzi clndva Omnü groznicd,SI DU te miff candii sä arata putearnicti,Ci putearniculd putearia-lii inchipuiate,Si slavitul podoaba-lii schizmea,te.

Norma luf era, cum se vede, nu sä puie tot atitea silabein fiecare vers, ci sä potriveascä dupä ureche acelasi numärde accente tonice si sd aseze la sfirsit o silabä asemenea.

Rdspunsul Muntenilor nu zdbovi. El se aft' in EvanghelsainvdAitoare din 1644, $i n'are nicr-un rost, ca accent, canti-tate sail rimä:

Clasei t:!ará corbu poara intru peceatia ei.Fericitu acum se-ad dat adaos pecqiiScutt"' la pieptul corbului, cu un semn ca acela,Om den jettil §ezandu-s, toiag laudi acela.

Iaräsr se aude apor din Moldova glasul pärinteluf Varlaam,cintind in versuff scurte, la ,,Siapte Taine din 1644 :

Cap de bun., fiindil tare,Arata putearia celui mai mare.

Apor din amindouä pärOle «poeiYs se invoiesc sä tacä. Numar sint de acum decit dedicatif versificate in slavoneste.

insä si pe vremea lull Dosofte overs » insemna acelasi lucruca mar de demult. invätatul Vornic Miron Costin, priceput in

í

www.dacoromanica.ro

CLXXXVI VEACUL AL XVII-LEA

poesia polonä nu-$1 clädia altfel silabele, $i el inndlta inacest chip inceputurile neamuluI nostru :

Niaraulti tärli Moldova de unde däradzI :Din taro. Italie tot(' omulti sä creadzä.Fliah In01, apoi Traianü a adus pre-acicePre sträraosil cestoril tärl, de neamü cu ferice.

toate laudele indreptate cätre Domnul muntean SerbanCantacuzino aü acela$I stil :

Sterna aéasta yredruc s'alckulasteAcestuia stäpán ce pe dänsa doraneaste 2,

saü :Soarele, luna, gripsorulii st corbulii Inpreunä,incá i spata cu buzduganulii, spre laudä sá adunii3.

Dosoftei avu indrAzneala sá caute poesia aiurea, acolo undefloarea ei se intid4a de veacuri, bucurind un sir de oamenidupd altul, imbálsämind viata grea a bietului orn de la at.5..

El nu se cobori in grddina ingustd a cdrturarilor, ci, cAlugärcu mintea deschisä pentru frumusea ce nu stä in cdrti, ellud drurnul deschis prin mijlocul ogoarelor. Ce spuncatitarii $i fläcdri la hord $i la $ezdtoare, nu era intru toate peintelesul lui, dar el prinse ceva din aceastä frumusetä. nesi-litä, care nu sufere nici-o piedecd, ci se destä$urd limpedesi cutezätor. Astfel, Psaltirea lui in versuri se desface in cloud'parti : una, in care scriitorul nu vrea sä se coboare, ci-$T

in$irä solemn silabele dupd datina celor invdtati, $i alta,partea cea mai intinsä., in care el uitd mindria volumelorrdsfoite ti se lasä furat de ritmul usor, sdiltdret, vioiti al &in-teculul popular. De multe oil, el a netnerit tonul a$a de bine,incit de aici innainte bdietif ce strdbat stradele incremenitede ger purtind steaua soliei vesele a nasterii lui Hristos aüfäcut sä zboare in recele aier de noapte cintärT de psalmipe care nu le $tiaii, sdracil, din ce sfintä gurd de om invd-tat $i de cucernic Mitropolit aü izvorit inteun ceas fericit

1 \ T. Isl, lit. rom. 'in sec. al XVIIllea, LI, Excurs 1.2 Liturgkia din 168c).3 Biblia din i688.

läu-

Si

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL DOSOFTEI if LUCRARILE LIT1 CLXXXVII

Cine apropie versurile lui Dosoftef de traducerea in prosäa Psaltiril, care de la el a fost primitä, cu schimbärl, in mareaBib lie de la 1688, iar de acolo a rdzbätut $i aiurea, pänä laBiblia de la Petersburg, din 1819, va vedea u$or eft deliber se poartä DosofteI fao de originalul säil. De la acestael iea adesea numai inspiratia, motivul dominant ; de la elinsu$1, vine ceia ce se poate numi amplificare, dar trebuie O.se judece $i dupä valoarea proprie pe care o are. Si in aceastäamplificare se aflá o sumä de note de viatä locald, care potfi cu adevärat de folos istoricului cultural 1, $i, pe lingd ele,descried' puternice $i nouä, iar, ici si colo, chiar cite o glumd,floare sälbatecä adusä de \Tint $i pe care ti-I milá s'o aruncide pe straturile ingrijite ale grädiniI.

in zädar al' cduta in severitatea märeatd, de \rid de munte,a psalmilor originali ceva care sd räspundä. versurilor :

Nt-al suit plgInii in ceafdCu fal ce ne fac si ni cer leaf5.2,

unde e vädit cä Dosoftei are innaintea ochilor pe ace ne-sätio$f TurcI de cari se plingea si bätrinui Neagoe $i decari Mitropolitul ar fi voit sä-$1' scape tara inchinind-o laPoloni

Evreil, primind mama,... Nu cäuta cä li-Y gura pliná,Ce poftia peper.1 si släninä 3.

Nici--odatä cintäretul Psaltirii ebraice n'a dat sfatul :SI vä päräsi(i colacil

al judecatY sáracil 4.

and originalul pomeneste numal ea luptätorf pe Moab, Agar,etc., DosofueI ii descrie pe fiecare, cum vine cu armele saledeosebite :

3 Asa se vorbeste de arnosnle färä träsurg. (neconteAate) ale liff Sthena, decboiena, lul luda, care t s'a luat pentru trädare, de caftane, de darea (cuuric' a mid er'f.

2 Ps. 65. Min ortografia actualä.3 Ps. 77.4 Ps. Sr. Biblta de la Petersburg : ,,juilecati smerituluT si sáracului..

www.dacoromanica.ro

CLXXXVIII VEACUL AL XVII-LEA

Moav st Agar la sahäddace,Gheval ,'t Amon gAteazä lance,Amalehipf fearecá ptice,Filistineanií prastil s'arunce.Tirul cu oaste stä i el gata ;

Asur cu dinsil ...

eRädicati jertfe si intrati in curtile ILA» e, pentru acest tra-ducAtor care imbogäteste:

Aduce i. colacI grämadäIn cinbtita lul ograa

i sä. vä 'nchma41 tot omul,In curtea ce sade Domnul ..

Pentru frasa : eCintati Domnuluil cu aläutä, cu aläutä siglas de psalml, cu trimbite ferecate si cu glas de trimbitáde corn», avem aceastä melodioasä cheniare a melodiei :

Gint4 DomnuluI In strune,In cobuz de viersurT inme,

i din ferecate surle;Viersul de psdloml aS ude,Cu bucin de corn de buor,-Sä räsune pänä 'n nuor 1.

«Ca o pasäre ce iaste osebitä pe casä» se preface in acestäfigurd drägälasä:

Ca o vrabie rämasäIn supt strea;ina de casä.

«CA cenusä cu One am mincat si bäutura mea cu plingeream amestecat» e turnat in aceste cloud versurI plastice :

Am mincat pline de zguräSi lacräml In bäuturä.

De la tälmäcitor singur vine aceastá parentesa drägälasä :Tu stringl pasärile'n hvorbh,La pärää ce vin sä soarbä.

«Acolo cordbille umblä» se infätiseazd astfel :Preste luciu de genuneTrec coräbif cu minune.

I Ps. 97.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL DOSOFTO §L LUCRÄRILR LUÍ CLXXXIX

Comparatia: «Ca o pAzitoare de poame», devine :Ca o cramä cind i s 15. vinul 1.

Din citeva cuvinte ale Psalmilor, Dosoftei face :0 scurmara [gradinal vieriT ceT grosl de la lunca,

zimbrit o past:. st'n coarne-o arunca.

Citeva descried si comparatii, amplificate spre mai mareacinste a lui Dosoftei, se cuvine a fi reproduse pentru a seputea vedea ce puternic a fost de la inceput, in forma po-pulard potrivitä cu dinsa, zborul poesiei romänesd :

Minunata-i unda maril ;Ce-I mai mare Craiul 0111,-Ca pe totT Craiul potoale,Ca spuma märil cea moale 2.

2. lark Domnul i sa stie,Ca-I Dumnezert In vecie :Ceriurile cu cuvintulLe-aa acut, si tot pamIntul.De'nnamtea lui cu teamaDvoresc Ingeri Earl seamá,De-1 marturisesc si-1 cIntain frumseta lui cea sfinta. 3.

3. Fulgerele lui cu para.Ard, de se vad preste tarLPämIntul se 'mplù de frica,Munii se topesc, de pica

curä ca ne5te ceara,VazInd pre Domnul In tara 4.

4. Nuoril tl-ai pusu-tI scat-aClod vreT sa cobori tri tail.Call îí slut iutl ca vintul,De marg unde cuvIntul,

I Ps. 78.Corespunde la : aMinunate-s Innalttrile Marti, mmunat este Intru cele

Innalte DomnulD.3 Ps. 95 : «Iara. Dumnezea cerunle ail fäcut. Marturisire si frumuseta este

Innaintea luI, sfintenie si mare cuvnntt. Intru sfintirea luID.4 Ps. 96 : aStralucit-ail fulgerele lui lumil, cazut-ail si s'ati clant pamIntul,

muntiI ca ceara s'ail topit de fata DomnuluiD.

i.

p-1

2

Fyi

Fi

www.dacoromanica.ro

CXC VEACUL AL XVH-LEA

Si ca &dui märg de tareIngeril táí cel calare.Si pedestrimea ca foculMerge strälucind cu totul'

Odatà, in vechea plingere a nearnului lui Israel, stra'bate caun adaos de durere, ca strigatul unef suferinV mai noud, aMoldovel färd apärare calcatä in picioare de toate neatnurile,a card soartä induioseazä in scrisele lor $i pe Dosoftei $I

pe Miron Costin :

Ce ne lasT cätrI pedeapsä. 'n vreme lungI .Ne-al bränitu-ne cu phne de plinsurä

ne-al adäpat in lacrInfi cu mäsurä ;LasI de sintem inegiasilor de pradä

pizmasilor de price si de sfadâ .

in acest ton de jale deosebitä, ce se lamureste prin celeindurate inteadevär $i de curind, sint scri$I doi psalmi pecari-i dam in intregime, adaugind, iardsf, in non.' $i textul tra-ducerii exacte, in prosä :

Psalmul 43Doamne, auzit-am din pärinti poveste,Cc-al lucrat cu d'insii, de tot ni-i la veste,C'al pierdut päglniî din slinta ta tarI.Sá nu maI jertfeascä idolilor sfarä

Si mosilor nostri li-ai dat sä. petread.In sfinta ta tars si zisa sä-t1 facäCä ei, mosil nostri, n'ail mers cu sägeataCind ail luat tam, ingrozind co spata,

'mpungind pizmasil cu sulita 'n mate,SI facn izbindä cu a sale brate ;Ce tu, Doamne sfinte, cu bratele taleLi-ai flcut izbIndä si li-al deschis cale.

Si sfinta-ti direaptl le fäcea luminI,Din sfinta ta fatä 'n lucrare seninä..Alt impârat n'avea, Doamne, färä tine,Tu portal räzboiul ostii cumu. vine.

I Ps. 103 : «Cel ce pul norli suirea ta, cel ce umbh peste aripile vInturilor,cel ce facl îngerii tat duhurl i slugile tale pail de foci,.

2 P.. 79 : cPusu-ne-al pre nol intru prigonire vecinilor nostri, i vräjmasiInostri ne-ail batjocorit pre noi».

St

St

www.dacoromanica.ro

MITROPOLI'CUL DOSOFTEI SI LUCRÄRILE LUÍ CXCI

Cu tine da chiot i ridica 'n coarne,Nu putea pizmasii sh nu se tistoarne.Si el, mosil nostri, nu se 'ncredea 'ntr'arce,Niel chuta lzbindh din lance.

Ce tu, Doamne, singur li-ai dat mintuinth,Chef avea tare spre tine crechnth.Si tu ial scos singur de la greutate,Si li-ai dat cu sai dar cu bunhtate,

larh pre pizmasiT 1-aT scosu-I din tailSi i-al dat sä. fie lumii de ocark.Pentru-acela, Doamne, slava ti s'aude

sfintul fig nume pre nol sh rhspunde

Dar acum, chci ne urnestl departe,Ne Iasí la sminteall si nu ne til parte§i'n ostile noastre nu vil tinzi cortul,Ci laí pre pizmasil de ne ieaii cu totul

prisoseste de nu ne mäninch,Ne mind ca lurma '11 lature adinch.Oamenil táí, Doamne, dedessi pe vinzare,Si'n schimbarea noastrá n'al pus pretul mare.

La sfinta ta cask al ceati. putinkstraja ce se schimbh de pc sh.ptámlná ;

Pusu-ne-al' de sintem In vecull ocarh,Limbilor de-aproape, ce ni-s prejur tarh.

Chid vor sh se mustre, pe noT ne punclätesc cu capul de-a noastrh osindh.

Obrazul ni-I negru de-atita ocarh,Ce ne bate 'n fath din zi phnh 'n searh.

Ponoslu ne-apinge cind li vine toad.Pizmasilor nostri, de ne lead goanh.De-acestea de toate ce ne vin *in spateNu ti-am uitat, Deanane, a ta bunktate.

ce ni-ai dat lege, ne sthm pe tocmealhCu inimh 'ntreagi, fkrä de sfialh ;Shval ch. ni este si chrarea 'nchish,Cktrk tine Doamne ni-I inima tinsh,

Si, säval ch. sham rhului in soarte,De ne Impresoark cu urnbrá. de moarte,Nu ne-am lhsat, Doamne, de sfiutul ti. nume,Niel ne- am tins mina chtealt domn in lume.

s'aibi

Clt li

pildä.

in

Ni

el-el

'N

Si

NI,

www.dacoromanica.ro

CXCII VEACUL AL EVII-LEA

De-aceastia de toate veT face cäfitate,CA inima noastrA stil. fArA 'ntrebare.CA noI, Doamne sfinte, sintem zma toatAUcisl pentru tine si cu viata moartá.

Pe slugile tale ne junghe prin oastePizmasiT tall, Doamne, ca neste oi proaste.Ce te scoalA, Doamne, dell stirneste somnulScoara sá te vazA din fatA tot mill.

A ! ce, Doamne sfinte, tl-ascunif sfinta fatáDe nol ticalosil cu atita greatA,Cit sulletul nostru in praf se sgircesteSi vintrele nostru In pAmint se lipeste.

Ce te scoalä, Doamne, $ i vin' de ne-ajutA.Cu sfintul fail mime, cu mila cea multA :

Psalmul 78 :Doamne sfinte, pAginil venithIn tam ta de o asipirA,Si sfinta ta casA o spurcarA,Ce da cuviintA peste tarA,

Si feacerA IerusalimulCa o cramA clnd i se lea vinul :Trupurile zac pe jos cAzuteA slugilor tale ce-s crezute,

St carnea lor o mAnIncl hiaraSi pasArile din toatä taraSingele li stA vArsat ca apa,Si nu-I nime sA meargA cu sapa

SA le astruce si sA. le ingroape ;Mall cu milA nime de pe-aproape,Ci zac prin oras $ i din afari,De sintem vecinilor ocarA.

Si toti megiasii ni se strImba,Si ne'nginA, viizIndu-ne In scirbA.Dara pänä cind, Dumnezeh sfinte,'Ti vel porni mlnia cea ferbinte,

Cu urgia cea neastimpAratA,Ce-T ca focul peste nol vársatá?Muta-ti. Doamne, pe pAgini mIniaSi peste dins.I itl varsA urgia,

www.dacoromanica.ro

71304.

MITROPOLITUL DOSOPTEI SI LUCRÄRILE LTA cxcIll

Caril nu vor de tine A :,tie,De numele cel stint In vecie,Si peste Cr Ail sä-tY iätesti ura,Ce n'or sg-ti asculte 'nvAtItura,

Cg mincarl. pe Licov ea totul,kii 1-aii pustlit poste tot locul.Si nu ponlem, Dumnezeil sfinte,De a noastre gresale de'nnainte,

Ce de sirg sg ne vil cu b1inde0,Sä ne 'ntimpini, si cu ieftinete.La a noastrg grea miselätateSg. ne ajutoresti cu bunätate.

CA tu ne esti Donin de mintuintä,Si te ruggm, Doamne, cu credintg,Pentru slava sfintului MI nume,SA ne trimiti izbävintg 'n lume.

Si ne de greseale curgtesteCu numele ail ce ne slgveste,Sg. nu ne piginii piscliascg:cUnde-i Domtml sl vg. foloseascgi2,

Ce sá prinzg si piiginil limbg,Cg tu, Doamne, nu esti cu. schbA,Si le vei da pizmasilor plati,Litre ochii nostri 'n zi curatä,

Pentru singele stint ce vgrsargA slugdor tale de prin tark ;Suspinele celor din obedeNaintea ta, Doamne, se vor crede.

Cu mArirea sfinteloru-ti brateCrutä fiii celor prinsi in late,De i-aii omorItu-1 all ving,SI-Y apleacg cu sfinta ta mini.

Vecinilor sä, le dal simbrie,De seapte ori in sin cu urgie,Si sä li se'ntoarcg cu ocarä,Si li meargg vestea peste targ.

Sg-I cuprinzä de toate pgrti scirbgPenult cgce stag de ti se strimbg.Iarä noi, ce-ti sintem turm'aleasä.Si poporani de sfinta ta casä,

Vol. VII. XIII

www.dacoromanica.ro

CXCIV VEACUL AL XVII-LEA

Nc vom ruga tie, Doamne sfinte,peste vecY îi vom tinea minte,vom spune pm,te rod de rudd

Lauda ta in yea fdird trudd'.

I lath' textul Bib lief de la Petersburg pentru acesti dol psalmi.Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit i pdrintil nostri spus

noud lucrurI, care ad lucrat In zilele lor, in zilele cele de denault. Minis, taneamurI ad pierdut, i i-aii sdcht pre dînsfi chinuit-al noroade, si le-al go-nit pe ele. Cd nu cu sabia lor ati mostenst pdmIntul, i bratul lor nu iaii min-tuit pe el, ci dreapta ta, si bratul ad, i luminarea fetiT tale, cd bine aY voitintru dinsiI. Tu estl Insutl Impäratul mied î Dumnezeul mied, cel ce porun-cestl mlntuirile lui lacov. Intru tine pe vrdjmasiI nostri cu cornul vom Im-punge, i intru numele tdil de nimica vom face pe cei ce se scoald asupranoastrd. Pentru cd nu spre arcul mied void ndddjdui, j sabia mea nu md vamintui. Cd ne-al mintuit pe nol de cei ce ne näcdjesc pe noi, si pe ceY cene urdsc, i-aY rusinat.

tntru Dumnezed ne vom Iduda toatd elua, si Mtn' numele tdd ne vommdrturisi in veac.

lard acum ne-al lepddat, si ne-aI rusinat pe nol, ci nu vel iei, Dumne-zeule, intru puterile noastre. Intorsu-ne-a7 pe no's' Innapol innaintea vrdjmass-lor nostri, i eel ce ne oria pe nol ne-al jefuit lorui. Datu-ne-ad pe nos caoile de mincare, si In neamurI ne-aii iitsipit. Vindut-aï pe norodul tdd faripret, st nu era multime Intro strigdrile noastre. Pusu-ne-ai pe nol ocard veci-nilor nostri, batjocurd i ris celor din prejurul nostru. Pusu-ne-al pe noI sprepildd Intru neamuri, clätire de cap intru noroade. Toatd ziva Infruntarea meainnaintea mea este, si rusinea obrazului mieil m'ad acoperit, de cdtrd glasuloelui ce ocäreste i cleveteste, de atrd fata vräjmasuluY, si a celui ce goneste.Acestea toate ad vend peste nol, st nu te-am uitat pc tine, si nu am fäcutnedreptate intru asezdmintul de lege al tail, i nu s'ail depdrtat innapolinimile noastre, si ai abdtut cirdrile noastre de la calea ta. Cd ne-al smeritpc nol In locul dosddirii, i ne-ad acopent pe mil umbra mortii. De amustat numele Dumnezeului nostru, si de am Intins mlinile noastre cdtre Dum-nezed strdin, ail nu DumneLeil va cduta aceasta, ed. el .tie ascunsurile inimii ?Cd pentru tine ne omorlm toataziva, socotstu-ne-am ca piste ol de junghiare.Desteaptd-te : pentru ce dormi, Doamne ? Scoald-te, sd nu ne lepeal pdtid. Insfirsit. Pentru ce fata ta intorci ? Usti sdrdcia noastrd si n'acazul nostru ; cds'ad plecat In tärind sufletul nostru, lipitu-s'aii de pdmint pIntecele nostru.

Scoald-te, Doamne, ajutd noud, i ne izbiveste pe noI pentru numele tdd...Dumisezeule, venit-ad neamurile lntru mostenirea ta, spurcat-ail sfintd biserica

ta, pus-ad Ierusalimul ca o pdzstoare de poame, pus-ad stirvunle robilor täl min-care pasdrilor cerului, trupurile celor cuviosl al tdI fiardlor pdmintului. Vär-sat-ad singele lor ca apa Imprejurul lerusalimului, si nu era cine sit. Ingroape.Fdcutu-ne-am ocard vecinilor nostri, batjocurd i ris celor dimprejurul nostru.

ni-ad

Ni

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITIIL DOSOFTEt §I LUORÄRILE LUI CXCV

DosofteI avea insd. &dui de a da Bisericif moldovenestI cdrtide slujbd, ca unul ce $tia, cum si spune, cd vechea csirbie» s'auitat cu totul. El traduse astf el din greceste Laturghia $1 Ho-

pe care nu le ddduse in romdneste nimenI pdnd ladinsul inteo formä atit de deplind $1 bund 1. Un Acaftist al MaicifDomnuluI fu iard$ tradus de dinsul in acest timp de mimedliterard. in sfirsit vom vedea cd el a lucrat $1 la o Cazanie.

Dacd Dosoftel n'ar fi ajuns episcop $i apoI Mitropolit alMoldovei, de sigur cá aceste cArti ar fi rdmas in manuscript,ca $i traducerile, care nu slot rele, ale lui Stoica Logofdtul,ale luf Rafail cdlugdrul si ale atitor necunoscuti. Intrarea luiinsd in rindurile ierarchilor terif li ajuti sá rdspindeascd rodulostenelilor sale literare trecute.

incd de la 26 Ianuar 1671, Duca-Vodd, a cärui figurd deprigonitor, judecdtor nedrept i vindtor de aveff strdine seimblinzeste intru citva prin sprijinul närinimos ce a dat ti-paruluI de cdrV, Duca-Vodd, atunci Domn pentru a douaoard in Moldova, scrie Stavropighier din Lemberg, pentru ti-pdrirea a cloud carti eromänestI» saü cmoldovenestT» - Do-softei, din parte-i zicea : crombinetf», nu %<rumäneW» - : o

Päng cind, Doamne, te vei mInia päng In sfirsit, se va aprinde ca focul rivnato.) Varsá minia ta peste neamurile care nu te cunosc 1i peste Inapgd tine carenumele till chiemat ; ci. aii mIncat pe 1acov i locul lul 1-ag pustiit.nu pomenestY fgrg-de-legile noastre cele de demult. De grabg sä. ne IntImpinepe nol lndurgrile tale, Doamne, c'g ara sgrgcit foarte. Ajutg Doug, Dumnezeulemintuitorul nostru, pentru märirea numeluI tilt. Doamne, izbgveste-ne pre nol,

curgleste pgcutele noastre, pentru numele tilt, ca nu cindva sg. zici nea-murile unde este Dumnezeul lor ; si si se cunoasca Intru neamuri, Innainteaochilor nostri izbinda sIngelut robilor tgl ce Vársat. Sg. Intro Innaintea tasuspinul celor ferecall. Dupg mgrirea brat-111m tilt, pgzeste pc 1111 celor orno-riV. Rgspläteste vecinilor nostri de septe orl In slim! lor ocara lor, cu carete-ail ocgrit pe tine, Doamne. Iarg noi norodul tgg, si oile pgsunii talenagrturisi-ne-vom ie, Dumnezeule, In veac ; In neam i In neam vom vestilauda ta..

1 Pentru o traduccre a Molitvelnicului din c. 1633, v. Gaster, Chrestomatia,I, p. 8o si urrn. ; pentru traducerea dIn 1669 a luI Stoica - tilmicitor si alunei cgill de polemicg impotriva eterodocsilor, v. Melchisedek. Chron. Ro-manului, 1, p. 33-v. ibid., p. 183 si urm. Un cglugir Rafail din Dragomirnaa tradus un Paraclis, la 166i ; ibid., p. 178 si urm.;

litvelnicul,

n'aii Sä

www.dacoromanica.ro

CXCVI VEACUL AL XVII-LEA

Psaltire $1 o Cazanie, cerind säi 1 se ardte pretul. ManuscriptulPsaltiril, care e, de sigur, Psaltirea versificatä a luf Dosoftei,il $1 trimese ; ea trebuia sä se scoatä in patru sute de exemplare.Cazania era socotitd pentru cloud sute de exemplare, $i, in mo-mentul din urmd, Domnul opri manuscriptul pentru ca el O.mai fie revAzut odatd. Amändouä lucrdrile erati menite, scrieDuca, «poporului, care nu $tie slavoneste» 1

Se poate crede cd Duca nu s'a invoit cu «fratii» mänäs-tirif din Lemberg in ceia ce priveste pretul. Dosoftei, pe carelucrul il privia a$a de aproape, gäsi insä tipdritori mai ieftenf,la mändstirea Uniev din Podolia. EI fäcurd sd. apard Psal-tirea in versurT abia in 1673, asa inch cheltmtorul nu mateste Duca, ci urma$ul acestuia Stefan Petriceicu. Lucrareaiesi innainte de fuga acestuia la Hotin ; ea poartd o stemda Moldovel, care e imitatd dupa aoeia ce se gäse$te in cdr-tile de pe vremea luf Vasile Lupu. Tot in acest an, aceia$icdlugärf trirneteati lui Dosoftei $1 exemplarele Acaftistulia 2.

Apoi manuscriptele rämase asteptard incd nu mal putin de$ese ani. Pe Scaunul domnesc al Moldoveif se strecurâ Du-mitra$cu Cantacuzino, pe care-I inlocui Duca. Data aceastael avu o Domnie neobi$nuit de lungd, care se intinse de la.1675 la 1683, $i s'ar fi prelungit $1 mai mult dacd rdzboiul n'arfi adus pe Poloni in lard' $i nu li-ar fi dat pe Domn in mind.

Aceastd din urmä stdpinire a Grecului din Rumelia pe carenorocul 11 inndltase asa de sus, e zugrdvitä in chipul cel mafnegru de CostinestY, $1 nici Neculce nu-T este mai blind. Dartot in acest rästimp apdrurä cditi romd.nesti, pe care preotiisatelor le vor fi primit cu recunotintä, $i citeva carti gre-ce$ti, care atraserd lui Duca multe laude pe eline$te $i-T du-serd departe faima $1 in Crestinätatea rdsäriteand.

Tipografia románeascd a inceput cea d'intäiti, $1 injgheba-rea ei se datoreste rdspinditorului de carte pe limba terii,pe «limba proastd», luf Dosoftei.

El cern slovele, nu de la Mitropolitul din Chiev, sad de la

2 Hurmuzaki-Bogdan, Sui51, II, III, pp. 84-5, 11° Li.2 0 a doua edi0e, In-12, iesi mai färziii la Iasi. Patru pagini din ea slut lipite

pe exemplarul adus de la Mused la Academie al ilfoldvdmeulur.

www.dacoromanica.ro

MITHOPOLITUL DOSOFTEI §I LUCRARILE LUI CXCVII

calugärii din Uniev sag Lemberg, ci de la un prelat din locurimai depártate. inriurirea bineflcatoare a lui Petru Movilä,care schimbase atitea lucruri in terile romänesti, pdtrunsesesi la Moscova, si astfel supt Patriarchul Joachim se intemeièaid o tipografie foarte bine inzestratd. Dosoftei ceru mijloa-cele de luminá de la Joachim, precum Varlaam le ceruse dela Petru Movilä. El putea sä aibd un stäruitor in apropiereamarelui prelat, pe Nicolae Milescu, care fäcea pe atuncila Moscova cele d'intäig traducer ale sale. Slovele sosirä, sipentru ele Dosoftei nu se oboseste sä multumeascä ajutäto-rului si sprijinitoruluT säg. Aducätorul fu diacul Ionasco Bi-levici, fiul lui Biläi 1

Cu litera ruseascA, rotundä, mica, foarte frumoasä, se tipärideci la 1679 In Iasi «Dumnedzgiasca Liturghie», in Prefatacäreia recunoscätorul Dosoftei asamänd pe Duca-Vodä cuDavid, Constantin-cel-Mare si cu impäratul Teodosiu.

La inceput, mesterul de apetenie, garchitipograful» era unMuscal, Vasile Stavnitchii, iar säpäturile in lemn le fácea unStancul Faurul. in 168o, cind iese Psakirea slavo-rominä -cu o Predoslovie in care se citeazá Ptolomen -, cel ce facecpecetea» e Mitrofan calugärul din Bisericani. Bisericanii, deunde porni peste citva timp un calugär, Pahomie, care ajunseMitropolit la Voronej in Rusia, era, se pare, o mänästire decdrturari 2. Iar Mitrofan rämase emester tiparelor» - un nogCoresi, - mai departe, ajutindu-se cu ucenicii sal, Ursul, Ni-colae si Andrei. Si Vietile Sfintilor apárurä in aceleasi con-ditH : publicarea lor se urmi pänä in 1686, deci si in Domniacea nouä a lui Constantin Cantemir 3. Fuga lui Dosoftei inPolonia opri poate alte lucräff.

Din acesti ani din urmä, petrecuti in Polonia, a! pribeagului

1 V. Prefata Molityelnicule din 16S1 st Dinulescu, Aft tropolaul Dosofte,extras din Candela pe 1885, pp. 138-9. Un diac Gheorghe Bileyicl se in-timpnial in anul 7183 ; Urreariul, XVIII, p. 529.

2 MeiChlsedek, Noti/e, p. 76 si urm.3 Pentru alt g. traducere a lor, contemporanä, y. Gaster, Chrestomatsa, 1, p.

221 si urm, - Pentra o a doua editie a Lituq.hier st un Octoieh, v. Bianust Hodos, pp. 262-3.

www.dacoromanica.ro

CXCVIII VEACUL AL XVII-LEA

Mitropolit ni-a venit o carte sail mai bine, cloud cdrti nu-prinse in aceiasi legaurg Ele ne lasá sa vedem si cunos-

si aplecárile si grijile literare ale luI Dosoftef.Cea d'intdin e un cronograf grecesc pe scurt : N wocptc

atovf-ópctiv isropt6w, aleituit de Cipriotul Matei Cigala si tipäritla Venetia in 1650. in el, Dosoftel face crud' si semne pemargene, zugräveste cu pana mitre archierestl in dreptul lo-curilor unde se aratá schimbarea until' patriarch constantino-politan, inseamnd botezarea stäpinitorilor pägini, socoate anii.Odatä el lämureste, la pomenirea unul dinast de peste Dundre:«isman CraY2», aitirea el citeazd o cronicA polonä, «Kronikpolskas ; la povestirea luäril Constantinopolei el adauge :«adevär». La numele celul din urmä dintre SultaniI Tari-gradului pägin el blastämä numele : « 1686, Fev. io. Si la1688 pus[e]rd pre altul : 40 de al pdginul si ti-ranul». Gindul la istoria terii lui li indeamnäi necontenit säo puie in legäturä cu intimplärile cele mari ale lumiI, date decronograf ; odatä el scrie : « 1 3 92, era Roman-Vod[ä] in Mol-dova ; 6900, tocmai asa leatul atunce» 3 ; aiurea : «in dzileleluI Roman-Vodi, tatäl lui Alexandru-Vodi 6-ati adus S[väintulIoan in Moldova s'ail adus pravila Credintil de la T[a]ri-grad» ; jar la anul 1492 : «Tocma 33 mainte fäcuti Moldova :era Roman-Vodá in Moldova».

A doua carte e o culegere de Viete de Sfinti : Ihpsiov-4o:Xo6p.e.voy xÄóvjv, so!Tie ¡Oft') OE 6)par.6Tepot pioL

scoasd din opera cea mare a luf Simion Metafrast si tipäritä, totla Venetia, in 1663. Si aid Dosoftei face insemnárf ; la viataunui Sfint ale cärta moaste se pästreazd in Pecersca din Chiev,el isi aduce aminte ea' a fost si el acolo, chid cu fugacu Petriceicu : «7192 [1684], in luna lui Mart, in solie chidam fost, särutatu-i-am s[vi]ntele mostiI in Chiov, in Pecersca,de spre miadzänopte, längd oltarin : iaste adusi den T[a]rigradde o 'mpäräteasi, cind botedzat Rusi 4 . El scrie la sfirsit,

Bibl. Ac. Rom., ins. 1828.2 P. 439.3 P. 189.4 P. /

'.tintile

lulimplut-aii

viw .-fiord,

d'intaiti,

s'aii

1

www.dacoromanica.ro

MITROPOL1TUL DOSOFTEI SI LUCEÄRILE DUI CXCIX

in foarte frumoasd liter-á greceascd, decretul lui Antonie Pa-triarchul Constantinopolei pentru mänästirea rnaramure$eanda lui Drago$, in care Dosoftei vede pe Voevodul Cronicilor, elmal pune, intorcinclu-se iard$1 la specialitatea sa istoricd, hriso-vul till* Roman, pe care de la dinsul l-aa cunoscut Costine$tii 1,dar care nu se afld $i astäzi in minile istoricilor : «La anuldupä väliatul cestui uricu iaste uricu de la Roman-Vocii, a$iaincepind ..., $i la fär$it iaste 6900 tocmai». Dosoftel mai dd.',apcii, versuri latine privitoare la Constantin-cel-Mare : caligra-fiindu-le cu o mind deprinsd, el lämure$te cd «sint scrise pretablä de aura pre pavdta ce s'ati afiat in Vistiariul pria-lumi-natului Cral Ioan 3» (Sobieski).

Si in cronograf, traducdtorul Vietelor de Sfintl alesese unaca s'o tälmdceascd. La cartea aceastälaltä el imparte bucatilein tipdrite : as'ati tipärit», nefolositoare $i in acele care trebuieadaose la cartea sa, la «Prologaria», cum singur ii zice : «sä oscriem», noteazd el odatd, «c5.-I pe scurta tipäritä in Prologaria».

Tot ca astfel de note trebuie sä se priveascd acele pe careel le adauge, tipärindu-le, la Vietile Sfintllor. Cea mai inte-resantd, de sigur, e aceia in care vorbe5te de dusul säti la1684 la Chiev, uncle a vdzut in Lavra Pecersca, In care zäceaaatifa PdrintI cucernici, itrupurile lora intregi, cu toti carniasi pelita, cum ar hi de vr'o lund adorniita, $i zvintata, palmele,unghile, urechile, nasula cu totulu-i intregi, neprdbusitil, sihainele, rase, mantii, cditne5a, brda, ndfrämiora, uniI desculta,unghile intregl. M'acuti mirata», adauge el, «de minune marez,precum si de mirosul trupurilor : «cumu-I bosiocula, minta,trandafirula, carofilula, läcrdmiialele (sic), topora$ele (sic), denu-$i samänd, $i cdria$a de caria sä 'ntriace cu mirosulii».«Erama bolnava stricata », mlntuie el, «$i amil e$ita atita sl-nätosa, citil am venita pre gosii naintia callora, in treaplasärindil, de sä mira totü, $'amil mars(' call ar hi a patraparte de mill totú cu sdrite, si n'amü mai ostenita, $i adouadzi ca mai sdndtosii, - fiindu-mi oma de 6o de ani» 2.

1 Letopiszle, I, p, 134, nota 2.2 Via.a de t"fint de la 9 Ernie tp. 152. Cf. Erbiceanu, in Bisenca Or-

todoxd, XI, pp. 821-2.

www.dacoromanica.ro

CC VEACUL AL XVII LEA

El träia deci la 1688 si se gindia la o urmare a Proloa-gelor, iar gindul lui nu se despärtise incä de tarä, de trecutulsi de limba

cTiparnita sfintei Mitropolii», atiparnia tärii» pare sä fi

fost, nu la Mitropolie chiar, ci in noua mänästire domneascä,ridicatá de Duca-Vodä in 1672 1 Sfätuitorul säti la aceastäoperä cucernicä fu Patriarchul de Ierusalim Dosoftei, care cu-nostea Moldova incd de pe cind era archidiacon al altui Pa-triarch si care juca acum rolul de indreptätor al legit' inaceste pärti, unde-si avea aproape statornic resedinta2. Do-softei Patriarchul väzu lucrindu-se cärtile romänesti ale lui Do-softei Mitropolitul, si el nu voi sä se lase mai pe jos : cucheltuiala lui, Mitrofan aduse literd greceascä, probabil de laVenetia, si cu aceastä frumoasä literä finä se publicarä', la1682 si 1683, o carte de polemicä impotriva Papei si vestitacombatere a eresiilor de Simion de Tesalonic. De si ajunseseepiscop de Husi, Mitrofan lucrä si la aceste cárti, care aveagscopul de a impiedeca intinderea printre Greci a propagandeicatolice ; dar Patriarchul îi adusese un corector grec, deloc din Heraclea 3.

13. TIPÁRITURILE MUNTENE.

Tipografia ardeleanä se oprise de mult, dar, cind pacea fuiardsi statornicitä in Ardeal, supt slabul si bunul sceptru devasalitate al lui Mihaf Apaffy, vechea tipografie incepu iardsia lucra cärticele impodobite cu sterna, prost cioplitä, a princi-pelui nog. Dar acum nu mai erag Vlädicii in fruntea miscdrii,- numai odatä se pomeneste episcopul Varlaam - si nu semai dädeati opere insemnate. Acestea iesiag peste munti, inPrincipate. De fapt, ceia ce s'a publicat mai tirzig la Bälgrad,sint numai traduceri slabe din slavoneste sag ruseste, fäcule deun popä cevam aí cärturar de &it ceilaltr, Joan (Zoba» din Vint,

I Nicolae Costin, In Letairszte, II, p 7 ;i nutele explicative la vol. VIIdio Studir çj dacumente,

2 v 1st. ht. rani. n sec. al X VIH-lea, I, cap. 1.3 kt, lit. ram. 'in sec. al X VHI-lea, I, cap. i t Bianu i Hodos, Br6lio-

.Trafia rom'inä.

el.

www.dacoromanica.ro

TIPÄRITURILE MUNTENE CCI

pe Mures, lingä capitala luf Apaffy, foastä inchisoare a luiAron-Vodd, - preot care n'a fost nici o datä VlädicA, dar eamestecat in pirile $1 judecätile Vlädicilor. El a dat pe rindSicriul de aur din 1685, -o culegere de predici, Cdrareape scurt spre fapte bune indrept&oare din 1683, Ciaslovuldin 1687, Rinduiala dzaconstvelor san diaconariul din acela$Ian $i Molztvenzcul din 1689, iesit in acela$1 timp cu Povesteala p de Mucenia. Singurul interes pe care-I ad aceste tipd-riturf, cu Prefetele scurte $i neinsemnate si rdspindirea putinä,e partea mai mare fäcutd limbii romäne$tI in acest Ardealrotranesc unde Calvinismul, näpädind dogma $i datinele, fäcusemäcar acest bine. Si tipäritorul e adus de dincoace : el e Chi-riac Moldoveanul, de sicrb ur unul dintre ucenicii lui Mitrofan '.

La 1689 Dosoftef de Ierusalim era la Bucure$tI 2. Inca' dela 1679, o puternicä viatä culturalä pornise $i in Tara-Ro-mäneascd, $i prin roadele ce a adus, prin disciplina lucrului,ea trebuie pusä chiar mai presus de activitatea bogatä a lufDosoftei.

in cursul luptelor dintre boierimea greceascä $i familia pu-ternicd a Cantacuzinilor, care primise, in singe $1 in avere,$i mo$tenirea Basarabilor, blindul Mitropolit Teodosie fusesesilit incá de la 1674 a päräsi Scaunul $i a se adAposti laTismana 3.

inlocuitorul lui Teodosie fu un anume Varlaam, desprecare nu se $tie nimic decit anif pästoriel sale. Ni e ingbiduitsá credem cä el nu era un mare cärturar. ins'l iatä cd incele din urmä timpuri ale luf Varlaam, se lucreazá la dMitro-polia Bucure$ti», unde se chemase deci la o viatä nouN vecheatipografie a lui Matei-Vodd, o lämurire a unor taine $i rin-duieH bisericesti, pe care autorul originalului rus, IoanichieGaletovschi, archimandrit de Cernigov, o intitulase iCheiaintelesului». Cartea lui Ioanichie, tipäritä. la Lemberg, ajunsein mina Mitropolitului, care, neputind traduce insusi, dädu

1 Cf. Sate ;ri ,preo,tr, pp. S4-6.' V. mai sus, p. CLXVT1I.a V. Studir ;ri doc., V , p. 4S7. nie 25-6.

www.dacoromanica.ro

CCII VEACUL AL XVII-LEA

aceastd sarcind la «dascali invdtatl», cari cerurd o plat'd po-trivitä cu invätätura lor. Varlaam se mai laud:a cä ar fi adus$i noi «dascali de tipografie», i vorn intelege de unde, gin-dindu-ne cá pe unul din el îl cherna Ivan Bacov.

«Cheia intelesului» a fost tipärita supt Duca-VodA, cäruiapoate ca i se cuvine o parte din merit. Dar intimplarea fdcuca ea O. apard in acele citeva säptdmini din anul 1678 incare cuca munteanä stätu pe fruntea luf Serban-Vodä Can-tacuzino, inlocuitorul lui Duca.

Serban inseamnd mult intre Domnii de innaintea si dinurma lui. Hotdrit, indraznet, dar totu$1 cuminte si chiar siret,el indrAzneste a face in Tara-Romaneascd o politicA in sensmare. Aceasta e ma! bine cunoscutd decit rolul sáü in dez-voltarea culturiI romine.

Totusl acest rol e covirsitor. De la vointa, de la nevoiade lumina a lui Serban pornesc cele cronici mun-tene : una cerutd de dinsul lui Stoica Ludescu, batrinul Lo-goat al famine! sale, cealaltd rdspunsul pätimas al lui Cons-tantin Filipescu Cdpitanul la provocarea cronicii oficiale. Ele acel care a infiintat intaiü in Bucuresti o $coard de grece$tesi de slavoneste, care trebuie sa fi corespuns $colii, acuminchise, de la Trei-Ierarchl din Iasi

Dar lui i se datoreste mal rnultä recunostinta pentru cArtlbiserice$ti $i pentru alcatuirea supt auspiciile lui a celef d'intaitiBiblii intregi in romäne$te. Dacd in sprijinirea pribegilor cle-ric! si «dascali» greci, in claidirea Cotrocenilor pentru calu-gdrii greci, a cairor chinovie era inchinata la Atos 2, el aratdcd utmeaza «stratnodlor no$tri de spre tatd, marilor Canta-cuzinestf, carii cu mare facere de bine s'ati ardtat neamulufcrestinescii», - prin patronarea prefacerii Cuvintulta Dumne-zeiesc in limba, desa.virsita acum, a veacului al XVIP'a et urma«celor ce marl' si vechf s í pomenescu Bdsäräbest», dintre

V. 1st. lit rom. in sec. al XV11.1lea, 1, cap. I, p. 43 ci H, Excursul 11,compi1a0a lul M,haí Cantacuzino, tiparitâ in grece;te de fratil Tunuslii,

May*, - Viena, iSo6.2 .Doc. Cantacuzinllor, 13. 113 i urm.

d'intdid

ti -qttopi, ttç

www.dacoromanica.ro

TIPARITURILE MUNTENE CCIII

cari era marnä-sa Elena, fiica lui Radu-Vod5. Serban. 01\15.cari1ca."», se scrie in numele säti, «nu aseamenea puternic acelorafiindti no)", iard cu pohta de bune fapte lorti nu ne de-pärtämü»l.

E greti sä se hotärascä cine a lucrat la traducerile ce aparde la un capät al Domniei lui, 1678, pänä la cellalt, 1688.indatä dupä sosirea sa in BucurestI, Serban daldu iaräsi, la 26April 1679, Scaunul archiereuld Teodosie 2. Prefetele sefac de cele mai multe ori in numele acestui prelat, dar ar fio gresalä sä i se atribuie vre-un rol literar, - bunul bätrinfiind innainte de toate un om cucernic $1 un credincios alDomnilor din neam cantacuzinesc pe lingä cari a stat 3. inPrefata Bibliei se spune cä la inceput a fost osteneala cprea-inteleptului celui dentru dascali alesti> Gherrnan de Nissa(Nis), dar acesta muri peste putin timp4. Odata. Serbau laudäpe fratele sdiri Iordachi in cuvinte care ar face sa.' se creadd cä ela tradus din grece$te Evanghelia din 1682, dar Serban a vrut säzicd ca.' a prefäcut aceastä carte sfintä din orinduirea pe capitole,cum era «la slovenie», in aceia pe zaceale » , cum se zicea, pe ce-tiff, asa cum ti trebuie preotului in sirul Duminicelor $i serbäto-rilor ; co ail indereptata $i o ati asäzatti precuma umbra ceaellineasa i intru toate aseamene, dupä oränduiala BeseareciiRäsdrituluI) ; de altminterf, aceastä carte nici n'a fost tradusädin noti, ci e indreptatä numai dupä Noul Testament dinBelgrad 5.

in Biblia cea mare iscälesc la sfirsitul Prefetii fratif Ser-

Prefata Apastalulur din 1683.2 Stoica Ludescu, In illagazinul :stoic, V, pp. 17-8; Cipariu, Acte iii frag-

mente, p. 226.3 V. ./st, lit. ram. 'in sec. al X VI1Pea, cartea I, literatura rdigioasä.

p. 417.4 si urmasul säti Mitrofan stätu la Curtea munteanä ; v si 1st, l. ram. ci-

tata, I, p. 34.- Cä ar fi luat parte la aceastä muncl literarä, si Ind de suptGrigore-Vodä Ghica, pribeagul moldovean Nicolae Milescu (v. Uricariul, J, p.402), nu se poate admite.

5 Cf. Gaster, Geschulite der u unuznischren Litteratur, I, p. 269

1

www.dacoromanica.ro

CCIV VEACUL AL XVII-LEA

ban si Radu Greceanu, fii ai lui Tudor Sätrarul 1 : ei zic eácad deslu$it mal mult pre limba rumäneascd», asa incit s'arputea socoti, cum s'a si fa'cut de toti, cl lor li revine cinstea,marea cinste a tälmdcirii. Acuma, e drept cd Serban a tradusin grece$te leatopisetul lui Stoica Ludescu 2, cd. Radu Greceanua scris, destul de frumos, Cronica Domniei luf ConstantinBrincoveanu, cd fratii, lucrind tot impreunä, ad avut pe mini,cum spun $i singuri, publicatiile de mal tirziti, traduse dingrece$te, dar, uitindu-se cineva mai de aproape la intelesulacelor cuvinte, se va incredinta cd Grecenif n'ati avut decitsd facd ultima corecturd la un manuscript pe care-I pregáti-serd altii, mai multi.

De ace$tia se vorbe$te fdrA a-1 deosebi prin nume: ei sintnumai «alp' care s'ail intimplatil..., $i ai no$tri oameni ai loculut,nu numal pedepsiti intru a noastrd limbd, ce $i de limbaelineascd avind stiintd ca sá o tälmdceascd», sad «acei ces'ail intimplatii dascalf».

Cine sd fie el ?Neapdrat cd a fost, ca un cdIduz si sfátuitor, Dosoftei de

Ierusalim, care $1 face la Biblie o Prefatd intinsä, hi carepomene$te de Ulfila, Zlataust, Strabon, «scriitoriul de pdmint,vredniciia si mdrirea Ruminilor scriindti», de Ptolemed $i

Eusebiu. Tot lul Dosoftei i-ar reveni partea din Prefata dela Liturghia din 168o, care aratd cartea ca o lucrare cutotul noud, fail legdturd cu a lui Dosoftei al Moldovel, apd-run.' in 1679 - ccaria intr'acesta chipd gändim cl acumaintdi s'ad datil la lumind, intru folosuld tuturord preotilor $idiaconilory, $i care osinde$te intrebuintarea limbil romäne$tiin acele part1 ale Liturghief unde fusese introdusd de acela$1Mitropolit moldovean : «lard liturghiia toatd a o prepune prelimba noastrd $i a o muta, nice am vrutü, nice am cutezat . ..,$i pentru scurtd limba noastrd ce laste .. ., $i pentru lipsaddscdliiloril .. . ce nu säntd intru ticdlos rodul nostru, $i

pentru neintelegerea ndroadelor, tainile ce säntd $i ce in-

I V. si tefan D. Grecianu, Scrierzle lur Radu Logofdtul cronicarul, Bu-curestl, Carol Göbl, 1904.

2 1st. lit. rom. *in sec. al X VIII1ea, 1, pp, 35, 283.

www.dacoromanica.ro

TlEiRITURILE MUNTENE CCV

semneazd, $i si pentru neobiaiul besearecii noastre ce pándastäzi n'ati tinut» '.

Dar in aceia$1 Prefatd se aflä rinduri duioase cu privirela cdderea adincd a neamuluT lomänesc, la ru$inarea lui prinsläbiciune $i neinvätdturd innaintea tuturor celorlalte. «Sima! värtos aasta $i den neinvätäturd $i den neinteleagerealimb!! pogoard, care noao jalnic si plänguros lucru iasteintr'atdta mic$orare $i cdicare rodului nostru cestu rumä-nesc, carele odatd $i elti numärat intre putearnicile nea-murI $i intre tarif oamenI sd numdra, larä acumü atäta desupusil $i de ocdrätti iaste, cdt nice invätäturd, nice $tiintä,nice armä, nice leg!, nicI nice un obiaiti intru 'totti rodulüce sä pomenea$te astäzi Runidn - intre Rumäni ce zicemcuprindem si pe MoldoveanI, cd tot dintr'o fäntd.nd curd -nu iaste, ca ni$te nemearnicl $i orbi inteun obor invärtindu-se$i infd$urändu-se, de la streinI $i de la varvari, doard $i dela vräjma$ii rodului nostru cer $i sd imprumuteazd $i decarte $i de limbd $i de invätäturd. O grea $i duroasä intdm-plare ! insä darü ca de tot in prafü $i in cenu$A lucrurilenoastre sd nu sd clued', drept cd, cdt ne$tine va putea, pentruca sä ajute rodulti $i fealiulti lui, datoriü iaste, $i mdcarti oscänteae cdtrd atdtea mil ale altora la focurf mar! ce sä yd.&zgändärändü, de a lumina denteun tduna$i cätil de micO,incd ne$tine a o ldsa $i a sä lenevi de a nu o mi$ca nutrebue . .. Pämäntul $i rodul nostru, care maI cälcat $i maizmultü decdt toate pämänturile ed.' iaste vedemü si simtimü tira-nica puteare pdgäneascd inteänsul hränindu-se $i rdsfirändu-se »

Cine a cetit literatura profand din acest timp, i$T aduceaminte la sträbaterea acestor frumoase rinduri de un scriitorfoarte invdtat pentru timpul sdü, umblat prin sträindtate,petrecut pe la dascAlif grecI din Constantinopol- GherasimCretanul $i Daniil 2 _, $i pe la ceI frinci din Venetia $iPadova, de un scriitor cu forma plind, bogatd in deprinderfretorice, de un cugetätor puternic $1 original, care vede nea-

1 Cf. instrucdile, foarte priincioase limbil slavone, pe care Dosoftel le-a datMitropolituluI ardelean Atanasie , Cipariu, Acte 51 fragmente, pp. 243-4.

2 Operde Ile Constantin Cantacuzino, Bucurestl, 1901, pp. II-2.

www.dacoromanica.ro

CCVI VEACUL AL XVII-LEA

mul romänesc ca o unitate - mult mai mult decit MironCostin, marele cronicar moldovean -, care sufere adinc deurnilinta alor säi, dar nu gäseste altd mingiiere decit munca,greaua muncd a scriitorului pentru a scoate in vileag tre-cutul mai bun, a-I späla de necunostinta celor de tard si declevetirile sträinilor si a face astfel ca viitorul A. se coboaremai fericit. Acest om intr'adevar rar e Constantin StolniculCantacuzino, fratele mai mic al lui Serban-Vodä 1.

in tiparituri din vremea lui Brincoveanu, el e pomenit caindreptätor. Asa a trebuit sä fie si aici 2. Dar numele nusi 1-a pus, socotind cá nu se cuvine ca un mirean sa mar-turiseasca partea ce ar fi avut-o la alcätuirea de carti bise-ricesti.

Poate cá nu trebuie uitat in aceasta' impärtire a munciifiecdruia si Sevastos Kyrnenites din Trapezunt, directorulAcademief grecesti din Bucuresti.

Comisiunea de adascälia nenumitl a 10 erban-Vodä ince-puse cu Liturghia, luptind, ca pe vremea lui Matei Basarab,cu o tipäriturá moldoveneascä, pe care cäuta s'o intreaca.Dupä Liturghie se urmä cu cärtile sfinte, dindu se Evan-ghelia, indreptatä dupä cea din Bälgrad, de la 1648, si la1683 un foarte frumos Apostol, cu minunate ilustratif datoritesäpatoruluI in lemn, ieromonachul Damaschin Gherbest 3,

I Cf. cu tlnguirile lui Cantacuzino In marea sa Istorie a Romlnilor«Aceastä darä scädere mare si jale doar intr'acest norod, a nestiinMI si a

nevrerd si. lnvem, fiind, este pricinä de este astäzi, nu numaI de rasul altorast de ocarä, ci p orbI, muli, surzI säntem«, etc. Operde ha' C. Cantaeuzino,pp. 63-4.-«Atätea rodurr de oamenI sträml si varvari preste dInsil ad dat. ,I bid., p. 162.- «In stepenea ce astäzI s. aflä [RomItul], In care ticiloasä. sija;nicâ este, cine cum II este voia poate i zice i scrie« ; p. 69. - «Insä.RumAnI sä. InMleg, nu numal cestia de alcl, ci i cei din Ardeal, carisi maI neaosl sänt, Moldovenil, si toll câli si Intealtä parte sä aflä, si art

aceastä limb6) ; p. 136. Acest din urmä loc mal ales ni se parehotarltor.

2 Prefam illaq.dritarelor, 1691: «La a cdrora nevoiuM avut-am Indirep-tätortii pe cinstitul, etc dumnealui Costandin Cantacozine«, Prefam Pravo-davnice Marturisir, din acelas1 an ; «Mg virtos ajutoriti i IndireptatoridmaI grealelor cuvinte si noitne am avut pe dumnealui Costandin Cantacozirni«.

3 I.XOSECT = Herbest ?

Si

Incasi

ita.,

www.dacoromanica.ro

T1PÄRITURILE MUNTENE CCVII

Epistolele Sfintulul Pavel, tdlmdeite tot de stiutii «dascäli»,sag prelucrate de dinsii dupä vre-un manuscript. *i una sialta din publicatiile bueurestene avea altä orinduiald decitcea din Biblie : ele erag menite cetiriI, intrebuintärif in bi-

sericd.Nu se ma! urmâ insd ma! departe cu aceastá publicare se-

paratd a pdrtilor BiblieI, cäcI nevoile slujbeI erag astfel inde-plinite, ci ea apdru intreaga la 1688, intr.' un mare volum cuslova micd, foarte elegantd, avind aproape 6o de rindurI pepagind, o desime neobisnuitd.

Cinci an! pentru o astfel de lucrare sint un timp scurt.N'avem a face insd in «Biblia lui Serban-Vodä», care a servitde acum innainte de basd pentru toate editille romänestf aleBiblieI, cu o traducere nozed de la un capät pdnd la altul.Din potrivä, ea intrebuinteazd tot ce iesise pAnd atuncI :Noul Testament si Psaltirea din Ardeal intru eitva, iar hate omdsurd maI mare Psaltirea in prosd a luI Dosofteiü, Pari-miile acestuia, pentru Vechiul Testament, precum si atiteamanuscrise maI vechI care n'ag vdzut tiparul. Menitä tuturorRominilor, - «pentru cea de obste priintd däruitd neamululruminescg» -, ea is! luase elementele din luerärf alcdtuite intoate pdrtile locuite de RominI.

indreptarea limbii stä pentru textele moldovene in schim-barea cuvintelor dialectale, de origine slavond maI mult, ininläturarea perfectului simplu si a inversiunilor, atit de obis-nuite la DosofteI. Pentru traducerile ardelene, se observäaceleasI norme, si se päräsese cuvintele invätate, precum :Ponfan, in loc de : «din Pont». Legdturi. se pun pretutindeniunde ele lipsiag. Pänd si fälmdcirile muntene, chiar aceledin urmd, din vremea luI Serban-Vodd, sufär in unele partlo revisie serioasá, ingrijitä, care face cea maI mare cinstealcdtuitorilor BiblieI.

EI n'ag fost in stare sä dea la o parte o sumd de con-fusil si de greself. Prin atita rotunzire, netezire, pieptänare,limba a pierdut de sigur mult din energia ef cam sälbatecdsi smuncitd, dar foarte potrivitä pentru a imbrdca adeväruldumnezeiesc, care se fdcuse cunoscut oamenilor cu cloud miI

www.dacoromanica.ro

CCVIII VEACUL AL XVII-LEA

de ani in urmä. insä limba aceasta färäi frumusetl ascunse,indräzneli $i naivitätl, avea o insu$ire care-i räscumpära toatesläbiciunile $i neajunsurile : !impede cu desavir$ire, ea puteafi inteleasä in orice Tinut romänesc, de oricine ar fi facutparte din neamul nostru.

si limba aceasta, indreptatâ cu multä pricepere, modernisatä,limpesitd, forma cea mai innaltä expresie a limbi1 literare atimpului. Urma$ii erati sä se foloseascä de dinsa pentru ada opere originale, pentru a irnbräca in ea &duffle nouä$i simtirile adevärate care nu fusese Inca' spuse pe romäne$te.

IL EPILOG.

Tiparirea la Bucure$ti a sträluciteI Biblii din 1688 a aduso schimbare hotäritoare in ceia ce prive$te rolul pe care-1ad de-acum innainte in literatura bisericeascä cele treI teriromäne$ti, a cäror muncä pe terenul acesta se lega inteunsingur mänunchiü in marea publicatie a lui Serban-Vodä.

Moldova decade, $i pentru multä vreme, dupa ce ea std-pinise, prin calitatea lucrärilor el, pe vremea lui Varlaam, princantitate $i prin calitate, pe vremea lui Dosoftei. Plecareadin tail a acestuia, insu$irile slabe ale Mitropolitilor ceurmarä - cel de-al doilea Sava, Misail, poate comentatorullui Ureche ', arnindois fo$ti episcopi de Roman, $i Ghedeon,venirea in Domnie a unui om necärturar ca ba.trinul Cantemir$i, mai mult decit toate, starea foarte nenorocitä a tern', im-pärtitä intre cloud stäpiniri, cea turceascd $i cea polonä, pandla pacea din 1699, amuresc aceastä päräsire a traditlilorunui trecut mai frumos. Singurul om in adevär iubitor decarte din clerul moldovenesc de pänä pe la 1730 e Pahomie,episcopul de Roman, care pornise din mänästirea Neamtului,unde mai tärzid era sä inceapa., prin Paisie Rusul, o nouäviatä. Pahomie intrâ in schima monachiceascd abia in 1697,dar el fu numai cu numele de cälugär nemtean, cdcl Polonii,cari cucerird Cetatea Neamtului, cu mänästirea Sfintului Ni-

I V. Ofáanu, 7. C., PP. 103-4.

www.dacoromanica.ro

EPILOG CCIX

colae 1, stäteati $i in mändstirea cea veche a Neamtului Abiapacea din 1699 li scoase de acolo 2, asa. 'hick soborul cälu-gärilor vechl $i al celor noi putu sä lea in stdpinire bisericasi chiliile I Pahomie fu eclisiarch, apoi egumen, pänä in1703-4 4, scormonind in aceastä vreme prin comorile de vechimanuscripte ce se pästraü Inca.' la Neamt. Faima cea mare aMitropolitului de Rostov, Dimitrie, cäruia i se dadu numele(de al doilea Hrisostom», II chemä. insä in Rusia, unde stauun an, pänä-1 poftirä sä fie V15.dical la Roman, supt MihaiRacovitä, la 18 Decembre I7o65 ; la 18 Ianuar urmätor, elisi lua Scaunul in stäpinire 6 El stätu in Episcopie nu maiputin de noud ani $i päräsi locul säii numai la inlocuirea luiNicolae Mavrocordat, Dotnn a doua oarä, cu Mihal Racovitä,binefäcätorul si patronul de odinioard. Dar el nu-0' acläpostibdtrinetele in schitul Pocrovului, pe care el II zidise, ci porniinnapoi in Rusia Muscalilor, unde-1 primi pentru zilele ce-imai rämäsese a träi, Lavra Pecersca, mänästirea din pe$terda lui Petru Movilä.

La 1724, el trimetea de acolo sihästriei sale din muntiiNeamtului un numär de cärti. Intre ele nu se aflä produse noudale teascurilor moldovene$tI, care nu dädurä decit intimplätorTîlcul Liturghiet, tradus de Ieremia Cacavela, dascälul beiza-delei Dimitrie Cantemir (1697), $i opera de compilatie filosoficd alui Dimitrie insu$1, tinerelul invdtat : Divanul sag Gîlceavainleleptuluì cu lumea (1698). «Cärtile tiparnice de bisericdsvin din Rusia Muscalilor, de care se indrägostise a$a de multPahomie : Triodul de post, Antologhiul slavon, Psaltirea,tPravila mares, cl3ogorodniciniculs. Dar, pe lingd aceste fru-moase publicatii neintelese, mai pentru toatd lumea, Pahomieddruieste $i luctäri in limba sa, pe care le daluserd in aniidin urmä alte tipografif romäne$tI decit cea din Ia$T, care

1 V. 9 N. Costin, p. 442 Melchisedek, Chron. Romanulur, I, p. 325.3 lba., pp. 324-5.' Urechia, In An. Ac. Rom , Xl, p. 113 si um.5 Bid., 13. 325, nota 2.6 ibid., p 328.

71304. Vol, VII. XIV

www.dacoromanica.ro

CC X VEACUL AL XVII-LEA

zäcea in odihnd sati in risipd : c<un Märgärint, poucenie ru-mäneascd», «o Biblie rumdneascd care mi-ati datii SavinüBanulti [Zmucild], fiindu-I duhovnicti si fiindu-mi datoriO cucdtva banI»-Savin era pribeag in Rusia si el-, cunt"' Mineitimare, bunti, dinü Tara-Munteneascd, care l-amti cumpäratüeü cu al mii bani si l-amil datù mändstirii meale Neamtului»-unde maT era unul de acelasi fel-, a I 2 Meneia dint" Tara-Munteneascä, carele le-ati data Mdriia Sa Nicolae Voevod[Mavrocordat] mánästiril Neamtului, care eü am scristi laMärila Sa si cu a mea poruncd si cheltuiald si rugdminte amütrimisü pe Mihailü de le-ati adus8 ' ».

Cum se vede, cärtile romänesti vin toate din Tara-Romd-neascd., uncle se tipärise Biblia liff Serban-Vodd.

Cdci in Ardeal släbirea miscdrii literare si tipografice ecam tot asa de mare ca si in Moldova. Propaganda catolicäbiruitoare, care aduse inch.' de la 1697 incheiarea Unirii intrebiata Bisericd a Rominilor ardeleni si strälucitorul Scaun alRomei, nu fu asa de roditoare ca vechea propaganda cal-ving., care stäruia sä se intrebuinteze in Bisericä limba fie-

cärui popor. Pg.nd la suirea in Scaunul din Bälgrad, in 1692,a lui Atanasie, care era sä ducal la capät schimbarea decredintä, nu se intimpind nimic, timp de trel aril" de zile,dupä incetarea activitätii popif Joan din Vint. Afard de unCatechism tipdrit in Simbdta-Mare, un fel de Chiev al cato-licilor din aceste pärti, in ceia ce priveste scoala 2, nu maigäsim deck un Ceaslov, scos la Sibiiti, in numele lui Anas-tase, tot de vechiul tipäritor Chiriac Moldoveanul, din Ce-tätuia. Dupá aceastä simplá carte de slujbd, care nu e, dealtmintrelea, decit reproducerea Ceaslovulid din Bälgrad, dela 1685, avem cloud cdrti in 1699. Una, cu tot titlul ei not'',sunind ambitios greceste : Chiriacodromion, nu e alta decito veche eEvanghelie cu invätäturä», in care s'ati schimbat

I Arch. Statulut Neami, 11° 1903. Cf. Melchisedek, Chron. Romanulia, I,PP. 340-1.

2 Bianu ,;,i floclo, p. 339, n° 100.

www.dacoromanica.ro

EPILOG CCXI

la eizvodul celü vechiü, numai unele cuvinte i forme: eaüfata cuvintului, all a vremiiv, pentru intelegere mai lesni-cioasä : indreptátorul e acelasi ca si tipograful, trimes anumede Brincoveanu, Ardeleanul Mihal fiul lui Istvan, sail «Istva-novicl», si el a aplicat deci Cazaniel de la 1641, o retipärireea insdsi, dupá cea din 1580-i, procedarea obisnuitá in nouäleediii muntene ale cdrtilor religioase. «Bucoavna» din acelasian, apärutä si ea tot in Bälgrad, trebuie sä fi avut menireade a strecura in mintea copiilor dogma cea nouä, cu toatecä ea pomenia chiar in titlu gtainele Beserecii Räsäritului, 1.Apoi aceastä tipografie se opreste pentru cincizeci de anide zile, arätind &it de sterp era deocamdatá supt raportulculturii pur bisericesti catolicismul primit acum de Romini.Catechismul catolic din Cluj, cu data de 1703, nu are a facecu Biserica romäneascä unitä, ci e un dar al Iesuitilor, tipäritcu litere latine, intr'o ortografie, care se adoptase de alnostri in pärtile bänätene ; nici nu era mäcar o lucrare noud,ci numai o retipärire a Catechismului lui Canisius 2, tradus deGheorghe Buitul din Banat Pine a Pruncilor de Iesuitul Ba-ranyai, care puse la cale Unirea, apäru in traducere romd-

Bianu i Hodos, pp. 369-70, no 113.2 V. mai sus, p. CLXXIII, nota, si urnaktoarea scrisoare, Ostrafd la Roma, in

Biblioteca Borghese, iar In copie la Alba-lulia, In Bibl. Batthyllnyi, ms.1V2, p. 476, prin care se recomand5 de Stefan Csay, episcop-ales al Ardea-luluT, eatre conducitorul Colegiulul Propagandei, din Roma, acest cleric :.Praesentium latorem Georgiura Buitul, Caransebesensem; Transylvanum, quernab incunabulis fere et enutrivi et artibus hberalibus disciplina institui. Serong5 a fi prima 'in collegium germanicum et hungaricum Praefatus lu-venis, studiis, cogente ilium summa corporis infirmitate, interraptis, cum Viennaad me in Transylvanian' profectus esset, ingentes perficha haereticorum et ca-pitali in catholicos odio Gabrielis Bathorii, principis Transylvaniae, tumultusexorti, persecutio non paucis verbis explicanda catholicos omnes invasit,cumque ego cum nonnulbs ahis fuga vitam salvassem, in manus hostiuna in-cidit, omnibus suis spoliatus allisque ignominiis affectus, vix manibus eon=ereptus est atque delituit quamdiu species aliqua tranquillitatis catholicis red-deretur, 'umultu sedato, nihil ipsi magis fuit, quam ut catholicis fere omnibussacerdotibus privatis in chvinis ac alns pus christianae religionis exercitiis sub-veniret, quod aliquot in locis summa industria ac labore magno suae patriae

K3,

www.dacoromanica.ro

CCXII VEACTIL AL XVIILEA

neascd la 1702: tälmdcitorul era un Romin din Borbant,Duma, care se inatiseazd ca elands»

In acest timp, supt Domnia bogatuluT, darniculuT, lumina_tuluf si ambitiosulu Constantin Brincoveanu munca tipdririf -cu sail fdrä o activitate literard adausd pe lingd dinsa- luaun mare avint, si intre anii 1688 si 1716, cind peri si ur-masul BrincoveanuluT, Stefan Cantacuzino, tot din poruncaosinditoare a Turcilor, nu mai putin de 80-90 de cdrti noudaü vdzut lumina.

Brincoveanu punea mal mare temeig pe publicatiile gre-cesti, menite sá fie in minile multor preoti, cari erag sd-T

pomeneascd numele. Dosoftef de Ierusalim, indreptaorul Bi-sericif muntene, ca si al cad moldovene, se asezase acumla Curtea lui Constantin-Vodd acesta, läsînd pe cellalt Voe-vod Constantin, care nu stia carte si nu simtia nevoia de afi ldudat de cdrturarif Rdsdritului : invdtatul Patriarch va fi

indemnat pe Brincoveanu sä imbogdteascd si mai departeBiserica greceascd cu cdrlf folositoare.

Astfel, ieirä, pe de o parte, cégrp sfinte sag bisericeftt ingreceste: Antologhiul din Snagov, la 1697, Psaltirea din1700, Liturghia greco-arabd din 1701, Ceaslovul greco-arabdin 1702, daruri crestinilor din Siria, Sfintirea brserzcii din1703, Acaftistul Sfintel .Ecatertna din 1710, Slujba biseri-ceased (BEpXo; ivtafystog) din 1709, Slujba Sfintulut Visariondin 1703. Se stie cd Brincoveanu a fdcut cu putintdrirea a cloud cdrtf numaT in limbf rdsdritene : Psaltirea arabddin Alep, cu data de 1706 si Liturghia georgiand din 1710.Odatd., un Grec din Chios pldti ca sá se tipäreascd o Slujbéta martiref Chiopolitel.

commodo praestitrt ; novissime duobus et amphos annis Albae-Iuliae, in me-tropoli Transylvaniae, non solum iuventutem regni illrus hberalibus discipliniserudivit, sed etiam, absente Reverendo patre Stephano Szini, S. J. sacerdote,sacris concionibus populurn in publico instituit. Cuius rei amplissimi testessunt proceres ac barones catholici Transylvaniae, qui saepenumero concionibuselus interfuerunt ... Datum laurini, 55 septembris, anno 1659».

Bianu i Hodo, la aceasti. dafa.

$i tipd-

1

www.dacoromanica.ro

EPILOG CCXIII

Alte publicap ati scopul de a combate pe eterodoc$1, peCalvinI, cu cari insä lupta se cam incheiase de o bucatd devreme, $i pe catolici, cari, räzimatI pe Casa de Austria in-vingätoare, pusese mina pe Ardealul románesc $1 amenintatialte Tinuturi ale pravoslaviei greco-slave. Prin DosofteI, Bi-serica Räsäritului incepu sd lumineze pe credinciosiI ei asu-pra deosebirilor de credintd intre ea $1 protivniceleasupra motivelor si temeiurilor acestor deosebirI. Cu baniIlul Brincoveanu se duse astfel un räzboiù teologic invier$unatcu arme grece$ti masive.

Atita teologie greoaie nu pornise nicl-odatä din terile noas-tre, ca s zdrobeased intäriturile celor de altä lege !

in 1690, avem cartea luI Maxim din Pelopones despre«Schisma Papistasilor», $i tot in acest an lucrarea Sirigulufimpotriva Calvinilor, - indoitä paväzd intinsä ereticilor. Pu-tinä odihnä, apoi, in 1694, DosofteI publicd opusculul säüimpotriva rätäcirilor dogmatice ale lui loan Cariofil, care eracompromis cu Calvinii'. Lied de la 1692 se lucra in lag lamarele conglomerat de polemicd al lui DosofteI, intitulatTÓttos zarv.),),o771;, saü Cartea schimbului, in care $epte scrii-toff sint intrebuintatI pentru a rdzbi pe cpapista$I» Cante-mir barinul nu ajutase ham nimic aceastä operd, i tipografiadin Cetdtuia, strämutatä poate la Sf. Sava, se numia acumTipografia ie$and. a SfintuluT Mormint, al cdruI patriarch einsu$1. DosofteI. Dupd ce Cariofil fusese mustrat, se dä inTara-Romäneascä, la 1697, un «Manual» al säti, cuprinzindlämuriri la unele intrebärI ale 1111 Constantin Cantacuzino Stol-nicul, a cäruf ortodoxie cduta sä fie deplin luminatd.2. ApofiaräsI la Ia$I, in 1698, se ive$te un Tálloq aicir.v; al lui Do-softeI : «Carte de iubire», dar «impotriva Latinilor», -iard$Io compilatie räzboinicd. in 1699, GreciI capdtd o editie nouä,dupä cea din Olanda, a Mdrturisirii lui Petru Movilä. 0«invdtäturä dogmaticd» (Aoyttaxot-i¡ MocaxaMa.), de SevastosChimenitul, directorul scolif grece$ti din Bucurest, cuprindeo sumá de dezlegäri la intrebärI incurcate. La 1705, Antim

1 Pentru el si ceilali scriitori, v. 1st ht. ram. 'in sec. XI/HI-lea, tabla.2 V. An. Ac. Rom., XXI, pp. 106-7.

ee .41

www.dacoromanica.ro

CCXIV VEACUL AL XVIPLEA

Ivireanul, acum episcop de Rimnic, dd in tipografia rese-dintii sale un al treilea Tó Ii.o:; al lui Dosoftei, Tá [log zapag,«Carte de bucurie», cu alte argumente impotriva dusma-nilor lui, «LatiniI». in sfirsit, Panoplia dogmaticd din 1710e o culegere bizantind, bund de intrebuintat contra orIcdrornecredinciosi, iar «Expunerea credintii ortodoxe» de IoanDamaschin (Iasi, 1715), o veche carte de teorie, potrivitätocmai pentru aceste timpuri de luptd.

0 a treia categorie de al-0' grecestI e instructivd, färd sdfie polemicti. Asa este Eortologiul lui Sevastos Chimenitul(1701), o lämurire a rostulul tuturor serbätorilor, de unde-Ivine si titlul; apoI Descrierea (lipocnsuwriptov) Muntelui Stint,de medicul loan Comnen, care ajunse Ieroteiti episcop deSilistra ; cartea despre preotie a lui Chrisant Notara, nepotulPatriarchuluf de Ierusalim (1702), «indemnurile crestine sipolitice» (NouOssEat zpcszt6nivico-7ro)tmo.0, ale aceluiasI, care mos-tenise si rolul indreptdtor de lege al unchiulul säti de pemama, si Istoria Patriarchilor de lerusalim, marea lucrarea lui Dosoftei despre innaintasiI sal'.

in sfirsit, in al patrulea rind vin tipdriturI care slut in le-gälturd cu tara sag cu familia domnitoare in BucurestI. Ast-fel, invdtdturile luI Vasile Macedoneanul cdtre impärd'tesculsdii fiti (1691) furd tipärite pentru a sluji la cresterea fiilorlui Brincoveanu - o traducere romdneascd se pdstreazd in-tr'un frumos manuscris cu sterna Cantacuzinilor 1 -; SlujbeleSfintei Paraschiva si Sfintuluf Grigore Decapolitul se explicdprin aceia cd moastele uneia se pdstreazd in Iasi, iar ale ce-luIlalt in Bistrita olteand ; Slujba Sfintului Constantin (1696)era a patronuluI lia Vodd; tot de aceia s'a tipärit Panegi-ricul lui Constantin-cel-Mare (1697), al cdruI autor e Ghera-sim, Patriarchul Alexandrief, addpostit de Domn, - panegi-ricul fu strdmutat si in romäneste, si un splendid manuscriptdá impreund cu textul grecesc si aceastä traducere 2. S'ail

1 Bibl. Ac. Rom., no 1505 ; frontispiciul e reprodus pe coperta publica0u-ndor mele din 1901 despre Cantacuzird.

2 Bibl. Ac. Rom., ms. 766 ; cf. An. Ac. Rom., XII, seq. lit., p. 163 ,i urm.

www.dacoromanica.ro

EPILOG

publicat incercdrile literare, cuvintdrile festive ale fiilor Dom-nuluI, Stefan si Radu, si ale dascAlului lor de casd, GheorgheMaiota (1701-7), si tot asa o traducere a «ParaleleIor» luI Plu-tare in greceasca noud, de Constantin, fiul cel mare al Dom-nului (174. Urmind acest exemplu, Nicolae Mavrocordat,al doilea urmas al luI Brincoveanu, dddu la lumind, la 1716,una din cdrtile tatdluI sd.d, Alexandru Exaporitul : looag.EvA.

Mutt maI putine sint cdrtile romänestI, dar insemndtatealor, folosul lor adevdrat si trainic sint covirsitoare.

Unele dintre ele urmeazd obiceiul de a se da preotilorcdrtile sfinte in forma ce se potriveste pentru slujbd. Astfelse dä. la 1693 o Evanghelze greco-romind, cu indreptdtireacä astfel, la mice nedumerire, se va putea vedea care e textuloriginal al Noului Testament : partea romäneascä nu e luatddupd Biblia de la 1688, ci dupdEvanghelia din 1682. Ace-Iuiaí if corespunde Psaltirea din 1694 - cu textul din1688 -, in care Psalmii sint intovárdsiti pentru întäia oardde ccathinnele cu tropare si cu molitve de rugdciunea. Evan-ghelza romäneascd din Snagov, 1697, dá aproape acelasi textin aceiasi orinduiald ca in 1682. Psaltirea din tipografia ri-vald a BuzduluI, apdrutd la 1701 si retipdritd la 17031, nue aceiasI cu Psaltirea din 1694, decit care cuprinde maimult citeva adaosuri 4cdrtile luI Moise», Paraclisul MaiceIDomnuluI si Pascaliile ; psalmif sint aid in slavoneste. NoulTestament din 1703 singur se inatiseazd ca cacumti intAItipáritü într' acesta fiindcd el nu e deck forma deo-sebitä din Biblia cea mare. Apostolul din Buzdd (1704) nuorinduieste pentru slujbd. textul Apostolului din Biblia de la1688, ci reproduce, indreptind, Apostolul din 1683 2,

in acelasi timp se lucraii la Buzda cartile de slujbd, carefusese rdspindite pe romäneste nu maI in Ardeal si, intru citva,in Moldova. Acela care indeplini aceastd sarcind folositoaresi deschise graiuluf nostru usile altarulul, e un ucenic al lui

1 Bianu Hodo, PP. 540-1.2 Un Apostol moldovenesc scris la Bisericani, In 1652, de cAlugArul M,-

sail 69 , cf. ms. 85 al Ac. Rom.), nu s'a tip'árit nicTodatà".

scop

i

CCX'88

chiptin,

(mc

www.dacoromanica.ro

CCXVI VEACUL AL XVII-LEA

Dosoftei, fostul Vlädicä de Hus si tipäritor Mitrofan. Elfugise din Moldova dupä acelag expeditie a lui Sobieski(1686), care aduse fuga in Po Ionia a lul Dosoftei insti$1. andScaunui Buzdului ajunse liber, Brincoveanu '0 dädu acestuioaspe pretuit, din care fäcu $i solul säu in sträindtate 1.

El incepu indatä a tipäri, ceia ce era meste$ugul, che-marea si bucuria lui. Triodul säti din 1697 e indoielnic. La1698 incä, el incepea o culegere de Vietile Sfinplor, pe carele intituleaza greceste Mineie 2, $i care cuprindeaü si rugäciu-nile, in slavone$te ; textul romänesc e o adaptare dupd al lui Do-softeT din Proloage, cu intrebuintarea, poate, a acelor Vieti caregscrisu-s'ati pre rumänie cu invätätura pärintelul Ananief egu-menul sf[in]tei lavre Cozief, $i se-ah scris in zilele crestinultaDomn Ducdf-Vod[ä], in cursul anilor 7183 [1675],3. in 1699se (Id Molitvenicul, repetat in 1701, insä fait- prefacerea sia tipicului in romäneste 4. Octoichule din anul urmätor (1700),ca si Trwdul, saii slujba Postului Mare. Cu Penticostariul din1701, cu bro$ura sari «tratajii» Molitvelor Vecerniet din 1702 5i cu Liturghia din 1701, care nu urmeazä' pe a lui Dosoftef,

ci pe a lui Teodosie, hied asa de incärcatä cu slavone$te, seincheie $irill cdrtilor de slujbä.

Rugäciunile asteptah incä vremea traducerif lor in rot/id-ne$te. Mitrofan nu fu acela care desavirsi astfel opera dusäaproape pänä la capät de dinsul G Mitropolia privise, desigur, cu oarecare nepläcere lucrärile romänesti ie$ite de suptteascul buzoian ; hied la 1703, ea, urmind vechile datine $i

sfaturile Patriarchului ocrotitor, dädea Ceaslovul hi slavone$te7.

' V. lsl. la. ram. 'in sec. al XVIII-lea, tabla, la numele sail.2 MlyrAiot, adec5. .Vietile shntilor pe ficcare zi, asezate pe lunli,3 Bibl. Acad. Rom., ni» 2602.6 CCeale me denainte tipärite nu s'antti cu tipiculil rumanescii ; dreptil aceia

m'am Indemnatil de o am tiOritil cu toate Inviitä..turile rumanestf, pentru ln-tclegerea tuturor); Prefata editlei a 2-a

5 Bi.mu si Hodos p. 539, no I321.6 V. Bianu, Discursul citat, p. 22.7 Numärul Ceasloavelor manuscrise din veacul al X.VIllea e foarte mare.

Li Bibl. Ac. Rom. ele formeaA 018 206, 706. Molitvenice se dail In mssle

www.dacoromanica.ro

EPTLOG CCXVII

Dar iatä cä Antim tipograful, egumenul slagovean, trecu caepiscop la Rimnic. Aid' el gäsi amintirea episcopului Ilarion,un sprijinitor al carp romänetI, din a cäruI biblioteca s'apästrat un Varlaam i loasaf ta traducerea luI Nästure11, $io Leastvigi, scrisä de Vlad Gramaticul2, o Psaltire cuslavo-rominä, tradusä de Alexandru Dascalu15 $i granduialasfintire ape! 4 » El ciao:1u decI in ronaänete, ajutat de MihaiI$tvanovicI, care trecu peste citva timp tocmai in Georgia,Vielile SfinOlor pentru sarbatori, Antologhiul din 1705 sati(Floarea cuvintelor» $i un Molavenic in 17065. 0 SlujbdMaicei Domnului- románeascá e data de el in anul acesta,impreunä cu un Octoich.

in 1708 insä muria bätrinul Mitropolit Teodosie, $i pestepatru $i nine! an!, in t7 tz $1 1713, Antim, urmasul säti, pu-blich in tipografia din Tirgovi$te OCtoichul, Evhologhzul, -dupd grece$te - si Liturghia, romäneste de la un capät pänäla altul, cu Diaconarzul din 1687 ca adaus. De $i se ma!intimpinä o Liturghie slavo-romäneascd, care apare la Ia$1in 1715, - slavona era gonitä din ultimul ei adlpost, $i graiulromänesc se ridica liber care Dumnezeü.

Al treilea rind de cäql romäne$tI slat cele de polemicg,de invätäturä si chiar de distractie, - un gen cu totul notiIn tipäriturile noastre. Fra4if Greceni tälmäcird o Cazanie gre-ceascä-modernä, dupd Zlataust $i alí omi1eY; ea ie$i lalumina" in 1691, supt titlul de (Märgäritare», pe care 1 maIpurtase $i alte CazaniI. Tot in acest an, Mitrofan de Buzátiimpärtia (Pravoslavnica Mgrturisire». Cartea contra catolicilora luI Maxim Peloponesianul apäru in 1699 supt titlul (Carte246 2522. Cf. Gaster, Chrestontatta, I, p. 315 si urm. 0 Polunostin/d curug:iciuni a fost scris6 la 1695 de tVasilie dascalul Mold[o]vanul, (Sturdzea),la nAndstirea Plosca in Tinutul Huniedoarel din Ardeal (ms. 183S al Ac.kom. V. si Mangra, 1. c.).

Bibl. Ac. Rom., ms. 24702 Ibid., ms. 2512: e copiat la 6 Decembre 1693. Cf. 1st. ht. rom. "in S.

al XI/HI-lea, I, p 434.3 V Bianu, In Cal, 1. Tratan, 1882, p. 599 urm.

MS. 2465 al Ac. Rom.5 Bianu si Dodos, pp. 541-2, 110 1501.

tile,

a

1

ti

www.dacoromanica.ro

CCXVIH VEACUL AL XVII-LEA

saü lumind cu dreapte dovediri din dogmele Besearicii RA-sdritului asupra dejghin Aril Papistasilor». «Invdtdturile cresti-nestI» - in felul celor de la Cimpulung - sint din 1700 ; eleerati scoase din greceste de Filoftei, cAlugdr invdtat, carefusese si la Atos. 0 «Floare a darurilor», ca aceia pe care ocopiä la inceputul veaculuI al XVIPea popa Joan de la Simpietru,e din acela0 an. Averiptura de fapte tame - care nu e o pre-facere a celor S'iapte Taine traduse de Eustratie, Logofdtulmoldovean --, iese la Buzdti in 1702, - in editie separatd sipentru Mitropolitul moldovean Antonie'. «Pildele filosofesti»apar in 1713 romäneste odatd cu Maximele filosofice in gre-ceste. Iar in 17 to si 1714 Antim trimete preotilor sdI invdtäturiin romäneste, - se stie cd el si predich in aceastä limbd, baincl foarte frumos, cu toatd originea lui strdind, caucasiand 2 .

Pänd si despretuita Alexandrie a celor simpli si necdrturarI seinvrednici de cinstea tiparului domnesc la 1713.

Totusi rämdsese o sumd de lucrdri care nu se puturd im-pärtdsi de lumina tiparului. Literatura netipdritd e cu multmai intinsd decit cealaltd, si necontenit se descopAr elementenoud dinteinsa.

Dintre cArtile de slujbd se pdstrd astfel numai in ma-nuscript Slujebnicul3. Dintre povestirile religioase se intre-buintard numal asa unele Viete de Sfinti, de o intinderemare, precurn e Viata Sfintului Nifon din «Costandia» Cili-cid, tradusa din greceste 4, si a Sf. Vasile cel Noti, a Sf. Sava,a lui Efrem Sirul ; Patericele sáti Leastvitele5, cuprinzind vie-tile Sfintilor PdrintI 6, i din care o traducere a fost datd, in

1 Bianu si Hodos, p. 539, no 131.2 0 predici romnieasal, Otitità" de la dascälul de Calafendesti, la 1639, e

pästrafá In Bibl. Ac. Rom , ms 167.

3 Bibl. Ac Rom , mss. 1790, 1838. Cel d'intaiil, numal In micá parte ro-Mánesc, e din vremea Mitropolitului muntean tefan.

4 Bid , Ins, 2670 ; Gaster, Chrestonzatla, 1, p. 287 .;:i umm., 354-5. D. GasteratrIbuie mai multe traduceri unui anume Cozma.

6 lorga, Doua biblioteer de mlindshrt, p. 23; no 2.6 Un Ins, de la Pocrov, foarte frumos scris, In Bib]. Ac. Rom. no 287;

Gaster, a. c., p 304 si urm.

www.dacoromanica.ro

EPILOG CCXIX

Rimnic, la 1699-1700, i de dascalul Rominilor din ScheiiBraovuluI, Alexandru, un Po lon de origine, care a facut §ialte traducerl 1. Teascurile muntene nu dadurd decit o Cazanie(Mdrgdritarul) pe cind cunoa0em din acest timp un Ciziria-codromion, deosebit de cel ce s'a tipärit in Ardeal 2 0 Ca-zanie Intreaga, scrisa innainte de 1688 de Stefan ieromonachuldin Cozia 3. Un Mc al Apocalipsului", tradus din slavone0e,se pastreazd intr'un manuscript din 1704 4.

Afará de cdrti bisericestI ca acestea, s'aii tälmäcit aceacombatere a Latinilor i Armenilor de care a fost vorbaaiurea 5 apoI Mintuirea Pdcdtofilor, dupa `Ap,ocrrroXiiw awn7pEcc 6 ;deosebite anecdote morale 0 «invätäturr creOine» 1, cSv[an]tadarovanie §i carte aleasä dirt toate cartile, dulce invataturaomului», talmacire moldoveneasca 8, Isopi sati Fabulele luIIsop 3, Minunile Maicel Domnulutto §i, in sfir0t, cartea morala,foarte rdspinditä, care se intituleazd Dioptra sag Oglinda 11 :tälmacitorul et e tot dascalul. Staico, despre care s'a maIvorbit. Între traducatorii ace0ia de cärtuliI invatatoare seaflati i innaltI clerid astfel o «Albinä» saú «Pcealä» a fostInceputä de Mitrofan al HuOlor i apoI al BuzluluI, innaintede a fi urmatä de dascdlul moldovean Atanasie".

Astfel limba romäneasca, imputernicita, limpezitä, mlädiata

Ms. 2452 al Ac. Rom. Traducerea s'a facut la Rimnic, in episcopie, cucheltutala le loan egumenul de Hurez. Cf. Ist. lit. ram. 'in sec. al XVIII-lea,I, p. 434 ; Thanu, in Col. I. Traian, 1882, p. 599 si urm. Ms. acesta poarfáinsemnarea alunc librum scripsi ego servus domini Alexandrus PreceptorPolonus, 9.11110 Domini 1699, Ilagse fe. 21,.

2 Bibl. Ac, Rom., ms. 2319.3 Ibid., ms. 2672.

ms 2649.5 Ibid., ms. 1917 ; Iorga, Doud bibliotecr de mändstir, p. 23, no 2,6 Bibl. Ac. Rom. ms. 2517. Cf. Ist. lii. rom. fa sec. al XVIII-lea, 1, I. c.

Bibl. Ac, Rom., mss. 1429, 1570.6 Ibid., ms. 1436.9 Ibid., ms. 2456; Gaster, Chrestomatia, I) 11. 350 t urm.1° Gaster, d. c., pp. 299-300.1' V. Iorga, Doud bibluitect de mdnastiri, pp. 22-3.12 Ghenadie al RimniculuT, in An. Ae. Rom., XII, seg. lit., 13. 139 si urm

1

4 Ibid.,

si

si

www.dacoromanica.ro

CCXX VEACUL AL XV1I-LEA

prin lucrul de treI veacurl al scrlitorilor ardeleni, moldovenii muntenI at-ä deosebire, puse stápinire pe Stat i Bisericl,

inteun timp cind, din sentimentul de partid, de famllie, dinsentimentul neamuluI räscolit de nenorocirI, izvoriä valulputernic, de acum innainte neintrerupt, al CroniciI romd-nestI, in care trdieste, impreunà cu viata sträbunilor, -sufletul lor.

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR DIN ISTORIA LITERATURIINumerele paginelor s'ail pus, pentru usur1fl0, cu arabice.

A

Acaftistul MaiceT DomnuluI (tradusde Dosoftel). V. Mitropohtul Mol-dove DosofteT.

Acaftistul (SfinteT Ecaterina ; grec ;tiOrit In 1710), 212.

Achirie (protopop al UniedoareT). V.Uniedoat a.

Adrianopol (Partenie, Mitropolit de),147-8.

Agapet (Cuvintiiile diaconuluT), 134,138.

Agapia (minNstire), tot.Agnid, 110.Auld (sobor calvin al Rominilor,

la), 72.Albina (sari culegere de bucitT

religioase i morale), 167, 219.Alep (tipografia din), 212.Alexandria (Marcu de ; Fárinte al

Bisericil), 183Alexandria (patriarchie), 120. (pa-

triarchY : Atanasie), 56. (Ghera-sun), 214.

Alexand :a (carte popular), 167.(tip.ariturg. dirt 1713), 218.

Alexandru-cel-Bun (Domn al Mol-dove°, 10-3, 15, 17, 198.

Alexandru (fiul luT Mircea, Domnmuntean), 24, 73, 85 i urm., 102.105, I I I. (Doamna luT, Ecaterina),

73, 88, 195. (Sora eT, Mkioara),105.

Alexandru Coconnl (Domn In amln-doug terile ; i Doamna lul), I IS.

Alexandru Bias (Domn In amindouttterile ; si Doamna luI ; i Bias-Vodi, Mtn luT), 118.

Alexandru Dasdlul (din Lemberg,asezat la Rimnicul-VIlceT, apoT laBrasov ; traduator), 217-8 ii n.6. (Psaltirea luT cu tl1c), 217.

Alfabetul latin (intrebuintarea luT hirom'aneste), 145.

Alstedius (scriitor ardelean), 14-5.Antologlzion (culegere de Vietl ale

Sfintilor Intiales) (rominesc din170 217. (grecesc din Snagov),212. (rusesc), 209.

Apaffy P6, principe ardelean),200-1.

Apealips (Tile la), 219.Apostol (Faptele Apostolilor, Praxtu ;

parte din Vechiul Testament) : ro-nnesc (hush ; din Voronel), 24

urm., 74. (tipairit de Cores.),25 6, 74, 107. (manuscript, din1652), 215 n. 2. (tipN.rit in 1683),2,06, 215. (tipärit In 1704), 215.(slavon, tipärit In 1546-7), 63.

Ardeal (episcopT rominT din, In ordi-nea cronologici): Gheorghe, 70-2.

Ada,

(Mite

si

www.dacoromanica.ro

CCXXIV TABLA NUMELOR

74, 81. Pavel Tordasi, 72, 8r,83, 90. Eftimie, 45, 83, 85. Cris-tofor, 69, 83, 86. Mihal Tordasi,83, 89, 9r, 97 Ghenache 116, 83,89, 97.

Arges, 51, (mgmästirea), 51, 52 n.4, 59. (egumenul Iosaf, 53,

(Vitus, pictor), 52 n. 4.Aristotele, 56.Aron-Vociä (Domn al Moldove), 92,

96, 200-1.Aron-Vod5 (mgni.stire), 162.Asachi (Gheorghe), 21.

Baicov (Teodor, ambasador mosco-vit In China), 177.

Balaban (Ghedeon, episcop gali(ian),138, 182.

BMaceanu (familie), 182.Balgrad (Alba-Iulia), 69, 72, 115

n. 2, 144-5, 211 n. 1. (mánIstireadin), 98-9, 172 (Mitropolla din),137.

Balica (Melentie si §cheauca), 114Balogh (Grigore Postelnicul), 116

n. 3.Banat, 69.Banul (Vastle, Vornicult, 157.Baranyai (lestutul), 212.Mrcan (Vistierul liir male Viteazul),

116 n. 4.Barcsai (Acap, principe aidelean),

144, 175.Barnovschi (Miron, Domn al Mol-

dove), 122, 137, 148. (P6harni-cul),. 116.

Basarab (familia), 202.Basel, 145.Bathory (Andre, principe al Ardea-

lulul), ro6. (Cristofor, principe alArdealulut), 88, 90. (Gabriel, prin-

Atanasie (dascSlul mlldovean, tra-ducitor), 219

Atoe, 9, 47, 51, 102, 162, 166,202, 218. (mänilstirf Hilandar),94. (lm), 120. (Vatoped), 120.(Xenof), 14. (Xiropotam), 120.(Zograf), 14, 138. (Protos sailMare-Stare : Damaschin), 167.(Gavriil, autorul Va1tt7 la NVonPatrlarchul), 46, 51.

Augsburg (Confesia de la), 65.Austria (Casa de), 213.

cipe al Ardealulur), 128, 211 n.. (Sigisinund, principe al Ardealu-

luT), 26, 96, ro6. (tefan, princi-pe al Ardealulur), 83, 91, 135.

Batiste (Nistor) V. Vevelli.Belgrad, 96.Bmkner ((oan junior, Jude brasovean,

editor de eh-0' rornhnestY), 68, 70-3,82, 87.

Bermda (.$tefan si Pamva, tipografT,cel d'iritMü u sciiltor), 138.

Bethlen (Gabriel, principe al Ardea-lulu)), 142.

Biblia din 1688 (a ILA *erban-Vodl),187, 202-3, 207-8, 210, 215. (dinSt.-Petersburg), 187.

BiP.toc. ivtriúctos (tip5, it In 1709),212.

BilevIcY (Gheoighe, urinal), 197 n. I.(Ionascu, uricar), 197.

BisericanY (rangstire), 197. (cAluglrulMBA i Aposlolul tradus de ella 1652), 215.

Bistrila (din Ardeal), 65, 116, 124.BlstriIa (mnlhstire In Moldova), 10.

(Analeledm), 13.Bistrila (mänIstire In Oltenia), 46 7,

:

a

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR CCXXV

49-50, 127, 214. (egumeni, Ana-ma), 128. (Eftimie), III. (Ma-carie), 44. (Manuscripte din), 47-(pisarul Mardarie), 47, 128.

Blaj, 66.Bogdan-Vodä (Orbul, Domn al Mol-

doveY), 47Bogdan (boier, sotul CapleY, sora

lui Radu-cel-Mare), 46 n. 2.BogoinilT, 19 i urm. (cärtY-ice), 44.Bogorodnicnic (rusesc), 209,Bolintin (mänästire),Borbant (Ianos Duma din, traduc6-

tor), 212.Boul (Toader, boier moldovean), 125.Bräila (episcopie : a gProilavultaa),

150, 152.Brasov, 70, 81, 85, 89, 156. (Ju-

dele din 1521), 61. (Scriitornl descrisorY romlno-slave), 92. (Tra-tatul cu Radu Mihnea), 523. (Ti-phriturY neromänest5), 64 si urna.(Genealogia luT Despot, tipäritäIn), 72. (ScheiT-ulta, suburbiaromäneascà), 65, 70-1, 90. (Brenta'din ScheY ; Constantin), 93. (Do-bre), 70. (lane), 92-4. (Miha),

70, 92-4, 122. (Neagoslav), 122.

Cacavela (leremia; i Tilcul litur-ghie) ), 209.

Calendare catolice (plänulte pentruRominl In veacul al XVI-Iea), 108.

Calvira (lupta ortodoxie cu eY), 213.Cantacuzmo (familia), 182, 201.

(Constantin Stolnicul), 206, 213.(Dumitrascu, Domn al Moldovel),180, 196. (Elena, sotia luT Cons-tantin Postelnicul), 203. (Iordachi,fratele luT Constantin Postelnicul),179. (lordachi, fiul le Constantin

(Toma), 70. (Vasile), 93. (Vol-

cul), 92. (Predicator luteran pen-tru Rominf), 71, 80. (daseälI), 218.

BrIncoveanu (Constantin, Domn mun-tean), 211-3 (FhT IV), 214. (icrie-rile lor), 214-5.

Bruti (BartolomeY, boier moldovean),107.

Bucmm (Vornic moldovean), I IC/.

Bucoavna (tiphritä. In BMgrad), 211.BucurestY, 203. (mänästirea Radu-

Vodä), 120. (Scoala de grecesteslavoneste), 202. (Tipografia din),201-2.

Buitul (Gheorghe, traducätor), 173

n. 2, 211 .51 n. L.

BulgarY (trnOrätia Asanizilor), 8.

(Sisman, (Craiiiv), 198. (PisarY-Stri Tara-Rornämeasc6.), 12. (Inflo-enta lor bisericeasch. asupra TeriT-RomAnesti), 8.

Buz6.5 (episcopi), 67, 106 n. 2.

(Efrem, episcop de), 131. (Mitro-fan, episcop de). V. Mitrofan. (Ste-fan, episcup de), 167. (Tipogra-fie), 215-6, 218.

BuzestY (fratil), 116-7, 120, 123

Postelnicul), 203. (Serban, Domnmuntean), 186, 202-3, 206. (Ste-fan, Domn muntean), 212.

Cantemir (Constantin, Domn al Mol-dove), x 81, 197, 208, 212-3. (Di-mitrie, Dornn al Moldovel), 18 r,209. (Scrierea luY: Divanul), 209.

Caransebe, 97, 144, 173 n. 2.Cdrarea fie scurt (tifAriturä arde-

leang), 201.Carida (Gheorghe, al doilea Vistier

muntean), 169.

71304, Vol. VII XV

IO, Il

www.dacoromanica.ro

CCXXVI TABLA NUM1CL0R

Cariofil (Ioan ; polemica luT Dosof-teT de Ierusalim cu dinsul, Ma-nualul luT), 213.

Cartea contra Latinilor i Armenilor,219. V. si Stoica.

Cäri populare, 167 i n. 1.

Catargiu (familia), 182. (Banul loan),118.

CatechismeI. Cato lice al luT Canisius, 173

n. 2, 211. Din Pressburg, 173 n.2. Rominesc, din Cluj, 211. Rona-nesc, din SImb ta-Mare, 210.

2. Luteran ; din Sibiu-a (1544), 64 siurm., 70, 82.

3. Calvinesa ; din Bälgrad (1640),145, 153, 173 Din Bälgrad (1648),144-5. Scutul (1656), 173 si no-tele.

Catohcil (lupta ortodoxiel cu 213.Cazacl, 114, 146, 163.Cazanil (a luT Cahst, patriarchul de

Constantinopol), 751 911140, 154.(romInestY, manuscripte), 219. (ceamal veche), 26. (a luT Coresi .74 Si urrn., 154. (a luT Corest :a Ha), 93-1, 105, 154. (arde-leani, din 1640-1), 143, 154. (dela Govora), 142,153-5,172, 185. (aMitropolituluI Varlaam), 154, 158-60, 185.

Ceaslov-i. Slavon (tipärit In 1703), 216.2. Greco-arab (tipArit In 1702), 212.3. Rotnnesc (manuscripte), 216 n.

7. (tiOrit In t685), 210. (tipKritla 81bilii), 210.

Cergar (Ursu, preot, ruda Mitropo-litulul Varlaam al Moldovel), 145.

Cernavoda, 122.Cernoievici (dmastie muntenegrean),

48. (Gheorghe), 49, nota 1.Cetatea Alb6, 14.Cetatuia (mänästire), 200, 210. (Ti-

pografia), 213. (Tipilriturl grecegl),200.

Cetinie, 48, 50.Chalke (mlnästire), 162.Chem Infelesulul, 201-2.Chiajna (Doamna, sotia lui Mircea

Ciobanul), 63, 72.Chiev, 162. (Bratca), 134, 139, 148.

(Pecersca), 134, 136, 138, 146,198, 209 (Sf. Sofia, catedrala din),135. (coala i tipografia), 147,154. (TipHriturl), 160, 167. (An-tologinut din), 156. (Sa p Moil pen-tru 156, 159. (lerarchl :Isaia), 134. (loy Boretchi), 134-5.V. si Tamblac (Grigorie),(Petru). ( Rectorul i predicatcn ul ),

150 n. 3.China, 174, 176 si urrnChios, 68, 212.ChirlaCodroMlon, 210- I , 218.Chodkiewicz (Hatman polon), 134.Cicefi (castel), 69.Cigala (Matel, autorul unel Mr/.

cóyoI?:5), 198.CImpulung (moldovenesc), 116.Clmpulung (muntean), 139. (Tipo-

grafia), 155 6. (Melchisedek, egu-men de), 155 6, 167. (AvdititurYde ; tiOriturh), 217.

Ciogole (Pätrascu), 137.Ciolanul (mänästire), 106.Ciolpan (DrNgan), 45 n. 3Cipru, 119. (Pops. Adam din, In suita

luT Petru-Vod5. cl-nopul), 103 n. 2.Cluj (sinod pro iectat pentru Rorranil

trecuti la calvinism), 72CofestY (sat In T. Patin), 146.Cornnenul (loan, Impärat), 169.Comnenul (loan; autorul Proschine-

tas Muntelui Atos), 214.Constantin-cel-Mare (Impärat ver-

surT latine pentru lauda luT), 199.(Viata luY slavonä), 53.

el),

ilustratff),

Mos. ill

.

14),

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR CCXXVII

Constantin-Vodl Basarab (Domnmuntean), 175.

Constantinopol, 14, 82, 163, 169,

198. (Manitstirea Pantocrator), 13.(Patriarchia de), 105, 134. (Patri-arch!: Antorne), F99. (AtanasiePatelarte), 162. (Nifon), 46-7, 5 I,105. (Panic), 162. (Partenle celvechit), 150-1. (Gramata luY, tipa-rna la Iag), 15 t, 159-60. (Parte-me al II-lea), 152. (Teofan), 137.(Teolept), 51 (capuchehaiele), 149,174. (lenachi, architect arrneandin), 147.

Copist1 calugarul Prohor, 102.Coresi (diaconal, tipograf), 24, 49,

64 n r, 68 st urm., 86, ir5.(13ceniciT luI), 86. (AltY - ), 67.(Serban, fiul diaconula ; si el

tipograf), 68, 95. (Ortografia ti-pariturilor - ene), 109

Corvin (tipografia luY Matias), 47-8.Costm (Miron), 157, 190, 196, 199,

206. (ca poet). 185-6.

Dabija (Eustratie-Voda, Domn alMoldova), 145, 179.

Damasclun (loan ; Expunerea train-td todoxe), 214.

Dandl (dascal grec din veacul al

X V It-lea), 205.gDascalY de cola. (din márOstirY si

sate), 12, 146.Data ruseasca (pentru Inceputul anu-

luT), 154.DavidenY, 45 n. 3.Dealu (manastire), 49, 52 11. 4, 119,

123, 155, 166. (Egumenul Joan deGomionita), 166-7. (Egumenul Da-niil Arapul), 155.(Tipografia), 156.

Decian (manástirea sarbeasc6), 9, 14

Costin (Nicolae), 181, 196, 199.Cotmeana (manastire), 10.CotnarT, 179.Cotrocen! (mánastire), 202.Cozia (munstire), IO. (egumenul

A.nania), 216. (calugarul Marda-rie, scrlitor), 149 n. 3. (cálugárulStefan, traducátor), 218. (Logo-fatul Gavrill, diac), 123.

Cozma (traducator muntean din vea-cul XVI(-lea), 218 n. 4.

Cozinin, 15CraiovestY (familie), 5 o. .

Cretanul (Gherasim, dascál), 205.Crezul, 26, 66, 74, 94.Cronica poloni, 198.Cronografe, 128-9Cronologie, 104.Csáky (tefan, episcop ardelean ),

211 n. 1.Csanád (Tina), 17.Csulay (Gheorghe, predicator al

Curtil ardelene), 145, 173.Cuyint pentru curdpe, 157.

Despot-Vodl (Doom al Moldove!),72-3, 82, zoo- . (l;lcoala si epis-copal lul), 82.

Deva, 96.Mac! (din veacul al XV-lea), 15.

(Bunea), 68.Duzeonardi (tipáritura ardeleani),

201, 217Dictionare romlno-lattne, 145.Dima (Hatmanul), 116.Dzoptra (traducere), 219.DolhestT, 44 n. 3.DcannestY (T. Patna), 181,Dosofta (Sf. ; scrier°, 138.Dosofta (Mitropolitul Moldova). V.MitropolitiT Moldova.

al

www.dacoromanica.ro

CCXXVIII TABLA NUMELOR

Drágfly (BartolomeY, Voevod al Ar-dealuluY), 39.

Dragomir (Vornic muntean), 137.Dragomirna (mändstire), 125,Dragos (ctitorul MATO-stuff mara-

rnuresene din Pee), 199.

Efrem Shut ( Via/ a 1u1), 56.Egipt, 63.Eustratie Logofätul (moldovean), 157

si urm., 162-3, 168. (Traducerile160. (cPravila aleasä,), 157-

8. ((Carte romäneasa de Invätä-turAD), 159, 170. (c§iapte tamer.),158-9, 168, 185, 218.

Evanghelie1. Slavonä. Manuscripte ; Humor,

. Munchen, 10.2. Neamt, I I.Supt Neagoe-Von, 102. Tipärite1512 (a lui Neagoe-Vodä), 50-1,64 n. I, 71, 73, 186. Din Bel-grad, 50-I, 73. Presupusä din Bra-sov, secolul al XVI-lea, 95 n. 2.

Fgeras, 116 n. 4.FierestY, 156.Filipescu (Constantin Citpitanul, cro-

nicar), 202.Filoftei (traducator muntean), 218.Floarea da1urilor, 167, 218.Floci (orris), 122.FocsanY (daschli de copli din), 146.

Galata (mándstire), 45, iii, 119 n.5, 120, /26, 127 a, 2, 162. (Egu-menul Anastasie), 126.

Galetovscht (ioanichte, scriitor rus),201.

DrNgusanY, 119.Duca-Vodä (Domn al amlnduror te-

rtlor), 168 n. 1, 18D, 195-7, 202,216.

Dunzineei1 ( Povestea), 10, 26-7.Dzierzek (nobil polon), 112.

Presupusä din 1546-7, 63. A luiCores], 68, 72-3. A doua a luyCoresi, 73, 88. A lui Petru Cercel,94-5-

2. Greceasci, manuscriptä, 105.3. Romäneascd. Husith, 23 si urrn.,

71. A lui Coresi 0560, 23 sl

urm , 68. Slavo-rominl, a diacululLorint (1579), 88-9. A Mitropo-litului moldovean Varlaam, ms ,183 n. 2. Din 1682 (munteani),203, 206, 215. in Biblia din 1688,215. Greco-romäneascä din 1693,215. Din 1697, 215. - V. st NoulTestament.

Evhologhiu (tipär,t), 217.

Fogarasi (tefan, predicator si scri-itor), 144-5.

Forrd (familie ardeleanä ; i Nicolae,patron de tipärire a cärtilor ro_

trane0), 74- 5.Furtunä (Mille, Corms moldovean),

148.

Gahlia, 68, 107.Geley (superintendent calvin In Ar-

deal), 143-5, 154.Georgia, 217.GermanY, 165,

IM),

e

www.dacoromanica.ro

TABL A. NUMELO R C CXXI X

Geszty (Francisc, nobil ardelean), 96.Ghenghea (SpNtar moldovean), 125.Gheorghe Stefan (Domn al Mol-

dove), 145, 164-6, 173 i urmGhica (Gheorghe, Domn al Mol.

dove), 174-5, 183GhimpenY, 109.Gioagiul-de-sus, 69, 144.Gio lid (Poiana-luT), 119.GiulestY, 119.

H

Hab4sescu1 (Lupu si loan, boieri mol-dovenY), 157.

Haga (Cornelis, ambasador olandesla Poart0, 136-7.

Halicid (MihaY, scrutor), 145.Harmenopulo (scrntor de drept), 161.Heraclea (Mitropolitul Ioanichie de),

147. (loan de, coreetor la tipo-grafia din CetMuia), 200.

FIerce (Stefan, scriltor), 97.Hirschel (Luca, jude brasovean, editor

de cgrtI románestY), 91.Hmilnitclu (Timus), 163.Honterus (i tipografia sa), 65.Horea (Nicolae), 28.Hotin, 1 8o, 196 (pircAlabill Cindea

I

Iancu.Vod5. (Domn al MoldoveI),Ioo, 113.

lanovid (Toader, boier moldovean),147, 161,

1asY, 14, 137, 162, 171, 175, 179,181. (Ulita Ciuboareascg, heles-teul BahlumluY, Feredeul domnesc),148. (sinodul de supt Vasile Lupo),149 si um. (moastele Sf. Paras-chiva), 214. (Sf. Sava), 119-20,

GiurgestY, I 19.

GlasurY (scoala de, la mäastirl), 12.Gole (familie), 120Golea (mInN.stire In IasT), 120.Govora (mg.nIstire), 141, 153-4. (E-

gumenul Stefan de Ohrida), 141.(Tipografie), 156.

GrecT (si limbo. lor), 112, 115, I I 7,120.

GrecenY (fratii, scriitorT), 203-4, 217.

Latco), z I. (Pacea turco-polong.),

133.Hrizea (boier muntean), 137.Humor (mg.nástire), il.Huniedoara (protopopie), 97.Hurez (loan, egumen de), 218 n. 6.HusY (episcopie), 126 n. 7. Episcopl :

Efrein, 126. Ghedeon, 164. Gheor-ghe, 148. loan, IS0 n. 2. losif,126. Mitrofan, 127. V. si Mitrofanal Illea (episcop de Hug).

Husit'f, 15 i tirm. (in Moldova), 17.(eKrtY polone si cehe), 18. (tra-ducltorl ungurY de cärtY sfinte),18, (liniba In textele romKnestlveclf0, 27 si um.

180 (Tipografia din), 213. (TreY-lerarchI), 147 1 urm , 159 si min.,162. (Scoala din), 163, 165, 174,202. (Tipografia din), 209, 213,217.

Ierusalim (Patriarchie), 120. (Patri-archI : Dosoftel), 177, 179, 181 -

200-1, 205 n. 1, 2 1 2- 3. (Operelesale : eel treY Tóttoi contra Lati-nilor), 213-4. Nectarie, 179.

www.dacoromanica.ro

CCXXX TABLA NUMELOR

IesuitY, 107, 135, 211.Ilia Alexandru (Domn al MoldoveY),

276.Imitalla lut Hlistos, 166.Invayaturt cre,rtinegt, 217-9.AvattYturd de cele Fopte Taine, 218.l'nviitrYturY preste toate zilele, 155 6.

V. $i ampulung (muntean).(Mitropolitu'ut Antim),

218.Ioan-Sigismund (rege al Ungariel),

68 $1 urm., 72, 81, 83.Ioan-Vodä cel Cumplit (Domn al

Jansenistt, 175.Jigorent, 174_

Kassandria (episcop de), 162.aot)'etSoocch (de Milescu

Hnsant Notara), 177.Kochanowskt (poet polon), 184.Korydalleus (Teofil, invätat grec),

148 n. 3.

Lancräm (sat in Ardeal), 90.Läputneanu (Alexandru, Domn al

Moldove), 45, Poo, 103 (si flit

10), 114. (Bogdan, Domn al Mol-dove), lOO, 114. (Ilia$, preten-dent), 103.

Leastvild (sari Pateric), 217, 219,Leg Mull de manuscripte, 12.Lemberg (Grect din), 179.Lemberg ($colt din), 113. ($colart

rominT), 133-4.Lemberg (Stavropighia), 148, 195,

Mo 1(101,6), 45, 85, lOO, 102 n.6, 114. (Doamna hit fiul

et), IoI.Ipek ($coala din), 70, 83.Isabela (reginä. a UngarieT), 69.Zsopít (fabulele hit Esop), 219.Ittvanovict (Mihat, tipograf $i co-

rector), 211, 217.Istria (Rom Ina din), 28.Ivireanul (Annm), 213, 217. V.

Mitropolitit munterff Antim.Izvoranu (mänástire), 128.

Jugant, 148.

Kutein (tipografia din), 139.Kymenites (Sevastos, dascál grec) :

(Cärlile le. oTp.atry'rl ót8ocrza-),Eci), 213. (Eortologiul), 214.

197. (Tipografia 139-40, 150,156, 201. (TipäriturT), s6o, 167.(Shpäturt In lemn), 159. (ScoalaStavropighiet), 133 (Colegml iesuitdin), 108. (Tipografia MitropolletSf. Gheorghe), 152. (diact veniVIn Moldova din), 133.

Leon-Voclä (Domn muntean), 128.Lexicoane slavo-romlne, 149 n. 3.Ligaridis (Pantelirnon, cärturar grec),

169.Livonia, 155.

invähltwile

Kaaba $i

d'intliil $i

:

J

1

K

L

eT),

7i

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR

Lrturghiei. Georgiand (1710), 212.2. Greco-arabl. (1701), 212.3. Slavong (ms din veacul al X VIIlea),

147. (tiphitl. In Tirgoviste, 1508)49. (tiphitl. In Deal), 166.

4. Romlneasd, tiphith (din Iasi',1679), 204, 206, 216. (din Bucu-restf, 1680), 204, 206, 216. (din70 1), 216. (din 1713), 217. (din

1715), 217.Liubavie (Dimitrie, tipograf), 62 si

urm., 66.Ludescu (Stoica, cromcar), 202, 204.Ludovic al XlVlea (regele Frandel),

176.

Mähaciii (popa Gngore din, copist),26, 44, 64 D. 2, 67, 107.

Maiuta (Gheorghe, Invätätor al fiilorluI Constantin-VodI Brincoveanu),215

Maier uphitor sibiiau), 65, 67.Malta, 163.Mariase (cronicar bizantin), 45.Mänästiff Inchinate, 119 si urm.Mänicesti (Radu Logothul din, co-

pisi), 24, 43.Maramures, 28. (legbiturI vechl cu

Moldova), 39. (Sirghie, episcopde), 99, 142. (Spindon, episcopde), 98, 142 7i n. 1, (familiaPogan, dii,), 28, 116,

Marchia (lacob de, predicator Im-potriva Husitilor), 17 .

Illtirgeii it (slavon, din veacul alXViea), Ii. (tipint In 1691), 206n. 2, 210, 217.

Mate-Voda Basarab (Domn mun-tean), 62, 122, 130-1, 137 si urrn.,143, 151-2, 154-6, 166, 171, 206

CCXXX1

Lugos, 81, 97, 144. (predicator cal-vin In), 76.

Lukaris (Chiril, patriarch de Ale-xandria si Constantinopol), 118,120, 136, 151-2. (CateChism1.11

sátil), 136-7Lupu (Maria, fata lui Vasile), 162-3.

(Ruxanda, fata lul Vasile), 163.(tefan, Domn al Moldovei), 164,175. (Vasile, Domn al Moldovel),120, 122, 127, 140, 147, 149,150-2, 157, 159, 162, 164, 165

7, 166, 169-70, 196.Luther (Catechismul le), 26. V. st

Catechismul.

(Doamna Elena, a luT), 140, 166-7.(sora el), 167 n. 2.

Matveev (Ammon, bouer moscovit),176, 178.

Mavrocordat (Alexandru, zis Exapo-ritul ; cartea : loo-6octvic), 215.

Mavrocordat (Nicolae, Domn In amln-dnuä terile), 209-10, 215

4faxtmele filosofilor, 218.Maximilian (archiclucele, fratele tm-

päratului Rudolf), 107.Meletie (Macedoneanul, tipograf mun-

tean), 137, 140-1, 154-6.Metafrastul (Simion), 198.Mihe Viteazul (Domn muntean), 26,

93, 98, 105 si n. 6, 106, 115-7,121, 123. (duhovnicul luY, Ti-mofte), 122.

Mihnea-cel-Rotl (Domn muntean),47, 49'50.

Mihnea Turcitul (Domn muntean),86 8, 91, 95, 102 n. 6, 104.5 n. 5.

Mihnea al MI". (Domn muntean),118.

(Filir, luT

a_

www.dacoromanica.ro

CCXXXII TARLA NUMELOR

ilescu (Nicolae Sp Itarul, scriitor),149, 174 51 urm., 197, 203 n. 4.(Postolachi 5i §iefan), 174.

Mineie :1. Slavone (din veacul al X V-lea), it.2. Catolice (proiectate), 108.3. Rom5nestl (din Buzäil), 210, 216.Minetti (Bartolomer, boier), t 18.MiniaturI (din veacul al XV-lea), ii.Mîntuirea pácillo,rilar, 219..Minunile Maicll Dommdul, 219.Mircea-cel-Mare (Doran montean), io.Mircea (fiul luY Mihnea-cel-RH),

52 n. 1.

Mircea Ciobanul (Domn muntean),24, 63, 67 $i urns. (Glose margi-nale pe urk document din vremeaWI), 109.

Mirelor (Mate Mitropolitul, scrinor)-62 n. I, 118, 128.

llaistew io sail Saciament, 168.Mitrofan (episcop de IlusY, apoY de

Buzgii ; tipograf), 197, 200, 2151,219.

MitropolitY AidealuluT ) Atana-sie), 205 n. 1, 210. Da1011, 169,173, 160. Dosofte, 142. Ghena-die, 141, 143, 145. The Iorest,155. loan, 98, 142. Stmi011 te-

fan, 155, 171 i urm. Teoctist,142. Varlaam, 200.

MuropolitY Moldove :) Anasta-

sie Pr', 45, too-I 51 100 n. 5,

log, 113 n. 4. Anastabie al IlleaCrimea, 123 n. 1, 125-7, 146.(OrintiY lui), 125. (Antoine), 218.(Atanasie), 127. (Calistrat), 44.(David), 44. (Dosoftel), 165, 178,183, 209, 215 (pirinta la), 178.('raducerile ; Acaffistul lkfaica.DomnuluY), 195. (Cazania). 195.6.(Li/mg/lie:), 195, 197. (Molztveni-cid), 195. (Parzmale), 207 . (Psal-hrea slavo-romlni), 184, 197, 207.

(Psaltirea lis versur1), 196. (Vie-ille S./in/110r), 182 3, 197, 199-200,216. (Ghedeon P"), 164. (Ghe-deon al Illea), 208. (Gheorghe 119,15. (Gheorghe al Illea, MoV114),

100-I, 104, 108, 124 i n. 3, 6;125. (Grigore P"), 13-4. (Grigoreal Elie"), 44-5, too. (Iosif 5i ri-valul WO, 13-4. (Mardarie), 123,n. 3. (Misail), 208. (Mitrofan),124 51 n. 3. (Nicanor), 124 n. 3.(Sava It 164-5. (Sava al Wea),181,208. (Teoctist 14-5 (Teoc-list al Wes), 15 n. 2. (Teoctistal III1e"), 15, 44 5i n. 3. (feo-dosie, Barbovsch1), 104 (51 fami-lia luI), 124 n 5, 6 ; 125-6.(Teodosie al We"), 180. V.5, Ro-man (episcopul Teodosie), (TeofanP"), 44. (Teofan al IIle"), 45, 85n. 5, 99 51 urm (Teofan al IlPia),127. (Varlaam), 127-8, 145 5i

urm., 158, 162-6, 171, 173, 179,182, 185, 197, 208. (Evangheliatradug poate de el g Cazania),V. Cazania, Evanghdia.

MitropolitY (al TeriT-Romnsestl) (Ana-nia), 62-3, 67, 73, 105. (Antim),217-8. (Damil P"), 73. (Dionisie),131. (Efrern), 73. (Eftimie Pe),73, 86 5i n. 4. (Eftimie al IItea),105 n. 5, 1 o6, (Ignatie),131. (Luca), 106, 118-9, 128.

(Macane), 48, 51, 59, 71. (Maxim),47, 52. (Mihal P"), 105 n. 5.

(Mihai al 111ea), 105 n. 5 (M--trofan li"), 51, 73. (Slichifor105 n. 5. (Serafim), 86, 89, 91,105 i n. 5. (Suwon), 73. (§te-fan P9, 131, 167-8 51 n. I. (Slu-jebnicul ha), 218 n. 3. (Teodosie),168 n. 1, 201, 203, 217. (Teofil),128-9, 13i, 141, 143, 166-7. (Var-laam), 53, 62-3, 201-2.

(aT

(a2Y

),

119,

t

117.8.

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR CCXXXIII

Mogildea (loan, boier), 119.Mogilew (tipografia din), 139-40.Moirascul (5tefan, boier), 157.

Moise, lift»), 215.Moldavita (ministire), lo, 124, 126

n. 8, 147. (Antoine din, tiaducg-tor), 65. (Mitrofan, egumen de),126.

Moldova (Interneiarea el), 198.1Wolitvele Veco aid, 216.

foldvenuul1. Slavon (dM 1535), 62.2. Romänesti (msse.), 216 n. 7. (din

mntäia junatate a veacului al X VII-lea), 157 (al luY Coresi), 26, 74si urm., 34. (din 1689), 201. (din1699), 216. (din 1701), 216. (din1706), 217.

M0300ca, 177. (tipografia din), 152.Moscovia, 209 n. io (Tani] Alexe),

162, 174, 176 i urm. (TatulMihail), 148 (Patriarchul Ioachun),

197.MotY, 28.Movilä (familia), Ioo, 117, 119 n.

4, 182. (Mexandru-Vocl6.), 127.(Constantin-Vodi), 115, 117, 124,

Nästurel (1.3driste, traducg.tor), 131,141, 153-4, 156, 166, 185, 217.

Neagoe-VocUt (Oomn munteau : Ba-sarab al Ill-lea), 50 si urm., 63,70, 107, 109, 130, 187. (Doamnalift), 47, 51'2. (Mama lui), 5 I, 59-

fetele), 6o-1. (Operele 10),5 t i urrn. (inválaturile lta), 131.(traducerealorin romäneste), 158.(0 scrisoare de pe vremea 10),36, 66

Neamt (mänästire), Io 1, 13'14, 44,164, 179, 182, 208-10 (egumeny).

126, 132. (Elisabeta, Doamna luYleremia), 127 (si fliT ei), 132.(Gavril-Voclä), 120, 132-3, 137.(Iereinia-Voda), 102, 112-3, 115,119 si n. 5, 124 11 6, 132-3,(loan-Voc1N.), 133. (Marghita, Doarn.na luY Similar)), 132-3 (si fill. el).(Maria Firley, fiica lui Ieremia.VocR), 163 n. t.132. (Moise-VoR), 133-4, 136.(Simion-VocIa), 112-3, 121, 132.

Movitä (Petru, Mitropolit de Chiev.scriitor), 10, 131 si urrn., 143,146, 162 (si fratft luY), 164, 197,209. (0 perele lul), 138-9. (Cazanterid), 154. (CuvInt pentru asgtoriaMane Lupu), 162. (1JlarturnireapavoslavnIca), 136, 149 si urm.,153. (in greceste), 213. (In ro-mäneste), 152, 206 n. 2, 217.

(Prescurtati, in ruseste), 152'4.(tipiriturile luT), 140.

Moxalie traduator), 128-30,141.

Mrisescul (diacul Teodor, copist), 12.Muntenegru, 48-9'Murano, 105.

V. Ardeal (Eftimie, episcop de).(Biblioteca), 14. (Odoichul din),137. (coala de la), 12. (CopistIAtanasie), i 1. (Gavril fiul luI Erie),IT, 45. (Ilarion), 15. (Visarion), 14-(Legg.tori Silvan), 12. (Cetatea simän6.stirea din Cetate), 208-9.

Neculce (loan, cronicar), 174, 176,178-9, 181-2, 196.

Negrilesti (sat), 119,Nicea (Porfirie, Mitropolit de), r50.Nicodim (pops, intemeietorul vietti

calugärestY a Rominilor), 9.

(cartile

.

N

(FnI si

(Milailas-Vodg.),

(Mille,

www.dacoromanica.ro

CCXXX1V TABLA NTJMELOR

Nicopol, 131 si n. 4.Nefon ( Via/a SfintuluY), 131, V.

Constantinopol (Nifon, patriarchde).

Nikussios (Panaloti, Mare-Dragoman),151.

Nisa (Gherman de), 203. (Mitrofande), 203 n. 4.

0

Oarttt (Petrea, rdz6s), 15.Ocnele-MarY, 155.Octoick -

1. Slavone (15 io), 50. (pretins, din1535), 62 ri. i. (din 1574), 86.(mic, din 1577-8), 88. (din Chiev),146.

2. RomdnestY (1700), 216. (1706),217. (1712), 217.

Ohrida (emscopul Meletie de), 163.

P

Padova, 5o5Palia (pe romäneste, tipKritg. In 1582),

23, 76, 95 si urm., 144 n. I,161, 172, 183,

Panegiricul (Sf. Constantin, greco-romIn), 214. (al Sf. loan cd Nog),14.

Panomanul (Dandl Andreian). VMitropolitul Ardealulta Danbl.

Panoplza dogmatied, 214.Paraclisul llfaice Doninulul, 215.PasCallT, 215.Patras (Stefan, archiepiscop de Ve-

chiul-), 148.Pit trascu-cel-Bun (Domn muntean),

24. 67.PAtrascu (fiul 1u1 MAIM Viteazul),

121-2 0 n. 2.

Nomocanoane, 105, 161.Notara (Hrisant, patriarch de lerusa-

lim), 177, 214. (Opere tiphriteIn Wile noastre : Despre preolieilnemnuri czestino-politice), 214.

Noul Testament (din BAlgrad, 1648),171, 203, 206-7. (din 1703, IllUll-tean), 215. V. si Evangheluz.

Olahus (Nicolaus, scrlitor), 96.Olanda, 152. (ambasadorul el' la

Constantinopol). V. HagaOradea (Tinut), 17.Ords (Vornic moldovean), 116.Orhstie (tipärituri romänestY din), 95

si urm.Ortografia (textelor cirilice), 38-9.Orp.stT (sat), 15.

00h1MI (sat), 137.

Pécs (Wolfgang de; trimes In Mol-dova), 82.

Pelagorna (Nectarie de), 139.Pelopones (Maxim de : Despre schisma

papzstasilor sad Carte sail lumind),213, 217.

Penticostarai (ll:41.4 In 1701), 216.PerT (mdnästire In Maramures), 199.Pestisel (Moise, traduchtor), 97,PetricanT (sat), 119 si n. 5.Petriceicu (Stefan-Vodh), 180, 196.Petritzi (Ignatie, cdrturar grec), 169.Petru-cel-Mare (Tar), 178.Petru Cercel (Domn muntean), 24,

43, 92, 95, 104-5.Petru Schtopul (Drunn In amIndoud

tulle), 45 n. 3, 73, 85, too, 103-4,107, 111-2, 114-5, 117, 119, 126,

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR

(Doamna luT, Irina), 112, 126.

(Fiul luT, tefan), 104, 112, 124.Pigas (Melette), 105, 118.Pildde filosofestr (tipärite In 1713),

218..Pînea pruncilor, 211 2.PirvulestT (famihe de holeri), 46-7.Plosca (mänästire arde1ean5), 216

n. 7.Plutarc (Vietele Pa, alele, traduse in

romäneste), 215.Pobrata (mänb.stire), 10, 45, 178-9,

182. (Analele din), 44PocTalcbi (Sofronie, egumen la Tret-

IerarchT si capul scoliY din aceastänAnästire), 148 si rt. 3, 163.

Pocrov (schit), 209, 218 n. 5.Pos-ribania preoldor(tiphriain1650),

168.Polo (Marco, cälltor venelian), 177.Polonia Poloni, 104, 133, 175,

179-82, 187, 196-7, 208, 215.(regele Sigismund al III-lea), 116.

Polunostinfd (din 1695), 2:6 n. 7.Popovid ( roader, diac moldovean),

12.

Potcoavä (Ioan-Vodä, Domn al Mol-dove), 100.

Povestea celor de mucenza, 201.Pravila cea mare ruseascg, 209.Pi avila din Govora, 141-2, 161, 185.

(vechea formä a literd In ma-nuscriptele romänestT), 25.

Raab, 211 n. I.RächitenT (sat), 148.Racovitä (MihaY, Domn In amindoug.

terile), 178, 209,Mautl (episcopY): (Anastase), 147-8.

(Dimitrie), 8 5 n. 6, 101 (Efrem),

CCXXX

Pravila munteanN. din 1652, 168.PredicatorY strginY, 14.Pretendenfi domnestT, 108.Prisac (sat In Ardeal), 145.Prislop (mänästire ardelean?0, 69,

90.Prodav (eptscopm), V. Brälla.Psaltit e

Slavong. (din Bistrita. 1346), 46-7.(Tipäritä. In 1577), 86. (Tipäritä.In Chnpulungul muntean), 140,167. (Tipb.ritä in Govora), 153.(TipXritä In Tirgoviste), 140.

2. Ruseascg, 209.3. ArabN. (iipärità" in 1706', 212.4. Rornäneawg. (Hu.i0), 21 si

urm., 82. (*cheian5), 21-2, 24-5,42. (Voronetianä), 22, 42. (tip,riff de Coresi), 22, 81, 107 5i

n. I. (slavo-romIng, tipgriti deacelasT), 87, 95-6, 107 i n.

(ardeleang, din 1651), 172, 207.(din BucurestY, 1694), 2 :5. (din1701 si 1703), 215. V. si Mitro-

politul Moldovei Dosoftet (cude Alexandru Dascglid), 217.

5. Greceasa (tiparitg. in 1700, la

Snagov), 212.Putna (ingnstire), II, 102. (egume-

nul Acachie, 44, (Copktul Pala-die), 11-2 (analele din), 13, 44.

126 (alt Efrem), 126 ri. S. (Ef-

timie), 85 n. 6, Ica. (Isais), 45,85 n. 5, 10 . (Sava), 164, (Se-

rafim), 180 n. 2. (Teofan P6), 44.(Ivanco, pisar din), 147.

Radii (DomnY muntenl)Radu-cel-Mare, 46 si urm. Radu de

la Afumatl, 52 n. 4, 69 Radu

41

40

R

1.

tilc,

Ft

t.

www.dacoromanica.ro

CCXXXVI TABLA NUMELOR

Paisie, 62 si n. 1, 63, 66. RaduSerino, 93, 98, 106, 115, 1 17,

122-3 Radu Mil-me, , 1,5, 117,II9 20, 122-3, 127, 161. (DoamnaluY, Arghira), Ii8. (fiul le, Nico-lachi), 118. Radu Leon, 163 n. 1.

Radziwill (Janus), 162.Rafail (cAluerul, traductor), 195.Ragusa, 112.RalOczy 1'11 (principe ardelean),

142-3, 171-2.RalcOczy al Wes (principe ardelean),

17.31 175.Rares (Ilie, Domn al Moldove), 63,

70. (Petri], Domn al Moldovel),25, 44-, 102-3 (scrisorile le)/109. (soura le, Elena), 47. (fatale, Ruxanda), 103 (tefan, Domnal Moldovel), 102.

Reforma, 69 sl WM.Reichersdorffer (Trimes ardelean), 20.Rimnic, 218 si n. 6. (episcopY de),

67, 106 n. 2. (Antun), 217. (E-frem), io6 n. 2. (Ilarion), 217.(Tipografia din), 217.

Rimnicul-Slrat, 47.Rinckiov (mbibistire), 70.Rînduzala sfintiz il apa, 217.

Sas-Sebes (updriturY romkiest( din),89-90.

Sag, 18, 52, 64 1 urm., 67, 116.Sbornice davone (din veacul al

XV-lea), 1 i. (tipárit in 1568-9),73, 81, 86. (tiWirit in 1580), 90.

Scdrariii slavon (din veacul al X V-lea),11.

Scarlati (nepotul Postelnicule), 119.Scoctuharif (sat), 119.Seachil (Cnnlras molclovean), 123.

SecuI (husitl), 17.

Risca (mänstire), 45.Risnov, 92.Rodinul (Alexie, scrinor bizantin),

169.Rohatyn, 102.Rojdanicul, 167.Roma, la (colegiul germanico-un-

garic), 211 n. I.Roman (episcopl) : (Agafton), III,

124. (Amfilobie), 124. (Dosoftelhiti), 44. (Evloghle), 148. (Gheor-ghe I-1U), 85, too. (Grigore), 108n. 2. (Macarie, cronicar), 44-5,99, 100, 103. (Mnroinn), 12 3

n. I, 126. (Mitrofan al II-lea),146. (Pahomie), 13, 208. (Sava).V Rädäutf. (Teodosie), 180 n 2.

Roman-Vodä (Domn al Moldove),198-9.

Rostov (Dirnitrie, Mitropolit de),209.

RugIcrue husite, z6Rugelciunile Medal Domnzdui , 107.Rug (botezul lor), 198.Rusia (provincie polonA), 13, t 76.Rutee (pisaft), 12.Rylo (mänästire), 9.

Secul (mánästire), 119-20, 146, 158,164-5.

SeirnenI, 169 70.Serbia, 46. (Despotul Stefan Lazare-

vie). al - iel), 12. (pisart din -,in Tara-Rom'aineascl), 12.

Sfinfa daz-ovanie (ms.), 219,Sf. Ioan cel Noil (din Suceava),

146, 181, 198, Virda luI), 154.

Sf. Macanie (tnvil/dim-lie luY), 12.

Sf. Paraschiva, 148, 159. ( Vizda er\,

154.

5

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR CCXXXVII

Sf. Nzfon (Via/a). V. Ntfan.Sf. Vinerr (Povestea), 26-7.Sfinlirea Biser-icit (tiOntä in greceste

la 1703), 212.Siberia, 178.Sicrml de aur (tipgriturX ardelea*,

200-1.Sighisoara, 96, 116 n. 4.Sigismund (imp6ratul), 9, 16.SilesianA (hirtie, Intrebuinmta In

Maramures si Ardeal), 21,Siliste (sat line 67.Silivestru (traduchtor rnuntean), 153-

4, 72.Savas, 69. V. Prislop.Slmbgta-Mare (oras), 16-7, 210.Stmion DascAlul (cronicar), 165.Simpietru (popa loan din, copist),

167 n. 1, 218.Singiordz (sat In Ardeal), 71,Siria (cresting din), 212.Strigul (Meletie, teolog grec), 128,

150-I, 162, 169. (Cartea lui im-potriva Calvinilor), 213.

Slatina (mänKstire), 45, 10, 127.(egumenul Partente), 127.

Slujbe de sfinli: (a Chlopolitel), 212,(a Mated Domnulul), 217. (a Sf.Constantin, In greceste), 217. (a Sf.Paraschiva si a Sf. Grigore Deca-politul), 214, (a St'. Visarion), 212.

Slujebnice, 203. (al Mitropolituld,muntean Stefan , ms.), 218 n, 3. (ti-Ora In mlnIstirea DealuluY), 166.

T.irnKsent (sat), 148.Tanablac (Grigore, scriitor), 13-4.

(loan, sunchiul. luY Stefan-cel.Mare), 14.

rirpe§tI (sat), 119.Noshu, 66, 74, 94, 113 n. 2.

Snagov (ingnb.stire), to, 105 n. 3.(Tipografia din), 212, 215.

Smatyn, 138.Sobieski (loan, rege al Polonid),

181, 199, 215.Sokoll (Marele-Vizir Mohammed), 83.StilnestY (mAnästire), 520.Stefan-eel-Mare, 10 I urm , 25, 44,

69, 102. (act romhnesc de la el),109

Stefan (lItzvan, Domn al Moldovel),116.

Stefan-Vodä Tonia. V. Tomsa.Stettin, 176.Stiria, 103.Stockholm, 175.Stoma (LogofAtul, traduator mun-

lean), 195, 219.StoeistY.FocsanY (sat), 145.6.Strehaia (episcopie), 170 n. 2.Stroid (famine), 125-6, 182. (Luca),

112-4. (fig shY, Ionasco i Vasile),113-4, 125. (fratele lui, Simion),113, 125.

Strugalea (ingnistire), io.Sturdzea (Vasile, copist), 216.Suceava, 13-4, I It.Sucevita (män5stire), 102, 105, 14,

n. 7, 125, 132.Suedia, 165.Sulariul (sat), 115 n. 2.Szakolcza, 17.Szini (Stefan, Iesuit), 211 n. I.

(al Id Megisser), 113 n. 2. (al ldLuca Stroid), 113.

TatarY, 153, 180.Teodora (mama Id Mihe Viteazul),

123.Teodosie (Domn muntean), 51 si urrn.

Siba),

T

Tat&

www.dacoromanica.ro

CCX.Xxvill TABLA xuyffLOR

Teofilact (Tîlcul Evanghehilor de),Io.

Tesalonic (Simion de, scrntoi ), 178,200.

Tigarà (Zotu, boier), 103 rt. 2.Tipograff in tertle romine : Alexan-

drovicY (Timoteil), 139. Bacov(loan), zoz. Chiriac Moldoveanul,201, 210. Dobre (popa), 141 145.Gherbest (Damaschm), 206. Gleb-covid (Ivan), 139. Lorint (diacul),88-9, 94-5. Aldnnli, 88, 94-5.Matien (diacu)), 95. Moise (cAlu-gArul), 62 Oprea i Petrea, 63,Preda, 153. Stancu Faurul, 197.Stavnitchii (Vasile), 197. Tudor(diacul), 7r, 73. (aY luY Matel Ba-sarah), 155. V. $i ISvanovid,Liubavid, Mitrofan.

Tirgoritte, 14, 62, 66, 118. (Tipo-grafia dui), 167, 217.

Tirgujiii, 'IO.Tîrnosania (tipgritur5. din 1652), 170.Tirnova, 9, 14. (Eftimie, patriarch

de), I o.

Udrea (Hatmanul), 116.Ujlák (Dionisie de, predicator Impo..

triva Husitilor), 18.Unghenb (sat), 119.Ungnad (baronul Ioan), 119 n. 5.UngurestY (sate - In Moldova), 119

n. 5.lingua (vechea lor literaturi), 7.

(Biblia lor catolic), zoS.Uniedoara, 69.

V

Vad (episcopie ardeleanO, 43, 69,70. (episcopul loan Cernai), 142n. I.

Tirol, 101-2, 104, 112.Tismana (ranKsttre), 9, 16, 201.Tobolse, 176.Tomsa (Stefan al We", Dornn al

Moidovd), 121, 125-7.Topolita, 119,Torda$ (sat in Ardeal), 90.Trebnic (tipbrit In 1636), 139.Triod .1. Slavon. (pretinsi. tiOriturg.

tean g. din c. 1550), 64 n. 1. (ti-pArit in 1578), 87. (din TIrgo-vi$te, 1649), 167.

2. Rusesc, 209.3. Romntesc. (din 1697), 216. (din

1700), 216.Trofimovid (Isala, Orturar rus), 150.Trotu$ (ora$), 17-8, 110.Tulin, 126.Turd, 57 i urm,, 96, 105 n. 5,

117, 153, 163, 173, 180-2, 212.(SultanY), 198. (liinbi literarN, a

lor), 118

Um!, (tipografie de rabn6stire), 196-7.Unirea cu Roma : in Polonia, 135,

150. in Ardeal, 65, 210.Urach, 82.Ureche (familia), 113 $i n 4, 182.

(Grigore, crontcar, 113-4 si 113 n.4, 119 Ii n. 4, 133-4, 157, 162-3,208. (Nistor), 146.

Uricarl (Cristea Mthbilescul $i Iere-mia Biiseanul), 103.

Valea-Alb5. (lupta de la), 14.Vär5.1tY (sat), 167 n. 2.Vas laam ,si .roasaf (povestire), 217.

mutt-

I

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR CCXXXIX

Vasile Afacedoneanul ( invd/dtrerzlelul), 214.

Veelnul Testament (si HusitiT), 23.VelicTovschi (Paisie, reformator al

vieta monachale in Principate),209.

Venetia, 7 3, 205. (solia luI tefan-cel-Mare la), 14. (a luY Neagoe-Vodä), 52. (tipografia slavonA din),48. (tip6riturY grecestY din veaculal XVII-lea), 198-9. (scolT din),117. (postav de), 6c..

Vevelli (Constantin-Batiste si Nis-tor, boierT), 118, 165.

Viena, 117, 123, 211 n. I.Vieros (rranästire),Vietz de Sfinll : (a Sf. Nifon de

eCostandial, a Sf.a Sf. Sava, a luT Efrem Sirul), 128.(De la Cozia), 216. V. si Efrem

Si, id, Minele i Mitropolitul Mol-dove Dosoftet

Vmeri (Povestea). V. Sf. Vineri.Vint (sat in Ardeal), 96.Vint (loan din, traduator), 2o0-1,

210.Viskl (Ioan, copist), 144. V. Fo-

garasi.Vlad (DomnY muntenT) : (cel TIMr),

50, 52. (al VI-lea), 62 n. I.Vlad (GrArn6ticul . Botulescu ?) 217.Vlastaris (legist bizantin), 87 161.Vodita (inftig.stire), 9.Voico (Logoflt-Mare moldovean),

123 n. I.Voronej (Pahomie, episcop de), 197.Voronet (mniästire), ii. (Koala din),

12-3.VucovicI (Bojidar, tipograf), 62, 71,

90.

Wycliffe (agitator religios), 15-6.

Zacan (Efrem, traducnor), 97.Zamfira (Doamna, fata luT Moise-

Vocif), 69.Zernca (Taras, tipograf din Cluev),

138.Zapolya. V. Ioan-Sigismund.

ZernestY, I 22.

Zips, 17 .Zlataust (Sf. Ioan), 217.Zmucil6 (Savel, Banul), 210.Zolkiew, 179-80.Zonaras (scriitor bizantin), 161.

111.

Vast le-eel-Nat,

www.dacoromanica.ro

INDREPTARI §I ADAUSURI

P. Xi, r. 14 de sus. In loc de Voronq : Humor.P. xxxt, r. 16 de sus : veatrile e slavon, de la s-k-rinino, dar la primire

acestul cuvint de traducätorul maramuresean poate sit fi Inriurit cuvintul yint;Re pentru pinze.

P. X LIV, r. 8 de jos, ceteste cTeoctist al III-leap, In loc de : cTeoctistal l I-lea..

P. Lxix, r. 8 de jos. p. cxLINT, r. II de jos. Radu-Voca a stat in Gloagiul-de-sus, dar mänästirea era In Gioagiul-de-jos. Asupra episcopilor de acolo, v.si cartea mea ;Stefan.cel-Mare p Viteazul ea "intemeietart at Nitro/vilerdin Ardeal (extras din cAnalele Academiel Roraine., i separat).

P. uxxvu. Mitropolitul Teofil dä la 17 Ionic 7126-7127 (=i 619), dinBistrim olteanä, supt Radu Mihnea, o Pravilä slavonä acestel mänästiri (Ins.2508 al Ac. Rom. ; v. fo 199). in manuscript, cu aceias1 scrisoare ca i cele-lalte fol, e si cuvintul pentl-u cureyie In románeste (fo 201 si urm.), care rä-mine astfel sä fie foarte vechiii, - data aproximativA ce i se dä In Gaster,Chrestomatia, I, fiind deci Indreptkitä.

P. CLXV. Ipotesa asupra descendentilor lul Nistor Batiste, se Intäreste prin-tr'un act allätor in Arch. Statului, Neamb no zoo6, cu acest cuprins :

Iasi, 20 Ianuar 7173 (1665) cNistor fieorul lui Costantin Batiste, nepotde fatl lui Nistor Ureache Mar[elle-Dvornic, si de chlugärie monah Nicodim.dä Sitculul BrätestiI (T. Roman), cpentru sufletul maicif rueale MärecuO, cäö ailfostu dzeastrele el. cäe cit si mosu-mieil Nistor Ureache si maica mea dzacacolo In svänta mänästire.. Intre marturi : cdenaintea dumisal[e] väru-miciilul Vasilasco Ureache si a surori-sa Alexandra, fata lul Ureache, si a nepoa-tl-mea Alexandra, fata lui NeculaI Ureache, si denaintea dumisal[e] luI An-dome Portariul de Suav[a] si denaintea dumisal[el lui Mihälachi negutätoriulde lasia. Nykodym Batista (sus : Batiste). - Cf. si no 2007.

La p. cxxvnt. De la Mitropolital Grec Luca avem acest act romänescct Milostii bojiiu preaostinom Mitropolitu chir Luca väsoi zemle vlascoe.

71304. Vol. VIL XVI

Maud

www.dacoromanica.ro

CCXLII

Scris-am V1[5.]cl[t]clia Mea aceasta carte egumenului Vasihe de la SU.Ghtorghie st acestor megdas anume Negulea. Musat de In Candest[1]», pentruo danie fiícutá de un cdlugir» la uadn[llstirea lu Ciolan, uncle-I zac osele». Litrevecinr, un BuhniN. Martur la judecat i cfrate-mid Epi[sco]pul de BuzIiiVI[did,ca Nichifor i multi egurnerd Pis msta Mal 31 : la sorocul dup[d]Sti Petrea Sdnb)t[51, i sd meargd naintea frateluT Ipis[co]pul, in tärgu Buz[e]ii.Tarcetvòç gyiT]porcoMtlig OtixpoRtxxiczç Aotiaxç. Pecete verde, ruptd.-Ac. Rom., acte necatalogate (?).

La capitolul penultim. Acte pr:vitoare la CetdOia in acest timp gäsesc acestedouä :

Arch. St, Sf. Sava, XXXIII. 39 :Iasi, 2 April 7188 (168o).»Contis ce am fost Stolnic-Mare i cu fgmeaia mia Irina, fata lui Istratie

Logofatul», And Cet4uil un loc de cramd si pivnitä. la Cotnarl. IscileseMiron Vel. Log., Tudob[e] Dubdil Vel Spätar, Ionasco Bals biv Vel Vornic.

Arch. St , Sy. Sava, XXXIII, 39 :lasi, To Maid 7185 (1677). »Ed Nacul Stolnic si Nastasiia Stolniceas[a] si

fe6ori mel Dumitrasco Pitar si Ionnasco Armas i Costanttn Sisdar si Tode-rasco Medelnicerul» aratd. cd facuse un Imprumut pentru a sepldti de la niste Turd. Acura Duca-I cere prin Macarie egumenul naänästirasale, Cet4ue. Dd vitle de la Cottlarl. (5â atbd a le scrti la catasttvul Cot-narulul.» tntäreste Mitropolitul DosofteI.

Bibl.

it

ol

ut

...

si

Duca-Vodi-i

www.dacoromanica.ro

Acesta e al treilea volum de documente interne ce publicpentru ace! ce pot sa.-1 inteleagä folosul. Cu el incheia cule-gerea mea.

Volumul VIII va da istoria culturif rom6nesti saii mai binetabloid istoric al acestei culturi : pentru alcAtuirea lui voitiintrebuinta si materialele mele si toate cele tipärite pändacum.

Dar nu voiti läsa färä intrebuintare nici de acum docu-mentele interne ce-mi vor veni in mina'. Dar, in loc sä letipäresc ca painä acum, voiii da din ele tot ce va fi infor-matie noud, supt rubric! care vor corespunde capitolelor Is-toria culturd.

0 tablä a volumelor V, VI, VII, cuprinzind numele defamilii si numele istorice, se va da in curind. Tabla numelorde sate, numelor de botez, notiunilor culturale, va face partedin expunerea volumului VIII.

www.dacoromanica.ro

I.

DOCUMENTE DIVERSE.

71304. Vol. VII. 1

www.dacoromanica.ro

I. Din Mehedintl.

r. Bucure5tI, 5 Iulie 7190 (1582)'. Mihnea-Vodd, pentru Filipsi fratif $i fiil luI, mosie in Mägurceni. aDe DomniaSa aü cäutatd si am judecat pe dreptate l pe lege $i am dat

lega 6 oamen[I] buni $i dreptl, sä jure cum cä a avut a im-pärti., Martori: Ivasco Vornicul, Läpädat Logoatul, DumitruSpätarul, Costandin Vistierul, Radul Comisul, Danciul Stolnicul,Gontea Päharnicul, Manea Postelnicul. - Traducere de pe la1750

2. Tirgovi$te, 16 Iunie 7114 (1606). Simion Movilä, luf«GIurcd Ergheviceanu, Ianculul sin GIurcd $i lui Nicola»,cärora li s'ad orinduit doi judecätorI, cGherghind Stolnicul,Dumitrache Vel Postelnic», ca sä li hotdreascd Erghev4a. oSiaü hotdrit acea mo$ie in treI locuri, dupä obiceI, pd lingdDundrea $i, din drumul cel veichi, din piiatrd lui Bäran, susin gälmeid, la Piaträ; din piatrd luf Bäran, din jos, drept princling ; $i seurgere apiI, - $i love$te in drumul veichf, $i trece lastejar $i dä in pirul (sic) la piatrd, $i apucä scurgerea apiIsus $i love$te in drumul veich, $i taea päriuld Muntele$1 coboard jos in Feregu, din Feregu drept in poiana, lapiaträ, din piatrá în välöao, la scurgerea apif, iar in piaträ,din piatrd in väleao apiI iard$1. in piaträ, din piatrd drept inComäresti, din Comore$tI la drum in jos, la scurgerea apiI,in girnita la piaträ ; din piatrd drept la girnita lui Istodor,$i din girnitä drept in väleao, la Soci$1, $i din Socisl dreptla piatrd lui Baran, din Bäranu in scurgerea apil in sus, pändin drnmul veichi i piatrd, si din piatrd drept in sus, d'asuprascurgeri apef ... sus la gälmeid iarA$I la piaträ ... Si adardtat Iancul innaintea Domnii Mele o diiata de la unulMärin, acel mo$fl stdpin, ce aü dat-o de suflet Ianculta.,

1 Cf. vol. XI din col. Hurmuzaki, p. 898.

Marled

www.dacoromanica.ro

4 DOCUMENTE DIVERSE, I

Marturi : Dan Vel Vornic, Theodosie Vel Logofdt, Pana VelVistier, Enachi Vel Spätar, Stefan Vel Comis, GherghindStolnic, Dumitrache Vel Postelnic. Scrie e Patru Vica,. - Tra-dus in 1839, «clupd hrisovul cel adevärat slovenesc, precits'ati putut alege, fiind rig pästrat $i präpädit) 1.

3. BucurestI, 25 Ianuar 7137 (1629). Alexandru Ilia$, luiNovae $i lul Cut-Ma din Ergheavitä si fiilor lor, pentru aceastämosie din judetul Mehedint, partea lui Mihart Postelnicul,cu «veciniI, : Tatomir fiul luI Toader $i fill' lui Opre 'PO-nasul. EI o cumpärase (Novae $i Curäia) de la Mihart, dinSitoaia, pentru 10.000 de aspri gata, cu marturI goamenibunT,, «anume din Cernetu : popa Vidsan $i Grozav, $i dinErgheavitä Lupul $i Dragul». Din acela$1 sat li se confirmä_pártile lul. Pärvul si Oance, fiiI lui Dragul, nepotii cpreazvi-teritifp luI Popa Stan din Ergheavitä : pe aceastä parte sedase 8.000 de aspri gata, cu märturie de «oameni buni», «anumedin Cernetu popa Vläsan $i Ion nepotul de fia al lui Lepädat$i Avram $i Grozav $i Vläcomir $i Vidsan si Lala, $i dinGälmäjoaia Dragomir $i Gripsor si Prävul, $i din ErgheavitäLupul $i Dra ... frupt], $1 din Tärovätu Nicsa $i Radoslavuvätah, $i din Bistretu Nicolicea si Lupul $i Pätru si Dumitrup.Marturi: Hriza Vel Vornic, Vladu Vel Logofät, Trufanda VelVistier, Miho Vel Spatar, Dumitrachi Vel Stolnic, - VelCornis, Costandin Vel Pdharnic, Condilò Vel Postelnic. Is-pravnic : Vladul Vel Logofät. Scrie Lepädat Logofätul. Mono-gramä cu ros $i pecete. Pergament2.

4. 12 - [1628]. Alexandru-Vodd, lui «Staico Postelnic din ...

' Acest hrisov existà, dar dupà. InfIt4are se vede usor ea' e fals. i data efalsä, càci Simian Movilii a fast Domil muntean numal in 1601-2. Comparatcu documental din 6 April 1602 (vol. V, p. 177, no 16), se vede Insâ aacesta de aid a urmat un model bun. Apol toponimia-sT p5ostreaz6 toatà In-semiikatea.

2 rentru Mihart, v. vol. V, p. 298, no 21. Divanul e acelas1 In Maiii

(ibid., p. 439, no 8): ultimul din ultima Domnie munteanä a luI Alexandrullias chiar. Lul Trufandà (a,upra drum v. vol. V. pp. 480-:, n0 1 1 ; p. 483, 11017) II int'äresc satal Rusineztl din Romana0: Intaiii Alexandru Coconul, la 31Maiii 7132 (1624 , TIrgovi;te). apoI Alexandra Ilias, la lc) Mart 7136 (1628 ;Bucurestl) (Documentele familiel Golescu, depuse la Ac, Rom.). Cu privirela el avem (thid ) ,;,i urm'âtorul interesant zapis:

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTOR1E CULTURALA 5

imea1e », c de sal' fie 1 Rumdn anume Pdtru de in Bordscul,cu fteciorii], . .. $i pärintii lui, $1 apucat $i de leg[d]tura luI MihailVoevoc11 ... lard dupd aceaia, cdndu ail fost ac . .. [Tara-R]umd-neascd, iar Pdtru de Bordscul el ail rädicat Ord $i ati v[enit]fat[d] In Divanul cel Mare cu Staico Postealnicul, $i asa Ord' ...nià 1-aü apucat legdtura a lu Mihail Voevod in Bordscul . . .

Domnia Mea am cdutat $i am judecat pre derept $i preleage . . . Si am dat Domnia Mea lu Staico Postelnic leagede in Divan 3 boiar[I] : Stoica Postelnic i ot DrAgoiani Brdildi ot Rogojina Diicul.... ail fost Pdtru Rumdri de in sat de inBordscul de mosie $i cum 1-a. , . [B]ordscul $i cum iaste $iacum ldcuitoriti tot in Bo[rdscul] .. . Staico Postelnicul el s'aiiadus leage deplin in Divan si ail jurat ...De ail rämas Pdtrude leage si de judecatd... Rdvasele domne$ti la mdna luI StaicoPoste] nicul. D Monogramà.

5. 14 Maiü 7144 (1636). eZde Cletovtif ai lu Pdtru deLarga, po im : ot Strdhaia Drumenta 1 ot TurceanI Duliman iot Strdnaba Judetul i ot Ciuturf Drdgoiti i ot Strämtel[e] Se-verin i ot Sldvile$t[i] Roman, O. jure de cdtrd Mihaill denBordscul, cum nu iaste Pdtru Rumänu de in Bordscul demo$ie, niò 1-ati apucat leOtura luI Mihaiü Voevod in Bo-rdscul. insd cum vor afla cu sufletele lor, $i zdoa la Sti. Petrd.I is. Cernica Postelnicul, $i sd jure in Scaun la Craiova. PisLep[d]dat u Bucure$t[1], msta Maill 14 dni, 1 7144 [1634,Monograma domneasca $1 pecete cu chinovar (pe o foaie dehirtie mica").

Alta analogd (8 Maiil 7136=1628), 1111 «Staico Postelniculdin Ohabd . .., Stoica Postelnic, Brdild din DrágoianI, Diiculdin Rogojina » ca sä. cerceteze «cum 1-ati apucat leg[ä]tura luMihail Voevod tot in sat».

6. 7156 (1647-8). «SA' sä stiia cum ail cu[m]pdratil Preadaalil lu Bidigae» o ocind.

7. 6 Septembre 7205 (1696). Doisprezece «boieff, ce säntem

.Scris-am eli PItre Sulger al mieil zapis, sa fie la m'ara jupäinului Trufa ri]dä.biv Vel Vistiar, cum säl sI. stie ea". nu-m trebuie sà. cumpár satul Crusuvul,ci s5.-1 cumpere dumnealul : asea Märturis-a[s]c. Pis nata Mal 24, vel[e]t 7135.,

1 V. I. Bogdan, In Pr rnosul Sturdza, p. 152 SI urm.

www.dacoromanica.ro

6 DOCUMENTE DIVERSE, I

luati cu porunca Marie Sal[e] Domnu nostru Io CostandinBás[d]rab Voevocl, cu rävas[e] domnest[i], dupä obiceI, de pd.-rintel[e] Atanasie arhimandritul, egumenul ot sfánta män[d]s-tirea Tesmana, si de a1tI mosnean1 de la Erghevit[a] ot sud.Mehd.,, pentru a hotärnici la Erghevita. Se adund la soroc,«la mijlocul loculuf, fiind ispravnic credinosul boerinul Dom-nuluI nostru, dumnealuI MateI Sacazldul Marele-Portar .. . Leaam tras mosiia pe tref locuri .. . Skit 8 part1 marl; cum s'arezice : opt funif», dintre care cloud' le vor tinea cmigiias[i] dinErghevit[a]», cpän[ä] in hotarul CernetuluI $i al Dedovitgi».Între rdzäsI, c Gheorghe snä Necole1», cAnastasie feorul Grui,nepotul Balicdf v. Iscälesc : cMockoc Eontip,ii, Mi:Tocg Hopsh.p-qc.Az Papa 0 tetelisan Vel Cdpitan za lef[e]cif, Vasile Vel CA-pitan za CernetT, Dumitrasco Cdpitan Bagdan, ot Slam Räm-n[ic], Stänislav Logofdt Märesäscul, Iancul iuzbas[a] ot Ji-dostit[d], Giuca Zanescul, Giurca Purecel ot Izvor, Dumitrascoiuzbas[a] ot Baltd, Plävät Cápitan () za dorbantü ot Izveta (?)».

S. «Noi 3 boiari si megiiasi ce säntem ränduitü de dum-nealui lordachie biv Vel Särdar, is. ot sud. Mh, de am in-dreptat hotarul Belif-de-sus de cdtrd hotarul Rudenif. Deti,scotind innaintea noastrd si Stefan Särbul un zapis al Anutiifata lu Dumitru iuzbasa Bobild den Gor-Bala, scriindn cumO. an vändutü partea el* den Bala-de-sus toat[d] cdt[ä] sä vagäsi, al treilea den teiul boolescn si dentr' al(t) Gurgalur, inrupt, dereptii bani gata e 13, din seliste de cas[ä], den cämpti,den pädure $1 dupeste tot hotaruln ; cage] zapis 1-am väzut$1 noi scrisn de la leat 7229 [1720-1], intärit cu multe mär-turi, mosteni dentr'acest hotarti, care si de fatd an fast in-naintea noastrg si an spus eä iaste zapisul bun si dreptii, -drepai aceaia $1 noi 1-am dat aastä carte, ca sä stäpalneascäacea parte cu bun[d] pace de cdtr'al alti mosteni de Bala, pre-cum scrie zapisul a'easta. Octomvrie 14 dni, V 7254 [1745].

Vintil[ä] NI Postelnic. Md. C. Cernátenul.Lupul Gozobä ot Rudind. En Pätru Glivann ot Dol-Bala.

En Dobre ot Studina.f Si, cdndn s'aii fäcotti aaste, vinie dinn Vezurini, cu nime

n'am avotti nicI a pricing. Lat 7274 [1766].

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI

[Adaus Sud. Mehdt.Peste aast[d] hotärnicie un Pätrasco CAI-sod i Mihdil[d]

Puscariul ot Bala-dä-sus, tocmal acum s'ati sculat cu jude-cat[ä] ca sl scotä pä Mi Teo i Zova dinteaast[d] mosie,puind temei de cuvAnt : intäT, cA ar fi zapisul vänzärri iconi-micos 1, a doao cu protimisis, cä li s'ar cädea, fiind rudA cuvänzAtoriul s[i] rdzasl; care, cunoscAnd cä amándoaod cererilele sänt desarte; intäT cA zapisul iaste bun precum 11 vdzuT s[i]ea, dupA cum arat[ä] in& aZast[ä] hotärnicie ce iaste fácutädin porunca dml. Tordachie biv Vel Särdari, si dA. la vAn-zarea mosii pän la hotärnicie sänt anT 25, sidd la hotArniciepA'n acum sant ani 29, ce vine stäpAnirea - numitilor cumpA-rdtori dA anT 54, rda caut[ä] jäluitori a ispiti jud[elcata ; ceam hotArdt si am intárit si eü cu iscAlitura sA stäpäneasc[ä1cu bund pace dä caträ'sil, intocmaT dupd cuprinderea zapi-sului s[i] acesti hotArniciT, - puind pe pärätT de ail data sizreapäd ae'astd ; 1785, MaT 29.» Iscälitura.

9. 3 Mart 1784. cDumneavoasträ ispravniciloru, aducAndpe Poenaru de fatä, s'A ceretT ca sA vedetT maT intAia hotArAreaDomnii Mele ce s'ati fäcut cu Divan spre a-s stäpAni Poe-nariul mosiia Colaretul dupe semnele si hotaräle ce fäcut lafata loculul.» SA caute si niste acte «care la theoriia Divanuluinostru n'afi intrat». Pecete octogonald. IscAlestejos: Vel Logofdt.

o. cPerilipsis de toatä cheltuiala morn' din ClosanT, cändam fäcut-o intäl ; 1820, SAptemvrie 27.

tat. par.1.057. Pentru zile de lucru 2.114, cdte par. 20 zioa, care

s'ati lucrat numai la säpatul si ziditul erugiT.oo. Chiriia boilor ce at cdrat la piiaträ de zidit.

150. Chiriia aratuluT tuturor lemnilor moriT.190. Fäcutul casäk morir cu podul apei i cu tot cAt aü

trebuit parid cänd s'ati dat pe fäind.120. 2 perechl de pietri de la VaI-de-eT, in loc.40. Chirlia adusuluI pietrilor de morl.70 fierul s[i] lucru tiganilor.

Aded. : cu Ir4e1egere fUlnuitä. Cf. Documentelt Callimachl, II, p 64, n° 139

s'aü

www.dacoromanica.ro

8 DOCUMENTE DIVERSE, I

14, 24 la osäbiti oameni caril aa impuwat '2.6 spart lapiiaträ pe erugd.

8 [i] 2 ocar rachis, acutul uturilor.8 sicuitul pietrilor morii.

65, 30 vedre vin.25, ro vedre raichiü.75, pentr[u] o mie oa fdinä de porumbl, cat[e] par. 3, s'aa

mä[n]cat la lucru.25, pentr[u] Ioo ocä brana la lucrätori.25, iarba de puF,icä cu care s'aa spart piiaträ supt morä i

pe erugä.lo, 2 mie indrild.1.982, 24, adecl : una mie noaä sute optzdcl i doI, par.

doadaci [i] patru, afar[ä] de cheltuiala.1.982, 24, ce este sä a mal faa. cánd sä. va pune pämänt

pe läng4 zidul eruglI [iL] afarä de stavila care trebue a afach la intratul apel pe erugd, [i.] altele ate mal trebuesc.

Theodor Vladimirescu 1.»

II. Acte pästrate In Archiva Episcopiei de Rhnnic.

1. (Sä s[d] tie banii ce am dat .. . frupt] Fato ticean-al, cum semneaz[ä] mal jos anume ; Sept. 19, It 7222 [1713].

ro. t1 i-am dat la Buc[u]reti, and aa mersa cu VasilieLogf. Poenaru.

p1 22 dat iar la BucuretI de aù cumpärat o päreache decältunT MarieI...

4 p1 t1, i-am dat la o ghiordie ce aù fäcut Marie : bläni-t[d] ca sängeape.

3 t1 i-aü dat neaica Costandin.2 p1 io t1 ipac mai dat la Craiova, de aü cumpärat un

bräü mocadin Maria7 t1 am dat de am fäcut o rochie de dimie roie Mafiei,

cu zisa lealeI Frujänef.

1 Acest document se MI5. In colectia LiceuluI din Severin ; celelalte, lapersoarie particulare.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 9

3 t1 am dat de am fäcut lealei Frujänei o rochie mgslinie.pl 22 t' pac mai dat de i-am fa:cut o päreche de caltuni

negri.p1 0 pac mai dat la o päreache de papuci negri- t' am dat de i-am mai fácut un zgbun de atlaz albastru.-e am dat de am fäcut o rochie Marief, de alageä.2 t1 am dat la 3 pärechi de cältuni, Mariap' e am dat la o päreche de papuci, Maria6o t' pac mai dat la un brd6 sam, Marief.p' 22 e la o päreache dune, Mariei.p' 22 t' la o päreache cizme mamei Frujäner.I, 40 e dat mamei FrujäneI, and mergea la balci.-I- 2 e am dat la porumbu, la catane.6o t' am trimis de la Bucuresti, sd cosasa, fän.2 t1 aü dat neaica Costandin iar pentru fan.4 t' s'all cumpärat vin de la munte.

[Pe Vo :]MaI, 20 dn. 7224 [1715] dat-am Oprlf t' 1,44, sä cosascd fän.1,44 am dat lui Sofronie.[Tot asa luf Läpädat, « Arcái», lui Vasile Miereanul, 120 bani.]121 bani, am dat de-am invent casa cu trestie ffters].

EPlatä unui «chelariù».]2. I-iii lunie 7256 (1748). Zapis, «dumnealui finului Andrei

Capt. ot Tärgoviste» : se pun zälog pentru o datorie niste pärtide mosie «la Cänpii Stänestilori. «Si am scris eil CostandinLogf. sin Ianache. Capt. cu zisa lui.»

3. ,22 Novembre 1791. Hotärire pentru jalba «dumneiLucsandra Cojasca ..., pentru dumnealuf Dragoiti Ceaus Spa-täresc, arätänd cä, avändu un loc, pe care are si casä, ce sdvecineste pa de o parte cu locul bisericil Säsestf» ', etc. Sefäcuse un «ingrädis», care aduce procesul. Pomenit «popaIoan, ot biserica Stejarului». Se aratä cloud acte scrise de «totun condeiti». Se aduce martur un «läcuitor din altá mah[alla».«Acea biseried unde pläteste chiriia Ceausul ... Si, väzändupricina atäta de intunecatä, am fäcut prelungire si am pus O.

1 Din Rimnic. V. vol. I-ii, p. 448 i urm.

www.dacoromanica.ro

lo DOCUMENTE DIVERSE, IL

sape ea sa gäseasca rädäcini de pari de grad sati de uluceSi, din sapatura ce cu cercare s'ati facut, s'ati gasit radacinide pari de gard mai nduntru locului jäluitoarii.» Se cautaa se adeveri «prin putere de blestem».

4. «Preotii ce Ii s'ati dat peèt. de,scuteald» (1793). Unii ai VelVornicului Brincoveanu, - «iar ploc[onul] sä-1 plateasca», -alti «ai dumn. Spatar Gianoglu» (popii Báloiü i side la «biserica domneasca din Cernetl».

5. lictzeortzov zeptXn43-iig air) XVP-T6)V aittVETOY) 7Cp1.11.1.1.6tT(09

ytcmirriç artaX01C1 l Ty.vmEoo, XV.T6t Tb c/c0,1;' koq, 'Istwmpiou .(«Catastih al cuprinderii lucrárilor miscatoare si nemiscatoare dinprea-sfinta Episcopie a Rimnicului, In anul 18o6, Ianuar»).Al doilea titlu, in interior : KCLT6t5tt7.1. i(36`cloyne Ttiq

6.(7Ex; a7noxoztiq a7Cb Ttpbt,00 1306),TCY.q, iv 3(:( p T.O7V oizov6p:4,

6.7r?) kouç 1796 116-ot Tot) :4-rotn. 1805-Tou. («Catastih al venitu-rilor 5i cheltuielilor sfintei Episcopii de la Rimnicul \Men,cit am fost econom, de la anul 1796 ptind la anul I8o5»).

1. Cele de mincare.Cheltuieli (1796): 4 lei oca de zahdr, 5 oca de cafea (x46v),leti «pentru patru gäräfi» (7apipag), 1,20 rachia anison»,

4 lei oca de dulcea0. (7Xux6v), daruri care protopop si dia-con, «2 T(i) NATCIpawcCti &Ito!) C6T7y3e Tò Raq» («cantaragiuluicare a cintarit sarea»), cheltuiala cu camfurd (ximooupa), stra-fide, cheltuiala CU cmarele bucatar»; i leO oca de orz, ro,iola ziafetul ispravnicilor», 6 la «farfurii pentru casä», ,z3,20la 3 oca de sapun», «8 a-1g g!oaa gtav -71),Oev 6 EvezfiN a:et zbX,..7±(1» («8 cheltuielile facute cind a venit Stirbei ca sá treacala Sibila»), 15, elg goaov gzay az4tO1oey 6 Ilpotilóls eig rir)irrtcr/..07rilv («la cheltuiala facuta chid a stat Brailoiul la Epis-copie») (lanuar). - 62,20, i 40 6xa. x4.at, gray id,Oey

xcal.y.comp.gocx TOO GI. XotvtCep-ij («62, 20, pentru 40 de ocade untdelemn, chid a venit Calmacameasa lul D. Hangeri»)(si alte cheltuieli cu dinsa; Februar). - Si in Mart cheltuielicu «Stirbei». - April: «cheltuieli cu Päharnicul Gheorghe,&It a stat la Episcopie». - Septembre, cheltuieli cu p.otzat-

pwpoun si xouÄidtpLot (aingurl si servicii»). - Octombre :42,10, fidea pentru Caimäcameasa», si alte lucruri.

vijç

Tfig

d ó& ov

...

DitI),

zzi

Bin

www.dacoromanica.ro

MATER1ALE DE ISTORIE C:ULTURALA 11

1799. 3 ler, 5 care de lemne Cheltuieli cu Calmäcámeasa. Bac-$i$ ispravnicilor pentru «scutelnicir din Drägäsani v . 2,20, halvh.

1800, Octombre. At& rbv asprezijv Tor) Moopo6C1, 67ror.) ixet-Ihiasv a7:16%07Cily l TOk 'AXCaNE.rotç TOO («Pentruserbetul lui Moruzi, chid a stat la Episcopie cu ArnäutH lur»).

1801. 18,20, :soacr. Stec z0 6; To6p.ouç 67:65 ziOrprzy Eig vviztcry.or-6v. 3,20 eta.v apg.asv 6 apZ. 8, 20 chel-tuiel cu Turcii, chid aü stat la Episcopie» ; 343, 20, cind aplecat archimandritul Antim»).

1802. «2 lei, o cdprioard pentru ispravnici. 3 ler . .

Zzav ids0s9 6 Espainç xcd 1:z6Ävmoç 6,Evz.otç atdc toòç 7rpurcona-riasç Eiç SE6aLa to5 AEOV7V.A, iv goy.) ixibriootvBig alT:67tOefiv 7Cpbg 7.-6Ä6,4tv («chid a venit Serdarul siStolnicul Dined dupä protopopi . Îri cheltuielile lui IonitáLeondari, &it timp a stat la Episcopie, de pazä> 11. -Iunie..1taifotyiI s;.ç Tb XaCotp.irov («hranä la lazaret») (6o de lei). - i-iüAugust. 10 s7.ç toiv stz7rpa.uvcx6)v c T.tV pill%) (a 10, la chel-tuielile ispravnicilor, cind cu fuga»).

1803. Februar-Mart. «La ziafetul ispravnicilor.» Septembre-Octombre, iitav Ä&rv 111.vcspór7 ç v-tiç» («cind a venit Prea-sfintia Sa [episcopul] »). «Pentru via Tiganilor.»

1804. 3 el.'; Eva 7Tg.x),Yv. 5 siç 7c,.(ATa.tç z1 itort'iptot 67:65

iTC4.7.710m itívoyze; (o3 la o paclavà. 5 pentru gäräfi $i palharecrud s'aü bätut(?) betiviI»).

1805. 2,20 <siç atax6atoug alf,Xn.tç» («pentru 200 de sardele»).

2. Haine.Pentru calugArr, jimblarr, chelarr, cioban, purcar, viziter,

pentru portar, vier, boar, chelar, fesurr, anterie, dulame, salvari,$ube, cäciuli, papuci, ciac$iri, ±moz,equoa (cämä$0, alageä, calpac.«profilurI» de blänI OrpoT6atot)).

3. Cheltuielf felurite.1796. Til.) iscrpCp 'AS44 (mediculuI Adam); 9,20 sis 20

-47.7cptópn.: at6t r 7,7p TO5 IclApoug (sic) T-71; turoymEaç iXe[s-

I Din causa n'avälirit Cirjalizlor. V. Dionisie Eclisiarhul, in Tesezzer, II, p.201 Si urni,

eiÇ ry

"AA tp.o;

. . '1WPMTC1

E!r:ea.

á

?A:Hi b

.11)o

www.dacoromanica.ro

12 DOCUMENTE DIVERSE, II

8710I.9 ;:rò Tò (P.s6I.)e3EAY, sig atápOcop xotpázai; met zotpo6TCaq

(9,20, la 2 cdpriori pentru acoperemintul pärtil unde e ti-pografia; s'aii dat de pomanä de la Fedelesoiù 1; pentru dre-sul caretel si cdrutiI»).

1797. Vin dus la BucurestI cu un scutelnic.1798. 2,25, eig rird rÓpTay TOE) pÄocznco5 ozoÄsEou, acit s11871-

pov, 12 riji Zaziar,i, grow -T1),Oa v6c r4pr,1 6 a Xor. lia: 7crioatoyilv

cot) xatp.pzirri, ata rbv KOCZEaa.V-IIco6c («2,25, la poarta scoliIromänestI, pentru fier; 12 iuzbasef, cind a venit sä iea SesecaI, cu poruncä de la Caimacam, pentru Capudan-Pasa»)2.

1799. 12 Eiq TODIJApEtov. 12 TCp TurcoypiFp ata 7&. 'pap.-ILOCTY. g TO7Co7p. 25, geoax siq Tò 61.1.7:6pc TO5 `13-soupbt

(«12 la fumärit ; 12 tipografuluI pentru slovele tipografice ;25, cheltuieli pentru bilciul de la RiurenI»).

i800. 20 sig óapirov (c< la oierit»). Tigan fugar la Cimpulung.1 8o r. Popä trimes la Bucuresti «cu scrisorI de räspun-

derea poclonului» erilq arov.piaacoq IrXo7covEou). 2,20 si; Tac

TCip.00'. To5 xotTaiEou 67co itC6.zyrnv oi Toijpxot («2,20, la gea-murile cafasului unde s'ati bätut Turcii»).

4. Lefile.1796. ..ci;) aa. garpo. («dascAluluI grecesc»5 (20 1.), dofto-

.rului Adam (201.), TCp 46t),,T7,1 Turoyp6tFp (opsaltuluI tipograf,)(io leI pe hind).

Venituri.De la mosiile: Modoaia, MihdiestT, Riureni, Copäcelu si Bir-

sestI, Dos, Muiereasca (Howyspria), LespezI, avaetul untií loc inRimnic, vin vindut la crisme, rachia tot asa, suhatul muntilor,dajdea (661tp.ov) tiganilor birnici, 30 de oI. Venitul anual ede 3.782 de lei ii 1796. Apoi, in anii ce urmeazd, de3.728, 4.768, 4.129, 3.358 (1800), 3.767, 3.886, 5.126,26(1803), 5.056,26 (1804), 2.136,26 (1805). Se noteazä: porumb,podurI, podiste, fin (záproq), vite vindute, ca izvoare de venit.Socotelile se incheie la 16 Februar ale fiecdrui an.

1 Care vernse la Dunire contra luT Pasvantoglu (Dionisie Eclisiarhul, inTesaur, 11, p. 198 si urm ). Cf Iorga, Dacum. Call:macla, I, p 116 ,,,i urm.

2 Mbinbisttre pentru care v. vol. V, p 484 p urm n° 241.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 13

La silt-sit, eheltuielile extraordinare : maY mult sume trimeseepiscopuluI.

Averea In anul 1806 a episcopiei de RImnic. Între cärtT,239 p,(3),E2 ni.tspmet Tor) KsiapEou Ai.ITÓWCE, 2 róv.ot T05 ToXlivintre cele romänestr: 1 zpováypiqoc xstpáypocp oc, 2 zstpóTPf ptp),Ex pXn.y.r/h, 132 t;j'r tÇÄ GErintmc payiXot

1.1.Lxpi, 25 alvvy. pt.p)ja. ,ppolvt't:SCr/./., 3 aWl.tara v.41.tCce,a, 1

'vraÄcxóc.

v_nco7p7.?-íi.c: 42 rórnot zotriril TO7Coypwi:Ea;, sic a6,

oevao6v.ta 7r2Äuta 1i.S3a. pOplvov.4 ticmoDpx. Tà *Ä.c rqc csEa-ripn., ay.oupta.op...iva.

arb 31.m.o; csoupokrtaosapTil xg.1 Dag. ara-qpn.XsEnouv

2 to6vTC:va. cpouvrotplyca..

337 óxi.asc p.oXEpt aouÄEty.voy sic garpia.2 irXfzoDpy.

3 7..a.vco'cvsq.

1 gtt limpótyrCtxy atà to6c r.CtripMq 26. (I)6Äov ate.: 'set 3ov. axpl zofiaa ioae6O7rsci.v ruzway.77,-EgN.

Tpácta 7ta.p6.6sc.

147 sic 98 ôd& 1i.oÄ, :pòç 7,:apiasc 60 vilv 6zotv.1 sic gv apphpt.

- 36 ... (?) irovh.Sec, 7rpòç 6.23,10 sic 31 67.6: cs:a-flpov, 7rpbc 30.

9 sic 1.1Eav rixh. zaX,5t.

V. 1st. ht. rom., I, pp 446-7; H, p. 29.2 .239 de c5rtf, Paterice ale lui Chesarie Daponte, 2 volume din Rollin . .

letopise scris cu mina, 2 crtl romänestY sense cu mina, 132 de volume,de cbirti slrbesti, marl* si raid, 25 de volume de earti frantuzestY, 3 volumenemtesti, I volum italienesc.

Averea tipografiel : 42 de topuri de hirtie ale tipografiei, puse in douá sipete vechi.

4 teascurí cu uneltele cele marY ale tipografid, ruginite ; si, din celesurupuri, cuie i alte unelte de fier maY slut clteva.

2 fundamente de tuciii.337 de ochi de plumb, intrebuintat la stove.2 bhde penttu cernealà.3 clopote.Ìna. r, märuntel, pentru

.

Tir;

avaptataTi p.Y.pí avaixati_

tLerAx4.

St&

LtJO

Ea:

Tà. l9

16

ri¡s

SI; rip/

mmi,

Pärinp..

www.dacoromanica.ro

1 4 DOCUMENTE DIVERSE, II

14,14 Ei; 41 7rilz-ri wavi potao6ivmov.22,20 et; 12 6xiaa; oúXR, rpöc; 75.

5 sic,. 100 apav.. aporript.2,20 Elq 4 -fivxsç xoXivta.1,10 si; 2 zeTCceo YATC-iptEata..2,30 al.; 11 raoraa...; ticota.C6., Xpb; 10.

24 eig 6 crpápag, Xpbq 4.25 sig v zotvl. zovTpós).

1,25 Elq 5 Taar.aa; xapT1 'at& wpaapa.1,35 el; 7rtin Otzj..5 sig a6o 6x6taa

239,09.Oi Tor) rozoypa?siou xc0. 1.1.7.01T6iv.

150 si4 a6o 6apsa.r6pot4, 7tivre, lrpòç 15 Tp.6 xotOeig.

30 e'l4 'ivav v:014. TpEq, 7,-.pbg 10.

15 ct el; gym+ rtXtrópov, sig :4votv300 TOO Turoyp7cpsE0u, ir)9 TOti i660-flootv (?).

Tb). Mva

734, aLO:X6T.g. axpt to6as. 1808, .lose6pEot) 14. - NEfipuTog1:67-feloç

7. 5 Februar 1805. Alexandru Paladi Vel Ceasnic da zapistut Costandin Filipescu biv Vel Vistier 2, pentru co pereche decase in mah[a]laoa Stejariului, cu pamäntul lor mostenescu, carecase imi sant 1-M3:lase si mie de la rapt. frate-miù Theodosie Pa-lade, biv 3-ti Log[o]f[atj». E in hotar si cu cbiserica Sasilor,.

clzvod pentru cite p5Iná. acum s'ati cheltuit la tipografie.lel parale

147 pentru 98 de ocá de plumb, cite 6o de parale oca.pentru un dulap.

- 36 boiele, cite 6 parale.23,10 pentru 31 oca cite 30.

9 pentru o oci i juniatate de mhlaiü (?).14,14 pentru 41 de coli de postav brasovenese.22,20 ',CLAM 12 ocá de uleiti, cite 75:

5 pentru loo de dramuri de 1-urete,2 V. editia mea a Cronica lui Constantin Cäpitanul Filipescu, Fretata,

p. XXXII.

Ifirot

rilvaç

ist/stx6pov,

. . .

. .

re,

0et4:07)

polo:

11,-51a imobe.

ia

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 15

8. Socotelile cheltuielilor episcopiel Rimniculul pe anul1809. t5 Ieî pe o psaltire romäneascd.» E redactat, i acesta ingreceste, färä impartiri si in mare desordine.

9. Înnainte de 1816. Foaie de zestre : «tin benis de atlazcu florl f.rä bland, 25 tal[eril noo cutite de masä, 12 furculite16 ; dintr'un boheal[i]c de ginere sä afl[ä] izmen[e]l[e], bra-n[i]sor, o batist[a], 40 ; o saltea de carton bund, umplutäcu lina, ; o plap[o]mä de ghermesut o rochie decroaz, o rochie de tulpan, o rochie de saliü, o rochie de er-bechir, doo fuste ghermesut si maldez, o scurteicä croazimblanita cu norcd, o scurteicä de plisä cu cacom bun ...,un bohalic de nas ..., 12 lingurf de cositor o par[e]chesuiel[e] (?) de argint; darul gin[e]relui dinnainte nuntii : untacim de cal de ale bune, insä saoa turasca, sea/1 turcestf,friti de ibrisim cu harsale, marasuri ; o sabie, un mintean depostav de cel bun si cu eapraz de argint un inel de aurcu anticä albasträ, trel cart ruminestl un raft de ibrisimcu alämurI, o parech[e] calimara un chiurt imblänit cunefea cu värg spin[a]r[e] vulpe, o pair[eche] salvar[i] postavbun, gäitan de mätase, o par[eche] potur[i] de postav asemen[e],o dulam[ä] de postav asemene, o pär[eche] cizme cu caltuniflor, doo camasf, dirt car[e] cu una s'aü ingropat, o epingiarosie, un ialîc, un sal galben, doo par[echi] dásagi : un[a] de

2,20 pentru 4 .. (?) sail colane.1,10 pentru 2 bucäV de -.2.30 peotru ii testele de Inacazii (9, cite to.

24 pentru 6 sfori, cite 4.25 pentru o funie groasf.

1,25 pentru 5 testele de hirtte, la särindare.1,35 pentru i cot i jumätate de abh,5 pentru dota ocá de untdelemn.

239,09.

Lefile tipografiei $ i ale ucerucilor.iso pentru doi vàrsgtorl, pe cinci luni, cite 15 lei pe lung. fiecare,30 pentru un pilitor, pe treI luni, cite to.15 iar pentru un pilitor, pe o lung. i junatate.

300 ale tipografiei, din cite i s'aii (lat.

734 5i 200 [de parale2], 011'6 acum, i 808, Decembre 14.-Neofit Singhelul.

12

.

....

www.dacoromanica.ro

16 DOCUMENTE DIVERSE, IL

piele, un [a] de pär ; doo pdr[echl] pistoale : una de cal, cucobur, una de brid, cu sileafuri.»

io. Procese de despartenie din 1816. Plingere de «tit-di-ladviatä . slutind-o $i la mini ... Purtindu-o catanel[e] $i za[p]ciidin sat bägat[ä] in fiard totdeauna dup[d] urma lul, aü jeluitla protopopEull pld$ii in trel ränduri prins-o si ad luatsdcurea si aü bátut-o de moarte, fäcindu-o tot sdnge . Spuindcd bdrbatu-sdd trece la Craiova, luat e$tarnetul dup[d]el ...» Pornenitd o cmaziloicä» - Plingere de batäi : csugru-mindu-o de git $i spinzurindu-o de preoare ... Aú i fost

vreme de iarnd a mînea prin coceni $i prin cringuri,incit degerat Pii:oarele . .. La sfintele Pasti de iestimp,ridicindu-$ piritul bucatel[e] de prinz $i tacîmul mesei, s'addus singur la Predesti $i aü petrecut acolò cu veselie, toatdsdptämäna luminatä » El spune cá ea i-ar fi dat cu un cmosoruin cap» c$i, cind o chiarnä la masá ca sd mdnince impreund cuel, nu voe$te ...Un copila$ ce îl ad, Lad bdgat in izind $i inepilepsie ...Ia sá aflä in casa sa ca o nemernic[d] si cdrátoare,fdr a avea voe slobodd a pune mina la ceva de ale casii,nió era volnicd de a-$ fai.[e] de mincar[e] din strinsul lor, citrdia cu cer$itul prin oddi. Stiut este tuturor oamenilor casniócä fie$tecare amee in casa sa este stdpind pe strinsura casiisi, de v[a] da la niscai fämel lucrätoar[e] o leg[äturä] de fdindsad un mert[ic] de mälai sad putun[e] legum[e] sad in pah[ar] derachid, nu dä de gaba, ce, ori pentru torturi, pentru tesut ori pen-tru innälbit, ori pentru alteajutorinte ale casii » Ar fi spus el slu-gilor sd n'o asculte, ci «sä o injure cum va fi mal rail». Nu-1 facehaine. cRdspunsul, piritul ea' : acut $i el o rochie de croaz$i o gubea îmblänitä cu samur.» - Alt cas. «A doazi de nunt[d],fiind adunati la masä ief cu rudeniile $i cu na$u-säti, Nicolaein multe rinduri i-ar fi zis socru-säti pentru fie-sa : «bdtae,bätae» ; car[e] cuvint auzindu-1 na$u säti, i-ad zis, de va ajungea sd tinea casa cu bätala, nu iaste nie un lucru cu cuviintd,$i cum cd de atunó de cite off s'ati aldturat ca pre lingd osotie a o cerca de are dragoste asuprd-i, numal de cit sä sculade lingd iel si iesia afar[d] din casd, rizind $i bätindu-$ joc$i vorbind cu altii cum cd-i ieste urit, niC in ochi sä-1

. .,

.. . Ail..

s'aii

si-litä in

i-ati

i-ail

vazä. ...

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 17

N'ad cunoscut la iel vre o meteahnd de scirbiune, dup[ä]cum sd intimplä la altiT . . . Iar, mai trecind vreme, a inceputa O. dumestnici si a-1 iubi . Mal aratä jäluitorul cd, mergindpre calea primare la socri, si intrebat hiind de dinsh cum leiaste petrecerea, le-ad povestit fär de sfilald uriCunea ce arefiica lor asuprd-T, iar iel, luind-o de mind, aü pus-o lîngá dinsul.Însä ia indatä, sculindu-sä, ad fugit cu plingere. Atunci pa-rintiT iei, väzind acest fell, aü inceput sä plîngá amindoI sisá o intrebe ce vinä if gäseste de-I iaste urit. Iar 'Arita nuaü dat nici-un rdspuns ; care väzind tatd-sdd si rnumä-sa,mingiiat cu vorba, cä sä fie ingäduitori, pänd sá va ma:I de-prinde i ia, si asa ad plecat amindoT de ad venit acasä.»0 cvedea . . . glumind cu un Tigan ce-1 avea de zestre si trd-gindu-se cu iel prin casä. ; carele si, rázglindu-o, îi zia : « Ca-

tincuta neicäi . Ad cäzut cu mare melanholie cum cá cuun Tigan sä glumeascd sotia luI, iar pä dinsul sd-1 urascä.intrebindu-se pirita ce are ea sd. rdspunzä la aasta, zisefiind TiganT crescut in casel[e] stäpinilor säT, aú aastä in-drdzneald a sd obräznici.» intrebatd de ce-1 ureste, de cdtre aTei, «jar ia, täcind, dat ni-un räspuns, si atunce, intrebindpe o Tigancd bdtrinä care era trimisä de socru-säti pentrubuna povdtuirea ieT, cine iaste pricina, jeluitoriul sati pirita, aürdspuns cu frica lul Dumnezed cum ea' pirita laste pricina.» inlipsa luT, care e negustor, ea glumeste cu o calfä si arata ccáacele glume si risuri era semne ale iubestilor... Dupd venirealuT de l[a] Bucurestl, intrind in toropeala aasta, ad inceputa cerceta prin läzi, si aü gäsit o leg[d]tur[d] cu farmece cu sore-cle cu multe fleacuri carele arätä de O. väzurd innaintea ju-decätif, hied aü maT gäsit si un inel al mai sus numitului

Calfa, lar 27 rubinl[e] ii lipsesc. Iar, pentru aceste bol-doase de farmece $ i de sorecie, cu alte fleacurf, fäcu pirita td-cere Inelu luase pirita schimb pe neste metaniT ce le-aü avutiel in oglinda cash. Fusese trimeasä la pazd, in casa CucernicieTSale cprotopopuluID. Aid( are intilnirI cin casa 6a mare».

io. Foaie de zestre : c 144 lei in galben[I] la git..., 4, i batist[d]de oratie...Mirazur[i]l[e] Cale ce läsat soru-sa, räposata /3d-luta... ; i basmd., 4 batiste..., 2 castroane, i soln[i]tä de cos[itorid].»

71304. Vol. VII. 2

cd,

lsi Ni-

cold

l-an

i

if

www.dacoromanica.ro

18 DOCUMENTE DIVERSE, II

II. Pentru epitropul bisericiI Sf. Nicolae din «mahalao Un-gurenilor ». Se cumpdrd un clopot de la un Bra$ovean. «BanistrdinI, care. s'ag dat cu embatichig pentru folosu sfintel bisd-rid. »

12. 1818. Foaie de zestre : «binisti de poald, imbldnit cucacom, o roichie asanene, 1 tdtarcä de atlaz, värgatd cu fir,cu $iretur[i], 1 rochie de atlaz, vdrgatd cu fir, cu antereu ei,1 fastd de maldef, 1 rochie ghermesit sadea .. . 1 gherdan degat .. . cdimd$ de fludd, fdimee$tI, cdmd$ fdinee$ti de pänzä sup-tire, arpf cusut cu 7 rdndur[I], greg, cu fir; 4 perine mid,curdtate $1 cu fir. . . ., le[r]vete cusute .. . $e[r]vete värgate .. .,paplornd pe cutniel Oaltea de cutnie . . ., sfe$nic de alamd».

13. 27 Ianuar 1820. Alexandru Sutu, «pentru 2 pod[u]r[I]mart ce sdnt $i la acel ora$ al Craiovei, intocmindu-se osebitvenit». Se creazd un venit de 5.514 taleff pe an. «Doad pa-rale la leg, de la toate lefele CraioveI, $1 filed din potrivireade cite doad parale la leg de la simbriile ispravnicilor $i asamesiloru de la cinci judetd ot preste Olt», depuindu-se laCasa Lefilor $i la Vistierie. Comisia de administratie se va corn-pune din episcop, CaimacarnI $i DivanitI, iar, «casieru» Hagi-Enu$. Va lua banit c$i de la iratul in du rds]tirif Obedeanul». Se vorda «cheltuielile $coalei»: banii mdridstirif «$i cdte e 289, la o di-minie, din banit lefilor » (26 Januar; e iscdlit Barbul Vdcdrescu VelBan). Lista banilor. - Urmeazd mdsuff «pentru asezarea $1indreptarea antdnarilor ora$ului Craiovei» (19 Februar1820).

14. 1823. Foaie de zestre. cUn bohcealdc de na$, unbohcealdc de socru, un bohcealdc de soacrä, un bohgea-Ida' de ginere, &lob; saltele de cit ... , o cadrilion, dood semi-zeturi . . . 360 lei, in 24 galbent chisaricestI, cdte tal. 15, alsdlbiI.»

15. 26 Maig 1823. MdsurI domne$ti pentru «havaetul cu-nuniilor, din e doI ori treI ce sä luoa din vechime de lafie$care nuntd».

16. 1827.- Plingerea «contracciuluf mo$iilor sfintif mänds-tirI Sadova $i tovard$[I]». C1dca$11" de acolo ag tdiat «o sumdde pädure, cu cuvdtit cd face curäturd de livezi .. . Nu numai

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 19

cd aú livez de fac ránete indestul pentru dobitoacele lor,ce Inca le prisose$te, de vänd cu$drile pe la Ungurenl.»

17. C. 1830. Plingere catre episcopul de Rimnic «siotcirmuire sfintei MitropoliI», din partea crobilor sfintd md-ndstir Tizmana», «la satul Ceaurul». «Dm copildriia noasträ,de la mo$i, strätnoi no$triI am avut rindi cu sdptärnina laal arenda$I, $i ne da $i mertic de mincare $1 pa sdptdminacare eram acase la noI. lard acum, de sint anI patru la Sfin-tul Gheorghe viit[o]ri, de cind aü luat dumnealuI Dumi-tru Dudorohl moiia Ceaurul in arena, nu ne-ail ma:I 15-sat rincli vara, in vremea lucrulul, ci, 641 sintemil in casd,pe totI ne id in lucru, $i de mincare nu ne d macar undram de mdlaf sat"' alt ceva, incdt am ajuns murind de fome,cu Tigance, cu copif cu tot, $i goI in piele gole, - cä nop-tea facemi strajd la Curtea d-lui si zio lucrdm mortI dá foame,cu mica cu mare: $1, pd lingd acetea, spdriiati cu bätaiain v[r]eam[e] cd nu sintem volidci sä ne ducem la altd partesä lucräm pä mAlaI sail pä o One ; ci incd, ce vede pä lanof, vite saü prune, neati luot tot, -cd numitul arenda$I ail fdicut$aptezdcI de card de porumbi, lucrat de nol, iar noI, toatä. Tigä-nuia, n'am fdcut nid doo-trei card' de porumbi; $i mai ales noo,ILA Marin i Dumitru, ne-ati luot $1 finu, an $i estimpi, plata(sic) 28 $i trei card: de prune. Si nu mai $tirn ce sdi ne fa-cern, cd nu patem sä ne facem morte.» Cer a fi scdpati de«acest groznic arenda$I, si vom da $i nol biri ca ceilantrobi ai sfintd mänästirID. Iscälesc : Julea, Becoi, Dute,

Porom.18 Pe la 1830. Plingere contra until zapciti, «Ne ajunde

(sic) de tot(' am cheltuialä cite e 5 conacu $i, dacd n'avemcdte un pui de gaind, chelcdm (sic) o jum[d]tate de sfanti.»Isedlesc si : Iovan Pobirce, Nicolae Gogan $i Gheorghe Boldan.

19. C. 1833. Plingere a unui Sava Bulucbaa. «Dar atuncI,peste putinä vreme, sosind armiia ruseased aid, in pämäntulTärii-Rumdne$tl, $i de$chizändu-se in partea loc[u]lumaI värtos fiind $1 pria (?) cu apropiere de Dundre, stiindu-se

primejdlie, $1 neIndrdznincl a merge acolo In fata locului,n'ati apucat acel protopop sä facd nid o cercetare.,

filet,

ne.ad

Su-noin,

ale

www.dacoromanica.ro

20 DOCIJMENTE DIVERSE, If

20. C. 1835. Plingere a robilor Tismeneí. «NoI pänd acumpläteam birul, adecá dajdia nosträ, la Preosfintia Sa pdrin-tele Partenie, egumenu sfinteI mändstiff : cel maI de fruntecdte tl 15-20 la un sfert, $i mijlocu cdte tl 8, $1 ceI mal dejos cdte e 6 la un sfert, fdand cislä, care$I dupd puterealuf, $1 tot ne venea cu grea, dupä scdpdciunea nostrd $imare säräzie ce säntem impresurat. Si acum, unde a$teptambucurdndu-ne $1 sldvind pe Dumnezda cd am ajuns supt mdnaunul prea-milostiv stäpdn $i de tatdl ceresc lncorunat cutoate cele desdvdr$ät, a$teptänd ore$Ice indurare, vedem cdacum maI mare jac $i amar aa cd.zut pe capetele nostre ; cdipistatu cel din cinstitd poruncd oränduit, impreund cu zap-cii, s'ail pornit cu o rä socoteald asupra nostrd, de ne-ati apucatacum de l'am plätit bani sfertului ce urmeazd, a luf SfäntulGheorghe, de fie$Tcare, $1 bun $1 rdii, cdte t' 20 de una fa-milie, $i fläcdi nevdrsnicI, necdsdtorit, cum $i nevolnici ceera ertatl, iar acum intocmal ca $[i] pe ceI bunI.» Iscd.lese $i:Zldtdroia, Minund, Zambu.

21. 1835. Plingere a «Floric6.1 sin Pan Zbaroi, roba sfinteImänästiff Tizmana». «Mg aflu numaI cu copila$1 $i capulmica ; altd nicI piora de vitd nu am, $1 má vaita cá nu ofsd pod sd-I scota din fomete, $i ddtore sinta lel patruzdcf lapdrintele potropopu AndreI ot Tdrgu[-Jiii] $1 la DumitrascoTobä. ot Tdmd$.4tI, iard zdce toatá in bira. Si acu, de sá vorstrAnge top' datornici, pote sd daa un copilii ca sá ind p15.-tesca, $1 nicT opined in piorile nostre pe iarna aasta n'amincdltata, $i am earnata intr'o oercd de turd., cä n'am testavrenici sd ne facem bordeI ... Sà. Ind eartI de birii, cd numaI sinta vrenicä a da birti $1, nu numaI a da birü, ci nicIcopii a-I creste, cd numai furca, atatd-I harana mè a cre$tecopii ; $1 nicI lucru de furcd nu maI gdsäsca pe la muearI,nu mal gdsäsca sd-I hränesca. Si cum va fi mila PriasfintiiSale asupra ticdlo$11 mele.» -E iertatä de bir la 25 Februar.

22. 1835. Cerere de a fi numit slujba$ la episcopia Rim-niculuI. Se trimete de episcop la archimandrit. Pecete cu co-roana, $i initialele : «Ne[o]f[i]t, ep. Rmnc.; 1824».

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 21

III. Alte documente emnicene./

t. 10 Ianuar 1783. SätenlI din Brezoaia $i Cáline$tY seinvoiesc la «päciuire» a-$I impärti cheltuielile acute la ceartalor. - Si aiurea se pomene$te «cartea de pace». - Copie mo-dernä de d. avocat N. Iepure din R.-Vilcii.

2. 10 Iunie 1783. Zapis intre emo$tenii din satul Brezoaia»$i cei din satul Robe$ti, pentru hotarele lor. «Gruiul luIDom [n] .. . Fintina izvoruluI .. . in valea Cäline$tilor, infurciturd . . . Un picior de munte- al RobuluI, ce-I zic Gligo-manu, poala muntelui din obir$ia izvorulul frumos . .. Simultd gilceavä $i prigonire avind intre nol pentru acest codrupoald de munte, al Robului, care in anul trecut fäcindu-se$i bätae acolo in munte, de amindouä pärtile, s'aü intimplatde s'ati fäcut $i moarte.» Se adunä acum la Pite$tI, $1 seinteleg. «Ne-am sacotit amindouä pärtile ca sä nu ne maisäräcim cu cheltuiala judecatilor si cu atita främintäturd deoamenI $i cu märturisanie, $i, pentru ca sä lipseascd toatä.pima $i vräjmä$ia intre noi, amindoud pärtile cu o dragostene am invoit $i ne-am impäcat», etc. - Copie modernd, ded. avocat N. Iepure din Rimnicul-VilciI.

3. 1411 Iulie 7291 (1783). Mo$nenI din Robe$ti, Cäbine$ti,Brezoaia \rind «iarba muntelui Gligomanului dumnealul Vä-tafulu Dinulul, sä o pascá vitele in anl 22 . . ., pe an citetalere 14». Iscälesc dol Lázureni, Ion Tilled, Mihäilä Lupu$i altif. Scrie un popä. - Copie modernd, de d. avocatN. Iepure din R.-VilciE

Iy. Documente din colectia d-lui profesor §ap-caliu din Cimpulung.

I . X POLI,A, B.SizSpiqui, 12 Illnie 6980 (1472). Radu-Vodä,«fiul lui Vlad marele Voevod», pentru un Baico $i alVi, ce aüocinä la Du$e$ti. Tudor (?) Neagu Vel Vornic, Dragomir Manev,Cazan Sahacov, [Neagoe] Borcev, Nan . .. Mal (?)-Vornic, StanTepev Stolnic, Välcul Vistier, Vintilä Päharnic, Vladulü Comis,

www.dacoromanica.ro

22 DOCUMENTE DIVERSE, IV

DräghicI, Jitiian, Stratornicf. Monogramd cu rosu. Pecete micA,rosie, ruptä. Pergament 1.

2. 8 Ianuar (filrá an =1578-82). Mihnea-Vodä, fete luf VlaiculLogofät, din Cotestf, Dobra, intärindu- ocina la Bughe, care Iera de zestre. Pomenit Väsiiii. Se del si Ketulu[n]. Ea erasotia id Miritd. Färg, boierl. Ispravnic Mitrea Vel Vornic.Scrie Brätil[ä]. Monogramä cu ros. Pecete peste hirtie, cusnur verde,

3. Gherghita, [data e ruptg, lipsind jumdtatea in lung adocumentuluI2]. MihaI-Vodd, lui Radu Vel Comis (Buzescu) sifiilor luI, pentru o ociná cumviratä de el. Marturi: loan VelVornic, - Stroe Stolnic, Serban [Pdharnic]. Monogram curosu. Iscdlitura Dornnuly,./

4.. Tirgoviste, 19 April 7118 (i6io). Radu-Vodä, pentrujupanita Stanca Clucereasa si fiii eI, intärindu-li dol vecinidin sat din Nämäesti, Dragomir si Stanca, si fiii lor, Stoica5i Ducul ; <pe cari mg sus scrisif vecini i-a cumpärat jupanitaStanca Clucereasa dupd moartea jupanulul Radul biv VelClucer Florescul 3 de la Bran din Bogätesti, drept 3.800 asprigata». MarturI . Cernica Vel Vornic, Lupul Vel Logofät, NicaVel Vistier, Märzea Vel Spätar, Gligorie Vel Comis, BärcanVel Stolnic, Stanciul Vel Päharnic, Leca Vel Postelnic. ScrieNestor Logofát. Monogramd cu ros. Pecete ruptä. IseälituraDomnuluI. Slavon.

5. 8 Julie 7122 (1614). SätenI din Geamenile dari zapis« Log[o] faului Vintil[ä] » , « cum i-am dat noi un Rumánuanume Stroe ..., ca sä fie Log[o]fätuluf de mosie ..., pentruo tocmeal[ä] ce-aü fost fapt cu cumnatul Bäla, cä i-ati fostvándut cumnatul Bälo un Rumän, anume Stroe; de acelRumán nu i-ari fost stätätorr, ce i-am dat pre cestalalt Stroe,sg-I fie Rumän pentru Rumän.» Marturi : «Paraschiva Log[o]-fátul si Stamatco si Pátru iuzbas[a] si Nan Logofätul de Mägu-

1 Cf. editia mea din Constantin Cäpitanul Filipescu, p. 24, nota 2, SiLäpdatu, in Transilvania pe 1902.

2 Trebuie sit fie din 1596. V. vol. V, p. 290, n° 9. In acest an, pe vremeanäväliriY Tatarilor, MihaT-Vodä stätu la Gberghim (Walter, In Papiu, I, p. 42).

3 V., pentru Florescul, vol. V, p. 682 (cf. ibid., p. 296, n0 16).

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 23

reanh. Scrie «Stoi Catärgan». Douä iseäliturf si o pecetecu negru.

6. Tirgoviste, 8 Februar 7133 (1625). Alexandru-Vodä, fiullui Radu, pentru satul Dragoslavele, scutindu-I 3a 1:KRAA CkC rk-

110AA, H 3" ME,1,2 H 3A KOCWK, H 3" 11011 H 3" R011 CACK1112 H 3A

CSKA MIRA H 3" W11101HAIII H 3,1 RA11111 WI' CSACTRO H 3" Kh1119YE

H 3" rompTila 3" WHO H 3" CRilli H 3" CURE CAS;EROKI («de ciblesi cu fin(?), $1 de mied, si de ceard, si de boi, si de cai domnesti,si de oaia seací, i de opcinasT, si de banif pe judet, si decdserie, side gorstina de of, si de pord, side toateslujbele»), etc.dar vor da RK "NS 110 ,A,FC'kT MCMTH, 1111« ,A,A WC1:1%,A,iifT

IiIt Aa H 11h. KAM WKELItlitro 011tliillS Ad AdA8TPCAKA111 110 .C11 WK11,i 11k ,1,1110 ATO. a No:Sr nitrrm, iii« Aa CE

83HAILIET 110KA011 11 1111 3 WK11,S RAH11i 11110 1111,1TO% 11131di Cif

iliCao 3" ORE11, 1{11111EflEt1H0f, ,A,A MAST KATA r0AillS HA KAM0111iIIS, H TiH AECI:TH aZiATI1 RAT» («pe fiecare lunä citezece galbenl: nici sä scadd, nicT sà: creasa, $1 la vremea gostinifoilor sä dea Domnief Mele cite 208 ol pe un an, $1 altanimic; nicI sä dea poclon, nicl ban! de oaie, nimic, afard decisla pe of ce zice mai sus, 01 dea in orf-ce an pe vremeagostinef, si acestf zece galbenT pe lunä») Aveati privilegiu dela tatäl säü, Radu. Marturi : Papa Vel Vornic, Fiera Vel Logo-fät, Vladul Vel Vistier, Mihu (?) Spätar, Vartolome! VelStolnic, Bratul Vel Comis, Gherghe, Vel Páharnic, Dumi-trachi Vel Postelnic. Ispravnic Fera Vel Logofät. Scrie Udriste1.Monogramä cu ros. Pecete ruptä. Pergament slavon.

I Cf. cu documentul din vol. V, p. 438, no 6, saí cu cel de pe pp. 4S1-2,no I., ibid. Sä se compare si cu actul din TIrgoviste, 27 Ianuar 7122 (1614)al lui Radul Voevod (In titlu i feudele Almasulul si Fägarasulta), pentruMihail i Nasta i Negul Cornel (Komi' a), Lazar, Dräghicl, Stánilä, Stoica,Invoindu-li sâ fie scutitä 3d «Hfl H H 34 CHI H 3d WH511 11 3d CSX WRIAS

H 3d d,H3ZA1S 34 11'10H H 34 repHyTh[d] 3d CILHHH7 H paAi mkt,. H aaAi KOHN 34

W1141i H f141;01 MINIS H 04,0 giviNfiliti H a,V «WM WT CSACTKW °V43"TIS CII HM H paAi CAISMKOHE H AdiKEE linKi COVT 11013 S 31111' cmiatu(ode bir si de clble si de fin si de al' si de oaie saclt $ i de dijmä si de albinesi de gorstina de porcl si de mied si de cal de olac si de robotä domneascäsi de vinäriciii si de banl de judet, si sä nu intre In satul lor, si de toate slujbelesi däjdile ce slut preste an, In (am Domniei Mele.) (Hirtil Golescu, depusela Academia Roraînä).

(AIMS

AWRS

1

KXKIld

44 AA III

AT*

flpiAACAME,

5105

www.dacoromanica.ro

24 DOCUMENTE DIVERSE, IV

7. 18 April 7144 (1636). Mai multi sälteni &Ai un zapis(la mdna Stoicd Popei ot Nämdia$t[i], ca sd fie in pake] $islobod de acorn nainte, $i de niminilea val sä n'albd ; pen-tru cdce ne'fi fostu noal Rumän de mosie, $i, cdndu ain vdn-dut musie de in Ncinuia$t[i], de in sat, iar pre acestu oin,anume Stoica Popa, nu 1-am vdndut, cdce aü fostu numaT cucapul, ce 1 am läsat sä fie slobod. Iar, cändu aÍ1 fostu acum inzilele Domnulu[i] nostru Mateiti Voivod, noi 1-am iartat sd fiein pace du rumdnie si cine se vah 1 scorni a sparge acesta anoasträ tocmald, sä fie proclet», etc. intre marturi : gRadulJumára i Baklea] i Negut». 0 iscaliturd $i trei peceti.

8. Tirgoviste, 3 Iunie 7150 (1642). Mateiti-Voclai, unor sä-teni din Gänesti. Nume : Prodana, Stoiana. Intre marturif za-pisului de vinzare, $1 un Stan Stolnicul din Pite$ti. Märturia boie-rilor. Monogramd cu ro$. Pecete ruptd. Iscälitura domneascd.Pergament. Slavon.

9. 17 Mart 7156 (1648). Mateiii-Vodd, lui «Stroe parcAla-bul din sat din Nämäesti», pentru a apiira acest sat $i satulDanul (arnbele in Muscel), «care sdntu ale coconulul ale luMateias, de card' toff oamenii : nimenilea sä nu umble cu vitepre aceaste mosii. Iar pre cine va prinde pärcdlabul oameni delaturi dintr' altd parte umbländu cu vitä pre aceaste mo$11,sä fie volnic cu ae'astä carte a Domnii Meal[e] sä-I bat[ä] mult

goneascä afarä de pre mosie, pän i va scoate de p[e]hotarul acestor sate ce scriti mai sus, side nimenelea opreal[d]sä naintea cArtii Domnii Meal[e], - cä a$a iaste invd-[t]dtura Domnil Meal[e].» Monogramd cu ros. Pecete octo-gonald. cu chinovat. Iscälitura domneased.

Io. 26 Mart 7163 (1655). Costandin Sirban, lui eLunea Ro-$til din Nämäesti ot sud Muscel , ca s[d] fie volnic cua'astä carte a Domnii Meal[e] de sd opreaascä pre Radul luDrägan de pre dealnita lui, carie iaste Lune dat[ä] zeastrede la socru-säù Gherghe Pit. den Lazure, carje] aü fost denpartea lui, den partea Pärvuleascd». Monogramd cu ro$.Pecete micd cu chinovar. Iscälitura Domnului.

' Pentru asemenea forme, v. vol. VI, p. 468 n. r.

...

$i sd-I

n'albd

...

i

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 25

I I. 27 Octombre 7164 (1655). Costandin Särban, pentruVintil[d] Clu. i Dumitra$co Post., fill lul Negoe Log[ofatult ne-potil lui Vintilä Vornicul, <<de sä aibä a-$ tinearea satul Nä-rn[ä]e$til, cu tot hotariul l cu tot Rum[ä]nil, cat se vor aleage,cum an tinut i mo$d-sa Stanca, jup[ä]neasa lu Vintil[ä]Vornic». Monogramä cu ro$. Pecete micd, rotunda, cu chi-novar. Iscälitura domneascä.

12. Tirgovi$te, 20 Decembre 7166 (1657). « En jupan PannoFilipescul Vel Spat.', i Chirca Banul i Ventil[ä] Log., cu frate-mien Dumitra$co, f e[o]riI lul Neghit[ä] Log., i noi feorillu Dräghi Sluj. : Papa 6au$, Ventilä Post., Mihain Spat.,nepotri Ventildv Vor[ni]cu», clan zapis satului cDragoslavelede la scalä, uncle iaste chlia ot sudstvo Mus. i Pad. (sic), casä. s[a] $tie cum an fost un sat al nostru ma:I de nainte vr ea-m[e], lar, cänd aü fost in zilelfel räposa[tu]lul Matein-Vodä,pärintii no$tri el an avut mult[a] Ord $i gälavä cu din$ifpentru rum[qnlia, si aü luaat Dragoslaveanif $i leage de-anjurat de caträ ei cu 12 megia$, cum cä nu le-an fost Ru-m[d]hi, iar, dupa aceaia, $i pärintilor no$tri cazandu-li-s[d] aluarea leage preste leage preste dinsii, 24 de boiari, räposatulMateI-Vod[ä] $i tot bolarii Divan[u]lui aü socotit pentrudin$if, cleat sä mal poarte pärintif no$tri pärä si legi, maibine sä fie o tocmeal[94 o pa[e] intru dinsif ; fiind $i Dra-gosläveanil un sat de marginaa täräi, la hotar, $i purtänd atäteaslujbe impäräte$t[l] $i crde$ti, domne$t[i] si multe ol[ä]-axle cu sohi $i cu toate trebel[e] Domnii si ale täräl, intrat-an singur reposatul Mateiii-Vod[ä] $t tot! bolarii la miljlo-cul lor, ca sä fie o tocmeal[ä] $i o pa[e] intre din$ii, sa-i lasepre o räscumpärätoare. Derept aceaia $i pärintif no$tri d[u]m-[neallor incl an socotit $i se-an tocmit cu DragosläveaniI denna-intea raposat[u]lur Matein-Vod[d] $i a tut[u]ror boiarilor mari$i mi, in Divan, de s' aü räscumparat capetele $i fe{o ICA $itoat[4] mo$ia lor, den hotar pänä In hotar, de rum[ä]nie, $ile-an dat lor treb mii de galbeni gat[a], cu bunk] voe a lor,de $i i-an Impaitit ei, fiescarel[e] cat i-an facut partea, facän-

V. editia mea din Constantin Capitanul, Prefam.1

www.dacoromanica.ro

26 DOCUMENTE DIVERSE, IV

du-le zapis la mäna lor, cu atäta boiarl marT märturie», pu-nind si blestern. Staü in pace «ca la 16 anT». Acum, supt Cos-tandin Serban, «dup[ä] moarte parintilor nostri, incä nea-am apucat de dinsiT pentru rum[ä]nia, $1 am vrut sä luämleage 24 de boiarl ca sä-I cälc4m, iar apoi noi, väzänd zapisde la pärintii nostri . . . , $1, cäzänd si eT, impreun[ä] cu multiboiari, la nol, cu multe rugaciunT, am soc[o]tit sä nu maT pur-täm nió o gälcav[ä], ce ne-am tocmit cu dinsii dennainteaD[o]ainu nostru si a tot Divanul, si ne-ati dat Dragosläveaniisinoao preste ceale 3.000 de galbeni incä ug. [300], de se-a0 fäcutde tot ug. 3.[3]c0 - si i-am scos din toate cärtil[e] si den toatehrisoavel[e] den cäte n'ati fost scos de pärintif nostri.» Bles-tem contra cur va cälca invoiala. IscAlituri si peceti : PanäSpät. Filipescul, Vintil[ä] Logofät siv Nagoe Post., Chirca blvVel Ban, impreunä cu jupänesa mè Dumitrana1, Radu Post.jupanita eg Gherghina, Popa Ceausul snä Dräghi Vist.,

Vintil[ä] Dräghian, Alixandra fata lu - triche (rapt : Chir-che ?) Banul, Drägoi Cäpt. »2.

13. 15 Iulie 7171 (1663). Niste sätenT din Närnäesti daüzapis «acestui Rumän al nostru, anum[e] Steful, $1 cu fratillui, $1 feorilor lor, si nepotilor, si stränepotilor lor . . ., dei-am ertat de rumralnie», fiind slobozt de spre ori-cine «denrubedeniia nosträ, pentru cä ati fost inpresurat de alti boiari,iar nor am gäsit cdrtil[e] nostre, $1 i-am scos de la aceT

boiari $1 i-am ertat.» Blestem pentru cine ar sparge zapisul.« Alta, iar i-am ertat cu locul caser $1 un loc in cämpti de3 car[e] de fän.» Marturi: «Stroe pärcdlabul i Bosiiut i StanBercea Oprea Maces». Scrie «111e Log[o]fat, snä Dum[i]truGrec ot Dläg[o]polea, $1 mi i-am pus si inelul maijos, cu is-alitura». Peceti si iscälitur.

14. 5 Februar 7173 (1665). «Diicul Log[o]fätul ot Mogo-sanI» dä zapis lui Vintilä Logofätul, vinzindu-T un Rumindin Nämdiesti «si cu trei feorii ai luI . . pentru cä, fiinduin satul dumnealui, altuia nu se'fi cäzät a luoa, i, fiindu-mi

Sora lui Pan51 Filipescu.2 V. actul domnesc din 22, In ed4ia mea a lul Constantin CApitanul, pp.

xn-m. Alt act pentru Dragoslave (privilegil generale), aicI, V, B.

i

1

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE. CULTUEALA

$1 mie nevoi de ban[i], lem vändut dumisal[e] de a mea bunävoi $1 färd de nicl o sild, $i cu mo$iia, a patra parte dininteo delnitä.» intre marturi : «Radul Capt. S tirbeaI mär-t[u]rie, Gligorie Buneavi, Ion Vel Capt., . . . Stroevi, Bar-bul Felie$1an märturie, Hamza Logofät».

15. 6 Mart 7173 (1665). Radul Leon-Vodä, «oamenilorboiarilor Domnii Meal[e] Ventil[ä] Log. i Dumitrasco Log.,ca s[ä] fie volnie' cu aastä carte a Domnii Meal[e], de s[d]opreascd pre tot Ro$1eI de la satul Nämäe$tif dup[d] niste loc[u]reale lor». Monogramä cu ro$. Pecete mare, rotund5., cu chinovar.

16. 13 Octombre 7174 (1665). Radul Leon, «tie Ceausoae,careI aI fostu fämeae LuniI Ceausul den Nämde$tI . . ., pentruo mo$ie de aciia, ce sä chiamd Drägan», pe care zice cd acumpdrat-o, fárd a o putea stäpini, Radul vtori Logofät. «Decare lucru, iat[d] cd te oprescu Domnie Mea de la acea mo-sie, de acum nainte sä nu o mai tif tu. Iar tie, de-t vapärea strämbu, tu sd vii ai, naintea Domnii Meal[e], defat[d].» Monogramä cu ro$. Pecete mare, rotunda', de chinovar.

17. 27 lanuar 7176 (1668). Radul Leon, «lu DurnitrascoVornicul ot jile$t[i] .. ., de s[ä] apuce pre Ghiura $1 pre Tu-dorache, verii Paraschivei Cdrn[inal ot -, sd dea of 316 $1 vinveadre 400 $1 ug. 40 $1 boI 3, va 2, care le-ad fostu luatueI de la casa lu Dumitra$co Vornicul, pentru o Ord ce adavut de fat[d] naintea Domnii Meale in Divan, zicdndu Ghiurasi Tudorache cum cä ad dat väru-sai Paraschiva Cätn. nistebanI lu Dumitra$co Vornicul la nevoia lui, cdndu ad fost laMoldova, insd ug.-. Iar Dumitra$co Vornicul el a$a ad ziscum cd acei banI n'ati fostu al' ginere-sdti Paraschive Um.,ce i 1-ad dat Costandin-Vod[d] I. Trite aceaia Domnia Mea da-tu-le-am la miljlocul 6 boiari adevär[ä]tori ca sd le id seama$1 sd-i tocmeascd.» El' condarnnä pe Dumitra$co. Ci$tigdtoriImerg la el «ca (sic) un aprod . . . de i-ad luat aceaste bucate$1 bartf ce scrid mai sus». Dumitra$co se plinge iar, « $1 ad

cer$ut leagea WE. De Domnia Mea, dupe obiceaiul tärät,

1 Pentru acest Duraitraco de Jilestl, fost partisan al lui Hrizea-Vodi ,,,ipentru aceia fugar In Moldova la 1655, V. vol. IV, p. 36, no XLIII.

www.dacoromanica.ro

28 DOCUMENTE DIVERSE, IV

datu-i-am 12 boiati jurätorI, sä jure cum n'an fostu aceibani ai Paraschivei Cäm., ce aü fostu de la Costandin-Vod[d], si, cdndu aü fostu la zi, aü stränsu leagea deplinu,$1 aü jurat tot. Deè, de pre jur[d]mäntu, iar an venit de fat[ä]naintea Domnil Meale in Divan, si an ardtatu Dumitrasco Vor.amändoao rävas[e]le domnest[i] si cartea celor 1 2 boiari, cuman jurat; iard Ghiura si Tudorache, ei filed an cersut leagepreste leage, 24 de boiati, ca s[5.] jure, si le-am dat DomniaMea, dupre obiceaiü, 24 de boiari, pre rdvas[e] domnest[l].Iar apoi ei nfe cum nu s'an apucat de leage, ce aü fugitaeas[ä] si an läsat amändoao rävasreJle, si an rdmas de leage.Dereptn aceaia, am dat Domnia Mea lu Dumitrasco Vorniculaèast[d] carte a Domnil Meale, $1 cu sluga Domnii Meale ces[ä] scrie mai sus, sd-s id toate bucatele si banii ce 1-an luatGhiura $1 Tudorache; iar, pentru zeastrele featif lui, sä aibda tinearea moside si Tiganif ginere-sIO Paraschivei Cdm., -insd pän hi cdtu-s va plini zeastrele, atäta sá iä $1 *1 Vie.Pentru cä a rämas Ghiura si Tudorache de leage $1 de ju-decat[d] denaintea Domnil Meale den Divan.» Monogramdcu ros. Pecete mare cu chinovar.

18. 23 Julie 7179 (1671). «Antula, nora Dilcului Logoatot Mogosan [I], impreunp] cu fii-mea Bogdana», dati zapis«popei Radului snä Sranciul Rosul ot Nämdestl», pentru vin-zare de mosie. Nume: «Dragul», «Drag[o]mir Flanda». «Custirea tutulor fratilor si boiarilor s'a megiiasilor calif säntpärtas in sat in NdrndestI, pre mosil.» Marturi : «Stroe pdr-callabul si unchiiasul Radul Schiopul si Neacsa (jausoaie siOprea Maces». Iscdlituri $1 pecetl.

19. Bucuresti, 27 April 7180 (de la Hristos 1672). Gligorie-Vodd, fiul räposatului Gheorghie Ghica-Vodd, «Ducului iuzbas$1 j up [d] neasi lui, Velica», dindu-liocind la Cdlcesti (Mu scel), del-nita «ce s[à] chiamA a cash"», delnita Bertri. Nume : Costina,Radu Bärzoan. «Mdrul eel brägescu.» Marturi : Gheorghie VelLogofdt adleanul, Stroe biv Vel Vornic, Ventil[d] Vel Ban, Ni ea-goe Vel Vornic, Hriza Vel Vornic, Toader Sturzea Vel/Spd-tarul, Badea Vel Cliu., Stoia Vel Post., Curuia Vel Pdharnic,Preda Stolnicul, Matel Vel Comis, Mate'. Vel Sluger, Stalco

%

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 20

Vel Pitar, Radul vtori Logofdt. Scrie Mihai Logofdtul. Mo-nogramd cu ro$. Pecete peste hirtie. Iscdlitura DomnuluT.

20. 4 Decembre 7185 (1676). Duca-Vodd, «tie popo Ra-dule $i tie Dumitre Ro$, $i altor sluj[ijtori carii säntet in saatin Näm[d]e$t[T] », pentru impresurare de mo$ie, «la ni$te lo-cull ale liff, anum[e] Bobul $i Mata, $i locul dd.' stupind.».«Dd.' s[ä] va tinde feu-unul a lua mäncar 010 un paid», va daseamd. Monogramd cu ro$u. Pecete mica' octogonald, cu chi-novar.

21. 29 April 7192 (1684). serban-Vociä, cAtre o slugd allui Vintild Spdtarul de la NämdegI, «ca s[d] fie volnic cuaastá carte a Domnii Meal[e] dá sá opreascd pre tot omuldupre mo$dia Näm[d]e$tilor, verf-cin[e] cu ce ar fi, nimeaneacu nimic sá nu o mai calce d'acum innainte, $i O. aibd acosi $i livezile cu fdnu, care le-ad cosit $i mai cldnainte vreame ;$i dä cdtrd nimeanea opreaal[d] sä n'aibd». Monogramä curo$u. Pecete octogonalä cu chinovar.

22. 26 Iulie 7192 (1684). Megiia,s1 dad adeverintä pentrusatul Näm[d]e$t, intr'o afacere de hotare.

23. 26 Iulie 7192 (1684). Adeverintä de la «megiia$I»chemati pentru a hotdri locuri in NämdestI. Isedlesc, intre altif,ced Gherghina judetul ot Cdmpullungu», c eti Välcul Tintiiot Rucdr» (= 22 ?).

24. 6 Iunie 7195 (1687). Popa Radul $i Dumitru Vätaful$i Isar $i fratele lui, c$i cu toat[d] ceaata noastrd» de la Nd-mdie$ti, dad zapis lui Vintild biv Vel Spätar, «cum sd s[d]$tie cd nea-am sculat noi d'am rdscumpdrat un Rumän aldumnealuI .. . $i cu feorif lui ; care Rumän ad fost de mo-$de al dumnealui». EI H ceread ca al lor, iar Vintild a adusacum un vtori Portar, cu «carte domneaascd $i cu cartea pd.-rinteluI patriiarhul chir -, cu mare afurisanie asuprd la 12

megiia$I den imprejurul satului Ndm[d]e$tii». Megia$if daddreptate boierulifl. «De noi, väzändu a$a, dat-am acest za-pis al nostru la mäna dum[i]sal[e] Vintild Spätarul, ca sd $tie dumnealui ace$t[i] RumIni $i cu dealnitile, cu bun[d]paaó[e], pentru Ca' am umblat nol ca ni$t[e] oamen[I] fgr delucru, amdgindu-ne uniI $i altii » IscAliturI. Între ele, «Ior-

www.dacoromanica.ro

30 DOCUMENTE DIVERSE, IV

dache Can[tacuzino] Stolnicul, märturie, Särban Vel Comis,märturie, C. Brä'ncoveanul Ve[l] Spätar, märt[u]rie»', $i un

. . Ve[l] Dvor[nic] märturiei».25. 24 Iunie 7207 (1699). «Särban biv V1 Com[I]s» [Vlä-

descu ; v. n° precedent] dä «carte de judecat[ä] $i de mártu-riseaal[d] dumnealuf Costantin V' Pitar i MihaI vt, Post. i Barbulsnä Vintil[ä] Banul Corbeanul°, pentru cä aü avut intrebtälciunede fat[ä] cu sluj[i]torif $i cu Dumitrul Vät. $i cu feorii popelRaduluf ot Näm[ä]e,ti", pentru mosiia ce ati dumnealor acoloin sat, zicand dumnealor cä li-o impresoar[ä] $i o arä $i o

cosescu i stati impotriva ispravnicului dumnealor.». Domnulit trimete pe dinsul sä aleagd mo$1a. Si incdlcgtorif mär-turisesc drepturile Corbenilor, - care se confirmd. Martuff«pop Nicola, pop Ion, az Stanciul judetul ot Dlogopol, Ma-rol[e] judetul ot Dälgopol, Radul judetul ot Dälgopol».

26. 20 Februar 7215 (1707). «Vladul Dragos de Cämpul-lungu», cu ginerele säti, dat1 zapis «jup[ä]nuluf Barbuluf Cor-beanul», care $i-a aflat la Cimpulung dof Rumitil «de ba$-tind», din «satul dumnealor de la Nämäia$tI . fugit de multdvreame». ET se aflati «la casa mea», $i unul if era ginere.«Am venit la dumnealuf de ne-aim rugat de ni dat pächieze$iia noastrd, de acum pän la Sfeti Ilie sä aibä a mergeiar la satul dumnealuI, la Nämäia$tf, $1, cäte dejdif $i slujbeaboiaresti ar fi, sä aibä a le trage la satul dumnealuf la Na-mäia$tI. De, necrezändu-ne pä noI, am adus pä pärcälabuldumnealor den Näm[ä]iastf. de ati intrat cheza pá nof : denu s'ar Oa Stan Rumänuli brat ego Ion, $1 de nu va mergepän la zi la satu, ci vor fugi, sä avem noI a-1 cdutare, sáducem la sat, iar, neclacändu-I $i fugänd RumäniI, sä aibädumnealui a-I cdutare la noi Rumänif ; pentru cä a$a nea-amprinsu $i nea-am legat de a noasträ bun[ä] voe.» Martuff

chir Calot[ä]» $i «Manul Päh[arnicul]».

I Iordachi era fratele luí erban-Vodg, iar erban Comtsul, ftel luí PIrvuVlklescu (Doc. Cantacuzznzlor, p. I I I , no

2 Pentru uneltirile alter Corbení, Dumitrasco, fratele ltfi Vintill, si Matel,contra lul Constantin-Vodä BrIncoveanu, v. Iorga, Cronicele muntene (din An.Ac. Rom., XXI), p. 30 = 332. Mihai e pomenit i in Doc. Cantacuzmilor,p. 205. V. si ni urmator.

Ian).

(

icati

si

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CTJLTURALI 31

27. Io Februar 7216 (1708). Constandin-Vodá, «tie, Stan-ciule pärcAlabe Amära ot Rucär», 'yentru gun munte denhotarul Nam[ä]estilor». «Sä cautI unde atf dat bard!, sä ti-Ilai, si sä las muntel[e], ca sä-1 stapäneaascd boiariul DomniiMeal[e] ce scrie mai sus.» Poruncá «$i tie, Radule al Livrilot Dragoslavel[e]», pentru acelasI lucru. Monogratnä cu ros.Pecete mica, octogonald, cu chinovar.

28. 3 Novembre 7219 (1710). Costandin-Vodä, «luI DumitruVätaful i popif Oprii den Näinde$tf», pentru ocina lor, pecare «o aa fost vändut rna[i]ca Todosiia, rämäindu säracd debärbat » 1. Fusese judecatä la «Särban Prisiaanul biv VI Corn.,fiindu ispravnicu la Cämpullungu». Monogramä cu ro$. Pe-cete micä, octogonalä, cu chinovar.

29. 4 August 7260 (1752). «Iane biv Vel Pit. i Nicolachibiv Vel C3oh., ispravnicl. Mu$celuluI, Dvorc. CämpulunguluI»,judecä pe popa Gheorghie de la Nämäe$ti. $i pe Iani nepotulVältavuluI Dumitru. Nurne : Isar, Sava. Iscaliturile.

V. Documente cimpulungene.A. Din colectia d-liff Gr. N. Balotg.

I. «in scaunul ceratif in Arges (apriill)», 23 Maia 7116 (1608).Radu-Vodä, luI «Pätru ot Arges», pentru via lui din Mdicá-nestI, «partea luI Mräzan», luI Negut $. a. MarturI : Radul Cliu.Buzes[cu], Cernic[a] Vel Vor., Stoica V. Log., Nica V. Vist.,Mrdz[a] V. Spat., Bärcan V. Stol., Gligorie V. Com., Stan-ciul Pdh., Leca V. Post., Cernica V. Vistier. Scrie Pädure man.roam. Monogramä cu ro$. Pecete peste hirtie, cusutd cu snuralbastru. Iscäliturä domneascä. Slavon. - Traducere din seco-lul al XVIII-lea.

2. io Mart 7133 (1625). «Pärvul ot Habd ot sudstvo Vla[e]»dä zapis lui «Preda i Oancea ot Lerestr, cariI sänt de ru-deniia mea», dindu-li «partea mea ot Iacove$U, insd, de in$as[e] dealnite de päm[ä]ritu, däruitu-le-arn 3 dealnit[e] $i cuRum[A]nif at sä vor afla, iar cealea tref dealnit[e], eti rn'am

1 SI fie Tudosca, vädnva lui Dumitrasco Corbeanul ? V. maY sus, n. 1.

www.dacoromanica.ro

32 DOCUMENTE DIVERSE, V

tocmit d'a a mea bund voia cu acesti boiarl ce sänt mai susscris, de mi i aü dat trei mie de basil, si le-am dat si cealeatrei dealnite ... Päntru cä aceaste mosii fostati impresuratede rudeniia lu Petru, anum[e] Sava, si feorii ei, anum[e] Miläi Gherghie ot Pitesti; päntru cä acestf boiarl ce sänt mai susscris, mult[ä] cheltuial[5.] aü fäcut päntru aceaste mosii ale noas-tre, si ati fäcut cheltuial[ä] cä ail purtat sas[e] boiari luatpre rävas[e] domnesti, tot cu cheltuiala lor. Drept aceaiam'am tocmit cu ei, dä a mea bun[ä] voia, sä fie iar la mänalor. Si märturri ati fost : Ivasco Post. ot Bä1otest[1] i TudorComis ot Izvor i Läudat Com[i]sul ot Viddeani i Vlaicul otJugur[i] i Neagoe ot Cursor i Drag[o]mir ot Räzvoest[i] i Iva--co Post. ot Rätest[i] i Stan Logft. ot Poenit[a]. Ispisah Io(?)Petru Logft. ot Gäureani, dol Jil.» Peceti cu fum.

3. I-iti Ianuar 7135 (1627). Danie until diacon, pentru o anumeNegrita ; «pentru cd ati murit Negrita necuminecat[ä], ce n'atiavut Thoma cu ce o grij[i],_ce släl-i fac[ä] diaconul särdcustä decuminecätur[ä], si sá o slujascd, si sä o pomeneascä».

4. 21 Maiü 7136 (1628). «Stan Gunoi» face o danie untildiacon, pentru slujbe fäcute «tätäni-nostru».

5. 7153 (1644-5). Matei-Vodä, lui «Ivasco Vel Armas Ce-pariul, feCor Stanè ului Logt. », intdrindu-T satul Ceparil (J.Arges). «Pánä iu päräul Olii si pän curmäturä ... Si deacolo trece cämpul si merge panä in muchea vdi trestii, si pämuche pänä in calea oi si pre calea oi in sus, pänä in pd-räul SängeruluT . .. Pánä la muchea Tihdi'... Pänd in malul

-...---_-__---

GIurcli, si pg. valea i Stana in jos trece Topologul. .., si tinepäräul Orez[u]ita in sus pánd in groapa Zmeulta ... IIvalea Corbului ... Pän5. in Roata Fräntä ...) Nume de Ru-mini: Leontie, Badea, Opr a, Ghiga, Florea, Albul, Boierl :Barbul V. Ban, Dragomir ." Vor., Radul V. Log., Stroie V.Vist., Diicul V. Spat., Preda V. Clue., Mihnea V. Stol., ParaV. Comis, Costandin V. Post., Dragusin V. Paharnic. ScrieTudor Logofätul. - Copie din secolul al XVIII-lea,

6. io Mart 7170 (1662). 12 hotarnici, luati de <boiar[ilde Lerest[i] $ i de boiar[i] den Bänesti» (unul dintre 6 e din«Racovit[ä]») hotäresc. Peceti si iscälituri.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE OULTURAIA 33

7. 28 Maiti 7170 (1662). «Pop Dumitru den orasul Argi-sul» aratä O., «dändu at pe fie-mie Despa dup[ä] Vasilie, denaltä: zestre, den haine, den argint, i-am dat, iar, pentru boti-am dat locuril[e] den hotarul Danulut, care sä chiam[ä] Po-dril[e] », ce le avea ede la jupäneasa Samfira den Argi$». Mar-turf «orosant $i preot», adecd dot preoti $i, intre altif, un «Isar».

8. 8 Iu lie 7170 (1662). «Eit Marco, denpreun[d] co frate-metiLeca ... ot BänestI», daii zapis värulut lor «Drag[o]mir Postel-nic ot Lerestf», vinzindu-I partea lor din acest sat $i Ruminil(intre cari un Läudat, un Bale). Marturi : «Gherghe Logofätsill popiI MantiI ot Bocore$t[il» (Bucurqa, in iscäliturä). Pe-cett si. iscaliturI.

9 i' April 7173 (1665). Sese boierI ($i «Särbo Prodolescol,Mihäilä Ro$[ul], Paraschiva»), «earn' amo fost 1u41 de dom-nilot jupan Gheorghe Vel Ban $i de boiarii din Lerest[f], deDrag[o]mir Postelnicul $i de verif lot Oance Postelnicul, si cofratii loI, de nainte Märii Sal[e] Domno nostro Radul Voevod,ca s[ä] le inpäilim o mo$ii ce s[d] chem[ä] Iacovest[i], cariiati fost a jupäneset Stancdt, hot[d]rad co 12 boiar[I], - de not,daca am vdjut carte Märii Sal[e], not ne-m stränso», etc.«Arno tras co foni in cormezi$ de o am fäcot 3 codri la tretpärta$.» Iscdlituff $1 pecett cu fum.

io. BucurestI, 22 April 7173 (1665). Radu-Vodä Leon däcarte de scutire din ruminie la niste sätenI argeserff, de «ca-tre Marin Rosul din Arge$» $i at kit Fusese iertaV, de po-manä. Monogramd .cu ro$. Pecete peste hirtie. -Si copie depe la 1807.

ii. BucurestI, 6 April 718o (I 672). Gligorie-Vodä, pentru Dra-gomir iuzbasa din LerestI, cu privire la mosia de acolo, «bätränNocin[ä] inch' maI de nainte vreame, de la mo$if lor». In intäiaDomnie a luI, mosia se hotarise : «$i o aii co drit $i aii ales partea luDragomir iuz. $i a nepotilor lui, in sili$tea satuldf, $dzutul caselorlor ceale bäträne, stänjäni 6o ... Din mesteacdn in sus, gruiulFearegii $i runcul BouluI ... Si iar un codru den sus $i cudosul Ursului ... Pre de cindea de apä . .. Piscul poenit ...De la fierästräti in jos, den hotarul Bäne$tilor in jos, ce s[d]chiamä Gruiul-Mare, $i den muntI s'ail venit lu Drag[o]mir

71 304., Vol. VII. 3

www.dacoromanica.ro

34 DOCUMENTE DIVERSE, V

iuz. munti trer, anum[e] Plaiul lu Nean i Väcarea $i Peci-neagul, $i ad rämas doT munti neimpartitT, anume Comisul$i Lerescul, de spre tot fratii.» Ca lot[ä] vt. Portar fusese ispravnic la hotärnicia cu 12 boierf. if mar intäre$te « I roan.'

jumAtate de moar[ä] de la Cämpulungu $i un Rumän. Si uncopil de tigan anume Räpa.» Se pomenesc si alt1 Tigara : Trä-mändan, Bdjan. Nume de Rumin : BM] [A]. Sotia lui Dra-gomir se cherna Smeada. «Costisul cu tufele, pän in muche0 pärticea de vie ... Dä cu cdpätäiul in casel[e] lu Drag[o]-mir iuz[ba$a] Obär$dia väii luf Nean Malul Turcil ... incämpul de jos, care mearge aläturea cu locul lu Drag[olmir.»Nume : Radul Verzea, Ddianul. Cumpärare cu banf. ,Denulmet jurn[ä]tate. Pentru cá s'ad fostu infrätit Oancea Log.,tatäl lu Drag[o]mir iuz. cu Tud[o]ran $i cu frate-sai Radul:deer' er ad däruit pe Oancea Log. cu acestu runcu ce scriemar sus si cu partea lur de ocin[d], iar Oancea Log., el incaaü däruit pre dán$ir cu pret de ... 000 de ban[i], cu zapisde frätie .» Nume 2: Samfira, Vi$a. «La Rumpinestr, ce s[d]chiamd la Toplle Locuril[e] ce vin de Curtene$ti (?) aleRum[ä]nestilor Un munte ce s[ä] chiamd Pee[e]neag[a],ce iaste pre mo$iia Lere$tilor, care munte iaste al lor de mo-$ie, de strämosble.» Marturl: Gheorghie V. Log., Stroebiv V. Vornic, Ventild V. Ban, Neagoe V. Vor., Hrizea V.Vist., Toader Sturzea V. Spat., Badea V. C1iu., Stoian V.Post., Curuia V. Pall., Preda V. Stol., Mateid V. Corn.,Mateiü V. Slug., Staico V. Pitar. Ispravnic : Radul vt. Logoat.Scrie Mihar fiul luf Stan Logofät. Jos : aro. Gherghe VelLogofät». Monogramä cu ro$. Iscdlitura domneascd. Pecetepeste hirtie, cu $nur verde. Pergament.

1 Pentru Oaucea Lerescu ii un frate al saiti, v. vol I-II, tabla.2 Cf., in priv1r4a frkliilor legate anume pentru o vinzare de mope, spre a

impiedeca ori-ce revendicaft din partea rudelor - de fapt era o simplá vinzarein formi, de fitie urmhorul act, din Bucuresti, 4 April 7076 (1568),de la Petru chiopul, care a. gVlaicului Log[o]faul . mope la Izvorani, dinpartea lui Theodor a patra parte Pentru c ab venit singur Theodor Inna-intea Domniel Meale de ail insOt i ab infrälit pe nepotu-s'a Vlaicul Log.in mopia ce zis mai sus, de la Izvorani preste a patra parte. Dup51

$i

...

... ...

i,

...

-, p.

...

s'a

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 35

12 7 Mart 7181 (1673). Vinzare de vie din partea unuI-aloma». «Si ia o'm vändut pärdsäte de ane 2.»

13. 4 Maif1 7184 (1676). ese boierl luatI cu räva$ dom-nesc ($1 sot Pdtroe Mitria, in locul lu Dumitrasco Topolo-venul, Iva$co Log.») hotäresc la Iacove$tf. Fusese intrebatncfost ati 2 siliSI $i 2 hotar[e], sd s[ä] cheme Iacove$tY, ati fost-ad numai un satu $1 un hotar, si säntii 2 sili$tI se sä chemeIacove$t[r], $1 merge hotarul pan in Voia, ati nu merge.» Întreoamena bdtrint ce string el.: Gheorghe Cranga, Praja. Li secete$te $i «cartea pärinteluI VIddicäf, de afurisanie». Lere$tiiscot c multe cart1 bdträn[e], de la mdtu$5.-sa Stanca, scriina AgdiNegului pe ac mo$ie 1, [$i ail sc]os $i artil[e] rdposatuluiMatei-Vod[ä] cum s'ail fostil pärät cu feorh AO Neguluipe acé mo$1e». Ceilalt1 aratä un act de cumpäräturä pentru«delnit 17 denteun codru, de sä chem[d] iar Iacobe$t[i], careiaste pe an sus de hotarul jupdnesii Stancal». Ace$ti ,K me-glia$ » fixeazä $1 chotardl[e] in lung', peste rästocii, pän in fun--dul Voii. Peceti cu fum.

14. 2 Februar 7185 (1677). Vinzarea ca Rumin a lui gRa--dul ot Danul, feorul lui Särban», catre Banul Gheorghie Bä.-leanul, drept 35 de ugh!. MarturI : Bärcan Bänescul, Costan-din Petecd, Pätru Croitor, Voico pdralab, Barazig.

15. 8 Februar 7186 (1678). t Fota snä Vintil[d] iuz. otBdlote$t[i], cu sotia lui, Tudora, fata lui Oancea Log.de Lere$ti», dä zapis cla mäna unche-nostru Drag[o]mir $1a coconilor dumnilor Mirit[5] $1 a lu Arsenic», - pentru im-pärtire de mo$1e. Nume de RuminI: Dediul, Mandea, An-dronie. «Care s'or afla neinpärtit, fugit mai nainte vreame,afar dentr'ace$te, or! in Tara Ungureascä, ori aice in Ord .. .Ni s'aii venit in sili$te satuluI doi codrii hotäräti .. , Gru-iul Ferigii $1 Runcu Boului $1 Piscul luI Lal .. . $i maI iasteun codru neinpärtit : Fata Pojorätä ... Codro Corbulul ...

aceaia sluga DomnieT Meale Vlaicul Log. Inca ail si cumpirat aeasta mai suszisa mosie de la unchi-saii Theodor drept 6.000 aspri gata. Traducere dedascalul Luppu (Bibl. Ac. Rom., HIrtil Golescu).

1 Pentru Aga Neagul, candidat de Domnie, v. vol. IV, tabla. Pentru fillJul, ibid., p. mum.

www.dacoromanica.ro

36 DOCIIIIENTE DIVERSE, V

Pe dän sus de Hrusa ... Piscurile lu Purice On den josde ferästräd . .. Vale Hristoase $i Vale Largä . .. Luncariulul, pän suptu Pupus . .. Stevioara ... Izvorul cu stäl-pa ... Pecinegul, den Pdpu$a in jos ... Si ad rämas doirnunt'i neinpärtitl, care sd chemä Comisul si Lerescul, $i säotärdscii cu Tara Ungurescd ... Pe undea le'd fostu hotardlecel[e] bäträne incä de la Negro Voivod.» Douä peceti,iscdliturf.

16. 14 Februar 7186 (1678). «Necula Post. i Radul sinIvasco Arm. ot CeparI»1 pun zdlog lui Iva$co biv VI Cliu.» ,fiindu-ne päs pentru ne$t[e] bani' de bir de hara», un Ru-min $i o dealnitä. «Dea, dä va lucra Rum[ä]nul la dumnea-lui Cliu[e]riul, sä fie banii fär dobändä pan la Pa [Pa$C11,iar, de nu va lucra Rum[ä]nul, sä fie baniI zeace a doi.»Dacä nu pläte$te, zälogul ill va fi «stät[ä]tor».

17. 20 Maid 7191 (1683). «azan snä Pätrasco Postelnicot Lerestf» dd zapis unchiului sdd Dragomir, vinzindu-I parteasa din Leresti. «Unche-med Drag[o]mir.» «Runcul BohuluT ...Fata Pojordtului.» Pecete $i iscdliturile marturilor.

18. 26 Octombre 7207 (1698). Sinet pentru un imp rumut,in Arges, «cu dobändä pä. an I0 a don>.

19, 25 Ianuar 7208 (1700). Vinzare de vie la Mäicane$tI,de cdtre «Marica, fata lu ,Dumitra$co Logft. din ora$ dinArgi$». Martur : «Zota Logft., snä Sima cup[e]t ... , az Galatiiamärt[u]rie».

20. 21 Julie 7219 (um). «GrAjdart snä Pärvol Leresc[ul]»vinde partea sa 1111 «neane lo Arsenie . . . Am intrebat pefratie mie $i pe toat[ä] roda», si n'ad vrut sä cumpere. Pe-cete $i iscäliturl de marturi.

21. 12 Maid 7213 (1705). Vinzare cdtre Arsenie Stdlpen[ul]la Lere$ti. «Am inbiet pre verit mil», cari nu voiesc «s ä. o ».

22. 27 Julie 7213 (1705). Zapis pentru un imprumut allui «Pätru Seimeanul ot Mäicdnest[f]». Dacd nu va pläti, csAaibti a pläti zeuiala omuliff domnesc».

23. I-id Decembre 7217 (1708). Vinzare catre Balot[6] apt.,

' Cf. Constantin Câpitanul, ed. mea, p. 138.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 37

de mosie. «De, perind RumäniI si rämäind aast[ä] mosiea luI stearpä», i-o trec luI. Marturi si Gligorie Bäleanul V' VonTärgovistiI, Alixandru Välsänescul V' Sufaru.

24. 15 Mart 7217 (1709). Vinzare la satul Danul. Martursi «Pärvul cApt. Berindescu». Pecetea ArgesuluI : vulturul cucloud capete si legenda: «Pe[]at. orasulu ot vorie» (sic?).

25. «Msta MaI 4 dni, lt 7217 (1709), a pat. KeK8 1677,crugul soarelul I, crug. lun[i] 7, Wu,* irkTo» (sic). Dumitru dia-conul cden oras din Argeso vinde co falcie loc In Lästun».

26. 28 Julie 7217 (1709). Vinzare de «loc de livadede la Danul», din partea ha Albul Juvinä. Martur si

Preda Cäpt. Uescul.27. 17 August 7217 (1709). a Tanasie Gädea ot Arge) vinde

un loc lui «Balotä CApt. ot Cepari». Marturn Ghenadie ig. otArges, Ianache ot Brätian[I], Ispas cupet ot PitestI.

28. 20 April 7223 (1715). «Tudoran sub'. Tudoran Postel-nicul Lerescul» vinde lui Arsenie partea sa din LerestI. Alterude cs'ail räs de mine, väzindu nevoia, si n'an vrut sä o cum-pere ... in partea tätini-rnieü . .. Între Räurile1 si Dobreasul ...am vändut Bärgilor».

29. 15 Mart 7230 (1722). Vinzare de vie la Cerbureani,fäcutd de Mihnea, cu sotia ha, Caplea, si fiiI, intre earl' Calul.«$i am bäut cu aldämäsar[i] vin Vd 2, cäte ban[1] 33.»

30. 3 Malt"! 7230 (1722). Vinzare de vie la MäicänestI.«Si pimnila ... si slomnul.»

31. 17 Septembre 7250 (1741). Vinzare de vie cätre Cäpt.Stefan Balot[ä], si cu «ingrädis[ul] vii».

32. 5 Novembre 7250 (1741). Vinzare de vie la MäicänestI,Nume : Dobrotd. Martur : «Dumitrasco Post. Argisan».

33. 18 August 7256 (1748). «Biala Menu] biv V' Log. zaVistierie» vinde (dui Toader feor luI Ion Jude din oras[ullArgesultif .. . un loc de cas[ä] cu bimnit[d] . ., insä parteaRadului Fofeldii ..., sä hotäräste cu Rad[u] Caiafa». Martur:«pop[a] Calul ot Arges ... Am scris eti Eftene Logf. Tunsulot Arges. A

Pentra Intro Marl, V. vol. I-1I, tabla.1

www.dacoromanica.ro

28 DOCUMENTE DIVERSE, V

34. C. 1750. insemnare de hotare cu Stefan Balotd. aIu-chie vizuinilor .. . , piiatra cu urmele .. . , valea PeteuluI . ..,pe längd razurul cel innalt . . ., pgnä in plopi cdrunti . .., apucg.räzuru päntre cordinI, si la mesteacän dä in värtej, si treceran, si apucä ränd[ul] dä sälcil . . ., pänd in colnic[u]t bränisti,in poteca Suicilor cea veche ..., drumul cdrpinisuluf..., mucheaBunelii .. ., m ichea ranoagelor. . ., pgräu PrezuluI . . ., värfulViisoarelor . . ., calea oi.»

35. i-iä Februar 1751. Hotarnicä pentru mosia Cdpäti-nenI, a mänästirii Vierosul. (Pre viruga din sus de cires,pin pietri, pä lingd läcasul popii, si apucä välceoa pi sus,pin ciresii de la piscul gropil[o]r ... Rind supt calea oi, siping. in Haresdl; de aci sa intoarce spre Haref ... Pe mu-chea pirlitä, pe gruiul Cäpätini . .. Ping in podu lui Ureche,si apucd. pe Välceaoa Virtoapelor, in sus, pin mgräcinI .7. ingruiul hotaruluf, deacI pe drumul gruiuluI... , pin in mlacaStanii .. . Pin in virful Sorecariului, pi läcsor . .. in potrivariurilor, pe plaiul pripoardlor si pe coastele riuluI, pind in obit.-siia riuluI BudiI, ping. In hotarul ungurescu.» - Hotarnica Poe-narilor. «Din bolovanul cel din riti .. . Pe d'asupra glodu-410 luf Bogdan, pin gruiul Zinil[o]r .. De la mlaca Ratei ...Pe calea cea bdtrinä, pe hotar, pin ciresii cei marl ping. inCäline, pe piscul Cälinel[o]r pind in Musate ... Prin märulcel prescurat ... Pe muchea Scord pe plaiti, pinä in Scaune ...Mdguricea DobruluI... Si apuc ä. piscul pin mijlocul GoluluI .. .Pin in lacul Podar[u] lui, la hotarul unguresc.» - Copie modernäa amindurora.

36. I-ia Iulie 1755. Judecatd, innaintea luI Constantin-VodäRacovitä, a luI Arsenie Stälpeanul cu Stefan Balotä biv Vel

raClucer Arie. Nume : Mares. Se aratd o carte de la Mitro-politul Stefan, «de la leat 7240 [1731-2], care carte scrie careVasilie egumenul de l[a] mändstirea Cdmpullungu i Care dum-nealui Ianachie biv Vel Särdar, filnd ispravnec in sud. Mus-cel i in sud. Arges». Fusese judecatä si la MihaI-Vodä, cindera egumen Vasilie1.

Pentru Stllpeanu, v. vol. I-II

www.dacoromanica.ro

MATERIALS DE ISTORIE CULTURALA 39

37. 23 April 7267 (1759). «Baläsach[i] sin Balot[d]» dd za-pis nepotuluI sdu, Gheorghitä, cd, «avänd en pds de banI»,ii vinde o vie la satu Bleicl, in mdgurd ... insä pdrdsistea crit[d]este toat[d], si din 'Ca lucratrd.] 5 rozoare.» Marturl: doI sdtenidin CeparI. «Constandin Vän[ä]tor, Serban Belega, DimaTrufsil[d], Radul Träntus.»

38. 21 Novembre 1760. Scarlat Grigorie [Ghical-Vodd, cu pri-vire la judecata dintre Costandia Postelnicul &Ion', ArsenieStälpeanu si Ene Lerescul din Vlasca, pentru mosia Iacoveasca,din acelasl Judet. SA' se cerceteze nouäle acte ce zice ed. areLerescul. Monogramd si pecete cu chinovar, aceasta dindarmele ambelor terI cu monogramd si data* (1175[8]»). Jos :«Treapdd JudetuluI. Prot. vt. Logoat».-E inchis innuntru un«zapis de asdzdmänt», scris de un Logofdt, «In Divanul celMare».

39. 11 Ianuar 1761. «Iord[achi] Col [fescul] biv Vel Paharnic»,cdtre «dum[nea]v[oa]strd boeri: Logofete Stefane i LogofeteLepädate, i Logofete CostandEine], ce säntet1 uati de sprepartea Postelnicului Cos[tan]clin Balotä, i Logofete Albule,i preote pop Oprea, i Eftenie ot Crdngul de sus, ce säntetlluatl de spre partea NI Jane Leresc[u]», - sä implineascd lafata loculuf hotdrirea DivanuluI, alegind pärtile celor doI sipuind semne. «NumaT sd vd feriti de hatdr si voe veghiatd,sd nu sd facä nicr la o parte, nicl la alta, - ca sd nu cd.detIin pradd. A6ast[al scriem.»

40 17 Maiii 1771. TrimesI al Divanului si ispravniculuIvin la satul BleicI, ca Ed caute «ori ce s'ar gdsi pe urmaBadif ce ati fostii diiacu, pentru dumnealul Post. Balotd, cel-ati prddat . .. Si, fiindii s[i] Radul pdr[calabul] si Stefan Stolnicusi cu totl poporanD] Ltd . . . Csa i cu pimnita i cu jgheabulih (sic) . . .». Fixeazd valoarea, «si, oricine sá va ailah 1 sd ocumpere, sd aibd bun[ä] pace ... Am dat aastä adeverintälah mdna dum. Post. Gheorghit[a] Bal[otä], ca sä sd tiepecum cd s'aii dat supal zaptul d[u]m[nealu]l. Si s'an maI gäsit siun cazan veichf, spartil, cu tevil[e] sparte, si s'ati pretuit t'

1 V. vol. VI, p. 46S, n. I

www.dacoromanica.ro

40 DOCUMENTE DIVERSE, V

12, ins[d] arama ati venit ocd. 15; fiindü aram[ä] veiche, s'aapuso pe acesta pretti.» Marturi : doi din neamul Ohel (Ohdl),Radu Bularcd, Stefan Stroesc[u]. cOprea steg[ar], mumbasiru.»

41. 1773. Petitie romdneascd si, in fad, ruseascä, a luiGheorghitä Postelnicul, feor Cluke]rului Balot[d], din Jud[e]tu

Argesului», pentru o datorie ce nu i-o pläteste un Tigveanu.«Daca mergea bumbas[i]ri, dumnealui if tinea cu vorbe ca[e]trei säptämäni, s[i] sä impäca, ddricl[ulle trepädu. De car[e]dumnealui si in cät[e]va ránduri in'aa chemat la casa d[u]m-[neallui ca sd-m[I] pläteascä, darä bani n'are, fdr[d] vite : ea ampriimit a lua s[i] vite. Dumnealui, daca mergeamu acolo, imiaducè vit[e] si im cer pretu, cu ca nu era de a sd pretui si atocmi cineva dupä cum cere d[u]m[neallui.» Se roagd a se trimete«un strdnzaltu» 1 pentru a aduce la Divan pe datornic. «Cd mis'aa supärat dä atät[a] vrem[e] unbländu cu cheltuialä si trepd-dändu, s[i] nu aflu folos., Pentru alt zapis, zice «cä s'ar fiplait dä tot bani» ; dar Balotä are «bäguiald, (sic) cd nu.Cere «sd fie oränduitu cu re]pitac din Divan la jurämänt si,dá va priimi jurämänt, it voi läsa in plat[a] lui Dumnezda, cäva fi päcat sä fia pdg[u]bas ; cä ea, unde säntu dator, nu málase de la inchisoare pän implinesc bani».

42. 20 April 1773. Ordin isprävnices cätre trei mosneni.«Li s'aid izbränit judecata prin carte de judecatä, cine ce sästdpdneaascä . Pentru acel venit, ni sá porunceste noaoá precartea Divan[u]lui, cu mumbasir, copil din casä, ca Sä cer-cetäm ce venit are mosiia si ce venit are moara, ca, dup[d]alegerea ce vorn face, sá inplineascä mumbasir[ul] de la numitifmai sus.» Sá cerceteze fatä puindu-I pe toti . . cd avetisi dumneavoastrd mori de potriva aceia . .. Este si carte deblestem la mijloc.»

43. 6 Maiti 1773. Poruncä pentru Gheorghitä Balotä, dela «Divanul printipatului Tärii-Rumänesti». «Aü cheltuit jä-luitor[ull cu trepede si cu alte cheltueli, îrx multe rdnduri, pela Buc[u]resti, e 64.,

44. i5 Mart 1775. Divanul citat. Gheorghit[ä] Balotä s'a plins

' Un csergent, rus.

ei,

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE 1STORIE CULTITRALÁ 41.

de niste oameni; cari, ela venirea armii fäcut catane,$[i], avänd jäluitorul t.' 740 daVi la pästrare la un unchiasNeac$ul de la satul Ceparii, dän sud. Arge$, mai sus num4iihc4este noaptea aü mdrsu $i, caznind pe numitul unchiias,

luat toV banii.» Sint prinsi si dusl la ispravnic. eDaraii zis cä nu-1 aü, sä-1 intoarcd innapot, $[i] pus ispravnicila inchisoare, $i, spärgänd gros[un, ail fugit.» Divanul $i elli dä platnia, e$[i], dup[d] a lor vind, oränduit la inchi-soarea pu$cärii». Se trimete apoi emumbasär, stegar dä ar_mäsdI» : se dd averea lor pdgubitultd. EI o lea(' indärat. Noud.ordine. Iscdlesc : un maior rus, si, in al doilea rind, eVel Lo-gofdt, Vel Spatar, Vel Vistier, Scarlat Gre[a]n[uj».

45. lc) Julie 1775. Alexandru Ipsilanti intdreste anaforauaboierilor rinduitl ea cerceta cu amdruntul pentru Gheor ghiePost. Balotd, de ati fost volintir saii nu, si de iaste ames-tecat ceva la jaful ce fäcut Curtif domne$ti, de avutulMäriei Sale Grigore-Vodd Ghica. Dupd poruncd, am cercetatprin boerina$ii de la sud Arges, ce s'aci aflat ai . Radulbulucbap, ce aü fost prapurgic, ail ardtat cd, viind cu stu-paiul mntäú in Bucuresti, ati gäsit pe acest Postelnicel Balotädespuindu-1 volintirii in Curtia domniascä, de spre poarta dinsus. Postelnicelul Balotd, väzändu-1. aü ndzuit la dänsul, $i, märt-tuindu-1 de acolo, dus la polcovnic Ilie i la pärintele Ar-ge$anul $i Vierä$anul, de 1-aii fäcut aus de volintirf, in co-manda mai sus numitului Radul Prapurgic Gligori Välsd-nescul fiind Postelnicelul [cd]rid aü venit stu-paiul, scdpänd de la acia inchisoare, s'aii fäcut aus la comandaRadului Prapurgicul, dar, mergdnd pänä la casä-$i, ai fugitdintr'acia slujbd, $1-1 cäuta. State Buc$enescul aü ardtat cd, viindRadul Prapurgicul la ora$ul Pite$tii, aü vdzut $i pe PostelnicelulBalotd, $i 1-ati intrebat intr'acest chip : ctu cu dän$ii de unde$i pänd unde», $i rdspuns el, aflandu-se in Bucure$ti,dupd. ce 1-aii despuiat volintiriT, saú rugat de pdrintele Ar-gesanul ca cu oamenii SfinOef Sale sä margä pänd acasd. Mai

V Hurmuzaki, X, p. xi ; Ist. lit. rain. 2n sec. al XVIII-lea, H, p. 11S ;Genealogia Cantacuzindor, pp. 171-2,

întäi, s'ag

1-ati

i-ati

s'ag

s'ati

1-ati

1cg., Balotä

i-ati

1

www.dacoromanica.ro

42 DOCTJMENTE DIVERSE, V

spuind cá, pe drum viind, 1-ag fdcut clams, dar, mergänd pändacasä, nu-I trebue aeastä. slujbd. Costin Postelnicelul ag ardtatcd, viind Radul Prapurgicul impreund cu altI volintiff la Curtiade Arges, fiind si el acoló cäldtor, ag coprins numitul Prapurgicgazda unde era caul lui ; de care acdndu-I veste o slugä, aúalergat acolò, si intre ceíIali volintiff aü vdzut si pe acestPostelnicel Baton, ständ cälare pe cal ; dar, de ag fost volintirusag nu, zice cd nu stie, - cä numai atuncl 1-ati vdzut. IoninBucsenescul ag ardtat cä, afländu-sä cu sederea in orasulArges, aü venit numitul Radu de la Bucuresti" cu nume deCapt., $1 Baton cu nume de au$, dar, numitul Balotd fugänd,it cduta.» Pomenin «judecata puscdiriel" si a DivanuluI», pentrupîrîii lui Balotä. Pecete micd, cu chinovar.

46. 30 Decembre 1775. Plingere cäträ Domn «Din prostimeamea mä vd.z foarte näpästuit dá cdträ dumn[e]i maica ; car[e]eg, fiindu fost neputinos in grain, ci mi-ag" dat Dumnezdg lafacere», etc. «Cu pdcat va fi sä mä scoan dum[ne]ei maica dineconomila tät[dini-mieg, cu niste biefi dä copilasI ce am.»

47. Mart 1779. Judecatá a luI Gheorghe Balotä cu vecinulsdg de mosie, in Vlasca, «Jane unchias». Acesta i se asazdpe mosie $1 dä. claca. Totusl" fägäduise in scris«cä is vor da dijma dän toate semändturile ce vor face pemosiia tut, si is vor face s[il claca dupd cbiceig» ; insä nu dagnimic la isprdvnicelul luI Baton.. Unchiasul obiecteazä «cdacest zapis, cdnd l-ag dat el, 1-ag dat färd dä stirea feeorilorlul, s[i], fiind-cd feeori lui nu sänt isc4141 in zapis, nu sä. sinenici el dd acest asazta]mänt».

48. 2 April 1779. Antarea stäril lucrurilor la mosialui Gheorghe Baton. din Vlasca Pomenit un «Micsd. 0. «36

dijma tutunului, ce aü fost pe parte Postelnicului Balotä,insd Marin diiac i Andronache i Micsä, inteun an, cäte unciric. 60 dijma dupe merile ce s'ag vändut, ale lul Stan Dul-vär, ce ail fost pe partea dumisale . 4 cez[vdrti] gräü, dejm[ä]pe doI anI, din ograda feeorilor lui Iane . 213 cez[värt] po-rumb, cocoloas[e], in patru ani, afarä din a treia parte, a luI un-chias lane . dupd arätarea apt. Cost[ar]din Pisc[u]pesc[u]in toti" anii s'ag arat toate locurile dupe mosie. 5 vase cu

nu-I adettel i

t'

e

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTOR1E CULTURALI 43

vin s'aa vändut pe mosiia dumisale .. . 0 dedem in mdnamumba$ir[u]luI. »

49. 17 Decembre 7289 (1780). Testament. «Cunoscándu-mli]ea neputinta vieti miele, cä n[u] mai sändu dä traia, $i fiind[u]-mifricrall clal pdcat, a rdm[a]nea biata sotie mea $[i] cu un copi-las al mieti in belelile miele, fiind-cd $[i] eti, ca un orn inlume, am avut cu Inuit me$tec[d]turi.» Arata. tot, «pan mi-amfost in fire».

50. Maia 11785. Petitie catre Domn, de la «Zmäranda, sotiiaraposatuld Postelnic Gheorghe Balota ... SäteniI ce sä aflä$ázatorI pe mo$iia mea Badulestil sud Vlasca» uu vreaa sa-1claculascä. Si sotul eI calpdtase porunca de la «Alexandru-Vodd . . ., ca, ori sä sta] rädice dupg mosie-m[I], saa sä cld-cuiascä $i sä-rn[ij dea cele drepte $i obinuite ale mo$ii».Acum iar eI refusä. «Si §i cu rdmátorii im[i] mänäncd ghinda cesä face in pädure.» Sá fie opritI $i de la aceasta, «sail sa."-m[I)dea pretul ce-1 poè lua dä l[a] altii». - Ordin domnesc din17 ale lunil (pecete cu chinovar).

51. C. 1790. insemnare de hotare, «dupä parola ce am dat».«intdi, carte domneascä, al Radfulul] Voivod, ce dä locurileacestea lui Pätru ot Arge$ $i feorilor lui [v. n° I].»

52. 1798. «Ene Brätiianu biv Logofait za Vistierie, MatelBalotä. Postelnicel ..., Iordache Balotd, Costandin Stälpeanu»,catre Domn, pentru incälcärile lui «Neculae Patarighel, cuceta$i lor, sud Vlasca ..., avánd noI o chingä dä. mo$ie in ho-tar[ul] Iacove$tilor .. . Nu-$ claa obiceiul pámántului ... Maisus numiti is fac hranä pä dansa.»

53. 19 Iulie 1803. Schimb de Tfgance. «Dar, fiind aiast[ä]Neagd Tigancd a mea cu o copild si sarcinata., träind panla värsta i (sic), sä aibä so s'o iä, iar, ce este in sarcinä, dava face fatä $i va trái, iar sä s'o ià.»

54. 19 April 1804. Judecatä a Balote$tilor cu «Iane Brà."-tiian biv Logf. za Visterie». Se face o impártire între Ef,

de un anume Vrabie. «Dinteace$ti patru ftoff, pä Mateitipizmuindul frate-säti Gheorghe, 1-aa omordt, $i partea luI, fiindnecäsätorit, aa rämas in mana mumi-sii, fiind-cd tatd-säiimurise mai nainte .. . CArora fete nu le-aü dat numal ramasu

www.dacoromanica.ro

44 DOCUMENTE DIVERSE, V

pdrintilor ion Braiianul ar fi luat, la moartea el, oscrisorileacareturilor» si diata. El pretinde cd stä <la casa lul ot Brd-tienl». La moartea el' asistd popa Válsan, «i popa Stanuigumenas de la Valera», osi popa Ion al besericiI din Ceparb.A inciilcat pe Brätiianul a-I face pomenirile. impärtirea averiise face opd obrazile a treI feCorI ai eI ... 0 chingd de mosiece sd numeste Bocdnita, i o vie de la Bleid ..., o chingd demosie ot Zdpozif ... Acest preot di multd betie s'aa esit dinminte.»

55. 20 Iulie 1809. Contract de zidarI. Iscdlesc trei «mes-terl» si un oGheorghe Scorburd».

56. 24 Februar 1811. Vinzare de oTigancd de vatrá, sicu pretu cel hotdrätti, t1 150».

57. io Ianuar 1815. Foaie de zestre (osi s'ad pretuit inurmä, dupd nuntd, fiinta adeväruluI»). «1 rochie catrilet demdtase, cu ghierlant asemenea, 1 rochie croozea, 1 rochiestanbd cadrilet, 1 rochie dä malteh putin purtatd. [pretul lore intre 50 si mo de lel], 1 scurteicd (Id croozea cu samur,18 tlr., o scurtelcd cu cacom, go ..., 1 al värgat, dd celebune, 750 tl...., 6o zarfurI de argint cu feligenile lor, i taväsi ibric, 90, I cdnaase de chimbric, 1 cdmase dd meletu,pieptii, mänecile tafta; 4 cämäsi dä pänzd suptire, pieptif,nadnecile meletu [toate= 160], I boscealdc dd.' ginere : catnap,izmenile meletu, i brdnisor si batistä cusutd, 140 ; 1 boscealdiceld soacrd. : cdrnase i testemel, 70 ; I boscealäc de nun, ddmeletu : brdisor, batistd, cu fir si cu beteald, 18o ; 1 gevreadd nund, sangulie, cu fir i cu beteald, 6o ; 1 asternut tulpan,cu cinci perne cu puf i cu malteh; 1, ipac, alte fete de burn-bac, la perne [toate -= 150], I sältea cu trei perne, de cartonbun, cotu po e 3'/2, cdpt[u]sala de bogasiti i deosebit ful-tucu dd pdnzd dd Bras[o]v suptire cu länd toate =.- 1351; r

cearsaf suptire, in patru foi, coti 12, pentru asternut, 1 pia-pomd de atlazu cu bumbac, cu cearsafu eI de bumbac sup-tire, cotI 14 [toate . 130], I anteriti drt noaptea, dd. stambd,40 , I scoartä dä pat, 50 ; I masd mare, dd. cop' 14, 30 ; r

masä mid., cotI 6, 15 ; 12 sdrvete värgate cu borangic, 35;12 talere, 6 dd cositori, 6 dd farfurie, 26 ; 12 perechi cutdte

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÀ

cu lingurile lor, cositori, 24 ; 6 furiI (sic) pentru bucate, 9 ;lighiian cu ibric de aramä, 28 ; i prosop, 12 ; I mähramd

dä mdinI, 6 ; io tin, 2 sfesnice cu mucärile lor ; 24, I ladámare pentru haine; 200, 4 boi de gug ; 6o, 2 vacI cu lapte;50, IO mätcI stupi, pentru care am dat un räzor de vie ...;6 räzoare cu o pimnitä dä lemnu ...; 350, 2 cal telegari,cu ham[u]rile lor ; 2.000, I cas5., doo oddi pá pimnitd, cu lo-cul lor, din ulita Fäntäni pänä in ulita Arecilor. ..., de l[a]Roboae, are $[i] cdtva pruni $[i] un slon pä sase furci

cu $45.... Pe aceste condice. s'ati iscälit foaia ce amdat-o innaintea nuntil, fär de pretuire.

Condeile ce s'aü mai dat la nuntä, insd : i giubea dá ghel-m[e]sut ro$ie cu nafeh si cu tup da' jder, clá purtare, drepte 120. 3 testemelue bune, 34 ; i fes albu, 3 ; 3 simezeturi,doaol cu orbote, unul sad, din care unul de zábranic, 36 ;

päreche pantohl, 4 ; 2 pared-II stränhf, 6 ; i pereche izmenede pafta, 16 ; I, ipac, dä bumbac dä casd, 12 ; i bast/1h dänas, 2112 ; I ghierlant de floe, 6 ; 3'12 cotl panglice pentruincinsu, 6 ; 2 cotf panglice inguste, 0/2 ; 2 basmale albe defäcliI, 9 ; r testemel dä, cumnatä, 9 ; i batistä dá cumnatä,cusutä ; i8.»

58. 1817. Plingere a 10 Iordachi Balotä, contra lui «Rad[u]Flocan ot FitenI».

59, 1822. Jalbä a luI «Nicolae Rucdreanu, capanläü . .

afländu-md mostean in ni$te muntl dintifacest jud[* cualtif doi frati pärta$I, anume Gheorghe Balotd si IordachiBalotä, apururea si eú i tatä-mefi loam cu arendä $i pär-tile numitil[o]r de mal sus $i le lucram ca$cav[a]l, afländu-nevechl capanlil, anadan babadan 1. Iar acum, de vre-o_treI anI,un Serd[a]r Scarlat de aid', fäcänd felurI $i chipurf de mij-loace zavisnice, precum din na$tere este croit, ati cumpäratpartea unuia, adicä a le Gheorghe, in arendä pá zece anI,pricum mi-aü märturisit-o 4asta chear fratele vänzätoriulu,

cu toate c5. nu I-am inglduit cu stäp[A]nirea, dar numitu,in loc sä s[ä] tragä, s'ati pus de aü cumpärat $i partea lui

' Turcqte: «din tat6 in fiii». Cf. ,Säineanu, Infi. oriintald, II, p. 30.

45

sin-drilite

Ea,

www.dacoromanica.ro

46 DOCUMENTE DIVERSE, V

Iordachi in arendä pá doT anf, acum de prim[d]vard, precumardtat prin popa Dimitrachi de aid $i zapisul cum-

pärdtori de arendd. Pd carele neputándu-1 ingädui a stdpänipärtile ddvälmasilor, in puterea legiuitef pravilf a tärälf, dedreptatea ce-m[f] dd a rdscumpära pärtile dävälma$il[o]ram mers la cinst. isprävnicie $1 am pus bani acolo,ià numitu.» ApoT cad clocit altä viclenie», fácindu-se vechilpentru vinzarea muntilor, «smintindu-m[f] curdizma cd$erii, cecu luminatá carte de slobozenie lucrez . Niel nu poate a lestäpäni ei, fiind muntl care urmeazd. a I lucra neg[u]tdtorfcapanlät, precum ed if lucrez.» Cere a fi intrebat piritul cujurdmint sad cu carte de blestem.

6o. 14 Iunie 1822. Ispravnicif de Mu$cel, cdtre ecinstitaocärmuire a Valahii». Balote$tiT s'ad plins «Lumingii SalePa$if» de «dum. Logf. Nicolale Rucdreanu». ET venise din«Tara Nemteascd.». «trieä din vremea Domnii.» Se deciseseodatd ca, pentru o pädure tdiatd, «sä std.] cerceteze prin ve-cini reza$ i sätenT . Iar, pentru cheltuiala de e 500 ce adprovalisit», etc. Rucdreanu trimete prin IC-Agasä porunca decercetare a Pasif. «Mmisindu-1 2.» Plätire de «treapdd».

B. Documente din colectia d-lui G. lonescu, fost revisor §colar".

I. Tirgoviste, io August 6945 (1437). Vlad-Vodd, pentruboierif Stoilä, Radu, Petru, Bratul, Radul, Neagul, Bucuril, Sdr-ban, Stan, apreste Luciianf, intru mo$ie $i intru ohabnicie, lor$i feorilor lor, nepotilor $i stränepotilor, pind in viiata Dom-nief Meale, $i pinä in viiata celor întîiü näscutl fiiI DomniefMeale: Mircea si Vladul. Si sä fie in pace de vama de of $i

1 RInduiall (iineaau, zbu , P. 142 ; cuvintul Insusl lipseste ins5).2 De la greceste : rgvót0, p.tii, chem.3 D. G. Ionescu mat posea i un nunAr de manuscrise i diql rare, dintre

care InsemnaM pe urnialtoarele:1. Adunarea Cazaniilor. Viena, ctipografita de bun neam n'a'scutului Stefan

de Novacoviè, la anul de la Facerea Lumil iar de la Nasterea lul Hs.1793, a Indictionulul xi.

2. cAle lul Isihie preotul câttî Theodul Cuvinte folositoare de sufletil, pentrutrezvire i fapfal hung, prin capete, lncep5iturl a lumin5.rif sufletului, adevIrate

sá i-I

III.,

03T6,

mi-aa

midi%

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 47

de vama de rimatori si de dijmarit si de vindrió si de gä-leatd, de dijmä, de gloabd, de call, de podvoade, si de co-situl finultd, si de toate slujbele si dajdile, mici si marl, citesä vor afla intru singura stapinirea Domnief Meale, si sa nuindrázneasca a-1" bintui pre dinsil nici judeg nici globnicif,nict blrarit, nicI altii nimenea din bolarii sag din slugile Dom-niet Meale ce sä vor tri [mete] dupd trebile si slujbele Dom-niet Meale. Ca, ispitindu-se a-1 supdra pre ei, macar de unpar, va lua mare rdotate si urgie de la Domniia Mea, ca unnecrednièos si defaimatorig hrisovului Domnief Me{ale].) Blestempentru cine ar calca dania. «i iatä marturit : jupan VoicoDvor., jupän Tudor, jupan Nanul, jupan Stanciul, fratele

jupan Nan Pascale, jupan Stanciul Hanoi, DumitruSpat., Coica Vistiiariul, Semen Stolnec, Miclea Paharnec, BadeaComis, [Stefan] Log[o]thet. Si Badea care am scris.» - Tra-ducere de dascalul Lupp

2. 4E.Lt mop aliniup), 9 Iunie 7025 (1517). BasarabVoevod, fiul marelui Basarab Voevod», pentru boierul Ser-bu i mosiile lui de la Stoenest[i Dolgesti si Berislavestl.Marturi : Barbul Ban, -(ters) V Vor., Härvat (?) V. Log. ,

InvWturl, sfätuirt care si. gräescii Inprotiva cuvintätoare si rugätoare.r. - Lasfirsit: «Sfirsitii si lui Dumnezeit laudä, Avgustii 9 zile, 1795, de smerituliiIntre schimonahl Dorofteil, de la schitu Robaia,1

3. *Inceperea st istoria räzbomlui de la cetatea Bebului, pre care o ad incungiuratTurcií si cu alte limbi.3

gCartea politiel rusestl i vitejiile Rusilorii, a monarhului Petru si altorstäpInitori. Istoriile acestea sinta scoase de pe limba muscaascä pe

liniba rumineascä de domni:a lui chilio chir Rodion Popovict dascalulii orasu-lui cet4I Coronil [Brasov ; e acelag cu Radu Tempea], si dupä izvodul acelas'aii semi"' a (Ina oarä de smeritul robul luí D[u]muezeil Zafir Marco, Capitanii.

in zilele prea-luminatului i prea-InnälmtuluY Imperatorului Isifii aid doileasi arhiereului loculul, prea-sf[l]nlituluí Ghedeonii, neunit, la ano 1788, Aprilie20, Brasovitz

ApoI vine : dIstoriia a mareluí cneaz Dimitrie Ioanovie, samoderjiml a toatelRosieí Tälnalcitu-s'aü aastä istorie din limba ruseascl pe lirnba rumäneascáde dum. chir dascalul Radu PopoviC. in Brasov, la anul 1785, Mart 12 *i

scris iar de robu lui Dumnezeil smerit Zanfir Marco, In Brasov, la anno1788, April 29..

Un act din 13 August 1437 se alibi la Venelin, p. 78.

Mircii,

4.

s'ail

i

Ira-parap

'

www.dacoromanica.ro

48 DOCUMENTE DIVERSE, V

(sters), Radul Spat., .. .1, Hamza . Monogramä curosu. Peceternicd, rupta, pergament.

3. BucurestI, 1 2 Iulie 7084 (1576). Alexandru-Vodd, lufjup. Dumitru V' Slug., pentru «ca sa-I fie lui un Rumänanume Neagoe din StefänestI, pentru cumpärat, si anlepädat 1.80o aspri feèorilor lui Bäncilä, de la Dräghi dinGäesti, drept pretul ce zis mai sus : pentru aceaia bolariulDomniel Meale jupan Dumitru V' Slug. el aa vrut ca sä lea-pede banif feorilor lui Bäncild pentru acest Rumän ; iar nistenepotl ai jupdnuluf Dumitru V' Slug., anume Albul si Dra-gon, si Vlaicul, ei nicf cum n'an vrut sd lase pe jupan Du-mitru V` Slug. sä leapede banif feorilor lui Bäncilä pentruacel Rumän, ci aLl zis innaintea Domnief Meale cum ca santei mai volnici sä cumpere si sä leapede banif feorilorlui Bäncilä. Tar feorif lui Bancild, Albul si Dumitru, ei s'aapirit de fap.' innaintea Domnief Meale cu nepoVi jupanuluiDumitru V' Slug., cu Albul si cu Dragotä si cu Vlaicul, siasa pirà feoril luf Bäncilä cum cá ei aLl intrebat pe Albulsi pe Dragotä si pe Vlaicul, and all cumparat pre acel Ru-man, iar el ati fost zis cum a nu pot sa' cumpere. Si asaam aflat si am adeverit Domniia Mea, i aa ramas Albul siDragotä si Vlaicul de leage dinnaintea Domniei Meal[e]. Iardup[5.1 aceaia boiariul Domnief Meale jupan Dumitru V' Slug.aa avut Ord innaintea Domnief Meale pe feeorii luf Bäncildpentru acel Rumln, si asa pîrà boiarul Domnief Meale pe fe-òorif lui Bäncild cum ea' n'ati putut sä leapede lor banif denepo.tif luI, de Albul, i Dragon., i Vlaicul, pentru cä aa zis cävor s dea si sá leapede el banii feorilor lui Baincild.» Dom-nul afld eá nepotif lui Dumitru ad umblat cu cuvinte min-cinoase, cde ni aa avut sä cumpere ei, ni an läsat pe jupanDumitru V' Slug. sä-t cumpere pre el». Dá vtlie acestuia ca

leapede banii feorilor lui Báncild: de indatä, intru acelCas, ad lepädat lor banif... S5.-i fie 1111 acest Rumän anumeNeagoe stätätoria i ohabnicu luI si feorilor lui, nepotilor

I CeIlalti boeti se pot intregi din documentul ce am dat in vol. V, p,170, 110 2.

cd

i-ad

«sa

ban

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL& 49

etc. MarturI: Ivasco V. Vornic, Neagoe V. Logofät, StanSpätar, Mitrea Vistier, Bratul Comis, Badea Stolnic, Gon-tea Paharnic, Stoica Postelnic. Scrie Dara Log. - Tradu-cere de dascalul Lupp.

4. 2 - 7087 (1578-9). Mihnea-Vodä, pentru un proces demosie al feciorilor luI Bäncila de la Lucliani. Märturie a bole-rilor. cSi am scris en Stan de la Geamenele.»-Traducere dedascdlul Lupp.

5. Tirgoviste, 3 August 7095 (1587). Mihnea-Vodd, pentruRädi si fiiI, dindu-li ocinä la BkleanI, partea luI Vitan, ce oavea si acesta de la Väsiin, si alte pä'rtI. Monogratnä cu ros.Pecete peste hirtie, cu snur ros. Pergament.

6. Bucurestr, 9 Ianuar [1592] (rupt). Stefan-Vodä, fiul laIoan-Vodä, dä un zapis luí Rädi. Cumpäräturä cu aspri dela Vitan, in satul Bädean. Boierl : Dan -, Danciul Vel Vornic(rupt). Monogramä cu rosu. Pecete ruptä 1.

7. Bucuresti 2 . . Main 7101 (1593). Alixandru-Vodd, fiulluI Bogdan-Vodd, - luI Bälbose (6KAEOCEK) i fill, intArindu-liocinä la Piscani, cumpäratä de la Mihnea cu 3.000 de aspri.Marturl : Danciul Vel Vornic, Mitrea Vel Logofät, BelabradVel Vistier, Radul Spätar, Tuduri Comis, Iane Päharnic, MantaVel Postelnic 2. Scrie Oprea Logofätul. Monogramä cu rosu.Pecete peste hirtie, cu snur liliachin. Pergament.

8. Tirgoviste, 6 Novembre 7116 (1608) [rescrisä data,tärzin]. Radu-Vodd, pentru o ocinä. Foarte sters. Marturi.Cernica Vel Vornic . . . 3. Iseälitura DomnuluI. Monogramä curos. Pecete peste hirtie, cu snur brun-negriii. Pergament. Slavon.

9. Tirgoviste, 29 Mart 7119 (I6I1). Radu-Vodä, pentruStan si firi, dindu-li ocinä la BälilestI. Nume : Mircea luAddman, Dumitru Fätul filul StániteI (cTminlyzA), Raite fiulSorel. Marturi : Pani Vistier, Ventild Vel Vornic, Cernica VelLogofät, Stoica Vel Vistier, Crästea Spätar, Mihalachi .. .

()viers), Fote Vel Postelnic. Scrie Neagoe Logofätul. Monogramdcu rosu. Pecete peste hirtie. Pergament. Slavon.

1 V. vol. V, p. zgo, no 7 ; p. 436, nota T.3 V. Hurmuzaki, XI, p. 905,3 V. restul Divanulul In vol. V, p. 296, no 16.

71304. Vol. VII. 4

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE DIVERSE, V

io. «f VA irnea otta i sna i s[veto]gl duhti, sta Troitä ne-razd[Cl] na, amin. Aceasta sA s[ä] stie cum am sells noi satulAlbestil, totf megilasiI, baränii, tineriI, a noastrA carte acestuIorn den sat den BogAtestI anume Barbul, pentru ca sä-I fielul mosie ocinaVlaiculuI ..., den sat den Albesti si casele cugrädina i cu tot sezutul den sat, za 7.200 as. gata. [Marturijupán Arsenie vatahul i Postel[nijcul lani i pop Jane Clisiar,jupan Stoica Pittar i jupan Para Post., i pop Iane. Am sells ellpop Negre, pop Bratul . Msta Fr. 13 dni. Tara dobändacestor bani ci-s maI sus scrisa, datI de Barbul, as. fäcut 3.000,as. gata. [TreI peceti.] Vleat 7129 (1621).»

1. Tirgoviste, 21 Decembre 7129 (de la Hristos : 1621).Radul-VodA, pentru Dragomir Dolofan si flu luI, dindu-li Stoe-nestif (J. Arges) etoatä ocina si si cu vecinfi», cumpäratä «inzilele lul Serban Voevod» ; apo pärtI din BerislävestI, Scä-uianI. Cumpárarea se fAcuse Ko-kama sa Anna,ltdAtiO, KkAa MI ATOM 031111 («pe vreme de lips1 si defoamete, cind a fost anul 7113)9. Fusese proces la Domn, noKAME (ITO O&M MI ren,e,Aui Kit FlpliKONCAEHTE flpf3 WAT, WT H3-

Aomic+ Kapotuol 11i111111K, KAWI-111 Ra AORpaInpoil 6MISA WT

tiOA [MIKA (ipe vremea cind am fost la primblare DomniaMea peste Olt, in jos de orasul Rimnic, la fintina lui DobromirBanul de la Ocna-Mare»). MarturI: Ventil[ä] V. Vor., Papa V.Log., Aslan V. Vist., Necula V. Spat., «J3ertolomi» V. Stol., GogaV. Comis, Ion V. Päh., Trufanda V. Post. Monogramd curos. Pecete ruptA. Pergament. Slavon 1.

12. Tirgoviste, II August 7159 (1651). Mateiti-Vodä, unor«oamenI»: Ratia si fratele, Iuga, fiiI luI Mircea din BAlilestI, c8A

ca sA fie liberi de KggenanIe de spre Lazar Log. din LAzd-restI si fiii si urmasii lui, ca unil ce fusese fAcuV slobozi.Marturi boierii. Scrie «Mares Log. Ghiurghiuvi». MonogramAcu ros. Pecete peste hirtie, cusutä cu un snur ros-albastru.Pergament. Slavon.

13. Februar 7161 (1653). «Bolbos[e], impreung cu frate-rnal Nan», vinde Logoatului Nan si jup[A]nes[i] dumneluI un

I Cf. cu Divanul anulul urraaor, In vol. V, pp. 178-9, no 20, sail ibid.,pp. 397-8, ri° W.

50

rici H 3"

Ha

Walla

:]

morn.,

tat

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 51

loc ard.tor in fata Gruiului, ci s chemd A[n]inis, dereptu as-gata 330 ... Si iar 1-am mai vändut de in josul satului» oparte. Marturi «Dragne vaah i Neagoe Pdh. i Bad[ea] i Voicu iStanul de acolea». Scrie «erei Muat»,

14. Bucure$t1, 16 Maiù 7184 (1676). Duca-Vodä, «tuturorsäteanilor den satul Ruc[d]rul ot sud. MuKel, ca sa fie deacum nainte in pa[e] de vania Minh' si a mälaluluf $i de altebucate ce aril duce den teard pentru hrana caselor lor, $1 demiel de turmd $1 de cArduri, de card tot1 schilearii, vericarel[e] ar fi schileari acol[o] la Dragoslavel[e], $i de cäträtot caugArii earn' säntu pu$ den mändstirea ot Ddlgopol,acolo la schild». ET adusese innainte cä sint «acolo la munte,de card' marginea tärdi Domnii Meale, la hotar, $1s5.ntu pur-tätori de grij[d] $1 pazni in toat[5..] vreamea $1 gata sluj[1]-tori la toate ; de sdntu poruncil[e] Domniei pentru treaba$1 paza tärdí, iar, pentru hrana caselor lor, ei n'ad nie ohraan[d], pentru ea-6 cä säntu acolo la acel munte, piaträ seacd,ci, mäcard de ar i munci ei cu plugul si cu alte lucrure dear fi hrana casilor lor, nimic nu pot fake], ci sä duc in teardde-$ cumpärd pane si mälaid $i de alte bucate pentru hrana,si treab[a] caselor bor. lard schilearil $i caug[d]ril ei le ladvam[ä] den päine $i den mälaid $i den toate. inteaceaia Dom-nia Mea pentru acestu lucru socotit-am Domnia Mea, inpre-un[d] cu tot cinstitii dereg[d]torii Domnii Meal[e], de ce säntu

mal intr'altu chip decät altä teard, care sá aflä läcuitori lamunte, de cumpärä päine $1 mdlaid $1 de alte bucate, de-$ ducla casele lor pentru hrana lor, $1 unii ca aceia nj o varn[ä]nu &A lard ace$tea, fiindu acol[o], la acel loc cu nevoefärd (IA nie o hraan[d], $1 mai värtos fiindu purtätori de grij[d]$i de paaz[ä] schealii $1 de alalte de toate de [e] le sdntuporuncil[e] Domniel, iar apol ce-$I cumpArd i ce-$ agonisescudentealtä parte de-$ due la casele lor, iar schilearii i eau-g[d]rii de acolo ei iaü vaam[d], mare nedireptate $1. marestrambaate li s'ati fost fäcändu.» Chiar dacd a fost vechiu obiceiii de a se da vamd, nu era bun. «Dereptu aceaia DomniaMea alte obiceaiuti ale tdra nid k scaz Domnia _Mea, niele adaog, ci toate säntu stät[ä]toare i neclätite, cum ail fostu

el

si

www.dacoromanica.ro

52 DOCUMENTE DIVERSE, V

mai de nainte vreame, de la a41 pravoslavni6 $1 rAposat Domni.»Marturi : Radul Nasturel Vel Ban de Craiova, Välcul VelVornic, birban Catacozino Vel Logofät, Hriza Vel Vistier,Lupul Buh[u]$u Vel Spätar, Coruia Vel Clucer, IordacheVel Postelnic, Stoica Vel PAharnic, Costandin CantacozinòVel Stolnic, Vladul Cocorgscul Vel Comis. Ispravnic : Cos-tandin Bräncoveanul vtori Logoat. Scrie Dumitra$co Logo-fatul. Monogramä cu ros. Pecete peste hirtie, cu nur ro$.Iscálitura damneascä. Pergament 1

15. Bucurestl, 23 Maiä 7184 (1676). Duca-VodA, «Vlai-cului Ro$ul $i cu fratii lui , din «sud Mus[cel]», pentru «onäin sat in Jugur, partea lui lane feoriul Vlaicultif Logoiät denJugur», cumpäratä cu ugh!. Marturf : Radul Nästurel Vel Ban,Välcul Vel Vornic, Arban Catacuzino Vel Logofdt, HrizaVel Vistier, Lupul Buhus Vel Pitar, Coruia Vel Clucer,Iordache Ruset Vel Postelnic, Stoica Vel PAharnic, CostandinCatacozino Vel Stolnic, Vladul CocorAscul Ver,Comis, VaselacheVel Postelnic, Radul Stirbeaiii Vel Serdar, Istratie Vel Postelni9,Ispravnic : Costandin Brancoveanul vt. Logofät. Scrie Stan-ciul Logofdtul. Monogramd cu ro$. Pecete peste hirtie, cu $nurverde. in colt, jos, la dreapta: «Serban Can[tacuzino V. Log I».

16. 8 April 7215 (1707). «AdecA noi Susläne$til tot, anum[e]Jum $ti, care säntemu din Rad[u] Mätäti, $i nal Negute$ti,care säntem din Negut vät[ati, care mai jos ne vomstänsu-ne-am tot la un locu $i am stänsu toate cdrti1e $1 ho-tarnicile ce am avut de mo$ie, din tot coprensul hotaruluisatului noastru Susläne$tii din sud Mu$cel, dup[ä] apa Argi-Ol[u]lul.» Pun eseamnil[e] hotarului . . .; am incunguratu totiicoprinsul satulul cu aèastä carte a noastrA . Ulita BäcäL..Stärja JumärdI . Coasta luf Vlad . Calea BA$ocurilor [sa.ü

$i: Bä$icurilor] Capul puscului . . . PA längd salciia saaba-tied . Cornul Aini$ului, dä'cole trage in valea mare, pä intrecAtoril[e] válcelfellor. Pän fundul bradului . Coltul chi-ordI . Pä la curu Hodorulul.» One! pecetl. Nume : cLachiti»,c Mare$ ».

' Acest document se pistreazi. la grefa tribunaluluI din Cimpulung.

...iscäli,

.....

$i

..

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTOR1E CULTURALÀ. 53

17. 8 Iunie 7227 (1719). 0 sAteancä din Ber[e]voesti dä za-pis väruluf el, pentru vinzarea unei dealnile de zestre. «Findeg fugit in Ter[a] Ungureasa, in Ardeal, ina de mic dus[11acolo, dumnealor tinut peritä ; iar eü, väzindg nevoiaacol[o] in Ardeal de foam[e], am tras de am venit la mosiiatatd-mieg ; vindu aice, si ai in lipsa mar[e] de bucate», -esilitä a vinde pdmintul, acestui vär. Marturi : «preotl §i omeni,megiiaii nostri de sat de Ber[e]voesti».

18. Pe un Triodion din 1649 : «Aastä sfäntä carte ce sä chiia-mä Märgdrit, aü scos-o pop[a] Stoica de l[a] Turd cu e 4, andag venit Turcil la Cdmpulungu ; Oct. 12, P 7246 [1737] '.»

19. 21 Maiii 7270 (1762). Mitropolitul Grigore dä «carteaSmereniel Noastre de protopopie cucearniculul intre preotl,chir popei Tudor . in sud Mwel, in plasa RduluI Doamnell).Va auta ceale din afard necuviinte, [care] sänt aceaste : devor fi besearicl dezgrädite si dezalite si va fi intr'änsele,sá dea invätäturä i poruna preotilor sä le inväleascd, sä lecurdteascä si sä le ingrädeascd, sä nu intre dobitoacele intinde sag in slemnul (sic) beseariciI ; iar ceale din läuntru necu-rätii sänt aceastea : de vor fi potire sag discose de lut sagde lemnu, sá porunceascä intru acealea sd nu maI slujascä,ci sä.-s facd de cositorig ; Sfäntul Mirti sd-1 tie in vas decositoriti i aü de sticlä, i sd fie bine astupat la gurd. cu'Card.; sfäntul agnetg sä fie uscat bine si färdmat bucät1 micI,iar nu prigorit ; sfänta pricestanie a nu o tie pren case,precum am inteles cd, fac unii din preotti, ci sä o tie in oltar.De vor fi besearici nesfintite si fär de antemise cu sfintemoaste, sä ne facd noao in stire. De vor fi tiind alugdrIieromonasI besearici dä mir sag vor sddea cu mireaniI, sä nu-1ingäduiascd. De vor fi preotl triini, sä slujascä liturghie,fdr de blagosloveniia noastrd, - sá ne facä noao in stire. Nielarumä sá nu fie aproape de beseaecä, nid popa sag dia-conul sd nu meargä la cärumä, nicI preoteasa sag dilco-neasa sad slujnicile lor sä nu vänzd vin si rachiii la casele

Pentru n5.1r1irea Turcilor In Ardeal In toamna anulu1 1737, v. Acte jiFragmente, I, pp. 348-9.

m'at:

Isaituri.

1

www.dacoromanica.ro

54 DOCUMENTE DIVERSE, V

bor. Sd cerceteaze $i de ceia ce zic unil cum cä morti sd.fac strigob, $i, de O. va afla aeasta und[e]va$, sä le dea in-vätäturä ce sä facä, precum scrie la pravilä, cap. 378 (iarsä nu-I arzä.). Sá cerceteaze si pentru curviI $i preacurvil side amestecdrile de sänge, de frate cu sor, de vär cu yard,de cumetri cu cumetre, de vor face curvii, de feate marl $ide vád[u]ve, de sä vor afla greale, de ceia ce rdpescu featelecu de-a-sila $i de ceia ce tin posadnice $i $ä4=1 necununat, $ide eel ce tin a patra nuntä $i de eel ce vor cununa preunit ca ace$tea, ori preotif ori na$11 lor, de votri san voatre,de fermecdtoare si de invräbitoare, sä porunascd preotilorsä nu cuminece pre nimeni neispovedit, off Romän fie, oriTigan, ci sä-I cearte, ca mg intä sa se ispoveduiascl ei $ifeoriI lor, $i apol sä-I cuminece.» Care «ispravnicI, välta$ifde pig i vorniceli i pärcallabif din satele domne$ti i mänäs-tire$t i boere$ti : sä aveti a vä feri de jud[e]cdtile beseari-cesti $i sä nu indräznitI a le lua din mäna protopopuluI preceI ce sä. cad[e] a sä indrepta de la noI dup[ä] pravild, nicia ddspärti pe cinevas $i sä-I datI dupä cine yeti" vrea, - cävä spunern cá, orl-cine ar fi, verIce obraz, unul ca acela säva pedepsi cu grea afurisanie $1 pedeapsä biseariascä.»Iscdlit: Grigorie al Ug[rovlachiel].

20. Ic August 1784. Mihg Sutu. RecurroaSere a in-su$irif de mazil. Monogramd cu ro$. Pecete.

21. 11 Mart 1797. Alexandru Ipsilanti, pentru un con-tribuabil trecut la boierii de neam. Monogramä cu ro$. Pe-cete octogonalä, cu data de 1796.

22. t-iii Mart 1798. Costandin Gheorghe Hangeri, pentruun boier de neam: privilegiu. Morrogramä cu ro$. Peceteovald cu coroanä cu cruce, vultur, in scut tinut de dof lei,si initialele g Cst. Ggh. H. VV., 1797v.

23. I-ia Octombre 1799. Alexandru Muruz, pentru ase-zarea unui individ da bräiasla (sic) boierilor dd neamu».Monogramal cu ro$. Pecete cu data de 1793.

24. i-ia Februar 1802. Mihail Sutu : privilegiu de boierde neam. Monogramä cu ro$. Pecete cu vultur $i initialele : idoMh. Cd. St. 1797».

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 55

25. 1 -la August 1804. Constantin Ipsilanti : recunoaslerea calitätii de boier de neam. Monogramd cu ros. Peceteoctogonald, cu data de 1802.

26. 2 Februar 1806. Judecatd pentru mosie la BerevoestI.«Pentru de a nu mai avea mditusi-sa Bälasa parte in muntesi In moarä, s'ati Invoit.»

27. 18 Septembre 1809. Vinzare a mosiei diaconului Grigore«Fuindräcu» : «din valea MdtduluI apucd muchiia in sus . . .,pän in hotarul Isdroiuluf .. . Merge drept inteun märdcine,unde este si un bol[o]van, si din mdr[d]cine trage drept iardsin alp doi bolovanI pusi . . . Pän in virful Mdg[u]ricil ceimidi . . . Drept inteun tnär domnesc.»

28. 3 Februar 1818. Foaie dd zestre : 2 telegari ... , 4 man-tdci stupi (sic), 6 talere dd. cositorti, Io sdrvete, 2 peschiredd.. obrazd, 4 perne albe ... , 4 perne dd. cartom ... , 2 scoar-te . .. , 2 plocoade : unu alba si unu rosu, I rochiie gher-mesut . . . , 1 scurtelcd za cacomu, ipac dd.. purtare ... , 1 buscu-Mc [boccealic] dä. socru, I ipac dd cum[nat], 1 ipac dd ginere ... ,1 pereche paftale dd argint cu colanu lot: ... , I salbd de 120rubiiele i un funduc ; 1 sfesnicti cu mucdrile lui.»

29. instiintare tipäritä pentru noudle ddrI ale mazililor,iscdlitd de: «Marele Dvornic din Lduntru : Ghiorghie Filipescu,Alecsandru Vil[a]r[a] Vel Vist... Secret. Stat : Barbu Stirbeia».

VI. Documente din Judetul Rimnicul-Särat 1.

1. To Octombre 7242 (1734). « Varlaam iermonah, egumenal sfintei si dumnezeestif mandstirI Aninoasei», cu soborul,\rind «luI Stan ce sd numeaste Vdtaful», ivii pärdginite, po-goane 2 131, in Teis ; care vii li-aa fi fost cumpdrat Sfintiia Sardposatul pdrintele VI[d]d[i]ca Dania' de la nepotii Värzarilor,iar pdragine. Si ea, vdzänd ed.' sdd aciaste viI päräsite de ani20, $i nici un folos nu avia sflinta mändstire de la iale, avdnd

' Comunicate de d. V. Pirvan.2 ApoI Mitropolit. V Ist. lit. rem. Fn see. al X V.17.1-lea, I, pp. 43 1-5

www.dacoromanica.ro

56 DOCUMENTE DIVERSE, VI

multe vii inteacest dial al Urichestilor lucrdtoare, $i fiind vi-näriciul al acestul dial inchinat sfintif mándstiri, ca sá id dela tot omul, de la fericitil Domni», - le vinde gin pret : pogonule 6o ... Si nol mired i-am dat la datorila mändstirei ce s'atifäcut cu lucrul zidului ce s'ad lucrat la mändstire, rdindinddator o sumä pria mare de bani, - neapucdnd O. pldtiascdSfintiia Sa pdrintele Vl[ä]d[i]ca Daniil aastä datorie, ce erafacutä cu porunca Sfintie Sale. DecI nof socotit-am pentrufolosul easel.» Iscdlesc: gVarlaam egumen ot Aninoasa [pecete],Oaóv.Xlaroç ilTo6p.ivog (1)04ocvEou 1, Iane Iovies Capt., Calistru monah

ot Aninoas[a]», mai multi' CdpitanI $1 osta$1 (un Leul, unDrago$), un hänsar, un ePavt.:l pdr[cdlab]».

2. 2 Februar 7272 (1764). «Mo$neniI de la Pope$tiI» \rind«un kc sterpu ca sä pun viia pogon, r, pol». intreabdintdlii pe «totI frätie rdza$I, unul pe altul, $i a$a ne'mu in-voitu de amu vändut .acestu locu : pretu ne'd dat pe pogoncdte talerl 2». Isalesc: Iosipu, Stoen, D[ulmitru Co$ug, Tudorsin Necord. Scrie Mane Log[o]fdt.

3. 5 Maid 7276 (1768). «Caloian i Dräghiian i Mihai sinMitriI» vind idumnealui Ghiorghe sän Samoil» o telind de vie:«jumdtat[e] telind curatd, $i junadtate cu pdduri ... Si acestdloc iaste den mo$ie RosoiuluI eI Bogdänesä, di sus.» Seriee Muce Log[o]fdt». Marturi : $i Stan Mocan, unche$ DumitrascoHäbegiu, Dotin zet Cocdrjan.

4. 28 Novembre 1771. Vinzare la Borde$tI. Intre marturi :Alicsandru Bordiian, Cost[an]din si[n] Filimon.

5. 8 Ianuar 1[7)84. Vasile Meca vinde lui «Necula Mo-canul» o vie IMO' «Gherghii VdCan, $i de la vale este rdza$uStanu ocarid».

6. 20 Novembre 1785. «Stan fläcdu, sin Rad[u] Pdslar otPope$tI», dd zapis «Badii Voindi alderescu», vinzindu-I«ozvdrti vie». «Care sd rdzoreste pe din sus cu MarinCälddrescu $i pe din jos cu Neagu sitar.» «Eii NeaguDulgher fatd, ot Balind, ginere, la mänd luI Boddan», «edRad[u] Sitar, reza$».

1 De la Sf. Samuil din Focanl.

-

www.dacoromanica.ro

MATERIALS DE ISTORIE CULTURALÄ 57

7. 31 Ianuar 1786 (?). Zapis teränesc. Marturi : OpreaBeboei, Cdrste sin Tucut, Mihaiü Buciuca$.

8. 9 Mart 1786. «Vlad Cored», cu sotia lui Dobrita, dai1zapis «Logofdtului Gheorghie Argintu», pentru vinzare devie «in del Runcului, $i cu loc de cram[ä] i cu tot[ä] obra-tiia el"», ce o avea de la «cumnat[ul] Neculaiü Iordächioiti», inhotar $i cu Väsile Vätul. Martur: Vasile Väceanul, MihaiüPärcä slos. (sic) (3aru$[u]lui, Vasile Pdra. Olbanman $i dolaldänzekan. Scrie «Vornecul Nan».

Pe altä foaie : «barn' ce am cheltuit la aldäma$ i la fäcutulzapisului :

banl.-, la fäcutul zapisuluI.90, aldäma$.»

9. 12 Mart 1786. Dräghian face o vinzare. Marturi :Opre a BabiT, Negul Öocar.

Io. 30 Mart 1787. «Nepoata lui Dumitra$co GQomany dd.zapis «mosului Alexandru cd, din toate cele ce aü rämasale pärintilor i la mäna lor, fiind vreme räzmiriii, $i ernänduosta$I, $1 hlind hotti multe, zisärä cä toatea s'aü präpädit, ne-putändu-le chivernisi, iar -aü rämas, zisärd cä at1 fost pentrugrija lor. Si, fiindcä, rämäind eti numai de trei ani, si cres-cänd in alte mäini, streine, acum viind la pdrintescul pämänt,asa fin spuse mo$ul mieti Alixandru, $i et dupe cuväntuldum[nea]lu'i m'am sälat (sic). Drept aceia i-am dat aastä adeve-rintä la mdnä, ca de acum innainte nic s5.-1 mai cein ceva deale pdrintilor, nici sä-f mai zic ceiva.) Martur $i : «Drandahir».Scrie «preotul Mihali.

I I. 14 Novembre 1787. «Mo$neni Täcut din delul Pope$tilor»,dati zapis lul «Nidelcu sin Miron», vinzindu-I «locu sterpu cupädure», «pe pogon tal. 4, banti] 30». E lîngä DräghiCu,Dumitru, Bode. Iscäle$te $i un Nerioitä, Negul Dulgher, «etiDumitru räze$, martur». Scrie «Radu fiorul Borci Mucip.

12. Februar 1793. «Florea Vänä-Ro$i» dä cumnatuluisät.1 ni$te vil. Apoi urmeazdi : «Dumneta Enache sd nu maifie p[d]rätoriil (?) di acuma ; iar, cu Florea aye, ti-i cäuta,cd io sänt orn curat.» Martur : «Rada, flati cu note». Ne-

t1,

1

...

ce-I

www.dacoromanica.ro

58 DOCUMENTE DIVERSE, VII

plätind la urmd, viT rdspundi innainte gudiedV inpreunä cumine, ch., fined' s'ati mdritat sord-mea, o -jail de la tin[e] ; dicdtai mdica-oo dumneata, mai bine sd lucrezd..»

13. 30 Ianuar 1796. Zapis «cumnatului Ion sin Lupul isorA-mif Radii» : vinzare de vie. «Sd rdzoraste cu *Arbon Dar-data: . si cu Zanhir Lernnar, din crivdt, in dealu Popestilor»,«de la Neagoe Samoild». Martur si «Fdtul, rezas», «Stoicafemeia lui Paval Burducii».

14. 2 Novembre 1799. «Mosneni Pävälache» si altif dal,lui Nedelcu sin Träsnea «loc telind». Isedlesc : «uncheas lVIironüEnache pop[a], Bratosim Sräcilä, Ghiorghe Bubocd, MihaiaÒocan, Ioan Ldnd.

15. 22 Decembre 1803. «Valcea zet Miron curelar ot Foc-sani» vinde vie «pdrinteluf Apost ot Popesti». «i cu ocdsutá ce est[e], i o magaziord . Si sd rdzoraste pre disprenamiez cu Vasile Meca, iar pe din crivä sá rdzoraste cuCostandin Meca ... Si cu stirea tuturoru neamurilor mele icu a rdzasilor mei S'ati mai intämplat multe obraze dechiste, bdtrdni si tineri Eü jupAn Valcea . i cu fiori meianume Dobrit i Zoit . jupdno Mironu, socru jupdnului Valce..., Manta (Jobote-Noi, D imitra5cu Frutur, u[n]chesu RaduPlesu, Stanul Socol, Gheorghie &led.»

16. 6 April 1804. Zapis cdtre «Stefan sin Dumitru Ar-näutul». «Un pdr ce este in dreptul ddnaintif bisericif Popes-til{or].» Pomenit : Anghel sin popa Ionit[d] Ropotel.

17. 27 Tulle 181o. Zapis intre terani. Marturi : Vlad sinBorce Mucea, Stoica liubote-Noo, Cristea Groh, Ionitd. Sdntion.

18. April 1813. Asezare la boienì de neam a lui DimaParepa, Alexandru Floru, Dumitru Caloian. Monogramd sipecete cu ros.

VII. Documente din Odobe§ti.P5strate In colecva avocat tefan Georgescu din Focsanl.

1. C. 164o. «Gavril fior lu Porcel de Odobestli dá «vielemeale si mosief cdtd va hi a mea si a td[td]ne-miú ...,pentruce sintu dator lui Asian», cu «lei bdtut». intre marturi:

...

..

...... ..

..

d-luT

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE OULTURALÂ 59

aBilacI, Ciudin sin Dancului.» «i Gheorghe Nälban aü fostude fatä . i noT Vornici de Poartä ne'm tämplat la PoartaMärii Sal[e] a lui Vod[d], i ne'ti märturisit sängur Gavril sänPuree], sä sa stie Corbe vätav am scris.»

2. 27 Decembre 7170 (1661). Niste säteni din Grozestivind aviia Märiii featii meale dumisale lui Tänasie vdtav».Si-a intrebat toti «fratii». intre marturi : «Dumitrascii cdpi-t[a]nul de Igest[I] Grigorie Birtos ..., Ion Páli». Punereadegetelor si iscálituri.

3. Iasi, 14 Novembre 7174 (1665). aGavril fiorul lui Purceldin OdobestI, $i cu femeaia mea, cu Mierlusca», daü lui «Aslannegutätoriul», pentru o datorie de «lei bdtut», mosia lor«la Odobesti, la Putna». I se zice apoi lui Aslan : abäcalul».Marturl : «Toader Vornicul din Odobesti ...,Ion Buzdugan,si Vas[i]lie Nan din Odobesti si Gavril Gägäld GavrilTicul ..., Ion fiéorul Frumosului si Macovei $i Savinde Veastelesti, sluga lui Buhus Vel Logofet, $i Aftenie dinHordestf».

4. 6 August 7176 (1668). «Fiorii Fräncului de Grozä$ti»vind vie alui Manoli -ati fost Cämänar», cu lei. intreabä lavinzare afratil» si «räze$i». intre marturi: a Tänasie Bogdan...,Stanul cu femeaia sa, Antimiia fata Fräncului si ToaderStez ot tam, Vasilie Susanul ..., Ion Cotoi DumitrascoRosca Turlia Vasilie ,Argintu Toader GalitäStefan Cdprariul». Punere de degete.

5. 13 Novembre 7181 (1672). aSimion sub: Tudur Plesea deGrozesti», Gavril Balotä asi cu fämeaia mea Pietra» si cu filivind vie in acest sat dui Tábu i fämei sale Irinif», pe «leibätuti Costantin feor lui Tudur Pleci (sic). » S'aü intrebatla vinzare «tot! fratii de pe mosie». intre marturi : eToaderal Cetinii ot Odobesti $i Ion al Brii ot tam i brat eg Ùudinsi Iona$co Tatul ot tam si Gligorie 'zeat Apostoae si Ursulde Ia$ si Radul ot tam $i Iasco ot tam $i Dumitru bäcal ottam $i Marcul de Odobesti $i Simedriu ot tam $1 Costantinardusul ot tam $i Ghiorghie dascal Ne-am pus $i deage-tele in loc de pecetl. Kb. Aim Ion Stefan Peträ Voivod.»Martur $i un Grec : I.Lot[p]ruo.

...

.

-iFqtple

www.dacoromanica.ro

60 DOCUMENTS DIVERSE, VII

6. Cätre 1680. cHilohie» si fiul lui, din Grozästi, vind vieegiupánului Malo le (sic) Cämänariul», pe lei. Intreab5. la vin-zare «si. semintiile». Inane marturi : «Baneäti de Focsani si IonSurcia tij ot tam si Ghiorghii ai (sic) Costächioi si ChiraGrecul, Päntelei Griped si Petrea Rotar, Alecsandru a DitäIsi Bejan a lui Belel si Stanciul snä Mänisor ot Grozästii Toader Striazia ot tam si Baciul ot tam.» Scrie cAgapie».

7. 20 Maill 7190 (1682). «Tunica» aratä ob.' a vindut ovie. Martur: «Päharnicul Costandin de Tämas, cu io feCor[i],cändu m'ati scos din temnit[ä] pentru cal vierilor Bejan Cä-r[ä]usul si vátralmanui Radul ot SárbI ... Si aldämas 2 berbe

o "gumätaat[e] de vit[ä].»8. 9 Septembre 7191 (1682). «Bejan fiorul olarului din

Grozdst[1]» vinde, cu familia lui, «o vie tändr[ä]» la OdobestIdui On (sic) fiorul lui Toder din Roman, doi pogone fär unfärtaiti, dereptu doidzà2e si no? de lei bätutl». Marturi : Tu-dor Cojin.

9. 16 Septembre 7196 (1687). «Medan si cu feameae Máriesi cu socrä-m Ursa» dati zapis «gupánesäi Sande», pentruvinzare de «3 Covärff de vie in del la Odobesti» drept o platäin lei. Între marturi, «popa Tänasie ot Esi si Straulat Motocsi dumnelui Panaite de E5 si Postolache ot tam si Panä ottam». «MI Amt Ion Costantin Voivod.» Panaiot iscäleste gre-ceste.

to. 20 Ianuar 7201 (1693). cPetre Epur[e] din tárgu dinFocsan[no vinde vie la Odobesti, «in hliza luiGligorasco negutätoriul». Martuff : «Costantin biv Vel Vames,Panaioti negutätoriul, Nästas[e] snä Beliboti ot Focsan[I]Pan[ä] negutátoriul si Mazarach[i] cup[et] si Pälade Fäclieriul».Iscälesc greceste Panaioti si Mazarakis.

1. 16 Iunie 7204 (1696). «Ursul nepotul Ursul lui Vlad»vinde lui «Aftanasid de Roman» «asoia de la cdmpu»un pogon la Odobesti. Marturi : Ursul Vlad, Ion Betica Cá-pitanut, Gligoras Marcul, Ignat chehaia, Ion Vieria, Idnascoa Mälanei, Ionit[d] Giagia, Gligoras Esanul.

12. Iasi, 9 Februar 7205 (1697). «Irina Grecutoae» vindeaglupänului Neculaiti negutitoriul din tárgu din Iasi» vie la

si

sogiascl ...

si

$i

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 61

GrozdstI, «care vie iaste Intr'un hat cu a glupdnulur Neculai».MarturI : «giupdnul Ghiorghie Alevra si dumn[eallui TomaneguOtor de Ia$1.».

13. Iasi', 29 Iulie 7205 (1697). «Vas[i]liei Buruiani» vindeegiupänuluI Dimir bdcalul» vie «afari, la cdnpti, la Grozd$t1 ...,in capul viil Chideneasi, de pe bdtränul Faur». Marturi: «preu-tul Paväl de la sv[ä]nta besiarici de la Vdvedeniie si dum-nealui Panait Rdiz $i dumnealui Toderasco Bdtco si dumnea-lui Costantin Gusci $1 dumnealuI Dumitra$co slug1 dumisaliSpdtariuluI Savin». Scrie «Toa er Orheianul diiacul». «Sicu viia i-am dat 2 cädzi $i o curitoare $i un ubdr $1. unsjghiab.» Gligora$ iscdle$te, a augind : «priimäsco».

14. Octombre 7206 (1697). «Stanul cdlugärul de Odo-be$t1", cu femeae mé (sic)», vinde vie la Odobe$tr, «cu cäsoecu tot, 2 cäzi, tescu, un ubär». Martur : Ionitä Birtoc, fi-ori ei Gräjdenesi». «Zapisul nu s'ati putut impärtiti, ce s'ati luatla Gavril.»

15. 27 Decembre 7207 (1698). «Vasilie Buruend» vinde vie.«Aceste treI ovärti sd 1 le &Ai dumisal[e] lucrate pe culesulviilor, ace me'ti plätit lucrul viilor peste yard, pe ceste 3ovärti.» MarturI : «Ion Mäscul ot Vinesest1 $i dumneluiLupa$co Ceulg $i Toderasco zet Pdladie».

16. 15 Octombre 7208 (1699). gLupasco fiorul lui Dumi-tra$co sdponariului de Focsiani» vinde vie la Groz4ti. Mar-tuff $i cUrsul if Stänoae, Delean Hobjil[a]».

17. 18 Octombre 7208 (1699). «Alexandru indoild ot Sa-sul», cu so0a $1 «cuconii» sdi, vinde vie la Grozd$ti. Litremarturf $1 elpánteleiti s" Man Leahul.» «Ek Alit Io AntohCostantin Voivod.»

18. 16 Ianuar 7208 (1700). «Eti Gligora$, feorul Mdricup»,vinde via dd la Grozd$ti «fluff miali de botezia, Catrini, fiicedumilorsali ginirilui Neculai $1 nepotef mele Stefanii ... Aleturecu viil[e] dumilorsale. insd din capul until pogon -ati fost dä-ruit mar nainte unif cucoane ... Denainte a boeri de Curte ...»

19. 14 Ianuar 7209 (1701). «Ed Arimie $i cu femiae miaMdrie» vinde «gupdnului Gligora$co negutatoriuluT» vie laOdobesti.

www.dacoromanica.ro

62 DOCUMENE DIVERSE, VII

20. 16 Ianuar 7209 (1700. «Ursa Echimoia ot Odobestibvinde vie la Odobesti.

21. 20 Mart 7209 (1700. Vinzare de vie la GrozdstI si

OdobestI, lui «NeculaI negutitoriul si gupäneasäi dumisali Ste-fanii». «Moasea Mdriia Croitorita . .. Sotul mied Gligoras li-ativändut lul Iordachie Rusät Vistiarnicul». Marturi: «Sava (..;-atifostu staroste de negutitorif si Toma negutitoriul si Proca ne-gutitoriul si Chiriiac negutitoriul» si negustorlI Tänase, Ghior-ghitd, Sandul. Iscälesc greceste : Sava, Chiriac, Toma, Proca,Sandul, Atanase, Gheorghitä. Scrie «Dumitrasco abägiar»(foarte frumos).

22. 12 Maiti 7209 0700. gIonds Bdbul» vinde vie la Gro-zästi, gin bdtränul cdräuleseu».

23. Fárd data'. MihaI Racovitd, pentru Adam Luca Sulgiia-riul, «ca sd stdpineascd niste Tigani. Pecete micd, octogonald,cu chinovar (numaI armele MoldoveI).

24. 28 Septembre 7211 (1702). «Ion sin Drägieni» vindevie la [Odobesti].

25. 9 Mart 7213 (1705). aEil Ursul Betivul, ce'il fostu fi-estru luI Gavril OlaruluI, nepotul UrsuluI Vlad, si eil, MarieOldrita», \find «gupänului Dumitrasco Abägerului» vie la [Odo-besti]. Marturi : «Ion Viere si Ion[i]tä Scopul si Ion Tuguitisi Vasil[e] òovlil».

26. 16 Mart 7215 (1707). «Sora, femeia lui Ion ModriI, sicu filed-In& Iona», vinde «ApostuluI zet Märicdi Cetinoiuldi»gun rdzor in tarin[4] la Odobestt» pe gun galbdn». Marturl :Ionasco Tatul, Vas[i]lie Grájdian, Gavril Spätar, Ion Gode,Toader Bobolata, Lienl.

27. 7221 (1712-3). gal' Cru'ean fi6orul luIDraghi6 din Vrancia,ginerili Jul Ion Buurel», vinde vie la Odobesti unui negustorsi sotie lui, «Stefancal». «S'aü fdcut denainte AbiliI eälugä-rul.» Martur si «Toader Pärle».

28. 20 Octombre 7222 (1713). <Dumitrasco, ginerele luIIon BonteI ot Dodestl», vinde vie la Odobestr.

29. 16 Februar 7227 (1719) «Sora Motoas[a], vinde viela GrozdstI. Martorl : Mäteu, Zänica, Gligorit[d].

30 15 Februar 7243 (1735). Nastasie, fata lui Stefan Ned.-

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 63

nelii», $i rudele ei vind vie la Odobe$ti. Marturi : UrsulSalai, Negoe Busul.

31. C. 1740-50. «fled Tdmasti, Gherghel Gabär, GherghelCopta, Giurgu Mate, Märtin Timpul, Andrela$ Timpul, MartinPduletf, MihaT Borbule, Gherghel Iuje, Gligora$ Burbule, Pe-tre Iuje, Mihai Páulet, Petre Päulet sin Märtin», sint chemati«sá mutäm petrile cele lepädate din satul Trebe$ului-de-sus$1 sd: le punem in apa Trebesului».

32. 22 Maig 7253 (1745 . ärturie inteun proces de viela Odobe$tf. «Aducändu-ne Iane Räpa o carte de blestäm,del[a] Sfintlia Sa pdrintele Theofil, episcopul de Roman».Pomenit «feCorul lui Prohir».

33. 3 Octombre 7257 (1748). Vinzare de vie care «Ne-chifor arhidiiacon».

34. C. 1750. Zapis. Pomenite : «hotarul Cätäle$tilor», cmoaralui Lupop, emijlocul Tänosului».

35. 23 Mart 7262 (i754). Matei Ghica-Vodä face carte dejudecatd unor oameni «stränäpot lul Gurguiii», pentru «4 pd.-mänturf » in Folte$ti (T. Putna). Pe acel loc are «vii $i cdsoi $iIonitä Arghirie neguttoriul din E$I» care le dd ginerelulsäti, «Toader Pascul cupetu». Se ara d un act de la VasileLupu, din 28 Septembre 7154 (1645), pentru «pämänturIin tarind $1 rdzoare $i Ara», precum $i «alte märturii de laoamen[f], in care iaste iscdlitu $1 rdpoosatul Costachi RazulHatm[an]u ... S'ail mai lätitu el' pe altu locu ominesc.» Pe-cete mare, cu chinovar. Iscaleste $i Vel Logofdtul.

36. 26 Septembre 1763. Judecatä a lui «Theodor Com[i]s».V. la data de 30 Ianuar 1778.

37. 6 Decembre 7272 (1763). «Costantin Plopit[d]» vindevie la Odobe$ti.

38. 17 Ianuar 1765. Testament de preot : cca sd factidiiatd, sä dovedescu gändul mieü cdträ mo$tenitorii mel, cevoescu sd: stäpäneascä ale mele dup[d] moarte mea». Dä ovie la Odobe$ti, «in ograda popil Eli Panhilie, iar, pentru unpogon ce iaste tot acolo, 1-am poprit pentru sufletul meii ; $iam dat danie iar lui Ion fe[cio]rului meil jumdtate, sd fie pen-tru cheltuiala lucrului aceluf pogon, iar jumdtate sä fie pentru

www.dacoromanica.ro

64 DOCUMENTE DIVERSE, VII

grillal mea, adec[4] sä m[ä] pläteascä zece zile, sa slujascäsfänta liturghie, si, ce ar rämänè, sa-m[i] Flue si o masN. Siaastä grij[a] sd sä facral din an in an.» ii mai da co cal-darea de rachia mare, veche», «WI Jane, feorului meth, si cocäldare de rachia miqä].>. Casa «am oränduit-o iar lui Ion».cAsijderea pentru doo vite de cal', iar luI Ion ... Si pentrudoo leturghiil ce sänt la biserica g[o]sp[o]d : una sarbeasca siuna rumaneasca, sänt ale mele, si pentru o carticicä ce iastede duhovnicie, am datu i lea pe dansa, iar a mea. Iar, pen-tru bani, am la Capitan Lup 28 lei», altif la «Nastasie Cujbu-leasa». «Acestea toate le-am socotitu innaintea aril' sufle-tului met1.»

39. 16 Decembre 1765. Vinzare de vie la Odobesti, ItacGavriil sin lui Enache Brasovanu» : co firtä de vie rodi-toare ..., la OdobestI, pe ulita Ghilib.

40. 4 Malt"' 1766. Mihälache Priveghiü vinde «5 hirte detufe, in to lei, de la värä-miea Vas[i]le Vlaico ot Od[o]besth.

41. 22 Novembre 7275 (1766). cAntoh Drug ot Odobeste»face o schimbaturd cu un alt locuitor.

42. 20 April 7275 (1767). «Maftela Mon..» ' vinde «MäriiRápoe» ctrif hirti» la Odobesti, «in razärul pentre corni s[i]pentre ocanle». Între marturi, cCräon Praj[i]nar, StefanSlämnoiul » .

43. 16 Ianuar 1768. Vinzare cdumnealui giupänului Cos-tantin Panaite Lipsicanuh, de vie la Odobesti. intre martuff :«Carpu Pii[o]rag[ä] Vornic de Poart[ä]» si alti trei Vornicide Poartä.

44. 30 Ianuar 1778. Judecatä intr'o pricinä a familid Ghir-tocu din Odobestit. cSi tot atunce chemandu popa Costandinpe cumnatd-sda Ion Ghirtocu fatal, vorbind amändoi gura cugura, s'ati invoit», etc. S'aa judecat la cdum[nealulf Theo-dorache biv Vel Comis, ce era staroste de Putna» (1763,Septembre 26). Nume : Toader Bobolatii si sotia lul. Anghelita.

45. 29 Maiti 1778. Maria diaconita vinde unui preot siccoconilor MolitviI Sale», vie la Odobestl.

3 In iselliturä. : Balotä...

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 65

46. Io Iunie 1778, «Ionascu Stocliiü» vinde 1111 Ion Räpasi efemei dumisale Saghina» vie la OdobestI. cCare si dum.Ion Räpa iaste de mosie.» Marturi si c Ciudin Paiulü, PavälSträmbulü, Anghel Paiulti, Vornic Toader Faor, mos An-ghel». ,

47. Io Novembre 1778. «Preotul Neagul sän Mihaiti Gean-gea ot Sindilarl» si cu fiiI «protopopuluI Märzil ot VärtiscoNvind unul alt preot vie «pgrangind (sic)» la Odobesti,« si peun räzor Säsascg, din capulid viilor vätafului Andreiti, sprecämpti». «Pretul 120 lei . .. pe pogon.»

48. 1782. «U[n]chiesul Glegoare», cu sotia $1 «feoriul miüLupul», %rind vie la Odobesti. Martur si «pärbalabul (sic)Foloare».

49. 1782. 0 jalbä se trimete de Domnie la «durn. VelSpat. Theodor Bals, staroste de Putna». Pecete micä, ovalä,cu chinovar.

50. 19 Februar 1783. Nicolaie Costandin Carageä Voevod,pentru «Avram, strein om ot Slam Rämnecu . .., neam demazal, si, de micu instreinändu-sä, dup[ä] ce s'ati venit invärstä, intorcändu-s[ä] la pämäntu lui, ati intrat la dajdeintre streini Vist[i]erii, si, ceränd de a-s afla indreptare laoränduiala nem[u]ini lui», aduce si «adev[e]rinta a unoraden mazäll». Se admite. Pecete octogonalä cu chinovar : ini-Vale sterse.

51. 20 Iulie 1783. cDiiaconita Mariia, a diiaconului Iovii»din PätästI vinde «Svintii Sali preutuluf Stefan ùobus otOd[o]bestI» niste «ovärti de loc sterpu si patru präjähi $

acest loc in bätränul Lungo, aläture cu ulita bisäriciI . ..,din ulita lui Ionas ..., räscurnpäräturf de la popa Stanciul».Marturi cmulti oamenI bunI, bátränit si tined». intre eI, si :«Dumitru Bldnar ot Od[o]bestI».

52. 15 Iulie 1784. Mihai Sutu dä un privilegiu pentru un mazildin Slam-Rimnic. Monogramd cu ros. Pecete octogonald.

53. 26 Mart 1785. «Panhile sin pop Sandul, proinü proto-Fpo)pul ot Putna», vinde un pogon de vie, co hirtä si un hiler»,cu So de lei de pogon, «pe pämäntul Dängulesca . . ., dinulita lui Ioanä$0. Litre marturI : Ilie Barbä Lat[A], Pädure

71304. Vol. VII 7

www.dacoromanica.ro

66 DOCUMENTE DIVERSE, VII

Bärghior, Grigori Priveghia, Ghilea, IonitI 51 Salmas, SimionDolhan. Scrie preotul loan Pdladi.

54. 17 Novembre 1785. Vinzare de vie la Odobesti. intremarturi : B(e]jan Vraghie, Stanul Mica, Oprea Usturoia.

55. 7 Julie 1786. Nicolae Mavrogheni acordä un privilegiude mazil. Monogramä cu ros. Pecete octogonalä.

56. 15 Februar 1789. Nicolae Mavrogheni acordä un privilegiupentru un polcovnic fäcut de dinsul. Monogramd cu ros. Peceteoctogonalä.

57. 15 Octombre 1791. Mihai Sutu acordä un privilegiupentru un mazil din Slam-Rimnic. Monogramä. Pecete rotunda.

58. 14 Ianuar 1792. Anaforà cdtre Domn, pentru judecatalui «Joan Ioands din satul Cälimanul de la Tin[u]t[u]lPutnii, cuDumitru Ghionoia biv Vornic de rancea, tot de la acel Ti-nut», pentru cd, fiind, la to moarä in gärla Putnii . .. , cearta-pentru curgirea apa», s'a intimplat un omor. Ghionoiü ducepe ' vinovati «la starostii de Putna, ce sä afla la acea vreme[1795, Novembre] dum[nea]l[d] Banul Mihälachi Cerchez sicu dumEneayui] Cam[ina]r Fetala. Dupd ce i-ati pus la in-chisoare, if s'ar fi invoit cu rudile mortului si, dändu-le 110lei, i-ar fi ertat; de h care ail luat si scrisoare. Apoi Dumi-tru Ghionoia prin chipuri de sild ar fi mai luat de la dänsiigloabä 6o lei ban[I] gata si pentru 250 lei zapis, cu cuvänteä-f dä starostilor.» Cerchez räspunde la plingere «cä n'aaluat nimicd, ci sd-s caute cu Dumitru Ghionoki.). Ghionoiaspune cd avea datoria, ca «zapcia», sä urmäreaseä ; «iar pemort I-ail ingropat, cheltuind 20 lei ; apoi, vränd sä le facäbine, aii mijlocit cäträ rudile mortului, si, invoindu-sä, i-aaertat, dar dum[nea]1[0] Cam[ina]r Fetalà n'ati vrut sä le ddrumul pänä nu vor da gloabd 200 lei, si el iaräs, rugändu-sä. lui Dumitru Ghionoia, ca sä le facd bine cu aceI ban!, elli-aa facut bine, si i-ati dat zapis pe 250 lei, puindu-i siamanet o moarä si doal pogoani de vie.» Din banT, dä oparte Id Fetalà, «iar treTzd lei i-aa dat pentru a lui osti-neala, ca un zapcia ci era, si pentru facire de bini ci h-ag fäcut». fdluitorul aratd «cä i-aa zis Cäminariul in fatal cdad luat aciii 200 lei .. . De vrem[e] ce jäluitoriul cu ai säi all

www.dacoromanica.ro

MATFRIALE DE ISTORIE CULTURAL Ä 67

fcut faptä de rnoarte si s'aü sävir$it impäcäciunea de spre ru-dile innaintea starostii, i starostil, ca ni$te

ati luat acei buff gloabd, ferindu-I de pedeapsa temnitii,care cu drept li sd cdd, nu li sd cuvine lor a-I ceri acuminnapoi, ce sä fie multdmit cu atäta Se admite si luarea debani a lui Ghionoiü, cca un zapciti ci era ... Mar ales cd atiincredintat innaintea gudecatif cu frica luI Dumnezdü c.a.' din-tr'acei 200 lei ce aü luat starostii, pe ansu nu 1-aü impär-täsit cu nimicd.» Dar se restituie alti bani, luati pe nedrept.- Domnul intäre$te sentinta. Pecete a lui Alexandru-Vodd

59. 23 Mart 1792. Vinzare de vie la Odobe$tI. haremarturI : Sava 6obotariul, Ghiorghi Mazilul, Gavrilti Odobds-cul, Ghiorghi BuiacN, $i 'hied un «Cobotariti».

6o 21 Februar 1796. «Costantin sin preot Stefan Òobu$ot Odobesti» dá zapis lui eCostantin sin Ion Rupa», pentruvinzare de vie, «in pämäntul Leuluip. Era cumpäräturd «dela preot Neghiul Gege, zet popil Märzd ot Värte$coiti». Pomenitecviile dm. CdpitanuluI Manolachi Avram». Martur si : «Ionüsin Tatul Sdpunarul», Joan «Ghemuleti, «Neculaiti Berilav«Dämiian Mica 6au$».

61. 26 Octombre 1796. Vinzare a unui «rdzo[r] din grin-dul Movililor pd.nd in hotarul Odobe$tilor Intre marturi:Dämiian Dorul.

62. i-ia Mart 1798. Costandin Gheorghe Hangeri : privi-legiu pentru un mazil. Monogramd cu ros. Pecete ovald.

63. Julie 799. Alexandru Moruzi: privilegiu fiscalpentru un mazil. Monogramd cu ros. Pecete din 1793.

64. 8 Decembre 180o. «Toma sin popa Costantin Cofer» dd.unzapis pentru «schimbáturä cu vie bune, fdcatoriv, la Odobe$ti, «inbätrdnul lui Hortighie, pi fisul Tatului , al[ä]ture cu olitaZamfirif». Nume : Tebe. «Aläturi cU vie dumisali cucunii Ca-targioai». Scrie (foarte urit) Panaite dascälul.

65. 28 April 1801. eDumitru Grecul zdt Anita Särboaica,vinde lui Costantin Rdpa o vie la Grozd$ti, «in bdtrdnul luíHodor, di la vale di ulita BiliI , ce este supt stápdnirea.Ghemulitd$tilor i a Boulestilor Spre grindu, pänd undi sä

mortuluf

.)

Callirnachi.

dreg-S-tart,

a-ia

www.dacoromanica.ro

68 DOCUMENTE DIVERSE, VII

vor implini... Pi pogon 8 lei pl.» Martur $i Efrem sän Du-mitru a Maftit.

66. t-ia Decembre 1801. Vinzare de vie «dum[i]sale Mi-cutii». «Carl rdzor este in hotarul Gdrlilor Drumul VranciI .

PdmAntul Bechif, ce sá rdzd$4te cu mine ... Me-am intrebat totifratii si rázäií i mo$na$ii.»

67. t-ia Februar 1802. Mihai Sutu : privilegiu fiscal demazil. Monogramd cu ro$. Pecete ovald.

68. Mart 1803. Costandin Ipsilanti, Domn Muntean, däun privilegiu fiscal pentru un mazil. Monogramd cu ro$. Peceteovald, cu armele ambelor

69. 21 lulie 1803. «Ioan sdn Tatul Florica ot Odobe$tf»dd. «sdnetul mea de incredintarea» lui Costandin Rdpa, pen-tru o vie, «di la pdrintele Ioan Blandä, zdt Toana Cdzdnoae».

70. 12 Iunie 1804. Vinzare de vie «clum[nea]lui jupdn LupOvreia» «cinci Cozvärti». Plata in talerf, «iri mdinile mele»(vinzdtorului).

71. 22 Septembre 1804. «Lupul Jidovuly/dä zapis lui «E-nachi Vasiliu», pentru vinzare de «hirti de vii in deala laOdobesti . , ldngd viile dumisali, i rd.z4ti ea fiindu, cu toca-meald drept 600 lei ; cari le-am avut $i eü cupdrati de laIona$cu.» Lupu iscdleste evreie$te, jar un martur, greceste,

72. 30 Iunie 1805. Vinzare de pämint. eTrei rdzoare, latul$i in lun[gul] pämänturilor, adicd a rdzoarelor BdtränulBerbece in fd$iia Robeascdi . astäi Gheunoai.»

73. 8 April 1806. Vinzare de loc la Odobest. Între mar-tuff : Tdriasdi Meches.

74. 27 Septembre 1806. Ordin de publicafie pentru «o firtdde vie a until «podgorean» $i cumpdrätor de la Odobe$ti.-Adeverintd din 30 Julie 1806 cä s'a $i fdcut, - din parteazapczuha' i cu märturia preotilor «Faur» $i «Blenda» - PeV° $i alte mdrturil: un «Todera$c[o] pop[a], zdt Furcoia, Sanduzdt Drägunof ».

75. 27 Iunie 1808. Vinzare de «o sdcdturä ce o am inLupeiti spre mägurd».

76. 2 Octombre 1810. «Vasäli orecar» aratá eá a cldditfrdle,ste, cu cumnatu-sda, hruba i $opronul la o vie, acumpärä-

i-ia

teri.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 69

turd de la nepot[ull Crdste ... Si pärá la acest let ce am vdn-dut vin, ne'm räfuit, si de acum innainte ne-am invoit, cdt ornav zdli noi 1 fiie'orif nostri, -ea hotdráreiT, sä fie un an stdpd-nescu el' $1 s'd pun[a] vin, $i un an cumnat[u] Costandin ...Eil in an[ul] dumisaliI 01 n'am amestec, nicI dumneluI inan[ul] met.' ; ori de a tin vin in anul dumisale, ori de a da-oaltuia, ell trebuintd sd n'am a o [lua] ; invoindu-ni, ce a da altstrein, in an[ul] unul altuia, sd priimased, a fil mail volnic, - saildumnelui in an[ul] men, sati en in an[ul] dumisalii.» Scrie«preot[ul] Radu zdt Burada».

77. 2 Ionic 1811. Vinzare, din partea lui «Costandin Go-gana», «luf MihalciI Conduragiu» : o casä in OdobestI $1«grddina cu pomI imbrdcatd, pe loc[ul; sfintii mändstiril Mera,cu ota$nit[5.]». Martini: Chirild Burada, Pavel Tdrcäldti, Ni-culai Gavriloi, Tudor Ruso.

78. Februar 1812. Vinzare de vie, $1 «in bdtrdnul Sogului».Litre marturf, «Stan Muntanul», «Neculaiù Rdchitosul».

79. 8 April 1812. Vinzare de vie. Nume : Burudoia, « Gri-

gora zdt diiaconu Niculaiti Burada».80. 26 Iunie 184. Vinzare de vie, tspri Putna, panä in

drumul Vrdncii, adied in drumul Movililor». Nume: «Ionitdsin Sandu Beca ,, «Stanul Priveghig».

81. 1 1 Ianuar 1816. «Ion Cofer» vinde vie lul ZamfirDovlec : «cu cramd de bärne duratd, hrubd supt cramd, Or-liu de cdrdmidd, casd pe pimnitd, lesd de pus pdp[u]sol,$opron de fäcut rachiti, osdbit ogradd impregur», la Odo-besti, «in bdträn Longou, pe un pämänt».

82. I-iti Julie 1817. Vinzare de vie la Odobesti «in bd-trdnul lul Berbece».

83. 26 Ianuar 1819. Alexandru-Vodd Sutu, cdtre un mazilpe care-1 face «Cdpitan la Cdpitdniia Virtescoiul, sud SlamRim[ni]c». Sd poatd face <pd.' totl ''slujätori acestiI Cdpitäniizapt . .. Sä aibdi datorie a strejui in tot poporul Cdpitäniisale de oameni rdI, de hoti, de tdlharl, de bolfas si de totaceia ce vor pricinui pagube.» Va aduce pe vinovati laispravnicI, «ea sä li sd facd eczamen, si dupd ordnduiald sd-Itrimitä la dum[nea]luI Vel Spdthar, $i s'al-I dea la deper-

www.dacoromanica.ro

70 DOCUMENTE DIVERSE, VII

tament[ul] de creminalion». SA fie cu grijä «de tot cei ce treeprin poporul acestif CApitänif . . ., grijänd ca sä le fie cäläto-riia cu liniste si nebäntuitä de cdtre fäcätori de rele. Si IAtot cei ce vor N?eni de la Bucuresti cAlätorf streini, si päcarele este oränduiala din inceput de a trece cu rAvasä dedrum de la dumn[eallui Vel Spáthar, s5.-T cerceteze dupdvechiul obiceig, si, pa carele nu vor avea rävasä, sä-i popreas-cä si sä-I trimitä la dumn[ea]lul Vel Späthar cu instiintare.»Sä nu supere pe locuitorf. «Nici sä cearä cdpitanu sag slu-jätori conaace si sä facä cheltuelf läcuitorilor prin sate,precum nicf cal de cdlärie, cá pentru aceia cApitanu I§ areavaetul WI, iar slujätori sänt scutiti. AsAjderea O. sä fereascicäpitanu 0 slujátori lui a nu prepune pä cineva cu pricinäde hotie sag gazdä de hot, fär de a fi adevärat, fäcändu-ointr'adinsu pentru vre-o pizmä veche sag pentru vre-uninteres de dobándA nedreaptä, ca sä-I ridice si sA-1 poartede cole, pAnä colò ; precum si, la umbletele lor, sä sá poarte cubund oränduialä prentre lácuitorf si cu cuvinte de omenie,färä de a ocärä si a injura, sag a bate si a cäzni, ca., verfcAnd sd va dovedi cä ag urmat In potrivä, sä va pedepsicu grea pedeapsä. De apururea sä instiinteze la dumn[eaj-lui Vel Späthar de yeti ce s'ar intämpla si s'ar sämti inpartea locului.» SA' fie «sävärsitor fär de cusur la toate po-runcile Domnii Mele ce sd vor da, sag prin dumn[ea]luiVel Späthar, sag prin cArti domnestI. Si pä slujätori Cdpitäniisale sä.-I aibA" nelipsit din slujbd, dupä oränduialä, cu cal', cuarme si cu portul dupä poruncile ce sänt date, iar sä nu-fmituiaseä sag sä-I facä locuri si cu acest mijloc sä-I lipseaseddin slujba Domnii Mele.» Sä-si ea «adetul CApitänii de laslujätori, care din vechime este obisnuit, adied cdte dooä-zed 0 (loch' de parale, poclonu ce sä numeste al baltacului,$ i cäte trei zile clacä pe an, iar nu mai mult.» Monogramäcu ros. Pecete cu armele ambelor serf'. Jos, in dreapta :«Mijloc dincoace de Olt 1».

84 16 Mart 1819. Vinzare de vie. intre marturi : NeculaigAmogitu, Ionitä Collo]care, Vasäli PAstrama.

1 E indicatia destinatia unel: categoriT de poruncl.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTOR1E CULTURALA 7 L

85. 25 Ianuar 1820. Alexandra Sutu, Domn Muntean, catreun Cdpitan de Margine, «prin alegerea dumn[ea]lui cinstituluisi credinôos boerului Domnii Mele biv Vel Ban Grigoriie Brin-coveanu, epistat Spätärii» (tot la Vártescoiù ; si instructiile ca siin n184). «PA' cei ce vor veni dä decindea du peste Dunäre, cerce-tändu-I dä unde skit si unde merg, sä le dea tescherele, dupáobiceia, de trecd.toare, si pd toatä sdptämäna sä instiinteze ladumn[ea]lui epistat[uIl Spätärii de cdti aa trecut prin schelaCdpitänii sale, atät mergätori, cät si viitorf, trimitändu si rd-vasele acelora ce ad trecut dä dá cindea la dum[nea]lurepistat Spätärii, ca sd-s dea seama dupd. obiceiü.» Mono-gramd cu ros. Pecete. Jos, in dreapta : eMargine dincoacede Olt» I.

86. April 1820. Jalbd cdtre Domnie. «Pentru dum[nea]luiSdrdarul Iancul Neculescu de la Rdm[ni]c, sud Slam-Rdm[ni _lc, a ,ea fiind vdtaf la dum[nea] lui in anul trecut, la ori-ce aa acuttrebuinta i-am slujit, clod tot intr'acest an mi-aa luat dum[nea]luCápitäniia Värtiscoiului dintr'acest Jud[e]t ; pe carea ziand cd,ad dat t.' 700, i-am si räspuns ea t.1 650, rärnäind sd-I mai dad't150 ; si, cdutänd ea Cäpitäniia pänä la 8 luni dd.' zile, mi-aü cerutnumitu Särd[a]r sa-I daa ace t' 50 ce ardt cá rärnäsese cusur.»Nu se inteleg de la bani. 4 Dum[nea]lui pd data, puind slugiledumisale, m'aa bätut, legat de slugi, chear cc mina dum[nea]- -

lui, foarte rda, cum aa vrut, si, inchizdndu-md in crama dum-[nea]lui, ail trirnis oameni dum[nea]lui la casa mea si m'adprädat ca pe un rob al dum[nea]luf, cu cele mai jos ardtate;din care speriindu-sä si bliata sotie, zace si acum.» Ispravniciiil trimet la Domn. Lista lucrurilor : un cal, «co Janice», pis-toale, puscd, o ladd. Iscdleste : «Asanache mazdl de la sud.Slam-Rim[ni]c».

87. 1 1 Ianuar 1821. Vinzare de vie. «Mosul mea aa fäcut-odin codru, pd.' mosdia noastrd di bastind .. . Bdtränul Soghiului,pi doau pämänturi si un rázor, un rdzor vräncinescu si unpámántu Soriu, si altu pämäntu Toadir Vornicul.»

88. 2 1 Februar 1823. De la stärostia Putnii cAtre un zap-

i Cf. astfel de instracp1 in vol. VI, pp 509-12, nie 2S3, 2S6.

.

www.dacoromanica.ro

72 DOCUMENTE DIVERSE, VIII

did. 0 «vädand» din Odobesti se plinge cd «un Vornic Spi-ridon, tot de acolo, i-ar fi luoat o scoartä, si a dat-o la unTurc ci aü fost odobasi, si nicl de cum nu i-ar fi dat-o, ci adrämas pägubasi pärd acum. Osäbit ad mai arätat cd in toamnatrecutä tot pärätut i-ar fi luoat niste fan pentru conacul cd-pitanilor, si nici pärd acuin nu i l-ad mai plätit.» - Rdspuns :«cu adivärat luatu scorsa, dar zici Spiridonluat-o de ad dat-o de asternut la Odobas[a] si, la schim-barea Odobasi, s'ad perdut: Turcu ad luat-o, sad cine, nustii . .. Nu stii anumi insä: scorti moldoveneascd, -aasta adfost, [ail] turcescd...» Pomenit : «Cäpitan Costachi, omul luíVaguride» i.

89. 12 Novembre 1823. Vinzare de vie. Marturf : JoanArdelen, Sandu sän Cabalortd (sic), Märdari Cotärlan, Ne-culai Cinbreid, NeculaT Nutu, Ion Soltänol.

VIII. Documente moldovene§ti amestecate

1. Suceava, 16 Novembre 6941 (1432). Stefan-Vodä, roc--romp. 3EMAH AlOilAtIKCK011, pentru Hodco Costiti, care i-aslujit cu credintä, - ca rdsplatd. «in tara noastrd un sat,la Vorovoreni/Kopogolion-k), HMA 111110V11111,1111h Atom% («anume

Curtlle Anustel»), i Hueteanii si Smestii, Ei11131%

KEI1E111,I*KA, «si Glodeani, unde este Neanciul ;mom i morilela Seret (cgorrk), unde este voilti,K». Se dä si sotiei lui, Va-siutca (Kacio-rn,-1c) Marturi : Mihail si Sit lui, Crstea si fin' lu,Negrila Vornic, Dan si fiii lui, U[n]cliata, Petru Hudi, Banciul

fratele luí, Steful, Härnaj, Albu Ùasnic, Cliunic csi celalt,marl' si mici». Ispravnic Neagoe Logofätul. Pergament. Pecetecu snur violet-rosu, tdiatd2. - Comunicat de d-ra Tatos, dinRoman.

2. Suceava, 6 Mart 6995 (1487). Stefan-Vodä, pentru Toa-der fiul luI Bälos, care vinde o bucatä de tard (3cunio) dinhotarul Petrestilor (iirrptimnop) (pomenit flOTON 1:001111/1011K

tefan Vogoridi, fostul Caimacam din 1821-2.2 Cf Uricarrul, XVIII, pp. 456-7.

i-aü cd aü

dindu-i

(x-ovFivknki)

$i

Ha

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 73

«uncle a fost casa luI Lazoro) luI Toader TAIICM Vrancki,drept 6o de zlotI tätäre$ff. Marturi : MI, Alexandru $i Bog-dan-Vlad ; boierif: Zbiarea, Neagu, Duma, Gangur, Dragos-Vornic, Härman, Dajbog, Hudi, Ion si Steful pircälabi deHotin, Micota, Reates pircälabi de Neamt, Andreico Nr-to[ro]vschi, Groze pirallab de Orheii, Ion Secard pircälab deRoman, Clänäii (KAKI-IltwA) Spätar, Boldor Vistier, Petru Stol-nic, Andreica C;asnic, Iremiia Postelnic, Sandro Comis, TäutulLogoat. Scrie Ion. Pecete cu $nur rosu, täiatd. Pergament.-Bibl. din Belgrad, n' 3971.

3. Vaslui0, 2 Mart 7043 (1535). Petru-Vodd aratä ed. IonSalce, fiul luf Toma Salce, a vindut partea sa din satul Salce,«care este dincolo de Ialan» (3a laAMIK), cumpäratä de la Budza$i de la fiiI luI, - WI Savu Lungul, cu 2.000 de zlotT tätäre$tf.Marturi : fiii DomnuluI : Ilia$ $i Stefan, Huru Vornic, Totrusan,Scripca, Vlad si Toader piredlabI de Hotin, Daneul si Lieulpircdlabf de Neamt, Cräun $i Toader pircdlabi de Roman,Mihu Portar de Suceava, Drag$an Spam-, Mätiias Vistier,Albotä Postelnic, Popiscul Cea$nic, Colun Stolnic, DraxinComis, Toader Logofdt. Scrie Lazar Goläi. Pecete atirnatä cu$nur ro$. Pergament2. - Biblioteca din Belgrad.

4. HusI, 14 April 7055 (1547). Iliias-Vodä, pentru panCozma Ghlianghlia, pireälab de Cetatea-Nouä, intärindu- satul«Hueteanii la gura Voronei» $i Sine$tii. Marzuri : fratil Dom-nuluf, Stefan $i Costantin, $i boierii : Efrirn Huru, Borce Vornic,Petre Cräca, Sandru, Ion Sturdze $i Moghila poireälabI deHotin, Danul Huru $i Miron pircälabf de Neamt, Ion Iatcopircdlab de Cetatea-Noud, Petre Varticovi Portar de Suceava,Iurie Spätar, -Dan Vistiernic, Hrdbor Postelnic, Harnza, Pd-tra$co Cea$nic, Neagul Stolnic, Plaxa Comis. Ispravnic Ma-teias Logofätul. Scrie Siandrea Cäzanovi. Pergament. Pecetecu $aur ro$u-deschis, tálat3. - Comühicat de d-ra Tatos, dinRoman

5. Iasi', i-ii:i April 7060 ([552) Stefan-Voda, pentru Ghian-

1 Cf. Uricaiml, XVIII, p 452 Cf. Arch. rst., I , p. 83.3 Aceias1 boierl apar si in 1548. V. Uncariul, XVIII, 1 p. 136-7.

www.dacoromanica.ro

74 DOCUMENTE DIVERSE, VIII

ghea pärcalab, care a slujit cu credintä pe Domn si pe tatälluT, Petru-Vodd. if dd HueteaniT, cumpärati de el supt Petru,«la gura Voronel, $1 cu mori In Siret, si. Sine$tif, RAHRKW

W811Mill MIMI A, care ati fost cumpárate de la «Vasutca, soraluT Avram, nepoata Anu$ciI», cu urice de la strämo$ul Dom-nuluf (A-kA), Stefan, si ruda ICI (HAEMENHK-k), Stefan cel Tindr,«$i a treia parte din sat MEME ctitiagtvio 1-1 mottE CHATEM, WTIIET(1,1 pcS 11011a CEAA3 LIM rk Tempi% HAMISIT pWIUKaHiH (eintre

Suceava $1 Intre Siret, de la Petre Rusu, sat noti, care sezice acorn Ro$canii»), partea de sus care a fost cum-päratä de la Andreica fiul luT Terpice $i de la sora lui, dela Dragna», cu uric pentru «sträbunul lor Isaia, de la strä-bunul (IirkSuma) nostru, Stefan V oevod, $1 iar a treia partedin sat, intre Suceava $i intre Siret, unde a fost PetreaRusul, care se chiamä acum Ro$caniT, partea de mijloc (cf-pgAirka), care este curnpäratä de la Mariica nepoata lufFaraon $i iar din a treia parte de sat din BiläutT, care ein Tinutul Hotinuliff, a treia parte, pe care at't cumpärat-o cre-dinciosul nostru pan Ghianghea pircälab si jupäneasa lui An-ghelina drept 300 de zlotT tätärestf, de la Nastasca, nepoataMale! [maaii ; Malea, nume de femeie]..., i iar a patra parte dinsat din Ravacäutl, pe care iar aú cumpärat o, drept douá sute dezloti tätäresti, de la ailEa 0MAKEIWIC11-1, flub 1111 Coste, nepotulde frate (nparraiiiiii) al luf Teodor Ords, nepotul de fill alMaruscii, fiica (Awl-ma) Pancovel (nauKoick)». Marturl : frateleDomnuluT, Costandin, fiul DomnuluT, Petru, $i boieril GavrilVornic, Petre Cräcovici, Danciul Huru, Veaveritá si Ion H51-riovi pircälabi de Hotin, Bodeiti $1 Spanèoc pircälabi de Iasi(napKaaasivm MCKIIKk), Ion $i Nechifor pircalabi de Neamt, Iatco$1 Joan pircälabT de Cetatea-Noud, Ion Sturdze Portar deSuceava, Petre Spätar, Ion Vistiernic, Toader Postelnic, Pogan(:)a$nic, Dumitru Stolnic, Guzuca Comis, i ceilalt1 boierl, marlsi mid. Ispravnic : Lucociii (a8tavino) Logofät. Scrie DumitruVascanoviè. Pergament. Pecete cu $nur ro$-deschis, täiatáComunicat de d-ra Tatos din Roman.

1 Cf. Melhisedec, Cronica Romanulur, I, p. 1 SS.

:

1.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 7 j.

6. Iasi, 20 Decembre 7 [14 (1605). Ieremia Movilá, lui [Firvajnfost AO, dindu-I párti din satul Rusil pe Iazera, dup ä. actede la *tefan-Vodä. Nume ale vinzdtorilor : Gon0a, Mecea, Focsa,Nedelea. Martuel fiii DomnuluI : Constantin, Alexandru $iBogdan, apoI boierii : Ureache Vel Vornic de Tara-de-jos,Crste Vel Vornic de Tara-de-sus, Gheorghe pircdlab de Hotin,Gheorghe $i Ionasco pircálabI de Neamt, Manulti $i [Io-nasco '] pircälabi de Roman, [Váscan Orä$ Hatman], CA-räiman Ceapic, Vorontar Comis, Bränovschie Postelnic, Vea-veritä Spatar, Gligorie Stolnic, Simion Stroici Vistier. Is-pravnic Stroiciti Vel Logoat. Scrie Ene Bejan. Pergament.Pecete atirnatd. - Comunicat de d. presedinte Vidra$cu dinIa$1.

7. 30 Julie 7136 (1628). Miron-Vodä dä «mändstiriI din Vas-luiti 2 ci o ail inchinat la monastirea Zugraful din Sfäntul MunteAftos, o moard pe päräul Vasluiului, si cu grädini la fäntänaräulur, si cu locurl de prisäcf, la o:obärsie pustii». - Citat in-teo hotdrire din 1840 ; proprietate a d-lui Mavrocordat, dinVasluiü.

8. 2 April 7138 (1630). Alexandru-Vodá (Coconul) ddcmonastirii din Vasluiti o vii ..., ci all fost domniascä de ocolultärgulu». - Citat in acelasi act din 1840.

9. 5 August 7139 (1631). Moise-Vodä dä «monastirif deVasluiti o vie in dreptul tärguluI Vasluiului i moard pe pä-räul VasluiuluI», etc. - Citat in acelasI act din 1840.

10. 28 Mai(' 7176 (1668). LIlia$ Alexandru-Vodä intärestePäharniculur Postolachi «o bucatä de loc din hotarul tärguluiVasluiulul, ci i-ati fäcut danie, din hotarul pe cari l-aü ho-tärät Stoic. De Sturza $i cu alt ränduit boeff». Traducerede Clur. Paväl Debre$. - Citat in acela$I act din 1840.

I I. 29 Maiti 7176 (1668). Ilias Alexandru-Vodä dä luI Pos-tolachi Vel Paharnic eo parte de ldc din hotarul tärgulurVasluiti, ca s[ä] fie hotar satului Tätära$il[o]r de indestul, cuvad de moará in apa BärladuluI $i c 1 vad de moarä uncle

1 V. Arch. 1st , III, p. 74.2 Intemeiatá de tefan-cel-Mare.

www.dacoromanica.ro

76 DOCUMENTE DIVERSE, VIII

dä apa Vasluiului in apa Bärladulu Hotarul sä incepi dinCetätui la vale, prin pädure Pänd in capul Topililor, inteungrind .. . Tufile celi rosiI improtiva casäI lui TrohanMovila luf Ntis . . . Vale Murgestilor, in ulmi. . . Pre din gosde Snte.» - Citat in acelasi act din 1840.

12. 17 Maiti 7199 (1691). Costandin-Vodd (Cantemir) dä.

lui «Stefan Miclescu ci aü fost Postelnic 1 . hotarul satultif Tä-tärasilor». - Citat in acelasI act din 1840. - intdrire cdtreacelasi, biv Vel Sätrar, de la Costandin Duca-Vodä, la 15Novembre 7202 (1693). - Ibid.

13. 28 Septembre 7205 (1696). Antioh-Vodä dä SpataruluIMihalachi Racovitä. 2 «o bucatä de loc din hotarul tärguldVasluiuluf», aleasä de Vornicul de Poartä Stefan Pilat. in ho-tarnicd : «Rddiul luI Vodä . Poiana lui Mihaiü Ungurul . . .

Prisaca Burghelestilor.» -Ibid.14. 20 April 7224 (1716). «Manila, giupäniasa räposatultd

Stefan Miclescu ci ail fost Särdar», vinde, «impreunä cu fiulei Frangole», satul TätärasiI, «dupä scrisorile celi vechi, Spa-.tarultif Ioan Päladi » 3. - Ibid.

15. Iasi, 30 Novembre 7249 1740). Grigorie Ghica-Vod5.,pentru pira luI gDumitrasco si AndronacheI, feorif lui Silion,nepotif lui Dumitrasco de CälimänestI si a Anita', stränepotiilui Avraatn, cu Gheorghie fia)rul lui Vasilie Jitniceriul, ne-potul Gheuculesä, pentru niste mosil ce sint la Tinutul Tu-toviI prea Jerav4u, anume JorästiI, sat intreg, si gumdtate desat de Romänestf si gumätate de sat de HärmänestI $1 gu-mätate de Comänesti ?I igumätate de sat de VicolenI, partede sus, de spre RomrtnI (sic); dzicändu feorif luí Silion cäaceste mosiI sintu drepte a lor, de pe strämosul lor ToaderJora». Se judecä innaintea luI Sandul Sturdzea Vel Logofät.Silionestif aratä un act «de la räpAosatul Costantin Duca

1 Cf. vol. V, p, 591, nota la no 236. In ziarul Secalul din 2S Mal11 .1903,d. I. Tanoviceanu pomeneste Intre 1661 si 1664 pe Grigore (Miclescu), Pi.-harnic. V. si nO II.

2 Viitorul Domn.3 Acest boier era sotul unel surorY a lui Mihai-Voa Racovitsa. V. tabla

1st ht. rom. Pn sec. al XV.117-lea, la numele

.

. .

...

sae.

www.dacoromanica.ro

MATERI ALE DE ISTORIE CuLTURALA 77

Voevo id», eispisoc de pail si de rätnas, ce ail avut de laräpAosatul Duca-Vod[d] bätränul». Cealaltá parte presintä. A o

carte de la Antonie-Vodä, data de volnicie lui Costantin fora,ce a fostu Arrnas-Mare si luI Vasilie Gheuca, Logofatul aldoile, ca sá popriascä satul Jordstiii si pártile din Romänesti»,etc., ccarile le tine Vrabie, cu nepotil lui, pänä vor da unuric de Tiganf a luf Simion Jora». Pecete mare, rotundä, cuchinovar. - Comunicat de o studentä.

16. 13 Ianuar 7265 (1757). Costandin Racovitä-Vod5., Me-delniceriului Neculahl Racovitä si VorniculuI de Poartä NeculaIBucur, aratind cä a dat docul cät este drept domnesc latärgul VasluiuluI, afard de vatra tärgulur, monastirif Precistadin Roman 1» : sä hotäreascä - Citat in acelasi act din 1840.

17. 28 Ianuar 7265 (1757) Hotarnic4 de la Neculal Racovitä[v. n° precedent] la tirgul Vasluiü. Pomenit «Podul HatmanuluiMiclescu». «in zare dialuluf, unde sä numesti Cetätuia», «drumulpostilor», «gura väef popii, ci se numeste Hopul ..., pärd inruptura drumuluI..., Valea HäsculetuluI ... Unde esti iards oruptur5 si stilp de piatra a räposatuluI intru fericire MihaitiVvd ... Dialul Bosti», mosia lui Vel Logofät Radul Racovitä»,«Poiana lul Feico», «drumul Nebunif», « aniäna Rälilor». -Ibid.

18. tint-ire domneascä din 30 August 1776 (copie din 18Februar 1783, de la Alexandru Costandin-Voclä. ; armele am-belor teri), pe o anaforà. Priveste jalba luI «Mihalache Craca-liia mazdl de la Tin[u]tul CerndutuluI asupra dml. IordachiCant. biv Vel Spat. ». Cracalii/era «ginere uniI Elenii fataIrimi-af Jora biv Vel Cdpitan... Soacrä-sa Eliana alti copiI n'ati avutfär numaI pe aastä fan.", si aasta nu iaste fácutä din bär-bat cu cununie, ci ar fi din säräcie, fácutd in val[u]viia ei.»Averea o iea Iordachi. Acesta, prin vechilul säti, «dutnt IanachiCant. Vel Ban», presintä diata Ilene, 'din 25 Mart 7263 (17 5):aratä. ea «ca., avändu doao cäsatoriI, si copif n'aii avut, si ajun-gändu la värsta bdtränet[e]lor, si de spre alte rudenii a ei ne-

1 Fund4a DoranuluT.2 Fiul luí Dunaitra?co i nepotul de frate al lui MihaT-Vod'á.

www.dacoromanica.ro

78 DOCUMENTE DIVERSE, VIII

avänd nie o cdutare intr' atäta ani -ati trait in vdduviia el,apoi socotindu mai mult pentru sufletul ei si pentru cheltue-lile Si grijile cele obihuite la moarte et $i dup[ä] moarte,aü ales pe nepotul sail, pe dumT Spat. Iordachi Cant. $il-aü luat feor de suflet, si i-ati dat danie satul ei de la pa-rinti, anume Melitinitii de la Tint. CernäutuluI ... ; a$ijdire$i pentru alte mosii, cdte ail mal avut, iar[a]s dum' sä fieclironom, ca sä umble sä le dezbatä de pe la cari sänt impre-surate.v Iea de la el $i 300 de lei, de-0' da la datorii. Feteii se cer acte, «saii macar de aci läsat cuvant catrA cinevaEliana la moarte el precum cä-I iaste fatdv : dar nu se afld.Si pravila exclude de la mostenire pe fill nelegitimi. Iscalesc :Vasile Razul Vel Logft., Dumitra$cu Sturzea Vel Vornic,Costandin Sturzea Vel Vornic, Lupul Costachi Vel Vornic,Costandin Paladi Vel Spat., Ilie$ Catargiu Vel Stolnic. Coplao intdresc Mitropolitul Gavriil $i boierii. - Proprietatea d-lui dr.Goilav din Boto$ani.

19. 23 Mart 1777. Grigorie Alexandru-Voda, pentru bi-serica Sf. Voevozi din Ocna, dupd cererea luf «Ianache proinprotopop $1 preot ace$tii bisericiv. «Pentru protopopa Ia-nachi, de vreme cd dintru a sa ostenialä $i cheituiald s'aüfalcut aeastä svantä bisericä, ial se fie volnic a a$eza preotila aastä bisericd, iar altul nime se nu fie volnic a pune sia aseza preoti la bisericd, farad de voe sa 1,» Scrie «Dumi-trachi Varnav al doile Log. v . Pecete mica, cu chinovar. - Do-cumentele bisericii citate.

20. Octombre 1782. Alexandru Constantin Mavrocordat.«Datorila nepregetatd iaste, dupä toatä leage, obläduitorii sdsá ingrijascd cu ceale spre odihna acelor ce sänt supt obld-duire, sati pämänteni saü streini, $i de orce stare vor fi, cucat mai värtos $i pentru fiii si fiicile de Domn, de a nu-Iläsa nepus la ränduialä cu ceali cdte O. cuvine a le aye dupddreptate sprea oare$care ajutoriü, fiind $tiut O. prea fin'

Domnilor ni6 innalOme starii, niò obiceiu nu-I lasa. a O. im-pärtä$i c..1 cinurf de dregatorif saü cu alte chivernisdle, prea-

1 Pentru altS biseric5. din Ocna, a luT Radu RacoviO, v. :Rev. p, ist., arch.p Al., V, pp. 170-3.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 79

cum altii, de alte stärl, - färä numal cu cuprindire prin deosäbitajutoriü ce H sä dá de card luminatii Domn1 cu acealioränduite $i nesträrnutate mile. CAC, cänd $i de aceaste oränduitemile sä vor lipsi, neavänd impärtäsire ni din cinurile dre-gdtoriilor ce sä cuvin altor stdri, cu strämbdtate $i färä cu-vänt de dreptate va fi ca sä rdmäia i nehnnärtd$it din dom-nestile oränduite mile. Care aeasta, aice socotitä $i de laudd,gudecänd-o cu dreptate $i cu cuviintä $i cei mai denaintede noi fericit $i luminat Domnif, ati pus la cale ceale sprefolos pentru ei. Dee socotit-am Domnie Mea $i pentru lumi-natul prè-iubit fratile nostru Dumitra$co Voevod, cá sá cade$i cu dreptate iaste a fi impärtäsit cu orescare domnescajutoriü. Nu numal cá, dupä oränduiala cuviinoasä a fiilorde Domnu, este cu cale a av, dar $i pentru multe faceri debine $i apärdri avut tara aeasta in multe vremuri de lafericitif intru pomenire mo$11 si pärintile Domniei Meale,dupä cum iaste $tiut de tot, cum si de cätrd Domnie Mea »if dä deci o sun: de scutelnicI Iscdlitura domneascrt. Pecete cuarmele aminduror terilor, din 1782. Initiale, titlu $i inceputcu aur. -Proprietatea d-lui Mavrocordat din Vaslui.

21. 2 April 1783. Alexandru Constantin-Vodd, epentru svän-ta bisdricd din Tärgul Ocnif, unde sä präznueste hramul Svin-tilor, mai marilor Voevozi cerestf, Mihail $i Gavriil», dupdcererea lui «Ianachi proin protopop» $1 a preotilor : if dä 4.200de ocä de sare de la Ocnä si io ocd de untdelemn $i 3 ocdde tämlie, eiarä4 din Ocna g[o]spod». Si scutiri felurite. Boierii(dupd fiul Domnului, Costandin-Vodd): - V. Log. de Tara-de-jos,Costandin Ros[e]t V. Log. de Tara-de-sus, NicolaI RosLe]tVel Vor., Iordachi Cant[acuzino], Gheorghie Sturza V. Vor., Las-carachl Ros[e]t V. Vor., Costachi Ros[e]t Hat., AlecsdiMatei Cantacoz[i inò V. Vist., Costandin Paladi V. Agä, Mi-halachi Racoviti (sic) V. Spatar, -'V. Ban, Costachi Ghe-rachi V. Comis, Grigora$ Sturza V. «Camenar», Mihai Sturza

Dimitrachl Sturza V. Särdar. Pecete cu chinovar. Iscä-- Documentele bisericif citate.

Dumitrasco luase pe fata luI Dumitrascu Sturdza Hatmanul. El nu maIplecI din Moldova (Gen. Cantaeuzinilor, p. 390'.

-aii

lit trá.

www.dacoromanica.ro

80 DOCUMENTE DIVERSE, VIII

22. 23 Iunie 1783. « Marturiia BanuluI Sandul Miclesc[u]in pricina dentre Clement vtorii Vistier cu monastire Do-brovat pentru moara din apa Vasluiului . Ati mers it-Italia latanterimul bisäricii ci s'ati numit cu grevici (sic), cetitcarte de blestem, intrebandu-if unde aa fost targul vechiti maIinnainte, $i ni-aü arätat de la casdle domnesti in sus podi$ul,fiind tot locuri de cash' $i tintirimurI de bisarici.» Era numai«o ezaturd intr'o garlä vechi ci-I zic Vasluetul Vechiü». -Citat in actul pomenit din 1840.

23. 15 Mart 1786. Zapis pentru vinzarea a «trii firte devie», «pe mo$ie Mitropolii ot Viddicen[I]». intre marturI :«Sandul Doba», «Toader Mescal». Proprietatea d-luI Gr.Goilav din Boto$anI.

24. 23 Februar 1791. Vinzare, cdtre liii Muste, a «3 firtede vii lucratoarea $i 5 firte loc sterpu curatatu», la VlddicenI.intre marturi : «Andon Sárbul», «Costandin Budescul». Scrie«Gheorghii dascalul». - Idem.

25. 15 Septembre 1792. «Iriana Doboai» dä zapis «gineri-mieü Ilie Muste» pentru «o firta $i giumataati de viI la Via.-diceni», vinde. Parte din pret i se lmplineste «innaintejudecatii Hatmanii». - Idem.

26. ii April 1793. «Ion Bat-lend din sat Galbinii» dä zapislui «Gheorghie Buzdugan» c, avind la acesta datorie AndreiaBade, värul säü «premare», i-a dat el, Ion, in loc ni$te vii,«din gardu in gardu», linga «Capt. Toader si längd LupulGatin i länga Paladie Nechita, alature, de spre soare apune,in batränul Frätimänestilor». - Comunicat de un student.

27. 18 Maia 1793. Hotarire a luf MihaI Sutu in procesul Can-tacuzinilor (v. n° 18 si mai departe). Iscaleste : M. Doniè Clu6.Pecete rotunda, cu chinovar. - in anaforà se spune cä maI avusecälugärul o fatä, dupd moartea fiilor lui. Pentru aceasta opre$tesatul Delenl, «cu celi di pe impregiur Rusif, One$tii $iPä$canii, ce sant la Tinutul Harläului». Ea moare, $i «aa fost le-gatefsit» DeleniI «nepotulul säti de sor, dum[i]sale Vistier Ia-nache Cant. h. Dar, murind sotul Mariutif $i maritind-o tatäl eIa doua oard, i-a dat Delenii, preferind astfel fiica fata de «rudenie

si

-

ce-I

silistf :

Pan

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 81

de laturI». ApoI, temindu-se de «nevestitoriul sfärsit», dä nepotu-luf satele de la T. Cernäuti «$i doi sate la Hotin : Novacautii $iNelepaut'a». Luindu-i-se, el lupta «pand $1 la udecät streine».Aratä to copie incredintatä de la Cantelariia Socevii, di peo scrisoare a Pr-Cuvio$ii Sale Gherasim Cant :, din 1778,Octomvrie 25, fiind atuncea Spatar», cg-I da partea ZoiVil:Delenif, Ru$11', Onestii, Pä.$canii. ,zSi, ramäind fiicä-sa Mariutacopal Camara in vaduvie, n'ati vrut ca sä o lasä de ba$tinäinstreinatä», ci-I (la aceste sate. Usihlibr eraü «di pe pärintilesal Iordache Cant. Logofat», MalitinVa lilt de la Deana Joroae,ca $i Nilipäutif $1 Novaclutii. Izvodul de zestre al Hama-nesei era iscalit $1 de raposata so0a. lui Gherasim, Casandra,de raposatul Mitropolit Gavriil, «räpousatul Logoat JoanCant, i dumn[nea]luI Joan Cant. Vel Logofät', $1 dumn[eallulNecolae Ros{ejt biv Vel Logoat, fiind atuncea Vel Vornic,din anul 1778, Avg[u]st». Se citeaz1 in intregime capete depravild. A doua diatä e din 4 Maiii 1783, fiind Gherasim VelVornic, $i «incredintatä de pr-fericitul intru pomeniri Avra-mie patriiarhul Ierusalimului, afländu-sä aicea, si de räpousatifMitropolitul Leon $i Sofronie Irinopoleos, cum $i de SfintilaSa Anfilohie proin episcop HotinuluI2 $i de dumnealuI Vel BanLascarache Ros[e]t, ffind atuncea Vel Vornic, i de dum[nea.]-1ui Spatar Iordache Luca, fiind atuncea Stolnic, $i de räpou-satul Comis Lascarache). - Proprietatea d-lui dr. Goilav, dinBotosanI.

28. 21 Maii1 1793. Mihail Sutu arata ca, «dupä deosäbitejalobe ce ni s'aü dat intai de catra Pr-Cuvio$ie Sa GherasämCantacuzinò monah, al done de la fiica Pr-Cuvio$ii Sale,dumneil Hatmanesa Mariuta Cantacuzinl, 'gupäniasa cinstituluisi credin6os boeriuluI Domnii Meli dum[nea]luI Costache GhicaHatmanul, asupra dumisali Ianachi Cant. biv Vel Vistier, pentru2 mo$i'i ot Tin[u]tu Cernäutului, anuMe Osihlibii $i Malitinita»,se dä judecata in sama MitropolituluI $i a velifilor boleti. «La I Izili a trecutuluI April ni-aü adus Vat. za aproz $i anaforaoa de

Acesta e cronicarul, celalt omoniraul2 Scriitoral, asupra cä'ruia v. Ist, lit. rota. 'la sec. al XVIII-lea.

71304. Vol, VII. 6

www.dacoromanica.ro

82 DOCUMENTE DIVERSE, VIII

gudecatá», din care se vede «cd, la anul 1778. Octomvrie 25,Pr-Cuviosie Sa monah Gherasärn Cant. prin a sa scrisoareaü fost legat danie nepotului sea, dum. Ianachi Cant. Vistier,doi mosiI la Tin[u]tu Cernautului si 2 la Tin[u]tu Hotinulul,care, dupd diiata Cuviiosii Sale dintru acelas an 1778, inceputádin zi Mtn a lui Octomvrie si sfärsitä la 4 a lui Noernvrie, deatunci, si dupä noima izvoduluI de zestre -aa dat tot intruacelas an, 1778, Av., durn[i]sale HatmanesAI Mariutil Cant., ca,dupd moarte Cuviiosii Sall sä aibä a trece in stäpänire dumi-sali Vistier ; apoi, in urma acel legate danii, Pr-Cuviosia Sa,prin al doile legiuitä diiatä, din anif 1783, Mai 4, indemnän-du-s[ä] din pärintasca iubire si rävnä, li-aa dezlegat de la dum-nialui Vistier Enachi Cant. si legat mostenire fiicii sali,dumisali Hatmanesg Mariutii Canttacuzino]. Dupä aasta, mai peurmä, väzind Pr-Cuviosia Sa inmultire mostenitorilor de gos sigreutate casäi gineriluf si a fliciI sale, socotit-aü si prin osá-bitä de danie aa dat dumisali Hatmanesäi daru de-sävärsit in viiate aceli doi mosii de la Tin[u]tu Cerndutului,anumi satul Oihlibií i satul Malitinita . , din anul 1791,Noemvrie 20 dni.» Testatorul scrie lämurit ca «dupä moartesa sä stäpäniascá dum. Vistier aceli mosii». Se decide a«ni vreodatä se poate statornici darul de WA' ... SA' stinge]egatul färä a mai fi supus intrebdrii de l-aa däruit de said,aa de voia, cum si obiceiul pámántului, de vreme cd pe toatidaniile aceli mai din urnid statorniceste.» intrebat, in numeleDomniel, dacá are ceva de obiectat, Ienachi-i rdspunde cänu. I se mar pune totusi soroc de treizeci de zile de lacetirea anaforalef de cätre Domn: cca sä facä apelapiacäträ Domnie Mea». Tree si septe zile pentru soroc. Se ordonä.VätavuluI de aprozi a-i lua si actele, dindu-le Mariutif. Marturi :Domnul si fui :eIoan Voevoda, Grigorie Voevoda si AlexandruVoevoda» si boierif : loan Cantacuzin Vel Logofät, CostandinPaladi Vel Vornic, Lascarachi Ros[e]t Vel Vistier, DräcachiDepaste Vel Vornic, Neculai Ros[* Vel Vornic, CostandinBals Vel Vornic, Grigoras Bälásachi Hatman i pärcälab Su-cevschii, Alexandru Suciul Vel Postelnic, Nästäsachi IanculVel Agä, Lupul Bats Vel Spätar, Mihalachi Luca Vel Ban,

li-aa

scrisoare

..

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 83

Grigoras Ventura Vel Comis, Iacovachi Arghiropulo VelCamaras, Iordachi Mavro Vel Caminar, Vasä le Läcostian[u]

/Vel Paharnic, Ionitä Ros[ejt Vel Sárdar, Andreiti Milo VelStolnic. Trofeti in color!, cu semnätura : ihail Suciu Voevoda.Iscälesc : loan Cant. Vel Logorát, Iordache 3 Logofät siMate! Costin condicar. Pergament cu initiale si cuvinte cuaur si chinovar t. - Idem.

29. Io Iunie 1793. Miha Sutul catre Medelnicerul ToaderCarp : O. aleagä locul de la VasluiU al mändstirif PrecistiL-Citat in actul pomenit din 1840.

30. I-iii Iulie 1794. MihaT Sutu-Vodä dä CdminaruluT Arghiri

Citeva Bimurirl genealogice slut de nevoie pentru a Intelege aceste do-cumente. Iordachi Cantacuzino Deleanul, Spätar, chluggrit apol ca Gherasirnmonahul, are un fig oma, care moan:, si o fatg, Zoita, care nu trgieste pangla nuntg (Gen Cantacuzinzlor, pp. 49-50 i tabla genealogid alipita). Cealaltgfa* Märiula,iea pe Costachi Ghica -Genealogia acestuia c, fáräîndoialä, aceasta:Un 5,,ef de corporatie din Constantinopol, originar insä din Seres (de unde fiulsail se numeste Serezll ; v. aceastg colectie, p. 455, n° mu), Mihali, - deciBasa (= sef de breaslä)-Mihab, - are un flu Sulgerul lorgu sag Iordachi,care joacl un mare rol In cisugarea si preschimbarea Domnilor. Una din fetelesale, Sultana, lea pe Constantin Racovita. (Gen.`Cant , p. 44 , cf. N. G. Dosslos,Studd greco-roadne, II-III, IaSI, 1 902 , p. 55 : sotia lui Gheorghe se chernaEufrosina), cealaltä pe Mate'. Ghica (Doc. ('allzmachz, I, p. LRX). Supt amin-dol ginerif, el vine in targ (v. vol. l-II, lac czt. i Galesescu, Eforza Sp nalelor

p. 239) . e pe rind Stolnic si Hatman, dar i se zice de obiceig, dupgo mal veche dreggturie ocupati. de el, Sulgerul Basa-Mihalopol (fiul luI Mihali).El are un fig Constantin, canna i se spune Flatmanul Iorgulescu (de la Iorgu),Sulgearoglu sag Sulgearopol (dupa boierta tatglul slit) si un al doilea, Barbu,(Gen. Cant., p. 370). 0 fatá a luI iea pe beizadeb. Alexandra Nicolae Mavro-cordat (tbzd , p. 393) Constantin Iorgulescu Sulgearoglu tine pe fata cca maimare a luY Alexandra Ghica Dragornanul. O fatä, a lor, Sultana (dupä numelesuroriI moarte a lui Constantm), e Doamna lui Constantin Mt:nazi (ibid., pp.402-3) FiT ltui se nunaesc Alexandra (lenacht Kogglniceanu, p. 251) (dupg unbunic Alexandra Ghica), Iorgu (dupl. cellalt bunic) si Cunstantin, Costachi(dupi tata.). El, Iorgulestif, figureaza întáiü îr ultirnul Divan muntean al luiConstantin Mavrocordat, apol vin In Moldova cu Grigore Alexandra Ghica,un unchig, In a doua domnie. Cumnatul Constantin Moruzi Ingadui întáití celul mica lua numele de Ghica, dupg maing si-1 inainteazi In boierfl (ibid., pp. 13.7,403). Cf. polemicile pentru originea Ghiculestllor muldovera In Cony. lit. pe1902. -0 sorg a lui Iordachi Cantacuzino, Safta, lea pe pribeagul rnunteanConstantin Cantacuziim, si din casatoria aceasta se naste Ioan, lenachi Vis-

N

I-II,

onvole,

www.dacoromanica.ro

84 DOCUMENTE DIVERSE, VIII

Cuza' curt loc de casä in tärgul VasluiuluI alb:tuff cu za-plazul bisdricif Päná supt piscul unde a umblat drumulcel marl din vechiii». - Citat in acelasi act din 1840.

31. 9 April 1795. Mihai Sutu-Vodä dä HatmanuluI CostachiGhica «tärgul Vasluiului», ecu tot locul de prin pregiur, cisä va dovedi ea* este nedat danii de vre-un Domn.» - Citatin acela$T act din 18402. - intärire de Alexandru-Vodä Calli-machi, la to Iulie 1795. - La 9 August 1796, Ghica facecumpäräturI de la mändstirea Dobrovát.

32. Septembre 1796. Alexandru Joan Calimah-Vodä,pentru e preotul Dimitrie de la biserica din Tärg[ul] Ocnii».Era ginerele luI Ienachi preotul, care murise. «Aiiändu-s[ä]si om särac $i cu cas[ä] gr.& de fete», cere a fi iertat, .atätde baniI scoale, cum $i de poclonu vlädicesc». Se incuvim-tend. Pecete octogonalä, de chinovar. Documentele bisericifcitate.

33. 2 2 August 1797. Alexandru-Vodd Callimachi, catreStefan Sturza biv Vel Ban si ispravnicii de Tutova, pentrujalba lui Vasili Busild Cäpt., de la VicoleanI, in proces cu

tin Grigorii Cäp4ind i Sandul Bäläbanu» $i alT eräzä$1», cari«ar fi zälozAt toatä mo$iia la un loc, drept 150 lei». - Co-municat de un student.

34. 29 April 1801. Vinzare de vie la Tinutul Tecuci. «Unpogon iaste vii Váraginä, numai rädäcina, iar o firtä loctisterpii ; cari vii o am $i eü cumpäratä di la Frätiman , laChetri$, pe mosiia Galbinii... Pintre viia lui Chiriac Hu$tiul . .»

Pomenit Jic. Iordachi Movila. - Idem.35. io Ianuar 1802. Coste grädinar vinde o casä in Birlad,

tin drept[ul] movilii, la gura oco[lu]luI sä hotärä$ti pidin sus cu Sandul Rä$cänitii».

36. 19 Iunie 1803. Alexandru Moruzi dä luI MateI CostachiBanul sä aleagä chotaräle mo$iilor ci sänt date din locu tär-

tierul p. 5o). V. mat' departe In acest volum documentele ramurif mol-dovenestl a Cantacuzinilor.

V. vol. VI, p. 169, nIe I I I-2.2 Originalul se afli la cl. Alexandru Hinna din la4. V. Tanoviceanu. In

Prinosul Sturdza, p. 430.

-

ei

www.dacoromanica.ro

WhTfl 110CdoUrl, MCZAJIBIBIr.

AaKViirrópil,;i;441cfrwri AÓrA 3it MilMOTi a2 ctlitleM ipm`pi KZ la 3PKV,11410A LIIA

ÂM"NISIAK2 TAttz otWA triZAue;rr eitt 6iCT;10. clIALVONAt

dnT Pml'irVA nepatitiA4 41pArt,a, CAolio3ifirtft CC%) WA flpE1 KL ,r, CHOArIA-

-TplunAttiA A 'V

oyti,Avii:AztatmamziAvic.t.kKoAlu frp,9Hilte tiopl4,VAV4 IláTyrolMAg. B.1 1,,,SV ta,Sp 4Kfleklitil.;Aße egtKT132LIJAV4E1 ATM' cnpi rtárrti iwif: KZ

j_ , IWil Ae Cno mirk rcgrrgpiq oinAnaTgulutiii.up MTéri 4iAt.up SE CZ ActA2 L flecKafl

4iiNt sbiCT0 CEldi dKiTsfAVI:K) K2 Mil RiNZ ctirtigti4Vo ;TAT A111'6 rupCóptE4 adAcrrpet K,34T WA 3 ifilottAW? gclfatTptl.

nityr03 Á'it'ACTA cVElpi KA'pette caxigTs KVátifierstinl cAososke) KW K4ft

41AAPLVII .¡Aarropi4Hile WI Tame ROCTpot ;TO KAIT 01,e ntft.vi'm cz NtCZ 41;4011nelvrp20AiturKzpiA6 mrkAE: nottrpV Cia/12,011pt w CSKApAW4prk

34cirgA iamx:rie grdrrii(lAerra Kárk cl 345Az, w A KV Átirk'Arkw 11p4iviAt EA C2-, t:4

sApw Toia HAI 'E'fri. Kg ;IA( aip & I1K3 ca-A2K7sliToprimup Mtuit2V:FITIrl:

kIerk'cia aag ,4,2p,Vn'T ,14AAr1g4 9Irr2 34 40M16.11e MIX AHA Oiti,VABLoie4,11

anzpvrdpió Kg 63c4TE3Apti'rrgpitAtulitaTifill ROT. eti nzp.fityl Ate RHI

hi 6 110-

HaTO1p1; ÁA laCTpV. RVHdetWEU,Ñ Ac1.1) KS 4MAIWitliMt CÁ, 411A4iCT 44AtÓ a%I

oyriii U,H,A.41

cnpik,JNOTHrEAI eLJ6LpEWIlltibMHM, WH kV afHZA HAMS sdairui HO

p?4I1pi1. rip Alt Kt Hti +TAM nAloe ok,e3HZÁSMAVHiutri rir HLU? HZBIAA

,iRzAix,Hrl`VpHAE soampis cl iffrpV I1HMt1ic 9I1 C'UdiLIHHISZ.

1-1Vrit'pE CI Livta ArTH'TZ7 CX ilicA,Cf»SCKI ;FApastii'M Milp.

Gag cA919n4T GDpáwgrt fil (1.14, C(CT23ri AA 23: (Dkv04re. 18216

ÂÂÁatv Vt'H4lifir rLa pp. 85-6, 110 42.

JJ,1H

M4AA CK2rlirtl Ae

H

i lilei,4XHZ, IDA

El 41.-

ici UN

K2. lipO't1TA

gripe

4A CI

titsZ;14.11HKOWál4111

Ag

110111111,11110-

7VAgrl

Mil.616A+1EA

www.dacoromanica.ro

DTATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 65

gulul Vasluiului, care s5. stäpänesc de Flatm. Costachl Ghica».-Citat in actul pomenit din 1840. - Apoi intdrire, la 21 De-cembre 1805.

37. 1-id Ianuar 1805. «Värlan Moisäiu, Impreund cu sotulmed Iona», de la Vale-Rd (Tinutul TecucT), vind vii cla Chetri$»,cu 30 de lei pogonul. - V. 30.

38. 27 Iunie 1806. Märturie a until bdtrin de peste 8o deanT pentru hotarul Vasluiului. «Cd, fiind un stejar insämnatin vale Bähnaril[o]r din sus, cänd era el copil mic, aú merscu alti bäet, $i dat foc, iar tatäl sd.d, auzänd de aasta,1-ad luoat pe dänsul $i, ducändu-1 la räddcina stejarului, 1-adbätut, zäcändu-T ea' aciala ad fost cu bour, a mo$11" Dele (?), $iel dupä aceia aú sädit doi nucT, cari $i acum sá aflä in loculstejariulul.» - Citat in actul pomenit din 1840.

39. 28 April 18ii. Ioan sän Costandin Dorin märturise$tepentru un loc din Birlad. MarturI: Hagi Iordachi Eftimiu,Lupul Gherghiu. Adausä märturia luT «Dumitru Groza ot Pri-sacaní» pentru acela$T loc, al 1111 ùopatd. Amenintat cu cartede blestem, pentru ca sá lipsascd gurdmántul, din bunävoia mè dad in scris pentru aciasta márturii». Pomenit Ta$ulBldn[a]r. - V. n' 29.

40, 24 Maid 1816. Domnul cdtre «Alexandru Ghica VelVornic de aprozl» pentru vinzarea, dupä voia Casandrei Co-misoaid, «trditoare de piste Prut», a uneT vii de la Cotnari,luará de la «un Cdpitan Toader - Proprietatead-lui Gr. Goilav din Boto$anT.

41. Octombre 1816. C. Ba$otä (?) Ban siguripsgte cumo$1ile sale pe dordache Roset biv Vel Vistier, mai marelefid al sotii mete Anastasiica Ros[e]t», pentru cá i-a insträinatmo$iile de la Orhei. -Idem.

42. «Cditrä noroclul tärii Moldaviel. Läcuitori a acestuiloc alMoldavief, vd facem $tire cd, cu ajutoriul $i mila d[u]m-nezeiascd, toatá Grechia ad innältat de astä.z1 flamburile scd-'Aril de supt jugul tiräniei, cerind slobozeniia sa, $1 ed in-preund cu toti simpatriotif miei nag duc acoló unde mä chiiamätrimbitile norodului Patriei meale. Vd dad dar încredintare$1 inchiez4luire, atît de spre partea mea, cit $1 despre par-

n'

Lan

f-id

www.dacoromanica.ro

36 DOCUMENTE DIVERSE, VIII

tea tuturor simpatriotilor mid' celor ce O. afld aicea (pe caream cinste s5.-I ocirmuese), cd yeti" avea bund odihnd $i sigu-rantie, atit a insug persoanei voastre, cit $i a avearilor voastre.Pentru aèasta, fie$tecarele sd caute cu aceaia$1slobozenie cu careavä aflatI indatoririle $i trebile voastre, $i intru cit de putin sänu sä turbure pentru mi$cdrile meale ; pentru cd $i obldclui-rea si ocirmuirea printipatulul acestuia rämine tot aóasta careasä afid, $i cu acealea$I pravile va sdvir$i trebile ell% Cu adevärvd zic, o läcuitorilor Moldavief, cd Proniia cereascä v'aii dd-ruit pe Domnul ce astdzI domnea$te, Mihail Sutul Voevod,un apdrdtorig cu oserdie a driturilor Patriei voastre, un pd.-rinte $1 de bine voitorig al vostru. Cunoa$tetI dar cd innälti-mea Sa iaste acest fealiti precum il numim, si uniti-vd cu In-nältimea Sa spre ocrotirea ob$te$tif voastre norociri. Iar, deacd.,din intimplare, niscaiva deznädäjduiti Turd vor nävdli in pd-minturile voastre, sd nu vä infricopti intru nimica, cdcf stra$-nicd puteare sd aflá gdtitä sd pedepseascd indrdzneala lor.S'ati slobozit nora$ul IasiI, astäzI, la 23 Fevruarie 1821.

Alexandru Ipsilant »Original tipdrit. Colectia d-neI Ecaterina Chr. Pilat, din Bo-

to$anI (astäzI actul se aflä in Bibl. Ac. Rom.).43. 14 Mart 1823. Privilegiu domnesc pentru «Sava Cdpi-

tanul din E$1),, care fusese «multI anI cavaf al Curtii dom-nest'. .. ., $1 afländu-sä in urtnä i Cdpitan de Margine la Ti-n[u]t[ul] Sorocif». Are $i hrisov ccie la procatohul nostruDomnu Scarlat Calirnah Voevodv. Scutit de ddri. 40 dughianäcdvdfie>> $i o «crämd cu bäuturä, de[n] Ia$1» vor fi scutite «debanil agutorintif» si de alte ddri, impreund cu trei calfe, «findholteI cu capul». Vinul din via sa va fi scutit «de spre sluj-basiI vddraff». Va avea $i 5 liude. Pecete mare cu chinovar. -Actul de la Scarlat-Vodd e din 27 August 1814 (identic). --Idem.

44. 20 Lille 1823. De la Vornicia de Poartä cdtre Vorniciade Politie, pentru locul de dugheand ce are in Iasi «CdpitanSava Cavacbasi, Arman de aice din E$I», «la ulita Cizmärii,pe locul mänästirii BärnovschiI». E in hotar cu «Post. IftemiiStävild.» $i sotia lui Ilencai«Dima Cizmariul, crd'emariii»,

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 87

preotul Andrei, ginerele lui Iftimii», «dascalul Theodosd»,marturi.

45. Piatra, 19 Decembre 1829. Iixo,34Napn. Maupozopai-ca,°nit-tip TV) aoca-igiou XorO. Koarn.vrEvou aratä cä dä fiuluIeI Neculai «a mè mosie Almasii, din Tänutul Niamtuluf, cutoate silistile si dupä putere scrisorilor» ce are ea de la Cos-tandin Bals. intäreste si Meletie, episcop de Roman'. - Pro-prieratea d-luI Mavrocordat din Vaslui.

46. Novembre 1830. 1Vasili Alexandri Spa tar 2, vechilu cl'Iacov[a]chi Paladio, din Basarabia, cvinde in posesgi» cmosdiadumisali dä aice din Moldova, anume Sä.losänI, ce-i zic siBivolu, dd la 'put. Dorohoiuluiy, lui Cost. Joan Gherghel.- Colectia Draganovici din Botosani ; däruft Academie Ko-mine,

47. 9 Februar 1836. Se dä dreptul de ,xa te iscäli mntáiúin lucrärile SfatuluI Ocdrmuitorid» Vornicului Costachi Ma-vrocordat, gdupd incredire ce avem in persoana dumitale,care ai dat dovezi de iubire de dreptate si de cuget nejäg-nit in deosäbitele slujbe a patriei, cu care dupd vreme alfost insärcinat» 3. - Idem.

48. 20 Maid 1836. Cdtre Costachi Mavrocordat. «Dupdluare aminte asupra jalobif ea care aI intrat card noi, ce-ränd pentru cdutaria sdnätätif dumitale a fi slobod din fonc-sioanele Marelni-Logofdt a Dreptätii, noI am priimit cu mäh-niciune acest demision, dar tot odatd, socotind cu dreptul ada dumitale dovadg priintii noastre pentru rivna de care alfost povätuit in impliniria acelui mai insgmnätorid ram deslujbä a Statului pe care noi am fost incredintat dumitale inpretuiria moralitätil si a alesälor sentimenturi obsteste cunos-cute, iatä, prin acest domnesc decret, argtänd a noastrd mul-tamire de spre stäruitoare indeletnicire in acel postd, intärimdumitale rangul de Logofät, cu dreptate de a purt'a uniformadupá asezämint, rämäind intru depling incredintare cd nu

' Era sora lui beizadea Dumitrasco, asupra aruia v. mai sus. Ea linusepe Spatarul Alecu ((7ricarird, VII, p. 259 , cf. ibid., p. 261).

2 Tatgl poetului.3 Pentru acest fruntas al partidului anti-rusesc, v. Hurmuzaki, X, p. Lxxix.

www.dacoromanica.ro

88 DOCUMENTE DIVERSE, VIII

veT pregeta a järtvi si in viitorime, pre cdt sändtatia dumi-tale va erta, slujbe priineoasd cdträ patrie, asa precum af datdovadd in toate inpregiurdrile in care ad fost cersutd a du-mitale impreunä-lucrare.» Idem.

49. 31 Decembre 1839. Numire ca «epistat nazdrii robilorCArmuiriI» a LogofdtuluT Costache Mavrocordat, «avdnd invedere slujbile ci din viemi in vremi aT sdvdrsit patrieT, infeliurT de insdrcindri cu credintd si cinstire». - Idem.

50. Hotdrire din 5 April 1840, pentru Elena Subin, pro-prietara VasluiuluT, in proces cu Log. Safta Cantacuzino,proprietara Bähnarilor, pentru impresurare. Hotarnica Medö.Neculai0 Racovitä ci este din 7265 aratd cd Podul Hatma-nuluT [Miclescul aü fost la locul ci este insämnat pe hartd,unde varsd apa RacovvieT in apa Grindul cd-lugdritdlor.> Citat un act din 7199 de la Costandin-Vodd.Pentru actele citate, v. la data bor. - Idem.

51. 31 Iulie 1843. Numire ca ispravnic de BotosanT a luTAlecu Mavrocordat AO' (fiul lui Constantin), in locul luT Theo-dor Ghica, Postelnic. - Idem.

52. 17 Decembre 1845. insdrcinare cu presidarea biuroulude alegere a until deputat de IasT a luf Costantin Mavro-cordat Logofdt. - Idem.

53. 9 August 1847. insdrcinare pentru Logofdtul CostantinMavrocordat de a presida biuroul pentru alegerea unuT de-putat al : «pretuind meritele care, atät dupd vdrstd,cdt si dupd osebitele calitäí, recomenduescu pe D-ta ca peunul din intdif boerT a tdrei». - Idem.

54. Io August 1847. Alegere ca g mddular al gheneralniceiobiènuite AdundrI» a luT Costachi Mavrocordat Logofdt. -Idem.

55. 14 Mart 1856. intdrire a Cdpitanulu Aleco Mavrocordatca «sef poliii Capitalid» (v. n° 38). - Idem.

56. 1411 Maiti 1856. Numire ca major a sefului politiei dinfag, Mavrocordat.- Idem.

Bärladulul

Iatilor

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA

IX. Documente p6strate în Biblioteca Urechia dinGalati.

. Hotin, 2 Septembre 7097 (-i588). Ghiorghie si Francescul,pircalabT de Hotin, aratä pentru vinzare a luT Drufu Nemisot Sendren[1]», in Pliuscovfl, lui «popa Romsa din cetate dinHotin ». Marturf : vátah Maxin, Danul vatah, Orlinschii vätah,Iurii vatah, Dragsan vatah 2. - Slavon.

2. Iasi, 22 Mart 7114 (1606). Ieremia Movilä, pentru o yin-zare. Nume : «Dumitru BeleaT», «Isaico Pietrar , Cäzacul»,«Zahariia hänsarü», «Angheniia». Pomenit un zapis al soltu-zuluT si a 12 pärgarT din tirgul Bae. Marturl : fiiT tofT si bo-lerif. Pecete de ceara.- rosä, cu snur ros (pembea)-albastru.Pergament.

3. Septembre 7125 (1616). Enachl Mare-Ban de Craiova, Ven-til[ä] V. Log , Cristea blv V. Vornic, Leca biv V. Log. daücartea lor «jupáneaseT Grajdanef, jupaneasa a Lecdi Spat.»,dindu-i vtile «de la Cätun, ce sántu in dealul Pitestilor, cuoL3a si cu RumäniT $1 cu tot venitul , pentru ca aceastevif iale aü fost de mosie ale Leca.1 Spat., cumpärate dein zilele lu Serban Voevod, cändu ati fost Domnu intaiü fe-ral'. lar, cändu aü fost acum, in zilele Domnu nostru RadulVoevold, feorul Mihnev Voevod, iar Domnia LuI aü pierdut preLeca Spat. si aü miluit pre jupan Bratul Vel Corn. Cu aceasteviT de la Catun/.; $1 finut pan ati fost Radul Voe-vod aia in .earä, iar, deaca se-aü mutat Radul Voevod deaia de in tear[d] si de in Scaun, de-ati esit Domnu feralMoldovel, lar jupäneasa Grajdana ia ati avut Ord cu BratulComisul NoT am cäutat si am judecat pre drept si prealeage », intarind viile si restul averif GrajdaneT. Marturi : «Ba-dea Post. de Gre si Mihil Post. de VäleanT $1 Fredasi Stamat[e] Compls si Mateiù Peh. si Nica Coln. si DräghiLog. si Musat Post.». Scrie Lep[ä]dat. Pecetea luT Enachi, re-

Actul e tipârit, Intr' o traducere rea, In Uncarrul, XIV, pp. 159-60. Pen-tru Imprejufärile din IIotin, v. vol. V, p. St, no 16.

2 Aclecà nu In lunile de Demme relonoità. in 1611.

89

..

le-at

Chat.

www.dacoromanica.ro

90 DOCUMENTE DIVERSE, IX

presintind un boier cu toiagul in mind (pe ceard. verde).Dedesupt : 'lioivv-fiq mvoi (?) 1.

4. Tirgoviste, 8 Decembre 7128 (1619). Gavriil Movilä, pen-tru o ocinä cumpäratä Ilk ANY pLIASIla goerto,i, 1.1141EAll. Nume :Vävulea. «In coada vdcdritev, Goicea, Buteanil[e], Furciturileboulov, grindurile Paturoasev, Frdtica [nume de persoand].»Marturi boierii. Monogramd cu ros. Pecete ruptä. Perganient.

5. Iasi', 18 Decembre 7136 (1627). Dumitrasco Stefan V.Log , Ghianshea V. Vornic, Nicoard. Hatman, Lupul V. Vist.,Savin V. Spät., Aplos (sic) V. Armas, Pätrasco Basot[d] Log.,Neagoe Post., Dumitru Buhus Log., Arsenie Vor. de gloatddail o märturie. IscdliturI si peceti.

6. IasI, 19 Decembre 7136 (1627). Miron Bdrnovschie Mo-ghila, pentru vinzare la sat la Scobenteara (T. Cdrligätura)cdtre Gheorghie Rosca Vistearnic. Pecete cu cearä rosie. «Du-mitrasco Stefan Vel Logft. tee.»

7. 21 Decernbre 7215 (szc?=-- de la 1634). Vasile-Vod5., pentru«Nicoarä snd Berdiloae si cu soru-sa Pälaga», de la «RomänestI».

8. ro August 7156 (1648). Supt Vasile-Vodd si GheorghieMuntul soltuz, cu 12 pirgari, K Tan a , fata diaconitdI Anghelinei»,vinde un loc de casd. lui Gheorghe c Bai ea» . Marturl: EnachieBlänar vecin si Ordachie sdbierul, si Vasilie 6alald0 si Curt sta-roste de n[edutitor». «Pecete orasuluI» TecucI. - Fotografie.

9. 21 Mart 7157 (1649). Vasile-Vodd, pentru Ionascu Cujbäbiv Vel Vornic, acordindu-I intdriturd la satul Vladomira, «pePrut, ci esti in Tin[u]t[ul] Esilor, din sus di Cornu lui-Sasp5.0 avea de la stränepotul lui Tatomir Tirds, cdruia I rdscum-pärase capul de la un Turc, supt Radu-Vodd. - Copie.

' Decl Leca Spatarul fu ucis lnnainte de 16 [6, clod Radu Mihnea trecein Moldova. Uctderea nu s'a fäcut la 1612, Mud cu incercarca de räscoall Infolosul lui Mihal Cam3ra4ul (Hurmuzaki, IV', PP. 479-80; cf. vol. IV din a-ceasta colectie, p. civ), ci mal tarziii, cad Inca la 1615 Leca-g ocupa loculin Divanul domnesc (vol. V, p. 297, no 18). Supt Alexandru Ilias, noul Domndin 16,[6, el nu mai apare lug (Mid, p. 4379 no 5). Pentru václuva si ave-rea lul, v, vol. IV, p. Ulm, nota 4, - Cf. si doc. i/xxxIx al Academiel(altul, din Mägurele).

2 V. tabla vol. V-VI, la acest cuvInt.3 Pentru Cornul-lui-Sas v. vol. V, pp. 572-3.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORLE CTJLTURALA 91

Io. 20 Novembre 7183 (1674). cRadul Cret[u]lescul VelDvornicVdd carte «popef NeaguluI den Bälte$tí ot sud Saac»,intdrindu-i pärtI din satul cu acest nume. Pecetea Vornicului-Mare.

1 1 . «U Piatrg, It 7192 [1684], April 20 ... Adec[d] aU vinitînnainte noastrg, pärcälabilor de Niamtu, anume luf GligorasCárlig $1 a lui Chiriiac pärcälabi, $i a lui Manoli Vornicul sia luf Vas[i]lie Vgrnav $i a luI Patrasco Buzni, $i a $oltuzululdin tärgu din Piiaträ, $i altor omeni burg», egumenul Do-softeiti de la Ping-At-4f, «cu Micod, $i s'aii pîtit pentru ne$tepomi ce a avut Micotä, pu$1 de un mo$I a lui, cglugär, prealocul mänästiri Pängäratilor». Se dg. dreptate mängstiriI. Jos,trei pecet1.

12. «U Totru$, It 7194 [1685], SdpLetIlvrie 24. » «GhiorghieSavul din Bärsänesti » $i cu altii din neamul sail vînd partealor din Brätila-de-gos, «din bätränul Oitä$tilor, a patra parte,partea lui Coste Medenca, 6-ati fost cumpärätur[d] mo$ulu1nostru luI Simion Tiul». Vînzarea se face «dumisaalfe] luIAlixandru Crupenschii Postealnicul»1, cu «lei* bgtutl». Se \rind sipärti «din sgpätur[I]». MarturI: «Toderasco $oltuzul din Totru$,cu pärgarif seI, $i Iordachi Condrea» $i altil, intre cari «Ghior-gbit[ä] Buha», si «oamenI bunI din träg $i de t[a]ri». PeceteatirguluI.

13. Bärlad, 15 Octombre 7194 (1685). Vînzare de mo$ie«dumisali PostelniculuI flies din Tifesti2». Martuff : «pre-utul Ignat cel domnescu din tgrgu din Bärlad $i preutulGräjdean de acolo $i preutul Gligori ot CränojanI $i dumnea-luI Vas[i]I[a]chi sän pop cel domnescu din Bärlad $1 dumnea-luf Iftimie Gavrita $1 dumnealuI Dumitra$co Gavrita si GavrilAntonachi $i Gavril Siva $1 NeculaI Toma $i Pascal Cäpitanulde Rusi $i EnCu $oltuzul de Bärlad». Pecetea ora$ulu. Jos :«Az Vasili Vornic iscal». - Fotografie.

14. «U Bärlg$tI», 17 April 7197 (1689). «En Costachi fiiul

1 Pentru acest Crupenschi, y. $ 1st. lit. rom. "in sec. al XVIIblea, PP 475-6.2 E Ihe Tifescul, care a jucat un rol in Domnia WI Constantin Cantemn,

V , pentru el, tabla 1st. 1st. ram. 'in sec. al XVIII-lea.

www.dacoromanica.ro

92 DOCUMENTE DIVERSE, IX

rápdosatului pärintelui mieü Gavril Costachi C-ati fost Vornic-Mare de Tara de-Ros aratá cá tatäl säü, «vädzind rnulte casäde boiarl mari si mai de rändu, rämäindu neasedzate depgrinti, si in urmä trägändu-sä la Divanurile Domnilor si prela bolari», li alege singur pärtile fillor, din cmultl-putind ago-nesita dumisali ce aü agonisitu Deci, indastrindu si predurnn[equi mal mare fratele nostru Vasilie Costachi VelVornic cu toatá partia cät indurat si loc decas[ä] la Floriani, längi Epuriani, mai la cámpu, unde-,fost casäle dumisali întáiü. Apoi, tämpländu-sä a sä scorniaciaste rdscoali multe in t[a]ra noastrd, in dzileli Mgrii SaliDucäf-Vod[ä], cänd au fost la Beò [16831, sculatu-s'ati Savin Zmd-cicAne si cu MON.: din Tara Lesascd, de ail venit in targ, si 'ndem-nändu pe multi" caril potrivit lor, si pre multi si cusila, i-aü fäcut de s'ail räclicat sä margä sä bati Bungacul.Care, ce bätae si izbándi at) facut, sä va pomeni pän va rá-mänia un om pre acest pämänt. Deci, scäpändu ei dintr'aciaoste a lor, ail lovit pe la Floriani, si aü aprinsu casäli duini-sale fratelul nostru, lui Vasilie Vornicul. Deci, incä fiindu viüräpdosatul pärintele nostru, si-vddzändu cä agunsäs[e] la grealivremi de traiti, socotit-ati dumnialut cá departe un frate deatm nu voin putia mai träi, nici dumnialui fratele nostru vaputia mal trii acol[o] unde fostu casäle întäiü, fiindu maila cämpu, ce i ail dzis sängur dumnialuf rápäosatul pärintelenostru sá margä sä-s facá casä. la Bärbätesti, carif säntu längdEpuriani din gos, cdt si 1-ar a'gunge prilejul de bune sä-sifaci. Care ati dzis tot fratii ; iar, de loc, atunce räspunsu.»Costachi primeste ca fratele sá se aseze pre acest loc, caree al luf. Între hotare : « pär in poclul -ati falcur Vornicul ,

pin capetele pämänturilor ce vin din gos si aläturea cu cialice märgu la dial .. . , di asupra Florintii Drumul ce intrápin marginia poenit, di asupra prisäcii ceii bdträne.» Se face«dintru toti fraii, anumr,e1 Costantin Vel Päharnic $1 PavälBuj[o]ranul 6-ati fost Sulgiarin si Lupul Costachi si Solomon».lscalesc : «Costachi Gavril, Costantin Päharnic, Paväl Buj.

I V., pentru familia Costächestilor, val. Vl, cap. i notele referitoare.

',

...

s'ad alesu-i-ad1-ail

li s'ad

i-ad

n'ad

...

VI

I

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE 1STORIE CULTUP.ALA 93

bi[v] Sulgiar, Lupul Costache biv Sulger». Scrie «Stefan s"pop Gligori Pddure ot Suav[a];).

15. 2 Septembre 7221 (I712).(Raport catre Domn, pentruo pird dintre egumenul de la Sf. loan Zlataust, cel de laAron-Vodd si «niste slujitorI e-ail grädira si oddi acol[o]> .Merg «cu Loiz negutitoriul, ce 1-ati trimis staroste de negu-titorl in locul lui, si soltuzul cu párgarii . Tree pe vechia«stälpiturd> . Pomenite : « fäntina luI Nrche . .. Readiul Al-dial . .. Häldsteaul Aldeal. .. Valia a 7 oamerff .. . Un egurnänbdtrdn, anum[e] Nectarie. -ati fost la Sfetif loan si iaste dusla Rumiali.» Scrie Axintie Uricariul. Iscdlesc «Dumitrascosoltuz de Est"» si «Ao-01;64 Trott-J(7.rd> . Pecete. -Fotografie.

16. to Mart 7223 (1715). Danie de loc <la sardrie ciaviache pe ulita Hagioai, ce merge la tdrgul FdiniI, Idngd MihafPieoraga si längd. Tdnas[e] Pioraga», loc luat cde la Sul-tana mare boerias[d] ... Avdnd ... un alisveris cu nesti stupi.».Marturf : starostele de negustorI si altiI. Aproape toate isca"-liturile sint grecestl. Scris «cu rugdminte de imbe pärtäli».

17. Iasi, 26 Octombre 7230 (1721). MihaI Racovit[d], pentruprocesul ce fusese intre Ilie Catargiul Vel Logofdt si « -le-zovitul lesdscu», pentru un loc cu pivnitd in «Ulita Mare,längd Mitropoliia Veachia». Se judecá pentru incalcare. Pecetemare cu chinovar. Iscdleste «Sturdzea Vel Vornic, vd Di-van».

18. 12 Ianuar 7232 (1724). loan Tdutul dä mosie la Cim-pulungul Rusesc, ginereluI sail. Simion Giurgeavan ' : «vecinisi cu dvoriste in paliste, si cu lazuti cu jerebiI in cdmpu». -Copie de Dumitrasco Stroidi 2

19. 7246 (1737-8). Scrisoare domneascd. care Vasile Rosetbiv Vel $dtrar, staroste de Cernduti. - Traducere greacd.

20. 6 Octombre 7254 (1745). «Monah Cozma Buhus, egumenot Bogdana», dd partea-I de mosie si Tigani, ce are ' dela tatdlsda «NeculaI Buhus Vel Armas», si de la mamd, «Salta, fataPostelnicultif Costantin Nbanu13, nepotulta miti luI Neculal,

1 Pentru care, v. tabla Doc. Callimachi.2 In privinta ciruia, v. tabla citatä si aceia a vol. V-Vi.3 De supt Constantin-Voa Cantemir.

www.dacoromanica.ro

94 DOCUMENTE DIVERSE, IX

fiiul fräSine-mea, ha' Todera$co Buhus Postelnic, pre carile1-am luat fe6or de suflet». in schimb, nepotul if va cäta desuflet. «Si cheltuelf ci-aa chekuit dumnealui Vornicul Ior-dachi Cantacozinôt la nunta surorii noastre Alexandrii, o sut[d]cinclzdc lei, capetel[e], i-am plätitti ea cu dobända lorti la Ahmet,nepotul Särdariului ot Roman, iar trif sutea cincizdci lei, ca-petel[e], de la Hagi-Mahmet ot Roman, $1 grijile pdrinte$ti $icheltuelil[e] nuntif suro[r]i noastre, li-ati plätit frax-mea.» Scrie«Stefan Stanovi» 2. /

21. 16 Mart 7269 ([761). Act domnesc pentru o vinzarede loc de cash.' in Iasi, in Muntenimea-de-sus, fost al «Annei,Doamna lui Mihaiti-Vodd, $i Doamna l-aa fost cumpärat dela Sanda Nroalca, nepo ta lui Gherman». Pecete cu chinovar.

22. «Di pi danii PreosfänSätul Anton Mitropolit ot E$, $iinpreund cu frate-miea Sälivestru, avänd ei un loc ot tärguCernäuSul, $1 dändu la mändstire la Horece, fiinduc'aa fosttitor mänästirii Horecif, $1 viindu pärintile egumänul ot Horececu scrisori de la Mitropolitul Anton, $i cercetándu acel loccu scrisori, n'aa apucat pi namul Mitropolitului ca sä in-dreptdm locul acela de pe unde tai, $i, $tiind $i noi $1 altaläcuitor[ij, am arätat». Iscälesc «preutu Stefan, Ursul Serban,Sämion imbldtor, nipot Mitropolitul, Stefan Räspopa, Costa$Buzanovschii, Ion Butnar sän Stefan, Stefan sdn Ghiorghi,nepot Rdspopii, Ion Falcd, stegar de barän[i]». Pecete octo-gonalá cu: «Turgul Cernusi»'.

23. 26 Julie 1771. «Boeril Divanului Cnejii Moldovii», cätreGavril Miclesc[u] ispravnicul de Cirligäturd, pentru jalba asupra«until' Grigori Paves, Säran ot arste$tf». «in trecute zile avändtrebuinSä Iordachi la Ias, $1 purcegänd de acolò, aa läsat peoaminii säi plugari cu plugul, sä-T are de mdlaT, iar acel Gri-gori $1 fiorul lui, in putere lui, $1 Mil $tire hif Iordachi, luindplugul, cu boi cu tot, s'aa arat de India:I lor, cät li-aa fostvoe, Or aa trecut vreme plugulta, $i din pricina lor aa rämas

' Deleanul?2 Asupra vechilor Buhue.,stï. v. vol. V, p 574-5.3 Cf. vol. V, p. 416, no 6.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 95

Iordachi färä mälai.» Se plinge päguba$ul $i pentru necinsteace i s'a fäcut astfel. Vinovatif vor primi deci säminta innapoi,dar secerisul îl va face cellalt. Si, pentru indräzniala fäcutcu nebägari de sam[d], sä sä certe, spre pilda lor $i altortárani asemene lor, fiindu ca sä nu indräzneasa alt[ä] datäa lua lucru boiresc in slujba lor. Osäbit de aasta, aü maiarätat Iordachi precum vändut Gavril lui Iordachi optdimirlif orzu de sämäntä, dändu-i cate 18 parale de dimirlie,$i, sämänändu-1, find tot räti, n'ail e$it nimic dinteatäta orzu,ce aü esit tot mälai, fiind prosde de an ; ziand Iordachi cäin prosäi aü mai sämänat tot intfacel pämänt oväs, $i s'atifäcut.» Adaus : «Si, de vreme cä acel tärani aü luat cu obrdz-nicie plugul lui Iordache, de li va lua mälaiul Iordache, sänu SA' çerte el, ci sä-1 dea zapis cum cg de acum nainte nus'ar mal ispiti a face obráznicie ca aasta sati ori-ce alt, iar,certändu-sä, atanci ei säcere mglaiul, si sal fie aasta in voialui Iordachi: or mälaiul sä1 iai, or sal sá certe ate Io toege».

24. 20 Novembre 1773. Vinzare din partea lui Toader Huibana until loc al «Agdi lui Rämädan, ci are la Ulita Mari, längä Mi-tropoliia Vechi, $i dat dum[nea]lui acel loc cu bezmän la ne-g[u]titori . . . Era o arg de pivniti vechi. » Va da bezmän.- Copie.

25. Un sätean din Bärte$ti (13ärze$ti) (Tinutul Vasluiü) se plingepentru cä, fiind cu un boier «vär primari, feorf din frat»,acesta nu voià sä-1 recunoascd. Säteanul aduce märturie 40oamenf batränI dela stare locului», cu carte de blestem $1 «izvodde zästre», la Domn. Dupä mazilia Domnului, MedelnicerulLupul Nacul, acest vär, iea cartea de judecatä la el. La noulDomn nu i se ingdduie a aduce marturi. AI lui Nacul sint«de la alt Tin[u]t», intre cari tEnache Ermejiull, ce este socrudum[isale]» (din Tinutul Neamt). Merge la Domn, $i carteade judecatä i se aflä din condicd. Cistigä, dard logofeti cuprelungire din zi in zi m'aü zäbävit Ong tämplat de

luat pe Márie Sa [Alexandru Ipsilant] Nemtii»2. Cere afi iar judecat,

1 Hermeziu.2 E prins In 1788. V Acte si fragmente, II, pp. 237-S

-aü

i-ati

sä-s

1-ati

...

s'aiil-ati

www.dacoromanica.ro

96 DOCUMENFE DIVERSE, IX

26, 22 Decembre 1797. Cercetare la Sohodol, dup.' cerereaVatavuliff Ion Pitariul si luT Toader Checheritä, 11241. - Copie.

27. 20 Maig 1798. Vinzare de mosie ce fusese a «MarielRoboae, ce ad tinut-o Mihalce Robul, nepotul pisarultd Mi-hail 001» (Vlddestii). - Copie.

28. Färd datá (dupä 1832). invoialä a cloud isnafurf, «abagii sipinzarif ». «Orl-cine va lua abale, sg albá a popri de la vinzätor latrezed de bucg.t1 cdte parale doaozed, cum si de la abalile de mg-ras sä popreascd la doaozed de bucdtif iargsf cite paraledoaozed». Cumpgrätora se vor «face tref miini», si vor dasi el «pentru capital[ul] cutii» odatá pe an. «2. Nimeni dinbraslg, mester sag calfg, sá nu fie slobodu de a artorosi chi-riia prävälii unul altuia spre pagubg.» Vinovatul va fi chematde ceaus la stgrostie si cercetat. 3. eNimenea din braslä sgnu aibg voe a deschide prävälie unde nu-1 va ingddui bresla.»4. «Mesteril earl! iii- vor face tovarosi din calfi in präväliia sa»,vor da 25 de leI la cutia bisericii, iar cel ce deschide el in-susi, va da 50. 5. Präväliile vor fi inchise la inviere si la cele12 praznice impärgtestI. «Precum si din pinzaff sg nu fie vol-nici sä dea la JidovI cämäsi sag pinzä in numitele zile.» Cineva necznsti pe un bátrin mester, va fi chemat la adunare, 41va lua reispleitirea $i va trece, cu eraportul stärostii», la Vor-nicia Politiei. 7. Cumpgrarea de abale O. nu se facä pe as-cuns, ci prin bung intelegere. 8. Sträinii ce vor deschide prd-välie, vor cere voie la breaslg si vor contribui la cutie. 9. Cal-fele vor primi cite 50 de parale pe an. I0. Acestia isi voradeveri zapisul la starostie si se vor trece la condicl. I I.Plata pentru adeverirea .gapiselor de toväräsie. 12. Sta-rostea si epitropif vor decide toate afacerile. Mefterit li vorda shnbrie. 13. Sä se scrie la condicä toate calfele «deaici din toatä politlia Bucurestilor», precum «si la catastihuceausuluf», pentru breaslä si pentru capitaliia Vistierid. «Desä va cuveni vre unuia din mesterI cinci lucrätori, si va malavea prin mahalale iaräsi cinci lucratoff, nu are voe de amai priimi si alfil in odaia prävälii .. . Ori tuzlucari, ori lu-crgtori, tot in rindul cAlfilor de odae sg se Oe.» 14. Sánu-sI zavistuiascd calfele. 15. Sä nu se iea calfele pe ascuns. 16.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 97

Se cere Cirmuirii a scuti pe staroste de «rinduiala ddjda».Semnat : Hagi Dinu sin Radu Chitu, starostea corporatii aba-giilor i pinzarI».

X. Acte din Casa Obstif de la Birlad.

I. zo Februar 1774. «Lupan Rate $1 eti Lupascu Rate $1 enGorghie Rate $1 eú Vasil[e] Rate» \rind luI Ionitä Todosiiun loc de casd, «fata de spre sor[e] apun[e] $1 lungul inna-poit spre sore räsar[e]». MarturI «Ion Ghizdan», «GorghiiZäneca», «Stefan Barbul», «Stancu Vraghii», «Crste Gli-goras», «M[i]haiii Epuri». Scrie «Crste Bode Vornicul».

2. 28 Iulie 1812. Vinzare did partea lui Toader Potoledin Bered. Nume: «Cápitanu Costandin Bäldban», «strämoasasa Alecsandra, fata lui Ioniti Bantä$, sor[a] Grozavili (máritatácu Potole). Iscälesc maI multi «räze$I».

3. 5 Iunie 1812. Mai multi säteni vind partea lor din «Ple-árif pe apa JäravätuluI» (T. Tutova), ci o avem di pi strämo$[u]nostru Ioniti Bantä$, a patra parte, parte luI Dumitru, carilesä imparte $1 parte lui Dumitru pe patru feori ci trag dinDumitru Bantä».

4. «Opis de härtiile ce priimesc din casa Epitropiei mosieitärg[u]luI Bárladu en Toader Gheorghi Sculi, vechil in pre-tenzie orändatorilor ; 1837, Noemvrie 18.

1818. Publicatie a 7 boeff $i 4 negutätorI, prin care ves-tescu cä moie sä vinde in orändä.

1818, Fevruarie 20. Contract a 14 tovarä$ orändatori cätráEpitropie, cä ati luat orända mosiei pe 20 Juni, cu 130.166

1821, Ghenar 28. in scris conpromes, iscdlit de boerlsi negutätorI, $1 de insu$ orändatorii, prin cari imputernicesc

boeri $1 5 neg[u]tätoff ca sä le räfuiascä socotelile nu Epi-tropie, dup[ä] cari apoi sá rämäe multämiti

1821, Fevruarie 2. inscrisul pomenitilor boerf si negutätorIcomprimensari cä aú gäsit de cuviintä sä plátiascl ei ordn-datorii suma de 28.147 lei, 35 par. caträ ráposatul PostelnicMihai Iamanoli . $iapte sämI a epitropilor, de la anul 1819

71304. Vol. VII.

:

lei

7

5

www.dacoromanica.ro

98 DOCUMENTE DIVERSE, X

pd.nä la 832, arätdtoare de baniT ce ail stfäns si precum aildat . ./

[Ac ul de arendarel Fiind-cä, ant dupä lurninatd carte gospod,cät si dupd alegire a tot norodul ce sä aflä läcuind in tdrg[ul] Mr-ladului, ni-am socotit persoanile aceste din boieri : Ag[a.] Costan-din Sturza, Spatr. Gavrilä Iamandi, Pahr. Joan Cuza, si dinnegutitori Hagi Iordache Efthemiu, Iani Gheorghiu, StefanStoice si Iorga Gälcä, spre cercetare tuturor socotelilor fix-gului trecute, impliriire rämäsiturilor si alcauire implinirrisumii ce nu agiungi spre istovire plätii banilor ce sä afldtargu[l] datoriii, - deci, adunändu-ne tot acestie la un loc, siluind sama cu amdruntul la toate chipurile prin cari pot asä implini cu lesnire suma banilor si a nu sd insärcina sä-radii, nicT a sä zminti legaura si priveleghie legatä prin hrisoa-vile gospod ce s'aii cheltuit si s'ai:i scos acestui oras,-n'amputut afla altul mai de cuviintä si mai lesnios decit sd s[ä]vändd mosie in ordndä pe cdtd vreme pot sd ias[ä] acestibani, urmAndu-sd de cdträ cumpärätoriul ce sd va lua dupdponturile ce in jos sd aratä. Adecä :

I. CumpArátoriul ari sä a de toatä binaoa, atät casä cdtsi dugheand, Ole opt lei, neapärändu-sä nici boeri, niel Ti-ganii boeresti si mändstiresti, ce sa aflá säzdtori, de aastäplatä, cari sd nurndsc zäli de boeresc.

2. Stdpänire cdmpului ari sd s[d] urmez[e] afará din ema§I,cari sä rdmäi cu totul slobod, sä 6 din toate sämändturiledejmd din zäci una, ori a cui a fi, si din fän, din sapti cd-piti una, neamestecdndu-sd in ema§ nici de cum, nestrdmu-tändu-sä nici pe un lacuitoria din pämäntul si locul WI, pre-cum sänt impärtiti de mai innainte, strAngändu-s insus cumpd-rätoriul acele dejmuri.

3. Tot stänjänii ce nu s'aii plait pänä acum de card uniidin lä.cuitori, vor rämänè a ordndatoriului, ca sä-I stäpäniascd,in vadeoa cumpäräturii.

4. Havaetul giugäritului are sä fii a orändatoriului, strän-gändug de pe la tot acei ce sd cadi, dupd cuprindire hriso_vului gospod.

5. Bäritura vinulta ari sä fii a orándatoriului de la acest

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 99

tdrg, neslobozändu-sä nid-o persoanä, ori boieriascd, saü ne-gutltoriascd, a deschide cräsind färä invoire orändatoriului,afard de casäli boeresti, cari mai mult decdt Ord la roo ve-dri vin sä nu fii volnici a av pentru masa d-lor, iar, pi cesä va gäsä mai mult, sä s[ä] invoiascd cu orändator[iul] saü

rädice di pi mosie tärgului. Iar cari sä va afla eh' va in-dräzni sa in crdsmä sail la casä cd aü vändut macar o ocdde vin färd invoire ordndatoriulul, sd fii supus a i sä luatoatä marfa cotrobont, si osdbit sä plätiascd si ate un leú detoatä vadra la Casa OpstiI.

6 Bäutura rachiului si a horelcif iar sä fii cu tot opritd a vindecineva pdrá nu sd va invoi cu orändator[iul], iar cari va ln-dräzni, sä fii supus tot cuprindiril pontului vinului, al cincile pont.

Supt aceste ponturf dar sä fie vänzare acestiiincepdndu-sd anul vänzärii dupd vechiurile (sic) obiceiuri,precum sl a altor mosiI, de la Sfäntul Gheorghii, pärd cdridsä dd.' de stire tuturor ca sä s[ä] pue la cob', pentru mär-furile supusä acestor ponturi, cari vor av, si, cari vor fiterd, s treacd in dosul iduiiT acestie cdt if va da mdna säd, si, la sfärsit[ul] lunif urmätoari, strängändu-s[d] tot mustereiI,ari sá s[ä] facd hareciü : sá aibd in stiintd insd mustereif cdbanii ce ari, sä sui la acel de pe urmd haree asupra cuiva rämän toatä suma banilor, pe sin aii rdspunda, spre asä pläti si de cdträ noi creditorilor ; 1818, Fevr. 6.

[Iscdliturile : boieril irr rindul întäiü, apoi negustorif. - La19, se constatd cá Vasäll Chirul Sluger i etoväräsie sa» aü dat78.100 de la]

5. 6 April 4. «Epitropil mosid tärgului Bärlad[u]luIsì totl acei ce care Domn, pentru o jalbd ce aüdat eo samd de läcultorii acestui tdrgu pentru catahrisurileci s'ar fi urmänd de cdträ noI epitropil îrr potriva ponturilorluminatilor hrisoave ci ari acist tárgu, si o saind din 34 diorändatorl ci aü avut in orándd prin ponturi venitul acestuitärgu la anul 1818, spre dispdgubire lor, ati adus luminatdcarte gspd. din zo Maiü, poruncitoare ca, luindu-ni toatiizvoadile di banif ci am luoat din fiisticari iraturi, si undi

dat, si sá stei toatd lucrare Casäi epitropicesti si a lui-

sg-1

-

mosii,

mus-

.. .:sg.-i

ad plaits,

.1-am

www.dacoromanica.ro

100 DOCUMENTE DIVERSE, X

plinirli banilor cum si a omului g[o]sp[o]d ci esti spre impliniri,mergemu la cinstita isprdvó. cu izvoadile, ca. sä ni dämu

sama.» Merg la Postelnicul Ioan Jora si Spätarul Joan Iamandiidsi cer a li se araa cartea domneascd si numele jaultorilor,- ceia ce nu se face. Cautd in zddar si la Banul IanculMiclescu. Cer a se face cercetare, «cad esti impotriva cinstiinoastre». «Milostivi Doamne : pizma, zavestiia, intregire (sicintrigile) ci urmiazi la acist tärgu, esti stiut tuturor di opstii, dicdtrd unul, doi sad trii din boeff, cari sä allá i datori, is maialäturiazi längä &dues patru-cinci din cii mai prosti, incd de lacumpärare acesdi mosii, precum si 'la anul 816, la räposa-t[ul] Calimah s'ad arätat cu jälobi si iscalitur pisti 400, - cariacesti iscälituri ad fost mincinoasd. La cari pominit Domnu,spre discoperire adivdruluI, ad triimds la fata locului pe rd-posatil boeri Vor[ni]c[ul] Theodor Bal i Postelnicul MihdlachiMavrogheni, carHe, cunoscänd lucrdrile acestor persoani, si

cadi toati cheltuelile urmati dintr'acesti pricini sá s[d]plaiascd di caträ acesti ci ad urmat intregile ; insä Înnäl-áme Sa, prin milostiviri, aü gäsit di cuviintd ca si aceli

cheltuele si dobä'nzi sä intre tot in analoghiia opstiascä, sprelinistiri, dupd cum pre largu arat'd luminata carte din 816,Mart 30. insä dumr tot nu sä Iasi, ci tot uneltesc chipurispre impilare si di istov sairdcila acestuI ticdlos tärgu, ne-vränd a-s pläti dreptul, cu ci sä aflä datori la opstii.

Iar, pricina orändatorilor, facim cunoscut innältimii Tale cd,la anul 818, afländu-sä datoare mosiia cu o sumd de banI laduml. Spatar tefanu Rusät i la duml. Postelnic Mihaiti la-mandiiti si la alta, i fiind tärgu sdlit cu zapcii domnesti culuminatä carte gspd., i cu alegeri di cará toatá opstlia, adales pe fdposat[ul] boerid Aga Costandin Sturza, pe duml.Postelnicul Gavrild Iamandiid si duml. Spat[a]r loan Cuza, sitrii negutätor, i li-ad dat comprominsu iscálit, ca, cu schep-sisul ci vor gdsäl di cuviinti spre plata tuturor datoriilor cisá aflä datoare aastä mosii i vor hotärd, sä fil toatä opstiiapriimitä. La cari dumr. aú gäsit de cuviintd a sä vindi inorändä bäutura vinului si a rachiului i alte eraturi, in vadde 20 luni.» Iea Chirul cu 130.166 lei. Domnul intäreste pon-

$i sd

cd sl

=g

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE OULTURALÁ 101

turile. cLa implinire vadelif di 20 lunI, aü adus luminate cdrtlgro Jsp[o]d, cerändu-sl pretentäi pentru pägubirili ci li s'aii intdm-plat din pricina molipsiril ci aü fost atunce 1 $i altor pricini ur-mate intr'acest tärgu, afländu-sá incä datoriti pe la creditorii op-$tie si la cäpital[ul] lor de 50.500 lei, avänd inpotriva acestoranumai datorfi, $i $i aceste nu le 4ungia. Dupä. multe Ina-tosärI ci aü avut la numitäl boerl, in sfärsit aü dat compro-mensu in scris la duml. Postelnicul Gavrilä Iamandiiü, ráposatAga Petrachi Negre i duml. Spatar loan Cuza $1 amnr. Ior-dachi Giurge, atät din parte orändatorilor, cum $1 din partea toatä optiia, ca, cee ci vor gäsä di cuviinti, sä fii primitla toatj. op$tiia ; cari compromensu sä 'aflá la duml. Spa-t[a]ru Joan Cuza. Dumr. boerii comprominsarl ati ohotärät caorändatoriI, din 50.500 lei' ci ail pus cäpital, sd pggubasclgumátati, $1 acii ci vor fi datori pisti umätati, sä plátiascd,cum si acil ci ail a luoa, sä. li O. plätiascä, si, di la acei ci aüluoat left' mai mult, sä li dei innapol, cdci ail luoat pisti drept,$i sá impliniascä de la totl rämä$álniciI oränzili, $1 O. s[d] deila aceI ci esti orända datoare . .. Si, dupä sävär$ire acestora,in curändä vremi s'ail intämplat $i räzvrätire. Dupd vinireinnältimii Tale la strAtnosäsc[ul] Scaun», Iamandi aduse «edi-dig» pentru implinirea sumei ce i se datoreste. an urmd,opstila acistul tärgu, cu luminatä carti g[o]sp[o]d, aü fost sälitäca sä-$ aliagd epitropi pi cini vor voi, spre disfacire si cäutarea tuturor pricinilor op$tiei, si s'ati ales dintre boerf pi duml.Paharnic Iordachi Oprisanu si. Camnr. loan Liga, $1 dintrenegutitorI pi Ioan Gheorghiu $1 Neculaiil Alecsa, hotärän-du-le in scris $i lea, $i indatorindu-sä a li teslimarisi, atäthärtiile di rämäsiturile de banl din analoghiia cumpäräturiImoslei, cät si härtiili in pricina oränzil . . . Dar, din pricinachesatului $1 a impotriviril a unora din casile boere$U, ci unel-tesc feliuri di chipuri spre a nu pláti banii cu cari sint dreptidatorl, putánä ispravä ail fäcut . .. Dupd aceia, op$tiia alegän--du-ne pe nol' epitropi, am unnat intocmaI: cät am putut stränge,

1 Ciuma. V., in privinta eY, Iorga, Documente ,17 cerceeirr asupra rstorietfinancrare si economuw a principatelor ramble, BucurestI, 1900, p. 87 i urm.

www.dacoromanica.ro

102 DOCUMENTE DIVERSE, XI

am dat . Numit[ul] Slugr. si fratäf säll, nu numai cá pänä-acum n'ad dat nief-un banu la banif analoghii ace$tiT mo$il,ci incä ad mäncat din opstii, i acum iarä.$1 uneltesc chipurf,arätändu-si cu jalobi cä am fi fdc[u]t nof catahrisuri cu cäl-care di pontuff.» Cer «satisfactäi, cdci esti impotriva cinstifnoastre». - La 6-io August 1825, se dä cercetarea VorniculuiIoniä Päladi.

XI. Documentele mo§iei Rotopäne§t1 (T. Suceava).Proprietate a d-luT Gr. Goilav din Botosani.

I. 25 Februar 7142 (1634). Moise-Vodd, pentru CostantinCánscd., dindu-f un vad de tnoarä pe pîruI Molna, la vär-sarea In Sasca, in hotarul Bäii, $1 co bucatä de codru cät ifva fi dumisali di hrana porcilor». - Suret din sec. al XVIII-lea.

2. Iasi, 26 Februar 7144 (1636). Vasilie-Vodä, pentru «Mierlacneaghina lul Strätulat Dobrenchii $i surorile eY, Nastasia,cneaghina Naculuf i Märicuta, cneaghina lui Istratie biv Lo-gofdt $i fratele ei Savin, - fiii lui Costantin Uricariul $1 al'

Tofani fata lui Mälaid vätah»1, cari i$T impart o parte din Ro-tompänesti, cu CurV, morf, etc o parte din satul Hreasca pe*omuz, «jireabif» din Oncqtf i o falce de vie la Cotnarf8 op wvmupfu<, («la Tombricul de sus»), precum $i locuri laNemirceanf. Pecete mare, ruptä, de ceard ro$1e. Pätra$co Ba-$ot[ä] Vel Logofdt. Borleanul (in cols, jos, la dreapta). Slavon.

3. 13 Mart 7155 (1647). Vasilie-Vodd, pentru Iona$cu $iDumitrasco Cärstian «$i cumnatul lor Vasile Brdescul», cari im-part cu «cumnatul Iona$co Postealnic» : acesta iea Lämäenif.Cdrstienif avead o datorie la lordachi V. Vistier. Todera$co.Vel Logoat. - Suret din 1784.

4. Ia$I, 14 Iulie 7158 (I65o). Vasilie-Vodd, «la Dima pf-cälabul de Tinutul Sucevef, $i la Vasilie Vornicul de Suava»,pentru jalba lui «Nacul pdrcAlabul de Tinutul SuceaveT, dzi-cdndu c'ati avutu o parte de ocind in Nemirceani, a socru-säd, i o'd oprit Dumitra$co Cärstian, i o aü schimbatu cu

V. vol. V, si Doc. Callimachz, tablele.

,

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTDRALI 103

Septelicestil, i i-ati dat o parte din RätumpänestI, datsi niste iape». Acutn märturisesc i «Septelicestil anumre]Ilie Septeliu». SA-1 hotárniceascä. «Asijdirea sä avet1 a so-coti de hotarul Rätumpänestilor luat HorodnicianiI cu unuric, din partia din sus, ca s[ä] avet a socoti tot direptu, sis[ä] trageti cu funea, sä fie tot fräteaste Asijdire cum s'ajiluit cä dator cu niste ban [i] si cu nist[e] miare i cuniste postav i cu niste vin si cu niste arä i cu alte unealtecdteva, ca sp.] aveti a-1 implea toate ce vet socoti cä iasteadevärat dator». Pecete cu chinovar, mare. «Vel Logofät

5. [Sfirsitul rupt.] «Not' Toader Ncdrlie si Fräncul i Ena-chie, Vornicii de la Poarta Marie Sali Doran nostru Io IliiaVoevodi», pentru Ora lu1 «Iacomii feorul lui Andrusco ne-gutätoriul cu Calodin zlätariul, pentru un loc de casä», inIasi, epre Podul Vechiü», luat de Andrusco e de la Bdboae»si impärtit cu Calodin supt Vasile-Vodä, edupd -ati fostupradä in t[a]rd de Tätar[11» 1. Si «s'aü fostu vinit lui Andrusconegutätoriul pivnita, cu loc cu tot, si in lungu si in lat, iardin fereasta pivnita s'aü vinit lui Calodin zlätariul, precumaü arätat Calodin zlätariul si zapis scris armenescu atifost pus si stälpu de piiaträ de spre uliî, si din din (sic) gosat1 fost stälpu fereasta pivnitif, iar acum, puind gardu Iaco-mii.. . pre unde aü fostu stiindu i intilegändu c'ati fostu gar..dul cel bdträn, Calodin zlätariul n'ati fostu vrändu, ce aü rä-dicat gälav[ä i pärä pentru cd aü fost in tiles precumati perit zapisile ceale de cumpäraturä.» Domnul trimete «predoi Vorni de Poartä, pre noi anume FrAncul i Enachie»,cari string e oamenI buni si bätränI si negutätori, din sus sidin gos, anume Ghiorghie a Fräneä.I, -ati fost Vornic de tärg,

Tánasie negutätoriul si Manta schimbdtoriul si Nacul VA-tavul dumisale PostelniculuI-celui-Mare, i Nästasie -atl fostpärcdlab» [de aid rupt].

6. 20 August 7176 (1668). «Värlan biv Comis si co sotu-meti cu Alecxandra, cu fratele nostru Toder Cdrstiian», setocinesc ecu dumnelui fratele Stefan Bräescul [ce'ü fost Vätav]pentru a patra parte din sat din IondsenI, ce era sä d noi

*1 hi 1650. V. vol. IV, p. CCXXXIV.

si i-ati...,

6-aq

...... i-1

u[il].»

..., si

.. .,

si

si

www.dacoromanica.ro

104 DOCUMENTE DIVERSE, XI

300 lei bit., cat-if bani ati dat tatä-nostru Ionasco Postelnicul,insä färd altd cheltuiald ce s'ati cheltuit dupä moarte tätäne-nostru si am dat a patra parte de sat din Rätupänesti,e'm dat pentru parte din IondsenI, si ne'ti mal dat doisute de leI si cindzdci bani cu vecini cdti sintu pe aceparte. Asijderile si pentru Pdträutl, ca sä n'aibd dumnelortreabd, pentru cd.ce s'an vinit in parte nostrd..» MarturI:«Gavrilas Bräescul ce'ti fostu Vornicn, si Ionasco Mätisesculde PopenIn. Alexandra pune pecetea numai.

7. «U StroestI», 24 Ianuar 7178 (1670). «Mirla, giupdniasaräposatuluI Straulat DobrenchiI», dd. zapis «pentru rändul unifocene a meale de sat den Rotompänesti cincI jerebiI; care aaa ocinä mi-an rämas de la pdrintele men Costantin Uri-cariul, cändu an fost in dzelele luI Vas[i]lie-Vodd; iar dum-nealul Nacul Stolnicul negutat de la mene, pentru optu-dzdci de galbeni; dece dat doidzdicf de galbenI, sirdmas cu 60 ug. Iar dupd aceaia s'an prelejit de am cddzutla bol[d] mare, si m'am spärilat de moarte. Dece lard amchemat pe dumnealul Nacul Stolnicul, si I-am intrebat pentruaa ocin[d], sä mä comände. Dece dumnealuI s'ati apucat sámá gräjascá ca pre un crestin, dupä obicina cresteneascd.»innaintea «feorilor miei si a ginerilor miel», a luI Mieräuti deIlisestI, preutului Ion de BäldcenI, preutulni Ionasco de IlisestI.Scrie un fost Vornic, Grigorasco Gherman. IscdliturI si pecetI

8. 5 Main 7185 (1677). «Gligorasco Raupan» vinde «amè mor[d] de sat de Rutupdnesti» luI «Toderasco sin NaculStolnic, drepn triidzd de lei bätutI, ban[i] gata». Marturi :«Stefan Brdescul cea aO fostti Comis-Mare si Soldan dechiiul dela Sfänta Ndtropolie si dumn[ea]luf Toderasco de la Lomäsen[i]ce aü fostn Comis si Vasilie Giocds soltuzul de Bae». Pe lingdiscdliturf : pecetea Voronetului, cu un sfint pe tron, si, suptcuvintele cpeetia Bdi», e intipdritä cu fum pecetea veche,latind a BdiI, cu un animal, se pare un cerb cu crucea intrecoarne, intr'o treflä, si o inscriptie din al XIV-lea veac, dincare se vede clar : «mold.» si «moc»1.

1 Cf. vol. V, p 69, Baia-Cotnaff, i : fragment din aceiasí pecete, pusA pecearä. ro0e.

...,...

...,

o'ümi-ati mi-ail

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 105

9. 25 Decembre 7188 (1679). «Stefan feorul lui Savin ce'nfostu Visternic-Mare» vinde partea-I din RotonpänestI, csi cudoI vecini anum[e] Stefan Täpälag[d] í Ncul (sic) feCorul Du-mitrdscoi », «värului Todera5co, feorului Naculni Stolnecului» 1,

cu 310 lei. Marturi : «Stefan Bräescul ce aü fostu Comis-Mare», «Savin ce'n fostu Sulgeri-Mare, Gheorghlt[ä] Albot[ä]ce'ü fostu Armas-Mari, Gavril Brdescul, ce aü fost Jicnicer, siSavin ce'fi fostu Cdpitan».

10. [Jos rupt.] Costanclin-Vodä [Cantemid, pentru Ion Bote-zatul, venit «cu fämeaia sa, cu Mariia fata Chelsii», aducind<a diiat[ä] fäcutä de soacrä-sa Chelsiia, inma Marii, fácutädenainte dohovnicului sáü i a negutitori si a egumeni sia nepotilor säI de aice de tärgu de Iasi», dind «casäli eI, cupivniti de piiaträ si cu cinci dugheane, ce-s pe Podul Vechiü,unde sedu arcarif, si doo vii, cari li sintu in vale, in Cozmoae,si o vie din Sorogari, asijderile», si o prisacä, «si cu poianace s[d] cheamd Hanul ; care i-ati fostu cumpärätur[d] de laGligori Puscar,- cari mosie iaste la sat la Lungani, la Tinutularlegäturib, precum 5i un «loc de prisacä, cu poianä 5i curämnic, cari iaste aice la Vlddiceni, la ocolul tärgului»,parte din Däjeni, «a treia parte dintr'un frate, den vatrasatuld», etc., «5i venitul ce s'ar aleage pe a treia parte din-tr'un frate». intgrire.

I I. 20 Ianuar 7209 (I701). COStantin Duca Vodä, pentru<Loiz negutitoriul de aid de Ias», ce aratä un zapis 5i cuisalitura. «Savii starostii de negutitori de aid de Iasl 5i atuturor negutätorilor», pentru vinzare de case, «de pe PodulVechiü, in Arcari, cu pivnit[ä] de piiaträ 5i cu dughene pepivnit[ä] . . pän in fundul [ogräzil], ce loveste in gardul ifMardagioe, 5i cu o cäsoar[ä] in ogradä». Pretul e de 400 delei. Pecete mare, peste hirtie. don Costin Hatman, neintäm-pländu s[d] Vel Logf.»

12. 7214 (1705-6). Mdrturie de la «Athanasie 'egumen otSlatin[ä], Galerie starit, Gligorie proegumen, Ghidion Clisi-

V., pentru el, .Doc. Autritei, table. - 5, io-ii slut poate in vre-olegkurl de persoan5. cu Rotop5.nestii.

1 Islie

www.dacoromanica.ro

106 DOCUMENTE DIVERSE, XI

arhu», de o parte, si, apoT, «Serafim igumenù ot Homor(scris ruseste), Selevestru proegumen, popü Ioanü». Se adaugpecetile mänästirilor : -I- CiA IlEtIETE CTALIAS MFICTlifik CMTIfild i'.

f cin EINATIt crmS moHncmHoS xwmopS (una represintind Treimea ;cealaltd, Adormirea Maicii DomnuluI). Pe a doua foaie : «Atha-nasie star[e]tti ot Vor[o]netu, ertimonah Epollite, carele am nds-cut, si am crescut in Rotopäneste» si «pete svntei mnstiri Vo-r[o]netuluI» (mizgilituri fail inscriptie). ApoI : «/- EreI Gligorieot DriguestI, Ion Baboe ot Drdguesti, Ursul vornicel ot Li-tenI, Toader ot LitenI, Vas[i]lie Pistrug ot Horodniceni,Andreian ot tam, Ion ot tam, Ursul ot Mih[ä]estI, Ghiorghiistar. ot Mih[d]esti». Pe coloana din fatä: «peCtia tärguluf Bäef»,pare a fi cloud capre intr'o treflä si : «t Piaciatia tärtigul Baia».ApoI : «Nacul cel bdträn ot Bae, Andrei meserciu ot Bae,Vasilie cel bätrdn ot tam, Iands Besicut[d] ot Bae, GorceaIon star. ot Bae, Nacul lur Miron ot Bae, Anton Mätei otBae, Ansentie Oiaga ot Bae [de aceias1 mind' toate acesteiscälituri], NicolaI Perjul, Paväl ot Räd[ä]sian, Iftimie ot RI-d[d]seni, Gäda ot Räd[d]sianI, Gudanul ot Ldm[ä]senI, Tofanot Ldm[ä]senT, Andronachi si Hilip at Läm[d]sianI». Pe atreia fatä : «Lariion ot RätumpänestI, ast. Gherghel ; Ghior-ghit[d] Cretul ot IlisäneilLizor cel bdträn ot tam, Crstia ottam, Andonie ot RotumpänestI, Ion cel bdträn ot tam, Naculot tam, Dumitru ot tam».-EI fac märturie pentru Toader Na-cul, «precum ail tinut mosul si pärintele dumisale NaculStolnicul in partia de susu, impreund cu Ionascu Rotumpan1 i cugineriI lui, cu Leca si cu Bejan, totu frätiaste . . si häläs-teul de la Rosiia .. ., si moara din gos de motile lid Rotum-pan si prisaca de la vie si de la Baniste ... Price saü svaddintre dumialor n'an fostu. Iar acumu, Mdriia Ta, de cdndu ailincdput dumnialul Jicniceriul Rugind, de la Pace incoce2, vedemcä dumnialuI nu vd O. tie locul si hotarul cum ail tinut Ro-tumpan si cu ginerif säi : el a si partia dumisale lui ToaderNacul $i-I scote din mo§iia pdrintilor, caria noI toti, MäriiaTa, ne mirdm de mare strärnbdtate ceI face, cä l-aü säräcit

1V. tabla Documentelor Butrife. Pentru Rotumpan, acolo, I, pp. 38-40; II, p. 3,

De la Carlowitz (1699).

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 107

si casa pustiitu. Märia Ta veT gudeca precumu a fi milaMärii Tale. Sä flY Nadia. Ta sändtos.»

13. Ia$Y, 29 Maiü 7214 (1706). Antioh Costantin-Vodä, luiIon Bal$ biv Vel Stolnic, 'pentru Ora lui «Toader Nacul $icu Gherghial Jicniciariul $i cu Paväl Rugin[ä] Vel Jicniciar»,pentru cä acesta rAscumpArase partea din RotompAnesti «ai Cornäoae, 6-aü fost zälojit la Todiar Nacul. Ce acmu RU-gin[ä] nu IA sá- Jia aa a patra parte de sat, ce luatsi mosiia lui Toder Nacului, iarä a patra parte de sat, $1-1urne$tea sá iia in cea gum[ä]tate de sat de gos, cu Gher-ghial». Acesta zice cA e hotärit de spre Nacul si de spre Ru-ginA, care mo$tenise aid pe «mo$u-säti, Carstälan Log[o]faul»Sä cerceteze. Pecete mare cu chinovar. «Nicolaf Costin V' Vor-nic vá Divan, nefiind V' Logft.».

14. 15 Iunie 7214 (17o6). «Ion Balse biv Stolnic» faceraport Domnului pentru cercetarea sa la Rotopäne$ti. CarteadomneascA i-o adusese «Lupasco Gherghel Jicniceriul». Semärturise$te de batrini cá ati $tiut pe «Cärstiian Log[o]fatul,mo$ul socrului lui Gherghel, frat[e] cu Costantin, mo$ luiToder Nacul, s'avAnd el, amändof fratiY, mosie intr'acest sat».arstiian singur mai cumpArd «de la Bälla si de [la] Ghiorghit[ä]Forfotial[ä] fratele lui Bäla, $i de la Septelioe», de se facejumdtate de sat, pe care o stîlpefte de spre frate $i de spreRAtumpan. 0 tin fiii lui, apol nepotul, Stefan Bräescul, socrullui Gherghel. Marturi: «Toder Comisul, popa Joan din Läni[A]-$eni $1. Ionichintie cälugärul de Voronq 6-ati fost preut îri

Rotämpäne$ti $i Andreian din Horodniceni $i Vas[i]lie Pistrugot tam. $i Ion Pante de acol[o] $i Ignat ot tam $i Ursul vor-nicelul de LitenT $i Gudanul de LAm[ä]$eni $i Andronachiot tam $i Echim de acolo $i Tofan de acolo $i Gheorghil[A]Lemnarul din Mih[ä]e$ti $i Ursul de acolo».

15. 4 August 7214 (1706). Antioh-Vodd, pentru, pira din-tre «Anghelusa CornAoae, fata lui Rotompanü», $i PavälRugind Vel Jitnicer, pentru RotompAnesti. «Antohie JoraHatman, nefiindu Vel Logft., VA Divan . Tänasie diiac amscris.» -4- Copie iscAlitá de «Darie D[onici] Logft.» (contem-poranA).

Ian

i-an

V'

www.dacoromanica.ro

108 DOCUMENTE DIVERSE, XI

16. Ia$1, 4 August 7214 (1706). Antioh Costantin-Vodd,pentru pira luI «Toadiar Nacul» cu «Pavd1 Rugin[d] Vel Jic-niciar», pentru a patra parte din Rotompänest. «Iar soru-sa[a unuI Gligoras], Anghelus[a], s'aü sculat si ail fost pus $i iàparte el zdlog la Stefan Brdiascul -ati fost Comis, pentrunesti bani donmest1 a vecinilor säí, i, fugind vecini el, ailrdmas banil nedatl.» Nacul if dd. 150 de leI de se plätestede vdduva Brdiesculut Rugind, incepind procesul, aduce «niteispisoaci vechi, de la Pätru-Vod[ä] si de la Alexandru-Vod[d]:aü tras párî cu Toader Nacul la Costantin Duca-Vod[d]». Sedecide pentru Nacul. Pecete peste hirtie. «Antiohie Jora Hat-man, nefiind V' Logft., vd. Divan, ucil. t Axintie Uricar.»

17. IasI, 4 August 7214 (1706). Antioh Costantin-Vodd,pentru Ora lui Nacul, Rugind si Gherghel, cu privire la Ro-tompdnestl. Pierde Nacul, cistigind Gherghel. intdrire. «Sicu ahsta s'ati dovedit Rugind cä ati inblat cu nisti ispisoacivechI si rässuflate, i s'aü luat de la m[d]na luf.» «NecolayCostin Vornic, nefiind Vel Logft. t Axintie Uricar.»Pecete mare, peste hirtie.

18. Iasi, 9 Ianuar 7215 (1707). Antioh-Vodd, pentru Oraluf Toader Nacul cu Paväll Rugind, la RotompänestI. Rugindar fi incdlcat «cu nisti drias[e] vechI, räsuflaate, si at' fost luat

atäva One din moar[ä], $i altd pdni $i fän au aprinsu diau arsu». Se decisese «O. margd Rugin[d] Jitniciariul sd. giuein svAnta besiarec[d] precum acel giudet -ati avut la Mihal-Vod[d] rämas pe Toader Nacul i 1-ati pAgubit de a.Z.'apdni i fän, nu s'ag fdcut cu viclesugurili lui sati cu mdzdä,

cunoscut el ed. sintu aciali drias[e] räsuflate, si idmosiia fär dreptaate.» Sd-1 clued' la jurdmint. Pecete mare,cu chinovar. «VelitI boled vä Divan.»

19. Iasi', 30 Ianuar 7216 (1708). Mihal Rac[o]vit[d]-Vodd,liff Ion Balse StoInicul si Stefan Stamati Spätariul, pentruplingerea luI Toader Nacul cu privire la RotumpdnestI. Toa-der Dobrinchie si fratif sdI nu cheltuiesc la «pamintdile»«Dänd räscoalile in t[a]rd, s'ati dus cine in cdtro ad putut,iar, dupre ce s'ati fäcut pace», Toader cere un zapis. cIarDobrinchi acutu /Iva§ la nepotu-säti Carpu . Si, esindLai"'

Vr

si

di-ail

Mel ad

Mierlei.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAIA 109

doI oamen ai luf Dobrinchi den t[a]ra unguriascd, i-ati popritToader ca sä-I dee zapisul, si pe urmä Carpu ad dat zapisul.»Sä se judece odatd cu Dobrinche. Pecete mare, cu chinovar.

20. Iasi", 20 Februar 7217 (1709). Mihai Racovit[d]-Vodä,luI Antiohii Joria Vel Logofät, pentru niste bara ce Rugindva da luI Gherghel, rämiindu-I mosia. Adaus autograf al Lo-gofaului. Pecete micd, octogonald, cu chinovar.

21. Iasi', 23 Februar 7217 (1709). MihaI Racovit[d] cdtreAntiohie Jora Vel Logft, si Ion Sturdzea Vel Pdharnic, ca sähotärniceascä la RotompänestI. Pecete micä, octogonald, cuchinovar. Iscälitura Domnuluf.

22. Ias, 3 Maid 7217 (1709). Mihai Racovit[d], pentru PavälRugind Vel Jicniciar, in pird cu Toader Nacul pircdlabul sicu Lupasco Ghiarghil biv Jicniciar, pentru Rotompänestf.Rugind aratd acte «de la Pitru-Vodl, den vletu 7095 (1586-7)si altul de la Alicsandru-Vodi, den vlet 7-» (sic). ChematI ceI-laltY doT, cu armas. Se fäcuse o noud cercetare. Se aduce si omárturie «de la soltuzul cu 12 pärgarI den tärgul SuceviT, cu pe-ciata tärgului, din väletul 7099 [[590-I] » i «pentru vinzarea decätre Sorita soru luf Rotompan» a douä «jirebib «luf Costinde Nemirciani», care le trece luI Cärstiian Logofdt. PierdeRugind. Iscälitura Domnulul. Pecete octogonald a Domnulul,pe ceard verde, cu data de 1707.

23. Iasi, 3 Maid 7217 (1709). MihaI Racovit[d], tot pentru piralui Rugind contra lui Gherghel si Nacul. Pecete octogonald,de inel, pe ceard rosie. Iscälitura Domnului.

24. Iasi', 3 Maid 7217 (1709). Raport care Domn al luiAntioh Joria Vel Logofdt i Ion Sturdza Vel Päharnic, cariad cercetat la RotompänetI.

25. Iasi', I I Maid 7217 (1709). Mihal-Racovit[6]-Vodd, pentruPaväl Rugind care e in Ord. cu Ghiarghel si Nacul. 'cl\lu s'adatinsu de a6a mosie intru nemica, nicI ad luat den uimul morilor,nicl ad lucratu cu t[d]ranii aceia, nicl la altu venitu aceI partide mosie nu s'ad amestecatu ... Si, fänul -ad fäcutu, t[ä]ranii

I V. acte ale municipaliata sucevene in vol. VI PP. 74-5 (XVII), PP-609-to.

www.dacoromanica.ro

110 DOCUMENTS DIVERSE, XI

l-ati fäcutu, t[glranii 1-an mgncatu.» Pecete octogonalä cu chi-novar. Iscglitura Domnului.

26. Iasi, 31 Main 7217 (1709). Mihalf-Racovit[ä]-Vocld, «An-ghelusii Cornäoae, fiatil lui Rotompan», pentru «a patra partede sat de Rotompänesti, din partia de sus, cu motif ce sintugata, si cu vaduri de moil, si cu locuri de prisäci .. ., cum ailtitnut mosif si pärintif eI; care aastg a patra parte de satcu multe fialiuti de mestersuguri an fostu incäput in mána luiPaväl Rugin[ä] Vel Jicniciiar». Ea-I intoarce acum banii. Adaus :«Iar, cand ar esi vreo dat[d] la vändzar[e], iaräs nim[e] sä nuincap[d] a cumpgra innainte lui Rugin[ä] Jicniciar, fiindu-i niam 2(de mina Domnului, care si iscäleste : «Io Mihai Racovit[d]Voevod»). Pecete octogonald, cu chinovar.

27. 4 August 7217 (17o9). Mihai-Vodd Racovitä, pentruIoan Sturza Vel Päharnic, dindu-I «o bucatá di loc de pg.-mänt din locul domnescu din hotarul tärgului nostru de laBaia»,) hotärit de Bejan Hudici Vornic glotnii, «impreund cuoameni bunI, bätrgni, tärgoveti si räzäsI di acolo, anunaeAndrii soltuz din tärg din Baia si Grigori Diliu, ngmestic o[t]tam si Lupul Uiaga o[t] tam si Pintail' Buda o[t] tam siToadir Zamd o[t] tam si Ioan GA.* o[t] tam si Gligor o[t]tam $ i Niculai o[t] tarn, $ i Ghiorghie egonaen ot Slatind, siproegumgn Grigore o[t] tam, si Fridatchl egumen ot Räsca».«Din obärsiia Sascii ... Dialul lui Dobre ..., iar la un bourvechi, di la Alicsandru Voevod . .., pän la untiI 1111 Precop ...Pisti drumul mare pánd in troianu ..., tot cländu-s coaste cuhotarul Slatinii ci sg numeste Stänilesti ... Dialul troianului... 0movilä s4patg... Algture cu niste ciritei . .. Muntidi Sascii ... Unvad di moard... ci sg. numeste Iaonosoae.» - Copie de pe la i800.

28. Iasi, 26 Mart 7218 (1710). cAntiohii Jora Hatmanu ipärcglabu suavschii», pentru pira lui Toder Nacul cu Ruging,«-an fostu Sulcer-Mare, pentru satul Rotompänestii».

29. Iasi, 12 Iulie 7218 (um). Nicolae Alexandru-Vodg,«la dumnaei Logofetiasa lui Ioni[ä] Catacozino»1. S'a plins

1 Väduva lui Ioan Deleanul, vt. Logoilt, frate cu Vasile $ i Die $ fiul luiToderaco Iordachi al lui Iordachi I-iii Vistierul. V. Tabla Delenilor In Gen.Cantaeuzintlor $ i aicl, cap. II.

www.dacoromanica.ro

IIATERIALE DE ISTOR1E CULTURALÁ 111

Toader Nacul cá Lupasco Gherghel li scoate din mosie, «si-1impinge sa tie in hotarul Horodnicenilor Iazul luI BuocSä cauti un ispisoc de la Vasälii-Vodrá], ce s'aii hotärät Ho-rodnicenil si cu Rotámpanestii» si sä trimeatä oameniI ei la ho-trit. S'a dat sarcina «la doI boeri de Tinut»..Pecete mare,cu chinovar. «Ion Buhus Vel Logoft ul.»

30. Iasi, 15 Iulie 7218 (1710). Necolae Alexandru-Vodä in-täreste lui Toader Nacul partea luI din RotämpanestI. Pecetemare, cu chinovar. «Ion Buhus Vel Logofät.

31. Iasi, 28 Iulie 7218 (um). Niculae Alicsandru-Voal,luI «Lupasco Ghiarghel -ati fostu Jicnicear_al doilia», intä-rindu4 partea din Rotompänestl. «Aa bucati de loc de mo-sie iaste dad danie de Rotompan cel bäträn, mosul luI Toa-der Nacul, lui Bue'oc fostu Vornic-Mare». Se distrugeefectul und cärtl de stäpinire date luI Nacul, «pe gurape nestiinti». Pecete mare, cu chinovar. «Ion Buhus VelLogft. ul.»

32. C. 1710. Hotarnicd a luI Antiohie Jora Vel Logofätsi Ion Sturdza Vel Päharnic la Rotompanesti.

33. Iasi, Io Maiii 7220 (1712). Nicolae Alexandru Voevod,luI Adam Päharnicul si Ion Siapteli biv Stolnic si luI ToaderMälaI, pentru plingerea jupdnesel lui Gherghel, cu privire laun imprumut. Pecete mica, octogonalä, cu chinovar.

34. 31 Malt' 7220 (1712). Nicolae Alecsandru-Vodä, luiToader Basotä biv Medelnicer si Ion Sept[e]lici Stolnicul. S'atrimes «Ghiorghii Hermeziu Uricariul», pentru certele privitoarela RotumOnesti. Pecete mare, cu chinovar. «VI Logft.»

35. Rotompänesti, 15 Iunie 7220 (1712). Toder Basot[ä],Saptelie biv Stolnic, Ghiorghit[ä] Hermeziu Uricariul facraport DomnuluI pentru o hotarnicä. Mai hotärnicise AntiohJora si Ion Sturdza Vornicul. an nämas, desup"ra until pä-ducel, inprotiva unif movilitT . . Dealul Ffäsinelul, pentre tel. . . Iazul luI Buum.»

36. Ia0', 27 Julie 7220 (1712), *Topao PCI1ACTRA. NicolaeAlexandru-Vodä, pentru «Alexandra gupineasa luI Gherghialbiv Jicniciar», fata lui 5tefan Bräiascul, in Ord cu Toder Naculbiv pircälab pentru Rotompánesti. «Den sus de pomii lui

uel.»

luT,

-

www.dacoromanica.ro

112 DOCUMENTE DIVERSE, XI

Bortis.» Pecete mica, octogonala, cu chinovar. Iscalitura Dom-nului.

37. Iasi, 28 Iu lie 7220 (1712). Nicolae Alexandru-Vodä,pentru vaduva lui Ghiarghial care e in pill cu «Ion fi6oru1lui Prodan Corna», pentru Rotompaniasti. AU fost impäcatIde Ilii Catargiul Vel Vornic. Pecete mare, cu chinovar. «Ve litibolerl u.»

38. Iasi, i-iti August 7220 (1712). Nicolae Alexandru-Voda,dui Axentie Uricariul», ca sä puie la loc un «stälpu de piiatra»la Rotompanesti si sd stilpeasca si mai departe. Pecete mica,octogonala, cu chinovar.

39. Rotompänestl, 15 August 7220 (1712). Raport catreDomn al lui A4intie Uricariul, pentru cercetare la acest sat.Scoate tref stilpi din cei patru pusl de Todiar Nacul. «Ca lemiargia hotarul suvait .. . De la Horodniciani n'ati venit nim[e],c'aü räspunsu cä ei nu stiU hotarul altor sate, ce stiü maibine tarani aceI de loc, earn sa hranescu pre acial loc.» Seieati de ale batrinii «Ghiorghit[5] a Anil' si Stefan Heghias 1.,«Larion si Ihnatie calugärul de Voronet». «La dial spre amia-zinoapte .. . Trecia peste drum[ul] ce miargia la Suav[a] sipeste päräul välcialii, pe de la dial de nisti tufia de rächitl,si cam pe costisia ... pän la un clin de hat . .. Pan sa obar-sia.ste acial rändu de pämänturI . .. Pe un hat pe o ddlmi,tij, un randu de pämänturi. Si peste o balti ca un lac, ceiaste in dialul Crucil . . . in zaria dialului ... Peste un piscudi-asupra finasuluI ce s[ä] raspunde a Carsti1 Gatul . .. Pestegura Puosului, peste dealul ce-i intre Rosh' .. . Preste Ro-sioara .. . 0 fäntäni s-aü fostu a lui Gheorghit[ä] Nacul ...Haturile pämänturilor, pe cum le suvaiaste hotarul, si pestedealul Somuzului ... Pan intr'apa SomuzuluI ...» Martur si«Ghiorghitp.] Paiul», «si. Moglan», «si altil din tarani1 luiGherghial . .. Cad aicia, Marie Ta, dati sam[a] oameni precumtaraniI unul stapän nu intra in parte altui stapan sá s[d]hräniasca, c'apoi pun pe urma pricin[a] si impresoar[ä] hota-räl[e]. Asijdiare si täranii lucriadzä pe raosiia stapanuhai sat!,$ i unde le dati loc de arat si de cosh, ca sä impart intredansii, si, dup[ä] ce mor si parintil lor, tin fiorii lor si nepotii

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 113

tot aciali pämänturl si locuri de fänati, macar cä-I mosiiastäpaniascä, si nice eI Oranii nu inträ unul in locul altuiace-s lucriadzä cin[e] pe al sail, si pentru atäta still semniaI[e]a hotarului stäpänu-sda. Deci, pe cum ail märturisit, peacol[o] au innoit semniali. Iar fiorul luI Todiar Nacul nu s'ailläsat oamenii sä vie, nice el n'ad venit, ce ad dat rdspunsucä n'are poroncä de la tatä-sai si vor mai rädica hotarnic[g]si altd data.»

40. Iasi, 30 Maid 7231 (1723). Mihai Racovit[ä], lui StefanGherghel, pentru partea lui din Rotompänesti. Celor ce l-adincälcat, «sä le strice grädinile si curätur[I], cine ce or hiavänd». Pecete mare, cu chinovar. «Vel Logtf. uó.»

41. r-iii Septembre 7238 (1729). o Andrias fieorul lui Gli-goras Rätumpan» dä. «Postelniculuf Serban Catacozono » 1-«fiin[d] dumneluii cdtäva vreme intre noi la Cdmpulungu deni-ati stäpänit, avändu ea multd mil[ä] de spre dumnelui,si la une si la alte» - partea de la tatd-säd Gligorasco si dede la Angheluse, in Rotumpänesti. Tine samä si cä. «nemicilde la aóa mosie nu mai ea, Die n'ad socotit niamul medintru nimicil». Dania o face, «impreund cu casa me». Altäparte o vinde, «cädzind ed la multd gred si lipsd pentru ne-voile pämäntuluib. Serban avea c si part[e] lui Dumitrasco Nacu-lui». Pune degetul. IVIarturi : «Toader Calmäsul Vor, de an-pulurigil m'am tämplat» 2, «Toader Basot[ä] m'am tämplat»,«Toader Bädeli[ä] pärc[d]lab m'am tämplatu», «Mihai Micu-Vor. Mar. (sic)». «Si ed Dumitrasco Cal. 3 am scris zapisulcu dzisa lui Andries.» $i egumenul de Dragomirna iscdlestein greceste.

42. «U. Ias, válet 7238 [1730], Ghen. 25, «,k. Arr a. rocno,A,-

CTEA». (« al patrulea an din intdia Domnie »). Grigorie-Vodd, pentruSerban Cantacuzino, care aratä un zapis (25 Ianuar 7230 . 1722)«de la Nastasiia, giupäniasa rdposatului Toderasco Nacul ce adfost Stolnic, depreun[ä] cu fiid-säti Dumitrasco si cu, fiicd-sa

1 Fiul lui Ioni0 Deleanul, pentru care v. vol. V, pp. 526-7.2 V. Doc. Callimacki, I, p. xxxvI.2 S. fie tot un Calm4 ? Pare a fi fiul cel mai mic al 1111 Toader. V. .Doc.

Callimach:, II, Prefata.

71304. vol. vn. 8

www.dacoromanica.ro

114 DOCUMENTE DIVERSE, XI

Anita», vinzindu-i, «la mare neputinta si la multä datorie pe laTurd», partea lor din Rotumpänesti, cu casä, ecu pometi ce sächiamä la Brad, cu doi hälesteja in sat, pe apa Räbdi si a Zd-podii, uncle sä inpreun[ä] päreile si merge drumul pe iaz . . .,

putintel stejeri si toad braniste din zäpodie» si veczni, cu 300de lei bätuti. intärire. Pecete ruptä, mare. «Ilie Catargiu VelLogft. »

43. 8 Mart 7239 (1731). «Ion Páladi Vel Vornic» vindepartea sa din Rotopänesti, de la Rugind, fur Särban Cata-cozon6 biv Vel Med., cu 90 de «galbeni utiguresti». «Fiindu-mmie detor Ruginä cu cätiva bani, si, la vreme Moscalilor fu-gindu Rugind cu Dumitru Cantimir-Vod[ä] la Moscali, siindu cu Domnie tärä'i Märie Sa Neculai-Vocl[ä], s'ail sculatudatornicif Id Rugind, avändu datorie la dänsu si cerrän]clu-smosiile lui pentru datoril, si li-ail datu, neavändu altd ce lua, H-ag dat din mosiile lui. Si, fiindu si mie dator, am arätat laMarie Sa datorie ce am avutu la Ruginä, si spuind si MäriiSale cä am cadzut la marl primejde din pricina lor, - cä. ailvinitu co Înpäratul MosculuT, si dintr'acele pricini a lor aticädzut tara la multd pradrä] si robie, si, noi fugindu la munte,cu cas[5.], cu copil, ni-ail agunsu Tätardi, .i, fiindu margine co-drului aproape, ail sdrit fernel si copif din carä si ail dat inpädure, si ail scäpat numaf cu sufletel[e], iar altd, rädvan[e],car[e] cum ati fostu incárcate, as li-ati luat cu totul. Si, fiinduaôastä a patra parte de Rotopänesti däruitä de Márie Saboerului Märii Sali lui Dumitrachi Ramadan Vel Post. ', m'amrugat Märii Sali de mi-ar1 dat-o mie pentru datorie mè, cddumnealuf nici ail avut triab[ä], nici ail fostu pägubas la ni-micä ; $ i mi-ati dat-o mie, si pentru datorie si pentru prad[4],precum aratä si carte Midi Sali ce mi-aii fäcut-o. Ce, agun-gandu-md nevoe, am vändut-o dumisali Medelnicerului Sdr-ban, avändu si dumnealuf inteac säliste mosie, si hotärän-du-s[ä] si cu satul dumisali Horodnicenif ..., cu vecini cu totuce se alege din partea lui Rugind.» iscálesc : I. Paladi VI Vor.,

1 Fiul acestuia, Constantin, iea pe Maria, fata le lordachi Cantacuzino(Doc. Cantacuzinilor, pp. 261-2, n° xxvii).

vi-

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 115

Darie Donici V' Logftu, Costachi Costachi Hat., IordachiCatargiu Vel Spat., Sandul Sturdzea VI Vist., . . . biv Ban,Iordachi Costachi Vel Stol., Radul Racovitä biv Vel Jit., Va-

Catargiu (?),44. Ia.ST, 5 August 7239 (1730. Grigorie Ghica-Voclä,

pentru pira lui Serban Catacuzino biv Vel Medelnicer cu«Gherghelestii», pentru Rotompänesti. Sä jure ei ce bani airde luat, si li se vor da. Iscäliturä. Pecete micä octogonalä,cu chinovar. «Darie Doni Vel Logoat.» «Tänasie diac amseris.»

45, Iasi, 9 Julie 7250 (1742). Grigore-Ghica Vodä, pentruSerban Catacuzino biv Vei Medelnicer, ce se pireste cu «Gher-ghelestii», pentru a patra parte din Rotompänesti, «cu vecini»,cumpäratä de Serban «de la dumn[eallui Ion Pälade Vornecul,hotärändu-se cu satul durnisale Horodnicenii, si mai avändinteacea patra parte de sat si mosul dumisale ToderascoCatacuzino Visternicul o bucatä de l'o daniej si mai avänddumn[ea]lui inteacestu satu . .. si alti a patra: parte ..., cum-päräturi . .. de la Nacul ..., si s'aii fäcut tnosinas cu voe rä-zesilor ... Stälpiti cu bolovani ...» Päladi luase mosia suptNicolae-Vodä, pentru o datorie de 306 lei a lui Ruginä. -Se judecri de mai multe oil : la urma, cpentru ca sä-s rumpätoatä pricina din gura lor» (Gherghelestilor), judecata e defatal cu Mitropolitul Antonie « si toad boiarimia .. . Si fioriilui Gherghel an fostu tot fate, cum de an tácut tot mulcurnpänä acorn ?» Pecete peste hirtie, mare. «Costantin CostachiV' Logofät.»

46. 15 Ianuar 7252 (1744). loan Neculai-Vodä, lui Ghedeonegumen de Slatina, pentru a stapini, dupä hotarnica lui DinulCantacuzino ispravnic de Suceava, in hotarul Bäii (daniede la Stefan Tomsa). - Copie de pe la 1820.

47. C. 175°. Plingere cdtre Domn a lui «Stefan GhiarghilPostelnic i Gavril Ghiarghil» contra eclumnealui MedelnicerulSerban» pentru Rotumpänesti. Se a in cercetarea VorniculuIIon si Banului Costachi.

48. C. 1750. Märturie a lui Simion Larion din Rotom-pänest, pentru hotar. Pomenit : «Ursul cruitoriul, batränul

www.dacoromanica.ro

116 DOCUMENTE DIVERSE, XI

Mihdestilor»., Märturisesc si Gligori Poelescu i GligorieAlbas.

49. 31 Tulle 7265 (1757). Scarlat Ghica-Voclä, lul Dinul Cant:biv Vel Ban, ispravnic de Suceaval si Vasäle Basota biv Vel

.Medelnicer si Toader Bädallit[ä] Vornic, ca sdhotärniceasa peNeculai Gherghel biv Vel Medelnicer la RotompänestI, impre-suratl «di spre dichill de la Mitropolie Sucevil, fiind un Ca-listrat dichiti acol6 la Mitropolie Sucevir». Pecete mare, cuchinovar. «Vel Logoat.»

50. 28 April 7266 (1758). Costantin Cantacozino si VasiliBals[ü] Vel Medelnicer (iscaleste si Gavril Fratita) fac raportDomnuluif pentru cercetarea lor la Rotopänest. intreabd si peEnache Puilincu si Andrii Larion, Ion Tofan, Meg sin Han-dogaI si Lupasco sin Handogn

51. To Maiù 1770. Lupul Gherghel isf vinde parte din Rotu-pänestI «varuluI Iordache Gherghel». MarturI : Vasile Hermeziu,Stefan Hermeziu ot Vistierie, alt1 doI Hermeziu, «A. VI Pos-telnic», «Gheorghe Carp Logofät ot Vistierie2», «Ionita Botosi».

52. 22 Februar 1774. «BoeriI Divan [OW' a Cnej. Moldovir»cdtre Banul Costandin Basotä, Paharnicul Ionitä Basut[ä] si Sat.Petre Chescu, pentru jalba Medelnicerului Nec[u]laiii Gherghelu,proprietar in RotopänestI, contra «StolniculuI Ianache Cant'. »Acesta anniacä» mosia luI Gherghel. Sä cerceteze.

53. 14 Novembre 1776. Raport de hotärnicie cAfre Domnla Drägusenf (Tinutul Suceava). 'titre marturi, MedelnicerulIon Botez, care stie pe «NeculaI Sulgier mosul dm. PaharnicIordachii Lazul», «Stolnic Costachi Lazul, pärintele PaharniculuIIordachi Lazul». La MaxinestI e Sulgerul Solomon Botez.Alt martur : Chirica Capsa. «Eti Ivan Rotar ot FordstI, sintom ca de So anI, i trdescii in Forästli], de cand ati mersu

cu Tätarai in Tara Unguriascd4.» LAzestriluasede la Homulq si altiI, cari cumpärase de la mändstirea Hangul,cu «70 de oI cu me». Iscalesc i maI mu41 protopopI.

3 V. vol. VI, p. 527.2 V. vol. VI, p. 105 si urm. Carp era nepotul lui Nicolae Gherghel.3 Din ramura munteanä : fiul lul Dinu.4 In 1717.

Mihaiii-Vod[ä]

www.dacoromanica.ro

MATRRIALE DE ISTORIE CULTURALI 117

54. io Februar 1779. *.i.rban $ i. Iordachi Gherghel se in-voiese a trdi .1 fräte$te» la Rotopäne$O. «insea, pentru cdtoameni de pe mosiea mea din susu, vor av trebuintä sd. are$1 sä cosascd pe mosiea dumisale $1 sä pascd cu bucatelelor, dumnalul sd nu aibá a le lua dejmä dup[d] obiceia, darni sá nu-1 opriascd a-$ face hrana lor, ni banI sä nu le ard,mdcar cdt de putiril, ce sd flea in toat[d] odihna lor, dup[d]cum aa fost $1 mai innainte, $i ea sä aibu a impärti fälcilede boirescu ce le vor face setenii de pe mosiea mea : dum-nelui sä in gum[ä]tate anul si et"' iar in gum[d]tate. Iar laoamenii dumisale ce vor fi $dzdtorI pe mosie dumisale, easä n'aibu triabd a-i trage la ceva ; cum $i päinea ce va avè-odumnelui aicea, atdt grdul, ovdsul, cum $i pdp[u]soii, iard$.

oamenii mid, dinpreund cu oamenii dumnealui ce sd vor faceseten, sá fie cu toat[ä] silinta, prin agutoriul midi, a-I strängeaac päini toat[d]. insd numai sd o care cu cardle lor la aril,lar, pentru cd vor secera-o, dumnealui sd le dea din secere,dup[5.] cum le da $i in vreme trecutd. Iar pdp[u]$oil' sd-I prd.-$ascd $ [i] sä-1" strängä cu plan', -- insea cu hotärdre numaio sutd präjini popu$oi sd-I prd$ascd $[i] sä-1 strängd cu plat[ä],dupd. cum $1 pe a mei, iar nu mai mult; ce vor fi mai mutt,ii va strange dumnealui cu oamenif dumisale. i dupd acestesd ail35 setenii a-I face $i o clacd de coas[d], sä cosascá cutotii inteo zi, $i sä rddicea fänul acel de clacd, sä-1 faca stog.Deosdbit m'am a$dzat cu dumnealul pentru anatile ce sdntpe toat[ä] mosiea Rotopärte$tii, sä aibá dumnealui a cosi cos-tisa de spre Ro$1ea cea Mari pän in hotarul Horodnicenilor,cat tine toat[d] coasta, etc., os[d]bit de fänatile ce aa setenino$tri: de aceli fänat[e] a lor dum. sd nu s[d] atingd. i ea,dupá asdzarea ce am fdcut, sdi aibu a cosi toat[d] costi$a väl-celelor, etc., pe din sus de casa lui Värlan Puilincu, etc.,os[d]bit de fánatile cell vechi ce vor fi cosindu oamenii mid.Iar, de sd vor strAnge ceva oameni pe mo$ea duranealui, dingos, $1 acelora sä avem a le da fdnat, cdt pentru vitele lor,unde s'ar socoti, cu toat[d] invoiala.»

55. i-iü Septembre 1779. Costandin Dimitrie Muruzi-Vodd,luf Ionitd Ba$otä. biv Vel Stolnic $i Grigora$ Adam biv Vel

é

www.dacoromanica.ro

118 DOCUMENTE DIVERSE, XI

Clu. $i Vasile Adam Club., pentru jalba luI Ianache Can-tacuzind biv Vel Ban, cu privire la Brädätel. Sá cerceteze.Pecete octogonald, cu chinovar. - Raportul e din 16 Sep-tembre 1780 (sic).

56. 22 Februar 1782. Costantin Dimitriu Muruz-Voclä, pen-tru Ianache Cantacoz[i]nò Vel Vistier, pentru «Brdd4ähil, satintreg ce are dutnnalui Vel Vistier la Tinutul Sucevil, unit dehotarul mo$ieI Horodnicenilor, unde iaste $1 casa, a$Azareadumisale». La 1780, fiind Ban, el se plinsese de incdlcare.Se intrealad atunci egumenul Ghenadie de la Slatina. «Plasaace$tif mo$IT . merge lungul mo$ief, $i de la incepirea dinsus sdmnu de hotar are o mated de pdr5.5 ce sä numetea.Somuzdlul . Sasca, mo$iia dumisali Stefan Sturza Vornic,care iaste data danie dumisale Ioan Sturza Vornic, mo$uldumisale . . . Peste cdmpu, in pravdtut petrilor.» IscálituraDomnului. Pecete ovald, cu chinovar (data de 1777). Contra-senanat de Vel Logofät.

57. 14 Maiti 1783. «Ionitá Bontd$, fiul rdposatuluI IlieBontds», aratd «unchiuluT mieti Iordache Gherghel ot Vistierie»«cd, in anii trecuti, cumpäränd dumnalui o a patra parte desat de Rotopäne$tI . de la unchiul mieti Lupul Gherghel,ce aü fost vdr premare cu unchiul tnieü Iordachi Gherghelp,cere $1 el a fi primit in mosie, dar se induplecd apoi la o In-telegere. Prime$te «partea sa», mo de lei. Martur : «NichiforHermeziu tnonahul».

58. 15 Maiti 1784. Hotarnica la Rotopäne$ti a lui Costan-din Ba$utd Ban, Ioni0 Bautd Paharnic $i Petre Chescu atrar.«Uncle ese drumul din cale mare ... Vale Paului Drumulce vine de la Suav[a].»

59. 4 Octombre 1784. CincI boieri aratd cá judecatinnaintea lor «Tudorachi Nre ot Vistierie, vechil fiind durnn[i]-sale Ianachi Cantacozinò Vel Vistier, cu Ianachi GhergheI,Tratilelui Iordachi i a lui ärban, Ghergheletii», pentru cd acesti dolati vindut lui Ianachi Cantacozinò partea lor din Rotopdne$t.El cere sä poatä rdscumpära. Vistierul face sd se aräte zapisullui Iordachi Gherghel : el avea mo$ie de cumpäräturd de la cunvär primarf a Id, anume Lupul Gherghel, feior lui *tefan

s'ati

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 119

Gherghel Postelnic, ce ati fost frate cu tatäl lor, cu NecolaiGherghel biv vtori Medelnicer.» Serban vinde $i el, «cu ograddde bärne . . ., co bisäricd», etc., «$i cu oamini Ozätorl penumita mo$ie». Vistierul avea cealaltä jumätate din Roto-pdne$t, ca «driaptä clironomie de la pärinti1 dum[i]salf:». inloc, el dä Gherghele$tilor parte din Zberä$tI (T. Neamt) $i4.600 de lei. Se intäreste VistieruluI, nefiind vinzare, «ci estecu adevärat schimbu de bund voe, dupd dreptate si dupä.ordnduiala $i obiceiul pämäntulul». - Se adauge eh' in 1785«un Costandin Stroescu, ce tine pe Dana, sor[a] lul Särban alui Iordachi, Gherghelestii», reinnoie$te cererea, cu acela$Iresultat : «nu i s'ati dat protimisire».

6o. 8 Octombre 1784. Gavriil Mitropolitul, pentru mo$iaMihde$ti, lingä Brädätel, a Mitropoliel. Ianache Cant. are$i el mosie la Poculeni, schimb cu mändstirea Rdsca, IMO.'Poculeni fiind Opri$eniI, altä mo$ie a Mitropoliei, $i PodeanIi,tot al" el. Ianache dä Mitropoliei Poculenif pentru Mihde$ti.MarturI totl boierib Divanului. Pecetea cu Sf. Gheorghe a Mi-tropoliei ; legendä : «Pecetea MitropolieI M[o]ldovel : GavriilMitropolit : 1760».

61. 12 Decembre 1784. Alexandru Costandin.Vodd, pentruIanache Cantacozinò Vel Vistier, ce a cdpätat o nouä mo$iela Rotopäne$ti. in act erati iscälitl Mitropolitul Gavriil, Du-mitra$co Sturz[a] Vel Logofät, Gheorghie Sturzl_al Vel Lo-gofdt, Stefan Sturz[a] Vel Vornic, Iordachi Ghica VelVornic, Ioan Cantacozimi biv Vel Vornic, Iordachi Canta-cozimi biv Vel Vornic, Läscdrachi Roset Vel Vornic, Ilie Ca-targiu Vel Vornic, Vasile Costachi Vel Spätar, ConstantinGrecianu biv Vel Spatar. Pecete cu chinovar. Iscalitura dom-neascd.

62. 25 lunie 1785. Alexandru Joan Mavrocordat-Vodd, pen-tru Ionache Cantacuzino biv Vel Vistier, care a ardtat actulrelativ la Rotopäne$t, iscdlit de Mitropolitul Gavriil, de DimitrieSturza Vel Logorat, de Stefan Sturza biv Vel Logofät, Nico-laie Ros[e]t Vel Logofät, Lupul Costache Vel Vornic, JoanCant : Vel Vornic, Gheorgache Cant : Vel Vornic, LascaracheRos[e]t Vel Vornic, Costache Ghica Hatman, Mate Cant :

www.dacoromanica.ro

120 DOCUMENTE D1TEESE, X]

Vel Vistier, Costin Catargiu Vel Spatar, Nicolal BalsVel Vornic, Costandin Basotl Vel Ban. E vorba de schim-bul cu Mitropolia. Pecete mare cu chinovar. Isalitura Dom-nultff.

63. '29 lanuar 1786. «Rázäii dea LämäsänI» vind un vadde moard lui Ianachi Cantacuzinò biv Vel Vistier, «vadul luiCärstilan Logoatul» unde fäctise moard un «rdzäs si niamal nostru», Cäpitanul Lupul Bärsänescul. intärire de la Mitro-politul Leon si de la Divan.

64. 20 Iulie 1786. Alexandru loan Mavrocordat-Vodd, luIIonit[ä] Cananò 2 biv Vel Paharnic si Stefan Herrn[elz[iu] bivvt. Vistier. Ianache Cantacuzino biv Vel Vistier a cumpäratun vad de moard la Rotopänestl. Sà. «facä publicatie», dupächotärdre hrisovului ce s'afi fäcut de card Domnie M la lt1785, Dechemvrie 24».

65. 24 Julie 1787. Alexandru Ipsilant-Vodä, pentru «dum-nealuI Ianache Cant. Vel Ag43», ce a cumpärat vad de moaräla Brädätel. Pecete rotundä, cu chinovar.

66. 20 Octombre 1789. Costandin Basotä Ban, Joan CiudinPahr. i Costandin Comis hotäresc in cearta mänästiril Sla-tina cu räzdsil de LämásánI pentru hotarul Rädäsdnilor, ai tnänäs-tirii Slatina. Se intreabä si Macarie, egumen de Slatina. «DrumulArmanuluI . La dial di un drumusor . . . Merii Moscului..»-Copie cu litere ln sistemul Eliade.

67. 24/13 Iunie 1790. «De la k. k. administratia Roma-nuluf.» «Iliana fiica luI Neculai Gherghel, gupiniasa lui Cos-tantin Stroescu», se plinge cä Vistierul Cantacozino ecu vide-sug» a luat Rotopänestil edin mäna pärintilor ei, dändu-li 4.600lei si o parte mititic[ä] de mosie, cari mal mult nu face decät5 lei.» El aratä cum stä lucrul si cä a fost invoiald «laDivanu «Pentru ahsta, hotäräri DivanuluI Ad: ne-putänd a o strica, sá. intäreste si de la Ad : sä rämäi hotä-

Actele Lämisenilor, pttrnind de la acest Cärstian din vremea Movileltilorle-a däruit Academiel KomIne värul mie5 Ermil lorga (mosia fusese a Szcä-restilor, din care era mama 10).

2 Era fitil suroril lul Ioan-Vodi Callimachi. V. Doc. Callimachi, tabla.8 Fiul Vistierulul

1,

laeuluf.s

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL1 121

rdre Divanului». Egghelet, administrator'. Pecete de ceardneagrd, ovald, cu «Landes-Administration in der Moldau».

68. 1816. Costachi Lazu biv V. Ban dd zapis lui MihailSturza biv V. Vor. pentru schimbul Drdgusdnilor, Zdvoeni-lor (Negri lest°, intregite cu partea de la Ion Lazul, «supusulimpirAdi Rossdel», date, «in vremea hotdrdtei prothezmii a dis-acirel», Sd.cuenilor, etc., pentru Rotompänesti, Mihdesti, etc.

69. 1816. a Iordachi Cantacozinò, fiiul rdpousatului IanachiCantacozimi biv Vel Vist., incredintdz . . . c.d., statornicindu-md cu petrecire idcuintii mele in parte din a stdnga al apeiPrutului, in oblastiea Basarabie, supt ocirmuire al Ei impird-testi MdrirI a Rossiel, si vränd a md disfaci cu desävdrsiredin pdmintul Moldavvid, rdmas in ocirmuire Pr-innaltei Otho-manicesti PorV prin ardtare in scris caträ Exelentdea Sagheneral-consulatul din Iasi al impiriOeT Rossdel», a cerutsd i se vindd mosiile : Rotopinesti, Mihdesti. Le iea cu 140.000de lei Mihail Sturza biv V. Vor, de aprozi. Marturi : IoanNeculce, Iordachi Drdghicl Ban si un al treilea.

70. 12 April 1817. Domnul cdtre Costachi Lazu biv V.Spat., pentru märturisirea lui Teodor Bals V. Vor, in dara-verile lui Lazu cu Vor. Mihalachi Sturza. - Pe Lazu-1 pirestesi biv. Cdp. Ilii Frunzai (1815).

XII. Documente boto§änene, mai ales din colectiad-lui Gr. Goilav, fost senator.

i. «U Botäsean[i]», 26 Julie 7231 (1723).» «Irina Tändsoe,fata Dabijdi», cu fiii ei, «fdcut cu cela bdrbat», vinde o piv-n4d. «lul Pavd1 fe6orul lui Hagi Bdrbiiariul», in hotar cu pro-topopul Gavril. «Am intrebat pe tatd-mieil s[i] pe fratii meica sd o cumpere.» MarturI : «multi* boiari si oamean[i] bun[1],tärgoveti s[1] de la tar[d]». Iscdlesc : cVas[i]le Funar», Pän-telif croitor, Chira croitor, Sanclul a Fülorii, David Jid., Leibapd., S[a]ndulu sin lu Gligori, Usulu sin PrescornitiI, Gligorassin Pisoschie [acesta e sters], Mihdlas Post. Vor. martur,

1 Fusese Gerichtsschreiber In Bucovina. ,011. .Doc. Callimaclu, II, p. 205,no. 147.

www.dacoromanica.ro

122 DOCUMENTE DIVERSE, ELI

Ghiorghi Com[i]s, Gavril Botezatul, Gavril Cdrstian, ToderStihii, Ion Stihi», $. a.

2. 3 April 7245 (1737). «Tänas[e] Hagi Bärbieriul ot Bo-to$en[i] $[i] depreun[ä] cu sotul meg, cu Lupa», dä carstisin luI Goliiav $1 Lucdi sin Mani ... dughiana c din päretilecasiI, $i dughiana am vändut-o cu piv[ni]tä», «dughiand bd-cälie». Iea roo de lei. Marturi : «omeni bun, tärgovetl mol-doveni ,din Botäen[i] $i negutätor [I] armenl» : Paväl $oltuzul,Toader Stihi, Ghiorghit[d] Ple$ca, Sandul lui Gligor[i], UrsulPriscornitii, Pavdl Hagi, brat lui Tänas[e] Hagi, Toader Corne,/ElDumitru Avonis, agi Lebäd[ä], Gligor[e] Macsin, VärtanMarcu, Irimie si Sirghi, Diiacon sin popii Cdrsti, David Der-hanes, Värtan sin popii, Toader sin lui Lebäd[d]. Scrie Cos-ta$co. Pecete cu pdunul.

3. [Boto$ani], 20 April 7245 (1737). cPaväl Hagi» $i Sandadati case cu loc de pimnitä, etc. pe ioo de lei. Marturl :Ion Cova$, Costantin Päun, Stefan Trincul, Derhanes Ivan, Cos-tantin Crävet, Ghlorghlt[d] Vornicul ot Bdiceni. Scrie Costa$co.

4. 20 Februar 7249 (1741). «loan sin Paväl $oltuz» dd. za-pis «lui Axintie sin Jacob» pentru o casä din Bot[ol$an[i].«Mi-aü intorsu-mi pre cdt mi s'ag vinit.» Iscäbesc : ToaderBlänar, Costantin Pclun, Toader Stih[i], Ion Covat, NiculaBldnar, Necula Gälti$cd, Gavril Ojog, Moisa Casap, $. a. Pe-cete cu pd.unul si : «Pecete teal Boti$».

5. 25 Februar 7249 (1741). Zapis cdtre Häule$ti' pentru ocasd luatd in toväräsie. Deosebitl marturi. Între ei: GhiorghiPle$ca, Mihai Rus, Gligora$ Puiul, Mihai Condari, Vas[i]lie(3aldc Chiligiul. Scrie : Necula diiac, intdrire de boieri : Vor-nicii iseälesc neinteles. Dupd el' : Izman[ä] biv Vel apt.,Ion Izman[d], Ion Va., Vel Cdpt. Pecetea orasului.

6. «U Botd.$eni», i-iii Mart 7250 (1742). Täna[se] Hagi $i sotialui, Lupa, \rind o dugheand, «in ulita Bdcdliilor, intre dughenalui Lazor Jid. $1 intre a Lucä Armen, bdcan, sin Mani», -dui Afendulii negutitoriului» cu 130 de lei, «bani nol, s[i]o vacd bunä, cu vitäl. in pläcere $i pe tocmala noasträ -am

I HAW : Armení din Boto,;,anl.

www.dacoromanica.ro

»77,- ---: ktiA

4110 e /T4 ell. z flr -,

e 1/,14-7ria ao<41,/,

ti._ 4*,

.

TrcI reef( noug, din secolul al XVIII-lea, ale orauluT Botosatil.

i/O

_

94-e4t6 4 46;4,

4/14.t

--4-

-tr,4

Dvere- ?47-3

--tnti If.let

1:0/41154

iSer f

' .

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE IS I OR lE CULTURALÁ 123

avut, mi-aü dat bani deplin.» Marturi : eboeril $1 mahalagiide pin pregiur s[i] altii tärgovet». Martur : cEnti sän lui Paväl,$oltdzoloI», «Bogdan Arman, sin ChitariuluI», «Stefan Trencul»«Marcu sin Savin Arman» si cloud iscdlituri armenesti.

7. 3 April 7250 (1742). Hotarnica Gärbestilor de cdtreCernestl. «Malul päräuluI En oae in dfimbu iar iaste o piiaträ,din sus de rämnec Muche dialuluI ce sä pohdrneste sprepomitäl.... Pe din dial de pomital, in vale, inteo fäntänä depiiatrd ... Pe muche pän in buddid». Martur: «Grigorie Post.,Andrei Várnav, Costandin Verdis, Mihalache Tirul, GrigorasTomita, Ursache Morocäne, Stefan Stärce, Toader Vorneculot Todiren, Paväl Stärce.» - Resumat de pe la 1760. - Do-cumentele d-nef Ecaterina Chr. Pilat, Botosani .

8. 17 Novembre 7251 (1742). «Grigor[e] Cibotar, gineril[elluI Andries», cu sotia «s[i] cu copii mel s[i] feti», vinde lui«Ivan fior lui Bogdan Trianculta» casele sale : «si acel[e] casile'm fäcut eü cu munca m i cu banil me!, iar locul im estidat zestri Me'm intrebat rudil[e] s[i] mahalagii 5i pe tär-govet, cin[e] a cumpdra acesti casral.» Pretul e de 70 de lei.MarturI : Toader Stih[i], Costantin Päun, Toader Blänar, Tä-nas[e] Hagi, Stefan Treancul, Cärste Golev, Chirlia[c] cibotar,NeculaI sän Paväl, Ion sin lui Stefan, nepot 1111 Grigor[e] Ci-botar, Päntelef starostil[e], Ghiorghit[ä] Bdian, Paväl Hagiu,Simion sin Tallpälar, Gligoras sin Iones a (..)obotar, NeculaIBldnar, Ion sin Tändsoi, Nechita Vitul, Ursul PriscornitiI,Moisi Casap, Stefan diicon. Pecetea orasultd. Scrie Costasco.

9. 9 Decembre 7266 (i757). «Catrina Armeancd din Bo-tosäni» vinde luI Simion Botezatul eun loc de case in tärguin Botosäni, in mahalaoa Armenilor, care loc me-ad fostiide la unchiul mied Chiril, careale, de multá vreame duan-du-sd in Tara-Ungureasa, acolò ad si murit». Avuse ea ju-decatä «la dum. Pdh. Rdducanul Vor. de Botosäni pentrucdcI me-ad coprinsu locul». Dupd cerere, ea aduce marturi«pe Halas si pe Toader nepotul luI Lebadd si pe arste Co-jocariul». Räducan iscdleste In greceste. ApoI Toader Stih[i],un Evred si un Armean.

IO. 2 Decembre 7267 (1758). «Bogdan Burte din Botosen[n»

:

www.dacoromanica.ro

124 DOCUMENTE DIVERSE, XII

vinde lui «Simion Botezat» do cagtor[ä]». Marturi: «Zahariecroitor, Vas[i]le sin Paväl, Toder Casap, ierel popa Iorda-tchi, terer

1.

Grigori». Scrie «Costa$co dascal».1 17 Novembre 7269 (1760). «Ea Marcaz, inpreunä cu

sotul met' Dolcutä, dam noI jaloba. la Märie Sa Pa$e de laHotin pentru ni$te dughene a socru-mea Lucal Mertu Arman,din carli dugheril mi le ail dat socru-mea zestre, $i, fi[n]ddughenile cu price, au trimis Marie Sa Pa$e pe dumnaluiChiurciba$e $i pe dumn[ea]lui Arinton Sahän, bubba$ir aMari Sale Pa$11, ca sä st la gudecata dum[nea]lor inpreunäcu dum[nealluI Vornicul de Botä$ieni.» Ei judeca, O. deaceva Inca «Ivan Golev Armanul, din chink dughenilor ... Ne-am inpacat $i ne am ertat unul pe altu». Iscalesc : «T. bivVel Arma$, Vor., mart», dol Armeni. «Ea Costantin Cenu$[ä]am scris.»

12. 18 Maia 7272 (1764). «Gligori sari Ivan Bolfos» $i

alp' dol fil al lui Ivan vind «g'upanului Apostul, nepot haAfenduli, zet Albotä», o dugheanä «in fata targulul, cu loccu tot, in io bol de negot». IscaliturI armene$tf, afara de :«si ea Bogdan riepo[t]». Pecetea ora$ului. Pe a doua foaie :«preutul Paiti (sic), Sava Belde (?), Tudor Borbier, Vasäle$oltuz, Dum[i]tra$co diiacon, Costantin Pulbire, Gorghii Stihii,Simion Stihii, Ion Bäzgan, Timu$ Mira, Toder sin idTänasii Scopul. E6061itog Espollóvazoq, t(. 6,61Jytigi, luhvv-qc BE-atÄs[oo, XpOrou z-ijg 'IcoiNou, reci)pytog TpairsCo6ntc4, MtzaXixtgTopltoq, pre[o]t Ion ot Sfeti Gheorghi».

13. 14 Iunie 7272 (1764). «Apostul Be$et[a], impreunä cusotul mieü Marie», vinci «pärintelui Panaite... o cas[ä] in targuin Bot[o]$enf», cu 40 de «lei bull», «cu grädinä dup[ä] cas[ä]».«Jar, de s'ar tampla a merge la vr'o judecat[d], cat[1] chel-tuial[ä] sao plinial[ä] ce s'ar face, sa fie toat[ä] de spre noi» ,

Iscale$te $i «Gligor[e] Capt.» - Documentele d-nei EcaterinaChr. Pilat, Bpto$anl.

14. 13 Octombre 7273 (1764). «Lupa fata lui Vasil[e] MarziI,ce m'ati tinut Sirbul Marco», vinde lui eNecula Cälddrariulul»

1 Nanästiril DoamneI. V. .Doc. Calltmachi, lI, Prefatá.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE OULTURALA. 125

«o cds6ord a mè in Vräghien, care ac cash.' esti in mähälaopärinteluI Panait si pe la altI mahalagiI» (sic). Sä.' nu-I facä.nimenI «vr'u supär cdt de putin», «Neculer sä-I dei bun[ä]pace». Pretul e : «noi leí, un ort». Iscdleste si «Timus Märzd,frat[e] el». -Documentele d-ne Ecaterina Chr. Pilat, BotosanI.

15. 20 April 7273 (1765). «NicolaI Cäldärariii» dä zapisejupinuluI Costandin Blebe i Sfintii Sale pärinteluI pop[a]Panaite ot Vräghien[i]», vinzindu-I o casá, ce o avea «de laLupa Mdrzoae», cu io leI i jumätate. Iscdleste si cAnastasiiasot», «Gheorghe netnesnic», «Toader 6ob[o]tar». - Docu-mentele d-neI Ecaterina Chr. Pilat, Botosanf.

16. 26 April 7273 (1765). «Necula Cäldärar, inpreun[d] cusotul mied Nastasäe», vinde «preutuld Panait sän preut[u]luiAndrei(' ot Bot[o]sanI» o casä. -Documentele d-neI EcaterinaChr. Pilat, BotosanI.

17. 7 Februar 1766. eat Floria Pdslarul din preunä cufimeia mia i din preunä cu mumä-mia si cu frate-med Vasäle,si cu voia mahalagiilor», vinde «.gupänului Panaite» go casäin 15 lei banf». Iscdlesc «Niculae Mustia, Tänasie Crau, IoniäPäslarul, preutu Panaite». - Documente I. -praganovicI, Boto-sanI.

18. 20 Septembre 7275 (1766). cAfenduli cupet t Botd-s enI», cu sotia Irina, vind «dumnealuI Vor. Lupul l3alse», lacare erad datori, «epile cdti septe galbedi unguresti, cumicd, cu mare, si i-am dat dumnealuI si o pivnitä cu du-ghiane si cu cärsma, si cu tot locu, ce este in tärgu in Bo-tdseni, pi Ulita Veche, aläture cu casdle lui Drägan Jicl., inpotriva dughenilor dum[isale] Vor. Bals, care li-ad cumpäratdi la Digeriatu Arman, si i-am vänduto dumnealuI drept500 leI.» Martur : «si dum[nealuil Manolachi biv Vel Stol., is-[pravnic], si alti negutätorid din BotäsenI». Iscdlesc un calugärsi doT Gred, apoI, romäneste, un cumnat al vinzätoruluI.

19. 26 Octombre 7277 (1768). «Unches Nedelco» i ne-potul lui dad sinet cupanulul Cärstei» pentru cite 90 si 20 detalerl, «de la Sfete Demitre pän la Sfete Gheorghie , si do-bända lor si de led treI letcäI de lunä.».

20. 29 Iunie 4 1770]. «Sarafim ermonah de la Botäsarif»-

www.dacoromanica.ro

126 DOCUMENTE DIVERSE; XII

se plinge DomnuluI cb.' eun Cuciuc Eni Bacal » fäcuse o casacu bezmän pe locul luI. El ar da-o acum zestre, murind färärude Eni, dar at' venit o nisti Greci bgcali» si cer «lemnuldughenii». Sd si-1 iea, dar sä-I lase locul slobod.

21. 1773 (sic). Grigorie Alexandru-Vodd. «De vreme cedin ceaialaltä trecutg Domnie a noastra, dupá mgrturiia luiTheofan ce ati fost la aceaia vreme Vornic la Botosani, ca-rele arätänd cä ail mäsurat loc din drept locul domnesc slo-bod, arä pricing, cincizecI stinjini in lungu si cincizeci sail-pill' in lat, 1-aii si hotgrit ; pe care Domnia Mia atuncea I-amfost dat acel loc danie si miluire boiariului nostru dumisale,Iorga biv Vel Medelnicer, si cersind Medelnicerul Iorga acum,in trecutele dzile, de i s'atl dat cartea Domniei Mete carg.dumnealul Nacul biv Vel Portariii, Vornicul de Botosani, cade iznoavg sä cerceteze si O. indrepteze acest loc de va fifost impresurat de cgträ cineva», - se aflä cd, din potrivä,locul pätrunde «in grädina lui Ion Bäzgan, tärgovát de Bo-tosani», «in ingräditura lui Acsinti Häul, Arman» si in altecloud gradini ; mai sint «doao ulite marl', vechi ..., si, de sävor inchide . . ., vor fi de stricAciune si de pdgubire oräse-nilor de acole». Lui Iorga sg-T rämlie deci numai «cit locuramine slobod din mäsurätoare». Iscälitura Domnulub. Pecetemicg, cu chinovar. Jos : «s'ati trecut la condica Divanului:Gheorghie Euloghi». El e si scriitorul frumosulta act1.

22. 20 April 1776. «Vasäl[e] sän Sämion Botezatul ot tärgulBotosanilor» vinde eCrästif si David, feöoriI Lucäi Goliav D ,

un loc.23. 18 Iulie 1776. «Stefan Machidoneam vinde <duí Iacobti

zeta andu Rat[ä] » un loc «in maha[la] oa Vrághiianilor», lingä«fälitäna lui Meräut», «Banu Värnav», «Dumbrävanu». Marturi:Neculab Muste, Gligorii Muste, Vasile Leca, Andronicu sinMustii. - Documentele I. Draganovici, Botosani.

24. 9 Octombre 1777. Manolachi [Dimachil Stolnic (Vornicde Botosani) porunceste lui (Jänasie staroste de croitorl ;AVasilic1 staroste de öocli si Nic[o]lai Muste si Toaderi Pi-

1 E vestitul dascAl si traduciitor din slavoneste.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 127

soSche» sd facd cercetare la Vrdbieni pentru locul lui StefanDohatco. - Ibid.

25. 1 1 Octombre 1777. «Stefan Lohatco sin Päscdloae,mazil de Tinutul Sucevii», vinde «lur Iacobu Lefticariu» unloc lingd. «fantdna lui Merdutd» la Botosanl. in hotar «GhiorghiCurdrariu». - intdreste (ca Vomic) Iordache Manolache (?)Stolnic. - Ibid.

26. 2 Iulie 1778. Costandin Dimitrie Muruz-Vodd, «dum.Ianache biv Vel Paharnic/Vornic de Botoseni», pentru plin-gerea luI «Serafirn Borcilä. monah». - Pecete de ceard laadresd.

27. 4 Iunie 1779. «Avram Jid., sin Iosdp dascal din Botd-pni», cu fratii esi soSul mien Haia», \rind Häulestilor o cash'«In TArgul-Noti, in fata ulip». in hotar cu «Vigder Jid.»,«Marcul Jid. sin Sdmon», «Nusin zet Simon», «ulita ce mergispre tärgul cailor», «ulita c mare, ce mergi in gos, intredughenile dum1 Iorgdi cupeS1 si pe intre casa noasträ». Pre-Sul e de 1.900 de lei. Marturi: «mahalagiii». «Si noi, pentrumaY adevdratd credinSa, ni-am isedlit moldoveneste $i jidoveste,si am pus $1 pecete tdrgului » Iscalesc : Moisi sin Avram,Frimet fan' luI Avram, Mdriias fatd liri Avram, Hania fataliff Avram, Malca fatd. lui Avram, Enta fata lui Avram, Zal-man Jid. sin Iosip dascal, Estera soSu ha Zalman, Li$dPeres, Grina, Mdrilasa, Rifca, Jacob, Moisi, Suldm. Apoi, mar-tori: eTdrias[e] staroste, Vasili, staroste 6ocli, Pavd1. cupeSBotezat, Gheorghi Faun».

28. 27 Novembre 1779. Costandin Dimitrie Muruz Voevod,pentru e Armenii din tdrgu Botosanii, cari, viind aicea, dupd.jaloba 6-aft dat Domniei Mele pentru starea lor, arátándu-necärSi $i de la alS luminaS Domni C-aii fost mai innainte denoi, pentru mila 6-an fa:cut cu dänsii, adeverind ed.', la vreamedesdtinii, pe bucatele ce vor avea, sd plätiascd cdte 4 paraleveachi de stup i de rdindtorin, pail la trei mii de bucate.»intäreste $i el. «insd sd sd feriascd de a nu numi niscarvabucate a cuiva, din cei ce pldtesc cdte opt pdrale de stup, pe

I De sigur, tatäl lul Manolachi Iorga din vol. V.

www.dacoromanica.ro

128 DOCUMENTS DIVERSE, XII

numile ler.» Altfel, vor pläti desetina indoitä. «Deosdbit, maIjáluind DomnieI Mele cum O. sd aflä supdrat cu caI deolac si cu rändueli de card si cu alte havaleli, si chivernisalalor fiind cu negutätoriia, li sä pricinuesti zdticnire si marestricdciune, -care si pentru aasta facem Domnie Mea mild siiI ertdm, si, afarä de birul lor ce iaste asezat in tablile Visterid,de dad pe fertuff, cu caI de olac si cu alte ddrI s[i] angäriI,intru nimicä sä nu fii supärat, numaI la cheltuiala tärguluice s'a face acelò, sä d s[i] ei cäte treTzdcI de ban[i] inteunart, de casd, iar mai multd supärare sä nu aibä.» IscdlituraDomnului. Pecete cu chinovar.

29. F. d. (c. 1780). «Marcu zdt Lucdi Mentu, inpreundcu sotul men Dolcuta s[i] ginere la Andronic frate luI» (sic),vinde «Lucdi lui Golev, Arman de BotäsenT. .. ., o dughene,hare dughena gupänuluT Afendulo s[i] intre dughena luI IvanBolfosul, Arman», cu 85 de lei. « Am vändut parte mè, odugheng si gumätate de hrubä acestor 3 fray Lucä Golevs[i] luI Ivan Golev s[i] lui Gligorie Golev». Marturi: A.(psy-'600X3g 7cap6v, Simion Stihie. - V. n° 1 1.

30. 20 Iulie 1780. Zapis luI e Gheorghii Buiuc nepot luIAfenduli cupeti et Bot[o]seni», pentru vinzarea unul «loc decdrsind si de dughian[ä], in tärgu in Bot[o]serff, pe Ulita Vechi,aläture cu casele luI Drägan Jidv.», cu 265 de lei%

31. 15 Decembre 1780. «Vasilic[ä] sin Simion Botezatul» vinde«gupänului Anton si gupänului Todirascu sin Hagi Axinte Häul»o casd cu loc si pivnitä, «in mahalaoa luI Sfete Gheorghie ...Drumul carea vinea de spre Stefan Stih[i] ... Locul luI Ali-vantie.» Se pläteste suma de 500 de leI. Iscdleste si un Caramfilsi alt cumnat al vinzdtoruluI. Pecete a Botosanilor, cu un päunsi : [moll ... - Contestatil in 1781, in josul cdrora iscälesteVornicul, «Manolachi Dimache Stolnic».

32. 3 Ianuar 1781. impärtire intre fratii Ionitg, D[imitrie]Vel Cluó., si Miron, Värnävestil, - la satele CernestI, la livadadin Scobintl, la Ldles tI, la Mail-IA.1.4i, la Horopcguti, la Criva.Pomenit cunchiul nostru Ion Vgrnav, fratile tatului nostru ...Dumisale badeluI Dimitrachi .. . Sä intru si ed la cumpärd-turä ... Grigorie Stärce brat Andrei, tot di pe tatäl säti Stefan

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 129

Stärce ... Moara ce iaste cu vadu parintesc . .. Se avem astapäni trusteI ; precum si la iaz, si in apd, si in vänatul pes-telui asämine sä stäpänim trusteI ... Ce s'ail luat de la Cru-pentchestI . . . CopiiI fratelui nostru, Sandul Värnav Jicnicer ...La stapänire surorif noastre, Tofana Vartiasä ... A undvär primare a nostru, Iordache Arhip, zestre mumiI sale,Ilinca, matusa noastra .. . Copii lui Stefan Gherghel . .., copiiluI Neculai Gherghel .. . Marie Ursächioaia peat partI dinmostenirea luI Arhip] ... Maid, noasträ, Safta ... Sa.' fie anepoatif noastre, Mariia, pe care o tine Mihalache Giurgu-vanul, fiica rdposatil surorif noastre CatriniI, pe care ail tinut-oIonite Potlogu, - 'MO: de va av nepoata noasträ copiI .. .Unchiul nostru Gavril Gherghel biv Vel Cdpt . . . Unchiulnostru NecolaI Gherghel Med., din liat 1774 ... Sä avem nolfratif a inpärti tocma.» Batjocurd pentru fratele care ar stricainvoiala. - Documentele d-neI Ecaterina Chr. Pilat, Botosani.

33. 14 August 1781. Judecat5. a «Botezästilor». Locul lorse vinde lul David Goliav. Pecetea orasuluI. Martur : Vornicul(Stolnicul de mai sus, n° 31) si cränasle] starosti, croitor»,«Neculab Gulel».

34. 14 August '1781. Care «Tänase staroste de croitorI,Ionit[ä] fäclier, staroste de ocli, s[i] Toaderi Gulie», etc.pentru ca sä. hotäreascä «locul Burdil ce 1-aii vändut Botezdstilui David Goliav». Raport catre Vornic : «cucon[e] Mano-lach[i]» (Stolnicul). Iscalitura fiecäruia e in limba la

35. 19 August 1781. Vornicul de Botosaní (neinteligibil)aratä ca.' a pus sä se masoare locul lui «David Goliav» decare «Tänase staroste de croitorI s[i] Ionitä faclieru, starostede séocli, si Toader Gulie s[i] Neculal Gulie si Toader Triancus[i] Grigorie Antonas s[i] Anton Häu s[i] Cerbul staroste dejädovI s[i] Iosif vechil haham». «Pe längä Ulita Armenascä...De spre Toader Soponaru ... Pän in gardu lui. Ionit[d] Bote-zatul.»

36. Decenabre 1781. Costandin Dimitrie Moruz-Vodä, pen-tru eDimitrache Vat-nay Vel ClucerI, si cu frail sal*, Ioan siMiron, Várndvesti», cari ail satul CernestiI. Drepturile lor ailfost cercetate de Ioan Cantacuzino V. Log. 0 parte o cum-

71304. Vol. VII. 9

www.dacoromanica.ro

130 DOCUMENTE DWERSE, XII

pärase de la «Mariia Täroaia». Altä parte li-o dase Canta-cuzino, luind-o de la Grigori Stärce. MarturI : fiiI Domnultd,Alexandru, Dimitrie, Gheorghe, si boierir : loan CantacuzinoV. Log., Stefan Sturza V. Vor., Lupul Costache V. Vor.,Necolal Rosit V. Vor., Ionitä Cantacuzino V. Agd, Gheor-ghi Sturzä V. Vor., Scarlatachi Sturzd Hat., Iorgachi V. Post.,Ianachi Cantacuzino V. Vist., Neculache Hangeri V. Spat.,Costandin Balo$ V. Ban, Sandulache Sturz5. V. Com., ThomaV. Cämära$, Särban Buhus V. Pah., Iordache Balo$ V. CA-minar, Costandin Cantacuzino V. Serdar, Stefan Basotä V.Stolnic. - Copie din 1834. - Documentele d-neI Ecaterina Chr.Pilat, BotosanI.

37. 5 Julie 1783. Vornicd de Boto$anl: ... Ban si [Ienachi]Calimah Paharnic, cdtre «Tani Mustet[d], Tdnasä staroste decruitori, Toad[e]ri Guli, Neculaid Gulii, Toad[e]re Triancul,Sava Tätar», pentru a hotärnici locul luI «David Goliiav».

38. 25 Septembre 1783. «Iacobu Lefticariul» vinde luiStefan Värnav Pitarul o casdyin Boto$anl, esi casa cu toat[e]heiurile di afard si din luntiu : cu dulap si cu masd, cu di-vanuff si cu lavit[I], cu polit», cumpäratä. la 1777, prin zapisintdrit de Stolnicul Manolache Dirnache. Iscd.le$te jos, ca«rdzd$», $i Costandin Värnav biv Vel Ban. - Documentele I.DraganovicI, BotosanI.

39. 19 Decembre 1783. «Ion sin Simion Botezatul din Bo-t[o]sani» vinde «gupdnuluI Anton sin Hagi Acsinte Häul» «ocasd a mia ..., in mahalao armineascd». Martur $i un Calofir.Pecete a Botosanilor, cu un pdun, supt care data de «1780»si inscriptia: «Pecete tärgultd Botosatd». Si «Pavd1 cupet, frateluf Ionitd, fiinclii ipitropI la Sfänt[ull Gheorghi». - intäritura,din 31, a Vornicultd e iscdlitä : Ioan Calimah biv Vel Paharnic.

40. F. d. (de la 1785). Alexandru Joan Mavrocordat, pentruDimitrii Värnav biv Vel Clucer, care are mosie satul Cer-nestif (T. Hirldii). «Täranii» vecinl trimet vitele in päsunile luI sii-ad tdiat «un rddIv. «Pd$unatul vitilor färd invoiala stäpänilorniosii nu ad volnicii impregiurasi a-I faci calcare cu vite sadaltä nävälire in mosiia altora, cum $1 räcliurile i dumbrdvilede pe mo$11 dintr'un inceput ad fost apdrati, si nime färd

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISIORIE CTJLTURALÄ 131

voia stdpAnilor mosii nu ad volnicii a tdia macar un copacl,ci numai din codri marl iaste slobod a tdia fiisticine lemnide orI-ce trebuintä, neoprit.» - Copie tdrzie. - Documenteled-nef Ecaterina Chr. Pilat, BotosanI.

41. 30 Ianuar 1785. Testament al luI Ionitd. Vdrnav. Lasdtot frateluI mai mic, Miron, «atäta cele miscdtoare, at s[i]cele ständtoare» (sic). Si «a patra parte de sat din Cernestf,care o am si ed danii de la unchiul mied Isaiia cálugällud» 4si parte din nicest!. «Si 1-am hotärdt ca sd-m[I] facä un schitin pustiid la munte, cari sd fii pentru pomerilre sufletuluimied, si sd fil datorid a pläti toate datoriile mele, ce vor fila frate-mied Dumitrachi i altif». Marturi : epreutul Simin ...,Gavril Vornicul, et Lupul vätavul, crucere luI Dumitrachi,m'arn tämplat». - Documentele d-nel Ecaterina Chr. Pilat, Bo-toianf.

42. 16 Julie 1785. Märturia «luI Postolachi zdt Sandul Borcild»pentru un loc «in tärgul Callon). Bezmänarul, Cuciuc Ianimoare. if urmeazd ale o sofa'. a lui, «care sord .. . ail fostcdlugdritd la o mändstire la Trepezonda, care sd numesteTheoschepasto si, dup.' moartea calugäritif, id, ad afierosit du-gheana mändstirii, iard starita ace! mändstirI, Luchiiani, ne-avdnd pe altd sä facd epitrop aicI, s'ad sculat Eftimie cd1u-gdrul si s'ail fdcut el sängur epitrop, si ad mäncat chiriia aceirdugheane pe cdtva anI pänd la moartea NI». ApoI staritaface epitrop «pe mine, Costandin Apostolu». Vede lemnul stricatsi trece dugheana proprietarulul loculuI, luind de la el 50 de-leI, a si la trel an! sd. aibd *hied a mal da sfintif mändstirIun sdrindar». Iscdleste greceste, impreun*u alti doI Apostolos.Apo!: Vasilie Stihie, Panait sän Avram, Lazor sän Panaite,Dumitrache sdn Andronachl.

43. 1-id Iulie 1786. Märturie care Domn pentru locul decasdi ce are un Evred «aid in BotosanI, intre Ulita Vechi si ulitace merge in spre Sfeti Gheorghi, care loc it ari rämas de laun unchid al sail . . ., Izrail Jidv. din tärgul Esului"». E cim-presurat de cdtrd locurili altor rdzas si inpreguras». Se afläin hotar cu Lebädä. Armeanul, cu Stolniceasa Ancuta Hris-toverghioaia, «care loc ad fost gospodu, sW s'ad dat dumi-

www.dacoromanica.ro

132 DOCUMENTE DIVERSE, RH

sali miluiri de nixie Sa Alecsandru Ioanu Mavrocordat Voe-vodu, $i Ord in fata ulitii ce merge spre Sfeti Gheorghiia . . .

S'aa pus doal petri chiotorl locului .. . Fundu locului .. . insus, in spre cgsgpii, $ [i] pär in locul TrianculuI Armanu . ..Hudita ce disparte locul dumisali Postelnic Iordachi Caraon-filu $[i] pintre locul lui Izrail . .. Coltul port'fi lui Izdrail . . .

Un Grigori Tiutiuliuc . .. Ace$ti tärgoveti bätránI, anumeTänase staroste de croitori i Gheorghi Pgunu i CostandinColäcelu, Neculai Muste i Toader Gulii, i lancul sin Iani_Tidy.» Iscglesc : Iordachi [Lazul] Paharnic (?), Not4 z : a:(Nicolae H. Asian Medelnicer ; v. la data de 26 August 1794)-(VorniciT), oräseniI citati $i cinci EvreI, ma:I in jos.

44. 8 Octombre 1786. «Istrofor Ilii a lui Iordachi» vinde cvg-tav[u]lui Mih[a]lachi Lefter» «un pogoVvii la di[a]lul Corni-lor ... in 19 lei ..., cu voia mè $i cu a fämei mele, si am in-trebat $i pe toti räzäsil mei $i ati zis cä n'or cumpgra nimi».Marturi : eVasile Goagä, räzes $i ogräda$, am pus degequl].Ea Nag rdze$, am pus ... ea Vasile Tiron, rdze$, am pusdeget[ul], $i ogräda$. Acest zapis s'aa fäcut la mänästire, in-naintea tuturor räzg$ilor. ...» - Colectia d-nef Ecaterina Chr.Pilat, din Boto$ani.

45. e io88, Gher i» "(sic). «Vasile sin Savin Vasluenului»vinde edum. Leibi Jidovului, cibotaru», «dou casi intr'u pe-reti, cu locul lor». - Documentele I. Draganovici, Boto$anI.

46. 1 1 Novembre 1792. Vinzare de loc cdtre «Postelniculstefan Värnav», din parte «Catrinef sotia luI Gheorghi (?)Dumbrgvanului». - Ibid.

47. 7 Mart 1794. Mihail Costandin Suul-Vodd, pentrujaloba data de cnegustoriff päminteni din tärgul Boto$aniI ... :avänd hrisov g[os]pod de la ceI mai innainte de noI luminatlDomni, de a$Azare ränduelii lor, in rgzvrätire trecutelor vremls'ar fi präpädit. Numai, spre incredintare, aa scos de aaargtat cärti date de atuncea, dupg cuprindere acelul hrisov,la mäna lor, de put fi cunoscutl cd sänt negustori de Boto-$ani, $i s'aa päzit oränduiala a$Azgrif lor nesmintit», cerindhrisov pentru «preveleghiile lor», «ca unii cea nu putgn folosaduc cu negustorie lor $i Cämärii g[o]spod, $i läcuitorilor inks-

1.1.s3X.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 133

nire la aliiverisul lor.» Hotäreste deci : «la vreme deatinii,pe drepte bucatele kr cea vor avia, sä plätiascd desätina pändla trif lei bucata, cdte patrurpdrale vechI de stup si de rd-mátorii1», -pentru rest dînd ca si ceilaltf locuitori. «Cu cai deolac, cu alte ränduelI de card, salahorI, cherest, chile laränduiala zah[e]relil, si cu alte angärif cea vor fi pe alti" 16.-

cuitorl, acestie întru nimicä de aceste sä nu a supere, ceasä fie apdratI ; färä numaI birul lor sd aibä a-1 pläti dupdadzare, iar la cheltuealile targulul cea sä vor intämpla acolöIn Botosan1 sä. dea .s1 ei agiutoriti celoralaltl tärgove0 atetrilacI banl pe an, de casä. Fiorii lor, fratif lor, curn sicalfele lor, urnbländ cu marfä pe la iarmaroaci $i pe la alede tärgu pentru alisverisul lor, a nu a supere de cälträ dre-gdtorr, ni a le iö vrea-un ban cu pricind de bir, fiindcäel plätesc birul lor la Tänt. Botosani, adeveriti fiind prinmärturie dregätorilor ot Botosani cd sänt de briasla negus-torilor birnici ot tarn. Pdstoril si argatrI cea vor aye pe labucatele $i cdslile lor, cum si la alte negustoriI a lor, fiindMazuri, Ru$I, oarnini striini, sdi nu fie supdratI de cdtrd ni-mine pentru bir ; asärnine $i flecäi päminteni neinsurati si cupärintl, fiindcd plätesc pdrintal lor bir la satul uncle a aflnsdzdtorI; iar, fiind insuratI, si nu a vor afia legatl cu birulla vrea-un sat, pe unii ca acie sd-i pue dregätoril: la bir dupästare si putinta bor. Asärnine si fleal päminteni neinsuratlsi färd pdrintf, fiind de vrästä si de n'or fi legatl cu birulla vrea-un sat. Pentru boil ce sä rup cärduri de pin cirezIsi fugu, cum si cai, epi din hergheliI, a aibd a da colaculla cine 1-ar gäsi, numaI ate dol lei de cärdu ; iar, and s'arräzleti din ciriadä cäte un boil sad doI, cum si din herghelifcdte un cal, iapd, sail cdte doal, atunce vor da colacul ateun la de boti, cum si de cal, iapd. Urnbländ acestie ne-gustorl prin tard pentru alijverisu[ lor, avänd niscaiva pricinicu cineva, poruncim dumv. ispravnici i giudeatorI de pe laTän[uKu]rI, sd aveti a giudeca cu dreptate prin carte degiudecatd, sag, nemultarnindu-sd cu giudecata de acolo, cu zdde soroc $i curnärturie durriv., a vie la Divanul g[os]pod. Pentrumosiile care le tan cu anul pentru pdsunatul bucatelor, si

www.dacoromanica.ro

134 DOCUMENTE DIVERSE, XII

pentru fänul ce fac pentru hrana vitelor lor, $i fac ardtare cdunii din läcuitori färä tocmalä $1 cu sälnicie intrá de ard $1cosäsc, cum $1 fän gata li eti, poroncim Domnie Mea: intdIpentru ceI cea li s'ar cädia protimisdre la cumpärat venitu-rilor de mosif cu anul, pänd la Sveti Gheorghie fieteeinesä aibä a-$ cduta protimisgre dupd dreptate, iar dupä soroculardtat nimine sá nu fie volnic a ceri protimisire. Al doile,pentru cef care n'or fi avänd loc indestul de arat $1 de cosätpe mo$ie care sd aflä säzdtoru, nió yeti afla venitul acei" mo$ifvändut la altii pentru nigustorie, de nu sd vor put invoi custäpdnif mosäilor ca sd le dea loc cu dejmä pentru arat $icosit, atuncea dumv. sd le gäsdp loc pe mosiile ce sd me-gie0sc inpregiur, cu dejmd $1 invoialä, sd.-$ facd aräturi $1sämändtuff $i fänete pentru vitele lor, insä numaI pentrutrebuinta lor, iar nu $i de nigustorie, dändu-li-sä loc de oparte, iar nu imprästilat, cu sträcdciune mo$ii. Iar care vaindrdzni $1 va infra cu sälnicie in alte mo$Fi, sä are sati sdcosascd Mil invoialä saü färd $tire dumv., saü sä näväliascda lua finul cuiva färd tocmard, pe unif ca acie sd-I cercetatI$1 sd-I infränatl, $1 nió de cum sä nu-I inglduiti., fiindcd vointaDomnii Me le iaste sá se pdzascd dreptate de cgtrd top', sprefolosul ob$til.. Drept aceaia poroncim Domnie Mea dum. is-pravó., giudecdtori, cum $1 tuturor drF:g5.torilor, cdpitanl sarizapcil i slujätori, pentru toate O. aveti a urinà. intocmai $1pe deplin dupd cum mai sus sd cuprinde prin hrisovul acesta.»Pecete mare cu chinovar. Isaitura DomnuluI. - intärire laMart 1796 $1 31 August 1799.

48. 27 Mart 1794. eTsvod de zdstre -am dat iubitii fiiciinoastre Catinedi [Virnav] ... 1 plug de boI, cu toate tacd-murile ..., i päreche $erji de purtat ..., 2 farfurioare de argint$i. cu lingurile lor de argint ..., 2 cufire ..., i ränd de strae decacom, I ränd de strae bldnit[e] cu sängiap, 2 fuste de maltin,i perdea de maltin . . ., i paplomd de atlas ..., 4 perenutä micI... 2 cdmdsi de meles.» - Colectia d-nei Ecaterina Chr. Pilat,din Botosani.

49. 26 August 1794. Raport cätre Domn, pentru proce-sul dintre Izdrail JidEolvi_ul] $i Triancul Arman. Se face cer-

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 136

cetare la locul disputat, din Botosara. Li se cer «indreptärilece ai1 ». Triancul aratä un act de cumpäräturä de la «Grigoriciubotar, ginerele luf Andries» si o judecatd, din 12 Novem-bre 1765, de la «rdpousatul Manolache [Dimachi] Stoic., ffindVor[ni]c inteac vreme la Bot[o]sanI», si pirä cu c Calmän Jidv.»pentru casá. Cercetase atunci (in 1765) «protopopu Ivasco sialV tärgovetl bdtränf . . . Si aa adus si pe Ioana Tiutiulias[a]»,fimeia vänzatoriuluI loculuf, de aii mersu denainte bisericifsi ail rädicat cu sufletul ef cä, pe unde s'aii pus sämne, peacolò iaste stäpänire locului el' ce ati vändut luf Isaia Tri-ancul, s[i] cum cá nu sräl impresoarä nimic hotarul Jidovu-luf de locul ArmanuluI». Evreul aratä o márturie de tirgo-vetl, färd datd, «care márturie ar fi dat-o dupä o carte deblästäm ce li-ar fi adus Jidv., temändu-s[ä1 de blästäm ...Ail mal arätat si o carte de giudecatä de la räpousatulPah. Iordache Lazul si dum[nea]luI Med. Neculai Aslan,din let 1786, Iuli 1, fiind atuncea Vor[ni]e la Bot[o]sani , . .

Ulita asäpief . . .» Triancul aduce acum märturie de la fir-govetit, pe cari Evreul if declard cä- nu sint de credintä. Senumesc pentru a vedea aceasta: «protopopu Joan si Atha-nasie proin prot.» : el' spun cä ail märturisit i färá vre un in-teres sat' viclesug . . . De iznoav A' am ränduit cu tidulänegutftorf cinstitI, pe Lupascu cupet i Ionitä Samdangi ' i HagiEnciul i Apostu Panaite i Toader Pisoschi i Caramfil Casäp iGheorghi nemesnic i Paväl Botezat . . . Si sä cercetezi $ ipentru doi pietre ce s'ati gäsit acum, in anul acesta, hotardvechI, cu cdrbunI de desupt, sä afle ce loc hotäräsc acelepietre.» Se vede cd ele despärtiati pe Triancul de «Lebädä.Arinanu». Cautä apoI cintdI pentru carte de gudecatä 6-aildat räpousatul Pah. Iordache Lazu si Med. Neculaf Aslanluf Izdrail Jidv., cu ce cuvänt II bagá pe Jidv. cu o bucatäde loc pe längä locul Triancului, sä ias[d] in ulita Cdsäpiel,sN am aflat cd Pah. Lazu, avänd interes sä ei o bucatá deloc din locul luf Lebädä. Armanul, fäcändu-1 loc domnesc,

1 Lumin.árar. V. Hurmuzaki, X, p. 536. Cf. Aineanu, Infl. onentaa 11I,p. I r3.

www.dacoromanica.ro

136 DOCUMENTS DIVERSE, XII

ati dat luI Izdrail Jidv. loc in locul Trianculuf, ca s[ä] ias[g]in ulita Cgsäpier, si acè bucatä de loc din locul luI Lebädäo an luat si o aú dat danie Stols. Ancutif Hrisoverghieoai;care bucatä de loc maI pe urmä o aü luat Lebädä lardsinnapof cu giudecatä . . . Lebädä Armanu, fiind om särac, siavänd locul casal sale dezgrädit, 'it invoè pe Jidv. de umblape locul Armanulul la poarta sa . . . Am cercetat si pentru mär-turie tärgovetilor ce are Jiclv., de iaste adeväratd, s[i] nicIunul din eel' iscalit'i nu trdeste, si, potrivind scrisoare unul Io-nitä Aftänas[e] ce iaste iscälit intfac märturie, cá aid scrismärturie, cu alte scrisori ce s'ati mar gäsit scrisä de acelAftänasie, si nicI scrisoare, nicI iscdlitura nu sä potriveste,nici velet sati lund nu are. Dar, mäcar adeväratä sä fie, acel tar-govetI prin aCastä mgrturie a lor nu märturisäsc cá ar fi

avut loc dintr'o ulitä pär Intealta, ci numaI pentru o surdpoartá aratd. Cum si carte de blästdm ce sá aratä

aasta märturie cá aü fost scos Jidv. asupra celor ce vor stilocul säti, s'an afiat neadeväratd, cä iscälitura Preosfintii SalerápousatuluI Mit. Gavriil nu iaste, ci iaste de mäná streinäfácutá. Care, potrivindu-själ cu alte iscallituff si mal vechI, ces'an aflat, a räpousatulni Mit., si nu sä. potriveste (curn säva ved).» Douä iscäliturl.

50. 15 Decembre 1794. «MAte'i Milo Banu», Vornic de Boto-sanI porunceste pentru un proces al familieI Häul. Era omostenire, mar mult de cal'. Datoril an fatä de mort : TudorlMustiati, Baron NeculaT Capri, Jidovii ot Juravna, Bogdan Ia-cobovi ; «aice in tärgu : la Norset si NecolaI Haivaz». «Ces'an adeverit ca s'ati cheltuit cu biserica ce sä faci : 3.300

«Odaia de afard, pentru a tuturor fratilor vite.»5I. i-in Februar 1795. Mihail Costandin Sutu-Vodä intäreste

(«Andrunachi DonicI Medelnicer procitelem»), o anaforà inpricina dintre egumenul de la Sf. Sava si «Dionisie igumenmonastiril Fastäcil», de o parte, iar, de alta, «vechilu dum,Scarlat Sturza, maiorul Ionitä Mäcärescu», pentru cä Toderenifar incalca mosiile mändstirilor si a «BalasiI» Virnävoaia. Se

A scris i verserl, despre care v. 1st. lit. rom., tabla.

si intr'

1,

(galbinil.s

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE OULTURALI 137

pomeneste hotarnica facutd la 5 Iu lie 7259 (175 I), de un «GavrilVirnav biv Medelnicer, Simion Chescu Uricaru, DumitrascuStroicI Posfé.» «Mosiia Bdicen1 a dum. Vel Logofdt IordachiGhica.» ApoI un act din «7189 (1680), Dechemvrie 12, de la Mi-tropolitul tdrif si velitii boerI ..., pentru mosiile BerhoestI, Za-podie si SäbienI, lingd Pripordni si RAnghilestI («care mosiePripordniI este aldture, din sus, cu Vldicenii») .. . Si de acolola vale, pe vdiugd, drumul in gos, cre-la capitile pdminturi-lor, piste sd.su, prin virtoape, in costisd de-asupra vizunii, s'aapus stälpu, aldture cu locu Husienilor.» S'a cercetat si e de

dumnealuI Vel Vornic Iancu Raz[u] .. . Mosiia Vldiceni ffindinpreund cu alte gospod mosfl : PripordniI, TdpolosdniI, Ddr-mdnesti, cuprinsd tot inteun hotar .. . 1-16tard a Rdusdnilorsi a Husdenilor .. , De card noi as sá socotesti ca prin pravdtulacestit petri sd sd. Idcá coltu intre aceste clod mosii ... Lacapätul de spre rAsdrit care in curmezisul Husienilor sd deipravdt1 de piatra de la Vizuniea ... SA mdsoard in pravätIdrept 1.400 stAnjänI ...» Iscdlesc: Joan Cant. Vel Logoat, Ne-colaI Roset Logofdt, Lascarachi Rosät Vistier, Iordachi BalusVistier, Costandin Grc'eanu Vel Vornic, Grigori Vintura Pos-telnic, Dimitrii Saul Vor[ni]c. «AsAmuire de pe Condica Di-vanuluI. »

52. 3 Iulie 1795. «Preutul Miron proin protopop » vinde«gupanuluI David Goiliav. ... un Ioc in mahalaoa lui Sfeti Gheor-ghi, care locul din gos sd megieseste cu locul preutuluI IonitA,iar din sus sä megieseste cu locul luI Dumitru Carlan si cuIlii Checheriti». Iea co sutd de leI, cu o samalag». Între iscd-liturf, nepotul vinzdtorulu si «ereI Joan, rezes, cu voe mè»,«si ea Ardchel sin Lodivu m'am tämplat»; cloud iscdlituriarmenestI.

53. 14 August 1795. «Preutul Ion de la Sti. Nicola:I dinBotosani» vinde hit «David Arman» un loc «in maha[la]oaha Sti. Gheorghi», ling-A al «MunteanuluI Crdste» si cu.pärdul». IscAleste un Grec si 'AzóazoÄos Kovazavtívon.

5 4. 7 Ianuar 1796. Patru boierycatre «Craiste Botezatuli Iordachi Gule,1 GavrilVitul. Prosfitie Sa pdrintele Vlddica de laSäntul Necola [din Pdpäutl] ne-aa fäcut ardtare ca proin protopop

www.dacoromanica.ro

138 DOCUMENTE DIVERSE, XII

Miron §i cu preotul Ionitä aa vändut luI David Arman un locde s'ati fgcut salhanao, i ar fi intrat Armanul i in locul mg-n[g]strArel.» S cerceteze. -Pe a doua foaie, cercetarea, is-cIitä de Gule, de Botezatul, de «Ghiorghi Damian», do-nit[ä] Pgrgaru» i «Ion Gros». EI zic : «David Goli». Pomenesc«drumul ce mergi la Tulbumai».

55. 9 Ianuar I796-.«Postolachi din CorlätenI» vinde «lu«David Goleav» o dugheanä, cu locul eI, aice, in BotopnI,la ul4a ce pogoard spre Tärgu Cailor vechiti». Iscaleste siIlapotrutsfiaq BotacMou, yirovag.

56. 9 Ianuar 1796. aostolache din Corläteni» vinde o du-gheang lui «David Goleav». Vecini: Parascheva Vasiliu, «ulitace pogoard spre Pisotchib, Ghiorghie Braovan[a]l. intä-rit la io, gin NicOni», de «Moldovan, k. k. curator».

57. 18 Mart 1796. Hotärnicie de loc la Botosanf, «din cins-titä porunca dumilorsali boerilor Vornici dd BotosanI, dum-{neapaí Ban Ma:ter Mil[o] si dum[nea]lai Pahr. Iordachi Ha-retul», a loculuI luI Vasili Bals Clue'. la mahalaua Vräbienii.Vecini : Necula Bäcal, Costandin Värnav. Iscdlesc: ApostulBezea, Toader GuliI, Vasili Leca, Neculal Muste, GrigoriiMuste, Costandin Ba.otä Ban. Pecetea din 1780 a orasuluI.Scrie Nedelco Logft. -D ocu men tele I. DraganovicI, BotopnI.

58. 15 Julie 1796. invoialä, intäritä de Mitropolitul Iacov,intre Bälasa, soVli rgposatului Miron Värnav Postelnicnestiindu dmI carte, am iscälit-o, e[U] nepot[ul] dm', Ioniä VärnavPostelnic, cu zisa dm")» (ea era «fiica Sat. Petre Checu») sieginerele mieü Gheorghie biv Cdptn. za däräbani». Ea aveazestre parte din LivenI (T. Dorohoiti). «Treispräzäce capetede vite, car si epe si doozädi i cinci vite albe, bol si vacI».Avea §i Crge.unetiI (T. Vasluiü), viI la TifetT. Martur«Gheorghie Cogl. Post. D. - La un adaus din 1799, iscáleste«6`1ep.z0,ecog p-Trópcog». - Documentele d-nef Ecaterina Chr.Pilat, din BotopnI.

59. 15 Julie 1796. invoiala BalwI Värnav cu ginerele eIJxGheorghi biv Vel Cgptn. de darabanI», pentru satulAdeverintä a lui «Grigorie Ierapoleos». - Resumat de dupä1840. -

(zi,

aficeztli.

Ibid.

www.dacoromanica.ro

MATERJALE DE ISTORIE CULTURALÄ 139

6o. 4 August 1796. «Ghiorghie Elefterie din Botosani»vinde lui «David Goleav» parte din locul säil de dugheanä«de la Iordachi sin Tänasä Pahaia ..., in dosul dughenilor

dum[i]s[a]l[e] ..., si o bucatä de magazie a dughenif mele».Iea 250 de lei. Iscaliturd greceascä. Marturi : e6p7toç NmoÄ6toD,Ntxaci.; Irca.pmpaxóTÄou, dol Armeni, un Evrea si «DumitrachiAndronachi Meal».

6r. 19 Novembre 1796. eDiiaconul Ion Borcil[ä]» imprumutb:de la egupánul Davida Goleav» 6o de lei, , si dobända lorcdte trefzec si cinci de pärale pe lunä, si vadea trei lunide zile. lard, neintämpländu-sä bani la numita zi, atunce di säaibä a-ma lua livada, fär de nici un cuvänt de pricind.»

62. r-iti April 1799. «Malcaz, dimpreunä cu sotul meti Ru-ghina i cu fii nostri», vind lui David «Goiliav» «o dughianäce este si de noi cumpäratä de la Costandin sin Savii sta-roste de blänari din Iasi ... Care dughiana, cu locul ei, sähotäräste di spre Rdsärit cu dughiana dumisali g.upänului Gas-par, si di spre amiazizi sä hotäräste cu dughiana dumisaliDavid Goiliav, cumpärätor». David dä" o mie de lei. Mai multeiscdlitur armenesti.

63. 2 April 1800. impartirea pärtif lui Gaspar Häul. Iscä-lesc ca Vornici de Botosani : Iancu Miclescu (?) Ban si ...,

64, r-iii Septembre 18o 1. Chiriiac Blänariul iea de la «Tode-rascu Goleav» «un loc de dugheanä», pentru a face dugheandpe dinsul, stäpinind-o apoi timp de unsprezece ani. Dar «laaceia ce or da alg sä aibu ea protimisire, de-mit va trebui».Martur un BotatÄloo si un Ion starosti. Scrie «Costandin loan».

65. 12 Octombre 1802. «Negul Croitoriul» se invoieste cu«jupdnul Mihaiü», «ea 0.-I lucrez doo firte de vii inteun an,cu toate ali meli ; dumnealui sä aibd a intra cu ciubärul ; sitocmela ne-aa fost sd-m d patru lei bani ... Ea Istrofor Eeisänt chizes.» - Ibid.

66. 12 Decembre 1802. Testament al preotesei Theodosia,a popeT Panaite din Botosani. hi aratä «gindul mieti cdträmostenitorii mei cef ales, cu care voesca sä schiverniseascdel' avere me». Lasà. mostenitor 'MORI pe sotul fetei ei Soltana,Ioan Drägomir : II dä casa, pe care i-o cedase innaintea a

www.dacoromanica.ro

140 DOCUMENTE DIVERSE, XII

cveo cäteva obrazA cinstite». cLdsändu-mä in spatele ginere-lui mieü, ca s m ie pän la moarte mè cu cele trebuin-C'oas[e] si, dupä petrecere mè din viiatd, s5 aibä a-ml purtagrijile cele oränduite, dupä cum iT voI läsa eü cu limbá demoarte». Iscälesc fili i, intre ei, gTheodor pop vames (sic),fior rAposatuluI preutului Panait». - Documentele Eca-terina Chr. Pilat, din Botosani.

67. 26 Octombre 1802. eAvram sin Marcu Jid., dinpreundcu sotul me0 Sura», d zapis lui «David Goilav» cä cam nämitcasile si pivnita», etc., pe 15 anI, cu 380 de leI dati innainte(o sutd pe an). .d\Ti-am iscälit maT jos jiddovesti.» Scrie Dumi-trachi Andronachi.

68. [Botosani], 15 Decembre 1803. dill Muste» iea impru-mut 500 de leI de la «Cäpitanul Sava», puindu-sI ville amanet.

69. 20 Iulie 1805. Zapis grecesc de vinzare T(i) x6p

kpitpET (10a4m a until' loc al mänästiriT SfintuluT Nicolae,Irktov toi3 611rtou 'rob cu bezmän de 3 lei pe an. -Originalul la d. Al. Smelt, in Botoara.

70. 24 Septembre 1805. Vinzare (dumisale lul Cdp[i]tanulMiholol ot Chis[i]näü» de casä «aice in mähälao c de sus,pe mosiia Süfintilor Arha[n]ghelT, in prep' 250 lei.» Iseälesc :Gherghe, Iosape. - Colectia d-nel Ecaterina Chr. Pilat, dinBotosanT.

71. 25 Septembre 1808. Mezat pentru un loc din BotosanT.Oferä Nicola Adam, Ionit[5] Cäpt., Icoivtg Kgocact (sic),Costachi Pisoschi, Ban Costand[in] Miclescu, Zmaragda Co-gälnicenita, Asti)v-ilq Vasili Pisoschi, Petrachi VAT.-nav, Post. Iordache, Vasilii Goanti, Ban Lazu. - Colectiad-neT Ecaterina Chr. Pilat, din BotosanI.

72. BotosanT, 12 Decembre 1808. Ion Dragomir vinde«cuconuluI Petrachi Värnav biv Vel Cam.» o casä, <ein ma-halaoa Vräbienilor, in poporul precuviosdI maia. noasträ Pa-raschevi». Se strigase la mezat de «Ispir telal». Iea 2.815 leI.VecinT : cCucoana Zoita Dimitroaia, dum. Sul. Vasili Pisoschi,dum. Iordachi Manoli». Scrie cNicolaT Dan». - Iscälesc doT

VorniciT tirguluT. - Colectia d-neT Ecaterina Chr. Pilat,din BotosanI.

d-nei

Aar6i,

Thypcoviig,

Bani,

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 141.

73. «1809, Ghenar 18, Botosan[i].» don Furmagiu, din-preund cu sotul mat Varyarä», vind «lui Vasili Hutanu», «ocas[ä] pe locul mänästiri in mahalaoa Vrableni, längä cas[a]LätoiuluI», cu 250 de lei, «bani curat», dap' «in mdinilenoasträ). Marturf : un Hava.Triót-tl, Eni Hurmuzi, Xa.pvctiwoqFecopyiott. Scrie Nicola Adam. - Ibid.

74. 3 Iulie 1809. Vornicul de BotcesanI : e [Alexandru] Cali-mah» insärcineazà. pe Polcovnicul Ionit[ä] Praj[o]van, Cäpt.Hriste si Dumitru Mäcresa s'A hotärniceascä pe mostenitoriiPitarului Stefan Värnav. Hristea iscaleste greceste. - Docu-mente I. DraganovicI, Botosani.

75. BotosanY, r-iii Januar 18m. impártirea averii Häulestilor.Era proces si la Sniatyn, Maria, fata Häului, era sot"ta luiGoilav ; Ecaterina, a lui Grigori Bogdanovici. - Traducere din1857, intäritä cu pecetea «EforieI Comunitätel. Artnene dinBotoseni».

76. 12 Iunie 181o. «Cdpitattul Gheorghie, ginerile rápdo-satultfi Ion Costianul din Tärg[uI]-Frumos», vinde luI «DavidGoliaf» o dughenitä «in mahalaoa Tärgulu Noll» din «Boto-sanl», in hotar cu «Stolnicul Ianachi Codrescul». Iea in locpämint in «Mahalaoa Armeniascä, din sus de potul cel depiiaträ, längd casa Fränzaloae». Mai iea go orochitä pentrufiica mè si pentru mine pol izbichir sam i plata vichiluluf cuchiriile». Prevede cind ar veni cineva «cu vre o scrisoare pre-tindirisitoare».

77. I-iii Ianuar 1812. «Todirascu sin Ion Goilaf» inchiriazäpe cincI anI «luI Chiriiac staroste de bldnari» o dugheanâ,«aläturatá cu erdsma rápäosatului Gheorghi Buiuc si intre fatadugheneI furmeI die i cu loc din dos, tarcul cät sä aflä in-grädit di spre cäsäpie». Scrie Iordachi dascalul.

78. 13 Mart 1812. Vinzare de casä «in mahalao Vräbieni».Iscälesc : Gheorghi Cantacu[zino], Iordachi Miclescu, Stefan... Sluger si preotiI Athanas[e] si Darii. eS'ati [pus] pecetetärgului de mine: Ilie iconom si proto[po]p ; 1819, Mai 13.»Pecetea din 1780.- Colectia d-nei. Ecaterina Chr. Pilat, dinBotosanl.

79. 24 Maid 1812. «Basotä (?) CaminarT» face raport la

www.dacoromanica.ro

142 DOCUMENTE DIVERSE, XII

plingerea until praporcic. A. rinduit ape acestI negutitorI cinsti%de ad mai fäcut cercetare, pe d. Hagi Sätnion, Dimitri Po-lihroni, i Enacachi sdn Hagi Enciu, i apt. Gavril Popovió,i Gheorghii Buecliu, s[i] Sava Marcu». - Raportul lor e din 22.Goilav era «Lin ginire» al Häulestilor [v. no 75]. Pomenit si un«David sän Mane». Enciu iscaleste greceste, ceI dol dinurmd. armeneste ; Popovicl e «cdpt. de tdrgu». -- Si altd cer-cetare, la io Iunie. Pomenitl : NecolaI Focsa, Garabet Bolfosu,Moisa Goilav. Isedlese ArmenI, Popovici si «Ananie Calistru»,«Ionit[ä] Vel Capt.». - intärire de la Basotä si de la cellaltVornic de Botosanl : «Costachi Can :»

80. 2 Iunie 1812. Proces la Divan intre praporcicul Laza-rovi si «Luca Goliiav, Arman din Botoseni». Praporcicul aveasä iea 250 de galbeni de la «Ariton si Iacov Häulesti», carifug in Galitia. Luca-I ocupd locul din oras. Se aflä cd Lucali ddcluse «un loc de livadd ce avè 'in mahalao MordrestiT,aldture cu livada Hdulestilor» si 3.533 de leI, 40 de bani, «incantälerie aceT VorniciI». HäulestiI «cu voe Visterii s'ad dusIn GaliOa». Tocmeala cu Luca se fäcuse de fatä cu «VärtanAntonas si alp' negutitorI». Nu e ded nicI o aiconomii» pentruca Häulestif sä se puie la addpost de urmärire. Zapisul erascris de a dascalul Iordachl». «Carile schimbu, mdcar cd dum-nealuI praporcicu vr a zici cum cd n'ar fi urmat dupd cumsd urmiazä alte schimburi si vanzdrI, adicd sä fii zapisul is-cälit si de alV marturi si intdrit cu pecete tärguluI si cu is-caliturile dumilorsali Vornicilor de BotosanI, dar cu aastanimicá nu s'ad putut ak'uta, in vrem[e] cdnd, atät dumnealorVornicil de Botoseni, precum si ceI mal cinstiti negutitori dinBotosenI incredintazd cä schimbul este adevdrat.» BaniI,aceia 250 de galbenI, fusese dap' Häulestilor de eGrigoriiCrdun, Arman tot din Botoseni», care se vede apol ea'«ad avut toväräsii si socoteli de daturI si de luaturI cu Häu-lesti».

8i. 6 Iunie 1812. Vornicul de BotosanI, Basotä Caminar, careteapt. de tärgu, Gavril Popovi, d. Hagi Gheorghi Buecliu,apt. Ionit[d] Cafegiu, Dimitri Micresa, Ananie Calistru, d.Andronic Bolfosu,, pentru a hotärnici pe «Luca Goliav».

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 143

82. 23 Mart 1813 . «Epitropi räposatulur Vasili Hutanul dartzapis cumnatului acestuia, «luI Nicolat Crucila» cä, rámlind dela Vasile e o cas[ä] In mah[alaua] Vräbienilor, pe locul mänästireSfäntului Nicola, cu bäzmän, si nerämäindü clironomI inurtna rdposatuluI, fiind stgrpn, adec[d] murändu-I copli si fimeainnainte luI», i-o virul cu 700 de lei, primid «in mäinilenoasträ». Iseälesc «Theodor Sachilarie» si un Grec. - Ori-ginalul la d. Al. Smelt, in BotosanI.

83. 12 Maiü 1814. «De la Vornicie BotosenI. Fiindcä inulita Tärgulul Veehiü toad dughenile, s[i] pe de o parte deulitä, $[i] pe di altä parte, din invechime sänt facute cu san-dramale pe dinainte dughenilor, cari sandramale sänt fäcutesi pentru folosul märfurilor ce sänt pen dugherif, cd nu sásträcd de arsäta soareluf si a väntului, si, la vreme de ploI s[i]de glodurI, pentru inlesnire norodului, avänd loc de mersu pegos, pe supt acele $5ndrämali, färä sa pätimascd atáta su-pärare, in cari ulitä, inteun capät de spre Apus, in räspintiiledrumuluI, sänt vr'o cdteva dugheni a negudtoriului Luca Goiliav,Arman di aice, s[i] la celelante dugheni ari J.-Acute trebuin-oasäli sandramale, iar la dughiana din capát, cari esti sicrämä, n'aii apucat a-s face sandramaoa pe drept locul sgil,ce innadins l-ati fost läsat slob od, spre a-s face sändramaoatrebuinoasä ; sracum, voindu a-s face s[i] ac sandramä, careeste de rändu s[i] inteo linie cu a sali dughen1 s [i] a altora,Sfinda Sa pärintili Athanasie, proin iconom», se plinge cä seiea lumina la o dugheand a «mändstirib. Nu se poate, gfiindudughiana mändst[i]rii piste drum ... S[i], precum toati dughe-nili ati sändrätnalili lor, spre alijverisu s[i] folosul märfurilorce tin prin dugheni, asämine s[i] aastä dughianä poati säaibä, sandrämaoa el». E si «impodobire ränduluI de dugheni,si inlesnire celor ce umblä pin tärgu pe gos». I se dä volea o face. «Grigori Man (?).»

84. 26 Octombre 1814. Zapis glui Mäggrdici cizmariu»,prin care Egutnenia Sf. Neculai ii &á un loc cu bezmän, «inmahalaoa Sf. NeculaI cel Särac, pe locul monastireI ot Po-poutib, pentru g o pärechl papuci negri cu mestii pe totanul, inse papucI negri butif, dupd cum ni-a plac ; si se

www.dacoromanica.ro

141 DOCUMENTE DIVERSE, XII

aibe a da candU oI pofti : se nu fie cuvänt». - Copiemodernä.

85. 4 Februar 1815. Un sätean, urmärit de tefan Goilavprin vätavul Lutä pentru fälci nefäcute, se indatore$te a leface la yard sail a le pláti cdupd cum s'or plati in gos,.Iscdle$te $i «Agachi Cuco$», fiul säteanului.

86. 28 Maiti 1815. Nicola Adam cAtre Vasill Bal$. Aflind«ocazion», if dd de $tire ea' «Vasili Leca ridicat o casä,care mai o gäte$te, numai pe lipit at) rdmas, pe loc[ulcare o $tirn cä este a dumitale, in Tigäniile lingä pod .. .Si poftesca, pe mini sä nu mg. fad $tiut cdtrá cineva de ara-tare a6asta, fiindacd vram sä-1 cumpär de la dutn., $i vorzice cd-I in pizmä.» -Documentele I. Draganovici, Boto$an1.

87. Iunie 1815. Vornicif de Boto$ani ( - Ban $i 0E6-8topog) care «starostile de dulgherf, cu trii-patru me$teri»,pentru Vasile Leca, ce face casd pe locul lui Bal, färä. voie.- Raportul e iscdlit de : Dragu staroste de dulgherl, cuoameni cincI, anume : Gheorghi Mustatd, Ion Muraru, IonTätaru, Gligori cel Mititel. - Ibid.

88. Decembre 1815. «Rughina, sotie sävär$itului Marcuomag, Arman din Ia$», se plinge Domnuluf contra lui «Da-vid Goliavz. Sotul ei luase o dugheanä la Boto$anf, «cubanii mei, din salba de la gät, ce am avut zgstri de la IA-rintif met s[i] daruri de pe la unif $[i] altif». El imprumutä50 de galbent de la David, apoI merge in Polonia, «spre a-$put& scoate banif ce av acolò». Ea mai imprumutä 50 degalbent de la David. Acesta refusä de a scoate de suptamanet dugheana. Sotul se intoarce dintr'un noù drum, bol-nav. David if cere banif, cingrozindu-1 cu zabeti». I seoferd a lua banI din chirie. Vinde deci la urnid dugheana, fárdvoia ei insä. Goilav ceruse lui Marcu, «cu un preotul Mihafde acolo, din Boto$anI . . ca sä mä iscdliascä $i pe mine,färä voia m, cu lacrdmile pe obraz fiind : ati pus pe preotul Mihatde m'aii ... Cap de fimei fiind, nici nu am stiut rän-duiala gudecAlilor, nici dat mäna ca sd-m caut drep-tate prin drumul gudeatili Acum are infäti$are la Divan.

89. 18 Mart 1796 (1816). Vornicii de Boto$eni: Costachi Banu

nii-I eü

s'ati

t-iü

.,

iscdlitmi-aii

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 145

si es6Scupog ..., cdtre Necula Adam (?), Dimitrii Mioresa, A-nanie Calistru, ca A. hotäreascdlocul luI Vasdle Bals Caminar.- in raport : a Päräu acaind.» -Ibid.

90. Iasi, 14 Ianuar 1816. invoiald intre Luca Goilav sifemeia ce-i fdcuse proces. IscAliturI armenesti. Iscdleste siIonit[d] Vel apt. Scrie «Tudurache Crusuvan».

91. 16 April 1816. Impärtire cu fratif a lui Manuc, fiul«räposatului Ariton Draghici, Arman de aice din tärgul Bo-tosanl». Tatdl il ldsase o cash.' «in mahalaoa MordrestiI, dingos de podul cel de pliaträ», iar «unchlul nostru MdgärdiDraghicl» o alta «din gos de casele luI Tigan». Scrie Ni-colaI Adam.

92. 16 Maid 1816. 0I6awpoç . .. , Vornic de BotosanI, al.tre Necola Adam, apt. Ionitä, Hagi IoniI[d], Herscu BaticSori, Nota Sifter, Simän Croitorü, Leiba Faibisoi, «MosculSifter, si din parte lul Leiba Dulghieriü», aratd cd, avind«tocmard prin contract», cu «David Golie», ca sd-I facd sesedugheni si o pivniVä de piatrd, cm 6.000 de lei; «din carebanI el sd cumpere toatä cherestiaoa trebuinoasd, si, (mice

materil le va trebui, sd li dei gata». Dar apoI David nu-Tlasä sd-sI iea «madiaoa trebuinoasä eI sänguri» si cresteproportiile dughenilor. - Raport la 20 Maid (Adam iscdlestegreceste). «Moscu Sifter chetrar i Leiba teslar .. . Tahmin ces'ad maI fácut Ord la sävdrsire lucrulul.» if apleaca" la in-voiald.

93. 19 Novembre 1817. Vornicii de BotosanT : . .. si BalsCamr. care Ionità. Cafigiu si Ananie Calistru. SA' hotdreascdlocul ce are Vasile Bals. -Raport. «Care lipsä sä vede O. sdinpresoard de cditrä locul rdposatului BanuluT CostandinVdrnav cu un burduf de gardd, ce este fdcut, cá cu drumulnu sd inpresoard.» - Documentele I. DraganovicI, Botosard.

94. 1818. Cerere cdtre Domn ca sal se vindd o mosie dezestre. «Doi din fiicile noastre sd aflä in legiuita vdrstä acdsdtorii, si neavänd alt chip spre a li scoati din casd, amhotdrät ca aceste doi pärtl de mosie sd s[A] vändd de ved.» -Colectia d-nei Ecaterina Chr. Pilat, din Botosani.

95. Botosani, 27 April 1819. «Bogdan sin Ariton Dra-

71304. Vol. VII. 10

www.dacoromanica.ro

146 DOCUMENTE DIVERSE, XII

dä zapis fratelui säti, Anton, pentru mostenirea tatäluilor. Scrie Nicola:I' Adam. Iscálituri armenest, printre carecal Mágárdici Ghigos m'am intämplat, i sänt martur Is-cälindu-se din poftä si cinstitile persoane, eel ce intäm-plat la facire acestui zapis.»

96. Botosani, 29 Maiii 181'9. Iani Läcätus se indatorestea face egiupänului Luca sin David Goliav patru gratie defier cu flor[i], cum i-a pläcé dumisali si cu fieru miea».Va primi ide oc[5.] cäte doi lei, zece parale». Va mai facecpatru obloane cu fieru dumisali, adic[d] taplele dupä ce sävor andäri ; cät her oi mai pune eü adaos la pervazur[i],saü aimre, unde va trebui, are sä-m plätiascä tot cu acestpret». A.poi alte gratif csad, pitrecute una intr'alt[a]cäte saptizeci de parale pe ocä». Iea si garavoanä».

97. 28 Ianuar 1821. Zoita lui Chiriiac Starostele aratä ea'a Minas datoare «supusi frar4uza'sti Rifca Jidoafca a luiIancäl», cu 4.260 de lei. if iartä. ceva. Pentru rest, puneamanet. Plata la 1823. intärire de la consulatul rusesc.

98. Botosani, 7 Februar 1821. cOamini din satu Mho-cului» se indatoresc a da lui Stefan [Goilav] niste edimirliidi popusoi, buni». Iscälesc ilsoader Tätäräsan, Miron Loghin».

99. 27 Novembre 1822. Vornicil de Botosani, amindoiSpatari, poruncesc telialuluÌ tiirg-ulza a striga o dughianä aZoiii väcluva luf Chiriac Blänariul, pentru datorie la Rifea.Jidoavca. Oferd de la 1.600 pän5. la 4.000 de lei Gligori Här-topanu, Gheorghe Ipeiu, Armeni, Spatar Petru Värnav, Evrel :Rifca Jädovca, Laba Faibis, un Armean, Rifca, Carabet Dudac,Laba, Rifca, Laba, Rifca, apoi Luca Goilav.

100. Vulturul austriac. cNo. 12. Carte de protexie de cardk. k. Aghentie in printipatul Moldavia Arätätoriul acestia - ,

dela - , näscut, de - ani, de leage - , om - , pärulcapuldi ochiT - , portu [moldovinesc si nemtescid, fiindcu adevärat sudit k. k. i trecut la reghistrul acestii k. k.Aghentif ; - pentru acela i s'ati dat aCasta carte de protexie casá nu fie supärat de biru alte greut41 a Värii, si sä aibatoate slobozeniile earn sä cuvine suditilor k. k. in pirile oto-manicesti dupä tractaturi, plátind numai trel la sutd pentru

glad,

.

i

...

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 147

marfa sa. Si pentru incredintare urmeaz ä. iscallitura mea sipeceate.

A k. k. Ap. Mairiii sfetnic si aghentin printipatul Moldaviei [Esi].

De la antälariaa k. k. Aghenpi

Iasi', la 1 Ghenarie 1823.Cantemir, secretarn »- in fatä, nemteste (numele si pecetea). Tipdrit.

mi. 7 Main 1823. Scrisoare cdtre Luca Goilav. «Am väzutsi ce-mi scrise pentru ban [i], ca s'an facut tulburare cu sea.-dere banilor si cd dom. nu pot sä dal' ban[i] cu scddere,ce tot dupd cursu ce an imblat si mai innainte.» Se in-voieste : «cum an imblat galbinu olandeji 18 lei', precum s[i]mahmudiele 26 lei', as vol priimi si at».

102. Iasi, 17 Decembre 1823. Contract nemtesc pentru ri-dicare de sechestru intre Naftali Nattensohn, Luca si StefanGoilav, prin mijlocirea lui Hersch Marcus Ohrenstein. Iscä-leste si «Christ. Flechtenmacher J. C.» . intdrit de Agentie.,

Miclescu103. 4 April 1825. Vornicii de Botosani (ScarlatAga' si - Ban) insärcineazd pe Iane Vasinu si Tudurachi Ba-calbas[ai sä hotaireasca un loc al lul Vasile Bals la mahalauaVräbienilor. Vecin Iani Caragoz. - Documentele I. Draga-novici, Botosanf.

104. 17 Februar 1828. Necula Adam si Hriste Ioan cdtreVornicia de Botosani. Pentru Izrael Jidovul. intäresc Vornicii :Alecu Ghica Aga, Raletu Spatar. - Copie.

105. «Supus austriecesc Luca Golov» rare Agentie, ca salnu mai fie sup:drat de «negutätoriul Naftule Jidv. din Bo-tosani», care s'a plins la «starostele de la Botosani» pentruo datorie a lui Stefan Goilav.

106. 23 April -. Lucruri date «in mäna Ka Mihai Furmagiu,:«3 hambari si 1 covatd, chnpiù di triT mainf. .. I gripedde päini, 4 sad, I coti de cuptoriü, 5 lopaltf, 2 poslovaci.(sic), 1 capac di gura cuptorului, feresti de stied buni, 2

i Iurisconsultul Moldovei.

www.dacoromanica.ro

148 DOCUMENTE DIVERSE, X II

ferestY mid tij de steclä, i masá de pläcinti, 6 mesd hilduntrusi din fatd, ii 2 culmi di pus panacoadi, I trunchi ditdiat caarni, i brascd la usa din fatd, I cuptori gata sand-tos, I ladä mari de pus päini si una vechi, I sätä di cernutfdind, I pat, i ladd tij din fatä, i tavd mare de fript» 1 ApoIse rind toate cu too de lei.

107. 27 April 1828. «De lallornicie Botosanl. Necula Adam,Hriste Ioan, epitropii tärgulul, pentru o datorie. Se vor-beste de Sard. Dumitrachi Joan, de Cdm. Hristodor Ezovit,Costachi Calierghi. Iscdiesc Crupenschi Post., V. Varlaam.Urmeazd adresa «cdtrd cinst. Vornicie, di la Epitropif tdr-gulur». - Colectia d-nef Ecaterina Chr. Pilat, din BotosanI.

108. 1830-40. ansämnare de cdrtile, istorii i altele, ci am,precum maI gios sd aratä Dveneventi (sic) inteun tom, DonChisot, Telimah, Aneta si Liubin, Floaria Darurilor, JucdrilaNoroculuI, Plutarh Nod, Numa Pombilii, Tragodiia lui Orest,Istoriia Rosäi, Anticile Romanilor, §ffintile Evropii pi lunaFevr., Poezile Moldoromane, Dregatoriul bunei-crestiri, Ro-binson, Engolpion di aur, Plumper, Stihuri pentru fimefrumoasä, Culegire de intdlepciuni, Halimali, 2 ; IstoriiaParamidei (sic), Bibliotecd desfätätoare, Petru Maiorul, Abe-tddar, Bordeiu Indienesc, Paraclisul Sv. Haralamb, Calin-dariul pi anul 1836, Biblii rusascd, Mazipa, Triumful virtutifîmprotiva morali, Tragodiia lui Eraclii, Erotohlit, AprodulPur[i]ci, Teiatru moldovinesc, Istoriia ereticuluI Luter, Isto-riia cdp. di corsaff, Economiia de casd, Prascheia pentru Ji-dovI, Reglement, cap. 81e, Instructiile pentru ispravnicI, Dracu§chiop, Poezif lui Mihalachi Cuciuran[u], Scrieri de Demi-trie Ralet, Viiata fimelascd, Dovediria pe[n]tru Armeni, Rei-mont, Ghenoveva de Brabant, Icoana Lumel,»

mg. Botosani, 30 Octombre 1832. Sinet pentru 6.400 de«galbini impärätesti, tras cu piatra pasiruluIs, luati de la «d.comandir polculul sträji Moldavii, Iordachi Costachi» «färd do-bändä». Iscdlesc Luca Goilav si Gaspar Goilav.

uo. 8 Mart 1833. Mai' multi säteni aratd ed. Luca Goilar

Rithcind manuscriptul acestui document, nu pot verifies unele cuvinte-caie mi se par indoielnice.

10111,

r

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 149

li-a dat «ban[i] pe fIci, ca sá cosdm pe mosie Cdlugäreni ,

cäte opt lei falce . . . larba sá o cosaira pe gos, stogurile säle facim matt, clädite la vreme bun [a]. Si, cändu ni-a poroncidum», noi sá fim gata ca sd fim in lucrar[e] fänuluI, färä cu-vänt de räspunsil ; iarü, Doamne fere$te, lipsän[d] vr'o unuldintre noi, atunce ne indatorim a räspunde until pentru [altul].»Nume : Liahu, Gaspar, Macovei Òucä, Burlacu, Rusu, Olar,Ispas, Burle, Pänzaru, Andruscd, Spdtariu, Vántu, Ungurianu,

I I r. 26 Octombre 1833. Un Evrea, care iscalleste evreiesre,aratai galcdtuiria ci am fäcut cu d boerig Aga Grigorii Bals pen-tru casdle dl ci le are aid in Botosänl, in mähälaoa Vräbienl,lingd pod, pe care li am ndmite pe tril ani..., cäte 70 lei ...,la inceputul fiestä-cäruia an.» -Documentele I. Draganovici, Bo-tosani.

112. 12 Februar 1834. «LäcuitoriI din satul Bucece», datoriluf Luca Goilav, se indatoresc a-I cosi 33 de ale, «cu doo-sprezdci lei falce» : vor cosi, acluna $1 clddi. Iscälesc : SA-

mion Croitor, Gavril Gu$äild, Dumitru Todiresäi $. a.113. 30 Iulie 1834. Un Toacier Zaharil (pune degetul) dá zapis

pentru plata unei datoríf lui Luca Goilav, - «din cantileriidin politii». Märturie si de la «ord$ceneasca politieb (sic), cupecete : ipolitia ora$uluI Boto$anii, 1833 », in jurul until scut, pur-find cloud coase supt o mare coroand.

114. 4 Iulie 1836. Chitantä de barn' luati de la Luca Goilav«pentru färceril . , cdte 14 leI falcia».

115. Boto$anl, 14 Maid 1837. Gheorghi Rotaru se indato-re$te fatd de Luca Goilav «sá lucrez eti la oddile d[umi]sali,cu heräle mele, la lucru rotäresc . , di obsti, cu sdlintd,anul intreg, afarä de särbätorile cele marl, prazni[e] $1 Du-minici!. Va lua 200 de lei, asp] patru mainzat ce voi aduci amele (sic) la odaia dumisali, are sä-m tie cu ernaticu si cuväraticu, $[1] sä-rn mai dei 4 pei di oae $[i] ubote, o pä-

reche nod, $i odatä sd le si cäputez[e], iar alta nimicd». Teaarvonä. 117 lei. Anul incepe cu lucrul. «Si -pentru stiintä ampus numile pe sfänta cruce, In loc di scäliturd.»

116. 14 Octombre 1837. Contract de etreirdtorl» la Dara-bani, cu Luca Goilav. «Sá träeräm ori i ce soi de päni, pänd

-

www.dacoromanica.ro

150 DOCUMEN FE DIVERSE, XII

la primdvarä ...: din noud una va fi a noasträ. Dar apol,fiindcd noi n'am avut cal $i am luat de la d. trei-suti noug-zed lei bani ca sd cumpgram cai $1 cu acel cal avem a trierapäng la primävarä ...», vor läsa pinea lor in hambar pänä lasfir$it: atunci vor da pine sail bani. g Si d. dator esti a ni dapentru fiestecari an pe säptämänä cäti una dimerlii fäinä siuna ocg bränzä di vaci, $1 noi säntem dator[I] a lucra päineacurat, gospodäre$ti, $1 ne mal indatorirn a nu lipsi de acola$i a da vre-o stingherald (?) dumnealui din pricina lipsirinoastre». Iscdlesc : Bo$tan, TdpoT, Marc4.

117. 1839. Mentiunea lui Gheorghi Bonn's, privighetor deMiletin.

118. a Boto$eni», 27 Septembre 1839. Mai multi Armeni $iEvrei cumpard «tovärä$ie» de la Aga Ghiorghi Grecianu zoode fälci din Ioano$eni $i Rogojesti, cu 15 galbeni falcea. Eisint anume : Ita E$ana, Sulgerul Luca Goiliau, AndronicuZahariia, Haim Baunbergu, Mo$cu Cohos, Mendel Beiri, Sim$1Ordn$tain. Luca gsd fief casieriul vinitului». Contractul vadurg cpárd la istoviria specularisiri pädurii».

119. 26 Octombre 1840. insemnarea cuprinsuluI und du-gheni : «un blidari», «Lin hambara$ de päine», «un burat sailmesinä».

120. 6 Septembre 1843. Petitie cdtre Domn. «Si in celmai sglbatice ostroave, unde mai jinni obi'enuà a sä räpi averi,unul de cätrá altul, si acolò astAz un vietuitori is gäse$ti ali-nare. Iar eti, piste toatä nädejdia, in printipatul acista, in-zästrat cu pravili, legi $1 ocärmuit de a voastrá intälepciuneiubitoare de dreptate, mg väd de istov struncinatá cu o ho-tärdre a Divvanuld Domnesc inchiietd» ; care i-a luat 300 deOld. - Colectia d-nei Ecaterina Chr. Pilat, din Boto$ani.

121. Boto$ani, 2 Septembre 1844. Vinzare cgtre e $coala in-vdtAturii a natii armene$ti» de cinci dugheni .. . in TirgulVechiü, megie$ite cu Hanul mänästirii Vorona». Se daü 230c galbini bland cu zimti, prin d-lui ipitropu negutätoriù Ga$-par Goilav». - Concept, neiscälit.

122. 27 April [1845]. Scrisoare particulard. eCateva zäleDivanurile aü incetat de a lucra, din pricinä c.a.' sä mutä in

www.dacoromanica.ro

MATERTALE DE ISTORIE CULTURALÄ 151

Curti le gospod cele din vechi prefacute. Novitale nu avemalt decdt atäta, cd. Viddica Athanasie, rudenie cu Albinetä$tifdin Boto$5.rif, s'ad sävär$it den viiatä erf, la 26 Apr., cdnds'ad $i inmormäntat.» Pomenit $i «chir Gheprghe Säulescu» 1.- Colectia d-nei Ecaterina Chr. Pilat, din Botoprif.

123. 6 Septembre 1845. Scrisoare particulard. S'a fdcut zd-bavd, «din pricind. cd Log[o]fdtul-cel-Mare ad lipsit din E$1,fiind dus la Cristestf, la inndltime Sa ». - Ibid.

124. 20 Iunie 1846. «Epitropif ospitaluld» (iscdlesc : «Cos-tachi Pisoschi Stole. $i secritarf Iorgu Hristofor Medelnicer»)«cdträ cinstiti dumnealor negutitorii fratf Misire$tI din ora$1.11Botopnif», pentru eä ad dat 600 de lei «In agiutorul zidirii noului"ospital di aice, din Boto$ani, ci acum sä taci in acest ora$, casá fii spre cdutarea bolnavilor säracf, de oricare natii». Pe-cete cu : «pecete spitalului ot Botopni, 1839, April 14» - Ibid.

125. 7 Octombre 1848. Scrisoare a unuf nepot care un-chiul sad. Se plinge cd. «rdfuiala ci mi-ad fäcut la Socolam'ar scoate cu vr'o 6o.000 lei datori». E ruina. c Eti am so-cotit sd dad' un protestu. Dar unde sä-1 dad ? Si la cine sä-mf cer sad sä-rd asigurez dreptate ? in sfärsit, gändesc sd-1dad la Consulatu Rusdsc.» - Colectia d-nei Ecaterina Chr. Pilat,din Boto$ad.

126. Ia$f, 8 Decembre 1849. Scrisoare cdtre Gheorghe Si-nescu, din Boto$anl. Pomenitä o scrisoare de la «cc. VasileDräghi2, indemnätoare de a sä säli pentru implinire banilor».- Ibid.

127. «Stäpdnä cc. Zamfiriti. Din nenorocire am uitat cánti-cul : «Rämdi sänätoasä, mi-ad zis si s'ad dus». alaltasarddupd cerire mè atf binevoit $i mi 1-ati dat. Apoi yd.' rog,dacä aveti bunätate pentru mine, triimeteti-mi-1 ca sd-1 copiez,$i indatä vi 1-oi innapoi. indatorind, etc. 1851, Avgust 4 zile »- Ibid.

' Scriitorul.1 TraducKtor. V. Id, ht. rom , II, p 439

www.dacoromanica.ro

152 DOCUMENTE DIVERSE, XIII

XIII. Documentele mo§iei DolnicenI (r. DorohoI).

I. 23 Mart 7228 (1720). Mihai Räcovit[ä] cätre CostantinZbiara biv Vel Sätrar i Albon. biv Cluciaru, pentru a cercetaplingerea luI eNeculai Basotä Vistiarnicul», stäpinul satuluT..eDolnicianil sä Brätianii, la Tinutul Dorohoiului». Sá lea cudinsif si pe cDonosii Custicariu, zici cä iaste orn bäträn sistii pe unde ati imblat hotaräli», acum Incalcate. Pecete marecu chinovar. eVel Vornic, netämpländu-s[ä] Vel Logofätu.»

2. Dolniceni, 18 Maiti 7228 (1720). Raport cdtre Domn, dela eCostantin Zbier[a] biv Vel Set. i Sandul Albot[ä] bivClucer», pentru hotärnicia fäcutä de eI luI eBasot[ä]» laDolniceni. MarturI: eBals biv SpAtar si Ursul pärcälabul deStefänesti si Pascal pärcalabul si Stefan Iorga copil din cas[d]den Dumesti si Paväl NIcuta». «Drumul cel mare ce vine dela Stefänesti si merge spre Bot[ä]seni ... Fäntäna lui Vremes ...Pän la un glod.» Se aduce un act de la Vasile Lupu, pentruun cSoldan».

3. 5 Mart 7230 (1722). Mihai Racovit[ä]-Vodä, lui CostantinZbiara biv Vel Sätrar, ca sä cerceteze la Dolniciani si Brä-tiara, alegind partea «räzäsascä» de ale eVisterniculuI Bason.).Va pune epietrili pe unde ati fácut [Basotäl gropili». Pecetemare cu chinovar. eVel Logofät &C.»

4. 25 Septembre 7262 (1753). Raport cätre Domn. e A.üvinit dumniai Paraschiva Sturzoai», pentru a i se hotärnici laDolnicieni (T. Dorohoiti). intreabá pe eun Pascal Hostin ...Längä un troian ... Pi buza dialului ... Räpa lui Grumaz ...0 movilit[ä] unde sänt niste locuri ... 0 fännná cu laz ... Aafost cruel inteun stejar .. . Di acolo mai 'g. osisor.... S'aü pusdoi stälpf : un{ul] cautdinnapoi ..., iar alt[ull cautä prin drumulvechiti piste pädur[e] ... in matca väi ... Hotarul Blholarilor .. ,Fäntäna WI Vreamii ... Coada unil räpi.»

5. Foaie de zestre din 1777. Juvaiere, mosif, Tigani. «Lefticcu hamur[f] bulgariti, 250 lei.; cal de mire cu raft argint i s150 lei ; 7 cal galbini, s'ail vändut in 315 lel ; 3 cal tijgalbini s'ail vändut 150 lel; 2 cai suri, unul din epi, unulde la mine, 95 lel ; 3 cal' de la Pomärla 140 lei ; 20 epi cu

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 153

mändzu $i un armäsar, 450 lei ; 8 tretini cu tretine, 150 lei ;150 stupi, inse 130 de la VIAdeni i zo de aice, 300 lei; 12boi buni s'ati vánclut unif cdte 30 lei' bou, 250 lei ; 12 vacibune, cäte 15 lei, i8o lei ; 2 buhai, 40 lei; zoo lei pentru of ;250 lei bani gata, cu 50 din cdsärii ot Ránce$ti ; 5 irur[f]märgäritare, 70 lei ; c tavä de argint cu 8 zarfur[i], o strächi-nut[ä] cu linguri d lcet, o afumdtoar[e] argint $i stropitoar[e], o$catulcä cu $1puri, o oglindd de argint, 2 sfe$nice alam[a], 1 giubcu samur, 450 lei; I giub cu rochie ghermesut, 150 ; I giub decatef cu jder, Ioo lei ; 2 rochii belacoas[ä] gr, 16o lei, 1 giubcu cacum, Ioo lei; 1 giub $al cu jder i rochii $am aläg, dipurtat, 60 lei; 2 ränduri a$ternut, ioo lei; I polog, 50 lei; 2scoarte pune, 8o lei; 2 covoar[e] 30 lei ; 12 blide i 12 talgere,40 lei si bocaläc ati luat el 50 lei di la Anton; o pärech[i]cutäte argint cu lingua, 30 lei ; 2 prostir[i] ail luat el, 40 lei ;I mesär. di mas[ä] bun[e], 40 lei ; 2 perini catif di pas., 30lef ; 2 bastnale di olandä i di ibrif :, 30 lei; 1 lighen cu ibric;I Do lei am dat luf Hudulbei Arman pentru marfa ci s'ailluat la DrägusenT, care i-am poprit un Tägan pentru ace$tibani, cä n'am fostu vinovat sä plätesc eii furtu$agul ocoilor.

Aceste toate li-am dat cu stiintä, iar altele, cäte zäce $i

20 lei, $i alte lucrurf, nu le tän minte, cä s'ar face mare soma' ;si, de s'ar ispiti sä mai supere pe copif, sä fii bläst'árnat deDomnul Dumn[e]zäti si de precuratä Maica sa, -cá aceste s'aiidat toate in frica luí Damn[e]zda, $i copiilor nu li-ati rdmassä ni pe guniNtate suma aasta, la un copil, $[i] n'aiidreptate sá mai arä nimic, si am iscalit: C. Ba$otä Ban.»

6. 12 Iunie 181o. «Divanul Cnejii Moldavvii» care Satr.Gheorghii Isupäscul, ca sä hotärniceascä lui Costachi Jora laDolniceni. Copie. - Raportul luf e din 30 Iunie. Resumatpe larg al vechilor acte. a Dinainte Nemtilor» - spun batrinif -«viind dum[nea]l[u]i räposat Iordachi Cananot Ban, $i puinclpietrile acesti cu impresurare», etc. «Aastä gurä de drum.»

7. m Octombre 1816. Scarlat Alexandru Calimah-Vodd,pentru cererea Comisului Costachi Jora de a i se koteiri Dol-nicenii de Bärsdne*ti $1 Cismäne$ti, ale Cäminaruluf MihälachiNegri $i Stolniculuf Ion Canand. Fusese numitf hotarnici

é

www.dacoromanica.ro

154 DOCUMENTE DIVERSE, XII

Tänase Giosanu Paharnic $1 Pitarul Moti$. Proprietaril sd Iiaräte actele. Pecete octogonald cu chinovar. «Vel Logft.»

8. io August 1820. Testament al lui C. Jora, supt formade scrisoare «tei Ianoule». Dupä moartea sa «$i a sotii meleNastasiicai Sturzoi», ii lasä tot, ca unuI álü, färä a se amestecasurorile luI Jora $1 fili lor : eT totl vor lua numaI 2.000 delei. «ins'd la aceasta, ca un fiia $1 clironomu ce te cunoscu,cä'nd îY fi urmätoriti a Ind odihni In viiata mé, cum $i inviata sotii mele Nastasiicd1 Sturza, $1 dacd unnärile tale vorfi bune $1 nesupus[el nici la o patimä, $1 te vel' sin intruinvänturI, cari este slava tuturor tinerilor, apoi in vecia ne-strdmutat veI fi fiaia si clironomu meg ; iard, dacd din po-trivá veT fi un räú 1 or lipti (nc) aceste di sus, apoi rä-mdni ant mii saü sotii mele ca sd socotim alt clironomu, difratii täi, 1 tu sä rämäl neimpärtd$it cu nimicd ; cu toate cänädäjduescu pe mila Iul Dumnezda ca sd-tY ddruiascd darulsi blagosloveniia Sfintii Sall.» Va face pentru aceasta c$1 informa' diiatd».

Instructie adausä, ca sd se dea actul luI «Iancu copilu» :«sá nu te vadd nimi cdnd 11-I da in mäna IanculuI, nicIcumnatu, nicI sord-mé e-1 dai pe ascunsu ; dar in-data' sd mere tu la Tome$tI. i vá de$chidetl ochf : cu celmaI mic lucru de v'ol gäsi, vaI de vol.»

9. 23 Iunie 1823. Ioan Sandu Sturdza-Vodä cdtre loanVirnav biv Vel Logorät, pentru procesul dintre Aga CostachiJora de la Dolniceni, de o parte, $i Ruxanda Donici de laBuhdceni $i Iordachi Tintild de la Dingeni, de alta. Se cerusela 1820 Ruxandei «harta iscdlitä de rdposatul Vornic GavriilConachi $1 Spatar Milnlache Costache». Se decide a sescurge iazul pentru a se vedea vechile iezdturi. Sä. cerceteze$1. Virnav, cu carte de blestem, la Tru$dstI $i aiurea. Pecetecu chinovar.

m. 19 Novembre 1823. «Fler$cu Mad" ot Dorohoia»(semnat evreie$te) se indatore$te a da lui Grigori Crupentchicfänul din Tint. Botosani, rdmas din fänul impäntesc, ce $1dum[nea]luI il are cumpärat de la Ocärmuirea».

I I. 9 Maii1 1825. loan Sandul Sturdza-Vodd, luf «Iordachi

.. ., sa

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 135

Bal$ biv Vel Comis i Vasa le Tdutul biv Vel Paharnic», pen-tru hotärnicia Dolnicenilor. Un pirdn es'ar fi fdlcut multevdrsdtur si nu-s pdzd$te urmare matcil lui pär in Jijiia .Unde sä inmultdsc scursurile pdrduluf . Cotindu-sd Jdjiia.»Pecete cu chinovar.

12. 7 Iunie 1827. Scrisoare cdtre Luca Goilav. De ce nudd preotului si dasaluluI eiarbd sd-$ facd n ? . . . Dacä numi-f da iarbg, apoI vei da fän gata, s'apof cu mine it veicduta. In destul cá multe punturl $'ale condractului nu sdpdzesc, $i aceste nu-s lucruff negustore$tI, nicI nu-s pentrucinste mè, nicl a du[mita]li.»

XIV. Acte din Museul Sinail.

I. Bucuresti, 20 August 7137 (1629). Alexandru-Vodd, fiullui Iliias, dá ebisericiI DomnieI Mele, care este in cetateaDomnief Mele in Bucuresti, cu hramul Bund Vestiri a NA's-cdtoarei de Dumnezea $i preutilor (ciiieueRum) si diaconilorcari slut slujitori la sfinta bisericd locul bisericii DoamneIMaria (merrom u,(iKK8 rcrim,a,FKS mapim) . si cu loc de präväliI(110AKAAIH) la ulita." (SAH11,1%)» 5i S ; HOHEM TO tWkCTW

3" 11,11KWR rCEIM,A,Ell "OYER H ChC UkCTO 3LI [IfIKKKAYH 11E410 EC

AwkCTO PCHACKS TAM WT Korm cimm-nmun; A 11,111KA CHMAEK

MaffiEll WHA rk CST, H WCTAAA nSur" T11,1110 HEMS, A FlOTOM

K kAA EC MIA ChM Rh ,A,HYE PC,A,11111H, Rh HA KTOOA CHAEC1111E,

A FCAKAIII ChMOTIIHKOM ClIC IthCHX-A111 HO4TEHHHA111 HpAKEITMIE 3"

10311110 TAM KIIA'kip PC,A,KMH KAK0 CY10 CTA 11,0EMA cA,KAuf H3

P OLIO Apt+ [m] KomK HE HiWkAH WT HHAE, A l'CA,KAIH ChM AAA H

110111111101iAA 110 CTA goicKS reAKAui CLIC TO1' Awkrro («la rdspin tie ;fiindca." acest loc de biseria. al Doamnef MarieI I cu locul deptivälie ati tost loc domnesc, 'hied de pe cInd cu Sinan-Pa$2.insä biserica Doamnei Marie a fost prädatä i a ramas pustie,numaT &imp ; iar, chid aü fost in zilele Domniel Mele, la a douaDomnie, iar Domnia Mea am v4zut cu totI cipstitiT boeriImpreund, i väzind Domnia Mea cä aceastä sfintä bisericla DomnieI Mele n'are nicf-un venit de nicalrI, iar Domnia

. .

.

NOVENA

;

www.dacoromanica.ro

156 DOCUMENTS DIVERSE, XIV

Mea am däruit-o $i am miluit-o pe sfinta bisericd a DomnieiMele cu acest loc». Marturf : Hriza Vel Vornic, Papa VelLogorát, Durnitrasco Vel Vistier, Miho Vel Spatar, DumitrachiVel Stolnic, Diiamandi Vel Comis, Costandin Pdharnic, Con-dilo Vel Postelnic. Scrie Lepädat Logoat. Pecete peste hirtie,cusutd cu mdtasá albasträ (data' de 7136). Monogramä $1initiale cu ro$u. Iscälitura domneascd.

2. Bucure$tf, 14 Ianuar 7138 (1630). Leon-Vodd, epreotilor$1 diaconilor, anume popa Borcea. Eclisiarh (FKAncnan) sipopa Ivan $i popa Dragul $i Stanciul diiaconul de la sfintabisericä din clerul (KAupoc) Domnief Mele, din Curtea cetätiiBucurestilor (E8K$pEtt1eKao), unde este hramul Bunef-Vestiffa Näscátoaref de Dutnnezen». if scuteste sa 1119 H 3d &OA 14

3d CSKA WKIi,d H 3A KOH H 3d Al H 3A KO" H 3A Sr H 3dIiIII 3d WAAK7 H 3d KHH dp H11 H 3A HdI1I'ii Il 3d 1111EAVkHEIfiE

HOMO:AA, 11 3d Klx6dd C C*110A1, H 3d ACM, H 3A A 11}KM1t, H 3A

HAEAA, H 3A 3Al1d1CTKOKAH YE, H 3A ISKCIA CASNCE0 HE 11 IONIAEHilA

EMU; A CST 1111E3 ATC1 S 3EA11110 rC,A,KANCI. («de bir $1 de boa $ide oaia sacd. $i de cal $1 de mied $i de ceard $i de galben $ide cal de olac $i de vindricia $i de Pähärnicie $i de schim-bul banilor $i de. ciblä cu fin $1 de sän $1 de dijmá i împrumut side toate slujbele $1 mincäturile care sint peste an in tara DomnieiM ele»). Vede cdrtile dal Radul Voevod si a fiuluf luf, Alexan-dru Voevod». intäre$te pentru ca sä. fie pomenit, cu pärinVIsäf, la liturghie. Ordin catrá «tine judet cu 12 pirgarI (ritidraint)din ora$ul Domnief Mele din Bucurestf, $1 vof birarilor (Enliami),$1 alte slue ale Domnief Melez. Marturf : Ivasco V. Ban,Hrizea V. Vor., Vladul V. Log., Dirnitrachi V. Vist., MihoV. Spat., Conde V. Coin., Musat V. Stol., Vasilie V. Pah.,Ianachi V Post. Scrie «Unii Nästurel». Pecete peste hirtie,cusutä cu mätasd albastrd. Monograrnä $i initiale cu ro5u.Iscálitur5. dornneascd.

3. 9 August 1759. dordache Ramadan biv Vel Postelnic,terziruanul de la Armada prea-putearnicil Port a ÎnpärätiiOtoruane$tI $1 $teofilatul al Prea-Sfintei $i dumnezee$tif Bisearióeel mari, Patrier$ii Tarigradului afländu-mä aicea la Scan-nEul] Craiovei», dd «la sfäntul Idca$ al prea-curatef Näscátoaref

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE 1STORIE CULTURALI 157

de Dumnezed $i pururea-Febarel Mariel de l[a] sfänta ma"-nrd]stire Sägarcea, unde sá cinsteaste si sd prd.znuiaste ramulsfintir Adormiti, o movie anutne Lipovul, i Valea-Rea, i

ce iaste de mostenire din Sdlcuta, $i moara de acoló, -care mosil i moard le-am cumpdrat si eti de l[a] dum. Cos-tandin Filipescul biv Vel Medd. $i de la jup[d]neasa dum-nealuf Manica 1, epitropif ralposateI Pdh. StancAI ObedeancAI,In Divan, innaintea dumnealor tuturor boiarilor, drept t" optsute tocma.» Da' satele, cca sal fie pentru hrana si buna chi-vernisala acestif sfinte case, si mie, si rdpoosatilor pdrintilormiei, Dumitrasco Spatariul i maicd-mea Mariel si a copiiilormiei $i a tot neamuluf mied 2. » DA actele egumenuluf, chirJoachim. IscAlesc : abp-rog Tap.,[n.]a6m1q, Irpcinr, 1116-tac Flog-

apayottivo; vij.; en.stXtx-ii; 6001f.avtx-Tiq cipp.4.6/4 xott Mér.gLtsporf6Xaxlç Xpionof.) Merá.X-ris 'ExxXilaiot; (pecete cucoroanal), C. Stránbean[u] biv Vel Vist., B. Gdin : biv VelStol[nijcu, C. Stir[belj biv Vel Stol[ni]c, R. Socoteanul (?) bivVel Sat., C. Arge[toianul] biv Vel Särd., st. Prds[coveanul}biv Vel Medl., F : V : biv Vel C[o]m[isl, Manica Fil[ipeasca],Bar[bu] Fdlco[ianu] biv 3-ti Logt., . .. P. Obed[eartul] bivVel Satrar. Scrie «Torna Logft. za Divan».

4. BucurestI, August 1768. Alexandru Ghica-VodA dämändstiril Sf. Spiridon si Visarion din Bucuresti o2.000 stdn-jdnI de mo$ie, masd din mosiia domneascd de la orasultiFlocii sud. Jahn., $i cu tot venitul bäiii domne5ti de la ora$,care mosie ffind din mosiile domne$ff $1 afldndu-sd $Azdtori slu-jitorI de la aèastä Cdpitdnie, fdcut-am Domniia Mea socotealdca sal o Inchindm la aastä mändstire, precum $i alti trecutI fratfDomni ati ddruitd $i aú afierositd dinteale Domnief. Deci, ca

stim cdtd mo$ie iaste, fost-am oränduitd Dotnniie Mea des'ati hotdrAt cu boiaff hotarnicI, $i s'ad afiatti mas5. stänjdnI4.166, din care socotit-am Domniia Mea ca stdnjdni 2.166 O.rdmde pentru orasanil si slujitorif de aeon!), sá sä hrdneascd,cum si pAnd acum, slobozi, cd din destul le iaste lor a-v

I V . Cronica lut Constantin Ctipitanul Filipescul, Prefala.2 Pentru Ramadanl, y. maI sus, p. 114, nota i.

BAI-

105

sä

dAluiul,

ri/onto:,

1-in

www.dacoromanica.ro

. 156 DOUUMENTE DIVERSE, XLV

avea toatä hrana pe aastä surnä de stänjänf, hied' cu deprisosit. Iar ace$tI stänjäni 2.000, masä, $1 cu toatä balta dinorasul Flocif, sä aibä a o tinea $i a o stäpäni sf[d]nta rnl-nästire. Care sumä de stänjeni päng unde sä fie slobodä sipänd unde sä stäpäneascd rnändstirea, voin orändui DomniiaMea de sä va osebi $i sä va impietri, iar balta, curn zicem,sä fie toatà cätä va fi tlindii, cu tot cuprinsul eI, pe seamasf[1] n:ei mänästirf. Pentru cd, aastä sf[ä]ritä mänästire fiindzidire noao rsi färä de alte veniturif, m'arn milostivit DomniiaMea de o arnii ajutorat cu ai'astä afierosire de mosie dinrnosiile dpmne$ti, ca, Domnu, ce avem voe la ceale domne$tf,$1 mai ales a da $i a inchina la läca$u lui D[u]cian[elzeili deunde et] nicf un fel de rnijlocire nu sä mar poate strätnuta,ca lucru ce s'ail dat $1 s'aii afierosit luf D[u]rnn[e]zeil, ci incäintärite $i intemeiate $i de cel din urma noastrá obläduitori,ca sä fie sf[i]ntef mänästiti de ajutoriti $i de intdrirel iarDornnief Meale si räposatilor pärintilor, mosilor $1 strämosilorDornniei Meale veanicä pomenire. Rugdm dar $i pe altf intruHristos frati Domni cash' in urma noasträ O. vor aleage de laD[o]innu D[u]mn[e]zeii obläduitorf acestif crestine$tf WI, säintäreascd daniia aasta $i cu hrisoavele Dornniilor Sale, - ca$i ale Domnillor Sale danif si afierosiri de cef mal din urrnäsä fie in seamd tinute $i intärite.» Marturf : fiul GrigorieVoevod $i «totii Sfatul»: Costandin Cretulescul V. Vor. deTara-de-sus, Pärvul Cantacozinó V. Ban, Radul VácäresculV. Vor. de Tara-de-jos, Dimitra$co Racov[i]t[a] V. Vist.,Dimitrachie Ghica V. Spat., Nicolae Dudescul V. Log , Ia-nachie Väcärescul V. Clu.1 Iordachie V. Post., Nicolae Stir-bei V. Pah., Ianachi Muruz V. Corn., Iordachie Caragek V.Stol., - Saul V. Sardar, 4 e - » (sic). «Si s'aii scris hriso-vul acesta .. . de popa Florea dascalul slovenesc ot SL Gheor-ghie vethi, (sic = Vechiii). Monogramd $i initiale cu ros.Titlul domnesc cu aur. inflorituri polichrome. Pecete mica, cuchinovar, din 1766. Iseälitura domneascä. Pergament.

5. [August 1770. Paisie, staret de Neamt, cätre donstan-tin-Vodä Moruzi.]

www.dacoromanica.ro

MATEMALE DE ISTORIE CULTURALÄ 159

Prea-Indltate D[oa]mne,Cum m'am instintat din cartea dumisale Vel Log[o]fet, care,

din luminata porunca Märiei Tale, care s'ail scris cdtrá mine,cum eá adecä, cu hotärire ai hotärit Mdrila Ta si cu totSfatul Mdriei Tale ca sd ni sä dea noadi sf[ä]nta md.n[d]stiriaNeamtului drept (?) lácuintä, am scris cdträ Mdriia Ta printrimisul mied, d[u]Kolvniculd Irinarhd leromonahu, pre carele,neputind ell insurni a mearge, pentru multa neputinta trupu-luI mied, I-am trirnis in locul mied, cu multä rugdminte si cumulte lacrätni cdträ Mdr lia Ta, ca sd te milostivestf asupratinálosiei meale si sä mä usurezI de sarcina ahsta grea si nulesne purtatä, läsinduAnd Mdriia Ta a-mi sdvirsi rämäsita vietilmeale la sf[a]nta mán[ä]stire Säcul, cu fratif cel adunatil intrunumele Domnului, - ardtind si citeva pricini pentru care nieicu und chip nu-mi da mdria a md impovara cur ahstä infri-cosatä povard.. Si avèm neclaitd nddeajde pe D[u]mn[e]zedla prea bogatd. mila Mdriel Tale cum cd te veil' milostivi MärilaTa la umilite läcrämile meale $1 mä vei usura de 2.6astä as-cultare, $1 asteptam cu toatd bucuriia mila Märiei Tale, rugän-du-md lid- D[ujmnezed zioa $i noaptia ca sä dobindesc do-rinta sufletului mied. Iarä, dupd ce s'ail intorsd Trimisul mied,Vineri, in Avgust 9, in vremea vecerniei, si I-am intrebat cead lucrat D[u]mn[e]zeti prin trimitirea mea aèasta, si duhov-nicul, stiind asäzarea tiallosului mieti suflet, ca sá nu mámähneascä de ndprasnd, ad dat numai in miinile meale lumi-natá cartia Mdrief Tale si a prea-sf[i]ntitulul std.*, zicindu-mi c.a., cetindu-le, void inteleage, si ad esitd dinü chiliia mea. Sieii, dupd ce ad' insdrat, noaptea, la liniste, am deschis carteaMdrie Tale $i a prea-sf[i]ntituluI stdpin, si, dupd ce le-am cetit,acrid venit la foarte mare spaimä $1 minune de lucruld ces'ati falctil, cu totuld preste nädeajdea mea. a, in loc ca sämä usurez de sarcina aCasta, Märiia Ta si prea-sUntitul stä-pind imi poruncit cu hotäritä poruned, ca, läsindd toate prepu-surile si pricinuirea, negresit sd mä ridic cu o parte din soborsi sä mergd la sild]nta män[ä]stire Neamtul si sd mä. aseziiSi incä si cu mai multä spalmä m'am späimintat, vázind con-deiul Märiel Tale, cd ahstä hotärire a MärieI Tale, cu darea

www.dacoromanica.ro

160 DOCUMENTE DIVERSE, /UV

sf[i]nteI män NeamtuluI, $i spre buna pildä $i a celor-lalte mänästirl sfinte : de acest lucru mai virtos pänd la sufletm'am späimintat ; de care $i Sf[i]ntii PárintI cel desävirsitfugea.. Cá cine sint ea, prea-innatate Doamne, de unile ca aceas-tea parer! a! primit, de ticd1o$iia mea? Ea sinta slab $i nepu.tinCosa, i mai cu sufletul si cu trupula. Sufletul mietinu pot sä-1 indreptez dupd voia si poruncile luf D[u]mn[e]zeti.Soborul pdrintilora, carii preste voia mea adunat cdträticalo$iia mea, intru numele Domnului, neputind a mä dez-bate de multä rugäciunea lor cea cu lacrämi, va fi mie spreveaènica osindd la zioa judecaii. Pentru cä nu pocia su-fleteste, nici trupea$te a indrepta la calea poruncilor 1111 D[u]m-n[e]zeti. Si hied, peste aceaia ncsuferitä sarcinä cu care m'aminsdrcinat, $i hied ma! cu grea sarcind Märila Ta m'ai insärcinat. 0amar sufletului mieti! Si dinteaastä pricind s'ati ränit inima mea,$i amar am plins toatd noaptia aceaia, si, fäcindu-sd ziod, amadunat in chiliia mea pre tot pärintii duhovnici, ama arätat po-runca Märiei Tale $i a pi ea-sfintituluT stdpin, plingind amarpänd la amiazizi, neputind mintea mea sä agungd cum sä scotla cale porunca Märiei Tale. Pdrintff duhovnici, vdzind läcrämilemeale, Ind mîngîia ,in tot chipul ca sd nu mä mähnesc, fägl-duindu-sä innamtea lui D[u]mnezea cd, dupd putinta lor, pdndin sfär$1tul vietii lora, sä-mi dea mie mänd de agutoria. Dec!si ea, mingiindu-mä oaresce, cu mängiiarea kr, am inceputila socoti c.d., de nu ar fi fost cea deosebitä. proniia D[u]m-n[e]zeti, spre mai bund intemiiarea soborului Paintilor, carifpentru niintuirea sufletelor sale multd vreame aa pätimit denepovestitä särdcie $i lipse, foame $i goliciune, $i toatá strim-torarea vietil cu multämitá card D[u]tnn [e]zeti, pentru män-tuirea sufletelor sale, - cum ar fi fost cu putintä sä trecI MdriiaTa rugämintea mea cu care m'am rugat cu atitea läcrämI casä mä usured de aZasta ? Ci incd mai mult mai värtos te atiintdrita D['i]hul Sf[ä]ntti ca sä nu te plea la lacrdmile meale,socotind, ca i in viata mea, $i dupd moartea mea, sä fie so-borul acesta chivernisit $i intemiiat cu toate ceale trebuin-oase, $i, intemeindu-sä cu agutoriul lui Dumnezeü, sä sä facäoare$care pildd i celoralalte mänästirif sfintite. Si, socotind

moan, si

s'aa

nid

lot

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 161

cä, dupá Dumn[e]zdiasca Scripturä, tot sufletul sä se supuestdpinilor celor ce mai multü biruesc, cá nu iaste stäpiniefärä numai de la D[u]innezea, $i, care stäpiníf sinta, de la D[u]m-nezea rinduite sînt, - pentru aceaia cine sä improtiveaste stä-pinirii, luI Dumnezea sd impotrivea$te, - m'am supus $i ea dintot sufletul mieü si din toatä inima poruncii MärieI Tale $ia prea-sfintitului stäpin, ca poruncii lui D[u]mnezeü, mäcarüc'd $i in toate zilele vietiI meale, dupá D[u]innezdiasca Scripturá,tuturor stäpiniilor celor de la D[u]mnezea rInduite am fostsuppus $i plecat. Cum $i de west lucru m'am rugat MäriefTale, iará nu m'am improtivit O. nu fie una ca ailasta. Ci, devreame ce a$a aa fosta voia lui D[u]na[ne]zea $i a MärielTale si a prea-sfiqitului stäpin, m'am supus jugului d[u]mne-zäestir ascultärl $i am inceput a rindui prin pärintff duhovnic,prin fratii din soborula nostru, earn' sä meargä cu mine lasf[ä]nta män[a]st[i]ria Neamtului, $i carii sä rämie la sf[d]ritamän[ä]stire Säcului. Li s'aa fälcut toata gätirea in 4 zile, $i a5 zi, Miercuri dimineata, Avgust 14, dupá d[u]mnezeiasca le-turghie, trägindu-sá clopotula cel mare, i, ducindu-sá tot so-borul in sf[ä]nta bisearicd, dupä obiceaiti m'am inchinat lasf[i]ntele $i cinst[i]tele icoane, si am rinduit pe un duhovnicsä rämlie in locul miea, si Invätindu-1 cum sä sä poarte, $icum sä povätuiascá sufletele fratilorti la calea mäntuiril, si säcaute buna rinduialä cea dinü läuntru $i cea dint"' afard, dupaasäzämintul Sf[i]ntilor Pärinti. A$ijderea si pre fratii carif s'aarinduit acolo sä rämäe, i-am invätat ca fie$tecarele sä rämiedintein$ii sä sd supue celui rinduit de mine, ca insumidupd voia poruncilor lui D[u]mnezea, petrecind fie$tecareleintru ceale orinduite slujbe cu frica luí Dumn[e]zea. Si asaam esit din besearicd $i din mán[ä]stire, ca sä via la sf[ä]ntamän[d]stire Neamtul, - petrecindu-mä tot soborul. Si era avedea atuncea, prea-innältate Doamne, un lucru prea-slävit :Eü plingém si má tinguiam cu nemingiiate lacrämi, rumpin-du-mi-sä inima mea, cum pot sá má despart de fief miei celiubiti $1 duhovnice$ti ; a$ijderea $i tot soborul, fu fiind d[u]tn-n[e]zde$tii ascultäd, dupä dragostea lor cea dupá D[u]mnezeti,care ail cdträ ticälosiia mea, plingea $i sä tinguia cu umilite la-

71304 Vol. VII. li

age,

www.dacoromanica.ro

162 DOCUMENTS DIVERSE, XIV

cramI, nevrind a sd despärti de mine. BolnaviI, cum aü putut,ad e$it din bolnite ; mergind ell cdträ dinsii sd md erte, plingea$i sä tinguia cu umilite lacrdmI, cum sä sd despartá de ve-dearea mea. DecI bolnaviI ag limas pre loc, lacrämI curgindpre featile lor, neputind O. mä petreacd. lará celalaltg sobor,mai cu totiI, m'ati petrecut cale ca de un as, si pre oarecariidintr'in$iI, carif era rinduit sä facd privighiere Maicii luI Dum-n[e]zeg, abia i-am indemnat cu multe lacrdmi sd O. intoarcäinnapoT, lard ceaialaltI, mal tot soborul, m'ag petrecut pänäla sf[d]nta män[d]stiria NeamtuluI. La care vrind a intra nol.,ne-ag priimit cu întîmpinare frumoasä pdrintif mändstirib Neam-tuluI, cu orinduiala ce mi s'aii pdrut $i mai presus de cit misd cddea, cu trasul clopotilor, cu preotil, cu diaconif, $i m'atidus in sf[d]nta besearicd cintind irmosul Maicif lui D[u]m-nezeii, $i, dupá obinuita inchindciune, la sfint[elle $1 cinstiteleicoane, am ardtat Sfintiilor Sale pdrinti1or cum cá venireamea la aasta sf[d]ntá mändstire n'ag fost dupá cdutareasag voirea mea, ci dupd hotdrirea $i porunca Marie Tale sia prea-sfi[n]t[i]tuluI stäpin. Caril vdzindu-o $i Sfintlia Lor.m'ag priimit cu toatd. bucuriia, $1 mi-ag dat pe samä toateale sfintei besearici, $i ce sd afld in lduntru in mändstire ;iard ceale dinnafard, fiind temiinicd vreamea lucrului, nu le-aiidat mdna Sfintiilor Sale a da in seamd toate, $i noao a priimi,Ail numaI a$a s'ag socotit mai cu vreme, du[pd] ce sd vaaduna piinea, $i sd va face finul. Chilli, cdte s'ati putut a sdde$drta pentru o parte din soborul nostru, s'ag gdisit, cu ca-sele de ospet, cu eclisiarhiia, ca la vre-o 15, pdrintI du-hovn[i]cI trel fiind, cite unul la o chilie, ca toatá slujba du-hovniascd färä de impiedecare sd poatd a o implini ; iardi

ceaialalti pdrinti, cdte 3 $i cite 4 s'ag a$dzat, ca la vr'o40 de frat, la cealealalte chilli, impreund $i cu copilulü Scar-lat Rosetü, pre carele de la s[fän]ta män[d]st[i]re Sdcul 1-amadus impreund cu mine. lará ceia1alt1 frat carii m'ag petrecutpre mine, totl aü voit sd rdmde impreund cu mine ; insd, ne-avind unde capul sd-$ plece, cu multe lacrdmI $i cu multdjale s'ag intors innapo la sf[d]nta mänNstire Sdcul, a$teptindmila lui D[u]m[ne]zed $i a Mdrie Tale, pentru build asdzare,

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 163

dupd facerea chiliilor. Adeväru vestesca Märiei Tale : loc ceat vdzut ochil mid cu grea s'ar fi aflat sä fie cuviinos pen-tru sobor mare ca acesta, de toate indeminatec. Venirea lasf[d]nta mändstire prea cu multä lesnire si usurdtate, moriscalingá poarta sflilntei män[d]sti[r]I si alta, prea aproape, iastecu putintá a sd face, si mare odihnd va fi sdborului de mdcinatfäind ; lemne prea multe si prea cu lesnire pot a sä aducepentru tot sdborul ; tdraniI si robiI sf[i]nteI mdnralstiti, dinprea-covirsitoare mila MárieI Tale Card sufletele pärintilor,[ca sä] treacd färd vätämare si prirnejdlla cea sufleteascd - 'la altü loc cuviinos prea mare liniste si odihnd. va - sufle-tului midi si pdrintilor. Chiliile, dupd cuviinoasa rinduiald,de ar fi fosta cu putintä sd sä facd cu doao rinduri, unelepreste altele, asa socotesca cd ar fi incdputa ca la 200 depdrintI inläuntru la sfralnta män[d]stire. Pentru care lucru,adecd pentru zidiria chiliilora si a bolnig cu toatd rinduialaeii, de neocolitä nevoe, si pentru toatd ceaialaltd intemeiarea soboruld, aruncdm grija la proniia milostivulul D[u]mnezeasi la atotputernicile rugdciunile Ndscdtoard de D[umne]zet sila prea-bogatä mila Märid Tale. Vestesc incä Märii Tale ch., maIinnainte de ducirea mea la Sf[ä]nta Gora, m'an fost invread-nicit D[u]mn[e]zea, 'filed find ea in tinärd virstä, a veni aiceala inchindciunea sf[in]tel. icoane, si nepovestitä buc[u]rie am fostsimtit in sufletul midi, invreadnicindu-md de trd oil a tineacu pácdtoasele meale minI sf[d]nta $1 d[um]n[e]zdiascd aastaicoand, $1 am simtit si simtitoria si sufleteste minunea luIDum[ne]zeti, si cu multe lacrämI am pros[lä]vit minunele luI.

..1 de atuncea D[u]mnezea stie cad' drag[o]ste am avut cdträacestü sf[d]nta loc, si acum, cu neurmatile judecätile liff D[u]m-nezea, prin bogatd mila Mdriel' Tale dindu-sd spre läcuintaor - sf[ä]nta aasta män[a]stire, $1 find ea a mä - pu mieti-si näcäjit vr'o 5 zile, intru care pdriä in sfirsit aa fugita som-nulü dial ochii mid : cum am intrata' la sf[d]rita besearicd$1 am vdzuta sf[ä]rita icoand a Malcif WI D[u]mnezea, careaiaste dupä D[u]mn[e]zea nädeajdea mäntuh'ii meale, indatd

' Rupt,

www.dacoromanica.ro

164 DOCUMENTE DIVERSE, XIV

mi s'ati prefdcutti toatä mähniciune i intristare spre marebucurie i veseliia cea sufleteascd, i, la priveghiiare, dupdsf[d]nta ev[an]gh[e]lie, vrind sá mergti Ia chiliia mea, ca säma' odihnesc de multele osteneale ce am fost avut inteacealezile, cu multe lacrämi m'am rugat Maicil lui D[umne]zed ca, [dinmila Sf[in]tii Sale, sd-mi däruiascd md.car un as sd dormd,temindu-md ca sá nu pdtimesc vreoarecare vdtdmare dinmulta nedormire, ci nu mi intimlat mie altá data in vialamea. Si, cum am intrat in chillia mea i m'am culcat, dinmila Maicil luT D[u]mnezeti am adormit cu foarte dulce somn,ca la 2 asuri, i Mi s'ad tturat toatd, acea greutate ce amavutti, i foarte md bucurti i Ind veselesc cä m'ad invread-nicit milostivul llum[nelzed a vedea des sf[än]ta icoand a Maiciilui D[umne]zeti, mingiindu-ne ca cu oarqcare ceriti pdmintesccu aasta sf[d]ntá i dEum]n[e]zdiascd besearicd, intru carea cutoatd odihna este cu putintá a incdpea soborul pdrint[i]lor.Acestea toate am vestit Mdriei Tale, i má rog, pentru dra-g[o]stea lui D[u]rn[ne]zed, sd nu te superi Mdriia Ta asupraticdloOeI meal[e], pentru atitea lungiri de cuvinte, cd, ladrag[o]stea Mdriei Tale cea dupd D[u]m[ne]zeü näiddjduindu-md,am indrdznit a vesti ce am avut in inima mea 1». - Copieinteun caietel in 8°.

6. C. 1780. «Foie pentru odorile bisericqt1 [de schit] . . .

Cdrtile biserecii : r ivanghelie de Tara Ungureascd, i ivan-ghelie de Rämnic . Carte scrisä de mänä pentru cuvänt .

carte pentru dum[ne]ze[e]sti docrne . . ., Carte alfavita .

I carte pentru proniia lui Dum[ne]zeti ..., i carte Märgdritectovr. (sic); sä afld la Filipu pd pod Mogoaei . . . Vitile . . .

5 ghivoli de jug, 20 ghivolite cu malaci bor.»7. Septembre 1817. Gramatd a patriarchuld China de Con-

stantinopol. Indulgentä pentru un cNicolae din Ungrovlachia».8. 26 Novembre. 1821. Diatd. «On notin de cal . . doi

cd[r]lani- de caI . Jupän Nästase Grecu, ginerile lui Soccldin Agieni.»

1 Cf, lstoria lit. rom. 'In sec. al XVIII-lea, 1f, pp. 392-3.

s'ai1

..,1 ..,

.,

..

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE 1STO11IE CULTURALA 165

XV. Documente din expositia de antichitäti dinCraiova (Decembre 1903-Ianuar 1904).

1. Bucure$tY, 2 I April 7072 (1564). Petru-Voda intäreste omo$ie, ell acte de la flOKOHNLIP 111141M KOEKOA Km8rE1a. Pome-

nitä. $i o A[e]uarSmiuk. Nume : Mija, Stanislay. Divanul cain documentul din 1563, in ediOa Cronicir lui ConstantinCapitanul, p. 66, nota 3, dar Vel Logofat e Ioan $i e a seadaugi Ghiorma Post. Scrie Oana. Pecete peste hirtie.

2. 71[19-20] [acoperit]. Radul-Vodä. Mihnea, enepot de fig(min(/1S) al lui Alexandru-Vodä», pentru satul Predestr, cum-parat $i de la «Gansacu dor[oban4il] u Feregi». Se pomenesc :MilMHHA REAM, Beleias[a], Vladul Drägoeser, Am fikTp811PM. Divanul ca in actul din 29 Mart 1611, mar sus, p. 49,n° 9, dar adauge, in locul lui Mihalache : Panait Stolnic, CociComis, Stanciul Päharnic3 [cf. vol. V, p. 480, n° 8]. ScrieNagoe. - Pergament.

3. 2 Mart [1616 ; pe foita de de-asupra ; in original datae acoperita]. Radu-Vodä Mihnea pentru fiir Cocci biv VelAga : Gavriil vt. Pdharnic si Lupul Postelnic, cari ail partedin satul Preute$tr, cu vecinr intre cari Mäican. Se pome-ne$te jupan4a Dariia. Divanul ca in documentul din 1615,tipärit in vol. V, p. 297, n° 18, dar Vistier e Necula, Miho,Spatar. Scrie Lepädat. Pergament slavon.

4. Bucurestr, 6 Maiti 7125 (1618). Alexandru-Voda, fiul luiIlia$, pentru o judecata a Buze$tilor. Ea fusese inceputä deRadu biv Arma$, Preda vtori Spatar, Stroe [Postelnic] [rupt],in Domnia lui Mihnea-Vodä2. 0 pierd la sfirsit Sima Stol-niceasa [lur Stroe], Catalina Bäneasa Preda ; vol. V, p.297, n° 18], $i fata er Mara, Maria $i. fratele ei Radul Pos-telnicul luf Radu ; Odobescu, in An. Ac. Rom., seriaveche, X, p. 324]. Locurr : «Locul Singurov, Mägura Ceratulov,Drumul Ascunseav». Nume : Män4e, Mänula, Cjortan, Potrag,popa Albul, Botoe (femeie), Curicea, Räsip, Ghidoe. Divanul In-

Pan5. Grocul si Cernica .5tirbel trecurâ dud de la Radu Serban la noulRadu-Voca, din Divanul ea'ruia dispar Indatä.

2 V. a mea Istoria Mzhai Viteavel (supt presä.).

KOH-

[lui

[fiii

I

lut

www.dacoromanica.ro

166 DOCUMENTE DIVERSE, XV

tocmai ca acel din 28 Decembre precedent (vol. V, p. 437,n° 4), saa din 16 Iunie urtnäitor (ibid., p. 683). Slavon. - Fo-tografie.

5. 12 Mart 7128 (1620). Gavriil Moghila-Vodd, pentru oacing. la Vräbcin (sic), socotitä In uje, cumpâratä sa EARL3t1366. Se pomenesc : EMIA AfIll81164IH[11-1, EAU 1111110111AAA *81-1-

Aan 8 Akiarrkun. Divanul ca in 1619 ; v. vol. V, p. 297,n° 19, saa, Incä mai exact, ca acela din 13 Mart 1620, pomenitin acela$ volum, p. 683. Slavon. Pecete peste hirtie. - Per-gament.

6. [Data acoperitä ; pe o foaie : 1621]. Scrisa ea Hamüza iCaplea acesta al nostru zapis, sä s[ä] $tie cd am vándut satulVälsänestil, preste tot hotarul, den cámpu, den apd $i dinsili$t[e] $i den pädur[ea], feorului nostru lui Calot[ä], derepta15.000 de ban[i] gata, ca sä1-1 fie lui mo$ie ohabnicä, lui sifiorilor lui $i nepotilor si strenepotilor . ..»

7. Tirgoviste, 18 Februar 7131 (1623). Radu,jkut lui Mihnea,lui Tudor biv yel Sluger si fiilor luf, precul« $1 (dui Dumitrufiul lui. Dragomir Logofät $i Oprei si lui Dragomir, nepoti(angtiren) lui Dumitru, $1 lui Nedelco si lui Lepädat $1 lui Stan,cari aa fost cnezi din Podi$or, in Tinutul Olt» ('ITO 6I4A

KNE311 WT MO WT nommiop), intärindu-li ocini socotite inuje (8m). Ele fusese gde danie al jupäniteT Caplea, jupanita591-141KKH Logorät din Buj[o]rani». Cumpärdtura se face inaspri. Locuri voT SA1111,11, WT PhMHIK. Se mai däduse un gia-murltic» drept 1000 de aspri $i un nneuin<8 3A [TAN drept2.000 i un vecin, Nistor, drept 3.000 de aspri. Vinzatorade odinioarä fusese «Tudor Sluj. $i fratii lui, jupan Tudosiebiv Vel Logofät $i Prävul Logorät ot Ruda» [pentru ace$tfrati Rudeni, v. vol. V, p. 680]. inteun zapis ce se aduceinnainte, iscälesc : got Sárbänest[i] Manea $1 Barbul $1 Bulgheasi Nichifor, $1 din Buc[o]vät Cr[ä]stea $1 popa Stoica, $1 dinComnit (sic) p[o]pa Tudor $1 Dan, $1 din Bratule$t[1] Pocea,$i din Periiat Pädure $i Orzi$or $1' Agafton monah, $1 dinCurte$oar[ä] popa Stoica». Divanul e intocmai ca acel din 20Iunie precedent - vol. V, pp. 180-1, n° 23 -, dar Päharnice Bati$tea (adecä. Vevelli ; v. vol. IV, p. cxLvI, p. wavII,

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 167

nota 3 ; p. maux.). Scrie Lepädat Logoatul. - Perga-ment.

8. Tirgovi$te, 19 Ianuar [acoperit; pe o foitä, 1641]. Mate-Vodd intäre$te o rno$ie, curnpäratä cu aspri. Nume : Anghil.Divanul: - Vel Ban de Craiova, ... Radul Vel Vist., Drago-mir Vel Clncer, Preda Vel Spatar, Socol Vel Spat., . . .

Vel Comis, Vuna Vel Pdharnic, Costandin Vel Postelnic-Slavon. IscAlitura DomnuluI. Pecete peste hirtie, cu snuralbastru.

9. C. 1643. MateI-Voclä intäre$te o ocinä dupd un zapis, in,care iscalesc : popa din PäräianI, Anghel din_ ágoara, B5.-cil[ä] din Obärsia. Divanul ca in actul din August 1643, vol-V, pp. 181-2, n° 28.

to. Bucure$U, 30 April 7197 (1689). Costandin Bäsärabt1 Voe-vod, pentru Diicul Vel Stolnic Serbänescul, dindu-I satul $er-bäne$tiI (T. Olt), $i anume «partea cdt an tinut tatu-sän rä-posatul Chirca biv Vel Ban [Rudeanu ; vol. IV, p. 37, n° L111;vol. V, p. 6811, cu casel[e] de piaträ. $i cu viile de acol[olden deal», si cu RuminI, intre cari : V4an Grama, Tudor Brä-gariul, Cända, Dinga, Gorun, Dumitru Hotul, firf popei Opri-ian. Satul fusese al «jup[d]neasi DumitraniI, jupraineasa. rä-posatulul. Chirca Banul, muma boiarinuluI Domnii Meal[eDiicul VI Stol., dat de zeastre», apoI zälogit «la Costan invt. Comis $i la frate sän Gligorasco Post., fiorif lut Costan-din Peh. Värzariub> [fiul luI Radu Arm a$ul si pirisul luI Con-stantin Cantacuzino Postelnicul ; v. Ludescu, in Magazinul isto-ric, V, p. 4 ; N. Costin, p. 4; Documentele Cantacuzinilor,p. 80],pentru 500 de taleff ; dobinda se urcd, in $epte anI, pänä lajumätatea capetelor. Divanul : Vintil[ä] Vel Ban al CraioveI,Ghinea Rustea Vel Vornic, - Vel Log., Iordache CatacozenoVel Spat., Crästea Vist., Alecsandru Vel Clucer, Dumitra$cc.Caramanläul Vel Post., Barbul Urdäreanul Vel Pah., SerbanVel Com., Costandin Stirbeain Vel Sluger, Dumitrasco Poe-nariul Vel Pitar, Bunea vtori Logofdt. Scrie MihaT fiul luIStan Log. din Tärgovi$te. Iscälitura DomnuluI.

I I. 169 ... [data inchisä]. «Ioan arhimandritul alti sfinteImänästirI Hurezului», pentru o mo$ie ce dä niänästirif «Po-

www.dacoromanica.ro

168 DOCUMENTE DIVERSE, XVI

lovraguly, de curind dreasá. Se face socoteala in «furif marl».Pecete cu legenda : «Pecetea sfinteir mänästirI Hurezii».

12. [Data acoperitä ] Grigore [Matel]-Vodd Ghica intäresteco mosie cRaduluI Reasiel», in hotar cu Radul Vist. Coma-neanul. Pecete octogonald cu chinovar.

13. «1797 sud - sin - porecla - din satti - chipul lui -la fatä - pärul capuluI - sprincenile - ochii - mustätile -barba -, carele fiind din suma scutelnicilor ce s'ati orinduitpentru poslusaniia casiI -, precum la catastihul Vistierii i-atiasäzatti dupá adeverinta ce ail adus de la dumnealor boiariiispravnicif ai acestui jude.t, ne aü dat acest pecetluit al DomniiMeale ; val si supárare sä. n'aibä.» - Tipárit. Pecete octogonaldcu chinovar, purtind data de 1796.

14. lo April 1798. Privilegiu al luI Costandin GheorghieHangeri-Vodd pentru «Costache Rätescu Post[elni][el]».

XVI. Din documentele mo§nenilor din Cirlig(Tinutul Roman).

1. Suceava, 15 Mart 6990 (1482). 5 tefan-Vociä intärete vinza-rea satului VäleaniI, ling5. Iucas, nSAAH tOKM1111, in Tinutul Neamt,fácutd de «Ana sora panuluybobrul Logofdt si cu HEFIOTOA1k,cu Stanèul, fiul id Fetco rraporrECKSil, pe «200 de zlogi tä-tärestI» lui «Ivul diactio. Divanul ca la actul din ir° Februaral actului precedent. Dar luI Vlaicul (unchiul Domnulul ; v. vol.VI, p. 73, n° 2) i se zice numai apircálab», färd a se adäugi :<cle Orheiä» ; Iuga nu e numit «Vistiernic» ; intre Neagu siFlärman e Gangur ; dupä g-kii,i IlitHA KkpAiaua vine EAPA rhniappmautt (Gherman) (cf. Tanoviceanu, in Cony. literarepe 1900),färä ,s and ru Portarul de Suceava la mijloc ; lui Macsin i sezice aicl Macsim ; lui Gotcd (roTito) nu i se zice si «Fete» ;innaintea lui Joan Palarnicul e Irimia Postelnicul. Peceteruptä, atirnatä de un snur ros-deschis. Pergament.

2. Iasi, 23 Mart 7063 (1555). Alexandru-Vodä, pentru «Ionsi sora luf Anna si Sofiica fetele Varvarei 101111At1 'Cl'I AIM MIHRM-Am( AtiED intärindu-li mosia ce ati de la HAA-0, Hpx Walla illIMEX-

www.dacoromanica.ro

MATERIALE ILE ISTORIE CULTURAL/I 169

Mang prin uric de la Alexandru-Vodà, no-kA-km NAMPO : gunsat in Tinutul Niamtului, la Valea Neagrä. (Ha (monorail noTowk),anume BritcaniI, care sat anume Britcanif a fost dat de OanaLimbädulce KOHHAH cgoemS VarvareI, tynoonn WT Ap8rni FPO

A*TH, H HAO TOE CMO 601411,KAHIH MHO ,F11 Ck KATKOF, KAKO

HHKTO HO CA1(111TH W-11,A EH IWAHH AHM62KMALIE, HHKTO WT ringim

gro AA HE HAAMT Toro mo 83IATH FPO WT gaimapa KOHHM EPO,H flpHKHAIE um WHA HMAAA HA TOPO MO 'HA ROHH,KAHH FrkKAKO

EPO AOMIKAA *iggi AOPO*FT H Sonsan Fi4 (cdeosebI de altI Eial' al, si a fost acest sat Britcanif dat el' cu blestem cd ni-menl, dupä moartea tatälui el Ioan Limbädulce, nime dinseminVia lui sä nu iea acest sat de la Varvara copila luI, si

hrisovul ce avea ea pentru acest sat Britcanii a intrat inminile luI Fierie Logofätul si acesta 1-a rupt 0). Hotarelevor fi cele vechf. Divanul ca in documentul din 9 Mai(' 1555,in Arch. ist., P, p. 1 i 1. Lipsesc insä. fiiI DomnuluI, Ioan siBogdan [Cf. Pretendeng domnefti, p. 46]. LuI Hira i se ziceintreg : «Joan Hdrrovich,lui Ioan pircälabul de Neamt : «loanDanciul», luI Veveritä, de Roman: eIosip Veaveritä» ; dupäDan Portarul de Suceava vine färä intrerupere SendresculSpatarul ; Vistiernicul Ioan e numit «Joan Petricina» ; dui:id Me-delean Stolnicul vine indatä Plaxa Comisul. Scrie tot c CracaleiCdpotescul». Pergament. Pecete ruptä ; snur violet-albastriti'.

1 Un Limbädulce era la 1433 baler moldovean. Fill s5.1 Dunn si Mircea seIntllnesc indaa 0 el ca marturl in documente (listele d-lui Gh. GhilAnescu,in Uricariut, XVIII, pp. 456-9).

www.dacoromanica.ro

IL

DOCUMENTELE RAMURII CANTA A CANTACUZINILOR

MOLDOVENI.

www.dacoromanica.ro

I. Caiet de Impartire a mo§iilor.

[P. 1]. Väzänd slova parinteluT nostru, la cari an ni-amnäscut, am scris si ea pe fii nostri.

An 7218 [1709], Sept. 18, s'aa' näscut fiica noastra Balasa.An 7218 [um], tot intru acest an s'ati näscut fiiul nostru

Ilie, Iuni 20.Art 7220 [1712], Ghenari 14, s'aa näscut fiica noasträ Marie.An 7222 [1714], Avt. 30, s'ati näscut Pulheria.An 7225 f1717], fiiul nostru Costandin, Mart 21.An 7227 [1719], Maii.1 2, Safta.An 7229 [1721], Ghenatif 9, Ion.An 7230 [1721], Dechemv. 25, iar Ion, murind celalalt.An 7231 [1723], Maia 30, fiiul nostru Iordachi.Iscalit : Iordachi Cant. Vel Cora. [Deleanul : fiul lui Ionitä. '].

[P. 2.] Let 7195 [1687], Fevruar 20, atn insurat pe fiiul mie[a]Ion : ati luat pe fata luf Costandin Vel Postelnic [Ciobanul].[Toderasco Iordachi a scris2.]

Let 7196 [1688], luna Matti 18, - Domnu : vä dän. loanCostandin Voevod [Cantemir], din mila DomnuluT nostru IsusHristos, s'ati nascut fiiul nostru [al lui Ionitä din alineatulV] Iordachi [cel de la p. I], Vineri, la opt Casur din zä, inzioa de Sf. Mucenic Feodora, in tärg in Trotus : sä sä stie.

1 Balasa iea pe Aristarch (Hrisoscoleii). Ilie n'a tait, ca si Maria, Pulheria,Constantin. Safta lifal pe Dinu Cantacuzino Munteanul, fiiul lul Pirvu II (Banul).Alt Ion, postum, a fvst Ionifé. Vistierul, care tinu pe Zoita, sora lui GrigoreAlexandru Ghica, iar Iordachi fu Spaarul, care Ilia' pe o Roseteas5. (Gen. Cant.p. 49a : taba" genealogiel).

2 Ion deschide ramura Delenilor.

www.dacoromanica.ro

174 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

7197 [I669], luna Iu li to - Dotnnu Ioan Costandin Voe-vod, - din mila lui Dumnezdti s'aa näscut fiiul nostru Sarban,Mercuri, la doaa asuri si gumätate de zi, in zia de 43 Mu-cenici din Necopoli, in sat in Romäni : sä sä st1e1.

7199 [1690], luna Sept. 29 - Domn Ioan Costandin Voe-vod, - din mila DomnuluI nostru Is. Hs. s'ati näscut fiiulnostru Toadera, in faptu zili, in zioa de Sf[än]tul pärinteChiriiac, in sat in Pisata, sä O. stie2.

pristävit iubitul7200 [1692], Avt. 30, s'aa miea frate ThanCantacuzino Logorátul al doile, tatäl acestor sgraci de copiI cesänt scris mal sus de mäna lui. Iar mie mi-aa Pásat nemän-gdetä jale3. Vasile Paharnic4.

[P. 3.1 in [a] patra lund dupä schimbare vietal iubituluI miedfrate Ioan, rämäind cumnata Marie, sotäe hif, ingreuiatä, aanäscut pe fiiul lor Ioan, pe care iar noI 1-am botezat, si indorul lui* i-am pus numile tätäni-sda Ioan, - Mercuri in 6 a luiDechemvrie, in sat in PloscutänI ; si am mulVdmit luI Bum--,nezäa de toati AudecäOle luI cele drepte si ascunsä. Vasile.

inteacest catastiv, scris de mosul miea Todirasco Canta-cuzino Vist.-Mari, am scris si noi impärta1a a mare fäcutäde mosff intre noI frataI, si toate mosiile ce mi s'aa vinit dela pärintl, si cdte am mal cumpärat si ea, arätänd pricinilelora si cu ce prq li-am cumpärat. Iscálit : lordacki Canta-cuzina Vel SpatfaJr5.

[P. 4 ] Velet 7186 [1678], luna Maiii 26, -,Domn vä dni Ioan

I Muri fairà urmasi, in pribegie. V., pentru el, vol. VI, pp. 526-7.2 Toader e tatül ha' Iony Cantacuzino cronicarul $ i al unui Toader Spa-

tarul, care are de fiti. peConstantin (Gen. Cant., 1. c.).3 Ion Iordachi 6. Ina' zapise la 7 si 29 lurne din acest an (vol. V, p.

48 ; cf. p. 50, no 230) Pratra mormintará, la mänüstirea Bogdana, crai, in in-

scripila el versificatü, data de 11o. Septembre (Melhisedec, Notqe areheolopee,IT. 120).

5 E alt fiü, al WI Toderasco lordachi, - al doilea. Cf. si 1st. ht. ram.,I, p._ 336, nota 4 0, introduclnd aceastü. Indreptare, vol. VI P. 590 (0 schiádespre el).

5 Frul cel mai mare al Ira lorry.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL& 175

Antonie Rusät Voevod - din mila lid Dumnezdu eü ToaderIordachi Visternicul am cdsäitorit pe fiiul nostru Vasile, sii-am dat din cdt ni-ail fost prilejul casdi, dupd cum staurävremile la acesti rdscoali. Deci, de acum innainte, la nimicsä n'aibä triabd a sä mai mesteca cu cesti frati maT mid',numai, de va da Du[mne]zdü sá s[d] mai poatd tocmi aastd.tard, - si dacd orü mai vini ocinile ce am perdut de la indnanoastrd, de la Hotin2 si de aiure, si de vom put grijd si pecest cuconi mai mid, precum I-am grijät si pe dänsul, atuncei s'ar socoti dintr'acele ocini sá i sä mai facä parte pe dreptatece i s'arü vini, socotindu-sd si altele toate ce i s'aii dat lui, -sä: agungá si cestorü mai mici. Tar intr'alt chip sal nu sdamestice la nimic nici odinioard. i pentru credinta eu sänguram scris, sdi sd. stie. Velet 7186, Avt. 24. Toderafcloi VelVist.

[P. 5.1 Ce i-am dat, sd sd stie.1 salbd de 80 ug., cdte de 2 si 3 ug., cdte de i o.1 lantuh de aur de 240 dram[u]r[i].1 pdrechi brätdri de Dansca cu jmalt, 40 dramuri, färd lucru.1 pdrechi sarj, cdte cu un pior de balas si in mijloc cu

diiamant, 130 lei.1 inel cu diiamanturi mici si unul mare in mijloc, 70 lei.1 inel cu patru diiamanturi, 40 lei.1 inel cu zamfir albastru, 20 lei.1 tiacd de aur, 30 lei.12 lingur de argint poliite, pe 2 locuri ; 295 dramuri.4 piulit de Brasdii poliite pe din nduntru ; 205 dramuri.1 raft, o täntá albd si una galbänd, 380 dramurT, si 5 ughT

poliald.1 sabie ferecatd.1 raft albu.[P. 6.] Toderaf Vel Vist[ierfPol sat Plopestil, cu vecini, cu helesteii gata, vlost Niamtu

['Put. Niamtu] :-

1 Ion si Ilie.2 Ocupat-de Turcil cin cetate.

www.dacoromanica.ro

176 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

1 sili$ti längd. Plope$tI, intriagd, Cdrbune$tiI.i säle$te, tij intriagd, acolò, Vätämanii.I säli$te tij intriagd, Bräne$til, cu un hele$tea gata.Pol sat Härmäne$tii, la Prut, vlost Ia$1.1', cu vecinI.Toate pärtäle din LäzärenI ce-s supt Stäncl, vlost Ia$ir,

ce sä impreund cu Härmäne$tii.3 fälcI de vii la Cotnari, la Tumbric, undi aa fost cramili

luI Ba$otä.3 fdlcI de vii la E, la Copoü, din sus, care vii li-am

cumpdrat ea inteo carare cu cele ce mi-aa dat nene.16 boI de plug.20 vacI marl%2 buhai.20 epi.I armasaria.

Toderaf Vel Vistfierj.

[P. 7.1 312 stupl. in 3 prisdci, 21a Plope$tf, una la Veri$AnI.3 ränduri de hÁirie i-am fäcut, bun e : du]änif de atlaz $i

de tabin, $i contd$ cu pacc de sobol $i de rds $i de pacéde jdera.

I ränd de haine am fäcut gupdnesäi lui.I pacc de sobol blind i-am mal dat pe urmä.6 covoard hagimi$, tij.Cheltuiala ce s'aa fäcut la nuntä $i cänd am chemat pe

Märiia Sa Vodd la cununie, $i colacii '6-am Inchinat luiVodd, - aceia nu s'ati socotit.

Todiraf Vel Vzstfier].

[P. 81 75 lei am plätit luf Enachi Ramadan 1 in Tarigradpentru Vasäle Log[o]f[d]tu, färd 75 lei ce mi-aa intorsDumitra$co Clucer ; iara ae$ti 75 lei i-aa läsat asupra luiVasdlasco.

140 lei am plätit tij o datorie a lul Vasile Logofdtu, dei-am scos ni$ti brätäri ce aü fost zdlog.

Pentru sate $i vii, sd sä socotiascd pe izvodul ce am id.-

1 Pentru tiul 0 nepotul de fit"' al acestuia; y. p. 114, nota I.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 177

cutil mai pre urma, iar pe acestù sä nu sd socotiascg, c'am.socotit Intealt chip.

Todzraf Vel Vzstfzer].

Pe acel izvodu de al doile fäcut ati scris4 unchiu-mieti ' Va-silasco Vornic pärtäle, cuI ce ail venit, cu slova lui, Innainte,pe Imp ällala mosu-mieti [Todirasco].

[P. 9.] Velet 7186 [1678], luna Iunii 30.Iaräsl dintru voia luI Dumnezäfi am cäsätorit si pe filca

noastrà Catrina dupä fiòorul luI Gavrilit[ä] Hatmanu2, si i-amdat si acestiia iargs din ce ni-ati fost prilejul casäl, - sásä stie.

Haine ce i-am dat.1 sucnd sahmarand albu.2 sucnä sahmarand verde.1 sucnä tabin agraban cu fir.I sucnä sahmarand agraban.1 sucnä atlaz alug cu fir.I sucnä hatä cu flori de fir.1 sucnä de adamascä turungi.1 tämbar telem galbgn, cu padceli de sobol.1 tämbar sahmarand albu cu padceli sobol.1 tämbar sahmarand galbän cu padcé de sobol, cu izme

de märgäritari si cu bumbI.1 tämbar sahmarand ros cu räs, cu izme de märgäritari.1 habachl sahmarand naramghl, cu padcele de sobol.

Todiraf Vel Vistlierf[1). to.] Odoard ce i-am dat.

1 2 $drurI märgáritari mare, 38 matcal, io lel, - 380 leI fac.1 lantu de aurti, 270 dramurl.1 salbd de 76 ug., cäte de 2 si 4 ug., cäte de 3 si 2 ug.,

cäte de io si una ug. de 30.

' Spune lordachi fiul Jul' Ion2 Vasilachi (vol. V, p. 45, 11° 209 ; Neculce, p. 235)safi Vasilasco. V. tes-

tarnentul WI Toderasco Iordachi In Doc. CantacuzmIlor, pp. 20-1.

71304. Vol. VII. 12

www.dacoromanica.ro

178 DOCUMENTELE CANTACUZINTLOR DIN MOLDOVA

I left mare cu izmaragduri si cu larqujäl, 320 lei.I left mal mic cu zamfir mare, 120 lei.1 parechi brätäri cu diiamant si rubinuri, 120 lei.1 pärechi brätäri de Brasäa, de 40 ug., aura, färä. lucrul.I inel cu diiamant, ce s'aa dat la logodnd, 150 lei.I inel cu 3, trei, diiamantuff.1 inel cu diiamant mic gropind, 50 lei.1 inel cu diiamant in muchi, 50 lei.I inel cu zamfir albastru, 70 lei.1 inel cu rubin in 4 muchi, 6o lei.I inel cu balas mare, 50 leI.I inel cu balas mai mic, 20 lei.2 ineli bdtute de 12 ug. de aur.

Todiraf Vel Vistfier].

[P. 1 I.] 1 pärechi sarji cu izmaragduri marl, 300 lei.1 pärechi sarji, cäte cu trei piCoare de märgäritari si cu

rubin, 20 lei.1 gherdan di coral cu 7 ug. de aur.1 gherdan, tij coral, cu 8 bulbuci de aur.1 eununä de aur cu izmaragd peste tot si cu märgäritari,

300 lei.I iapsä cu märgäritari.1 apsd cutäte de argint poliite.

24 linguri de argint 'poliite pe 2 locurf, 564 dramuri.2 coboace poliite, 632 dramuri.I catui poliitä, 146 dramuri.I ploscutä de apä de trandafir, poliitä si cu torcosu (sic)

piste tot, 25 lei.1 talger supt ploscutä, cu floff poliite, 146 dramuri?4 piuliti de Brasäti poliite din läuntru, 210 dramuil.

Toderaf Vel Vist tier].

[P. 12.] 12 nälfrämi cu fir de Tarigrad.3 näfräm de maini, turcestf, cu una cu fir, cumpärati cu

30 lei.6 ngfrAmI dinnainti cu särmä si cu fit.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALX 179

3 näfrdmi dinnainte cu mdtasd.15 ndfrämi de brdd bärbärt]esti.4 brdi CD fird.

12 cdnues cu sdrmd.20 cdmes cu mdtasä.

peschirl mdtasä rosd, cu firti.10 sdrvite cu12 $ärvite cu mdtasd, turcesti.2 mesd lesdsti, una mai bund, cumpärat 20 lei.

pärechi cdmes de feredeü, cu fir.2 prostiri cu fira : una grè.6 prostiri cu matasd.2 pdrechI perinI de ursinic cu fira, de cele bune.

pilotd atlazu naramgiù florintin.oghial sahmarand agravan cu marginile atlaz florentin.

Taderaf Vej Vistfied.[P. 13.j 3 perini maxi cu forbote de fir, cu fatd de sidd

flori.4 perimq miei, tij asa.

polog atlaz cu fir, cdptusät cu taftd.boh à. de haini, de atlaz, cusutd cu flori.

8 covoard hagimestf.radvan facut drept 270 lei.pdrechi telegari mohordt, de rddvan.pdrechi hamuri cumpdrate la Liov, 50 lei.cuhni cu 6 telegari frumos, cu hamuri fdcuti aice, drept

35 lei.I cal de cdldrie, cumpdrat in 8o leí, cu cu särmd, cu

rafturi turcestI grele.

Todiraf Vel Vat.

[P. 14.] I sat intreg, cu vecinl;pre Jäjäia, anumi GldvänestiI,mori, luat Duca-Vod5. bdtränu.

I sat in braniste anumi Poicestii, vlost Ldpusna, cu vecini.'/2 sat Cdcäräzdnif pre Bahlui, cu casd, vlost Cárligátura.

sdlisti BdrbosiI, längd CdcArdzdni, de spre pdd[u]ri.

-cu

J/2

&it

I

I

ä

cu ag

www.dacoromanica.ro

180 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

20 boi de plug.25 epi, gurnätate cu mänz, gumbitate sterpi.

350 stupt, 2 prisäcl la Cäcdräzäni $i una in brani$ti.5 fälci pol de vit la Cotnart, in Tombric, in fa4a de spre

viile Mitropoliet, pisti cdrare de cele 6-am dat lut Vasäle.

[P. 15.] De pe izvodul pärintelur mied Toader Vist., ce ni-adfäcut impärtald la purcesul dum[i]sale la Tarigrad, am in-sämnat aid ; 7202 [1693], Septemvrie.

Parte mè ' de sate :1/2 sat de PlopestI, cu vecini $1 hele$ted ezdt,Säli$te BränestiT, cu un helesteü ezät, aläture cu Plope$tif.Säli$te Cärbune$tif, aläture cu Plope$tit.Sdliste Vätämanif, tij aldture cu Plope$tit Aceste 4 sati

sänt toate intr'un loc.Satul Verisänii, cu vecint, in Tänutul Sucevvi, pe Moldova.Putánl, cu tot satul Laizorenif, supt Stäncl, la Tänutul E$ilor,

pe dirias[e] ce s[ä] va alegi.A$5.jdire gumdtati de sat de Härmäne$tt, ce easti längä

Läzorent, -ad fost a Tontsät-Vodä, de pe Sdpotäne$6.Tot satul Trifäutäi, la Tänutul Sorocit, cu pod in Nistru $1

cu vad de moard in Nistru.Satul Hlinaia, la Hotin.Säli$te Ili$dut, längä Hlinaia.P. 16.] Satul Märcorevul, tij la Hotin.

Ville de la Bues oc, in Mändru, cu cramile celi marl.Isedlit : Vasili Vel Spat[afr.Parte surori-m Catrinet.Giumätati de sat Cäcdräzäni, cu casä pe Bahlut, la Tänutul

arligáturit.Gfurndtate sdlisti de Bärbo$, längd Cäcärgzänt.-Satul Gläväne$tit intreg, pe Jijäe, cari I-am cumpárat in-

teo mii $1 patruzäct ell let, $i apoi Duca-Vodä mi had luatcu säla, $i m'ad lilt rs numat 500 lei.

Satul Puice$tit in Tänutul Läpu$nif, In braniste....._

A lui Vastle.1

www.dacoromanica.ro

MATERIAL& DE ISTORIE CULTURALA 181.

Satul Ploscurenii pe Prut, in Tänutul Esäll[o]r, cu loc dehelesteti in 6uhru si cu molt

Satul Tribisäutäl, la Tänutul HotinulaSatul Dimidenii, din sus de Tribisäut, tij la Hotin.Satul NävärnitAI, la Tänutul Esil[o]r, längä Coigeni (sic ?),

-cu loc[u]rI de 2 helestii.[P. 17 ] Toate pärtäle de Huhurez si din Bogdänesti, ce sänt

peste Prut.Toate pärtäle den SäsästI si din MoinestI si cu vadu de

moard, cu mori in Bärlad, la Tänutul Tecu6u1.Cinci fäld si gumatate de vii in Tombric, ce mi-s cum-

päräturd de la Präjäscu.

Vasile Vel Spa/lair.Parte frateluI met' Ion.Satul Horodnicenii, cu casd gata, la Tänutul SuceveLSäliste Tulova, iängä Horodniceni.Säliste Brädätälu, tij längä Horodniceni.Satul Delenii, la Tänutul Härlän, supt codru.Satul Päscanii, pe Miletin, cu morI in Miletin.Satul Onestii-de-gos, asijdire pe Miletin, cari 1-ati dat

mdtusä-m Safta fratilul mieti Iordachi, iar, dupä ci s'aii SA-värsät frati-mea lordachi, dat mätusä-m sä fii a lui Ion.

Asäjdire si la Hotin satul Rästeul i Buzovita.Pärtäle din Miran[i], supt Stäncd, si din Chisardi, ce-s la

Tänu[tu]lToate pärtäle din Särbänesti pe apa Bärladului, cu mori

in Bärlad si cu pod in Siriiat, la Tánutul Tecuului.[P. 18.] Satul Manjästii, la Tänutul Niamtuld.Satul Stupca, la Tänutul Sucevvil.Viile din Pärcop, cu ziaci fälci, pentru cäci nu-I foarte rodesc.

Vasile Vel Spatlair.Parte fratelui mieti Ilie.Satul Särbestil cu Cotujänil i cu toate pärtäle ce-s im-

prejur, acoló, din Unguras si din IlisästI si din Värtopii, laTänutul Niamtulul.

1-ati

Esilor.

www.dacoromanica.ro

182 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

Satul BälVAesti, la Tänutul Niamtului.Satul TäbucaniI cu Potlogiani tij.Satul Carlacdul la Hotin.Satul Romanclut, tij la Hotin.Glumdtati sat de Mändäcä4 tij la Hotin.Satul RusäI, supt codru, la Härläti.Toate pärtale din Turbotesti si din Nediian[l] si din Cor-

nest!, ce sänt längd Galata, la Tdnutul CArligAturif.Toate pärtdle ce mi-s cumpäräturä la Til[1]nesti, la Tánutul

Orheiulugsupt Mäiaten (sic).Satul Bäbulestii, la Tänutul Doroholului, cari sänt ai nostri

de mosäi.[P. 19.] i acuni täne Doamna Rocsanda, pänä va fi vie'.Viili din Tombric, cinci fäld, ci sä chiamd viile cele micl.

Vasil le Vel Spatfalr.

[P. 20.1 Noi, dupä poronca räposatuluI pärintelui midi, amfost odihnitl si multämit cu cdt ni-aü dat, si la nimic nu ni-amamestecat ; numaI tämpländu-sä schimbaria vietäI dum. neniI2la Tarigrad, rämas-ati destulä datorie asupra fratälor rni, lid'Ion si Ilie, cari datoril n'ati fost a casäI noastre, ce a fosta VisterieI Muldovil, pusä asupra noastrd, de la o samä deDomnI pe cari if va sti DumnezAti. Deci, bucate ce'ti rämasde la nene, o samd s'ati dat mastihäl. noastri, o samächeltuit la grijäle nenii ; celelalti s'aü dat toati la datornici.

odoarä -ati rämas, toati s'ati dat datornicilor ;si, neagungänd sä sä plätiascd datoriia, innainte m s'aü lm-pärtät datoriia : fratal mil amändoi, Ion si Jill, i s'ail fäcutsi scrisoari unul altuia, sä* nu mai cei nimic unul la altul.Iar Impdqala satil[o]r esti tot cum ail asäzat pärintele nostru,cdci ei cu nemic altü n'ati rämas de la nene, färä numal cumosäili, iar altd s'ail dat tot la datornici, cum aratä izvodulmal innainte.

1 Ruxanda Lupu,V. N. Costin, p. 36323 si urm.

2 Adec5.. gtatelz.

vilduva lul Timus Hmilnitchi, fu ucisä de Tatari in 1686.,Neculce, p. 232 ; Urechiit, In An. Ac. Rom., XI, p.

V. si notele la vol. VI, stirile asupra Mic1eti1or, p 544.

salistile

s'ad

Asäjdire si

si

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CTJLTIIRALÄ 183

Vasäle Vel Spatfafr.

[P. 21.] Odoarä §i argint ce s'aü aflat dupà moarte dum[il-sali nenif, färd ce s'ati dat mamil, i cu ce pret s'ati datdatornicilor, O. sä stii ; let 7194 [1686], Fevr. 14.

1 inel cu diiamant 120 Id.1 inel cu diiamant 1 io lel.2 ineli cä.te cu 3 diiamanti 32 lei.I inel cu1 inel cuI inel cuI inel cuI inel cuI párechiI pärechiI pärechi

5 dilamanturI 20 lei.diiamant mic Io lei.zamfir albastru 43 leI, Io p[arale[.izmara[n]d prost 3 lei.Io diiamanturl micI 24 lei.

5.rj á. cäti cu pior märgäritar 40 lei.särjä cu diiamanturf 200 leI.

.a../-jä cu zamfir albastru 120 lei.1 pärechi brätärI cu märgäritar 115 lei.I left cu rubinuff 80 lei.

12 mdtcali märgäritariü 6o le.1 cruci cu rubinuff 6 lei.1 sarjä cu un pior de zamfir albastru IO lei.I left cu pajurd cu diiamant 220 lei.

20 mätcali märgäritariü 160 lei'.

1.373 la, to par. fac toate.I o piulitl.4 tiascurI.I buhardan [-----cätuie].1 talger.I pdharü.I solnitä.

17 linguri, 2.000 dramurì toate, 6004 pärechi de rafturI, i s'ati dat toati drept 420 lei.

2.393 le, To parali pesti tot.

V;xsile Vel Spatfajr.

[P. 22.] Aceste odoarä rämäsär[ä] atäta numaI, i unchh:

leI.

www.dacoromanica.ro

184 DOCUMENTRLE CANTACTJZINILOR DIN MOLDOVA

mieti Ilii Vist. si li-ag dat toate la datornicl al mosu-mieti,si tot n'ati aguns '.

Datoriia ce s'ag aflat pe urtna darn. pärintelui nostruToad[e.lr Visternicul, ci 500 lei ci-am luat noi la Tarigrad,la ingropare durn.; sgi sg stie.506 lel lui Jane Visternic.673 Id Tomb' negutgtoriul.663 lei, 4 par. Mihä, cu 105 lei -ag fost sä dia Brut, si

nu i-an luat.702 lei, 4 par. luf Neculal negustoriü.264 leI lui Costanclin negutätoriul.549 lei Säoariului.140 lei tij SgoariuluI, ,pentru hatal.221 lei Mihaleif abagerig.

13 lei tij Mihalcii abageriti.248 leI lui Stoian, cumnatu lui Särban-Vod[ä] 2370 lei dums. Brancovanului Vel Logft.1 Io tel dums. unchiuluf fordachi, frati lui Särban-Vod[g].146 lei, io par. luI Saril (sic) Medel[ni]arig.

8 luI Apostol riegustoriii.120 lei lul egumenului ot Galata.87 lei lui Gheorghi murtasgp.61 lel, Is) par. lui Mihai zugrav.8 lei luI Pang negustoriü.

8o lei egurninulul ot Dobrovät, pentru un contgs -ag luatDumitrasco-Vod[g] 3.

[P. 23.] 776 le lui Signing.50 lei lui chirg Manolachi.

150 lei luI chilli Bälaciü.

1 Acest loc 11 adauge la catastihul lul Vasile, Iordachi fiul Ita Ion.2 Doamna Maria era fata lui Ghqa anegutXtorml de abale, din Nicopol

(Greceanu, In Mag. ist., II, p. 136), apol Ghetea Clucerul (1669) (Doc. Can-tacuzmilor, pp. 65, S2), Stolnicul (1666). Fiul s5.11 Stoian e färg indoia15. Clu-cerul din 1682 (vol. V, p. 451, n° 43). t Toderasco-I pomertete In testamen-tul sAii. (Doc. Cant., p. 122).

3 Toderasco lordacht murise la Adrianopol pirInd, pentru Constantin-VocaCantemir, pe acest Dumitrasco, Cantacuzino (Neculce, pp. 229-30)

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE OULU:MAU. 185

20 lei lui Chi/lieu Gialep218 leI Log[o]f[ät]uluI celui Mari ot Tarigrad80 lei Stolnicul[u]i Bräesculul.8o lei Sturzoaia lui Chiriiac 2.

528 lei, 30 par. lul Iordachi Visternicul.Ho lei luf As lan Cämärasul.50 lei lui Antohi Cdmärasul.60 lei lui Ene fratile lui Gheorghi Mirtaip.70 leI Sturzäl Cdmärasul.38 lei lui Iane vätavul de stolnicei.6o lei lui Iordachi Postelnicul.

350 lei lui Iane Popa.90 leI luI Iamandi.io lei lui Catichi.

125 lei luf Ion Botezatul.50 lei luT Macsut Usdrit.50 lei lui Tudori.12 leI luI Ioniä negustoriul.20 lel luI Vasäli Vornicul.2 1 lei lui Alexandru Vel Post.

163 lei', 9 par. Vornicesli Sturzoail.16 leI unif slugi a Dediului.14 lel luI Vasälachi dHacul ot Iordachi Vist.m lei unui spitári -ati dat doftorii la moartd nenii.30 lei Savvil negutätoriul.33 leI lorgäl zät BanarI.24 leI luI Scul[i] CAminar, de pe un postav si de pe un

brda cu särmd.moo lei lui Firtp, cu 62 lei dobända banilio]r.1.163 leI, 9 par. fac acestiia; ail rämas de plätit tatäl

1 Al Patriarchiei sa Mar-Biserici.2 0 cheraa An4a ; v. vol. VI, p. 540. - Bediescu pare a fi tefan (v. vol.

III, p. 21 çu aici, mai sus, p. 203 si urm.) sail Gavril (aid, p. 105, n° 9).-Pentru Asian arArasul, v vol. VI, pp. 422-3, no Dediul e Medel-nicerul, pentru care v. ibid., Excursul I, P. 612. - Vorniceasa Sturdza nu e vi-duva luí llie (v. vol. V, pp. 92-3, no 76), ci tot a lui Chiriac (v. Neculce, p.226). - Postelmcal Alexandra e Raman& (Neculce, p 222).

'.

i-ati

1618.-

www.dacoromanica.ro

186 DOCUMENTELE CANTACUZINILOA DIN MOLDOVA

mieti ' cu unchiuraea [p. 24] Ilie Vistr., si aü dat odoard celi-aü vinit si lora parte ; si el n'aa cuprins : cum adoard[-,-cu odoard] aa plait eI, cu -ati avut.

Cad datorie nu s'aa aguns sä s[ä] plätiascd cu odoard sibucatele neniI, si s'ati Impärtit pe frgi meI, Ion si Ilie, dupddiata nenil ; 7202 [1693], Sept. i-iii.

Parte lui Ion Logofdtu.

663 lei, 4 par. MilidI negustoriú.702 lei', 4 par. lui NeculaI.

50 ler lui Apostol.50 lei lui Pani.92 ler Släninoae.

427 leI Tomii.12 lei lla Iocan (?).io unui spital ot Tarigrad.31, 4 par. Iorgäl zdt Bänar.30 lei' Savii" negustoria.24 lei lui Scul[i] Carninaru, de pe un postav si brda cu

särmä.

2.092 lel fac.

Vasdle Vel SpatbaJr.

[P. 25.] Parte lui Me Spätariul.506 lei luI Iane Visternicul.549 lei Sdoariului.140 leI tij Sdoariului.264 leI luI Costandin.234 leI Mihalcii abager.8o lei Zahariei egumenul ot DobrovätI.18 lei Log[o]fauluI celuf Mari ot Tarigrad.50 lei luI Tudurl.

350 lei luI Jane Popa.

2.191 lel fac, pentru o lastrd si un cort -aa luat : pentruaceia i s'ati venit mai mutt.

1 Al lui Iordachi Deleanul, - Ion.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE IsTOBIE CULTURALA 187

Vasiile Vel Spatfajr.

[P. 26.] Dinteaastä datorie scrisä mai sus asupra nenil,1.092 lei, aü rämas neplait numaI Mihäi cu 313 lei, it par.,asupra noasträ. Si, avänd noi pärä de spire Miha la Mdrie SaNeculaI-Vod[d], i-am plait, insä cu ce/satul Mircenii si Chi-$aräii, supt Sailed, la EO, 1-am dat liff drept 150 lei. 73lei, 4 par. i-am dat ea, dui:id ce m'am insurat ; din parte mè,too lei aa rämas sd-I de fratii mii Särban si Todirasco, pen-tru cdci $1 noaä altd nu ni-aü rämas de la nene numaI pu-täni mo$fi si aastä datorie, cari am plait nol la Miha. -1-ordachi Cantacuzzn Comis [Deleanull

Impärtala fi.ii[o]r mel de mosiile ce li-aa rämas de la tatällora $i de a meli, -aü fost sá aibä a-$ One pe aastä soco-tialä, cd cu dán$ii dinpreunä s'aü fäcut aastä impärtald, sdnu sä. mai amestice unif in pärtäli altora de acmu innainte ;let 7226 [1718], Julie Va.

[P. 27.] Parte lui Iordachi.Satul Delenii, cu veci[ni], la Härläti, säli$tia Rush', cu ve-

cini de SärbestI, cari s'aa dat Rusilor pentru schimbäturaMär[ä]sä$tilor, 15 liud[e].

Sälista PascaniI, pe Miletin, tij la Härläa.Sälistia Bojovita, la Hotin.Un loc de prisacä pe Säreti, la Oniscara.Parte Gu$ului din Stänesti de piste Bistritä, cdt sä va alegi

din Cämpil lui Drago$.Viile din Piscop, in Cotnarl, pog. vil la Cruce, di pi C;oban

Vel Postelnic, mo$u-miea de pe mamal.

Parte luI *ban.

Satul Horodnicenii, cu vecinf, la Su6ava.Säli$te Tulova, tij acole.Säliste Br-di:MO.1u, tij acole.

' Constantin. El a fost Postelnicul lui Duca-Voc15. V. Neculce, p. 219. Cf.N. Costin, p. 28 : sPostelnicul Constantin, ce-I precha Ciobanuls. El plrisepe Antonie-Voca Ruset si adusese astfel Domnia DucE (ibid., p. 16).

www.dacoromanica.ro

188 DOCUMENTELIS CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

Säliste Brästeil (sic), la Hotin.Säleste OnestiI-de-gos, pe Miletin, in Tänutul HärläuluI.Un vaci de moard la Putna, pe Sdre Väl [p. 28], la Rdclulestf.Viile din Mändrul, ot Buoc1, gumdtate pog. vii in Cruce,

la Cotnari.

Parte lui Todirasco.

Satul Stupca, cu vecini, la Suavva.Satul RomänI, cu vecini, la Niamtu, cu pärtdle din Go-

man!, cu casä gata.Sdliste Päharnicenil, tij acole.Säliste Chilimestii, la Hotin.0 parte ce-s va alegi din Härldcesti, la Niamtu.'Viili din Mändru, in CotnarI, ot Buoc, gumätate pog. vii

la Cruci.

- Marie (I. p.) ra-posatulur Ion Cantacuzin.

[P. 291 Prin aastä socotialä si noI, flute, ni-am invoit, siasä ni-am tocmit, si aastä socotiald car[e] mar (sic) vr sä mästrici, sd fii scos si lepädat din mosil si neertat de Dumnezetl.

lordachi Canta Comis.Sarban Cantacuzino.Tocitrafco Cantacuzin.

Mai avänd 4 sälisti date de unchiul nostru Vasile CantaVornic: PlopestiI, BränestiI, Vätämanif, arbunestiI, mäcardcä el scrii ea* ni-ati dat clanii, dar ad luat de la maica noasträ.2 pärechl. blani, alämii sobol, cari le'd dat vär[ul] IordachiRusät Postelnic2, datorie luI, 2 pärechi säsjä, si li-ad vändutcdte 500 lel, cAnd eram pribagi in Tara-Munteniascd, 200 leine'd luat mieri a noastra, si altile multi, si era, de toati acestece luasd de la noI, scrisorili lui, dar cänd s'ad innecat in[p. 30] Säreff zapisdle mosill[o]r noastre, atunce si acele scrisori

I Mindrul era un deal la Cotnarl ; yule de care e vorba aicI, fusese aleboierulul Bucioc. V. 0 ceva mal jos, unde se pomenesc 0 viile de la Cruce,in Tinutul Putna.

2 Iordachi e Cilibiul, al doilea Iordachi Ruset. V. vol. VI, p. 550.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL i 189

s'aü Innecat : fugind de cdtani, sá vii la Es, s'aii tämplat acprimejdie '.

De aice innainte am scris diiata de impartdre noasträ, cuce parte s'an dat, sä urmazd pre asdastd asazari, cum si nolam urmat pärintälor nostri; mosíf mar multi snit, cumpäratede mine, - decdt, ce mi s'an venit de la pärinti, insum cu slovamè am scris si en aice. Tnsä pricinile mosdilor, de la cari amcumpärat si carili .im sänt de la pärintI, toate sdnt al-Maliin condica ce am fdcut de pe ispisoace domnestI de toatimosdile Si Tägani.

lordachi Cant. Vel Logft.

[P. 31.] Mosff, Tägan, vii si zästre ce am dat fiilor miI, ail-tänd caHli im sänt pdrintäst si cari li-am cumpärat en, insämaI pre amdruntul, toate pricinile, aratä in condica c mare-am fdcut dupd ispisoacile gos[po]d ; ce fiisticareli sd.-s tdi .

parte sa dupä cum arät anumi, precum aratá si diiata iscälitäde mine. Tar carile nu s'ar tdn de aastä impärtäre, sd fii

neertat de Dumnezän pr-sfäntul, si s[ä] aibä blästämul mien,cdci dreptate li-am fäcut, si mosäI mal multi sänt cumparatede mine decät pärintästI, cum ardt innainte ; insumi cu slovamè am scris ; 7261 [1752-3].

fordachi Cant. Vel Logf.

[P. 32.] Parte fiicii mele Balasa, de mosfi sidat cänd am cdsätorit-o dupd AristarhoComis2 la anif 7238 [1730].

1 salbd. de 60 ug., ate de 2 ug., si 2 usi I ug. de 12 ug., - 520 lei, 8 par.

I left cu rubinurf si cu diiamant, 240 leI.

altä zästri, ce i-amHrisosculen, Vel

g. cäte de 5 ug.,

1 lantuh de wo ug. unguresti, la Tarigrad 1-am fäcut si50 le am dat de lucrul ; 453 lei, 4 par., Ho dram. an tras.

1 Era fiul lui Hrisoscoleil si al unei fete a lui Duca-Vocla. Din aceastg cg-sgtorie se ngscu un fig chruia, dupl. acest Cantacuzino, bunicul sag, i se dadunumele de Iordachi (v. vol. VI, p. 563).

2 Decf in 1716-7.

www.dacoromanica.ro

190 DOUTMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

15 $biruff margäritari, 34 matcalurf, cäti 15 lei' matcalul,510 lef.

I pärechi brgäri aur cu diiamant, 200 lei%1 phrechi A."1-ji aur cu zmaragd, 150 lef.1 pärechi ärjf aur cu rubinurf, cäte cu treI pioari mär-

gäritari mare, 120 lei%1 pärechi a'rjf, aur cu zmaragdurI, tij cu pioari de märgl-

ritar, Ho lei.1 parechi ärjf, cu zmaragdurI, cu märgäritad, 40 lei.Aceste-s de a Ingni-sa.1 inel cu diiamant, 150 lef, al máni-sa i.1 inel tij cu diiamant, 70 le.1 inel tij cu diiamant, 60 lei.I inel tij cu dliamant, 'co leI.I inel tij cu dilamant, 6o lei,1 inel zmaragd marl, 1 so lei.[P. 33.] 1 inel zamfir, 6o lei.1 inel mai prost, 30 lei.1 inel cu märgäritarl, 20 lel.2 ineli zmaragd, 50 lel,

de a máni-sa.1 inel aur cu pecete ef, 10 lei%1 gherciána märgäritari, 30 lei,

a mäne-sa.2 coboal argint poliite, 150 lef,

a mäne-sa.1 buhur de argint poliit, 50 lei'.

12 lingurI argint, 228 dram[u]r[1], 57 lei.3.304 lef, 4 par.

Haine ce i-am dat.1 tambar ahmarand, cu patc de sobol, cu bumbi de mär-

gäritari.1 tambar sarasir cu patc sobol, cu bumbi de märgäritariti,1 támbarü tij ahmarant, cu pack de so bol, cu bumbf mär-

o.dritarf.r1 Sora 191 MihaI-Vocli Racovi(A (Gen. Cant., p. 49).

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE cm.aunALL 191

1 tämbar canavatä cu flori de fir, cu bland de cacom, cubumbil märgiiritaff.

1 ghiordei bilacoas[ä], cu flori de fir, cu cacum blänitä.1 ghiord hataià, cu florI de fir, cu elan (sic) cacum blänitä.i sucnä sirasir.1 sucnd lastru.1 sucnd hataià cu firti.1 sucnä hataiä, tij cu fir.1 sucnä belacoas[ä] catifN tot cu galifp. 34}on[e] de hir petialä.i bräti cumpärat cu 30 lei la Tarigrad.1 bräti cu stelli.1 bräti colan, paftali de argint.6 clines cu särmd.

Io cu hir.22 cätnes cu mätasä.12 särvite, insä 6 cu fir.12 särvite alesä cu firti.12 'a'svite alesä cu atä albd.I masd lesascd.4 mesä fäcuti in casä.1 peschirii mätasd.2 prostir, una cu fir, alta cu mdtasd.I prostiri aliasä, cu fir.I prostiri aliasä, cu atä.1 odghial (sic) cu fir.I prostiri cu fir.1 odghial tij cu flori de fir.I polog taftä alag, cu sarfdal captusät.1 pilot[d] atlaz.2 fetä perinf maxi, cu firii.4 perini micI, tij cu fir.4 perini èrsic (?) cu fir.7 ,covoard.2 scoartä turce$I.2 cergi cu ozoard.1 päretari, tij cu ozoard.I masari tij ap.

www.dacoromanica.ro

19 2 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

[P. 35.] 2 ndfräml de Tarigrad, cate 30 lei, de celi lungi.näframd rätäli.

2 naframl cusut[e] cu fir in capät.4 nafrämf tij asa, dupa acele.5 nafra.mi aclasü cu fir.

20 näframl cu sarmd.30 näfrämI cu fir.

ministergurd de maul, cu fir.I ministergurd cu2 ministerguri alesä, cu fir.4 ministerguri alesä, cu fir.2 tocurf blidi cositori.2 Sfepid marl de aramd de Tarigrad.

scatulcd mari, cu sdpuri cristal de Gdansca.sa.pet mari de Tarigrad.

I säcries mic poliit.rädvan, 6 telegari.cuhni batutä cu pulgaria, cu 6 cal' telegari.cal di miri.sa poliita, cusutä cu särma.raft de cell greli cu presar cu pohi, 150 lei' 1-am cum-

parat.lighian cu ibric.

[P. 36 ] Bucate ce i-am dat.230 stupi in trel prisäcl primdvara.520 of marl, cu 200 Mid.20 vacl cu20 &A* marf, de plug.zo epI marf cu IoI armasara galban.

Mosíf ce i-am data.Zadubreuca, sat intreg la Cernäut, cu doaa helestei, insd

unul ezät cu morf, ce 1-am cumpdrat de la Stolnieas[a] Ur-sachioael si de la fii sal.

Era Maria, väduva Jul" Dumitraco, fiastrul inarelui negustor boler Urachi (v. vol. V, p. 583).

vital

i

o

mid.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 193

Vascäutdi, gumdtate sat, tij la Cernäut ; iar hotarul if estimari pe Cirimus, cu vecini $1 cu morI, - ce 1-am cumpärata patra parte de la Catrina fata lui Flondor0 $1 a patra partede la vara Safta, fata Pridii Stol., ci i sä tragi de pe Boul.

Voloca, a patra parte de sat, ce sä hotäre$ti cu Vascdutä,am cumpärat de la Dänild GIurguvan, ce-I di pe mo$u-meaBoul.

[P. 37.] Vlädenii, sat pe Jäjiia, la Dorohoiti, cu vad de moriin Jäjäia, ce-m esti o parte mosul mieti Boul $i de la niamulliogole$til[o]r, fiind rudd cu Boul.

io pogoani vii la Odobe$ff.io säla.$d TäganI, cu copii lorii, pe izvod ce i-am dat

anumi.

Ce am datù fiica-m Saftii, and am märitat-o dupd Cos-tandin Cantacuzinò Mägurianu12; let 7244 [1735-6].

1 salb5. galbd[nl], 6o ug., Ole de 2, i cdte de 5, si unade 16 ug., 530 lei, 4 par.

I left aur, cu 5 zainfir[e] marl $i altile mal micI, 250 lei.1 lantuh aur, i-am dat banI, 250 lef.

15 särurY märgäritari mari, 520 lei.1 párechi $ärj1 aur, cu zmaragdurf $1 sus cu dilamantuff,

150 lef.1 pärechi $511-ji cu zamfir, sus cu diamanturf, 140 leI.1 pärechi $ärji cu zamfir, sus cu märgäritari, 100 lei.

_

[P. 38.] 1 pärechi brätäri cu diiamanturI, 220 lei.1 inel cu diiamant mari in mijloc $i pe di laturI maI micf,

400 lei.1 inel cu un diiamant, 130 lel.1 inel tij diiamant, 120 lei%1 inel tij diiamant, 1 00 lei.I inel tij diiamant, 8o lei.I inel tij diiamant, 50 lei.I inel zamfir cu 6 diiamanturi mid', 50 leI.

' Toader Armasul (Neculce, pp. 228-9).2 Fiul lul Matel Banul din ramura lui Drbighici: (v. Gen. Can., pp. 118-9.

71304. Vol. vii: 13

www.dacoromanica.ro

194 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

2 ineli mai proaste, de a mänesa, 40 lei.1 inel aur, cu pecete ei, IO lei.1 pärechi särji cu zmaragdurf si cäte cu trei picioari mär-

gäritari, 40 lei.2 soboale mari, I8o lei:,1 buhurdar, 60 lei%

12 lingurf argint, 57 lei.3 649 lei fac.

Haine ce i-am dat :1 tämbar sahmarand ros cu patc sobol, bumbiT märgä-

ritori.1 tämbar sahmarand ghiurghiuliii, cu patc sobol, bumbil

märgäritari.1 tämbar canavatä cu flori de fir.1 tämbar lasted.' verdi cu cacum, bumbii märgäritari.1 ghiordei hata cu flori de fir, cu cacum blänitä.[P. 39.] ic, sobolI s'aii pus la zagaralile tätnbarilorti, 240 lei.1 rochie lasted cu naturale.1 rochie lasträ rosie.1 rochie lastrá albä.I rochie bilacoas[ä] cu fir, grè.1 rochie bilacoas[ä] cu fir, gr, embirboz (sic).1 rochie bilacoas[ä] ros[ie] cu firti, acestor toate cu pitiialä

di galioan[e] de fir.1 bedii cu hir pisti tot, 40 lei.I bed(' tij cu flori de fir.1 bräil di colan, cu paftali argint.5 cdmes särmi, 50 bucdt.

13 ames cu hir.Io cämes matasä.4 cämes cu fir, lesäst.6 särviti cu hir.6 sdrviti mätasä.

12 *drviti alesä, impluti cu hir.12 särviti alesd, impluti cu mätas[ä I.20 birviti albi.

1. masä lesaseä.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 195

4 mesä di Tar[igrad].1 peschirI mdtasd.1 ndframd de inü pe scrisoar[e] cu fir.1 ndframä de hill cu triads.2 ndframI alesä, impluti cu hir.5 näfratni de inü alesd, lungi.9 ndframi di obraz.1 prostiri cu rdnduri, cu fir.I prostiri cusutä cu mdtasd.I prcstiri cu rdtdle.I prostiri aliasd, implutd cu fir.P. 40.] Prostiri aliasd, implutd cu mdtas[d].

1 odghial atlazu, cusut cu fir, 40 lei, din Tarigrad.1 odghial atlaz cu florI mdtasd.1 prostiri de odghial cu Mtn, cusutd cu fira.1 prostiri odghial, umplutd cu mdtas[d].2 prostiff odghial färd fir.4 prostiri värstdrI.I polog hatal cu florI alag, cdptusdt cu sandal.2 ndfrdmI dinnainte, din Tarigrad, 60 lei.2 ndfratra de Tar[i]grad, .de inti.6 naframi dinnainte, a[t]lasu, impluti cu fir.to naframl irnplute cu fir.20 naframi implute cu sdrmd.to basmali prdsni (sic) cu fir.zo basmali impluti cu fir.

I pilotd atlaz.2 fetd perinf mar[i], cu rätilli cu fir.4 fetd perinI mid, cu rätäli cu fir.2 fetä perini mari, cu rdilli.2 fetä albi, tij cu rdtdli.4 fetd perinI marl, alesd si cu raldli.4 perinI ursinic cu fir.3 scoarId marl' in ozoard.

12 scoartd turcestI.12 covoard.2 tocuri blidi cosintorti.

www.dacoromanica.ro

1% DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

2 tocurI talgiri cos[i]tor, 8o leI, toati.2 fepici marI, aramd de Tarigrad.I scatuKä mari cu ipuri de crital de Dantca.

sipet mari de Lipsca.[P. 41.] I sdpet mari turcesc.

sä.crie mic, poliit.sa'criq mic, cu steclä.särechl (sic) mic urOnic.fighian cu ibric.o cusutri cu fir, cu toati halaturili.

I raft greii cu presbin (sic) cu pohi, i8o lei.rädvan cu 6 telegari, cu hamurI, cucamar5. cu 6 telegarI, bätutä cu bulgarh.1 de Moscu..

I cal de miri.toc CU 12 CUtäti.

Bucate ce Pam dat.

460 01 marT, cu 160 mid.25 vacI mari, cu 5 gonitoari.

bag.25 bof mad, cu 5 gonitori.20 vita35 epi mari, cu lo tritinI.6 cal. tretini §i epI.

25 mänzi.2 armasari : unul galbän i un[ul] murg.

270 stupi pri mara (sic).

[P. 42.1 Mofit ce pain dat.

TiOutdi, sat intreg la Suavva; cu mori in Suava ; am cum-pärat de la Negoitä udin, ins[ä] cu veciniI din OnicenI.

IpotetiI, sat intreg, la Suava, alature CU ce i-amcumpärat de la fiorii RustiI, Särban, Scarlat.

Porfortasa, intreg, pe (.;uhur, in Tän[u]t[ul] Esälorti, cu he-; ce-I de pe mop! mieü Costandin ijobanul Vel Postel-

nic, i 1-am cumpArat de la Dumitrachi Vel Arma.

sà.

akin!.

Te,g4AI,

t

--

lesteatiuii.olü

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL/IL 197

HorodniceniI, la Suavva, sat intreg, cu vecinl, ce aü fosta lui Särban, frati-meü.

Tulova, tij.Brädätälu, tij.Rotopänestii, a patra parte, tij.Acest[e] sat[e], dupa ce aü fugit àlrban, frati-meü, in Tara

Unguriascd, luat Märie Sa Grigori Vodä domnetT, cu tot-ati avut, si, viind Märie Sa Costandin Nicolae-Vodd, iardomnet ail rämas, si dat danie ginerilui mieü Dinului,si fetii meli Saftil ; dar, rämäind un sat anumi Särbestii, laNiamt, cu vecini, cu casä de pilaträ, cu biserica de pilaträ,cu 6 sHsti inpreAur, a unchiuluf mieú Ilie Cantacuz[ino]Vist[ierul], s impärtdm cu frati-mieü Todorasc[u] in clod, i-amdäruit parte m, pentru satul HorodniceniI, cu celelaltica sä nu-I pai räti de ace danie domniascI, si ni-am dat si scrisori.

[P. 43.] Casale din Esi -am cumpáratu locul de la gupäniasalui Hrisoverghi', si am loc de casä aláture cu acesta, ci i I-aü[dat] danie Vlädica Calistru2, botezänd-o el.

3 pogoni vie la Cotnati, in Piscop.to pogoani vie la Odobesti, in o ogradá cu a surori-sa Ba-

lasa, cumpärati de mini, si tref pogoani la Cotnari.io sälaä Tágani, cu copiiI lorü, pe izvodu ce i-am dat de

numili lui, iscälit de mini.

[P. 44.] Parte fiiuluI mieü Costandin : hotäränd Dumnezlü la20 aril' värsta 5a, moarte fiind cu Marlia Sa Grigori-Vodä la

s'ati ingropat la mänästire Precista de acoló, si pentrusufletul sälti s'ati dat aceste arätate, iarü mii mi-a31 läsat ne-mängdetä jale.

StefänestiVat intreg, längd tärgul Galatäl, de la strämo-sul mieü Bornl Vel Vor[ni]c, hotärät cu bolovanii cu ispisocde la Märie Sa Grigori-Vodä, s'atio dat män[ä]stirii Precistii,undi zaci trupul lui.

Lui Nicolae, probabil (v. vol. VI, p. 563).2 De 111(154. V. vol. V, p. 105, nota i (demisia lui, din 1728).8 and acesta fugise innaintea Rudor luI Munnich, In Septembre

(Manstein, Mimozres, Paris, 1771, p. 307).1739

li-aü

li-ati

sdlistI,

Galat0,

,

I

www.dacoromanica.ro

198 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

Dughenili din Galatf ce saint de pe mosul mieti Costandin(3obanul Vel Postelnic.

5 pogoani vie la Putna, la Cruci, cumparate.Alte cäti ad avut el cu dänsul, toati s'aa dat

si s'aa vändut doaä suti si mai bini lei, si s'aa cheltuit lamängstiri, fiind cräpatg de cutremura.

dat mängstirif Sucevital, unde este zioa Pastil[o]r hram,tot pentru sufletul luf.

Glumätate sat Plesäutäf, la Cernäutf, cu insä a pa-tra parte if este danie luI Costandin de la vara Safta, ceeste de spre Bou moasa-mè (sic), iar a patra parte i-am[p. 45] cumpärat de la Apostol Mihulet Cdp[i]t[an]2.

Costestif, a patra parte de sat, längg Plesäuti, tij i-amcumpärat de la Mihulet CAp[i]t[an].

TAgan faur, anumi fior , cu muere lul si cu copiir lora.Aceste li-am dat pentru sufletul lti la doaä mänästirl, la

Sucevita, unde este hramul Hs., $ i in Gälat, uncle esti hra-mul Marie Pr-Curate, maica Domnului Hs., pentru pominirelui si ertarea pacatel[o]r lul.

[P. 46.] Parte jiiulza meti Ion.

Podolenii, sat Intreg, la Niamtu, cu vecini, cu casä gata,cu mori in Bistritä, cumpärat de la Doamna Iliana, fan'.Ducdf-Vodral baränul 3, si cu un helestea, Verdile, cumpärat

1 In thnpul din urna'd am gäsit in Arch. Statului, S. Sava, XXXII1, no 20,singurul act municipal al GalaOlor pe care-1 stiü .

elf Gälatl, It 7152 [1644], Mart 4.3 eParaschiva feòorul pope"' lui lane de trägde GälatY« vinde o vie «la Vadul Ungurilor, Intre villa cele domnest11, egume-nulul «Galation ce iaste la beaserica cd donaneasa,, pe galbeni. Marturl : dum_nealor Costi i Para', pärcilabil de Gälafi, si Iane soltuz cu 12 pärgarl, si Alexacel bäträn, i Costantin feorul luI Tudor, i frate-säii Miera, si Hagi Cupefí,Panga Ghiorght Meachi, i Ghiune, si a4I oamenY mu41, batrinI i tinerl...Se-ati scris si la catastihul trigulul.i Peceli. Iscälitura 1111 Paraschiva si Cos-tandin. w OrtoPwatç p.upTripo w. rzvcolev Miha ad scris.,

2 Asupra cäruia v. .Doc. Callmachz, II, p. 701 : era o rud3 a lui ToaderCalmásul. El vinde luI erban Cantacuzino, fratele acestul Iordachi, mosialepuren1 din T. BotosanY p. 20, tic' 413)

3 S, so0a lul Nicolae Costin cronicarul

mändstiriir

Ò-am

mori,

-

e'E-reu

Oáral,

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALk 199

de la mänästire Tazldü, dart ail 51 Podolenif parte, fiind inmijlocul hotardl[o]r mele.

CosteniI, sat intreg, cu vecini, aldture cu Podolenii, cum-pärat de la Stefan Stamati, gumätati de sat, 5i gumdtati satde la Ardpe5ti.

Durnestil, aläture cu Costenii, cumpdrat de la Miron Ca-listru.

Mänäilestii, ald.ture cu Durnestii, cumpdrat de la ManePost., 51 ograda, ca casa cat tän[e], nu-s cumpärati.

Bältäte5tiI, sat intreg, cu vecini, la Niamtl, mi I dat de laMithal-Vodd, pentru banil ce i-am dat gata Mdrii Sale, 5i alticheltuit la Visterie ; cari cuprind 7.010 lei', - cum aratä samaVisteriiI 51 intäriturd 5i de altI Domn1 1

Mänjästif, sat Intreg 5i cu vecinf, aldture cu BdItätestii,danie de la MihaI-Vodd ; cari sat aü fost a tätäni-meti, 51dupä moarte ha cu ce chip l-ati luat unchiu-meii EH Canta-curino Vist. aratd ispisocul lul MihaI-Vodd 51 a drumnea]lorDomni, 51 condica noasträ 2.

VätdmaniI, din sus de Negrätesti, sat intreg, la Niamt, cuhelesteii in Negritiasca, cumpdrat de la unchiul mea Vasd-lasco Cantacuzinò Spat[a]r, precum aratá condica noasträ.

[P. 47.] Cucutenif, sat intreg, la Cdrligd.turd, cu a trie partede Cote5tI aldture, 51 cu doaä häldstiI, de pe mosul mienTodirasco Cantacuzin6 Vel Vist., si, aväncl parte si. frati-meilTodira5co, mi-am dat parte me din CdirbunestI, ce este intremosäili lid.

Pogonestif, sat intreg, 51 cu alte sälistI impregur, la Ld-pusna, ce mi-s zdstri de pe socrul mieü, Racovitä 3.

ZähäicaniI, pe Ùuhurü, la E5, cumpärat de la Vasdli MacriPit[ar].

Giumätati sat FidlintAI, aldture cu Zähdicani, tij pe Ùuhur,cumpärat de la. Värlan Bontd5;

i Despre aceastä danie se vorbeste Intr'un act al lui Grigore-Vodä, resu-mat In vol. VI, pp. 432-4, n° 1630.

2 V. zbld (si p 419, no 161o) Actul citat aice e tipirit in Urtcartul, V,p, 365 0 UM.

3 Ion, tatäl lui Mihai-Voclä (Gen. Cant., p. 45).

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTELE CANTADDZINILOR DIN MOLDOVA

io pogoani vie la Cruci, cumpärat[e] de la Lazu Sulgeri.3 pogoani de vil la Cotnari, in Piscop.Un vadu de moard, cu doaä roati, la Putna, in gärla de

-sus, la Potinesti si la Gurbesti, danie de la unchiu-mieti Du-mitrasco [Ciobanul] Vel Arrnas.

Casdli din EsT, pe gumátati de la Bozagiul i de la Ursa-

io sälasd de Tägani, pe izvodu ce i-am dat, cu copii lora.inel aur cu diiamant, prind a nu sä logodi.

woo lei, banl gata, dup.' ci s'ati logodit.220 lei, alt inel, cu 4 diiarnanturi marl si altile mai mici,

fäcut zächir forma (sic) : l'am trimis nurorii noastri la Ta-rigrad dupd ce s'aa insurat.

[P. 48.] Parte fiiului mieti Iordachi.

Delenii, sat intreg, la Härlda, cu vecinI, cu casä gata, cuhälestei, cu vinitul petrilorti de moarä, de pe strämosul metiIordachl Canta Vel Vistier.

RusdI, aläture cu Delenii, cu vecini, cu helestei, cu mori,lu päräu Rusdlorti, iarti de pe mosul

Pascanii, la Härläti, pe Miletin, cu mori in Miletin, tij depe mosul

Onestii-de-os, längd Pascani, danie tätdni-meti de la mamaSafta Lupdsasa.

BdbulestiI,. la Dorohoiti, pe Prut, cu helesteti in Coroviia,pe unchiul mieü Ilie Cantacuzin6 Vist[ierul].

Rängäutdif, pol sat längd Bdbulesti pricina acestora ardt incondica noastrd.

Stängkenii pe Ùuhur, la Tänt. Esil[o]r, de pe mosul mietiNbanul Vel Postelnic, si, avänd si frati-meti Todirasco partepe gumdtate, dat mii ; err i-am dat gurndtati de sat deBrdnesti, la Niarigu, parte m, fiind intre moäili lui.

Stolnicenii, sat Intreg, tij pe Ùuhru, de pe mosul mieti Ùo-banul Vel Postelnic, i 1-am cumpdrat de la mätusd-m SaftaBuhusoae, sora mal micd, si de la fiorii ef.

Rdzdna, sat intreg, la OrheI, pe Nistru, cumpdrat de la

I Bragagiul (.55.ineanu, Zij. orientala, I, p. 59).

200

chioala.

mieü.

miea.

de

mi-aü

o

'

www.dacoromanica.ro

MATERIAL& DE ISTORIE CULTURALA. 201

Toader Cuza.' ; ins[ä] pol sat schimb si pol sat cumpärat, pre-cum arät la condicA si ispisoc gospod.

[P. 49.1 Usählibii, cu vecini si cu helesteü, sat intreg, la Cer-ndut, danie de la mätusä-m Marie Vist. lui Ilie CantacuzinòVist[ier], dar si cumpärdturä, cu 500 lei, cum aratä condica2.

I moard cu (load roate, in apa Basdului, cu helesteü, cdtinniacd apa la Dorohoiü, I-am cumpdrat de la *Oudin, precumaratd ispisocul gospod.

Casäle din Ias, pe gumätati cumpdrati.12 pogoani vie la Cruce, de bastind., si cu cdte am mai

cumpdrat.io sälasd Tägani, cu copii lor, pe izvod ce i-anl dat.Io epi cu mänz.i inel cu diiamant, la insuratul lid, din odoardle ce mi-aii

ddruit lele Marie Vist[iereasa].1 pärechi brätäri cu diiamanturi si co rubinuri.2.000 lei la nunta lui : contds cu sobol, slic cu sobol, du-

misale gupänesäi lui, tamban de sahmarant greü, cu sobol,sucnd si altile, si cu cheltuiala nuntdI.

[P. 50.] De vremi ce toati lucrurile cele bune si stätdtoares'ail intimiiat cu scrisul, pentru vedere a obstiei, rácut-am si noiaastä scrisoare intre noi, pentru impArtala mosiilorü noastre,ce mi-aü rämas de la tatäl nostru si de la maica noastrá,precum ni-am lopärtät noi frätästi intre noi. Cäci, tämplän-du-sä pärintelui nostru moarte grabnicä si fdrä veste, n'aiiapucat ca sd ni impartä mosäili pe frati, ce noI sdinguri ni-aminvoit si ni-am impärtät. De care, pentru mai bund stare, sica sä fie lucrul iintimiiat, ni-am fäcut aastä scrisoare, intrucare s'ail iscälit multi boeri, pentru ca sä ne tänem de aeastätocmald, noi si fiorii nostri, si totù niam[ul] ce s'ar rddicadintru noi. Iarü care den noi s'arü scula veodinioard cu vreo gälavd, sä mai cei altä inpärtald, sä i sä ei toatd parte demosde, ca unui neiubitoriü de pace si invrajbitoriii Intru frati.

I V., pentru el, vol. VI, p. 561.2 Pentru aceastä moie, v. mal sus, pp. 80-3, 01e 27-8. V. i mal departe,

11, Documente.

www.dacoromanica.ro

202 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

Si, dupd cum ni s'aii vinit pärtäle anume, s'ati insämnat. intdiaparte frateluf nostru Wers : mied] celui mal mare, lui Ior-dachi, ce i s'ad vinit : satul Delenif, la Flärläd, cu vecini, $isatul Rua!, cu vecinf, ce sänt de schimbdtura cu Mänjä$W,satul P4canii pe Miletin, tijI la Härlád, satul Bojovitd, dela Hotin, $1 satu VätdmaniI, la Niamt, o parte din Stänestif,a Gu$ulul, ce ni-I danie, din ampif lui Dragos, $i un locude prisacd pe SäretI, la Ni$carif, in Tänutul Romanultd, -aceste s'ad venit fratelui nostru lui Iordachi. lard in partelui Sarban s'ad venit aceste : satul Horodnicenif, cu vecini, laTänutul Sucevvii, $i satul TOavar_tij la Sy_c_4vva, satul Brä-dätälul, tij la Suava, satul Rästeul, la Hotin, satul Onestil-de-gos, pe Miletin, la Härläd, un vad de moard la Putna, pe Sdretäl.

Mosie Te$Autif de la Tinutul Socevvii, pe apa Socevvii, laanul 1724 cumpäränd-o, de la Negoitä Ndin Comisul, dum-[nea]luI Iordache Cantacozinò Logft., 0.01 maicil mele ', $1 dän-du-I in zdstri rápoosateI maicif mele, Saftei Cantacozin, dela maicd-mea ad rdmasti supt a mea clironomie.

Mosie IpotestI, ce esti aläturea cu mo$ie Te$ä.up, la anul1726, cumpärändu sd de la Serbul Scärletd $i de la sora luILuppa, iard$ de dum[neallui Iordachi Cantacozin Logft., tatulmaicii mele, $i dändu-o iarä$ in zdstri maicii mele, SaftefCantacozini, de la maicd-mea ad rämasd supt a mè clironomie.

Mosie Corlata $i parte din mo$ie Tolovva $i locul defänatu de la Caildäru$a, care sä nume$ti Gropile (care acmusdnt cuprinsea cu hotarul cesarice$tif Bucovitif), fiindu, atätacestea, edit si alte mo5iI a lui Serbanu Cantacozin, frateluitatului malcil mele, carele neavändu copiI, $1 din oarescareintämplärI trecändu in Tara Unguriascä, unde i s'ad intdmplat simoarte, $1, dupd ducere sa de aicea, luindu-i-sä toate mosiilepe sama domniascä, supt stäpänire printipatuluf Moldavveii,la anul 1742, Mdriia Sa räpoosatul Costandinu Neculau Mavro-cordat Voevod, fiindu atuncea Domnu aicea la Moldavie, cu

I De aicsi scrie loan Cantacuzino. fiul Saftel luí Iordachi Deleanul si a:

luí Constantin Cantacuzino venit din Tara-Rom'ineascà.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTOEM CULTURALI 203

hrisovul Märii Sale de danie aü däruitu räpoosatuluf Costan-din Cantacozinó, tatulta mieü, din mosiile luI Serban Canta-cozinò, unchiului maicif mele, satul HorociniceniI (unde-m estiasázarea), si cu toate sälistile de prin pregurul acestuI satu Ho-rodniceniI, care s'ati stäpänit de Serban Cantacozinò ; care,osäbit de sälistile aceste ce sänt cuprinsea supt stäpänirea cesaricestil Bucovine, mai sänt si afard de Cordonu, impregu-rul satulta Horodnicenilor, - care rämäind supt stäpänireardpoosatului Costandin Cantacoz[i]ne), a tatäluI mieti, de la ta-täl mieti aü rdmas supt a mè clironomie

Si pentru mosie Corlata s'ati aflat scrisoare la anul 1732 ;unti Velisco Panaghiotachea ati vändutti acest satu, ce-1 numiCorlägelile, luI Vasälie Costachea Comis si gupänesi sale Din-ah* Cantacozinó, verii lui Panaghiotache2, si la anul 1738 Va-sglie Costach[e] Comisul 1 cu gupAniasa sa Ilinca Cantaco-zini 1-ati datu hi schimbu lui Serbann Cantacozinó, unchiulufmaicil mele, pe doff coplI de Tigani si haul; carele rämäindusupt stäpanirea luf Costandin Cantacozinò, a tatälul mieti, dela tatäl mieti aü rámasu supt a mea clironomie.

pentru locul de fänatu de la Cäldärusa, care sä hotd-rästi cu Zahariestil si cu LiteniI, carele sä numesti Gropile,s'ati aflat scrisoarea cä la anul 1738 unù Ilie Sdpteli Stol. ativändutti lui Serban Cantacozinò Stol., unchiului maicii mele,acest loc de fändt ce sg numesti Gropile carele rämäindu suptstgpänirea lul Costandinti Cantacozinò, a tatäluI mieti, de latatäl rdmas supt a mea clironomie.

Iar pentru säleste Tolovva, ce esti opritg de. hotarul Ho-rodnicenilor, din care-ear-6 parte cuprinsea i supt stgpäni-rea cesaricesti Bucovini, cercetändu intru scrisorile ce säaflä la mäna mea, nu am aflatu scrisoare pentru ca sä potu

Cf. vol. VI, pp. 526-7.2 Velisco Panaiotachi poate sK fie finl lui Panaiotacht Morona Marele-Pos-

telnic. Nicolae Costin avuse legg.tue cu acesta din wing. (Letopsip, 1, p 69).El 11. cruta" In cronica sa (v. Ist. /It. rom., I, p. 262). Full siii poate si fifost ded botezat de Velicko Costin. Morona era prieten cu Ilie Cantacuzino(zba., p. 262). Perttru Vasile Costachi si sotia luf Iordachi Cantacuzino Pás-canul, v vol. VI, P. 547.

Si

;

mied ad

www.dacoromanica.ro

204 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

a sti curgerea pricinii, cumparäturä se fi fostu si ahsta luiSerbanti Cantacozin6, unchiulul maicii mele, sail clironomie dela parintif säl, sati de la altä rudenie a so; $i, voindu pentruca sä cautil $i in matcele a toate scrisorile de mo$1ile a nia-mului Cantacozinestilor, carele sänt la fratii maicii mele, dum-[nea]lor unchif mef', $i neputändu, [ne]fiindu scrisorile indämänd,nu s'au putut acmu a sä cerceta. Care säli$te Tolovva fiinduunitä de hotarul Horodnicenilor, $1 rämäindu supt stapanirelui Costandinil Cantacozinò, a tatäluI mieti, de la tatal mietiaü rämas supt a mea clironomie.

Veleturile la scrisori säntti de la Zidire Lumii, dupä cumobinuia cei mai dennainte a scrie acestu velet, dar cO, soco-cotindu-1 cu veletul de la intrupare lui Hrs., am scris acestuvelet dupä curgere de anI ce s'a0 cuprinsu din vreme ve-letuluI a fie$tecaraia scrisori ce sä aratä intru aastä catagraf I.

[Pe duplicat : «Asämenea catagrafi triimis $i la Io-nitä Berciul; 1783, Mal 9».

in altä listä se observä vechimea in familie a mosiilor. Ease mintuie astfel : «Cu multe alte scrisori $i de alte mo$fide cei vechl fameliti Cantacuzine$tI, din pricina räzmiritilorce ati fost pe ace vremi, iartl la famelie ail rämas aasta $tiintäadiveritä cä, Todera$co Cantacozin Vel Vist., mo$ul tatuluimaicii mele, avandu mosiia HorodniceniI clironomie de la mai-cä-sa, aü cumparat i mo$iia Tolovva ot Tänutul Sucevvii, peSomuz, de la Grama Camara$, care ati unit-o cu mo$ie Ho-rodnicenii ; care de atuncea $i par acum santil trecuti piste150 de aril,- $i din vremea aceia $i par acum mo$iia aastaTolova aü fost tot supt stapanirea fameliei Cantacuzunestilor,neclintita. n]

Jacob Maropolit. - De vremea ea' pentru mo$il, vii cerämas parint4tI, ni-am invoit noi fratii2 i ni-am impärtit

denainte maicei noastre, dupä cum aratä scrisoarea iscalitäde maica noastra $i de noi $i de alti boefi, sintem odihnit$i ne tinem cine$ parte, dar pentru acesti pricini aratate mai

Iordachi, Delenii.2 lordachi si Toader. in numele lor anaIndurora vorbeste cel din urinh.

s'ati

ni-aa

1 loni0. si

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTORALI 205

gos, carea nu era atunce la impärtala noasträ, iaras ni-aminvoit cu dumnalui frati-meü bade Iordache, si ni-am impärtitsi ni-am asedzat, dind scrisori unul altue, ca sä nu rämäiacopii nostri la gälCava saa gudecdt streine. Pentru mosiileunchiului nostru Ilie Cantacuzinò Vistierul, vecini, tigani,neramaindu-le copii din trupul lor, aa rämas la noi, macarcá mai sint nepot de pe maica lor, dar, de or dzice cevas,avem a le raspunde cu multe dovedzi cal n'aa triaba. Decinoi intr.' acest chip ni-am asedzat si ni-am invoit : satul Bä-bulestif la Prut l-aa luat bade Iordache, insä putin hotar,neavand nice vecinI, nici moan? ; iar satul SerbestiI, cu Un-gurasii si alte sälist[I], cu tot veciniI, cu biserica de piiatri, cucasä gata, iar de piiaträ, I-am luat ea ; ins& din vecinI earn'I-ail luat frate-meü bade Iordache, de copiT, si carea s'or aflacu zapis ertat si unul rascumparat, sä n'aibu ea triaba. Siaastá invoial[ä], cum, SerbestiI fiind sat de fruntea, s'aa fäcutpentru pricina satului Horodniceni, cu silistile din impregiurul,- cat, prebegind fratile nostru Serban in Tara Unguriascd, laDomnie Märii Sale 1111 Grigorii-Voda, unde i s'aa tämplat simoartea, Märiia Sa i-aa luat satele, domnestr, si 6-aa avuttot, aratind cd-I hain. $i, viind Domnu Marie Sa Costandin-Vodä, aa tinut satelea tot domnestf, si, vrind ca O. le dpatriiarhuluf de Ierusalim danii, ati cadzut cu rugäminte gi-nerile nostru Dinul la Enache Hatmanul i, fiindu-T rudenie, siail plecat pe Marie Sa Costandin-Vociä, de i-ati dat daniesatul Horodniceni, cu silistile di prin pregur, cu vecini, cuispisoc ; caril[e] 1-aa intarit si Marie Sa Ion-Voclal : la careasat de n'ar fi fost dat, avm si ea parte pe gum[a]tatea. Dar,pentru sä nu mai fie voroav[ä] saa gudecat[ä] pentru aasta,ni-am invoit si am luat ea Serbestif cu Ungurasii, cu vecini,ca sá fie sat pentru sat, vecini pentru vecini. Si as ni-aminvoit frateste : satul Branestii la Niamtu, iar al frateluI nostruSerban, gum[d]tate al meti, 'gum Lajtate a badeluI Iordache. Dar,avand noi un sat pe Òuhur, anume -, iar inpärtitoria pegum[d]tati, ni-am invoit si ad rämas satul de pe Òuhur -

1 Ciuchi.

www.dacoromanica.ro

206 DOCUMENTELS CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

a frätine-mea badelui Iordachi, tot satul, mai avänd si altesate acolò, iar satul Bränestif ati rämas tot al meri, fiind alä-ture cu alte mosfi a mele. Un sat Epurenil si casäle din Es,iar a fratelui nostru Serban, luat Aristarho cu gudecatralpentra lei, ce aflatu dator fratele nostru Serban luiAristarh. Alti sati san viI saO dughene, orce s'ar mai afla, sä fiefräteste: gum[5] tate a mele, kumNtate a badelui Iordachi, pän levom lämuri $1 acele, $i iar le vom socoti cin [e] 6-a lua. Mo$11 dea unchiuluT nostru, a lui Hie Cantacuzinò Vist[ierulj, 'ce s'ar maiafla, iar in doi sä fie, fräteste, afard de Bältätesti si Mänje$t,caril[el luat Mihai-Vod[d] cu 'gudecatä $i i datu

badelui Iordachi, pentru triidzäci pungi de ban[i]cheltult la Visterie, si inprumute 6-ati dat. Tigani, cdt

s'or afla pärintästi, sä s[ä] impartä in doai, cä pänd acumnu ni-am inpärtit. insä din Tiganii ce sint in Serbesti, andat lelea Marie danii oarecui, sä nu avem triabä. CA6 $i iàavea a treia parte dintr'ale bärbatulul, dupd ränduiala pra-vilei. i intr'acest chip toatea le am asedzat cu invoial[A] prea6astä asedzarea, sä fie odihnit $i fil nostri; iar carii s'arnebuni ceri gudecäl sträine peste asedzarea noastra, sä nuli sä tie in sam[ä], $i sä aibd de la noi, in loc de bl[a]gos-lovenii, blästäm, de la Dumnezai si de la nor. i am iscälit.Vleat 7255 [174.7], Fev. 7. Toader Ct. Stol . . . Co. Cant, ni-amtämplat. Md. martur. Ilie Zmucil[ä] mi-am tämplat fatä.

II. Documente.

1. Cople di pi suret di pi ispisoc särbäscu cu hotarnicainteänsul, de la tefan Voevod, färä velet, i färd luná, fiindruptä o bucatä de la un loc.

Cu mila lui Dumnezda Joan tefan Voevod, Domn täriiMoldovii, instiintari facim cu aCastä carti a noasträ tuturor etavor cäuta spre dänsa, saO vor auzi cetind, pentru aceste adivä-rati [slue ale noastre] $oltuji $i pärgari $1 toti tärgovetif nostril'din tärgu Wärladului, asäjdere si pentru toti säracii oamini diprin toati satile ce sänt supt ascultare tärgulul $i sänt a$dzatifpi hotarul lui, cä, viind innainte noasträ, innainte boerilor

li-ag-- s'ag

li-ati li-agfrátini-meg-ag

6

a'

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 207

nostri a Moldovii, si aü cerut de la noi ca sa li sä cauti sili sd alega. hotardle Cescanii, ce ail fost si vamd a tärguluiBarladuluii. Drept aceia si noi le'in cdutat si le'm insämnatpärä undi le'll fast sämnile din vechi, incepänd din sus, dinmalu Bdrladului, di la o salei si di la movila sdpatd, apoi pistisds, la delu cel marii, la movila sdpatd. De acole pisti cdmpuiards la movila sdpatd ; de acole de la cdmpu iards la altdmovild sdpatd. ; de acole lards la margine dumbrdvi, la doistejari ingemanatl, s'ati facut sämn. De acole tot pin dumbravd,din stejariti pänd in stejariii, cari &ant insämnafi in marginepddurii, mai din sus di del ce esti in dreptul Lipinestilor ;de acole pi desupra deialului in gos, tot pin pAduri, pi coaste,si a drum[u]lui ce treci piste cdmpul cel lung, pänd la Tres-tiiand, si iards pisti acel drum -, si iar4 pi drum[ul] ce mergiintre BrädestI si intre Mestif (sic) in gos, pi langd marginepddurii, la dumbravd, undi este o groapd säpatd. $i iardspiste dumbravä si pisti drumul ce mergi la Bradestif, si pandila Liestif, la un stejar, s'aii fdcut sämne. De acole tot pindumbravd, si mai din gos di Susnesti, in cdmpu, la un stejarsdngur, $1 acole drept pi un cdmpu la movila sdpata. -, dingos di Gränesti, Ord undi cadi färavdtul6 in Bärlad ; de acoledrept piste 13drlad, la movila cè sapatd, ce este in malu Bär-ladului. De acole drept la deal, la dumbrava rosii, inteun stejar,s'aCi pus sdrnnu. De acole piste dumbrava rosii, la malu Tutovvii,Ord in gura pdräului Crángului, la movila sdpata. Di acolepisti cdmpu, la delu, la dumbravd, la un stejar, undi s'aüpus sämn. De acole la deial, pis[tel dumbravd, la un stejar,si la cdmpul redeleii (sic) si la capul tarinilor Periianilor, ladoi stejati in gemeni, s'ail pus sämn. Apoi pi supt marginepddurii - la un stejdr s'aü pus sämne ; di acole pisti pdräulsdc, la deial, la doi stej[a]ri s'ail pus sämne ; de acole pistiSdcusoara, la un stejar s'aü pus sámnu ; de acole drept laSamila si pisti Sdmila. La fantdna ce este intri parti $ iintri Drujästi si la movila sapatd ; apol pisti ceritii la deial,la movilá sd atd ; de acole pisti camp, la movila sdpatä ; deacole drept pisti cdmp, si pisti drum, si piste sds, si pistiBdrlad, la salci, ce este in malu Bärladului, di undi am in.

www.dacoromanica.ro

208 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

ceput intäiii. Acesta este hotaru tärguluI Bärladului si tuturorsatilor, sälestilor ce sänt supt ascultari tärgului Bärladulul.

Cdträ aasta ad mar vinit innainte noasträ si innainte boeri-lor nostri a Moldoviel Anusca si Musa, fetile lui Mihdild Tu-dor, fiorul lui Pátru Tudor, si nepotii lor de fratI, Iva.scoIsaico si fratele sAd Sirnion, si sororile lor Musa si Dräsd-mila, firi lui Ivasco, si tij nepotil lui Cráste, si soara lui, Po-dolinca, $ i Stana si Nasta, si niam[ul] si fii Costii Dinovici, tijnepotH lift' Pdtru, dard de a lor bund voi, de nime sdlip, niciasupriti, s'ad vändut a sa parte ociná dintru al säti drepturic, din uricul mosului lord Pätru Tudor, si din ispisocce aü avut de la mosul nostru, di la Alecsandru Voivod, osälisti pi Tutovva, anumi Ivasce de la Tätärca ; cari ac sd-listi tot innäuntru intru acelas hotar di mai sus scris, si acsälisti ad vänduto insus D[o]mniia Noasträ drept una sutäzloti tätärästii tuturor ci sänt scrisi mai sus,- innainte noastrdtuturor boerilor nostri a MoldoviI, si pldtindu-le toti bana diplat[ä] D[o]mniia M. Si ac sdlisti am läsat-o ca sá fie iarässupt ascultari tärgului nostru a Bärladului ; iard hotarul acesälisti sd fii dupd hotardle [cele vechl]. Si iaräsi am socotit si ammiluit pe soltujI si pärgarI si totif säracii oamini din tärgul.nostru a Bärladului, si le am intárit lor obiceiul cel vechidca nici-unul din oamini ce trdesc in Bärlad ca sä nu aibädi a pläti nici-un fel de vamá acole in tärgul BdrladuluI, nicIun fel de arisveris, fdrä numai acei ce vor mä[su]ra peste,acia sä aibd a da de un - un peste, si de o cdrut[d] iards unpeste, si altd nemicä. Si spre aöasta i-am incridintat insumIDomnii Mele de mai [sus] scris, Stefan Voevod, si credinta apr-iubitilor fii ai Dom nil Mele Al ecsandru, Bogdan si Vlad [=-- siBogdan-Vlad], credinta a tuturor boerilor nostri a Mold[o]vii,marI si midi.)). - Copie de pe la 1790.

2. Data ruptä. Iancul-Vodd, pentru Märiita, fata lul IonHdra (xkpH) Vornic2, in tärindu-I parte din Zaharest[1]. Pome-nite Nastasiia si sora eI Märiica, fratele ei Gherman Hára

1 Pomenirea lui Bogdan-Vlad, fiul lui tefan, aratä c5. actul e dtri 1481sail anil urmätori.

2 V mai sus, p. 169, i vol. VI, p. 649.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAU 209

(Doi) Sulger (csAmark), satul Perhäutif la Nistru $i Cupcila Cluhur (Ha laxp-k), jumätate din la Prut, jumätatedin Drágu$eanii, la Prut. Pecete mare de cearä rosä, ruptä.

3. Suceava, l'a Iunie 7088 (1580). Iancul-Vodä, pentru MA-rica fata lui Ion Hära (K11011) Vornic $i Nastasia sora el', fe:tele luf Gherman Hära (Don) Sulger, nepotii MareniI, stra-nepotii lui Gavril, $1 Sofronia $i Olenca (wnenKa) si Gafa (4a)$i Pärasca si Tudor si Stanca, fetele MarusceI, nepoateleIlea (nium), stränepoatele luf Oanä Vornic, care vind, dupdacte de la MAW CTE*AHA KOEKO,VE, satele Calna, Zaharesti,Dulce$ff, RäulestI,.$cheall la Prut, DraguseaniI, la Prut. StroiV. Log. Dumitru. Pecete mica, de ceard rosie, ruptg.

4. Iasi, 14 Maid 7094 (1586). Petru-Vodd, pentru Mägdá-lina si ginerele ei Nicolae Aprod si fiul el' Avram diiac $iSolomiia, cari aii ocinä la StänilestIpe Siretiti, $1 jumätate desat la Zähdrest[i], satele Turiiatca, Stäne$tif, Vasileul, jumá-tate din Robea la Siret (dat de Alexandru-Vodá luI Babidiacul), Levcovti, Noscova, $1 fäld de vie WT Kokmein laCotnaff si Tigani, Willi HsroysHAH Hx. KOAH 1303611KAAH HM ,A,K013,

A flA3COIHHII,H WT ArkKCKOH 3EMAI-11. Stroi Vel Logofät. Gli-gorie Uricar. Pecete rotundd, pe ceará rosie.

5. « 0 scrisoare de la Dumitru Moghila, din aniI 7095 [1587],Fevruarie 16, pentru mosie Nelipoutil. s - Resumat din 1792.

6. «0 märturie a lui Gheorghie pärcdlabul de Hotinii, dinanii 7107 [1599], Maid 15, pentru kumätate de mosie Nell-pouVI, de la Tinutul Hotinului. v - Resumat din 1792.

7. Iasi', 18 Ianuar 7109 (160 I). Ieremia Moghila, cätre4(chir Gheorghie Mitropolit de Suceavas . I s'a plins gcneaghinaMáriica Costineas[a] ot ZahariiastIs, din Tinutul SuceveI, WHAMAAOKA crk H [MAU C'k n AA, PC,A,HMH MK WWI MA Wkliill EAMEHIE

mom HIt psi< DOHA &IA) WT CTIIHKA, H A WH SKOOSHHA SA

[MICK". A KKAA EC CKAA ANS fIEKSLIH HOCTAKHA TAA Ei1MEHYE KIL

EAHO MOM; ... SA 11,0KKO, H BkAA KAIASLIII MUM(' BO,A,A, HOHHHC

HE Î tIÁKA MIAS (sic). TOP pa,A, IAKO 8313HT era KHIWA oimuMHCTHTH SLIM-MTH Cis cx npait, KAKO A611 3411/1ATHA TM EAMEH114

1 .E1 le-ail pierdut and li-ari risipit curtea 40 de hofi din Tara Leeascd.,

71304. Vol. VII. 14

www.dacoromanica.ro

210 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

Rh pSial am KIIHMANH. MPH AN MAMIN Ii011011 HE 113114g ... AN MIIHT-._HHKA Konma um AA [101101ET CTIITH AFI6 WO, eflAISMH ChT-

11001411 ANCT AO liC11,MH, MK° CTHTII OCALPHT Mg 110A11. CHIAN

AA HAI C*CTI1TH FINAKNH 01/"INHHTI.» «Ro$ca Dvornic u[11]. Ne-griliscul.» - Pecete mica, ruptä.

8. LA 21 April 7109 (i601). Ieremia Moghila, pentru «Cos-tineas[a] ot Zahare$ti», care se pireste cu «popa Lazar otStupca». «Veaverit[q] ucil. Zdpodie.» Pecete mare cu chinovar.

9. «Thic 8 CS,I., AIL A.» Intärire pentru ZaharestI de laipan Toader Movila»2. Slavon. Pecete mica neagrd, ne-inteleasä.

Io. 15 Septembre 7144 (1635). Vasile-Vodd, lul GheorghieJora biv Slugeriii, pentru mosiile Hlini$te $1 Novacäutii. -Resumat din 1792. - Pentru fiiI $1 rudele acestuf boier, v.vol. VI, p. 538.

I I. zo Iunie 7145 (1637). Väsäian $1 Iona$co Grecul vindcumpärdtura «tätäni-nostru lui Grigorie diiac ... unchiuluInostru lui Stefan Dintul, din totu satul Dumbrävenii ot Ti-nutul Sorocii gumdtate», pentru «talerf de argintu $1 doI boilbunI $1 doaî vaci». Marturl: «Gavrila$ bátränul $1 ToaderVornicelul din Pgrcane $1 Ghiorghitea din Vatsäna si Rd-ghinet din Cohre$tI $i Vasäle din Tuchite$ti $1 Aftimie fe-orul Lucäl». - Copie de pe la 1780.

12. 20 August 7146 (1638). Vasile-Voelä intäreste lul VasilieVartic esatul Malitinta $1 alte sate». - Resumat din 1792. -La 22, se dag riimafi pentru aceastä mo$1e cdlugärli de laGalata. - Idem.

13. 31 Iulie 7150 (1642). Vasile-Vodä, pentru Platon din

I cEa s'a pHns si s'a jeluit Innaintea Domniel Mele cd. a dat nite e Fa-

milies., multe, In mhille popel Lazur de la Stänca, iar el le-a Ingropat defrica otilor, iar acum ziclnd cd. a pus acele gEAMEHifs Inteo ..., In dosulbisericil, $ i le-ad luat haiducd lui Mihal-Vodd, fiind-cd nu este om ... (?). Deci,lndatd ce se va vedea aceastd carte a Domniel Mele, si. i se facd dreptate $ isd I se pläteasci acele OAMEI-1.1H» In minile acelel doamne, iar, dacd gEAMEFIlispopel n'ad perit, sad dacd vamesul a fost nedrept, el sä-i dea o zi InnainteaDomnieI Mele, sal facä scrisoare cdtre Domnia Mea, ca ... sal se gdseascd maldrept ; astfel A le fie ..., $ i altfel sd nu fad.,

1 V. vol. V) P. 535, nle 3-4 ; vol. VI, p. 414, 110 1593.

-

www.dacoromanica.ro

MATERIALE PE ISTORIE CULTURAL/It. 211

Zaharna si. Ianachl diiacul, ce se judecä cu Focsa din Räs-popeni si Mateiü Cepraga din ArdäsenY, pentru jum5itate dinDumbräveni. Se aduce cmärturie de la Ca:pt. Toderaco deCurtenia. - Copie de pe la 1780.

14. 40 märturie a Petril Moghila arhiepiscopü si Mitro-politü Chievschi, din anil 7153 [1645], Fevruarie 6, cu careadeveriaz5 pentru satul Osehlibul, ca s5.-1 st5p5.niasca P5,-

trasco C.)ogole Logofátil '. - Resumat din 1792.15. 7155 (1646-7). Vasile-Vodä, pentru cälugärii de la Golia,

ce all satul Vosca la Tinutul Soroca, edin ispisoc de daniesi de miluirea de la Alecsandru Movila Voevod si de Intl-riturá de la Radul Voevod ; care acel satii Vosca ati fostudriaptä mosie a lui Alecsandru Movila Voevod, sl ail datus[i] a miluit elu acesti svinte de mai susu scrisea mändstiria noastre». Hotar : cfäntäna boeriascd». Li intäreste si satulVasälcAul, «de la Märica gupánlasa räposatuluI Chirita Pos-telnic2, iar Chiritii Postelnic i-aü fostu driapt[ä] cumpäraturdde la Constand[in] Movila Voevod ; care acest satu esti dinocol[ul] tärgului Sorocil». Apoi satul Cirisnovatul (TinutulSoroca), edin ispisoc de cumpäräturä de la Costandin MovilaVoevod» : li fusese dat de Chirita Post., ce-1 luase de laräzási, intre cari Nistorü, Doica, Varvara, Dräguta, Acsinie.Pomenitä hotäritura luf« Nicoritea ce ati fostu Vornic»3. «Pänäla Troian, si Troianul in susu, pe längä foal fäntáni, pe deasupra dialului si pe de asupra mdblenitilor.» Apol pärtl dinStoicani, intárite de «Stefan Tomsa Voevod» si Radu-Vodä.Urmeazä : co poianä din hotarul tärguluT Sorocii», jumätatedin Stolniceni, «care acmu sä chiam5. Pohribenii» (TinutulSoroca) (des de la Constantin Movilá). - Copie, iscálitä la28 Octombre 1764, de egumenul Stefan; in copie noud.

1 Petru Movilä: a murit la 24 Decembre st. v. 1647. Pentru Ciogolqtl, v., peling 5. tabla vol. V-VI, Ghibgnescu, in Arch. soc. ft. fi ht. din Its»; pe 1904

discursul funebru Omit la lngroparea Sofronier Ciogoloaia, tipa'rit de V.Pirvan, in Cony. literare pe 1904. Sofronia e mama acestuia de aid.

2 Un act de la Märica Paleologu, In vol. V, p. 82, no 19. Altul s'a tiphritäIn PublicaOile Archivelor din Chisinn, II, 1902, pp. 234-5.

$ NicoriO. lupfd cu Gratiani contra Turcilor. V. tabla vol. IV.

si

www.dacoromanica.ro

212 DOCUMRNTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

16. 15 Iu lie 7164 (1656). Gheorghe Stefan-Vodd, lui JoraSlugerul, pentru mosia Malitinitii. - Resumat din 1792.

17. i8 Julie 7172 (1664). Eustratie Dabjia-Vodd, lui RuginäSätrariul, ca sä hotärniceascd la - Resumat din 1792.

18. 20 August 7172 (1664). Eustratie Dabija-Vodd, lui«Grigorie Häbdsäscul pärcdlabul de Hotinti», ca sä aleagá«satul Onutul i mosie Malitinita». - Resumat din 1792.

19. «0 carte de la Efstratie Dabija Voevod, din anil 7173[1665], Iulie 5, cdträ Dumitrasco ce at' fostü Vistiernic, sta-rostile de Cerndutl', ca sä margd, din preund cu Ursul Vor-nicul de Poartd, sd hotdrascd. mosie - Resumatdin 1792.

zo. 9 Marti 7174 (1666). Duca-Vodd, care «Ilie DraceaVornicul de glodne si Dumitrasco ce ati fostii Visternicsi Prodan Drdgusdscul», pentru a hotärnici la Ma1itinitY2. -Resumat din 1792.

21. 7175 (1667). Ilias Alexandru-Vodd, pentru Ora ce afäcut Märicu ta giupdniasa luI Cdrcu celui 135.tränu, fata luiToader Murgulet ce aü fost Armas, cu fiorii säl, NeculafCAI-nu si fata el Nastasdia, giupdniasa lui Eni Tica Postelnic,si ginerele, cu Grigoras Ghermanu, ce aü fost Vornic», contralui «Tudos[e] Dubdü pdrcdlab i Gavrilascu Dobrichi», pentruparte din Zahariestl i PdrhdutI.3. Resumat din 1765.

22. IO Iunie 7175 (1667). «Hotarnica Dubrovätului», de «Io-nasco Pilatü Cdpitan si Ionasco Isariü i Isacu Goianu». -Resumat din 1792.

23. 7178 (1669-70). «Marina Cdrcotoai si Grigoras Ghermani nepotil ei, Ticulestii, Pavel si Andries», pentru partea dinZaharesti ce cere enepotu-säti Tudosdi Dubai» : i se ddbanl pentru renuntare. - Resumat din 1765.

24. 13 Mai(' 7188 (1680). Märturie a lui «Istrati feorTitienil», pentru Tudos[e]

Cred ea e Stroid. V. vol. V, p. 221, nle 44-6; p. 222, no 47.Fauadia Dracea porncte de la un casnic al Ceauretilor. V. vol. V, p.

19, no 85, i aiurea. Pentru Drtusescul, v. vol. IV, p. 275, nota I.3 Dublí e cronicarul, iar cDobriclii., un Dobrenchi. V. Doc. car,

macht, tabla.

Ma1itiniii.

$i

--

Duhae.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTOR1E OULU:MAU 213

25. 7191 (1682-3). Zapis al Anisie, «fatd. lui Ionascu Rosch.(Rost., sati Roschip ?) Logofát, giupäniasa lui Grigoras ep-teliu Stolnic, si cu fiorii el, Joan Stolnic, i Ilii, i Sandul»,pentru partea din ZahariestY, ce ati de la «Mama Voiculitoai,fata lui Septelie Hatmanul» : o ¡find lui Tudos[e] Dubai VelLogofät. -Resumat din 1765.

26. <Izvod de bucate ce ail rdmas de a tätäne-meti, luiEnache, pe indina Anisii ; P 7205 [1696], Noemvrie 28 ... I vac[ä]aii vändut-o bärbatul Anisii la Camenita ... 1 tämbar agra-vanu de postav subtir[e] cu hulpi, sucnä mohorät[ä] de taftdcu ape, 1 cdmias[ä] not cu mdtas[d], 1 slic naramgia cu sobol,2 slice cu jeder (sic), I cergä mare cu lati micI, 1 cergd cu latimid, mica, I velinti albastrd, turascd; 40 de cop* de pändzä .. .,1 sià cu poclddzi ..., I giumdtate de med, 1 pdriache dehiard de plug, 1 poloboc de stride: 1-ati dat until Turcu,dreptu 20 lei, celuia cu odoardle, I bra"' de argintu, 1 tärnbarviarde de postav turcescu, 1 addmascd. vineticd1, 1 pdrech[e]serje de aur, I lingur[d] de argint.»

27. 21 Julie 7206 (1698). Antioh-Vodä, pentru LupascoGherghel, biv Vel Jitnicer, ginerele lui Stefan Brdescul bivVel Cornis2, care aratä un act de la NeculaI Doni Vel Lo-gofdt, «precum, fiind dum[neallui Neculai Doni Logoatcumnat luI Stefan Brdescul Comis, täindu dum[nea]lor doalsurori, amändoai fetile lui Grigoras JordI, anume : Lupa, ce otine dum[nea]iul Donió Logofät, si Ilinca ce ati tinut-o StefanBräescul Comis», s'ail invoit pentru impärtirea mosiilor dezestre. Brgescul iea : jumätate de Cosciugeni, a treia partedin Corcesti, jumdtate din Säträreni. Mal aratä un act cdela Märicuta, gupäniasa lui Vasäle Bräescul, maica lui tefariBrdescul Comis, cu pecete elf si cu iscdliturile a multi boerimärturii», pentru invoiala eI cm cumnatd-sa Agafie, sora so-tului elf, lui Vasdle Brdescul, maica lui Gavril Brdescul bivVel Stolnic» ; impart mosille Bräesti, Criva, Floropcdutl, Mle-näutl. Al trellea act arätat e de la Gavril Brdescul, pentruRätopänesti, Bdscdceni, ce fusese «zdlojit la Pelin Vister-

1 De Vene0a.2 V. mal sus, p. 207, n° 24.

www.dacoromanica.ro

214 DOCUMBNTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

nicul», - care sint ale lui Stefan, de pe mama. «NumaI, fiindaceste räscoale multe, ari perit dresele acestor sdli$tea, dinCetatea Niamtulub. Al patrulea e «de la Sälion, egumanulde Räsca, $i de la Ghenadie staretul de la mandstire Rd$ca,$1 de la Theodosie proegumenul», pentru vinzarea hele$-teului Liahul, «care hale$teri esti din hotarul tärguluiSocevii, pe apa Frurnoasii ..., drept $aptezaci de matcea ;care häle$teü aü fostu si calugarilor danii de la Alecsandragupaniasa WI Sämion Mälaia Visternicul». Al cincilea act ede la «Cärstana fata Gramii', gupäniasa lul Stati ce aü fostaClucer-Mari», yard primare a lui Stefan Bräescul, cäruia-I &A.B4s4tii pentru 20 «de galbeni de aura venetió $1 un cal,drept cincizadi de lei». in acte se mai vorbia de satele C3a-

brag, Dumeni, Harbuzova. - Copie. «Neculai Doniò Vel Lo-gofät protocalit.»

28. 22 Iunie 17 . . . Raport al lui «Andriiana starostele de Cer-nautl», pentru hotarnicie la Malitiniti. - Resumat din 1792.

29. 25 Octornbre 7211 (1702). cMihäilachi Bantä$ biv VelSetrar» da. zapis «gineri-mea Stefan Stämatii, care tin [e] penepot[ä]-m Salta, fiica fratine-mea lui Andries Bantä$, pentrumo$ii ce i-am dat, cari s'aa venit in parte dumrdsale, din gu-matate de sat de FaurI a cince parte, $i din gum[d]tate desat, tij a duce parte din Bahnest[i], - care din& aaceste doausate li tanem cu dumnalui väru-mea Gligora$ Bantä$, $1 dinBologe$ti, ce s'alege parte lui Dum[i]tra$co Bantä$, a pd-rintelu meri, $i din Mogo$e$ti ce s'a alege din parte Banta-$iasca, a cince parte, parte noasträ ce tinem cu Aräpe$tii,iar la Bologe$ti tinem cu Gola$ $1 cu Cocri, sä s[a] $tii, iarpentru Costini». Iseälesc $i Lupa$co Arapul, Sandul Arapu12.

30. Ila Julie 7220 (1712). Neculaia Alecsandru-Voda, lui«Dumitru Macriia starostile de Cernauti», pentru a hotärnici0$eh1ibul. - Resumat din 1792.

' Pentru Grama, v. vol. V, p. 18, no 77.2 Din acest act se vede frAia lui Andries $ i Milifillachi Bantas, fiii luY

Dumitrasco, pe cInd Gligoras era probabil fiul lul Constantin, fratele lui Du-mitrasco. Constantin avea un frate Nacul si o soli Mdrica ; el era fiul Catrinel(Rev. .p. ist., arch. ,si filologie, V I, p. 397).

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CDLTURALÄ 215

3 I . .0 Siarbe$ti, lt 7223 [1714-5].» gEa Marii Visternrdasa r--pousatuluI Ilie Cantacozono Vistiernic» da.' zapis «dum[ilsaleid Iordachii Vornicul 1, pecum, rämäindu dumnealui datorIdum[i]sale cu cdtva bara $[i] cu zapisele dumisale, $[i] dupdmoarte dum[i]sale m'aa stransu dumnealuI sä-i &a bani, $[i]ea, neavändu de unde s5.-I daa ban[i], i-am dat viile de laCotnaff pentru o somä de ban[I], 200 lei». Pentru rest, a da0$ihlibif, ,xcarele im este datu dzestre de la pärintele miedMiron Logoraul2». Martur ($i nepotol Costantin Stolnicul,Rorul lul Gavrilittal Vornicul». Iscdleste : ,K et Marie Vist.räpousatuluI Ilii Ca[n]tacozono» (pecete pe cearä neagra :vulturul bicefal $i literele Il. Ct.»), Constantin Gavril Stol-nicul ... Si ea, Curtu, sluga dumisale, am scris zapisul.»

32. «inpartala mo$iilor ce aa rämasa de la ToderascoJora Sluger $i de la gupániasa dumisale Vasilca, din anil 7229[1721], Fevruarie 15, care s'aa inpärtitu fratil intre el, IonaSturza Vel Vornic $i Safta Spätäriasa Cuzi $i Anita gupä-niasa IerernicäI Jora $i Solomon Boteza Satrariul $i SandulSilion 3. » - Resu mat din 1792.

33. 26 Iunie - (lipse$te data in act). Grigore Ghica-Voda,luI aSerban Catacozino biv Vel Medelnicer», pentru Ior-dachi Cantacozino biv Vel Spätar», ce cumpärase CosteniI(Tinutul Neamt), «incä in dzilele Domnii Sali luI Mihaf-Vod[ä]». Sä vadä pretentiile PelinoaeI. Pecete micä octogo-nalä, cu chinovar.

34. «U HorodnicenI, It 7238 [1729], No[e]mvrie 25.» Nisteräzäs'i dad zapis IgipänuluI Sárban Cantacozon[o] Vel Me-delnicer, ca, fiind ea dumninsale datior cu 20 lei', de cändaa fostu dumneluI staroste la Cernaitiv, $i avind a-I pläti pentruo bute, cite «5 pt. vadra», ii dä in schimb «casäl[e] ce avemin Cerndutl, in Tárgul Boilor, locu domnescu, dreptu cindzäclde lei', ban[I] vechi». Iscälesc $i cToader Bädilitä párc[a-

1 Deleanul, fratele luI Serban.2 Miron Costin. Cf. N. Costiu, p. 71 : sPoftit-ail [Ilie Cantacuzino] pre

Neculal Costin Vornicul, fiindu-I cumnats3 Pentru toll, v. tabla vol. V-VI. Cum Spkarul e Dumitrasco. Acte ale

Cuzestilor s'an cumpkat de curind de Academia Romln5..

www.dacoromanica.ro

216 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

lab]», «Bogdan Dräghlò, Arman». Scrie Stefan GherghelPostelnic.

35, IasI, 5 August 7239 (1731). Gligore Ghica-Vodä in-täreste Iui «Serban Cantacuzinò biv Vel Medelnicer» «o casä.si cu pivnitä, ce dzice dumn[eallul cä a cumpärat-o de laLupul cräsmar, in tärgu, in Cernäutl». Pecete octogonalä cuchinovar.

36. Iasi', 30 Octombre 7241 (1732). Grigore Ghica-Vodä,luI Vasäle Stamatie, pentru CostenI. Pomenit Iordache Ca[n]-tacozono biv Vel Spätar. Pecete micA, octogonalä, cu chinovar.

37. «0 carte de la Grigorie Ghica Voevod, din aniI 7241[1733], Mart 15, data' la maina luI Neculaiù, ginerele IeremicdrJorii, volnicindu-1 ca sä poatä apära drepte hotaräle mosiisale Malitinitif de spre Tara Lesascä. » - Resumat din 1792.

38. «0 carte de la Constandin NeculaI Voevod, din anii7241 [1733], Iunie 27, datá la mAna luI NecolaY ginerile IeremicdIJora, pentru ca sä-si poatä lua venitul mosid Malitinita, dela Cáläras1 (sic)'.» -Resumat din 1792.

39. 5 August 7241 (1731). Costandinti Necolaia-Vodä, luI«Neculaiti Costän biv vt Logofät2», ca O. cerceteze la mosia Mali-tinita - Resumat din 1792.

40. 15 Decembre 7247 (1738). «Tärgovetii romärif §[i] jg-

dov[1] s[i] armeni» din Botopni märturisesc el gag venittiIon sän Pitices[i], din preun[ä] cu vitregu sari, Ion, cu poroncadumilor sali Vornicilor de Botralsänl, Enachl vtori Armas s[i]Dumitrasco Post. 2, ca s[4] pretäluim casa cu pivnita ce atidin preunä ... Lam intrebat cu ce pretu vor sa." tii casa, sä in-toarcä unul altuia bani pc giumätate ... Am pretuit casa dio-sälDI s[i] pivnita dios5,13T, ca sä tii unul casa pän in picdta (sic)stresáni di spre pivnit[ä]..., iar unul sä tii pivnita.» Iscälesc,lingä pecete, «Stefan Trisacul, Luca sän Mani, Dm Clni Post.,

1 Pentru schimbarea domneascä petrecutä intre data acestul act si a celuYprecedent, v. vol. VI, p. 257, no 395 si p. 568.

2 Fiul lui Ioan si nepotul le Nicolae cronicarul.s E Dumitrasco Calmäsul, fratele lul loan Teodor-Vod5. Callimachi. V. Doc.

Callimachi, II, pp. 7-9.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 217

Vor[ni]c (cellalt e indescifrabil), Toadir Stihi, Pintilei Crav[a]t,Neculai Blänar, Stefan Brad, Sandulu Gligori». - Copie.

41. 29 Maiil 7250 (1742). Carte de blestem de la Mitropoli-tul Nechifor pentru hotärnicia rno$1eI Malitinita. - Resumat din1792.

42. 10 scrisoare a lu Hrisosculosti Vlastosù biv Vel Stol-nic, staroste, $i a lui Gavril Neculce VeI Cäpitan otü Cot-mad $i Manoli Zamfirti biv Vel Cäpitan, din anii 7250 [1742],Avgustil 151. » - Resu mat din 1792.

43. 31 Januar 7252 (1744) . Lupa$co Arapul märturise$tepentru Costeni, «parte Bäntä$e$tilor, carele este de pe Ca-trina Bäntä$oe, fata lui Golde$ Jitnicer, $i inteac gumdtatede sat ail tinut toti feorii Catrinii Bä[n]t4oe, anume : Nacul$i Costantin $i Dumitra$cu $e Precopie $e Dochita $i Märicuta $eAlacsandra (sic), $e toate Oaf acestor frati ail rämas la Andrie$Bantä$ Vel Cracer (sic) feorul lui Dumitrascu Bantä$ ; insäGhiorghite Pelin, feorul Dochig ail zälojit $i parte 1u12.»

44. 20 Februar 7252 0744 Zapis pentru Costeni. «Si61 Neculai Arapul sn poru$nec am scris, cu invätátura du-misali unche$ului Lupa$co. »

45. to Iulie 7252 (1744). Raport al 1111 «Dumitra$co Clu-cerill $i Manoli Zamfiril biv Vel Cdpitan» pentru hotárnicialor la 0$ehlibl. - Resumat din 1792.

46. Septembre 7253 (i744). loan Nicolal-Vodd, lui lordacheaRos[* b[i]v V[e]l Vornic $1 lui Toader Cant[a]cuz[i]no bivV[e]l Stolnic, pentru procesul lui Sandul Pelin $i suroril luï,Axiniia, cu «Costantin Postelnicul Stärnati, fior lui StefanStä'mat[i]», pentru parte din Costeani (Tinutul Neamt). «Tatälllor aü avut parte de mo$ie 'in Costean[i], Impreunä cu Bántä-$ästii, fiind de un niam.» tefan vinde partea sa dum[isale]Hatmanului Iordachi Cant[a]cuz[i]no». Pomenite ene$te märturifde la Lupa$co Arapul, scriind c'ar fi luat Gheorghi[tä] Pelin20 de lei de la Andreiti Bantä$, pe parte din Costeani,

1 TO sint pomeniti In Condica lur Constantin Mavrocordat (1741-2) dinvol. precedent.

2 V. mai sus, p. 214, nota 2.

www.dacoromanica.ro

218 DOCUMENTELE CANTAOTIZINELOR DIN MOLDOVA

filed din dzilel[e] luI Cantimir-Vod[ä]». Pecete mare ell chi-novar.

47. 2 Maiü 7254 (1746). Ioanü Neculaiii-Vodd, luí «ManoliZamfirü, starostile de Cernäutl, si Gheorghle Párvul Vel Cä-pitan de Cotmanl», pentru hotärnicie la OsehlibI. - Resumatdin 1792.

48. Listä de vecini de la 8 Ianuar 1747 (de la Iordachisi Toader Cantacuzino). Belug, Botul, Petrita, Peliga, Pin-päläge, Boarul, Pelita (familii), Vasilii sän Gändaci, Cdrstesin Condril, Vasile Särbuscd, Gligori a Arvasii, Nechifor sánGusäilä, 2 fior[i] a Balicái, Ion Mise, Andri Sreaga, TofanaGramatioi, Andrii sän Mihäilä Cinpoes, Ionas Cotij, Sämioneel Rosu, Ghiorghitä Ochisor, Dräcof, Gligori a Särghioai,Mätif, Ion a Cerbuluf, Ilie Niris, Ursul Hahoe, Dochis. - Indublu exemplar. Adaus : Nechefor sän Cur-Värtos, Pavälsin Buldzului, Vasilii sin Mändrii.

49. to Iunie 7255 (1747). «Särban Flondor Medelnicer»vinde 11.11 $tefan Rosca partea lui din mosia BesänY, «partelui Nicodim». Martur «Toader Nävräpäscul, rdzAs».

50. 7258 (1749-50). «Ion sän Marii Piticesc[i]p vinde «giu-pänuluf Gligorii sän Antonas din BotäsänT, la ulitä, s'acé casäeste inteun päreti cu casa Itil jäd[oavci] si inteun päreti cudughiana WI Miniat cupet ..., fäcutd pe loc domnescu». Platae 120 de lei. Iscälese si : Gligoras Puiul, Zaharii Crav[ä]t,Värtan. Scrie Costasco. - Copie.

51. Io Main .7260 (1752), Costandin Mihail Gehan Raco-vitd-Vodä, luf «Vasilie Crnpenschii staroste de Cernäutl slManoli Zamfirti biv Vel apitan de Cotmani i card Gheor-ghie Arapul $61trar», pentru a hotárnici Osehilibii. - Resumatdin 1792.

52. 25 Mart 7263 (1755). Dania Malitinitei si altor mosif,fäcutä de «Elena Joroaia, fata Ieremiedi Jora biv Vel Cdpitan,,cdtre Iordachi Cantacozinò Paharnic, «1indu4 nepotti» i. -Resumat din 1792.

53. 7265 (1756-7). Constantin-Vodä Racovitä intdreste mä-

' V. si mal sus, pp. 80-3.

www.dacoromanica.ro

MATERTALE DE 1ST0RIE CULTURALI 219

nästiril Sf. Samuil din Focsanì 11- ta sa dreptä mosäi di latargul BarladuluI . . ., cari mosdi fiind drept locu domnescúDomnii Meli, 1-am dat si 1-am afirosdt cu hrisovul DomniiMeli acestif sfintii rnanästiri ; la cari am trimes, de s'aa sihotärät locul, pre boeril nostril $tefan Popäscu Vornic diPorta si Andrei(' Cozma Medelnicer. Di la cariI ati vinit mär-turii hotarnica, intru cari sant isca.litl si capitili targulut Barlad,cum si tärgovet1 di Bär1a1u, si Toader Boul mazäl si VasäliCondi (?) mazal, vamis di Barladu, si potropopul Andrei(' Bra-escu si protopopa Manoli si preot Timoftit $1 preotul VasäliPascu si preot Tänasii Bue'umas si preot Ioan Sava si preot Cordisi Ion soltuz di Barladu si totl targovetilAntareste hotarnicabor. Boierf : Radu Racoviti biv Vel Logofat, loan BogdanVel Logordt, Mänolachi Costachi Vel Vornic de Tara-de-jos,Iordachi Bals Vel Vornic de Tara-de-sus, Dumitrasco PaladiVel Vistiernic, Aristarho Vel Spatar, Vasäli Razu Hatinan,Antohi Genet Vel Postelnic, Ioniti Cantacozonoti Vel Ban,Costandin Sturza Vel Paharnic, Iordachi Costachi Vel Stolnic,Iordachi Bälasachi Vel Cäminar, Iordachi Hrisosculio VelComis, $tefan Buhaescu treti Logofät. - Copie de pe lai 790. -La 5 Ianuar, Domnul fixeazd o delimitare parVald, in carese vorbeste de biserica ungureascci.-Idem.- Urmeazá omäsurätoare din 20 Februar : se pomenesc ;petreli lu Can-timir», mosia Pälädestilor, a lui Bogdan Vel Logoat, mosiamanästirit Grajdenilor, locul Särd[arultd] Dediul Codrian[u].

54. F. d. Costandin Miha Cehan Racovitä Vodd, pentru «tar-govetif den targul Ballad, ca., dupä -am dat Domniia Mea s'amafierosät locul domnescu ce s'a gäsit la Bärlad, sintit si d[u]in-nezdiastif noastrea mänästiri .. . Prooroculti Samuil», se piinglocuitorit de calugärf, cari li lea(' dijma de la case. Hotä-reste ea' nu vor da nimic pentru case, pivnite si pädurt, cipentru averea lor ruralä, cum se fäcea «si cänd era loculdomnescu», a de vreami ci sant si el läcuitorl . . . la drumulmarea impärätescu». - Copie. Traducere greceascd de pela 1780.

1 V. vol. V, p. 567.

www.dacoromanica.ro

220 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

55. [7265 = 1756-7 ] Hotarnica stapiniriT la Birlad a mänästiriISf. Samuil. intrebuinteazd funie de 20 de stinjenI. «Vale VailSäci . . . Matca Väii Crängulul . . . Lacul 6ocanilor, a durnisaleloan Bogdan Vel Logofät . . . Biserica domniascä . . . GuravälcelitI ce vini de la olärif . . ., S'ail intamplat Vasáli Ducaisprav[ni]c tärgului BärladuluI $i Toader Boul cApitan de maziliot Bärladu . . . [cf. no 55], $i tärgovetiI, anumi Gavrilitä Tuiodore$1 Vasali Ghizdan $1 Ioan Cole $1 Stefan Tätarul $1 Ioan CA-liman si Neculaiti Arman $1 Stefan Vraghii si Vasäli Bulichii$i Vasäli Chirinu$ si Martin Ungur $i Grigora$ Andoni $1Ionitä al MagdiI $1 Stefan Abraham $i Stancul Bärbierul $iToader Praja $i Lupan Rate si Vasäli Pärtul $1 Pätrascu sinDumitra$cu (3obotariul $i Toader Chitariul $i Lupul Pintail $1Andreiti Grigora$ $i Ionitä. Pärtul $1 Todosäi $i Antohl Ilincel,$i loan $oltuz ot Barlad, si Ioan Sava si Vedri (!) Sava, $ialti targovet1 totI ca.tl s'ari intämplat.» «Si am pus pecetetärguluI in loc di iscAliturili noastri.» -Copie de pe la 1790.

56. 15 Iulie 7266 (1758). ScArlat Grigori Ghica-Vodä. in-tärire pentru calugärif de la Sf. Samuil in stäpinirea lor de laBirlad. MarturI ca in vol. V, p. 390, dar Costachi Moruzi eaicY Vel Comis. - Copie de pe la 1790.

57. 3 Februar 7267 (1759). Ioan Teodor-Vodá intäre$temänästirii Sf. Samuil drepturile ce avea la Birlad. «Dupä ce ati sä-vär$it svänta monastiri de tot lucrul, facändu-s[4] din timiliide Domnie Sa Costandin Volvod., i-a fäcut zisa danie. Mar-tuff cei cloI fa $1 boleriI : Ioan Bogdan V. Log., - V. Vor.de Tara.de-jos, - V. Vor. de Tara-de-sus, Stefan Roset Hat.,Mihalachi Vel Post., Ionitä Cantacozonò V. Spat., - V. Vist.,Andrunachi V. Ban, Ionitä V. Pah., - V. Cam., CostandinCoanician[u] V. Stol., Enacachi V. Corn., Dumitra$co Lo-gofät1.- Copie de pe la 1790.

' Caracterul necomplect al Divanului se explia prin fuga unora dintreboleti. V. ale mele Documente Callimachi, I, pp. CHI-tv. Peste doul zilelocurile goale eraii Indeplinite - prm Intoarcerea fugarilor -- de Lupu Bals,Dumitrascu Paladi, Filip Catargiu. Xenopol, /stoma figezzealogia Casa Callima-machi, p. 238. Numal locul de Vistiernic rämase neocupat, ech'cl nu priimianime, fiind Vtra stricat5.* (de TatarI) ; Ienachi Koelniceanu, In Letoptsife, III,p. 235.

www.dacoromanica.ro

MATERIALS DE ISTORIS CuLTURALI 221

58. 1 i Mart 7269 (1761). loan Teodor-Vodä, pentru «Va-sile Rap. Cornis, fie' orul luI Ionit[d] Rat[ä] gramatic, nepot luiPaväl amp:Yap, care s'a judecat la 4 Novembre 7268 (1759)innaintea luI Stefan Ros[e]t biv V. Log. cu «Grigoras Ur-sachi si cu Andrie$ sari Pätrascu Bäd[ä]rai ruptas, $i cuGhlorghie sän Andronec, räzd$iI de GIule$tI de piste Prut, dela Tinutul IasuluI ... De spre Prut, la Huc, cu un zapis de daniea luI Costandin Pogor ... La ComändärestI, la Rädiuri .. . Casä nu rämäi el in blästäm aa dat, etc.... De la Galió . ..FäntAna Neboha, ce iaste supt drumul cel marl .. . Pe dingos de jir4te casiI ... Poiana BerziI . . . Esind din luncä princornul päduril.» Si act de la Mihal-Vodä, din 28 Iulie 7231(1723). «Un om anume Bahrin ... in podi$, intre tarini ... Cubuore si cu seamne.. Pecete octogonald cu chinovar, din1759. loan Bogdan V. Log. e Ianache Cant. 3-ti Logft. proèt.»

59. Iiii Iulie 7269 (1761). Grigore Ioan-Vodä aratä cä. LoanBogdan V. Log. a arätat hotarnicä de la «boeriul nostruStefan Popdscul Vornecul de Poartä $1 de la Gheorghie $iVasilache, den anii 7269 [1761], Mai 29», ' cari aii mäsurat«doal naosii a dumisale Dumitrasco Pälade Vel Vornic, anumeBädiianul si. Giule5t1I» in T. Tutova, pe care le avea «de laGavrilas Med., nepot Visternicului Gheuculesä (sic), $i mo$iiaBädiianul sá hotäräste den sus cu alte mo$il a dumisale JoanBogdan Vel Logft., anume cu Valea luI Marco $i cu ValeaMI ; care aèastä mo5ie Valea lift Marco este dum[i]saleaVel Logft. ba$tinä de la räpousatul mosul dum[i]sale Cantemir-Vod[dP ; iar pentru o bucatä de loc den locul tárguluI Bar-ladului, ce sä nume$te Valea MI, cät tine den Valea lui Marcoin sus si pän in Valea Iliil $i, in lungu, din zarea dialultade spre Tutova spre Rdsdrit, pän in apa Bärladului, ii este du-misale danie de la rapousatul Dumitrasco-Vodä Cantimir., Po-menitä o «hotarnicd pentru Valea MI, de la Lavrintie epis-copul [de Rädäutl] si da." la alp' boerI, den anil 7199 [1691],Iunie 1 1 . .. Hotarul Isärea$tilor ... Partea tiff Isariii».

6o. 25 Februar 7270 (1762). «Ion Nedelcu $[i] cu sotul meri

t El era fiul RuxandeI ha' Constantin Canternir i al luI Lupu Bogdan, V.vol. V, erata.

www.dacoromanica.ro

222 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

Ioana, ot Botäsäni,, vind lui Stefan Capsa o dugheaná inoras, luind alta in schimb.

61. 28 April 7270 (1762). Grigore Ioan-Vodä, «cäträ epis-copul de Räc 16:0 si Enacache Milo Pah., staroste de Cerndup.,si long Iamandi Jicnicerig si Dumitrasco Pot log Cápitanv,pentru a hotärnici mosia Osehilibi. - Resumat din 1792,

62. 4 August 7271 (1763). impärtalä de familie. «Ursul Ti-ganu sän Chimingeriuluf ,, «Toader Chifani holt[eiii], copilaIstinii Tigancii, sora lui Toader Grath, din niamu lui Sapte-Epi, 2 Tiganci, surori lui lonit[ä], Armencile, TiganI dinBugac ... , Set. Vasáli Abázà.... , Anastas[e] Lipscanu ... , Ne-culai Cogälnianu, Gafita Tiganca Beni! Bäbänesdi. I pol copilpartea Gafip", pol copil a MariutiI, fed! luI Murachi, IstinaTiganca, sora lui Toader Grati ... , Catrina sor[a] lui ToaderMogaig ... Stol. Toma Luca ... , Ion4[ä] fior FurnicäI .. . S'aüsocotit chila de grdii cäte 2 lei, si chila de mälaig cäte unleg., - Iscdlesc: Manolachi Costachi Vel Logft., MihtallachiSturz[a] Vel Vornic, Väsäli Rosilelt Hatman.- Copie din 1787.

63. Io Julie 1765. Cercetare pentru ZaharestI. Se intreaba«Toader Bädilit[ä], mazdl, ce aii fost Vornicu in Suav[a],bäträn de 89 an[f] ... : di la pacii, di cändil aü isit TurciI dinCamenit[ä], si Les[i] de pe aceste locuri, car[e] sänt 6o si ma!bin[e] de an[I] ... Pär la Moscali cei vechif ... Bogdan frateleluI Andrif diiacon[u]luI arminescu si fratele popli Manii ... Ailfost luat Petrii Chiscu un ghizdan cu nisti scrisor[I] .. . ToaderLehaciii ... Tot Miclescul li-aü luat dejmä, si ag stdpánit aceamosiia .. . Ell Lupul Sandru . .. Grigorii Sandru i GrigoriiSturzea ail märturisit ... a... . aü arat pe acea mosie si s'ailhränit .. . Preotul Gherasim si preotul Mihäilá, tot de laCämpullungu ... Inca ar fi dat socru-sän, Pintelei Sandru, sipogonärit de päpusoi, cänd ara in Zaharest[I], iar, a dijmui,tot Miclestii i-ag dijinuit ... Dumitrasco Bärdan ... Fiind elcopilandric, ara tatd-säg in Zaharest[I] ... Petre sin lui Gheor-ghitä Dornean ag märturisit cu sufletul lui, priimind si cartede blästam, cum cd el ag apucat, innainte Moscalilor celordi de molt, pe Gavril Miclescul Vornic in Cämpullungu, si-sstäpän si mosiia Zaharestii. .. Toader Budd! .. . Ali auzit

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 223

pe PintileI, vitrigul WI ... Vränd eI ca &á iasä din sat, atiprinsu de vesti Miclescul, $i nu i-ati ldsat, trägändu-I vecinide Zaharest[f], $i, dänd ei jälobl la Divan cum cä ar fi träitin Zahare$t[I] mo$ul säü $i tatäl säü inteacel sat in Zaha-rest[i], iar dreptl vecini n'ati fost, $i indreptändu-sg. la Divan,ati scApat de vecinätate .. . loan Haidäü ot HorodnicenI. ..Aü märturisit cä de 45 ani de cänd ati venit Stolnicul Särbanin HorodnicenI, el 'hied ail venit acolo in Horodniceni...., $iel aü fost tot pdstori la bucatele du,misale, $i tot acolò peacea mo$ie Zaharestif pg.$tea vitele, dändu-I Miclescu de-$p4tea vitele cu invoialä. insä de la Moscalif vechi incoacea$tie .. . Costandin Platonescul, Cämpulungean [$i tatäl: Iona-$cu Platonescu 1 ... Särghie Cucul ot Drägoe$411 ... ToaderToros, Armean din Suavd . .. Aü tinut acea mo$ie Zahare--ta cu adet pe anI, de-$ pästea bucatele . .. Grigorii TAW.-cariul din Suavd au arätat un zapis de 25 de ant, cari za-pis s'ati dat la mäna dum. lui Gavriil Miclescul Post., - carezapis este de la Dumitra$cu SeptelicI, - vändzändu-I dijmadin fänul din Zahare$ti ... Ail venit dijmasul MiclesculuI $i ailluat dijma'.»

Iscdlesc : Costan[tin] Cant[acu]zin Ban, Canano Pit[ariu].64. «Izvod de zästre ce-I daü filch' mele Mariutdi, sä sä.

$tii : 1 icoanä ferecatä ..., I pärechi [zgardä] cu märgd-retare, cu manile lor, I sue cu diiamanturi $i cu rubinuff, 4$iraguef hurmuz márgäritare .. ., 1 tdva de argint, 12 felegene,12 zarfuri, 12 pärechi cutite cu lingurile lor, de argint, 2slonitI de argint, 1 farfurii de dulcett cu lingurita eI, 1 carätäcu 6 cal, I rädvan cu 6 caT, 1 butcd . .. Strae de lasted' . ..,3 sarice . .., 20 cäraeg cu fir, 14 cäme$I burangic, 4 buce.a-läcurI, 1 pe$chir de taftä cu fir $i cu petialä de pus impre-giurul mesäI, 1 perd de canavatI cu rändurI, 2 ogaluri, I

salt& ..., 2 scoarti ..., 40 de $ärvete, 6 prostirl de sält, 1

cerav de ogal cu fir, 4 ceravurf de purtat, 6 näfrämi demän[ä], 6 näfeämY de obraze, 4 peschire .. ., 12 blide, 12

talgire.» Iscälit : «Ma». «765, Av. 2.»

1 Pentru Miclesti, v. vol. VI, pp. 543-5.

www.dacoromanica.ro

224 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

65. 13 Ianuar 1766. Grigore Alexandru Ghica, lui Ni-colaI Ros[e]t biv Vel Paharnic, Panaite biv Vel Sulger «i

is[pravniciI] de Tinutul Niamtului», pentru cercetare la satulCosteni (T. Neamt). Pecete mica, octogonala, cu chinovar.

66. 6 Julie 1768. Iordachi Neacsoiul din Suceava vindelui Iordachi Cantacuzinó biv Vel Spatar locul sda din a-cest tirg, «intri casili lul mil Jidv. si intre casili UrsululJidv.». Marturi : Ionita Fota, Ion Brandaburul, Toadir sänPäduri, Andrii Apostul oclu, Costandin Pantazi, ManoliBlanar, NeculaI Chitäscul, «i cu alti neguttori armeni [i]

jidovh . - Copie contemporana. - intärirea Domneascä e din20 Julie. - Copie.

67. Mart -. «Joan Cant. Vist.» catre Ianachi Cantacuzino.«Cinst. iubite durn : nepoati Ianache Cant., biv Vel Stol[nice] .

Pricina de aká färä decit aceste scrisori ce scria penumeli unchiu-meü, dum. raposat bade Sarban Cant. Post , pen-tru o cas[d] cu pivniti ot tärgul CernautuluT, li-am gäsat inscrisorile tätäni-mea. Care iatä cá li-am trimes la dum., i casä cercetezi pe supt cumpät, iasti aastä cas[ä] in Cernautl,si supt a cui stäpäniri. i, de a fi si acum, sä fiia a dum[i]-tale, si sa o stäpänesti dupa scrisorile aceste.» - Ion saa

e Deleanul, fiul lui Iordache. El era fratele Safte, sotiaDinuluf Cantacuzino Munteanul .si mama lui Ienachi. V. Gen.Cantaeuzinilor, p. 49a.

68. 2 Maia - [177 «Gheorghie Moruzi (?) Paharnic, sta-roste», care Enachi Cantacozdno, Stolnic1. Pentru casa dinCernautl. «Fiind si dum Paharnicul Imboa2 acas[ä] . . . Aascris Paharnicul la dum' cd, din do! locur[i] ce ari aici inCernaut, cari va pläc dum., va da un loc. Dar si ed poftescpe de-t va da mäna, sä fai schimbäturä : beni esti,fiind boer strein de Moldova nosträ, sá n'aibä supärare.»Pecete frumoasä de ceara: rosä, cu un serpe i initialeler T G. 1771». in fruntea adresei : «Hs. anisti» («Hristos ainviat»).

Era Canta, fiul nepoatel de frate a erban.2 lmbault de Manthay, Medelnicer. V. Document& Callimachi, 11, tabla.

..nu-I,

Io-nita

-H.

duns%

cr

1 Sahel, 1111

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL'. 225

69. «Catastih de toad lucrurile mele', dui:id cum s'aü socotitcu pretul lor si s'ail impärtit fiilor miei, dändu-se parte fiiste..carue hotarata, precum aratä anume ; P 1773, OctomvrieI.» Satele HorodniceniI, Teseutil cu Ipotestil, vie la OdobestI,Tigard', vite. - Datorfl : si la «dumnealtd Ioniti Cant. Vistier»,«tin izvod de cheltuialä a filuluI mieü Ienachi, ce ail chel-tuit la ingropare rapousatuluf sotului mieti.» Zestrea filcifMaria : «2 coronite cu rubinuri, I rand de strae atlaz insetrangi cu samur, I rand de strae de sal, cusute cunaturile(sic) cu carsac, o lefticä cu 6 telegarI si hamurile lor. . .., 12blide, 1 . toc talgire ; alti märuntusurI din case, panzurI si

altele ..., 1 lighen cu ibric ..., 1 perd de atlaz.» - Zestreafiicil Zmaragda : «o strachinuta argint, cu linguritl de dulceti»,mosia cPärjolta, pe Nhur ..., r rand strae stof cu samur, 1rand strae lasträ cu cacum, 1 rand strae gherrnesut cusingap ..., 2 salas[e] TiganT, ce ati luat cäsati ; insä : Gagarticacu femeia lui, Marie.» -Zestrea fete Elena : cake märuntusurI :basmale, i ames, sia altile a casaI». - pomenit si «frati-metiIoniti Cant. Vist{ier} v. «Tiganii bordieni s[i] vadanele ti-gance.» - Iscaleste: «Salta Cant. Banias[a] ». Apol' : «dupähotarare surorif noastre am iscälit si. nof fratiI : IordachiCant. Vist[ier], I. Cant. Spatar». ,

713. 24 Octombre 1773. Schimbul mosid Zberesti. Ispa-lese 0 : Mihalachi Bals, Gheorghie Sturz[a] Vel LogofátiNeculal Rus[elt Vor[ni]c, Me Catargi Vel Vor[ni]c. - Copie.

Un alt zapis pentru aceasta (acelasI data) e iscalit de :Ianache Cantacuzino Stol[niic, Mariuta Bals2, Ianacache Milu,Spat[ariull, Iordachi Cananoü Medelnicer, Ilii Carste §etrar,Theofan dascal, Ilinca Stolniasa, Vasile Bals, Ionita BasotäPaharnic. - Copie.

71. 27 Novembre 1773. Iordachi Cantac. biv Vel Spa-tar aratä ca a dat enepotultif Enachi Cant. Stol[nicul] unsat intreg anume Iannuf (?), cari esti la Tänutul Hotinului,care satu este intre hotarul Hotinulul si a Nelibäutilorp , tun

I Ale SafteY, và'duva lui Dinu Cantacuzino, sora lui Ioni0 si mama lullenachi.

2 Fiul si nora SafteI din ril precedent.

71304. Vol. VII. 15

www.dacoromanica.ro

226 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

loc de casà, ce este in tärgul Sucevii, care pe loc säntu $ecas[e] fäcute cu pivnite, $e dugheni . . ., cumpäräturä de la Ior-dachi Nec$oiul, mazn din Suava, ... $e de la fämee sa Sanda,fata lui Ionit[ä] Soponariul», $i patru säla$e de Tigani «dinata luI Roponic .Audep : Todicd, Baca, $. a. 11 face vechildupá moartea lui, «Ord sd va marita fiica mè Zoita'». Pecetecu vulturul bicefal, coroana si «Ik. Ct.».

72. I I Decembre 1773. «Din mila lui Dumnezea Do-sithei, episcop Radlutului si Hotinului», dä «carte de bläs-täm» pentru locul din Cernauti al lui Enachi Cant[a]cozinò.il incálcase «Coste -aa fost Vame$ in CernAuth. Acestavinde casele lui «Imbò ». Se intreabä : «Toader Pavliuc dinCuurul-Mare $i Dämiian vät[ä]manul de acolo $i pe NicolaiStrugar ot Mihalcea». Iscäle$te : «Dosithei episcop Rada-utului».

73. 2 Mart 1774. Testamentul lui Stefan Cap$a. cAmfäcut ea, Stefan Cama, din preunä cu sotie mê Marie, ade-väratá $i incredintatá a noastrá diiatä mai innainte deducere noasträ dintru aastä viiatä .. ., cheltuind la hotärätulacestii mosii, cu Vornici de Poartä, 22 lei $i la Ia$, in doairänduri gudecändu-ma" . .. Mätusä-mé Brotenita . .. Am datla hotärätul ace$tif mo$iI, [aka], Vornicilor de Poartä, 22 lei,$[i] m'ati sorocit duml Iordache Lazu Paharnic sä mä gudeccu dum1, Di] am cheltuit in tril säptämäni 40 lei. Tij $[i]

dugheni din Bot[o]$eni, ce slut aldture cu Ita Jidauca, peulita din sus, in fruntea tärgului, cu locul, cu pivnita s[i] cuhruba. [Tigani :] Vlada fata Nedelii, Iacob fioru Vladii . ..Am cheltuit cu dänsa la hotärät, la VorniciT de Poartä, zAcilei $i 22 lei la E$, cänd m'am gudecat cu Bro$tanul . . .

Fiind ispisocul scos $1 moldovinesti, la Dumitra$cu de la Soci ...Dintru inceput am cunoscut casa rapoosat[u]lui Ban DinulCant[acuzino] . . . Am cheltuit la hotärät, cu Vornicii de Poartä$[1] cu alt boeri, cänd s'aa pus pietrile, 20 lei . . . Botezindu-I $[i]

doai cuconit[e] dumisali [WY Ianachi Cantacuzino $i sotiei lui,Mariuta]t. Se cld ma putin until' frate, «fiind om stàrpu $[i]

1 Zo4a muri neMáritatä. (mal sus, p. 83, nota I).

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 227

tiindu-sd bini». intre slugi : Purdah', PAntea. «SA s[ä] dé o iaphitänärh.' diiaconita Iftinca . . 0 mänzath luI Iani RusulUn sträsnic luI Iacov Toplian vezAteti.» intärire la 17

«Iuliu» 1775, de la «Gavriil Mitropolit Moldavii, CostandinVel Logofät, Costandin Sturza Vornic, Inochentie episcopHusuluI, Manolachi Bogdan Vel Spa[tar]»

74. 15 Iunie 1774. «I. Cant. Spat», care nepotul säü Ie-nachi. I-a lat mosia Ianutca la Tin HotinuluI, dar el n'ocauth de loc. «CAce mosie acie, dupä cum sä intriabä mo-sine acmu, pántru iarbä, trebui dm. sä o vinzü cu pret.» Po-menit un «pisar de Hot[in]»2.

75. 15 Septembre 1774. Iordachi Cantac. biv Vel Spatr.dA nepotulni sää, Enachi Cant. Stol. satul Ianuv, in T. Hotinu-lui , car[e] mosiie im este mie de pe Iliie SmuncilA sänGligor[e] Spät », si patru sälase de TiganI. Pecetea stiutA (aicIpeste hirtie).

76. Julie 1777. «Toader Hagati se Sandul fior lui te-fan Roschi» \rind «Cärsta Cosug din Lunga» partea lor dinBesänI. intre marturi : (cteafan Bältag». Scrie cal Moisä.1». -Copie din 1785.

77. 25 Octombre 1778. Iordachi Cantacuzino biv V. Spat.arathi chi, la moartea feteI sale Zoita, a avut sh' dea din mo-sale ei «nepotuluT mieü Ianachi» Delenif, Rusif si Onesta.Dar, murindu-I ginerele Ilie Roset (CoroNixovrog TotiTcp6.)tou [Lou Tal.143po6 InEct Pconaftou Hock), läsind pe Mariuta,sotia luI, eväduvä fArA vreme» (iripaxog grt zusbouna), n'avrut s'o lese cfärä bastinä (7c6tartvag) pArinteascd», ci a fäcutschimb de mosff cu nepotul. Usiblibil if avea <crap& To5 cf.Tpóç

ttou soincirti Kec[v]tx AoyoUrou». intäreste Mitropolitul Gavriil.Marturf : Vasile Razu V. Log., Joan Cantacuzino V. Log.,Dimitrie Sturza Vor., Stefan Sturza Vor., Ioan CantacuzinoVor., Lupul Costachi V. Vor., Gheorghe Sturza V. Vor.,Lascarachi Roset Hat., Iorgachi Bals Vist., MateI Cant. V.Spat., Nicolae Bals V. Ban. - Traducere greceascd.

78. Cerndutf, 26 Ianuar 1779. Proces-verbal. Apar c3 Ar-Pentru Capsa si Brosteni, v. vol. VI, pp, 65-6.

2 Pe acest timp el era Andrei Daschevici. V. Doc. Callimachi, II, p. 682.

...-

...

01

d'intiin

1

www.dacoromanica.ro

228 DOCUMENTELE CANTACUZINUOR DIN MOLDOVA

menier von Szuezawa, Nahmens Joan Kapri, Moyse Bock-tan und Arriton ,Brunkul, nomine der dortigen ganzen Arme-nier Gemeinde und der Szuczawaer Moldowaner Stephan Sotta,Sohn der verstorbenen Apostologoje, als Klagere», iar ca pî-rîY i egumenul Macarie, «und . der eben dahiereingetroffene und darzu furberufene moldowanische Stadt-Richter Philipp Archipp», ca vechil al lui Ienachi Cantacuzino,si Capitanul Antiohi Iamandi, in numele luI Lupu Costachi dela ZähärestI («Sacharesty»), - pentru o ceartä de hotare intreSuceava, ZahArestI si StroiestI. Pomenit «das beklagte KlosterSentilie» (Sf. Ilie), Wunkulizoja (Vinculetoaia). Sentinta sepublica prin «den allhiesigen wallachischen Herrn SecretaireMichalackl».

79. 12 Iunie 1779. Hotarnica mosief MihäestI, Mitropo-lid, in hotar cu LamäseniI. Se intreabd. si Sánaion Chioariul.

ce este in dialu Doabrif . .. Vale Prodana .

Spinare80. 7 Tube 1779. Ianache Cant. Ban, care «luminatul Ma-

riia Sa ghendral-maioru baron Entinbergu, Comandiriti Bu-covina* destrictu», pentru ea' «sluga Mara Tale» are «tin locin targul CernäutuluI si alt locu ;n Campulungul mold[o]vi-nescu, clironomie de la unchiul maicil mete, erban Can-tacozinó ; a clruea scrisorI maI veclif ce ati avut pe toateastapanirile sale de aicea, din nestatornicile vreng a pämäntu-lui Mold[o]vviI, intämpländu-i-sea moartea in Erdial, Tara-UnguriascA, s'ati präpädit . fiind WA' fièoff». Casa se dasemama petitionariuluI, de Domn, la 1775. Ianachi are $1 ve-chi «in partea Cordonului». Nu poate veni insusi, rneertän-du-ma' slujba intru care m'al aflu supt porunci». Are csi ogradadum[i]sale Pah. Imb5». E gata a schimba cu acesta.

81..13 August 1779. Mateiti Hurmuzachi biv Vel Pahr. siSandul Ilie biv Vel Stol[ni]c fac hotarnicie la Zberestf. Aveaparte si «Climent Movila monah». Pomenit : clacul cu pipiri-gul». - Copie.

82. 19 August 1779. Vînzare de moie de catre «Marnafata CatriniI, sora Acsinii Caprioroe». Scrie «Toader Muste,Vornic de Poartl».

dichiul

4.

c 0 movilä ..dialula »

..,

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 229

83. Pe la 1780. Iordachi Cantacuzino, cAtre nepotul salt.'Ienachi. Pentru certele cu ginere-sda1, care vrea sd-I ieasi Delenif. «Si astäzi eram sä es innainte lui Vod[ä], $i, fiind[multe] trebi, nu am putut, ci la vreme de chindii o sä mergusä-1 spuI pe largu toatä pricina, dup[ä] cum i-am $i mai spus,$[i] sd cei voe sd mergu a sus part dupd Säintä Märie, $[ij, viinduacas[ä], Vol' scriie di-I veni saltu On la mänästire, sl-t [s]puitoate pe largu, ci suparär[r] im dd" frat[e]-meti cu giupdniasadum[i]sali 2. Cdt pentru mosii ce am dat dum[i]tale, esti bin[e]odihnit; in yea ni-o grii[ä] sä. n'aihf.»

84. «Cu fräteascä dragoste mä inchin dum[i]tale. Pän acumnu Vain scris, cd luctul irobla ingäimat, $i in tot chipul cere,si nici el nu $tie ci cere, - cage] la toat[e] m'am primit, $i deo-sdbit cä s[i] cu MärieI Sa Vod[ä] am avut vorbd, s[i] ca laun duhovnic m'am ispoveduit, $i mi-aa adeverit cum capullasu-1 (sic), $1. giud[e]cat[uln' am, s'aa pus pe Gälätianul $1pe Roznovanul de i-aa zäs s'ati dat izvod ce cer, $1 am primit,si, vazändu c'am primit, ait intorsu, si numai de cdt cer mo-siile de la Cerndut sä i le daa de istov. Car[ej i-am räspunsucd nu i li voi da, cum $i luI Vod[ä], la vorba ce am avut,i-am spus c'd nu i li vof da nici de cum, si acmu, astdz, mäinls'a alegi. Durn. cele ce t'am scris in (sic), dum. le mis-tuesti in Cordon unde-I sti, cum $[i] scrisorile pe mosif ceVain dat, $i ni o grij[ä] sä n'aibI, cd, or ce mi s'ar intdm-pla, de la mäna dum[i]tal[e] nu sá vor lua, c'd-s pusä anum[e],$[i] la precosänvonol3 s[i] la diiatd, s[i], te vor s[i] intreba, saüde s'or scrie, s'd dzaci cd scrisor[i] n'ai luat. S[i] ... de acolo,s[i] or ce vre[i] sd-mi scrii, foarte cu om ales $i cu taind, $inu pin mbina vdtafuluf mea. Iul. 21.

Frat[e]le dum.I. Cant. Spat.

[Pe V° :] La nepottul Enachi Cant[a] iast[e] sä s[ä] d.»

1 Costachi Ghica.2 loni0. 0 so0a sa Zo4a, sora lui Grigore Alexandru Ghica-Vod5. (Gen.

Cont., P. 40'° lIpotxoc6p.6oXoy, foaie de zestre.

www.dacoromanica.ro

230 DOCUMENTELE CANTACUEDULOR DIN MOLDOVA

85. 8 Ianuar 178... Radul Bogdan, cdtre Enachi Cant. VelVistier. A vorbit cu razdsif Ndstase Iancu si Toma Ghimpu.

86. 29 Mart 1780. Petitie greceascd a luf Iordachi Cant.Spat. cdtre Doma, ca sä intdreascd dania ce a fdcut nepo-tuluf sdd cu acelasi nume. «We 3Xov 67co5 iv 'Lei) 11.61(1) eIvat.

47rotog zoolptat.L6g, grc. av Banta xd íXXo tq avegnoig, p.óvov cò"Tcpoc Yriç Oi-aV) Eig róoov pOóvoy p ETepov x ijg auC6you

p.ou %al prec Tot) 11443p05 T,& Vv, IVI xoti 6 &mg 0e6Ç oixo-v6mcsev aLdrc ianTot--) auvip.,(J); V& izvot-ow 3Ä1

67roti -71TO xoceipLo5 xtv71p,v-q irtap.ocCe64 x2 r6raucsav elç cô

p.srct.'i6 p.aq xae Ä6-rov aVTGXOTEOCg

87. 9 April 1780. Costandin Dimitrie Moruz-Vodd, pentru Ia-nachi Cantra]coz[i]n6 biv Vel Ban, care aratd dania din 25 Oc-tombre 1778 a «unchiuluI dumisali» Iordachi Cant. biv Vel Spat.(marturi : Mitropolitul, Vasdli Razul V. Log., Loan Cant. bivV. Log., Dumitrasco Sturza biv V. Vorn., Steafan Sturza V.Vorn., Ionitd. Cant. biv V. Vorn., Lupul Costachi V. Vorn.,Gheorghii Sturza V. Vor., Lascarache Ros[e]t Hat., Iorda-che Bals V. Vist., Mateid Cant. V. Spat., Necolai Bals V.Ban), dindu-I, in locul vechil danif (DelenI, Rug, OnestI, PA's-cani) - csocotind a nu läsa instreinatd de bastind pe fiicadum[ilsal[e] Mariuta» alte cloud mosiI si, la T. Cernduti,Uihlibií si Malitintii. Intdrire. MarturI: fiif Domnului, Ale-xandru, Dimitrie, Gheorghii, Panaiotache, i boierii (nenumiti).Scrie Dumitrache Värnav Vel Clucer. Iscdlitura Domnultd.Vasili Razul Vel Log. procit(vit)oh.» - Copie din 1791. - Sitraducere greceascd.

88. 25 Maid 1780. Declaratie a lui Iordachi Cantacuzino.Ce zestre a dat fiicii sale Mariutd, la intdia si a doua cdsd-torie. Zavistnicif ad cercat a-1 invrajbi gintdI cu fimeia mè,apol cu flicä-m i cu ginerile meti ; care este stiut de top'cele ce am pätimit in anul trecutv. Pentru a cäpdta un spri-

Adeeal : «Ca toate eal e la mijloc i oarecare intepare, pentru cá n'aradat i altor nepot ; dar InnWmea Ta stie la citi vrajlA m'aii adus i cu ne-vasta si cu ginerele, acum ; eicti Dumnezeii Sfintul a potrivit asa, cu puterea

ca ed sE înving tri toatá lupta ce se ridicase din piznad asupra mea,a Implciuit intre noi orl-ce cuvint de ceart5.1.

pard

rijg rip riz-tpmi

I. I+

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 231

jin, face danie cdtre nepotul sää. cPentru aceste patru mosiiad fost toatä patima zavisnicilor, zäcänd pentru ce sä. nudad si altor nepot, ce numai luI Enachi.» Acum Dumnezetia unit familia. Dä fetei mosiile nepotuld, fägAduind acestuiao despdgubire.

89. 4 Mart..178 1. Juclecata lui «Stefan si NecolaI si Dänilä,fiorif lui Costandin Hränacif si a Lupil, fetif lui Miron Mil-cul, cu mausa lor Marie, tit (Otä. lui Miron Häncub. Nome :Sänica. -- Iscälesc: Stefan Sturza V. Vornic, Necolaf Roset V.Vor., Lupul Costachi V. Vor., Ghiorghii Sturza V. Vornic. -Copie din 1787. - Altä judecatä, din 5 August 1779, is-cglitä de : Vasdli Razu V. Log., NecolaI Ros[* V. Vor.,Lascarachi Ros[* Hatman. - Copie.

90. Ini Iunie 1781. Márturie pentru mosia Cosern4a (T.Soroca). Vinzare care Ianachi Cant[a]cozinò Vel Vistier. Iscd-lese : Mihdlachi Postoroncä, iar, dintre boieri : CostandinVärnav biv Vel Ban, V. C[a]rp Set[rar], Radul Bogdan, StefanVdrnav (?) Setrar. 1

91. 9 Iunie 1781. [Domnul Moldovei], care [generalul En-zenberd pentru mosiile bucovinene ale lui Ianachi Canta-cozino V. Vistier. Cererea de reluare din partea SpätaruluTIordachi Canto., nesprijinitd pe nimic, nu s'a admis.- Traducere.- 92. Cerngut, 9 Julie 1781. Enzenberg cdtre Domnul Mol-

dova A transmis cererea acestuia cu privire la mosiile Vist.Iordachi Cantacuzino «la gudecátoria Auditoriatuluiy, de undes'a eliberat acestui boier « atestat de stäpänire». - Traducere.

93. 13 Iulie 1781. Atestat dat de niste räzäsi ltd. EnachiCantacozänó. Iscälesc : Pahomeie Brehoe, Andronache Bu-dulach[i].

94. 18 Mart 1782. Costandin Dimitrie Moruzi-Vodg, cdtre Ia-nache Cantacuzinó Vel Vist., pentru hotärnicia mosiilor bu-covinene Malitinita si Usihlibul de care Episcopia Rädäuti-bor. Pecete in afard, octogonalä, de cearä, cu do Cost. Dm.VV.D. - Pe adresg : «dati sä. zdravie».

95. «Osehlib», 22 Maid 1782. «Metzger, Obrister2, aratäcä vechilul lui Enachi Can tacozino Vist. a fost de fata lahotdrirea celor clouá mosii ale luI Enachi (romäneste).

www.dacoromanica.ro

282 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

96. 5 Iunie 1782. Chitantä de la eSavin Räcoviti, Grigo-ras Doltul, Lupul Märdari», cu privire la primirea de la IanachiCantacozinò V. Vist. a banil or pentru mosia 'ornita, vindutd« ati un lea stänjänul».

97. Ic) Iunie 1782. Gavril Vartic, care vinduse lui IanachiCantacoz[i]nù Vistier mosille aprestiI si PurcärestiI, vorbestede reclam4iile fäcute de «niamurile» luI : «Costandin Grecu,Steanachi nepot lui Costandin Vartic, Nicola:I Läpusnianul,preutul Acsinte», «la dumnalor boerii caimacami acmù, lamazilie pr-innältat Domnului nostru Märie Sa Costandin Di-mitriu Muruz Voevod»1. Pomenit un Stroe. El mai avea mosiaCostnirca, tot la Tinutul Soroca.

98. 8 April 1783. «Cfitantie» pentru «taxä gudecdtoriasa»plätitä. in Bucovina.

99. «Cerndut», 8 April 1783. cAlixandru Pap, tälmäcitorde gudecátorie,, dä chitantä pentru plata, fäcutä de a dum-nealuI boeriul Vasilie Bals2, vechil din spre parte dum. VelVist[ier] Ianachi Cantacuzenem, din causa traduceril de actein procesul cu Mihalachi Cracalie.

mo. 17 Maiti 1783. Alexandru Costandin-Vodd intärestelui Enachi Cant. biv Vel Vistier mosia Cosernita, care seva hotärnici. Pecete delicatá, cu chinovar : ovalä, cu armeleaminduror terilor si data de 1782.

IIDI. 1784. Declara0e pentru mosia Stoicani (Tinutul So-roca), din partea dui Apostul sin Samoild, Stefan brat haApostul, Lupul Bihol i Antohi Tripädus».

102. «Celi ce dämti zästri filciT noastre Ecaterinii ; 1784,Fevruarie la» o Asternut cu firu si cu petialä. 2 ränduri deasternut de purtat, 2 paplomea, 1 sältea, I perdea, 12 servetecu firu, 3 tacámuff de masea, servete, pänzuri de masä, pro-soapea, peschire, ndfräml de mäni, 13 bohaläcurI, 6 cámesburunguc, 50 basmale, 1 oglindä cu näframa en', 1 lighiancu ibric, cu näframa lor, 2 sfesnice de argintu, 12 blidi decositoriù, 12 talgere tij, I scatulcä, 3 covoarl, I scoartä, I

1 V. ale mele Documents Moruzi, Bucurqtl, 1904.s V. 1st. 1st, rons., tabla. -

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 233

tavd cu 1 2 zarfuri argint s[i] cu felegenile lor, 1 stropitoareargint, 1 afumdtoare argint, 12 pdrechT cutite argint, cu lin-gurile lor, 2 solnitd argint, 1000 lei' pentru cardtä cu telegarfs[i] hamurile lor, 400 lei pentru cal de mire, cu taamulluI .. ., 4 sdlase de Tigara bordieni, cu unul, bucdtar». IscdlescIanache Cant. Vistier, Mariie Bals Vist[iereasa].

103. ilzvod de cele ce s'aii aflat la casa rdpoosatuluiClu[eriii] Grigoras Costache t ; 1784, Fevruarie 19.

35 coti pdnzá cu margini, un val ... , tij pänzd melez, tijpdnzd in ciubuce, tij vrästate, tij pdnzd pentru sdrvete i mi-nisterguri, 1 ministergurd aleasd cu puf, 12 coti tij pänzd in4 iti, de ministergurI, 1 2 Cot tij pänzd de bdrneti, 28 cotpánza de altl, 1 masä in 5 ite, 1 brdil vechiti de dimie,galbän, cu flood; 1 bocc veche, 3 basmale cusute cu fir, 1

scatulcd cu scrisorf de mosii i de Tigani, 1 covor de agem,bun ; 1 harsh de postav cusutd, cu cdmasa ei, de postav ros ;I sabie build azdtbdsascd2, 2 solnitd de argint, 1 2 zarfuei deargint, insd 6 sad, 6 cc flori ; 1 tava de tinichè de felegeni,I sdcries cu nisti stecluti cu doftorif si nisti cumpene, 1 benisde enghiursal1 negru, bldnit cu sängiap albu, 2 misda vechfde pdntice vulpe, I ldvicer de land prost, r presdn de tombac.Aceste toate de mai sus ardtate s'aii pus inteo ladd mare,ce s'ati pe[e]t[luit] de noT, si s'ati ränduit pe cuco[nul] Mateitica sd o triimatd la Es, ffind vremile turburate. - 1 asornicula cucon[ul] Mateiti4, ce zic a 1-ar fi dat rdpoosatul cucoaniI

1 E tatäl Mitropolitului Veniamin. Acesta se näscuse in 5768, pe vremearäzboiulul ruso-turc. Presenm izvodulut intre hirtiile Cantacuzinilor se explieáprintr'aceia eá Grigoras, fiul lui Vasile (dupä care-s1 luä numele de mirenie Ve-niamin), tinea pe Maria Canta, fatä a lul Dinu Munteauul si sora dreaptä a luiIenachi la care se referi. mal toate actele de aicl. V si vol. VI, P. 547 (cf,Gentalogia Cantacuzindor, 13. 47). - in acest an chiar, al morlif tatilul sää,Vasile Costachi merse la Neamq, nude se eálugäri, si la episcopul de Hu-,A,Iacov, scriitorul acestuI izvod, care-1 fäcu diacon. V. Erbiceanu, 1st. Nitro-palter Moldavia, p. LX.

2 Persanä (Cazilbas --= Persah).3 al de Angora (Enghidr).4 Pare a fi MateT Cantacuzino Deleanul, fiul lul IoniM si deei vär cu so0a

lui Gr;gore Costachi, care era lata Saftei, sord cu loniM.

www.dacoromanica.ro

234 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

Catrinif, I beni de postav sait vault, i giub& tätärascd desal niagrd-verde, blänitá cu sängiap : este la cucon[ul] Mateiti,si zic ea.' este sd s[A] dea babil din case ; i iamurluc depostav vändt cu baslicu, 2 mindiruri pänzä, umplute cu länd,

salt de pänzd, umplutd cu bumbac, insä in ciubuce fata,oghial de taftä albasträ, 3 perinI cu puf, z mindirurI vechi,

cu pai ; 5 perini vechi, cu pae, i mäcat vechiü de pAnzamoschiascd, 2 lävicere värstate, vechl ; 6 prosoape vechi deras, 2 ministergurl de män[d], 2 ministerguri de obraz,cätne0 de melez, bez I de pänzA in, ce dat unuI preut ;2 cdmes noao de in, a lui Costandin, de purtat ; 2 cdmes, tij aluf A.'rbat (sic); 2 mesi de purtat in case, io lingurI de tombac,3 lingurI de cositor, 2 linguri de cositor mare, pentru 'eorbd;6 pärechi cutite cu mänunchile negri, i päreche cutite cu md-nunchile de os, i tavä de tinich pentru felegeni, 4 felegenicu zarfurI, de tombac galbini, 4 pärechf de ite, 17 spete, 9giumätät de cälti, 59 calepe in, bez calepurf ce sänt ränduitepe la Tigance ca sA le toarcd, cu izvodul rdpoosatului ; i lin-guritä de argint, de dulceti ; I säcultet cu cafe, i säcultet cusopon bun, i legdturd cu tämdia, 2 felegeni de eaiü, I pä-rechi solnitä de steaclä, 3 cärti frantujägf, 2 tomuti elenesti,2 tomuri grecesti a lui Telimah, i tom grecesc a rdzboiuluiMoscalilor, I torn grecesc Vizantida, I povesti luI Halimah,moldoveniascä, I carte ce are scrisä numile tuturor impd-ratilor turcesti si a Domnilor MoldoviI, 5 cärti tij moldovenesti,3 pusc, I päreche pistoale englizd5tI, i scatulcä cu 4 sipuri,

tingire mare de dulceti, fdr[ä] cdpacu ; 2 sinil marl', 6 sahane,3 lighinuri mie i 2 ibrice, i päreche safertiasurI cu 4 case,3 sfesnice de alamd, 9 blide de cositoriti, 3 tiasuri, cu I detumbacu ; i misäzi de oai i I cojoc nog, 2 pärechI chiulite,

cazan de schiji, 2 pärechl chirostii, i rádvan cu postav,butcä cu bobou eI, pol poloboc fasole, 40 chice in, 7

chici de cdnipd, 2 poloboace cu sämäntä inu, I putind tijcu sämäntä inu, i ol de länd, no0, necusut ; 30 coti sue_mani negre, i tiancu cu tiutiun moldovenesc, 2 putini cupoamd muratd, I chiup cu untdelemn, 31 chite de in intruun säcriiü, I putinä i i barela cu anison, i gemedan de

1

1

1

I

1

1

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL), 235

teletin, 1 bute cu vin dulce de Cruce, 1 bute cu vin dulcede MoldestI, 1 poloboc cu pilin, tij de Molde$tf, din care säb in case ; 1 poloboc cu vin de VätcanI, care s'aii ränduitO. sp.] d la griffille räpoosatuluI, 1 saca cu mied.

Päni ce s'ati sträns astä toamnd de dijmurI, $i ce s'an facutplugurile, dupd izvodul cu slova raposat[u]lui . .. Un izvod cuslova raposat[u]luI, de suma bucatelor, care iarä$ s'ati iscalitde noI $i s'aa dat la mäna cuconului Mateiti, ca sä cerce-tezi pan la primdvard, la vrerne sätniI din vlet 1783, de laSfeti Gheorghii . .. Cal murgI patrati,i-ail invatat, iapd neagrd-murgd, starpd ; I iapd mohorätä, de rand ; 1 cal sur de laSärbänache, I cal negru de la Vladnic . . ., 8 berbeó pärnalco'6, 5 berbe turcani co, 8 carlane oite, 47 cärlani bärbäcutl,I pärcia, 3 tapi bätutf, 5 ed i capritä, 2 ezita. pu., . . . vagonitoare, ce sänt cäte de un ghita.1 la Sfeti Gheorghii ; 2

bouleni, ce es gonitori ; 6 vital' bouleni, ce or sä iasä manzati ;2 vitäle vdcutl, ce or sä iasä mänzate.» Iscdle$te dacov episcopHusuluit».

104. 23 April 1784. Ianachi Cant. Vistierul vinde luIlo[omjn Moisdi Leibu, Jid[o]v ot BältI», venitul satelor sale de-la Soroca, cant bezmanul di pi casd, cat si dejma a toatdpane $i a tot fänul cat s'ar faci pi acesti mo$11, cum si pa-tru pietre di moarä carili sänt la hele$teile ce am fäcut . . .,

cum $1 o piiaträ di moard di cal, cum si oränzdli acestorsate $i cra$me cu pivnitea», pentru 1.250 de lei pe an, «sidiosäbit sd aibd a priimi $N cincI sutea vedre vin din viileamele, cdte unul lea vadra, $[i] chirie a dusului din 'gos sa fiea mea, insä cdräu$ sä fie el datorin a-I gasd s[i] a-I tocmidi cu iarnä, cu pretul ci s'ar putea mal gos .. . Si drojdiileasä fie a luI.» in anul d'intälü va pläti in douä termine, apoIin treI. «Sä fie volnic a vana s[i] pestile din trostelea iazu.rill ... insea pe preotif ce or fi la aceste sate sd nu-I superepentru dejmä din paine, ni6 pentru bezmän de casea, cumni6 pe un dascal, ce va fi, atat la bisärica din Cosernitea,cat $i la bisarica din Solonet, cum $i la bisärica din Ùornita.»

105. 20 August 1784. Din porunca luf Todira$cu Bal$ is-pravnic de Soroca se cerceteazä la mo$ia Cosarnita. Iscalesc

www.dacoromanica.ro

236 DOCUMENTELE CANTADUZINILOR DIN MOLDOVA

$1: Ionitä Coroian, Toader Vlasof, Costandin Arndutul, An-deli' Bolocan, iJorneiti, Antohii Zbantl, Costandin PabolceVäsäll Bejinarid.

1 o5. 14 S....ptembre 1784. «Leftir Bontd$, Toadir MerduteLupasco Goliman» \rind lui Ianache Cant. Vel Vistier partedin ZmeestI.

107. 25 Novembre 1784 Alexandru Costandin-Vodä. «Ni-ammilostivit Domnie Mea $i cdträ credinos boiariul nostru Iordache Bals biv Vel Camenaria, väzindu-1 Domnie Mea lipsitde tot feliul de agutoriti la starea sa, $i filndu Domnie Meamultemit de driaptä slujbd $i credinta sa, 1-am miluit $1 i-amdäruit vatra tärgulur BärladuluI, cu toate locurile pin pregur,cäte vor fi drepte domne$0 $1 nu se vor afla date daniI ni-märul de alp luminatl Domni mai innainte.» Isalitura dom-neascä ; pecete ovald, cu chinovar. - intdriturä, din 6 Au-gust 1792, de la Alexandru Moruzi. - La 30 Novembre 1784,Domnul däduse vole luI Bal$ a lua «numaI bezmänul de casäi de dughiand si de mice zidirI s'ar afla acolo, pe tot locultärguluI BärladuluI, cum $1 toatd vänzare bäuturilor de yin,rachitl i medu, $1 mice fel de bäuturd, sä nu fie volnic al-tul a vinde, fiind drept venit boerescu vänzare bduturilor. Ce$i mortasipia de vitele ce sd vändu la zili de tärgurf $1 laiarmaroace, hied sä fie drept al sari venit $1 sä-1 là Camina-riul Iordache Bal$ pre deplin dupd obiceia $1. dupd hotärdrecondicil ce iaste in Visterie cu pecete g[os]podu». Se porun-ce$te deci «tuturor läcuitorilor i tdrgovep de Bärlad» O. ur-meze astfel ; ispravnicri sä ajute $1 ei, «spre a stäpäni intoate tärgul slit $1 a stränge tot venitul di pe la top predeplin.» Pecete ovald, cu chinovar. Sus : vec. popÄDATI («sä se

puie pecetea»).io8. 9 Februar 1785. «Caimacami.» Care Banul Cos-

tandin Vdrnav, Pah. Iordachi Lazul, cvechil isprävnicii Tinu-tului SuceviI», pentru judecata räzä'$ilor din Tole$ti cu «pro-topopa Vasile i diiacon Thoma» $i alti räzä$1. Parte din eicedase pämintul lor lui Enachl Cantacozino Vistierul. Sd jurepe ace$tia cd e adeväratä danie. «Atuncea $i d[umneal]ui Vis-tierul, cu danuile ce or rämdn6 buni, rämäne ca $1 unul din

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE UMW-RAU 237

räzäsi de basteand si esti volnicu sd cumperea de la cel ce orvrea sd vänzd pärtile lor, insä inpreund cu ceelalt1 rdzdsce nu vänd.» IscAlesc D. Sturzea, I. Ros[e]t Logofdt, Lasca.rachi Roset Vornic. Pecete neagrd, cu slove turcestI, laadresd.

109. 23 April 1785. Iordachi Cantacozin, Vel Vomicdd In arena cele cloud* mosil ce are la Tinutul Cernäutl, pedoudzed de anI, «dumnealuI Stefan Aivaz, Arman ot Sneatin » .Scrie «Vasdli Codrianu, diiacu ot Divan». - Copie lega-lisatd.

mo. 10 Mai(' 1785. Hotärnicia mosiei BesdniI. «Am puscruce la un stejaru ... La un drumu ce mergi cruce pisti drumuam fäcutu cruce la un stejaru intre drumri ... Si acolo s'atipus sämnu o gropd maril, ci ea tot ominii lutu din satu ;s[i] di acole am purcesu pi räpa c marri ce mergii p i inmijlocul satuld . .., pdrid la nistif ezuniI, s [i] di la vali diezuniI esti iazu vech[I] ... Tooderu Soimaru. Am purcesu dila un plopu maril, 6-aa avutu buoru domnescu s[i] acmu estitdetu ... Funie esti di 16 stänjdnil domnestli.» MartunI: «CdrsteCoogu, Sandul Corcodil Vornecul din satul BeseniI».

I I I. IO Iunie 1785. «Lovin diacon, feor preotu]uI Ne-colai ardiman, nepot lui Ion Cardiman biv Vel Comis»,si fill %rind Zmeestii (T. Neamt) luI Ianache Cantacozind bivvtori Vistier.

112. 20 Iunie 1785. Alexandru Joan Mavrocordat-Vedd,care Stefan Catargiu biv Vel Ban si Costandin Värnav biv V dBan, tis[pravnici] de Tin[u]t[ul] Sucevd», pentru ea' IanachCant. biv Vel Vistier «ni-aa ardtat cd, la impärtala loculul tär-gulul Fdltdcenii, supt numile until Berco Jid[o]v ail luat si d[u]m-[nealu]l 6 stanjinI de loc, precum s'aa vdzut si izvodul deimpärtald de d[u]m[nealu] Vel Logofdt, iscalit si de dlu]rn-[nealu]f Ban Ionit[ä] Basotd, fiind atunce Stolnic ; pe careloc ail fost pus d[u]m[nealu]i sd facä si zidire, si aü fostacut groapd de pivnite. Iar un banaria de acolo ail astupatgroapa si aa inceput a fake] dugheni asupra aceluI loc.» SAcerceteze. Pecete de ceard, in afard.

113. 30 Novembre 1785. Hotärnicie la satul BesenI, «din

www.dacoromanica.ro

238 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

poronca dum. Iancul biv Vel Spätar, Vel Sardar de Or-leiti». Pomenitá moia Spanocanil. «*i s'ati pus 2 pietrihotar, chiotoff .. . Una cautä räpa innapol . .. Fäntäna lui Gli-gora Sätcutan .. . Pomätul lui Sulk di spre 'Niue, undi s'atilovit in capite cu moie Span&lcanii .. . Deasupra rádului cesä numqti Cruhlecul.» Marturi : Andrei Roadi-deal, LucaRwa, Gavril Buruian[ä], Iremie oban, Toder Mähalul,Costantin Iovul, Ionit[ä] Marchidan.

114. Ianuar 1786. lordachi Canta Spätar aratä cd s'a in-teles cm pr-iubita sord-mead[u]m[n]ei Spat. Catrina Cantaco-zen[o] ea', avänd di trebuintä pentru o mo0.i mai aproapi dicasa d[u]m[i]sali, i gäsind moiia Bärladului ..., a ProoroculuiSamoil, ci esti mitoc mänästiriI SfäntuluI Spiridon din E0 . . .,s'ati rugat ca sä rná sälescu cu chipul ci oi puté ca numai sä oeti di la mänästire i sä o dati d[u]m[i]s[ale], si d[u]m[i]s[ale]pentru acestä mo01 sä-rnI dei schimbu alti pärti di mcWái, ci liari dum[nea]ial zestre, 1 clipärtati di casa dum[i]sali.» El dä" Sf.Spiridon «o mo01 dreptä a mè pärintascä». El capätä apolde la sorlsa «pgrtili di mo0i anumi Fitesti, TräisteniDolimändri (sic) si Nilipeti, ci sänt la Ti[nultul Härläului»,bani, Tigani. «A0Jdire i pentru opt stänjänI di locu ci ailavut d[u]m[n]ei danii di la unchiul nostru Iosäf Canta, cari locesti in E, lipit di locu undi sänt dughenili meli» : II iea elcu 250 de lei, pentru cari ea va putea lua altul la Bir-lad. «Fiindcá, acesta inguständu-sä din pricina podului, nuera di nici-o trebuintä.» Marturi : Mitropolitul Gavril, «Jacobepiscop Husuluiz , Dimitri Sturz[a] Vel Logofät, Däpaste Vor-nic, Lupul Costachi Vel Vornic. - Copie de pe la 1830.

115. 29 Maiti 1786. Alexandru Ioan Mavrocordat-Vodächiamä pe Enachi Cant. biv Vel Vistier la judecatá cu rá-z4ii de Letcatif. Pecete pe cearä roOe in afarl, cu initialele :«Al Io. Vv.».

116. Cernauti, 26 Ernie 1786. Räspuns cAtre Vistierul Ia-nachi Cantacuzino, de la «Adunarea tesaro-cräesti Adminis-tratie» : «Phil. Milner, General-Staabs-Auditor», in chestia inter-ventieI Domnului Moldova - Traducere romäneascä, purtindpecetea Auditoriatula

si

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTITRALI 239

117. Ia§T, 10 Iu lie 1786. «Bun prieten i megie§ gata : P.Alexandre» cätre eIlustrisime D. precinst. gheneral-maiorEnOnbergv. E o intervetWe domneascd pentru impresurareacelor douä mosii bucovinene ale lul Cantacuzino. - Tradu-cere contemporanä.

118. Ia§1, 9 August 1786. Alexandru Costandin-Vodä,pentru Ianache Cantacozino biv Vel Vistier, care are laSoroca eveo cäteva mo '1 tot inteun hotar», dintre careuna, òornita, in hotar ecu o mosie räzdsascI anume Stoi-cani», e inchicatä. 0 cumpärä. I se dase hotarnic, in anultrecut, Constandin Buznea biv vt. Armas, Grigoras Pe-lipotchif si Andronache Ganea, mazill de acolo. IscAlescin hotärnicie si alp' räzäs, anume : Grigoras Prodan, Sa-moilä, Agapie Mutra, Dumitru Mära, Alecsandru sin Mihä-lache Ipate i Vornicu - ot Racovätu, Ion Focsa Vornic otSol[c]netu i Stefan Märza ot tam, i Vasile Rusul ot tam, siIon ot tam». intre vinzätori : Vasile Goia, Neculai Lena,Stefan Lazor, Vasile Späneiii, Vasile Räzmiritä, Irimia luOstap, Vasile Doda, Mitre Cudre, Dänilä Täpusäl, MihälacheFotesc[u], nepotul lui Brighidin, Ghiorghe Jalbä, Stefan Uri-chenu, Vasile Lozanul, Mihälas, feori Burdujoai, Ion sänTrofinif, Toma Ghimpul, Vlasiie Bocsa, Toader Dorohan, ne-potul lul Caliniu, Stefan Bogza . . . Spre Cerisnovätu . . . Dru-mul ce vine de la Vasilcdù . . . Mijlocul clinului, drept lacu. . . La cornul mosii Racovätului . . . Drept in troian . . . 0piaträ cautä pe curmezis, de däsparte, etc. in podis, in zäpodiie. . . Spre amiazanoapte . . . Printr'o besicuO] de movilä . . .

Impotriva odäi lui Prodan . . . Rediul ce sä chiamä Perilipca. . . La dealu dä vizunii . . . Prin gura välceli ... . ValeaCalugäreascäI . . . La PripicenT . . . Pe la o piaträ tdiatä . . .

in prevalul costisi . . . 0 piaträ veche chiotoare Pripicenilor siStoicanilor.» Iscälitura Domnuluil. Mare pecete rotundä cuchinovar (din 1786). «Andrei biv izbas[a], condicar.»

119. Cerndut, r-iti Ianuar 1786. instiintare dela «Craizam-tul Bucovinif», cätre cdum. Enache Dinul [Cantacuzino]Vel Vistier, la Horodnicedi».

120. 30 April 1787. Alexandru loan Ipsilant dä o carte

www.dacoromanica.ro

240 DOCUMENTELE OANTACUZINILOR DIN MOLDO VA

de apärare pentru m4tile de' la T. Soroca ; Cogrnita, Cer-nita, Stoicanu, Dumbräveni, Cäprestf, PurcAreti, ale lui Ia-nachi Cantacuzino Vel Agd. Pecete ovalä, cu chinovar.

121. «In CernAut, Mai 5 (16) 787.» «CAträ cinst dum[nea]-lui mazil Ionita Vihtovan ; de la Craizamt.» SA facA delimitarela Maletineta.

122. 27 Maid 1787. «Eil Toader Biribas[a], bulacba[a]»,cumpiird de la Ianachi Cant[acuzino] AO «venitul a dou mo-§íf ce ari dumnealuI la Tänutul Läpupii, anumi Mändioai iCAlimänetil».

123. 30 Iulie 1787. Mitropolitul Leon si doI boieri adeve-veresc cä Ianache Cant[acuzino] Vel Aga a dat ginereluI säiiStolnicul Dumitrache -R4canu, ce-I tinea fiica Ecaterina,«pentru toate, rämdOtile de zestre» 6.160 de lei, inmina «dum[isale]» SpatariuluI Costandin R4can, cuscrul du-m[i]s[ale]».

124. Cernäutl, 13 Decembre 1787. Scrisoare cätre IenacheCantacozin6 Vel Aga (sic). Pentru procesul luI cu edum.Capril fon MaritAl, pentru satulil Litenil». Pomenitl: cpoddaniidum. Caprii».

125. 27 Septembre 1788. «Boerii Divanului Moldovii» in-gAduie lui Iordachi Ba4 biv Vel Caminar all' stall:At-1i Mr-

ladul.Iscälesc : Ionitä Sturza Log , Stefan (Stefänitä) Sturdzea

Log., lordachia Cant[acuzinol Vornic., Iordachi Ghica Vornic,Lascarachi Roset Vistier, Scarlatachi Sturza, Matel Cant[a-cuzino] Vistier, Depasta Vornic, Costin Catargiul VornieCostachi Ghica Hatman, Iordachi Ba4 Vistier1.

126. 1789. Ianachi Cantacuzino Vistier cätre «al mieü malmare, ca un pArintea, dum[nealta bad[e] StefAnitä SturzaVel Lo-gorát». Pentru certe de hotar. «Pentru aasta, bad[e], mi-aüpärutil WI' pentru cd, din mila lul Dumn[e]zeil, dumn[ea]tate afli de multi anI nelipsätii de la Divanü; 0, cAnd al fi fostdeprinsü a lua cu hapca, socotescu O. n'ar fi contenitü ja-

I Am descifrat isaliturile, ajutInclu-Má de o not.l. greceasa In care se dà-dear' numele.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 241

lobile, ca pentru un apucdtor cu strämbätät [fters : i lä-comie].»

127. 12 lulie 1789. intelegere pentru arena intre EnachiCant. biv Vel Vistier «$i Luca Boto$anläu, Arman ne-guttor, din tärgul SocevviI, avänd ea mo$ie la Techif Mi,di pi Somuzul-Mare, cumpäratd in arändä di la dum[nea]luiBanul Ionitd Basotä» . Martur $i «Dumitra$co Brandabur».

128. «Cucernicia Ta prot[opcp] Andreia, de Tinutul Sucevi,sä fiI sän[ä]tos $i blagoslovit. Pe cälugärul ce I-am fostu ränduitnaalnic la schitul Brostenii, sd.-1 depärtezi de la mänästire,$1 schitul sä rämde sIobod, ca sä pue dumT Vist[ier] EnachiCant., ca un ctitor ce iaste la acel schit, pe cine va socoti.Aasta.

De bine voitor : 89, Avt. 18 d.Episcop Rom [an]schii. »129. 16 Decembre 1789. Note ale lui Ienachi Cantacuzino

Vistier pentru procesul sda de mo$I1 din Bucovina, cdtre«administratie Romanului». eDum[nea]lui värul Mateia Cant.Vistierul.» «Din locul tärgului MT s'ati däruit de cäträ rd-poosatul Mihaiii Racovit[ä] Voevod mosului dum[i]sale LogoatStefan Sturza [Stefan Sturza biv Vel Logoat] aastä mosieSasca, din parte a din sus a mosii BAB', in lungul mosii cättine mo$ie MY de lungd, iar in lata de 1.200 stänjänT ...Am fäcut aastd insämnare de harctä ... Mergänd la mo$iemè Bräddtdlul, $i väzänd cd linie despärtitoare ..., dupd cetrece de coltul mosii mete, lasd clreptul si incepe.a face unüchiclos in mosie mè, cum este ardtat la harctd cu impuncturi. »

130. «1790. Socoteala mosiei Zberd$tii.... S'aa pusü falcea de fäna cäte 6 lei, fiind de op$tea cu-

noscut cd fänul la locurile de spre munte esti si al"' fostatotüdiauna intrebata $i cu pret, obiönuit falcea de fän agungeaiama $i la 12 $i pand. la 16 lei, iar in vremile de acmamulta mai sus.

... Sämänäturi, u$orti socotindu-sea cdte 3 lei de falcea desämänäturf pe anu, venitu curatu.

... Mo$ie ari la drumul cel mari locuri de cräsmä, $i ocr4mä la drumu : $tiuta esti cd aruncd totüdiauna venita

71304. Vol. VII. 16

www.dacoromanica.ro

242 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

sigura . .. Putin s'aa ceruta venitul a unii crasme cdte 250 leipe un anu, scotándu-sea cheltuial[a] ei de peste anu. [Lamoard] socotindu-sea foarte gosti cdte 300 miertea de pinepe un ana de la amändoal pietrile, afard de parte murariu-luI ... Aastd sumd de pdine puindu-se, un soia de pdine cualta, pre foarte eftin cdte doI leI mierta .. . 0 moarg cu 2 pietripe apa Sucevii, care esti asdmene cu Bistrita, dd obinuitde la 600 miertea pdine pe un anu pän la 700, »

lr 31. «Venitul Zberestilor pe II ara.LeY

3,690 pentru 6o raid fdnu, cdte 6 lei falce, bez chelt., cdt[e]2 lei.

1.320 40 Lid sämänäturI.165 imasul, bez dumbrava cu rädia rndnuntel, si un gos-

podar, si cdt ar fi maI fostu, cari s'aa ldsat.5.445 (sic).

Paguba.

1.650 Paguba a doal velnite, ate cu 3 cdldäri una, bezcheltuial[a] lor.

1.650 Paguba pentru crdsmd, bez cheltuela facerri.4.200 Paguba unil. moil cu 2 pietri, bez cheltuiala.

12.945.»132. 1790. Un boier declard cd a iscalit pe cartea Admi-

nistratie Romanuluf in procesul luI Ianachi cu Mateiii Cant.färd sd vadä «rdspunsurile», ci a fd.cut dupd cerere de la(Marie Sa domnul Ergghelet'o.

133. 22 Mart 1790. Ta.Xoa KrxXXLv.óczoil aratd CA a primit dela Enachi Cant, o parte din datoria luI cu «zapis».

134. 23 Iulie 1790. «OameniI sdteni din satul Podolen/ dila Tänut NiamtuluI» mdrturisesc pentru schimbul ficut laZberesti de Ianachi Cantacozinò, In 1773, «In vremea ce eraaicea la noi vdtav Ion Abdzà.». Numele Domnulul de la 1784e ldsat intdia in alb, si apoI intregit. intre marturI : Gor-ghii Buraga, Dum[i]trascu Caradica.

1 0*rul austriac care administra la Roman, pe vremea ocupa4iel celorcincl Tinuturi de peste Siretiil.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 243

135. 1790 (dup.' 23 lulie). Ianachi Cantacuzino cdtre Admi-nistratia Romanului, care cere 12.945 lei pentru e dum[nea]lufVistier Mateiii Cantacozini, vdrul mieg», sag pentru «sotul du-m[i]salel, care acmn, la boala numituluf Vist[ier], dupá cum esticunoscutg si insus de cdträ k. k. Administratie, cautd toate tre-bile si rdspundea la toate pricinile». Mateig era fiul «rdpoosatulufLogofdt Ionitd. Cantacozinò . . ., unchiul mieg». Zberestii fuseseai luf Calistratü Stamatii. Ionitd, cdruia if eraü in hotar, in-deamnä pe Ianachi sd schimbe cu Corotcdestii. in schimb,Ionitä: va scoate de la Gherghelesti parte din Rotopdnestf.Acest schimb se face, dupd e documenturb, la 1773. - Concept,

136. 1790 (dupd 23 Iulie). Ianachi Cantacuzino « protestdluesti »contra somatief A.dministratief de Roman. «Niel printr'o publi-catie sag altg drumg nu ni s'aii fäcutg de stire, si nu stimii devre un Divang O. fie acolé in Romani'', alcdtuitg si de niste per-soane nestiute, care sa vddil acol iscälite pe längd d. Admi-nistratorul ; deci pentru noi un Divang nepublicarisitü si cupersoane cu totul nestiute nu poate sd fie leuitor lucru.. Cuanta mai multü, cu cdtg :

Al doile. Stare m boeriascd sd ceri, si dupd pravili, sidupä nestrdmutate obiaiurile pdmäntului nostru, sd fie ju-decata iards de persoane de asämene stare, fie protest' orfde ce scat' va fi. Decf persoanele acele de o stare cu totulmica si intunecatä fact' de istovii neleguitd aa hotdrdre degudecatd. Last' de a pomeni cä sdntg si fdrä ideI, necumilcu vre o stiintä de filosofie si pravili gudecätore§ti ; in pd-mäntul nostru acesti persoane nu s'ag pututii invrednici casd fie oränduitl de cdtrd stäpdnire sä gudece vre odatd macardof tdranT . .. Fact' apelatie la innalta gubernie ... Hotdrdre gu-decátoriascd sag sententie a gudecaoriei eel d'intdf nu poatesä sä pue la lucrare, cdndg o parte sd ard si sd facd ape-latie.»

137. Roman, 29 Iulie 1790. Somatic., din partea «Adminis-tratiei», cdtre Ianachl Cantacozine., ca sd pläiteascd banii re-clamati de Vist. Matei Cantacozinó.

1 Ralit Callimachi, fata M. Grigore-Vodä Callimachi.

www.dacoromanica.ro

244 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

138. Roman, 18/7 Septembre 1790. Hotdrire contra lui Ia-nachi Cantacozinò biv Vel Vist., de la «acestu Divan adu-nat innainte domnului SvetniculuI Crdescului Gubernium dinGalitie $i Administratoriului acestor cinci Tinuturi). Iscälesc«loan Fidel Ergghelet, Sfetnic al Gubernii Liovului $1 Admi-nistrator», Ioan Chescu Pit., Antoh Cuz[a] Cdp[i]t[an] ).

139. 23 April 1791. Un Cdpitan iea in arendä mosia Ha-värul, de la T. Boto$ani, a lui Enache Cant[a]coz[i]nò biv VelVistier. cSi pentru cheltuiala ce volü faci cu moara $1 sämäntadea peste ce sd va puni in iazu.)

140 8 Maiü 1791. «Dumitru Coils) (KVJOHC) declard cä acumpärat venitul mosiilor de la Soroca al lui Ianachi Cant[a]-cozind biv Vel Vistier, cu 1.390 lei pe an, in douä termine, petrel ani. «Si pentru trii häleSei ce sänt pe aceste mo$0, odatä intl.' ace$ti trel ani sd aibu a li tälia, pdscuindu-le de pesti,iar nu mai mult,--Insä ldsänd sdmänta pestiului trebuinos.»

141. 30 Iulie 1791. «Divanul Cnejdi Moldovil) compus din :«Sturdzea, Costd. Gre6. [Greceanu], Vor[ni]c, Cosd. R: s: [Roset],Vornic $1 alp' doi, citeazd pe Ianachi Cant. biv Vel Vistier, inprocesul, pentru cele cloud sate din Bucovina, cu IordachiCantacozdno biv Vel Vor[ni]c.

142. Roman, 15 August 1791. «K. K. Administratie Ro-manuluT) aratä lui Ienachi Cantacoz[i]nò Vistier cä e chematla judecatä de Divanul din Ia$1' '. TotusI s'a scris Divanului«cum de soroceste la Divan o gudecatä pentru ni$ti mo$ifcare sänt intealtd stdpänire $[i] supuse altii gudecdtorí,.

143. «Cdträ pr-cinstitul Divanti al Cnejäi Mold[o]veI.Porunca ce mi s'ail triimisu de card.' pr-cinstitul Divan pen-

tru ca sä viü la Ia$I, cu multä plecäune am primitu, $1,fiindu de card: pr-cinstitul Divan $tiutd greutate casil mele,$1 casa mè afländu-sä in drumul treceril o$tilor chesaro-crd-esti, $1 inteaCastä vrerne fiindii $i trecere o$tilor in Bucovina,sängurä intelepune pr-cinstitului Divanü va hotärä cä nicicu un chipü nu potü ca sä-m lasu casa sängurd $1 sä via laIa$1. 1791, Avgust 27. )

' Care era supt control rusesc.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 245

144. «Ctrá cinstitul inea pgrinte, dum[nequi bade IordachiCantacozinó, biv Vel Vornicu [de la Ienachi].

Cinstitä pgrintiasca scrisoare dum[i]tal[e] cu multä fiiascdplecAune priimindu, läudändu numele Ziditoriului pentru a durn-[nea]v[oasträ] intregime pr-fericitei sän[ä]tätl, si pentru celi ce misä poruncescu de cgträ dum[nea]ta pe largu intälegändu, iatä,dupä poruncd, am triimis räspunsu, si anii dumitale de lapré-milostivul Dumn[e]zea indelungati si pr-fericiti.

Copie. 1791, Avgust 27.»145. «Staschii Sovetnic c[a]v[aleria] si intäia-sezdtoria la Di-

van, Serghie Lazarovie Lascarev. Caträ cinst. dum[nea]luI Iana-che Cant[a]cuzinò biv Vel Vistier. Pentru pricina mosiilor de laCernäut, ce cere giudecatä cu dumneata dum[nea]1[1111 Vorn[icul]Iordache Cant[a]cozinò, i pär acum in 2 rändurl scris dum.de cäträ Divan ca sä vii se räspunif, si aratI greutate si urnle,si nu ai venit, - iatä acmu scria dum[itale] ca, indatä ce veI luascrisoare aasta, se te scoli si se vii, färä a mai aräta greutatecá trec ostI pe acolò saü alte ; cg, nevenindu ni acum, sästii cá de acolo, de unde te afii, te voI aduce fárd de voedum[itale]. [Iscalit, in ruseste Serghi Lascarov.] 1791, Sept. ii.»

146. 28 Septembre 1791. Ianachi Cantacozino dä expli-catii luI Lascarov, pe care-1 intituleazä. «Märiia Ta», pentruprocesul säa. A primit dania chid era ctari bolnav de nistevechi a meli patimi ce pátimäscu si mä cauta cu doftorii». Un-chiul säü are cloud fete : Zoita, cea mal micd, moare «in vär-stä tänärd, copild». dase intäia si DeleniI, « uncle este siasäzare dum[i]salep. - Concept.

147. Alt act din 20 Novembre 1791 e iscälit de Gherasimca biv Vel Vornic. Iscdlitura Mitropolituluf Iacov si a boieri-lor, cu Ioan Canta in frunte.

148. «Cinstitä si a mè ca o fiicä, dm. nepoatg MariutoVist[e]rias[ä], cu perintiascd dragoste mg inchin d[u]mi[tali].

Scrisoare dum' am luat, si de sänNtate dum[nea]v[oasträ]m'am bucurat. Celi ce-mi serif, am intäles, si pentru c'ar fi zisNorsis Haivaz Armanul cum ea' nisti mazälI ar avé a tragedin mosiile de la CerndutI, cu scrisoar[i], cäcat aa mäncat,ca un Arman ci este, cad' ea stia cä mosie Uihlibil este

s'ati

if

parti

www.dacoromanica.ro

246 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

ba$tinä mironiascd, care esti ardtatä intäli la impartala vechedin zdlili lui Vasiliie-Vod[d], $i intr'altd impärtald ce s'aUfácut mai pe urmd, ci este iscälitd de noi, de niamuri, $i dealti boeri marl' incredintiatd, $i nu are nici-o pricinä, iar lamo$ie Malitinita ail fost o pricind cu un Mihdlachii Cracalie,pe care I-am avut $i slug[ä], carili, luindu o fatd din casdde la mdtu$ä-m Iliana foroe, ail' jäluit intditi aice la Domnielui Gligoriie-Vod[d] Calimah, aräfänd cum a fata 6-ail luat-odin casa mätu$5.-m este driaptd fatä mdtuse-m, iar nuslujnicä ; dar eii n'am $tiut ; apol pe urmd s'aii dovedit c'ailfost facutd in särdcie. Cu toate aceste, dupd gudecätile -amavut cu dänsul, atät aice, cdt $i in Cordon, la Nemtl, prinvechil -am trimis, 1-am rdmas din gudecatd, avänd scrisori,ispisoaci domnesti pe mo$ie Malitinitii, $i, dupä hotärdre gu-decätil. ce s'ail dat, este trecut $i la protocol. ApoI Norsismänänci cticat cdt i-a fi voe, iar, di-ail rämas niscaiva. ho-tarnice a mo$iilor U$ihlibii $1 a Malitinetii la Butura $1 la Mi-hälachi Cracalie, fiindcd ei ati fost vechilf la hotärät, acelinu prind loc nimicd, cd nu sdnt pe numili lor fäcute ; dar miiemi-ail spus Norsis cd ni$te hotarnice C-ail fost rämas la dän$Ii11-ati dat la räpoosatul nepot Ianachi. Si cu aasta rdrraiil :

Al d[u]mi[tali] ca un pärinte :92 (97 ?), Ghen. 9.

Gherasdm Cant.[Pe V° :i Cinstitä a mè ca o flied, d[u]m[i]sali nepoatii

Mariutil Visteresdi, cu pärintascd dragoste sd sä de ; la Ho-rodniceni. 3-

149. 9 August 1792. Raport al Divanulut (Neculaiii RosätVel Logofät, Theod[o]r Bals Vel Vornic, Ioan Canta VelLogofdt, Mänolachi Conachi Vel Vornicu, Costandin PaladiVel Vornic). cLa innältime Ta ati dat jalobä toti Mcuitoriitärgoveti de la tärgul Bärladuluiti, arätänd cd, atät vatra tär-gului, cat $i mosiia din prejur, dintru inceput ail fost d[o]m-nescii, $i a de la D[o]mnu Stefan Voevod bätränul ail fostdatä pe sama tärgovetilor, ca sd sä hränescd pi dänsa, dupäcum a fi arätänd, dupä cum ati ispisocu di la pomiciti (sic)D[o]mnu $1 in sumä de multä curgiri di ant tot di cdträ tär-

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 247

govetii s'ar fi stäpänit». Constantin Racovitä dä locul niä-nästirii Sf. Samuil, «hotärändu-sd osdbit $i vatra tärgului, cätsä fii, $i läsändu-o nedatä nimärui.» Se pomene$te hrisovulde apdrare al acestuia. <Jar de vr'o $äse ani incoace $1 dicdnd mo$iia aciia ail intrat cu schimb la stäpänire de1 Spd-täriasa Catrina Sturzoai, niurmänd hrisovului ce ail, in täriiad'" in ativa rändurl s'an ispitit $i sd ispitesti asupra cumulti chipuri pänd in Domniia Märii Sale Alecsandru kanMavrucordat Voevod.» Se judecä atunci la ardposat GheorghiSturza, fiind Vel Logoidt : pi acei ci ar fi putut sä-I deirdspuns, i-ar fi izgonit, si oprind numai pi cari s'ad socotit afi mai prosti, $i ingrozändu-I cu inchisoare, s'ar fi luoat oscrisoari din parte lor in chip de 'nvoiald card d' Späitäl-r[ea]sa ca sä-I dei adeti.» El se roagd. Domnului a fi crutaV:<fiindcä sä afld la un loc gred, in drum[ul] cel mare, undenu putän[6] greutate $i supärare intimpänu in toatä vreme».

La cercetare, vechilul Spätäresei aratd actul de hotärniciedin 7265 (1756-7) $i cel din 8 Maid 1786, iscdlit de GheorgheSturza, prin care uniI BirlädenI se invoesc cu ea «intfacesta$chip, adicd a mosiia dein preguru tärguluI Bärlad, care estia durn" Spä[td]r[ea]sa, luoatä in schimb de la fratile d" d.Spat' Iordachi Canta, care $i di iard$ cu schimb ad luoat-ode la mänästire Sfäntului Prooroc Samoil, $1 fiindu-le trebui-toare pentru hrana lor si a vitilor, din insu$I a lor bund voi,ail a nu mai av cuvänt de rdspuns, nici odineoarä saila treci peste scrisoare aasta, si pentru ca sa nu rä'mäidum' bägubasä din dreptul venitul mosiif din", s'ad a$äzatca pentru aräturile $i fänatu ce vor faci pi mo$ii, sä deidijma obisnuitä', dupd ponturi, pentru casdle cai vor fi

pe mosiia dum[i]s[a]li, afará de vatra tärgului, ce este hotd-fad' incä a da adetul dupd ponturi, iar imasu vitilor pentruca sd fii stiut locul pánä' undi sä O. pascä, §i. pentru ca sdnu sä pricinuiasa pdgubiri mai multá cu cälcare vitilor, säfie dupd cdt locu va socoti dmi Vornic Costandin Pdladi, $ipi acel loc di ima$ sd nu pateascd nimied la d[u]m[nei] Spd[td]-r[ea]sa, iar, treand mai mult, sd plätesca stricäuni ce sä vafad., läsändu-sä numai vitilorti O. pascä, iar nu $i altele streini.»

www.dacoromanica.ro

248 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

ApoI un act din 13 Maiti 1786, de la Alexandru Mavro-cordat cdtre ,x dT Vornico Pdladi», ca sd fixeze intinderealoculuI de ima$. El face aceasta la 26 Iunie : 4pdnd la putuCiocdrlii, iar in sus pänd la balta Off, iard spre Apus i-atirdmas foarti putdnü locu, fiindcd in zare deialuluii sänt ta-rinile tärgovetilorü, cum $i spre rdsdrit pänd in hotaru Sat.-ddre§dii Catrinif Codrenitii». Anul trecut, Spätäreasa se plingecd unii Birlddeni ii incalcd mo$ia, cu case $i pdscutul vitelor.EI pretind cd aveati, pe vremea cälugdrilor, case $i maI de-parte, «fd.rd numaI all dat dejmd la cdmpu» : se aratä eunsuret di pi ispisoc di la Domnul Stefan-Vodä Bdtrdnul». -Find dirisoavi domne$tI $i la o parti $i la alta», rdmine sdhotdreascd. Domnul. - Copie de pe la 1790.

t 5o. «1792, Avgust 25, cal[en]dfariul] vech[f].» «Cdträ. Prea-innalta ch. ch. k' udecdtorie a forum nobilium al Stanislavulul.Dupd $tiinta ce mi-aü rdmasil de la rdpoosata maicd-m»,scrie Ianache Cantacozimi Visti erul, erdmdindu frata dum[i]-sal[e], unchii miI, dumnaluI Logofdt Ionit[d] Cantacozinò sidum[nea]luI Vornicul Iordache Cantacozinò indatoratI cdtrdcasa malcil miele, dum[nea]luI Logoat Ionit[d], aducändu-$amintea di acea $tiutd datorie, din sängurd vointa pdrinti-asc[d] a dumisali la mdritatul uniI surorI a miele, anumiIleni, pe cari at:1 tinut-o un boerit1 anume Manolachi Conachi l,osdbit di guvaeriuri, argintdriI $1 haine ci ati dat la mdritatuei, i-ati mail dat $i o mo$ie $i zdci famela de TiganI, cum $idum[nealluf unchiul Iordachi Cantacozinò Vornicu, rämdindnumal cu o cucoand filed a dumisali, märitatä, anumi Ma-riuta, iard$1 aducandu-$ aminte di aa $tiutä datorie, iard$din sdngurd vointa pdrintlascá a dum[i]sali, mi-ati ddruit mie,nepotulul dum[i]sali, patru mo$1í in parte Moldovii ... Dupátrecire di vremi intdmpländu-sd di au murit ginerile dum[d-sali, boeriul fiicii dum[i]sali Mariutli, $i mdritändu-sea al doiledupä dum[nea]luI Hat. Costachi Ghica, carili fiind boeritistreinu, cu priimire mea luind de la mine aceste de maI suspatru mop.I . .., 11-at"' dat in zdstrea di al doile a fiicii du-

1 Fiul Ilenei cu Manolachi a fost poetul Costachi Conachi.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 249

m[i]sali Mariutil, si mie in locul acestora mi-ati dat alte pa-tru mosif», cele din Bucovina, cu «toate documenturile». «Mis'ati dat si ispisocü al prentipuluI di atuncea», iar, din Buco-vina, catestat». Acum Ghica «face ardtare cd, aceste fiindsuptii cuväntii legate, ceri ca sä i sä dea voie di a i sá faceistalatie spre declä.rarisäre numeluf dum[i]sali spre stäpänireacestor mosif leguite $i drepte a miele». Deci «protestälu-esc . .. si cer sd fie opritä esire dumilor sale pänä sä viasängur ell ca sä arät toate dovezile . . . Si mä rog sä fiti as-teptat, avänd a implini la condomatie zilile hotäräte a la-zaretuld si a prescrie la Cernäut si scrisorile trebuitoare.»- Concept.

151. Bozance («Bossandze»), 21 Septembre 1792. a Sanitaets-Foede für Personen.» Pentru «Bojar H. von Kantakouzine mitio Bedienten», din Horodniceni, cdsätorit, de 59 de aril', «gros-ser Statur, schwarzen Haaren, - Barts, - Augenbrauen,schwarz-braunen Augen, rundes Angesichts, moldauerischgekleidet».

152. F. d. «Zoita Ghica Agoai» cätre Domn. «Întru räs-punsul ce d[umn_lei cucoana Smärändita Bals faci innaltimi1 Talein pricina jalobiI mele pentru mosie Cadobestl, indräznescu aanerisi toate indreptdrile d[u}m[ijsale Mil cuvint si arktemeiti, si cd pravilistul scriitoriù a d[u]m[ijsali nu are nicr .o stiintä de curgire acestii pricini, sä va giudeca de cdträ.innältime Ta». Cä actele nu se aflä la cumnatul Balsoaiel,«camardiner Iancu», dovedeste faptul a «innainte jalniceiräzvrätirI, li-aü adus insu$1 d-lu fsotul ei] in sänul d[u]m[i]-sali in Postelnicii, fatä fiind Postelnicul Rizu, zäcand : «iatäscrisorile in sänul mieti ; insä nu vroiü O. le daü». Ea, Zoita,s'a judecat «in vreme DomnuluI Sutul», cu Vistierul AlecoBals. Acum, de doi anI, e bunä pace : de ce nu se intoarceadversara el' «in patrie ?.. Cunoscut esti di cdtrá totI, ch'sotul d[u]m[i]sali numitif cucoani prin diiatá aü fäcut ped[u]m[n]ei clironoaml pe toate averile miscdtoare si nemis-cdtoare a d[u]m[i]sali, multämindu-sä numai cu o hotärätäliafä, pentru a sall cheltuele in tári sträine.» Cere «secfestru».

www.dacoromanica.ro

250 DOCTIMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

153. ii Novembre 1792. Alexandru Constantin Muruz-Vodd,catre biv Vel Vistier Ianachi Cantacuzino. Citatie greacd pen-tru procesul cu Hat. Constantin Ghica. «Atett (Lk& iÄ6.[J.fictve,labs 2/i0EXE TOXMIYA E6Teveía TV; 116! IL aZOX00041743 azapa5oc-

Xstivoç Tck 7cpooTaTálleva zni V& D,07,1 ta.,:ng) EíÄ T6t gwpgifg.

67co5 P I se mai dd termin de epte zile. Altfel, va fijudecat in lipsd. Domnul scrie la urind : 1,1 Tip avapoÄijv c6_r're) ózo5 xíiva, xcd p Tbv tr.)67cov 67ro5 p.ataxstpECstat, p.ag abal

Xipcop.av tizávom órt ci7rops67v. zi v& Ommet ata.Topi an4, Li)laVEz-t,3 %/viva 6[m:to') : kpezav s606; Iletà Tb Trp(i)TOy p.as

vò: csomoOlosal vi ne-g. 'Av xoti arapov a7,6 toOto aiv gX0e. :Ti¡v FnroTtyrilv rr¡g to5 v6: ROTA ivr/50a, WAst y[vTi Eg4Eci. vec a:ray--4/10-(i amottoci6v71 va.q atúa-rj T4) ayTtaExo? rfliq ZO:TO.V(i) rb

Emoyfov 67COti Cvat 'zap& s'ijg ot6OevreEa; tiag napi inroOéascog

ra6vrig2. Pecetea pe ceard, in afard: AX. Kar. MC. Bp., 3792.Lingd ea, o pecete austriacd. -0 somatie anterioard, tot gre-ceased e din 16 Octombre, alta din 8, 18 Septembre.

154. «Scrisori säntù in plicul acestd cu numerul 6 ; 1792,Nov. 27 (16). 0 scrisoare de la pärintele mied unchid,dumnalui Iordache Cantacozinò Spatar . . . Cdtrd Mdriia Saprintipul Moldavii . . . Plata de fasie de la cei ce ad mo;iT inBucovina.»

155. 23 Novembre 3792. Iordachi Cantacuzino Vist. cdtreDomn, pentru procesul cu «dum. Hat. Costache Ghica»,adecd cu vechilul «pe care are dum[nea]luI läsatü aice inCernäutl». «Pre Milostivul mied stäpärul, de calträ pré-innaltäintälepune innältimii Tali esti tiutü cä pr-plecata sluga Înnäl-imii Tale nici pin cugetul mied n'ad trecutd cä sä va in-

tämpla sd imblu ed trudindu-mä si supärändu-nid (de sänta

e De vreme ce al primit acestea, cum aY Indräznit d-ta sä nu te supuIhi clipi. poruncilor si sit vii lndatä, cu toate actele ce al ,p

Cu zäbava aceia pe care o faci si cu chipul cum te portI, ni dal sä. bänuimeä. fugl oarecum sit nu se cerceteze procesul d-tale, ca i cum n'ai avea nicY-odreptatc . se cädea ca îndati. dupä cea scrisoare a noastra si. te ridicisi säl viT. Dacä si maY departe nu veI veni, cc codirea d-tale de a veni aicl veifi vrednic sä fie silitä. Domnia Mea a da protivniculul d-tale ilatmanulul actulpe care-1 cere de la Domnia Mea In aceastä afacere.r.

p.

vec

trijv 7p6tp.v.a.

.11 và.

V7iC

3

lo

&in'

pl

d'uttaia

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 251

acmu trii luni de zdle) pe la Stanislavü si pin CerndutI, - Dum-[ne]zdil stie cu cdtá ostenialä, uncle bolndvindu-md, putinü rä-mäsesea sa-m pierdu si viata. DumnaluI Hat. ati asdzatü dinparte dum[i]sale advucatti la Stanislavü, 5i ail cersutti gudecatäpre plecatd sluga innältimil Tale ... Dupd pravilile impärdtestis[i] gudecätorest care urmiazd aice hotärändu pricina, dupdce au triimis poruncd aice la CerndutI dupd oränduelele ceaü de a plublicarisd Craizamptul si gudecAtorie de aice ...Vechilul dum[i]sale Hat., pe care are aice la CerndutI, anumeBendela I, care esti gudecdtorki la Criminal, n'ati contenit a nutriimite protestatii pentru oprire publicatii .. . Dupd intoar-cere mè aice la CerndutI, de la 6 Nov., cu mergire until' ne-guOtor esanti, anume Constandin Pal* carele atunce sd por-niia de [la] Cer ndutl la Esl, ca prin mäna dum[i]sale VelLogofdt Necolai Ros[e]t sd sd aducd cdtrd milostivire std-päniascd.» Cere mila domneascä «asupra ingreuetiI si cu mul-time de datorif insdrcinatd casa pr-plecatii slugir innältimifTale». - Concept.

156. 3 Decembre 1792. Alexandru Constandin Muruz-Vodä,cdtre biv Vel Vistierul Ianache Cant., ca sh vie la judecatdcu Vornicul Costandin Rdscanu, Vornicul Manolache Conache,Vornicul Iordache Cant. si «d[u]m[n]ei Hdtmäneasa Mariia,fiica dumisale». - Pecete pe ceard, In afard.

157. 3 Decembre 1792. «K. K. gudecatorie a TánutuluI Cer-näutiI» intdreste luI «Enachi Cantacozinò» mosiile cele clouddin Bucovina. - Traducere romdneascd.

158. 16 Mart 1793. Mihail Costandin Sutu-Vodd, cdtreEnachi Cantacuzinò biv Vel Vistier, pentru pretentia de mo-siI a «dum. Hat. Mariuta Cantacuzinlz. - Pecete pe ceard,in afar d..

159. Suceava, 5 Maiü 1793. «Dutilloviò Crais-Comisar»,cdtreVistierul Ianachi Cantacuzino, pentru tocmirea until' dascdl.«Acel dascal s'aii ndimit aiure.» ACLIM se gindeste la altul:«ea am priceput din recomendatie WI, si din scrisoarece mi-ati scris el insus, invdtáturd are destulä, cd aü sdvärsit

1 Poate tafall viitorului: Mitropolit al Bucovinel.

www.dacoromanica.ro

252 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

atät filosofie cät si invätätura pravililor : a firiT, a Statului, aniamurilor pravilT, Rämlenilor, cum si invätätura politii inHala ; numaT cä iaste etherodox, din secta lui Lutär. Darasa socot cum cd datorie luT nu va fi a inväta catehisin, cesintacsin, ritoricam, poezin, alghebran, ariftmeticam, matezin,invätätura loghichis, prod. DecT, de va fi cinstit dumilorvoastre dupd pläcere, sad pe tot acel Hart sad pe altul pof-tescti sä binevoesti cinstit dm. numai 2 sad 3 cuvinte a-mscrie, si eii indatd oT triimite carte pe postä la Bistrit[a], siva veni.»

16o. 28 Iulie 1793. Mihail Costandin Sutul-Vodd, cätreMitropolit si boleti!: Stefan Sturza Vel Logofdt, NeculaidRusät Vel Logordt, loan Canta Vel Logofät, Iordachi Ghicabiv Vel Vornic, Costandin Pdladi Vel Vornic, Costandin Ca-targiu biv Vel Vornic, Däpaste Vel Vornic, Iordachi Balsbiv Vel Vistier, Costachi Ghica Hatman, Neculaid RosetVel Vornic, Costandin Bals Vel Vornic, Costandin Grecenubiv Vel Vornic, Sandul Sturzla] blv Vel Agä, Lupul BalsVel Paharnic (?), Dimitrachi Sturza biv Vel Vornic de aprozT,Gavril Conachi biv Vel Ban. Sä judece procesul luT IordachiBals Vel Cäminar cu Birlädenil. Andronachi Doni, Medelnicer.- Copie de pe la 1800.

T61. i i August 1793. Raport care Domn, al Divanulu1(Stefan Sturza Logofät, Joan Canta Vel Logofdt, NeculaidRoset Logofát, Iordachi Vel Logofät, Läscdrachi Vel Vistier,Costandin Paladi Vel Vornic, Drdcachi V. Vornic, CostachiGhica Hatman, Theodor Bals biv Vomic, Costandin GreceanuVornic, Mihaiii Sturza Vornic), in procesul lui Iordachi Balscu BirlädeniT.

Iordachi aratä actele stiute si acel din 6 August 1792 :

va lua «di toatd benaoa ci va fi pi vatra tärgului sä dei bez-man locului, dupd analoghii, carif ci va agungi, din ro ban!until, cum si di la tot ace! ci vor av pivnitr si vor vinclevin, sä dei cad 6 lei di buti si 4 lei di polobocu ; iar di laeel ci vor vindi rachiü, sd iai cdti una Ora di orn, precumsi mortäsipie pi vitile ce sd vor %rind! in tärg hied aseminesä iai, dupd obiceiü.»

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTITRALA 253

El obiecteazä : ((cum cd acesti danii di afirosiri ci aü luatdog. Cdminariul Bal$ pi locu acestui tdrgu Bdrladu, nu pu-tind tánguiri s'ad pricinuit intri toti intri dän$if, cdci iai tinmo$iia $i strämosdf lor sd afla ei räzdciti (?) $i a$Azati cu lä-cuina in tdrgul acela di suml di ani, dupä 13ute[rela hriso-vilor domne$ti vechi $i alte dovezi ci ad avut la mdna lor ;din cari, macar cä celi mai multe, din impotrivitoarili tulbu-rdri $i robil ci aü fost pi locurili acele, s'ad präpddit cu totul,dar $i din cati ad mai rdmas $i li ad la mdna lor, dup.' pu-tere acelora$, iai iard$ pi loc[ul] acestul tärgBdrlad s'ad $tiutldcuitori, ca pi o dreptä mo$dli a lor, vänzänd $i cumpäränd$i clironomisänd locuri di casd $i pi dugheni unul di laaltul, ca pi ni$ti drepti ocini a lor, $i di cdti off s'a robit sis'ad pustiit cu totul targul acesta, iai iard$, ca la o stränio-$ascá mo$Ai ndzuind, cu toati supärdril[e] ci aü tras $i trag,afländu-sä la un loc gred ca acela, s'ad a$dzat di ad läcuit$i läcuesc pänd astäzi, $i, dupd aceste, cdnd acmu vor rämänèca sä fie daniili dumisale Catninariului Bal$ päzäti i intdrite,apoi, osäbit cá toati aceli mai vechi strämo$dsti a lor miluiridomne$ti $i clironomif pärintd$ti ci ad avut, skit rädicati $i lip-säti cu totul, dar $i lor nu pirpnd. dureri $i rand li sä aduci,$i stricduni tärgulni di istovu, $i pentru acesta $i cad toticu plängeri, cercetindu-sä sá aibä dreptati . . . AU scos di neaU ardtat mai intdi un hrisov vechid domnescii, di la te-

fan Voivodu, cari, fiind särbäscu, s'ati dat di s'ati tälmäcitdi Paväl Postelnicul Debrit di la Mitropolii ; cari tälmdcitoariprin suritul ispisocului isedlit di dänsul aratá cd, ispisocufiind forti vechia, $i fiind $i ruptg o bucatá dintegnsul, adtälmäcit numai pi cdt aU putut alegi, $i nici \diet nu s'adgäsät, insd, dupd cdt aU putut tälmäci, a$a s'ad vdzut . . .

insd, pentru cartea acesta [a lui Constantin Racovip] rdspundutärgoveta cd s'aii dat la mana lor in vreme cAnd ei ispisocului tefan Voivod nu 1-ad avut la mdna lor, nici nu 1-ad $tiut,mai ales fiind räsdrit di la ddn$i, - cad, di 1-ar fi avut, putin toatd vreme sä sd apiri.» Aran $i acte de intärire pentruparticulari, pentru vinzare la mezat. «Nol a$615.mäntu1 $i obiceiulvechid cari s'ad urmat $i s'ad päzdt dintru inceput $i Or

www.dacoromanica.ro

251, DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

astdza in tara acesta, dintru a Divanultd condici ni adiverimcä asa a(' fost ; ca, adicd, din locurile celi din partea tärgu-rilor pi cari sä nu fi avut cinevas casa sa mai dinainti,pi acel loc nu poati cinevas sd-1 d sari sd-1 vänzdaltuia, niavänd triaba sa, fiind locul domnescu, iar cari va fiavut mai dinainti casa sa pi acel loc, saü si acum di vaav, poate sä-1 vändä, saü sä-1 tii, cum va vr, macar di nuva av nici carti domnescá pi acel loc, fiindcd, din intäm-plärili tulburdril[c] r, de multi ori pustiindu-sä tärgurili, siluminatif Domni vränd ca sä sá läcuiascl tärgurili lards laloc. aa dat cdrtl dischisä di opstii, cu hotäräre ca oriciniva vini sd läcuescd la tärgurr, sä fii volnici a-$ faci casd $idugheni, locul sd rämäi a lui di istovu, si, dupä putereacel[o]r luminati cärt1 ci dat di opstii, aü rdmas locul alor, $i rämän si vänzdrili di la un[ul] la alt[ul] iard$ temeinici

stdpänitoari, si atät vänzdtoriul, cät si cumpärdtoriul nurämän indatoriti cu vre o dari stäpänului tärif pentru locu-rill aceli ci sänt dupd dreptati a lor. Asa ni adivärazd cd aúfost dintru inceput asäzärnäntul si obiceiul pämäntulur, siasa s'aa päzdt pän acum nesträmutat. insä, acum la pri-cina acesta find di amändoai pärtile hrisoavi domnesti, pre-cum sä aratä, noI nu putem sä anirisim nici pi unili, nicI pialtili, ci instiintdm, iar hotärdre c disävärsät[ä] rämdni lapr-innaltä intälep6une Märii Tali.» - Copie de pe la 1790.

162. Novembre 1793. Un Evrea (care iscdle$te evreieste)aratä cá a luat pe un an «orända bäuturil satului Cäbujäl, cumoara de acolò, $1 a pdrtilor din mosiia Tolestii de la acest Tän[u]tal Sucevvii, ale dum[i]sale Ianache Cantacozino biv Vel Vis-tier ... Si, di va fi poroncd gpd. ca sá sá scoatä Jädovil deprin satea, ea dupä tocmald void fi indatorit a-m tocmicrdsmar la oränzi si a-m tinea oränzili pänä la implinire anuluicumpärat, plätincl duna[i]sal[e] banii deplin. Crdsma, moarasdnt indatorit a li avea meremetisite, tocmite bine.»

163. 22 Decembre 1793. Ianachi Cantacuzino cdtre Domn,in pira lui cu «Luminarea Sa Domnita Raid Callimahis saüCantacuzin61, pentru o mosie i zäci säla$e Tigani, ce rdpo-

1 Era o fatä a WI Grigore Callimachi, märitatä cu Matei Cantacuzino.

s'ad5

Innn

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE IS1ORIE CULTURALÄ 255

satul Logofät Joan Cantacozinò, socrul numitei Domniti, s'auindatorit prin a sa scrisoare a da zestri cer mar midi s'urorfar meli, intäe sotie dumnelui Vel Vor[nijc za aprozi Ma-nolachi Conachi». Ea observä «cum cä top' Moldovenir at'stiut cd dum[nealujr Vistieriul Mater al'i fost hotärit ca sä.-$lase patrie, $i cä mar innainte de purcedere Divanul dinvreme acie ail fäcut publicatie pretutindine in Ord ; pentruce eri n'am fäcut aastä cerire ce o fac acmu» ? Räspundecd $i-a ardtat pretentiile atunci «la dumr boerir al' PricinilorStreine gudecdtorI, din vreme acie, dumT Vel Logofät Ior-dachi Ghica $i due Vistier Iordachi Bal$». «Räposatu Lo-gofät loan Cant. fiindu-mi intocma ca un pärinte», n'a cerutprin judecatá de la el ; ar fi $i dat, «dacä moarte nu 1-ar filuat a$a In grabä». - Concept. .

164. 13 Mart 1794. Ianachi Cant. Vistierul se indatore$tea da actele «mosii (3orniVir, de la Tinutul Sorocg».

165. 22 Mart 1794. Mihail Costandin Sutluj-Vodd, pentruprocesul lur Ianachi Cantacozonò biv Vel Vistier cu Cäp-$e$tii. Iscälitura Domnulut. Pecete ovalä cu chinovar : «IoMh. C. St. (sic). » «A. DonVe Med. pro6t.»

166. 23 April 1794. Un Armean, Iacob Trianco (iscälitarmeneste), iea in arendd « venitul mosii Cpreastir $i Pura.-re$tif de la Tinut[ul] Sorocdr, a dum. boeriulul Ianachl Can-tacozino biv Vel Vistier».

167. 23 April 1794. Arendare a mo$rilor Vistierulur Cant.la Tinutul Läpu$na : Sängera, Calfa, Semogenii, Berhoiul,Puhoiul. «Si, fiindcä aceste mo$ii sänt in parte locului de gos,feriascä Dumnezeti, din intämplärile vremilor spre stricaripAcif, cänd nu vorn put& cäuta de venitul acelor mo-$i», etc.

168. 8 Iulie 1794. «Vasill Botianul vat[a]v» aratá cä, avindmosie la Co$ernita (Tinutul Soroca), eó-ati umblat in trit bá-tränI», fäcuse schimb cu Ianachi Cantacozinò. Acum are pri-einá cu cumnatul sari, Cluceriul Ionitä Ganea. Pomenitä mosiaRo$uorir, la Neamt. Pecete cu o pasere, coroanä $i «Vs.Bt., 1790».

169. 16 Julie 1795. Un Bro$tean vinde «poamile» dintr'o

www.dacoromanica.ro

256 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

livadd «lui Stefan a DiiaconiVI din satul Rddäsenii, fiindcd,de mare nevoe a lipsil de Nine ce avem, $1 vänzare in vitenu era, am vändut acele poamdp, cu 15 lei, «pentru hranacopiilor mid».

170. Octombre 1795. Diata lui Ianachi Cant. Vistierul.Dá mosfi fillor Nicolachi, Iordachl, Costandin si Mariuta.intre Tigani: Andrii Ùusul, Steafan al Bolocanii, Ion Jompa.Lucruri: go harsh de argint i cu rahtul eI cel mai greilun raht mai prost . Din straie, un contds negru cu postavblänit cu nafea, o ghiordei galbänd cu sdngap noü, o dulamäcu anterea stambolsalisä albu, o ghiordei postav sadea, unbinis sal cdptusit cu maltin, alt contds blänit cu naf dupdcel bun . o saià i cu antereu el' de citarie, de yard, ungar turungiti, si alt gar dupd aala, ütichiú, o ghiordei cunorcä . . doai pdrechi acsdri noi . . . Un gar vändt, cari estial mieü, osäbit de unul albu al Mariutii, aala 1-am ddruitMariutii . TriizdcI de bucdt de farfurie pentru masd . . . Boifiind nurnai pentru plugurile hranii casdi s[i] a därvarilor.»Urmeazd partea fiului Ioniä. - Iscäliturd ; pecete cu vulturulbicefal intr'un scut tinut de doi lei si terminat cu o coroandcu cruce. Ca martur se afid i «Chiril arhimandrit -0 traducere germana (dupd moarte) se face la Cernduti in 1807.

171. EILL6rate %al siryniot C(Te zrAirtiv ptottapyi loavvi-xt. KavzonconCypi, rpoo,ptÄisrars, TV eiyovei:av Tylq 7cpoopt-

Ä6.4 acszaC6p.ivot, zpoaappebollev acapÄivcot minty 6

5.7toc eibç byteíg, zai s?).yRisplo;, lisTec liaV.p0PLóTTITOg icpEeTat.

Tb arb s'-zylq Tor) TpizovToq irpocrftXç 7patilla vqc aallivcogiXdtpollev, xoci azapviev i7ct Ttil iTezt tav aya0-i-;1 aytaf.% areoliev

xai T& Év mincp : 30sv xat Siv iXsi4atLiv azoxpLv6p,svot. 8ta 765napávrog va rv kilpoffop-Ouliev 7tept Tirig intriTpovig Trig siq Tb6a7circ TTiq B ZOOTC40(1,, 3Tt i¡tiropsi vat iirospi0a xxst. va xa011icria

azer. p.i x4.0i. >arils avsatv ilauxf.av vqç, v.tv iiproptimac vaivox)diaril Ttvaq aviu siairsewq aye!) Tcacril incoVag )ourcòv

i7mspipousa, i'Fropsì. va ivirsuzicrfi Big Tb 6argitt rtiq : zaiT77 rtig eiev ItÄetaTa xa:

T-i BvBi wig *Le I r-T7,1

aotiXos aTainTrós : 'AXiaavapog Mopo6Crlg.

apx.ilvirsps

-Oitog

&V 6.1ç

ig.av

T7Ç

xalT-v ç.

6isitcom.

16'

Ri5ebla.

,

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE IS f URIE CULTURALÄ 257

TCp ty.tarr4ry eirfsveltry 5pzovv. IrrAvd Ma(d.)ap B:C5Ttin10.17.yixt KavrotxouCvCp, ri:posTcXEor6tup, eirtn764.

Pecete octogonalä, cu coroana si : Alp7:1, 17771.172. 26 Octombre 1795. Ianachi Cant[a] Vistier cdtre cal

mieü iubit ca un frate si cumnat», Lupul Bals biv vel Spatar.Boala intru cari m aflu de 30 zili paimind la pat supt

obial, m'aa adus tocrna la starea cea mai de pi urmä, undenu sdnt vrednic din patu a mä misca. Cordonul fiind inchis,a veni doftor aice nu sä poate. La Ias, la Smiltu am trimissi I am rugat distul, si priimit sä vie. Ea caurnesc din patu, nu pot, la starea -am ajunsu, pentru casä via la Es, sä mä caute doftorii. Iatä cä aa rämas aiceasä pieiü necdutat. Pentru numile luI Dumnezda mä rog, frate,a mice chip vei sti, si doar vei put& sd-m triimit pe unuldin doftori: Volfi saa Smiltu, iar altul nu, si plätescu cutoatä multämita pentru osteniala ce va faci. Iar, dacä vei vided. nu \Id ni unul dinteamändoi sä vie, atuncea md rog fárugäminte carä pr-innältatul stäpän ca sä aibd poroncäunul dinteacestiia sä vie sä má caute, si sä-T plätescu oricami-a ceri. Si, pentru plata menzilului cu cari ari a veni dof-torul, cat va fi, se va da de la triimis[ull acesta. Numal märog, cu Ufl as mai innainte sä poatä proftaxi doftorul aice.Cä, acmu väd cä s'aa sfärsit toate.- Dumitale ca un frate sislug[ä] : Ianachi Cant[a] Vistier. [Autograf :] Boala esti tuse cuvätämare plämänilor, si, cum m'ar put aduci la stare ca säpotü mergi la drum, m'as rädica impreunä si as mergiacolò sä mä cautti, cd aice esti piste mänd..»

«Prea-cinstite si de bun neam d-ta biv Vistier Ianachi Cantacuzino, alnostru prea-iubit Imbr4isindule cu dragoste, ne rugärn din toatä inima sâ tepästreze Dumnezeil sfintul In sänatate i vole bung. anY Indelungatl, cum doresti.Scumpa d-tale scrisoare de la 5 ale lunil trecute am primit-o cu pläcerene-am bucurat pentru pl5cuta nouä sänitate a d-tale ; am väzut i cele cu-prinse In ea ; pentru care rile n'am lipsit räspunde prin cea de fatä, ca

te In;Aiintäm, In privinta Intoarceriï d-tale aca,â la d-ta In Suceava, câ putlsä te Intord sä staff acolo In toatä voia si lini$ea, cäci nimenI nu te poatesupära fdrä stlinta mea. Decl, färä nicl-o bänuialä Intorcindule, potl sä te orhh-nesti In casa d-tale tar anil d-tale sä fie foatte multT

Al d-tale rob cu iubire: Alexandra Moruzi. 1795, 52 Octombre. (Adresa.)

75304. Vol. VII. 17

xaiigi.sr&py

n'ad sd ma'

1

si

st

si

sd-1

:

a-t1

9

thecitl.

www.dacoromanica.ro

258 DOCUMENTELS CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

173. 27 Novembre 1795. Iordachi Cant. inseamnd hirtiilede mosie ale rap. tatäluf sail, pe care le-a prima el.

174, 18 Ianuar 1796. 'Av Otp.og äpyp3. II[orpircov] cätre Tu-durache Òure. «Pentru $apte sute cincIzad de ler bani", ce skitsä s[ä] dea la fericitul patriarhul, cd nu pot ca O. ea pe bani,fiindcd este altul mai mare decat mine, deci dum. vei luaostenealä, impreun[ä] cu banii, $i veI merge la Ias, la ipi-[t]rop a fericitului patriiarhu, carel[e] sade la Galata, $i deacol va lua sfär$it trebuinta.»

175. 2 Iulie 1797. Eleni Cant. aratä cd a luat 500 de lei«de la dumneiI mama cucoana Vistiereasa, din banit zastrifmele -aa fost ränduitä prin diiata de caträ tatal rnieüVistierul Enachi Cant».

176. 29 Decembre 1797. Dumitra$co Stol. si Catinca Cant.aratä cá ail luat de la Spätartil Lupul Bal$1' restul de moode leI, ce li se datorià din zestre si mostenire.

177. 1'1 Mali"' 1798 (?). Atov5atog apxy.otvapE,r71 FaXsad; aratacá a primit ni$te banI pentru mo$ia Save$t1 de la mosteni-torii lid Dinu Cantacuzin Vistierul, dupä fäggduiala ce daseacesta patriarchuluf Avramie de lerusalim.

178. 2 Maia 1798. 'AvOtli.oq apxy.o:va : Ilo7p4Tow da sinet«dumnael cucoana Märioara Vistiereasa», pentru mo$ia Save$ti.

179. «Un Cernautl, 799 (1794?), Mai 2 1/I O. » Catre IenachiCantacuzino Vistier. «Pentru copiile ci mi-ai trimas, ci säntscrisä lätinesti, cautändu dup5. poroncä $i matcile lor, si poslu-duindu-sa di dumnaluI Beri$ cantälistu $i di dumnaluI Reini,iar[a]$I cantälistu, s'aa aflat asämine cu matcile $i s'aa platit$i tacsie la Vistirie impäräteasca ... Sineturile a matcilor ce-lor lätinesti, care sant prifäcute pi moldovinii ... Ravasul$i altile ci al. scris caträ domnu baron Balg, sä vor urma.»Pomenit : «Ioniti VolcinschiI».

180. «Suava, la 21/10 Fevruar 1800.» «Mrturie» de lak.k. maghistrat SuceviI» pentru o proprietate a luI Coste

Voinovici.181. 22 Februar aor. Iordachi Cant. Ban aratä cä a pri-

mit 3.617 lel de la «dumneií mama cucoana Mariuta Vistie-reasa Cant., din cincI mii lei ce am sä iaa prin diiata.).

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 259

182. 28 Februar 1801. Costandin Alixandru Ipsilant Voe-vod, care earhimandrit Dorotheo, staritul sfintelor män[ds]tirlNiamul i Secul». Grigore Cluceresc[u] aratá cd are ba5tind«in mo5iia Puhoiul de la Tin[u]tu OrheiuluI» : i sevinde par-tea, «in vreme ce jeluitor[iul] nu era de värstä, 51 'hiedsá afla la Tarigrad», lui Ienachi Cant. Vistierul. Cerusede la «Spatarul Lupul Bal5, epitrop casdI Vist. lanachiCant.» sd räscumpere partea sa 5i a celorlaltl. Mo5ia fiindddruitá la mänästire, sä ardte actele. Saü sä trimatd «la md-n[d]st[i]re Vdraticu, undi iaste fiica rdposatuluT, cdlugdritd»Pecete pe ceard in afard, din 1799 : «Io Cst. Vv.».

183. 15 Mart 1801. Iordachi Cant. Ban dd sinet pentru1.383 de lei «dumneii mama cucoana».

184. 24 Ianuar 1802. Judecata luI Ianachi Cant. Vistierul cu«Cdp5d5tiI, la pricina mo5iilor schituluI Bro5tenii i Cdbujär». Sepresintd la Divan contra Vistierului «Gavril Capp feCor lufChiric Capp i Toader Galeri, gineri lui Chiric Cap5a. 5i cum-nat[ul] lui Gavril Capp, räzd5 de mo5ie Bärgäenii de la Tint.Sucevif, i Gheorghi Bro5tanul, fior luf Costache Bro5tanul».Stefan Capp, «unchiti al lor», (Muse schituNI, «de dänsulurzit, o mo5le Stroestif i ni5te pärV din LetcanI» 5i Tiganidin Bro5terff, «5i cinci dugheni in tärgul Botopnif». El lasáepitrop pe Vistier, dindu-i satul abujii 5i 500 de lei. Acestausurpd. Se aduce un räva.5 de la Vistier, din 1775, I I Iu-lie, cind era Stolnic. Stefan avuse fratI pe Chiric 5i Arhip,cärora li Iasi satul Bärgäenii. - Vistierul inld.turd pe Bro5ta-nul, pentru cä mo5ia fusese vindutá de «moa5a Id, mamatätdni-Pti». «Acoló unde este schitul fiind 5i sat, nefiind cucuviintä la ränduiala petrecirif calugäre5ff de a fi schitul insat.» Se dä. dreptate VistieruluI. Iscälesc loan Cant. Vel Lo-goat, adpaste vel Vornic, Costandin Bal5 Vel Vornic. MateICostin, condicar.- Copie contimporand.

185. 3 Septembre 1802. Inventariü al averil lui CostantinRosät biv vel Logofát, ce se desparte de so0a luI. < I 115d cu

obläncile imbrdcate cu argint, insd 5i poliite harp cucabarile de argint, iard5 poliite, i har5á cusutd cu sirmd2 capoturi, I chemesi (sic) cu fir .. . i perd de ghermesät

a

..

www.dacoromanica.ro

260 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

cu pui de fir». Între Tigani : «Toade[r] Petre condurar,Coste Pemin (sic), ce-i zdc $i Buduhoiú, pe care d[u]rn-

[nlei Medl. îl aratä cä ar fi Catargiesc, adicd a fratiluf du-m[i]sali Spatr. Iordachi, $i n'Ati dovedit..., Gheorghe Pa-paric, chitar, Grigora$ ùumule». Vite: «3 epi a fiiulul dum[i]-sali Vasáli, ci fost ddruite de unchiul säü Banul IoniäRosät». «Alte lucruri : 14 talgire cos[i]tor, 94 cArti: 36 fran-tuzdstI, 37 nemt4tI, 2 1 grecest1.» -- Se primete foaia dezestre a sotiei, Maria, din 1779, iscdlitä de emaica dum[fl-sale rdposata Spdtr. Iliana Catargioae». Fill sint Vasdle siCostandin; altul, MihaI, cdiugdrit ca Mina, murise. -Copie.

186. August 1803. Alexandru Moruzi hotdre$te in procesullui Ienachi Cantacuzino cu familia Cap$a. Pecete rotunda,cu chinovar. Miniaturd, foarte urit fdcutd.

187. 20 Septembre 1803. Hotärire dornneascä in procesuldintre Teodor Bal$ biv Vel Pdharnic $i «cumnatd-sa Ecate-rina Canaria», pentru averea rdmasd de la Toma fratele luiToader $i sot al Ecaterinei. - Copie.

188. 23 Iunie 1804 Alecsandru Costandin Moruz hot--reste in judecata motenitorilor lui Ion Gherghel cu a douasosie a acestuia. El läsase moia DorodutiI, in Bucovina. -Copie noud.

189. «Cernduti, Noemvrie c. nog 1807. » «ContractO» pentruveniturile mosiilor Malitinita si U$uhlibul, cintre dumnalorrivenicii stdpdni acestorti moif, dumnalui Iordachi Canta-cozinò Särdar $i dumnalui Neculai Cantacozinò, fii rdposa-tului Vist. lanachi Cantacozin, $i anumi intre dumnaluiVornicul Dimitrie Sturza, ca un ränduit epitrop si deplin vi-chil a numitilor mal sus, de spre o parte, $1 intre dumnaluigupänul Cantal Zericovici, cumpdrdtoru venitului acestor demai sus ardtate moii, de spre altd parte». El arendase hied:de la räposata Maria Cantacuzino, mama celor doi fratI, in1801. Arenda$ul iscdle$te armenete. Marturi : MihalachiCernianschi, cVeniamin Mitropolit Moldaviel, epitrop» (pecetelung-dreatd, cu un scut purtirtd initiate-le V. AC M-. supt acoroand, intre cîrjä, cruce, soarele $1 luna ; jos, data de

Sa-villa,

i-a6

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 261

1799). « Bals Vornic epitrop» (pecete cu coroanä $i stea).- intärit de autoritätile din Iasi $i de Agentia de aicea.190. 26 Octombre 1808. «Räzbi$ii din mosiia Moinesti de

la Tänutul BacäuluI» vInd luI «Dimitrachi Avram, räzä$, cutovar4i1 dumisale Iordachi Alecsandri i Filip Dimitriu, orändadi pi tot hotaru Moine$t1I, din cinci madell, adecä de vinu,ce vor put& dumnealor vinde, i rachiti, päscäriia, cäsapiia $idijma pacuriI, di pi tot hotaru Moinesti, din zdci sdiptämäniuna, adecd noai säptärnäni läcuitoril[o]r si una dum' orändä-torilor, cu tocmalä pläcutä de cätrd toff räzdsät, sá ne d

trif miI lei intr' un an de zile . . . NicI-unul dintre noIsad dintre aJ läcuitorI ce $dd in Moine$ll $i inpregiur peacest hotar, sä nu indräzniascd a vinde mdcar de un banrachiti sad vinu, sä sä taie carne $i sä vändä peste, cum $i ladijma päcurif sä facä vre-o pägubire . . . Cum $i pentru eelsträinl ce vor veni de pi afarä cu bäuturI ca sä vändä acolo,sá fim datorf cu top' numaI de cät a-I propi pe unif caaceia.» Sese iscälituri, $i apoI a luI «Toader Chetriar[u], räzä$

191. 1812. Ardtare a Mitropolitulul [Veniamir], pentru«acest loan Cant. », care, la vrista de 17 anY, a venit «aicea laS. M. Neamtul», $i s' a tuns in mantie, cu voia tataluT säti $idupd mnsä cälduroasa sa cerere, de staretul Sofronie.cApol, nu dupá multd vreame, viind eti la sfAnta mändstire,$1 arätindu-sä numituld la mine, me-ad fäcut rugdminte s61-1iad pre lingd mine, $i, vär premare fiindu-mi eu rudeniian'am trecut cererea lui, ci cu voia staretuluI I-am luat» laHu$1, unde era episcop. Dar fuge de acolo in Bucovina.Adus la el cind era acorn Mitropolit - «dupd ce (cu nevred-nicie) am trecut la Scaunul S. Mit.» fuge din noù. -Copie.

192. .tIa0', 1814. » Scarlat Callimachi-Vodä, pentru SpatarulNeculaI Cantacuzinò, in proces cu fratele luI, Särdarul Iordachi,supus rusesc. «Pretentiile plenipotent.» «infätosare ce atiavut innainte Domnie Mele, fatä fiind $i gheneral-consulatRossid.» Fratele lor mal mare e Banul Costandin.

I Veniamin era fiul Mariel Canta, sora lul I ordachi, tafäl acestuI Ioan.

...

dm'

-,

...

www.dacoromanica.ro

262 DOCUMENTELE CANTACUZrNILOR DIN MOLDOVA

193. 24 Maid 1814. tnvoiald intre Neculai Canta si soraluI: «Evghenie monahie Canta».

194. 7 August 1816. »Jos. v. Praun», ,<Braon inginer» seinvoieste a face o Ihartä» lui Neculai Canta, cu pretul de50 de galbeni.

195. 1818. involelI de lichiciatie intre cel trei frati Can-tacuzini.

,BuCumi,196. 26 Maid 1819. Zapis al räzdsilor de la intre

cari : Vasäli Mititialu, Neculai Costachi, Ion Särdcutd, tefanIsaicu, Ionitá Moisa.

197. ansämnare di cdti lucrurI libsdscu din izvodu cu Ghior-ghii Bontds,, din sama lui Ghiorghii Eftimi ; 1821, Mart 7 .. .

Sdsd pdhärutä di rachid . .. Doai furculitä proasti di os, o

steclä di apd ..., un bdhar di vin, di cristal.» - Altä listd :«säsä carp' ..., trif saltelutd...., trilzdci s[i] cind farfuriI, cuo chesä di orbd ..., patru farfurioare di steclä, una zähar-nip' di marmurd., chid garafi di vin pentru masä, doal che-säli di dulceti . .., unu sfesnicu ..., o pdrechi mucdr[f] cu td-bldlutäli lor, patru ibrici di café, un sdpit cu cheli imbrdcat ...,doai mesd di cärti cu postavu imbrdcate, patru perdeli dicit cu färpäralili lor la feresti, unu mdcat cu färbdraua luidi cit ..., triisprazdci scauni, insä unu imbrdcat cu acidinasedvechi, patru perin[I] di pdreti .. ., una cgue . . ., unu scaunudi sfesnice ..., doai táblali di café s[i] cu dulceti, sdsd linguff,sdsä furculitä di tumbacu si tril. cutäti di os, trii fetä di masd.»

198. 23 Februar 1827. Lisa* de lucruri : «2 canapele marI,imbrdcate cu cit, 25 scaune imbrdcate cu cit, 6 jilturi tij cucit, 1 masá pentru cärtl, cu postav ; 1 dulap pentru strai(garderob), I paravan, 4 piviI de alamd cu olincd (?) pentrumasdna cé . .., 27 dog!. de casd, 15 doe de ciubdr ..., 1

grätäras .. ., 18 buteld negri, 14 sdpurf de burcut ..., 1 chisädi orbd . , ., 1 frigare di café, 2 fänari de droscä, 1 rdsnitäde café ..., 2 ogling cu ldditä ..., To pdhard di cristal, poleitecu aur, 5 ceste de cafe cu sä.s[e] farfuriori, 1 tigditd ... , 1

zaharnit[ä] ..., 1 säpäsur cu vacsü, 6 cutif di doftori, 1 fel-bard di cit ..., 1 pärechi cälämäri de cristal cu scdues ros,cu clopotel, 1 calämärl de cristal cu scaunas verde ... , 1

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 263

asornic di masa ... , 9 scripti di per& .. . , i forfeci pen-tru hartii .. . , i masdna de caf cu toati ali el' ..., 3 ibriclepentru cafe, de lut..., 3 cheptari di pica. stricate..., 2 pa-rechf izmeni olandd, bune ..., 2 camä$ panza .. ., 2 trägdtoridi oboti, 2 cutiuta cu chibriturf ..., 5 steclutd cu eau de laChine», etc.

199. 27 Mart 1827. Plingere a lui « mil Focsenian, supusaus[triecesc] din Fälticenf,, care cumparase pe $epte anf ve-nitul mosief Savestf de la Aga Costandin Canta. Dupd moarteaacestuia, in Basarabia, fratele luf, NeculaT, vrea sä-1 scoatape flfil din arendd.

200. Lemberg, 3 Octombre 1827. Librarul Wild cdtre[Nicolae Cantacuzino]. La trimes Walter Scott $i un cBiblio-mappe D. «Je l'ai adressé h. l'apothicaire de Bottuchan ... Il setrouve au paquet expédié le 2e de ce mois une incluse h. Mon-sieur de Bouxanesko', contenant la même continuation de laBibliomappe., if recomandd citeva cärtf cu privire la Na-poleon, un roman $i La femme ou les six amours.

201. 1827. Chitanta de legator din Cernäutl, pentru carp'primite de la baronul de Bal$ [Vasile, din Bucovina]2. Senume$te Voyage autour du monde.

202. C. 1830. «Catagrafie de numili läcuitorilor $i a hriso-volitälor, a vierilor i a breslasälor din satul Jolde$tif $i Po-tropopenfs : Dumitru Moro$anu, Pricopii Crap, Petre Bdr-lianu, Costantin Traian, Ion Ungurianu, Mihaf Murariti,

1 Spatarul lordachz Bucsänescu, deosebit de Costachi, care tinea pe Catrinasora lul lordachi Diighici (Arhondologza Moldova' de C. Sion, Iasi, 1892 ;P. 46). 0 astfel de asaorie, in 181o, cind Iordachi Dr5ghici leavea nici-otrecere politic5., pe chid Costachi Bucs1inescu era dintr'un mare neam mun-tean, dezminte si mai mult aseqiunile lui Sion asupra originii lui Dr1ighici(de altminterea, Sion 1111 stie nici numele tatilui lui Iordachi, care se cherna-v. Manolachi DrBighici, Ist. Moldova, 11, p. 258 -- Dimitrie, si nu Nicolae).Un Sandul Bucsänescu a fost la 1759 epitrop al m5ifästirii Pantelimon, InTara-Roniáneascä (vol. V, p. 5Go, no 81) , era Stolnic. El Onea pe Einca, fataluT Radu Creulescu (Gen. Cantacuzinilor, p. 375). Sandu a fost si capuche-haie la Constantinopol (p. 126). A fost si Yáharnic, innainte de 1774 (vol.I-II, p. 236). Iordachi 11 era poate fiti, venit In Moldova cu vre-un Domn.

2 I3cnerul bucovinean Invátat care studiase la Viena sl era cliber cugetàtos.(/st. la, MM., II, pp. 21, 26).

www.dacoromanica.ro

264 DOCUMENTELE CANTACUZINILOR DIN MOLDOVA

Gligoras Vätämanu, Dumitru Burlutä, Gligora$ Sämionel,Pintilei Stirbu, Toader sdn Cätana, Gheorghe Boghian, Ste-fan Floce, Gheorghe 115$cd, Neculai a Contoai, Vasile PärIon Bod-Bdträn, Durnitru Botez, Gheorghe Cdptu$anu, Ma-riia Puricuta, Toader Gämäliatä, Neculai Suvac, HdncianuStefan, Vasäli Bufencu, Stefan Ro$cänianu, Andrii Hobzei,Luchiian Hobzei, Marcu Läsäciuc, Ion Petciuc (ace$tia dinurmd intre arisovoliti»).

203. «Cernäuti 1830 » Vasile baron Bal$ cätreNicolae Cantacuzino. P. S. eDumnezeescului pärintelui Mitro-politului adu-I, mä rog, inchindciunile mele cele mai adänci$i mai fierbinti si cd i tärina mè îi va fi afierositä, li vaevlavisi $5.1 va iubi. Jälescu pe pärndriteni, si mai anume peboeri, färä invätäturi, färd: $tiintä, plini de fumurf $i deamestecdturi : in locu sä $tie ce trebue sä facä, facu numaiaceia ce $tiu ei. Jälescu pe biata tara, rännäind säracd detot agiutoriul intälegaoriti, orfanä, i mai virtos prádatá deinsu$ boerii ce sä daii de protectorii invätäturilor, intälepciun[i] :ispitimiile (sic), luminele a impärätie Rusä$U, care stäpäne$tepovätue$te mal' toatä lume, va $ti sá apere pe biata tarä $isä o pue la stare cuviinoasd, cum si pe ace$ti neindeletni-citi, lene$1 $i ieniceri de boeri, -o parte a-1 trimite la tarä,sá lucreze pämäntul, o parte la $colf.»

met.. C. 1832. «Atrebuturile cite atirnä la fie$ticari sectie$i celelalte mesä a Visteriei. Säme$iia Visterie, sami.$ d.Spatar Vasile Alixandri'. [Functionaff :] Iancu Dräghiciagiutoria Säme$16 Visterii2, Iancu Alexandru . . . Sectiia al2-lea : I. Iordachi Che$cu.»

203. I3ucure$ti, 16 Octombre 1832. Chiselev cdtre Postel-nicul Nicolae Cantacuzino, pentru numirea acestuia ca membrual Divanuluf Suprem. «Si, pendant le cours de mon admi-nistration, j'ai pu vous être utile, je n'ai fait que vous ren-dre la justice qui vous était due, et le meilleur moyen deprouver combien vous l'avez méritée, ce serait certainementcelui de vous consacrer au service de votre pays, dont l'avenir

Tatà1 poetulut2 Din Dr'ághicif cella10", dorohoieni (Sion, /. c., p. Si).

$i

A

www.dacoromanica.ro

MATER1ALE DE ISTORIE CULTURALÁ 265

ne saurait vous étre indiférent Au nombre des améliorationsadministratives dont la Moldavie a été l'objet, la nouvelle or-ganisation judiciaire réclame des hommes qui, par leurslumires et la confiance de leurs concitoyens, puissent impri-mer b. cette partie du service public la marche satisfaisanteet l'activité dont elle a si éminemment besoin.»

206. 8 Novembre 1834. cEpitropii invg4turilor Pub lice inPrintipatul Moldova», Mitropolitul Veniamin si un al doilea,aratä lui N. Canta cä l-aü numit de coleg. Iscäleste si Gh.Asachi. El II doriserä de co-epitrop, i il numise Domnul.

207. «Iubite veri Nicolachi. Priimesti, mä rog, un suveniriinchisu In plicul aläturat : hrisoavele tirgului Birladul, undevei gäsi si daniia a doisprezáci boieri din cari cel mai depe urnad iesti Vist. Iordachi Bals ; cum si copie tuturor do-cumentilor Birlädenilor, si, ceia ce voi putea faci, ori prin ju-decatä, ori prin invoialä, va fi a dum[i]tale . . . 1840, Dechem-yrie 27. Plecatä slugd : Bals Vor[ni]c.»

www.dacoromanica.ro

A DOUA SERIE DE DOCUMENTE DIVERSE.

M.

www.dacoromanica.ro

A. Documente muntene amestecate.

I. Gherghita 1, 25 Julie 6980 (1472). Iw paA,Sms.. KOHKO1,L1 II

PCHk KINCEH 3EsW1H 01rPOLVILIAKIHCKOH, CH Et CTtil1OP11 RAW KOH-

K0,07 pentru Voislav H Clt CHOKH MS H I:SMUTS CH CTAIIS .. .,

laK0 11," HA% ECT KOPKOKA Clid ncsnfaZ KSIIH KOHCILIK WT AMNON"

PCKAMEI WT HETIIA, K aCf1111-1, H PCKOMII 1111OCTHX KOH. TOP OL1,1,1 HA%

AAM H row A1H Ad HA% ECT Kb. W(IHHX1 H Kb, WKAG.F. H 1111 WT KO-

POME HEHOT.RKHOKFIIH HO WI rcilamu. CRFARITedig (,,si cu fiii si

e 1 curnnatu-sdd Stan ..., ca sá aiba." toatd Corcova, pe care acumpdrato Voislav de la diaconul Domniei Mele, de la Petru,cu 600 de aspri, si i-a iertat Domnia Mea calul. Drept aceiai-am dat Domnia Mea ca sa-I fie de ocind si ohabá, si nime sN, nu Isupere, dup. porunca Domnielf Mele»). Boieri: Neagu Vornic(la p. 21, IV, n° 1, trebuie de suprimat decl Tudor, care e numaisfirsitul cuvintulni), Dragomir al lni Udriste, Cazan al luI Sahac,Neagoe al luI Borce, Nan "mu moonuk. (asa trebuie a se cetideci si loc. cit), Stan [al lul Tepe] Spdtar, Piper Stolnic,Vlaicul Vistier, Vintild Pdharnic, Vladul Comis, Drághic $ iJitiian Stratornici. - Monogramd cu rosu. Pecete peste hirtie.Pergament. Proprietatea doamneI Ana Odobescu.

2. BucurestI, 20 Ianuar 7089 (1581). Mihnea-Vodd. Nume :Jejeleicd, Stditestif, Hranul, Rddutul, Mdneaza. Marturi : Mi-

trea Vel Vornic, Ivan Vel Logofdt, Dumitru Vel Spatar,Radul Vel Comis, Costandin Vistier. - Proprietatea d-nelAna Odobescu.

3. Bucuresti, 19 Maid 7091 (1583). Mihnea Vocid, pentruun Mihal. Nume: Pdtru Ndscdi, Lupsa, Bdlgunea, Arsul, Mic-ldus, Baros. Marturi, boierif din Novembre 1582 (Flurmuzaki,XI, p. 898). Scrie Nicdlachiia. Monogramd. Pecete pesteMale. Pergament.- Proprietatea. d-neI Ana Odobescu.

I Asupra acesteï cetati, v. a mea lstorta lut pfan cel Hare.

www.dacoromanica.ro

270 DOCUMENTE DIVERSE, A

4. BucurestI, i i April, 7094 (1586). Mihnea-Vodd, pentruMiho si Stoian, intdrindu-li mosie la Corcova. Martuff : IaneVel Ban (care lipseste obisnuit din documente), Mitrea Vor-nic, Chisar Vel Logofdt (ca in 1585 ; vol. V, p. 173, n° to),Pdtru Vel Spatar (idem), Paraschiva Vistier (fost Postelnic),Mih[a]lache Stolnic (fost Comis, innaintat in locul lui Ioandin 1585), Radul Vel Comis, Jane Pdharnic (lea locul luiRadul), Gheorghe Vel Postelnic. Scrie Lupul grämäticul. Mono-gramd. Pecete peste hirtie. - Proprietatea d-nei Ana Odobescu.

5. Bucurestl, t-iii Iulie 7102 (i594). Pentru Necula, intd-rindu-I ocind la Corcova. MarturI : Mitrea Vel Vornic, An-dreiä Vel Logotät (rämin si in Septembre ; v. vol. V, p. 290,n° 8), Pangrati Vistierul, - Spätar, Pan[d] Comis, SärbulStolnic, Manta Pdharnic (rdmin eel trei $i in Septembre ;ibid.), Coci Vel Postelnic. Monograrnd. Pecete peste hirtie.Pergament. - Proprietatea d-nei Ana Odobescu.

6. Bucuresti, 4 Octobre 7103 (1594). Mihai-Vodd, pentrupopa Stanciul, intärindu-I ocind la Corcova. Nume : Rainul,Corcodel. Localitäti : Kilirk TSOK8/10g, WHIN murSitoit. Marturi :Joan Vel Vornic, Andriiii Vel Logofät, Dumitru Spatar (Vor-nicul din 1597 ; v. vol. V, p. 291, n° to), Costachi (Statachi ?v. ibid., p. 290, n° 9) Vistier, Radul Comis, d.rbul Stolnic, MantaPäharnic, Preda Vel Postelnic. - Monogramd cu ros. Pecetepeste hirtie. Pergament. - Froprietatea d-nef Ana Odobescu.

7. Bucurestl, 12 Iunie 7104 (1596). Mihai-Vodd, pentruNica al doilea Vistier, intärindu-I Corcova. Nume : Cre'01,Bärübulea, Bucur, Stdnisor,Stänciucul,Bdlaur, Oprea KifinHIA11013,Puiul, Ionea, Samfira, Bunea Deareate, Mole, Barbul lui Du-mitru Sasul, *terban, Radul Bourosu, Petrecoe (femeie). Scu-tire RA KHOOKE HM H 3 OpLHHHA 3" WHOM H 3" 3041011H («debirurile lui $1 de gostina de Of, si de cearä»). MarturI : loanVel Vornic, Miroslav Vel Logoat (in locul lui Chesar,din Mart ; vol. V, p. 290, n° 9), Tudosie Vel Vistier,Calot[d] Vel Spatar (in locul luI Negre), Stroe Vel Stolnic,Radul Vel Comis, Serban Vel Päharnic, Preda Vel Postelnic.Scrie Crdciun. Mon4ramä cu ros. Pecete peste hirtie. Per-gament. - Proprietatea d-neI Ana Odobescu.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 271

9. Färä loc, 13 August 7104 (1596). MihaI-Vodä, pentruNica al doilea Vistier, intärindu-1 mosia la Corcova. Nume :Neguoae. Marturl : Mitrea biv Vel Vornic, Chisar Vel Lo-gofät, Dumitru biv Vel Logofät, Miroslav biv Vel Logoat$i boieriT de la i i Iunie precedent. Scrie tot Cräciun. -Monogramd cu ros $i verde. Pecete peste hirtie. Pergament.Proprietatea d-neT Ana Odobescu.

to. Fárd loc, 28 Iunie 7106 (1598). MihaT-Vodä, pentruNica Vistierul, intärindu-T mosie la Corcova. MarturT : boieriTdin April precedent (v. vol. V, p. 174, n° 13). - Monogramdcu ro$u. Pergament. Proprietatea d-nel Ana Odobescu.

t i .Tirgoviste, 30 Decembre 71 i 7 (1608). Radu-Vodä, lui Radulsi Stan, filT luT Ursu, pentru cloud pogoane de vie, in «dealulUrlatilorD, din ocina «brosteneascä», danie de la Papa Vis-tierul $i altä parte, cumpárgturä pentru aspri gata. Pomenitpopa Dobrot[ä]. Si parte din ocina «stánceascd», din ApSwiKAMELIEs $i 41t11:8" 3iWieKS, de la Moman si Grozav, fiii luTChiriiac, de la VoicilN, Dragole, fata lui Moman. Si Wald

EA1114EK, de la Giurman. Cumpärare de la Neagovan pentruun cal. Si in A-kA8n sosSnog, apoT de la Caraiman in dealulMiculuI. Se daii numele adälmä$arilor (anAkm[k]uhApH). \Tin-zarea se face innaintea «meghiasilor din sus $i din jos». Di-vanul ca acela din vol. V, pp. 296-7, n° 17 (anul 1607), darLupul e Logofät-Mare. Scrie Gherghi. Monogramä. Iscäliturgdomneascä. Pecete peste hirtie (pe care e scris, pe V° :«judet»). Pergament. - Comunicat de o studentä.

12. Tirgovi,te, 2 April 7128 (1620). Gavriil Moghila, pentrufill' luT Ursul din UrlatI, dindu-li ocina din Fundeani, partealuI Väsiiii. Nume : Sum, Ananiia, pop[a] Vuia, Dobra fataAIIIN11-11:k11, nepoata AWMK, Dumitru Gränotä, Ranghela dinCheojdeanI, partea AlbuluT BältiI, Banciul. Divanul ca invol. VII, p. 166, n° 5 (dar $i numele VistieruluT e lásat inalb). Scrie Lepádat Logofaul. Monogramä cu ros. Pecetepeste hirtie. Pergament. - Traducere «la scoala män[äsjtiriiColtiI», de «Chiritg dasc[al] slov[e]nesc», pe la 1770-80.- Idenz.

13. Tîrgoviste, 7 Maiii 7133 (1625). Alixandru-Vodä fiulluT Radu-Vodä, pentru Preda Vät[avul] $i Marga, intärindu-li

www.dacoromanica.ro

272 DOCUMENTE DIVERSE, A

ocinä la Bälcesti. Nume: Crä lita, Bucul, Radul V Acarit[ä],Fo$ca, Cotbät, Belcea, Ion Fleul, Hamza Postelnicul din Tirgu-Jiü Drärnoxa (sat), Andronie din Prigorie, Brailadin Drägoian[11, Radul Gro$ef din Bibe$tf, Noica din Coli-ba$, CA. lea din Negoe$t[I], Päcul din Pojogeanl, Bälin din Mi-rosläveani, Radul din Sacel. Marturi, ca in 1626 (v. vol. V,p. 438, n° 6), dar Fiera e Logofät (nu <Jost»), Vistier e Vla-dul, Gheorghe e Vel Päharnic Scrie Idoxii gramaticul. -Monogramä cu 1-0$. Pecete peste hirtie. Pergament. Proprie-tatea d-nef Ana Odobescu.

14. Bucure$tI, 15 Iulie 1628. Alexandru Ilia$, pentru satulBärä$tiI. MarturI : Hriza Vel Vornic, Fiera Vel Logofät, Tru-fandà Vistier, Miho Vel Spatar, Dumitrachi Vel Stolnic, Ra-mandi Vel Comis, Diiamandi Vel Päharnic, Condelo VelPostelnic. - Proprietatea d-neI Ana Odobescu.

15. BucurestI, 17 April 7137 (1631). Leon-Vodä, lui Ne-delco, pentru o vie si päminturi in gokxSA sosSnwg, <Tana inapa CricovuluI», cumpärate de la cälugärul Mihail (Kan$rEp8n)din GrindeanI, pe 2.00 de aspri gata, fiind marturi SavaCalugärul, asi din Vräbila Vasilie egumen, $i din GherghitäLiica $i Pascul i Stoian $i Dragomiru Ba$tea.». Alte po-goane sint In Dealul BobouluI, de la fia luI Dumitru Turculdin BucurestI, cu zapis Intärit de un cupet $i maI mulíoameni din ora$. Altä parte tot acolo, se iea de la Coco6 dinCepturI, cu aldämäsar un popä. Alt pogon, de la StanüciulDoroteaiii. Litre vinzAtorI, $i Pätru si Vlad Durducä, TudorHrom, Andronie Vat[aN, Sutaianul Logofätul. Din ocinele :Dobromireasca, MihAeleasca, Mäläiasca. Marturi: Stanciul Mur-guluI, Span (sic) CalugäruluI, Iano, Vladul lui Stae (cT4eK),Machidon, DurduC. Divanul : Miho Mare-Ban al Craiove,Hriza Vel Vornic, Papa Vel Logofät, Dumitra$co Vel Vistier,Pavlachi Vel Spätar, Gherghe Vel Stolnic, Costandin VelComis, Vasilie Vel PAharnic, Iuovce (lOwstikli) Vel Postelnic.Scrie Stoica gramaticul. Monogramä. Pecete peste hirtie, cu$nur ro$. Pergament. - Comunicat de o studentä.

16. Bucure$tI, Februar 7147 (1639). Zapis al lui «Frätiläfaorul luI Iosip». - Proprietatea d-nei Ana Odobescu.

(Tpkrnm),

www.dacoromanica.ro

MATER1ALE DE ISTORIE clairurtALi 27a

17. BucurestI, 12 Maig 7147 (1639). Mateig-Vodä., pentiupircälabul Necula din Glogova. Pomenite localitätile : Cor-dunul, Cärligul, hotarul Grábovätului, hotarul Jirovulur ; per-soanele : Vasilie Spatarul, fiul luI Preda Spatarul, KI181: 3A

ClIk Nicg. Vel Logofät, Safera, Manolia. Marturi: boieril din1638 (v. vol. V, pp. 442-3; n° 17), insä Hriza fostul Ban eacum Vornic $ i Socol Stolnic (in locul luI Vasilie). Mo-nogramd. Pecete peste hirtie. Pergament. - Proprietatea d-neAna Odobescu.

I8. Tirgovi$te, 3 Maiti 7150 (1642). Mateig-Vodä, nepotullui Basarab, pentru Necula pircalabul din Glogova. PomenitTiganul Davita. Marturi, boierii din 1643 (vol. V, pp. 181-2,n° 28), dar Queer e Socol $i luI Dumitru Vornicul i se ziceea numele de familie : Dudescul. Scrie Lepädat Logofaltul.Monogramg cu ro$. Isaliturd. Pecete peste hirtie. - Proprie-tatea d-neT Ana Odobescu

19 Tirgoviste (Rh HA CTOA 141A,A,A Tortutikvm8), 29 April 7160(1652). Matheig Basarab, pentru [Dobrin] Logofät, fig al lufGhiorghie, nepot de fig al luI Dobrin din Unguref, intärindu-Imo3ia Bärbgte$tiI, din Olt. PomenitI «Ba$tea Ghiorghie Postel-nic, bunul (,I,-kmo) luI Dobrin Logofät», «Mitria fiul luI Iona$copärcdlab din Sterbet». Cumpärätura mosiei se face pe vremealuI Mihai-Vodg, cu «aspri turce$tI» ("min TSociuti) $i cu (gun calbun». Se OA «cartea lui Mihail Voevod $i a luI Necula (na<SAER)Voevod, 7108 [I600], $i cartea räposatului Radul VoevodSerban, 7111 [1603], $1 cartea lul. Gavrill Voevod, feciorulluii Simion Moghila Voevod, 7127 [16 rg]». ,A,o A11111 Ott,A,SAA

liCEKO,A, CHK MIIKIIE11 1101-1KOM, 111,4,1 ECT IIIIHWEA c,A,R8FAIAS

KTopao KNIT1 RE rcnACTKAN («in zilele Radulul Voevod, fiulMihne Voevod, cind a fost Domnia Lui a doua oarg in Domnie »),se face intäig Ord. Divanul : Ghiorma biv Vel Ban de Cra-iova, Radul Vel Logoat, Ghinea Vel Vistier, Diicul VelSpatar, Barbul Vel Stolnic, Costandin Vel Postelnic, RadulVel Comis, Hrizea Vel Paharnic. Scrie «Mares LogofätGhiorgiuvi6». Pecete peste hirtie. Monogramg cu ro$. Iscä-litura domneascä. Pergament. - Comunicat de o studentg.

20. Bucure$U, Maiii (färg zi) 7174 (1666). Radul Leon-Vodä

71304. VOI. VII. 18

www.dacoromanica.ro

274 DOCUMENTE DIVERSE, A

cätre «Dobrin Cap. de RosiI, fe[o]rul lui Gherghe Postelnic,nepotul luI Dobrin Log[o]fltul din Unguref», dindu-I satulUngureI. Hotare : «calea morif», «calea Ungurilor», d un codrude loc din piscul Strämbei», «välceaoa Adäncatie», «caleaBoianului». I se dail din Divan cercetátori : «Badea Capit.ot Nucet, i Tudor Peh. den Greé, i Neagoe Peh. ot Fäl-cohl, i Staico Cäp. ot Put[u]roas[a], i Serbu iuz. ot Bältat, iBärcan Ceausul ot Mihile$tif».- Cistigä Dobrin, rdmiind peadversarif sälf, «Gherghe eu toat[ä] ceata lor [de «frati deo[i]nä»] den Crämpoia». Dar ace$tia «nu s'ail läsat, ci iarail rädicat pärd, al doil[e] rändil, $i ail venit naintea DomniiMeal[e] la Divan, de s'ail luat leagea täräT, 12 megiia$ jurä-toff, pre räva$e domnesti, anum[e] ot Mih[ä]e$tI Ma-nea i Stänemir i Radu i Onciu Percean i Danéul, i otMomiceani Armean, i ot Ghimpat Buscan, i ot SärbänestiManea steg[ar], i ot Corbul Vodan, i ot Tut[u]ne$t Serbu, iot Bältat Bunea iuz., i ot Alämänestf [seris : Alämächesti]Cr[ä]stea, i ot StänislävestI Dumitru, ca sä. jure Dan si Gherghe$i ceata lor cu áce$ti 12 .megeia$ de caträ Dobrin Cap.pentru hotarul I_ Jrgl _ureilor, cum nu iaste Strämba hotarul denceput pan in sat-sit, pen (sic) in piscu, ce iaste hotarul preväléaoa Addricaat[ä], si pentru codrul de loc, cum nu l-alltinut nie mo[u]-säti, nie tatä-sal, nié el, den zilele luit Mihai.Vod[d] pänä acum, nié sä fie luat Dobrin Cap. dijma dä predänsul. Dee, cändu ail fostu la zi $i la soroc, iard acestI 12megiia$, eI s'aii stränsu tot deplin, fiindu ispravnic Stan vt.Postelnic, $i ail socotit in tot chipul, $i nié cum n'ail pututjura, ce ail dat ca sá tie hotarul Ungureilor pre Strämba sicodrul de loc sä le tie Dobrin Cap. cu bun[ä] pa[e], precumam väzut Domnia Mea si cartea acestor 12 megiia$ $i amän-dooa rävasel[e] domnestI la män[a] lui Dobrin Capit[anul]. Deéail rämas Dan si Gherghe cu toat[ä] ceata lor den Crämpoia ddleage si de judecat[ä]. Drept aceaia am dat Domnia Mealu Dobrin Cap[itanul] ca sä.$ tie satul Ungurel pre seamnesi pre hotarä cum scrie maI sus.» Divanul $i scriitorul cala documentul din 6 Maiti, vol. V, p. 303, n° 49, - Idem.

21. 17 Iulie 1768. Adeverire «la män[a] Sfintii Sale pärin-

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA. 275

teluI egumen chir Gavriil de la sfänta nidn[d]stire ce sd chiiamd.Arhimandrit, dá aice dän BucurestT, uncle sd präznuescu SfintiTApostoli, precurn sá sä tie cä, avAndu noi o mosie ce sächiiamd. Cdpresd, ot sud Buz., care mosie o avem clä moste-nire de la stremoasd nosträ, rdposata Doamna Ilinca, la caremosie fiind sase pdrtasI, feoriI rdposatii Doamnif Ilincäi, deciträgändu-rnd ed din Träghi Spdtar, ce este unul dänteacesti6 fraff, stäpänesc eü partea mosd-meti, lui Dräghi, din Cd-prestI, peste tot hotarful] Cantacuzinestilor, pä cdt sá va venia sasea parte». 0 dd mdnästiriI. Isalesc «Miha Cantacuzinobiv Vel Vistier adeverez», si «Morvaig BaTitC-rIg 'Apt; Ilityrog».-V. Genealogia Cantacuzinilor i Doc. Cantacuzinilor, tabla.- Proprietatea Dobrescu, consilier la Curtea de Apeldin Bucuresti.

B. Documente moldovenestI amestecate.

1. 18 Februar 6991 (1483). aspisoc de la Dom[nul] StefanVoevod, care intäreste lui Lazar Globnic a patra parte dePetiia cia Mare, cotunul cel din sus.» - Listd din 1805. -Comunicat de d. avocat Artur Gorovei, din Fälticeni.

2. Suceava, 20 Decembre 7027 (1518). Stefan-Vodd,pentru Rodna si sora luf, Anusca, si altii, intre cari «AnuscaBocdnoaie», coboritod din Oanä Rodnici, care träia suptfiiI luI Alexandru-cel-Bun, - cari ati mosie la Petia. 0 \rindluI ,%Dragus de la Poartä», cu zlop. tätärestI. Hotare : cheles-teul BatculuT, pärdul Musiroiulul o movi1iä, sd numiastea Rujilor». Martur : fratele Petru si boierli, nenumiti. - Copiea unei traduced din Idem.

3. 23 Iulie 7178 (1670). Raport care Marele-Logadt, allul Constantin Arapul si Ieremia Ciocirlie, pircAlabiI Neam-tului, pentru hotärnicie. Scrie un preot. Traducere gre-ceased. - Comunicat de d. N. Apostol, profesor in Roman.

4. c1.1 Värtop, vd[lea]t 7179 [1671], Mai 9 dn.» NaculStolnic» aratä ccä aü vinitu cu cinstiti carte Mdrii SaliDucdI-Vodi Ion Pisoschie i cu Levd.tul si Turcuman, sd lesocotim la satu la Värtop, la vatra satuluI, si la pomet si

d-lur

1803,

www.dacoromanica.ro

276 DOCUMENTE DIVERSE, B

la livedzi. Deci am stränsu megiias feori de boeri si omenbdträni ... 0 parte ce sä chiiami parte li Grecoia; deci aceparte ai Grecoia avrutu (sic) livedzi si pomätu ca pdr-tile celora frati, ce, pentru cdce n'an avutu livedzi $i pomete,i-am socotitu 0 bucat[ä] de loc din gios de vatra satului,din del[a] crestäturi si prea cumle (= culme) poddurilor, sidin crestdturi la o rächiti, si din rächiti in fäntdna Ostanului,si din fd[n]täni in sus, vale satului.» IscAlesc: cPätrasco Bo-tedzu, popa Nicolae de Vrätopu». - Comunicat de d. avocatArtur Gorovei, din Fälticeni.

5. Iasi, 23 Ianuar 7185 (1677). «Dumitrasco Catacozin»-Vodd, cdtre «Gligorasco Rusul -an fostu Spätar», pentruplingerea lui Ion Pisoschi contra cumnatului Gligorasco Bo-tedzu, la satul Bluest'. Acesta-si dä partea lui «GhiorghiSepteli Logofdtul», cu vinzare ascunsd, ca «schimbäturä».«Iaste mai volnic Pisoschi sd o cumpere, cd sintu frat,decdt Ghiorghit[ä] Septeli.» «Necula Rdcovit[d] Vel Logft.u.-Leca.» - Idem.

6. 8 April 7193 (1685). Vinzare de mosie cdtre VorniculPisoschi. «Am intrebat si de cumnatul mieü, pe Velico,fratele sotuluI mieü, luI Ionasco Levdntului; deci, neavänduel putere, slobodzit sä o vändu cuI oi put; ce, fiindudurn[nlialui Ion Pisoschii mosnean, o am vändut dumisa][el,innainte dumisale Stolnicului Abdza si denainte VorniculuiIon Sträcei..., lui Toderasco snä MälaL» - Idem.

7. Iasi, 2 Septembre 7237 (1728). Grigore Ghica-Vodä,cdtre Radul Rdcovit[d] Vel Jit[nicerin], ca. la Domniia Meajälui boiariul nostru Toad[e]r Cälmäsul, Vornicul de CämpulLungu, pe dum[nea]ta, zicandu cd, fiindu an cu hdrtiiiila Tinutul Sucevii cu dumn[ea]ta, al fostu dat dumn[ealtanist[e] härtif unor oameni streini in ocolul dumitali 2 pecdte i ug, s[i] 2 pe cdte I leü, i ai mai dat o härtie deun galbln until orn, i ai luat 17 p[o]t[ronicil, si apoi li-afscos aceste pecetluituri la fie'ori Calmäsului Vornicul, ca

iä baniI, i fieori Calmäsului i-ati cdutat pe acei oamini,si nu gäsät, si, negdsänd pe acef oamini, ati rämas ace'bani rämäsitä la Vist[e]rie, si s'an scos Toader Calmäsul

n'aa

m'ati

säl[i]

...

i-aa

www.dacoromanica.ro

MAT,ERIALE DE ISTORIE CULTURALI 277

Vornicul cu ace! ban! la lefil[e] chetrarilor, si trage supärari.De cari lucru iat[ä] cä-t scriem Domniia Mea sä. cauti dum-ntea]ta sä triimit acei bani aici cum mai curándu ; cä, netri-mitind banii, t'a vini om g[cdsp[o]du de a plini bani. Iardum[nea]ta cui al' dat acel pee, sail Rori dumital[e], de leor fi dat, sä trimit fie'ori dumital[e] sä caute pe ace! oamini,sä-$1' Th. bani.» Adaus la urmä : ansä fiind a$6 cum jäluiToader Calmä$ul». Färä iscáliturd ; pecete de cearä rosie,la adresd, cu bourul, initialele Ill I' WC (sic) $i data de1726 (in cifre arabice). - Proprietatea d-lui Al. Calli-machi.

8. 16 August 7240 (1732). «Toader Pisotschii, dinpreunäcu sotul mieii Sanda, fata lui VolcenschiI», vind parte dinHärtop «MolitviI Sal[e] preotuluI Mihälachie». «Si noi, suro-rilea lui Toader Pisovschii, ne-am scris numeale, $i am puspeceatilea. Eti Safta Brgeeasca, eii Anita SäpteUoaia, eii IrinaToplitoia». De fapt, smut mimai punerl de deget. - Comu_nicat de d. avocat Artur Gorovei, din Fälticera.

9. 26 Septembre 7241 (1732) Vinzare de mosie cu «leI, ban!noi». «insä, pentru tinterimul bisericil, cätu-I locul de biseric[ä],dac[a] ar milui D[u]mn[e]dzai sd fac[a] cineva biseric[a], särämde a päri[n]tilor n[o]$tri poman[ä].» Nu vind $i «omen!de Värtop ce all fostti de parte noasträ». «Iar dintr'altiomen! care s'ar gäsi, sal aibä dumnelui a-I lua, sä-I fii dumi-sale dreptI vecini ... Carii $i fratil nostri la moarte lor aiiläsat cu lirnbä de moarte, de nu orn put& stäpäni noi, sä.

vindem dumisale luI Vasili Bräescul, cad $i dumnelui estetot nemul nostru.» - Idem.

io. 4 Novembre 7244 (1735). inscris pentru o moarä. «Sicätä vamd ail fostu in moil, ati luat-o, $i, mora incd fiinduin sama luI, s'ati pustiit.» - Idem.

I I. Iasi', 5 Septembre 7263 (1754). Mate! Ghica-Vodä aratäcä Aristarho Hrisosculeil Vel Vistiernic a cerut sä se aleagä«driapte ocinI si mosi ce are di pre mo$ul dumisali räpousatulDuca-Vod[d] baränul 1, anume satul Trife$tiI, cu toate alte ho-

1 Taal luI Aristarho era fiul unel fete a lui Duca.

www.dacoromanica.ro

278 DOCUMENTE DIVERSE, B

tarä catrá Trife$1.1" ce sint la Tinutul Niamtuluir, unde iaste a$ä-zaria dumisali». Se dati ca hotarnici Ioanichie episcopul de Ro-inan $i Vasilie Buhäescul Vel Medelnicer. Se afiä ea' Ipe láng5.satul Trife$tii sintu lipite si alte sate intregi, anume Movi-lianil,_ ce sint aláturia cu Trife$tiI, pe din sus, $i Pädurianii,ce sint intre matca a viache a Moldovit ski $i intre- Mol-dova a cu apä ; ca7e sä bate in capete cu Movilianii $i cuTrifestil. Asijdiria si satul (jortäne$tif, aláturia cu TrifestiI,pi din gos, $i satul Pop$4tiI, ce iaste alaturia cu Òorthine$tiI,pi din gos.» «Pärd in matca Väii Negre.» Pomenite sateleBuhuce$tiI, Bräni$tiarii, Romänestif. eLi-an ales $i li-ati hotd-rát Impregur, $i s'ati incheiatu intru o stälpiturä .. . in malulunel Ode säcI . .. ,Drumul ce vine de la Ro$iorI ... Dreptugura sdpäturil ce tae drumul, dialul .. . in budza vdiI . ..Pin hiritei de stejar . . . Si in sfár$itul hiriteilor, unde est[e]in poianá . .. Pe dälmä, aläturia cu ridiul dumbrävitif .. .Podul lui Dragomini ... Páná la mijlocul aceI racle de pä--mäntuff s'ati pus piaträ .. . Pänd iasä in drumul ce vine dela Bräni$tiarI ... in gura drumului, unde inträ in dum-bravä ... Drumul vechiii, carile din dzilile báträne acel drumati imblatu de la Bräni$tiaff la Giule$tI ... Si s'a.ti fäcut $idoao buori .. . in zäpodiia Giulestilor.. .. Drumul cel marece vini pe la dule$tI $i merge la Roman .. . incep a sä batein capite Romäne$tif cu Once$tif ... incep a sä bate capulOnce$tilor in coastili Romäne$tilor. ... Sfär,itul capului On-ce$tilor, unde sd tálnescu cu Skuianii ... Prin buorl .. . indreptul puttilui Jul Värnav ... Pán in sfär$itul capátuluI Bu-huce$tilor, unde sä tálnia$te de-$ dati coaste cu Sofráce$tii .. .Tot spre räsárit, pin spártur, la un buor ce s'ati fkutintr'un ulmu ... Fintäna ce sä numia$te Fäntaina a Riace ...Pe Osul Váii Negre ... Pe unde ail fost podul luI Marjá .. .Unde sä chiamä cornul aluni$ului . .. Spre räsäritti, pe dinsus de sfär$itul lozilor ... Piste bahnä . .. Drumul ce mergela Tullau-eä ... Drept in sus, bätänd capátul Popd$tilor, cebate in coastile Dragomire$tilor.. .. 0 fäntänä viache vál-ruitä.... Pin movila lungá, in várvul moviliii . .. in gura girlifmorilor de la Tulbuc, care sä chiamd Santu . .. intre gárle,

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL& 279

intr'un grind . . . Spre pomet 1. Divanul, scriitorul, infdOsareasi provenienta ca $1 la n' urmätor.

12. 10 Septembre 7263 (1754). Mate! Ghica-Vodä. Aris-tarho Hrisosculefi Vel Vistief aratä cd Ioanichie episcopulde Roman si Vasili Buhäescu biv Vel Medelnicer at' mersla OncestI (Tinutul Nearnt) si ail hotärit cumpärätura lui deacolo. Fusese septe baltrinI in sat, «anume Vamesul si Niami-sul si Dupnitä. si Stanca si Dräghiciu si Päun si òortan».Rdzesif au si märturie, din 7209 (I 700- I), de la e ToaderBogzia cel barän si de la Stefan Urichianul, cdpitan de Cur-tianI», cari «li-aci fácut socotiald pentru aleagiria niamurilor,arätind pe fiestecare bätrin in cdte pärtI s'ati impdrtitu,pe ff;ori si nepoti lor, si cine sä treò[e] de acel niam sicarili uncle iaste vändut si schimbäturf». Mäsurd, tfäcändu-Ipdmänturi ale de 12 pa$, si pasul de 6 palme, din care s'ailvenit pe un bdträn cdte 8 ogoard, io pasI». intditi se impartesatul, apoI «sdliste s'ati mäsurat deosäbit», aflindu-se in ea«61 ogoarä, IC) pasi, si ogorul iar de 12 pas, $1 pasul 6palm[e], din care s'ail venit un barän cäte 8 ogoard, IC) pasi».Între räzds'i : Toader Cenusä, Dumitrasco Biltul, Simina, S te-fana Pribióoaia. «One pämänturf bastind din stälpul StanedI;dará nu s'ati aflatü sd aibä el bastind in Stanca . . . Stdlpul lufijortan; care stälpu, la mdsura ce s'ati ales cänd Lau cumpäratDuea-Vod[ä], l-all socotit numaI 82 pámánturi, lard, la md-sura botärätuluis de acmu, s'ati falcut de 88 de OlmänturYbdtränulluI Nrtan, cum si alt1 lAtrAnl, fiinded s'ail mai lärgitü acmucämpul cu spärturf, cu curäturl, de cum au fost atuncI . . .

Sämintia Marled'', anume Näcutd diaconul si Toader Arma-nul .. . Partia luI Ilie Prodan Drägusäscul Comis, ce ail avutel di pe mosiI sd'i Bäsotestif . . . Li-am dat bini in vänzarealui Prodan -atí vändut el Vorniculd Iordachii Rusät, si Vor.nicul Iordachii li-ati dat danie slugii sali, luI Miron Gania».Duca-Vodd luase päminturf la OneestI, dind in loc altele laPräjästI. «Sd cade niarnu luI Ducdf-VocIrd] sä, cumperi.» Ho-tare : «intre SäcuianI si intre hliza dumisale VistieriuluI . . .

Toader Scortan . . . Hliza ScortanuluI . . . Asupra unghiuluiluI Buruiand . . . Supt dumbrävitä . . . Si casa lor n'ati fäcuto

www.dacoromanica.ro

280 DOCUMENTE DIVERSE, B

pe vatra sdhstif, ce s'ail aflat falcute in delnitä, afard din sd-liste . . . Neprihnind rdzia.5.ii cer mai vechf ar satulur pe Co-cestr ca sd intre el', Cocestif, aldturia cu dänsir in parte degos .. . ET stint cumpairdtorf de la o vreme ; nu sint bastindintr'acel sat: pentru une pricinT ca ciaste i-ati deosebit peCocestr si i-ag dat in parte de sus, fiind acoló locul marlargu, si de o parte ... Fäntdria luT Chiscdbabd . .. Pdn' inZdipodie . . . Pe malul Zdpodie . . . Si s'ad acut si buoru in-tr'un stejar, drept Durditoare . . . iii marginia sihletuluT, ldngddrum. in capul barculuI, din gos . . . La o groapá de bor-deig ce sä numeste a luI Dändild . . . Pin cornul rddiulur »Pomenit: «Nicular Värnav, ginerile luT Purice». Marturi : fill'

Domnuluf, Grigorie, Gheorghie, Nicolar, si boieriT : IordachieCantacozino biv Vet Logofdt, Manolachii Costachi Vel Vornicde Tara-de-jos, Ion Bogdan Vel Vornic de Tara-de-sus, Du-mitrasco Pdladt Hatman, Nicolachi Su6u Vel Postelnic, VasiliRusät Vel Spatar, Pälaclie Vel Ban, NicolaI Caragia Vel Ca.-minar, Iordachii Cant[a]coz[i]no Vel Pdharnic, Costachii DucaVel Stolnic, Manolachii Ipsilandi Vel Comis. Ispravnic : RadulRacovitd Vel Logofdt. «Scrisu-s'ag hrisovul acesta cu mdnalur Ioan Gramaticul, sing Paval Cdmdras,» Monogramä curosu. Pecete octogonald cu chinovar, avind armele arnindurorterhor. Splendid caligrafiat pe pergament.- Proprietatea d-luravocat I. Ghica din IasI.

13. 26 Iulie 7266 (1758). Scarlat Ghica-Vodä., cdtre isprav-nicul de Roman, pentru plingerea satuluT Vdscanif, ca. sdntfoarte incárcat cu biriu[1], piste neputinta lor, ardtd.ndu cal agcritva oaminI fugit, earl:I nu-I tit-i unde se afld, si biriul ace-lora aii rdmas in spatele lor, si. stag sd sä rd[sd]pascd siacestia 6-aii mai rdmas . . . SA.' cautT si s'Al-f odihnestf dum.,sä nu fie supdrat mai mult decdt (sic) alti ldcuitorT, sd nus[d] mar jäluiascä . . . Dmpreund cu vdtdmanul lor, sd trimitdum. omul dum. pe la tot acel oamini ca s5.4 rddici cutot ce vor av eT, si sd-I clued' iards la urma lor, sd.'-. poartebiriul.» - Pecete de cearti la adresd. - Comunicat de d. avo-cat Artur Gorover din FalticenT.

14. 28 Iunie 7267 (1759). Hotarnicd. la Härtop. «HotarEull

www.dacoromanica.ro

MATEMALE DE 1STORIE CULTURALA. 281

Petiitif . . . Din Oni$or in capul unni piscu . Sa-ncepe dinsus, de spre Hrasca, un pgrdd ce s[ä] slobode din pädur[e]prin mijlocul pomätultd celui mar[e]». - Idem.

I 5. 24 Novembre 7270 (1761). Hotarnicd la mosia Härtopul.01-lotarul Crucerescului . . . 2 pdräutd. . . . Daind-o in doi acmäsurd, aü rämas parte din gos a luf IoniVä Pisoschii . . .

Pdrdul satului . . . Fundul päräuluI Nrsacilor, din gura unifroginT . . . Hotaru ci disparte Härtopul de Hu$I . . . Capulpdmänturilor HusuluI, di asupra stäncilor, in malul päräulufHdrtopiI . . . in hotarul Hu$ilor . . . Hotaru di disparti Här-topiia de HusT.» - Idem.

16. 2 5 Septembre 7271 (1762). Grigorie Ioan-Vodä, pehtrumosia «Licuetií ot Sueava » (in alt act : «Leucusestif»). -Idem.

17. April 1776. itropolitul Gavriil, V [a]s[ile] Razul Vel Lo-gofät, Dimitii Sturdzea Vel Vomic, Ion . . . Vel Vornic, IonCant. Vistier, . Vel Vornic, FEWp7toç X.4tp.otvog, Nt-46),nog

Bevr[o6p74] Hoot., Ion Cant. (?) Vel Spatar, lanachi Cant. VelBan adeveresc cd. Domnul lor, Grigore Alexandru Ghica, drieädin ceialaltä trecutd Domnie a Mgrii Sale, avänd a Märii Sale banIdatI in datorie rdpousatuluI Iordache Hrisosculeos, fiiul räpou-satului Aristarh Hrisosculeos biv Vel Vistier, doaozáci $i cinclmiI lei, din capete nu s'ad dat Mdrii Sale nicI pänä acumu». Secer baniI de la «clironom», «dumnealuI Nicolae Roset VelVistier, impreund cu gupäneasa dumisale Zmaragda, sora luiTordache Hrisoculeos biv Vel Vistier». Se face $i o dobindäde 10.000 de lei ; «si dobända de 15.000 lei ce aü rdmas dincapete, de cänd luat i päInä acum, carii nu s'ads'ad fdcut dobanda lor cap la cap, adecä, peste tot, trefzddimil' de le!». Îi oferä deci mostenitorif mo$iile lui Iordache,de la Tinutul Neamt, pretäluite numaI 15.000 de lei insá.Se dad actele i, intre ele, hotarnica, din 26 Mart 1785, aluI Leon episcop de Roman, Lascarache Roset biv Vel Spa-tar si Grigorie Pitariul. «Ad maI lipit [acetia] cdtrd acestimo$fi de sus numite $i o bucatd de loc ce era drept dom-nesc. Ati fäcut movi* semne, dupd hotaräle pe unde adimblat din vechid.» Dad dec.! märturie pentru ca aceste rnosiI

M

i-ad

www.dacoromanica.ro

282 DOCUXENTE DIVERSE, B

«sd-I fie inndltimeI Sale $i fiilor innältimii Sale de acum innaintedrepti ocini $1 mosii, cu tot venitul lor in vecI, dupd toatisemnile $1 hotardle, sa le stdpainiascal innAltime Sa et' pace.»De-asupra, citeva rinduff turcesti, puse la data confiscdrif din1777. - Originalul, proprietatea d lui avocat I. Ghica, din Ia$i.

18. 20 April 1776. Vasile Razu Vel Logoat, Dimitri SturdzaVel Vornic, Ion . . . Vel Vornic, . . . Vel V ornic $1 . . . VelVornic aratd Domnului cd aü cercetat mdrturia hotarnicd aepiscopuluI Leon de Roman, a lui Lascarache Roset biv VelSpatar $i a Pitariului Grigori, pentru Trife$ti. «Fiindcd mo-$iile din parte munteluI ot Tinutul Niamtulul de apurure atimai mult pretu decdt mosiile din parte cdmpului, lar mal alescd, dupd cum iaste mosie Trife$tii 1bititä cu atäte silesti im-pregur, alte mo$fi cu anevoia pot sd sd adune $1 sd sä fard.una dupd cum sintu Trifestif, socotinta noastrd asa ati dab),cd face 15.000 de lei, oinsal socotindu-se 7.207 stanjerff incurmezds, ce cuprind toateI acesti sile$te : 9.4 to lei, cdte Ipi' leü stdnjdnul, $i 2.000 lei 2 helesteia, $1 3.690 leI casäle.»- insemnare turceascd, ca la n-1 precedent. - Idein.

19. 22 April 1776. Nicolal. Roset $1 sotia, Zmdranda (pe-cetea lui are coroand $i initialele N. R.), cedeazd Trifestif,pentru datorie, luI Grigore Alexandru-Vodd Ghica. intdresctotI boierii, cu iscdliturile lor. insemnare turceascd, ca la n-1precedent. - Idem.

20. 26 Ianuar 1789. «De la a EI k. k. imparr.testil MA"-rid Divanul Romanuld, cdtrd dumnealuf ispravnicul de TinutuFdlciiultfi.» Pentru o ceartd de mosie. Iscdlesc : P. Cobugea$1 alti. dol.. - Comunicat de d. avocat Artur Gorovel dinFäl ticenI.

21. 28 Ianuar 1789. Zapis al luI Ianachi Cantacozinò bivVel Ban cdtre «cumnatu-meü Steafdnachi &son.' biv Vel Ban»,cdruia-I dd partea sa «din Flärtop $i Härtopie» pentru oparte din Liteni. - Idem.

22. 23 lulie 1789. «De la k. k. Administratie Romanu-luI card cinstita Isprdvnicie SuceviI.» Pentru o ceartd demosie. Iscdle$te: B. M. Metzburg. - Idem.

23. 8 August 1798. Pomenitd o hotarnicd din Maiü 7211

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTORALA. 283

(1703), la Härtop. «Movila Cetätuii I . . in prejma innalsurilorHärtopuluT . . . in vale Anghirifor. .. La vatastinä din Hus ...in capul vdtastinei Bilavoai din gos . .. Podul fäntänelilor ...Stäncile VartoapiI .. . Obrätile pämänturilor Husilor.» - Idem.

24. 26 August 1800. Cedare de mosie din partea cuivacare a fost bolnav dougzecl de anI si a cheltuit averea sa«pe là doftorI». - Idem.

25. 17 Octombre 1801. «Din poronca innältat Domnu MarieSa Alisandru Neculaiü Sut[u]-Vod[ä].» Hotärnicie la TinutulTecu6, «in cornul de gos, in baträn[ul] Budzii ... Am stränsuoamin [1] razes, anum[ef Costantin Crudul si Istrofor Ilie siNeculaiti Tiron si Paväl Clapie s[i] Vasilie Goga s[i] altii alor, si Ghiorghie Frunze s[i] Ionit[5.] Pändzescul si CostantinOlar si altii a lor, din baträn[ul] Harle ... Din parte mänästiriiCornilor in sus pän in hotar[ul] Munce[lu]luI.»- Proprietatead-neI Ecaterina Chr. Pilat.

26. 14 Maha 1814. - Hotärnicie la Ungurasi. «Gropile Gontil....Da coste cu mosie Mdndstirii Cdrlig. Care mosie o avemnoI basstind de parintif si mosif nostri, Chirachizalestiii . . .

Triizeci si trif lei pämäntul.» Pomenit : «Postelnicul GheorghieBoitaz. «Acest zapis s'ati fäcut in satul BaldnestiT, in casalui Gheorghie Melinte si a sotului säü AnitiI, ce sämt si van-zdtorf, si innainte tuturor fiilor dumisale.D - Comunicat de d.N. Apostol, profesor in Roman.

27. 20 Februar 1817. Se vinde luI «Vasäle Popa, sän popaAndriiü» «pämäntuff de mosil din sat din Cioesti, ce li avemsi noI de pe mosul nostru Miron Cäpitan, din gumätate debatränu a Cdpitanulul Miron, ce-1 inpdrtäm in doao cu Bo-gheniia, iar &umätate de bätränu ce-1 inpärtäm in patru :t,adical o parte ci o trag Ruginestii, si o parte vätav[ul] Va-sale, si o parte Dobreanca». «Cate o sutä lei pämäntul. . . Cdtsd va veni analog din Sdnestf ... Mergu din bagna cea mari.» -Idem.

1 De la Carachiz5I, Caraglamzèl. V. Hurmuzaki, XI, tabla.

www.dacoromanica.ro

284 DOCULIENTE DIVERSE, C

C. Documente din colectia avocatC. Em. Krupenski.

i. «Suret uricului de la Alecsandru-Vodd cel flätrdn, din let6960 [1451], Sepv. io.» Pentru «gupdnul Ignat Postelnicul»,dindu-1: «Jolde$tif la Dumitru $i 6ord$tii $i Barldle$tiif i Soltä-ne$tii $i Socii, cu mänästiri $i cu Stanul, si pe Prut Däniwara$[i]Ùocdrie$tiI Borzästif,$i tot acolo vadul Ru$ilor, unde esteNiag, $i de acolo cdmpul, pänd aAunge la altä sale$ti, unde aufost Mane, [si] Stelunova, si pe din sus la gura Sdr41 silisteBuvini $i pe din sus de Hu . . .ova $i Dobromirestif pesteMile $1 Balosine$ti pest[e] Mili$oara $[i] pe Tutova, unde est[e]fratel[e] lui Loi unde este casa lui la Moina, $i silesteNegrile$tiY $[i] salistia pe Lucovet., unde ati fost Frumu$dlul$[1] Zorild, pe Tigheó $i la Prut pe gdrla Suholetü, unde atiavut $[1] moard $1 iaz Sä-I fii $i di la noI uric.» Boieriflipsesc. - Traducere din sec. al XVIII-lea.

2. «Suret di pe uric sirbäscu din vleat 6969 [1461], Avgust-17.» Stefan-Vodä, pentru «Petri$or Rorul lui Galin», care«s'ati pärät cu Luca Pärcäläbäscul, pentru satul Fárloe$tiI dipe Tazl6.11». Petri$or «s'ati sculat . cu a sa bund voe innaintenoasträ i innainte alor nostri boeff $i s'au läsat de acestsat ce-i numit mai sus, si aü dat-o Lucdi, $i dumnalui Luca

dat 20 galbeni lui Petrisor». intäre$te. «lard hotarulacestui sat s'ati dat dupd semnele hotardlor vechi caregeldin veó s'ati pojovdit (sic).» Marturi, Domnul i boierii : Duma,Manoil, Vlaico pärcälab, Stanciul, «Goianü Vornic i alVi

boeri mar[i] $1 mió. - S'ati scos pe moldovenie la vleat 7251[[743], Mart 20 »

3. «Copie de la ispisocu de la Stefan-Vod[d], de la 6999[1490], Oct. 15. Care ati dat $'aü intärit svintei män[d]stiri aTazlduluI si brani$te impregiurul mändstirri, care incepe dinvärful NechiduluI, dintr'o poianä ce sä chiamd Poiana Pin-tenuluI, $i in gos Nechidul pän la Gloduri, iar de la Glodurfdrept la dial la värful dialului de la Räcila, $i de acoledialul in gos Or la buore, unde aü fost $i deacole indäräpt pintre dialuri in sgos, pdr la runcul Bozului,

d-luf

s[i]

...,

...,

...

..

i-ati

loznitil[e],

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE OULTURALA. 285

iar de acolo drept piste apa Tazldului si la gura Frumoaseeel marl, si Frumoasa cea mare in sus, pär la runcu cieste in värful Frumoase eel marl', iar de acolò drept lavärful dialului ce sä chiamd Sihla lui G.a.män, si de acolo insus dialul, pär la Rächitis, iar de la Rächitis in sus pintredialuri par in värful Nechidului, pär la poiana ce sd chiamdPoiana Pintenului, de unde s'ad inceput 'Mtn Atäta estehotarul acestii braniste de mai sus scrisd. S[i] aasta estecredinta Domniei Meale si a pr-iubit fiilor Domnii MealeAlexandru s[i] Bogdan si (sic) Vlad s[i] in credinta boerilornostri dum, ( ) (sic). - Aeast[ä] copie am scris-o de pealt[d] copie ci este iscdlitä de Toader Muste Vor[nic] dePoartd, in care aratä ed.' si el ad scris-o de pe o copie tM-mdcitä si isalitä de Evloghie dascal, de la let 7272 [1763-4].»

4 16 April 7067 (1559). Alexandru-Vodd intdreste luiToader Pitärelul, fratele, Gavril, si surorile, Dräghina si Ma-rinca, «fiorii Odochii, nepotii lui Gavril Dingdi», parte dinFArldiest, geu moil, si a triia parte de un loc, unde cade pri-hodiste Säcutului in poiana Tazldului, si a triia parte demägura Tazläul pre Tazläd, din poiana Prilucilor, si a triiaparte din poiana Säcäturilor, si a triia parte de poiana Chi-lli, si a triia parte din värvul TazläuluI, pre de la dialla Gamäna, si a triia parte de Frumoasa, unde iaste poianaCostei: aceale li-ad vändut särnintiile Dingäl Vornicului drept220 de zlotl tätäräst.

*i asijdurle ad vändut Sdlomlia si soru-sa Lupa, featelelul Balos Voiupi, din gumNtate de sat din parte de sus prePutna, unde ail fostu tärgul Putnii, gumpate, si gum[d]tatede un vad de moard, si gum[d]tate de un loc de grddind ceiaste intre gärlile, insd cia sd va aleagi parte Salomii, - acealiad vändut, iar Dingdi Vorniculul, drept 400 de zloti tatd-rästI, si iarä Lupa ad vändut casdle sale dentr'acial sat . . .

ad luat aceI banI gata, si s'ati ORA capul ad s'ad md.-ritat dupd altu bdrbat si cu bärbatul säti nu s'ad fost datmärm.» Apol vinzare de Tigani: cRadul cu ameaia lui Dolca,Lepädat, Stoica Aläutarul cu färneaia luli Neacsa, Tunsul,Radul Sechirasul, Corne Zldtai.ul, Hasan cu ameala lur Nas-

Si

www.dacoromanica.ro

286 DOCUMENTE DIVERSE, C

tasia, Necula, Voica, Ca lin si fameaia luI Stana, Stoild sifameaia luI, Visa, Caran si fameaia luf, Tea le, Vlad Socacelcu fameala luf, Rada, Musia fameaia lui Drägus, Rusul Aläu-tarul cu ameaia luI, Ana . .. AcestI Tigani i-aa dat Mihnia-Vod [a] cänd aa fostu inteo solie. Si Buhte si fameaia lui,Vasca, si soru-sa Rada, ce s'aa cumparat de la Mogaldea-aa fost Visternic, in 2.300 aspri. Si Radul Flocosul sifameaia luI, Voica, si Radul Cizmarul, ce s'aa cumparat dela Anton Vamasul dript--aspri. Si Voica, -aa cumparat dela Hartal dragoman ot Roman, dtept 3.000 aspri. Si Tatulcu fämeaia si cu copii luI, -ati cumparat de la Marie fataRánjiI drept 2.400 aspri. $i Stana si feorul el Simion, siima Stanii, 6-ati cumparat de la Spanoc calugarul dript mooaspri. Si Zaharia .ZIatarul cu fameaia si cu fibril' luI, -aacumpärat de la Huiul vatavul dript 240 zlotl. Si Radul sifameaia luI, Marina, si fiorii lor, -aa curnpärat de la Aniva 'Vamesul, drept 2.000 aspri. $i Craun, ail cumpärat de laMatiisoae dript moo aspri. Si, Sofiica si ima-sa, -aa cum-parat de la Grozava Lioae, dript 800 de aspri. Si Gavril,-aa cumparat de la Leustian dript moo aspri. $i Bojar,-ati cumpärat de la Piatronie egumänul, de Tazläü, drept 20ughI. Si -, -aa cumpärat de la Barcamcq (-.= Barcan Com.)Vamäsul (!) din Tara Munteniasca, dript 2.000 de aspri., SiZagan si fameaia luI, Dochiia, si Stan si fämeaia luI, Dobra,-ati cumparat de la Tintea Armasul drept .1..000 de aspri.$i Nan, -ati dat uricul parcalabul cä i-aa ucis pre altu Tigan.Si Manciia, ce I-ail cumparat de la Hartan dragoman, ce maisus scrie, drept moo de aspri. $i Cercial si [ra]meaia ha,Märica. $i Rida. Acesta sintu driptl särbI tiganI DingaiVorniculuf. - Ea Vasilie Uricarul am scris acest suret dupdcel izvod viachia, cat s'aa cunoscut bine.» - C f. Uricariul,XVIII, p. 177 si urm. (confirmare de la Bogdan Lapusneanu).

5 [70792] (1570-1). Bogdan-Voda, pentru Toacier Pitariulsi familia lul, cari vind partea lui «Dinga Pit[a]r si Gavril

' Hanibal, un Italian.2 Adaus de Cam. Costandin VarnaNf.

6

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 287

Dinga (cum $i din dresä de cumpäräturä ce an avut insu$ GavrilDinga de la strämo$ul Domnii Sali, Stefan-Veda' cel bäträn)»,din FärloestI, c$i a trie parte de uncle cade scursura Solo-n[e]tuluf la poiana Tazläului, $i a trie parte dintru acee$poiand cu pácurd $i din satul Putna, uncle aü fost tärgulPutniI, $i a trie parte diasupra Tazläului, la dial la Canica,$i a trie parte din Flumoasa, unde este Poiana Costei . .

rudeniilor DingdI Vornicul, drept 220 talerT». - Resumatdin 1804,

6. Ia$1, 9 Main 7079 (1571). Bogdan-Veda, pentru Lipearcä$t surorile luI, Stanca, Dochiia $1 Magda, fiii Tudorei, nepotii luIGavril, $i - i Urata, fiii m8pftn $i altä semintie a lul JurjaBeleain $i Simion $1 Toader $i surorile lor, Grozava si Anna,fiii lui Trifu, «cari vind satele Betestii $1 Bárb4aniI $i Do -».Pecete de cearä, ruptä.

7. 30 Mart 7095 (1587). Petru-Voclä, «catrá un Miron cean fost pärcälabu», pentru 4.gupiniasa DingdI ce aú fost Hat.,si an márturisit precurn läsat casa pre mäna fiiuluI sänGrigoril Aprodu, lar la pitreci in mänästire $1 cum cd toateceli ce an fost a Dingäi Hat. s'aii präpädit, $1 numai din celice an fost in casä ale el', an rdmas». Tiganif sä se impartäintre ea si rude. Dumitru Huscovió. Pecete micd de ceardro$ie. - Si resumat din 1804.

8. 1W 11011 KOEKOA MitiE MACTif rolph 3Ed1AH AlWdAdKCKO

MAH ECAU CEC MICT HAW tarkriiirkut HOKOHHHK rAhropie AimraHd TOW HA Ad E CT MOHHA H CHMA H CK CHA1 AN CTOM PCÁKAAH

MIK>KATH . E6-k WHIM WT HSTHd H namoKAFfie Ad HMLIET Wild. . . KOLIKH WT 11(10111TEK, H WT CHAWWII H K KOAH

HA KildK WT TOM" H Ei11110 . . . WKAILLIET [VIII now" eSTTHK KOAIATH EH H CST 1103AdKAHH WT . . . MHO 10A, KOdAS

HUT KO HMA WH CTAHET 1-111,M, [I 00 TONI HliKTO [HE]Cdd-kn ii

3dAkIMATH HAH WH NIATH I-WkA CHA1 AHCTOd1 PCAKA1H. hue S

lac, AT. 0311K, *K. K. FCAHli 0E4E. mi op Li* KEA Aor$T. ovq.Main. Pecete micä ro$ie. Io Aron Voevod, din mila lui Dum-nezeil Domn al terif MoldoveI, dat-am aceastá carte a noasträjupänesei räposatului Gligorie Dinga spre aceia, ca sä aibdputere cu aceastä carte a Domnief Mele sa-si stapineasa

if

. .

4 KOAK

it c-k

f

s'ag

www.dacoromanica.ro

28$ DOCUMENTE DIVERSE, C

morile de pe Putna, $i tot asa sä ailDä ea a lua .. . vaci dela Bro$tec (?) si o vaca de la Simion $i dof boi pentruvacl (!) de la Toma si citl ... se vor descoperi, fiindcä acelebucäff sint ale ei si sint däruite (Impärtite) de cdtre ... ,$1 cine se va simti nedreptätft, acela sä vie inaintea mea;deci nimenea sä nu indräzneascd sä o supere sati sä oopreascä, innaintea acesteI cärt a Domniei Mele. Scris in Ia$T,anul 7102, Fevruar 20. Domnul a zis, Gligorcea Marele-Lo-gofät a cetit-o. Iosip»).

9. Ia$I, 4 August 7116 (1608). Costantin Moghila, pentruSalom[on] $i surorile lui, Märica, Salomiia, Annesiia $i 0-dochiia, fill Anghelinei, nepotii lui Dinga, pa,I,I EAlid 141.111111,14

3d [WKS() k H sa EMI NX" imrkiill NTO E CT TIM Cb. TON HAR8(111,

HTO E CT TOM KIONHII,c1 NA (IEKO . . Td3ilkS, NTO ECT S ROt1WCT

RANKS («drept o fintind de pAcurd $i ni$te poieni, care esteacesta si cu aceste päcurr, care este acea fintinä la riul Tazln,care e in Tinutul Bacdti»). Stroi Log. Grigorii Pilipowsky(ultimul cuvint e cu litere latine). Pecete mind peste hirtie.

to. Ia$T, 7117 (1608-9). Costantin Moghila, pentru Safta sifratele eI Vasilie Grumadz $i Irina fata lui Iona$co $i neamuleI Dingana, fata lui Gligorie, fil $i nepoti. Amir94 mtunt3,cari vind partea acestuia in Olteani pe Prut $i in Fdrioestisi in Trägovet g$i cu mori in Putna», $i satul Ferliani $iCarapuscean $i cu moil si o pivni-tä de piaträ in Ia$I, $i sa-tul DingeaniI $1 VId$inii. $i parte din Mirceanit $i din Cr[ä]s-te$t1 $i din Gomani si Dingani, si fintini de pdcurä. StroiVel Log. Bäseanul. Pecete micd, peste hirtie.

I I. Ia$I, 7118 (1609-10). Costantin Moghila, pentru Saltafata «Dingoae» si nepoata ei de fiti, Dingana, fata lid' Gligorie,cari ail mo$ie la satul Trágovetl, «care e la Putna, $i cu locde cloud moil la Putna», insä o moard care e gata g$i laFärloe$ti, ii Ck 11 CCTON RN sa nitrAik, $i parte din Dingani.Patrasco Vel Vornic. Pecete mare de cearä ro$ie, ruptA.

12. 22 Octombre 7126 (1617). gAndreiti i sà. Condrea otMadzänäe$ti» vind go bucatá de loc din pliatra in sis (sic), ala-

l 0 alti formá poarta i data de : 20 Maiil.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA. 289

turea cu Cernul, cdt ad fost curgit, dereptu doi taler[i], luiIon Hämeianul», Marturi : «Ghervasie ot Cernu si IonascoCraiti ot tam».

13. ... -Vodd «PostelniculuI Soco ...» «Pre Botna ceaMare . . . , mai gos de bdtog, in gura vdeI . .. De la strd-mosul Domnii Meal[e] Stefan-Vodd cel bdträn .. . Unchiunostru Iliias-Vodä .. . Gura vdei Urätei ... Iar pre acel Ciuluc,in gura Cohand .. . Silistea ce s[ä] chiamä Curcubata, prede imble (sic) pärtile, cu hälästeti si cu moar[ä] in Ciuluc.»- Ciornd de traducere de pe la 1680.

14. Iasi, 7128 (1619-20). «Simion Curea» aratä cd «am luatIt zloti bätuti la Tudosie de Färldesti, si am pus zdlog partemea de ocin[d], ce am in FärldestI, cu tot vinitul ce va fi.Si, inteaasta tocmal[ä], s'ad tämplat Vornicul Lupul Dragotäsi Ghiorghii Motoca de Färldesti si Albul bärbieriul denIasi». Punere de degete.

15. 5 Mart 7136 (1628) Miron Barnotchi Movild-Vodd, luiIonasco si fratele, Dumitrasco, «dindu-li dreptil vecini TäganT,anumi Vasile sin Luca, fimeia si copiii lor ; dupd ispisoc i-addat, ce ad avut di la unchiul lui (sic), nostru credinos si,cinst. ce ad fost Necolai Hatman, pärcdlab -, acel Tägan,dupä hrisovul domnesc, si 1-ati adus pre el din tara tur-ascd». - Traducere de pe la 1780.

16. 7138 (1629-30). «Popa Toader din Romänesti .. . si Mihal-cdti din Väleni» aratä ea' «Rdzmiritd feorul lui Petrisor» avindut partea sa din Stänestio «priiatenului nostru int. VasileGrozav din Costesti, pre dof cai buni ... Noi incd 1-am fäcutrdzes pe acè parte de ocind ca sd-i hii lui dreaptd ocind sicumpärdturd..» - Copiat de aierei Costandin ot sfänt[a] Mi-tropolie».

17. Iasi, 2 I Mart 7138 (1630). Alexandru-Vodd Cilk noon wkroHASA ttogilo,e,a, lul esluga noastrd Zahariia de Rabb, cu pri-vire la plingerea lui Tofan SeachiI asupra cälugdrilor de la Tazlätipentru «niste fäntän[i] de päcurd pre Tazläul Sdrat in munte :cänd iaste acmu, ei le tin, cdlugdrii de TazIditi ... Sä oprest[i]alugärii, sä nu mai aibä treabd la pdcurd ; diript acea nicealp' oamen't sd nu aibd a sd amesteca, pentru ce säntu di-

71304. VOI. VII. 19

www.dacoromanica.ro

290 DOCUMENTE DIVERSE, C

reaptd mosie a fdmeil luI Tofan Seachil, de la mosu-säil,de la Dinga Hatmanul. Diript acea, cui sä va pärea custrämbul, iar tu sä le dal dzi sä stea de fat[d] cu sluganoastrd, cu Tofan Seachil, sä aducd direasele, si sä le fadhdrtie de dzi, sä 11 sä stie lor dzua. YAK 311,111111 HOAK

140111H11111. Costantin». Pecete mica, rosie.18. Iasi', 26 April 7138 (1630). Alexandru Vodd, CHI no-

KOFIlia paAS41 ROERWAA, pentru oTofan Seachil», care oadardtat härtie de dzi cum s'an luat dzi cu cdlugdril de la md-ndstirea Tazläulul pentru niste fäntäni de pdcurd ce säntuin munte pre Tazldul Sdrat», ardtind acte ode la Alexandru-Vodi, din uric de la Stefan-Vodi cel bardn', cum ad cum-pärat Dinga Hatmanul aceale fäntdni cu poenile». Cälugärifnu vin, $1 pierd procesul. Dumitrasco Stefan Vel Logft.uve. Borleanul. Pecete mare peste hirtie.

19. Io Iunie 71[3]9 (1631). Moisi Moghila, pentru TofanSeachil, in Ord cu mdindstirea Tazläul pentru fintini de pd-curd. Ionasco. Pecete mare ruptd..

20. 7 Novembre 7143 (1634). Vasile-Vodä, pentru Oralui «Tofan Sechel ce ad fost Cäminari, cu un Ionasco

feeorul Miculul», pentru o parte din Färldestl si odeOghenI, unde cade Päräul Särat in poiana TazlduluI, si atrie parte din poiana cu päcura, $1 a trie parte din päcurd»,$. a., intre care «poiana CostoviI». Se aduc acte ode laAlexandru-Vodä, si. de la bdtränul Stefan-Vodd, $1 de laRadul-Vodd, si de la Moisdi Moghila-Vodä». - Resumat din1804, dupd o traducere.

2L 29 Iunie 7146 (1638). Vasile-Vodä, pentru «Verdes, siStefan, si Parasco biv Agd, si Gabdr, $ i Mote, $1 Fatul,toti nepotil DingdI Hatmanultii», cari se piresc cu «VasilieVäliste $1 cu Toader ruda luf Väliste» pentru Färloegi osipentru fäntdni de pdcurd, ce sint pe hotarul Färloestilor».Acestia nu vin la zi, cu acte, cum fägaduiserd. cAd el avut

0 altI versiune, Inceputl pe cealaltá paginä a jumafAil de coalä, spunemal bine : adirease de cumpäräturl de la Alexandra Voevocli, cum ail cum-pärat Dinga Hatmanul acolo aceale fäntäni cu nqte pärti: de ocinä din Fär-loeth,

ra,a

I

vi.liste,

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL.A. 291

si cu Väliste $1 cu oamenif lui i alt satti de mosie impreunä,anume Fártiganil, adus si märturie oameni buni, de ailmärturisit cum ail vändut Väliste $1 cu oamenli lui satulFärtiganii si pärtile lui Verdes si a oamenilor lui de acoleadintr'acel sat, s'ail ei asteptat o sdptämänd dupil zi 6-ail eiavut impreunä, si Väliste si cu oamenii luI tot n'aii venit.DecI Verdes si cu oamenii lui indreptat i 'ail pusfieräe 24 florintl in Visteriul Domnil Me le.» intäreste. Ga-vrilas Vel Logofät. - Traducere de pe la 1720-30.

22. 29 Julie 7147 (1639). Vasile-Vodd, pentru «Verdes, siGabär, si MotdI, si Pätrascil biv Agá, [i] Stefan, s[i) Fätu,tot nepot Dingdi Hatmanului», pentru FärloestI. «S'ail pusferie 24 de florintii in Vesteriul Domnii Mele.» - Copie depe la 1780.

23. 7151 (1642-3). Hotarnicd la Tazläul Särat, de cätre «slugaLogoatului Dumitrascil, a Logoatului-celui-Mare». Nume :Glega. Pomenit «schitul Drägusanu . Ciimätati din Gemänd,di la Radul si di la Neculai Abäzä, fi6or[i] DingälHatmanuluI .

Piatra SälästruguluI . Runcul Iugdi Apa colacului . . . Pesählet ... in sus opcina . . . Opcina Murgoului . . . OpcinaBälintului . Cracurile Asäulul . . . Gura izvoruluI negru . . .

Päräul care sá scurä din Cosna . . . Opcina Steregoiului . . .

Runcul Stänilor . . . Cursura Zemesului . . . Pi arsita Bädelui,in fäntäna neagrä, in brädet, drept in deal, in stänci.»

24. 3 April 7153 (1645). Vasile-Vodä, «la slugile Hatma-nului si la godzi: si la . . . asI, cari mnb1ai pentru TäganT laTinuturi», ca sá urmäreascä niste Tigani. - Pecete mare cuchinovar. - Serveste ca lipiturä la un document mal vechiù

25. Iasi, 7 April 7154 (1646). Vasile-Vodä, «la VasilieGrozav si la Pätrasco Solomon si la Vasilie Solomon ... Säavet1 a opri aceale fäntánl de päcurd ce odntu pre TazhäulSäratu, sä nu aibä treaabä cälugäri de Bistritä a loa päcurä,

opäneaasa Tofäneaas[a] Secheloe, päui nu-s vor aleagepre a cui samd vor vini aceale fäntäni ; si pre al cui loc vorfi, acela le va tinea. Iasta (sic) vä scriem Domnila Mea, $1intealt chip sá nu facq.» Pecete mare cu chinovar.

26. impartald «foarte vechez. «0 parte a Drulii ... 0 parte

nicl

not

.

www.dacoromanica.ro

292 DOCUMENTE DIVERSE, C

baindihsc'd ... 0 parte sosasca.' ... Triv si Solomon ... Gäl-banariul .. . Parte bostäniasc[ä] . . . Dolesoae si Märzan . ..Paicul ... 'Mae ... Buhul ... Bäscä ... David Dinga .. ., Ca-lom Dinga . .., Furnica .. ., Gal:in-.»

27. Hotätirea de «locuri ot Tazlätt, ot päcurl». intre mar-turf : «Tigan, Tämasu cel star, ot SolonteanT ...: aias[t]i oamenibuni ... Si am dat ed Tofänas[a] 1 cal omului Logofätului,si cheltuiala ce am mai dat, 13 ug., eu frati mei, si prefäntäna de sus 9 ug., pre grop[a] de gos, si pentru ostenalaacestor megiias am dat de bäut 4 lei, si 2 berbeci si doi bola lui Moteaiü aü perit pentru a6astä cheltuial[ä] si pentruacesta loc, si am mal dat 2 taleri si 4 saci de fänin[ä], tij2 taleri, si am mai dat 4 polobocea.»

28. FärloestI, Iun. 3 [1646]. Raport cdtre Domn, pentruOra «ce ail avutu gupänesa Tufäneasä. Sächeloai cu augäriide la mänästire de la Bistritä pentru nisti fäntäni de päcuráce sintu inteu poenä pe Tazläul Säratu». Chiamä pe «IsacDerrnan si Ion Derman din Rumänesti si Rusul de Pruvo-zesti . . . si Micläus den Lucdcesti .. . Acestea sintu tot oa-meni bäträn[i] ce s'att totu hränito intfaceale antän[1] de'Acura'. . . . inteun uric ce ail el' mai de de mult, den dzilelelul Ilies-Vod[ä], ne lea scrii seamne, iar intealtul, mai den-coce, le scrii in seamne : in sus pre Tazläti pänä inteu pea-trä ce sä chemä Sätätrucul ; den Säldtruc lasä apa Tazläu-lui si scrii direptu in fäntäna neap-ä cu päcuri ; de'culu indreptul luculoi, in gura Dzemesului, si rämäne puena cu pä-curile : aflatu's'au, milustive Dumne, dou fäntän[i], una inmargine poenif, suptu pädur[e], s'altd fäntänä neagrd cu pd-curä sá aü'flatu mai suptu costisä, in päduri .. . Vasilii Sulo-mol (sic) si Pätrasco Sulomon.»

29. lag, 2 Iunie 7166 (1658). Ghiorghi Ghica-Vodä, pentru«fièorii lui Ionasco Vätiste fiorul Micului» in Ord cu Ghior-ghlt[ä] Päträti si Vasilie Varnav, «ginerii lui Tofan Seachili -atifostu Cämänar», pe mosia Färloestf, «uncle cade prihodisteaSolunteanilor in poiana Tazläului si a treia parte de la poianacu päcurile ... si a treia parte de la poiana Prilucilor ... si atreia parte din poiana Säcdturilor si a treia parte de la po-

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 293

iana Chiliilor 0 a treia parte de la vdrvul Tazläului, pre deaalla Geamäna, $i a treia parte de la Frumoas[a], unde iastepoiana lui Coste». Se aratä «o carte de Ora $i de fierde dela Vasilie-Vodd ... Racovitlä] Cehan Vel Logft.» Pecetemare de ceard, ruptd.

30. 14', 2 lunie 7166 (1658). Ghiorghi Ghica-Vodä, pentruprocesul dintre «Ghiorghit[ä] Päträti si Vasilie Varnav, gi-nerii il Tofäneaase, nepot Dingäi Hatmanul, cu fiï3orif Bugdi$1 cu fi*CoriI lui Viarde$, nepoV Saftei, fiiastra Dingäi Hatma-nul, pentru ocine $1 mo$11 $i sdlase de Tigani ce aü ei de lamo$u lor, de la Dinga Hatmanul». Se aratä «cd Safta ail fost ofiiastrd Dingdi Hatmanul, $1 el $ie $'aü fäcut ocine $i Tiganica sä-i rämäe pomanra] fiorilor luI ce-i vor rämänea preurmä, fäcut din pdcatele lui». Domnul hotdre$te pentru ceIce «sintu ei dintru cuconii Dingäl», iar nu pentru aceia acdror «moa$e, Safta, ail fostu fiiasträ Dined' ... Racovit[ä]Cehan Vel Logfc.» Pecete mare, peste hirtie.

31. Ia$I, 20 Iunie 7168 (1660). Stefan-Vodä, dui MeronMareap, pentru innoirea pirii de supt «Ghica-Vod[ä]». «IarVerde$u ail märsu peste pdr[d] $i aü luat ne$te One è-aüfostu luat Varnav de a dzece : Varnav ati fäcut carte Dom-nii Mele sä-I dea pdne, iar Vearde$u $'aü mai luat dzi sdvii sä-$ mai intrebe. Pentr' ac Varnav ag vinit la dzi $i aüsteptat (sic) peste dzi o saptämän[ä], iar Vearde$u n'aü vinitla dzi, -ati rämas de dzi $1 din tot[ä] lege %gray.) Sá fin-plineascä, la nevoie. Pecete mare, cu chinovar.

32. lo Iulie 7168 (166o). stefan Moeiti . a. cumpärd. dela Vasilie Varnav $1 de la Paträü, cu 13 «lei bani $i dooapoloboce de päcur[d]» «gumätate de päcuri». Martur : «Präjände Säcuiani».

33. Ia$T, 12 Octombre 7169 (166o). S:efan-Vodä, pentrupira lui Vasilie Värnav $i Ghiorghie Päträil cu «Abaza Sul-geariuly pentru satul Gosman, cumpärat de amo$ul lor Sea-chel ... de la Lupul Värzis hotnogul». - Copie contem-poranä.

34. 8 Septembre 7172 (1663). «Iosip de Väleani, $i popaIona$co, $1 Stefan Mc4eT, $1 Motoca, $1 (3asläil, $1. tote softele

www.dacoromanica.ro

29-1 DOCUMENTE DIVERSE, C

nostre» aratd «cum am cumpdrat gumdtate de pdcm[d] ce-rpartea boerascd, de la Vastillie Varnav $i de la GheorgheiPdtrdii, dreptu seasesprddzeci lei bdtuti $i dooa poloboace depdcur[d] ; bani l'am dat, er pdcura sä o trimitem acas[a], $ide a dzecea sd le strängem de gumdtate de hotar».

35. Ia$1, 13 Ianuar 7172 (1664). g Evstratie Dabije»-Vorld,cdtre Stefan Mdra$u, pentru pira lui g Vasilii Vdrnavu siPdtrda prea popa Iona$co din Mdgere$0, dzicändu Vasifii $1Parda c'ail avut gumdtatea de sat de Dingani, $i aa fostprea sama aceluf popä cdtiva ai, pus de slugilea noastre,carii mai sus scriem, de aü luat de a dzecea prea gumdta-tea de sat. Deci, cdndu foametea, aa trimis slugile noastreoamenif sdi de aa inblait pdinea care aa fost de a dzecea,iar popa le ail luat pdinea, 50 si cinci de rniqe de päine, $iaa dzis popa cá n'aa gumdtatea de sat si este a trie parteade sat, $i nu $'aa intreabat. popa cu slugilea noastre, $i aüluat popa ac päine in tdrie lui. Deci slugile noastre s'ailluat dzi cu popa, sd vie innainte Domnii Meali sd-$I intreabe.Deci dzioa le a fost la Sveti Vasilii. Deci Vasilii Várnavu$i Pdtrda aa venit la dzi si ail asteptat o sdptdmän[d] pesteadzi, iar popa la dzi n'aa mai venitu, $i aü rdmas din dzi siden toatd legia tärdi.» Sd implineascä deci pe pop. «Dvor-nicil glotnii u. Miroutd..» Pecete mare, cu chinovar.

36. i-ia Maia 7172 ([664). Stefan Moteia $i Murava in (sic)Stefan Huian $i Vas[i]lie Samoil» $. a. cumpdrd ggumdtatede fäntdn[d] de pdcuri».

37. Fdr'd clan% «Popa Gligorie Mdlaia $i cu casa mea, cutoatd, $i cu fii miel $i cu nepotu-mieti Gheorghie», dd.' gunloc de prisacral dumisal[e] Cdmdrasului Neculei $i gupdticasedumisal[e] Paraschive, in hotarul Mädzände$tilor, la casa dindeal». Marturi : gstareOl Galerie de la mänästire de la Pin$i popa Costantin $i popa Irimiia $i vätämanul Marco dinsat din Ilie$ti». Pecete pe fum, cu mai mulV sfiqf $i insriptia:gt [WM% BRAME ¡MUTH. [MN ,f3po».

38. 18 Mart 7177 (1669). Doi frati ciaii «VisterniculuiNästasi » mo$tenirea lor, gparte tatini-nostru». «Si ea Drdseam scris.»

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 295

39. IasI, ii Septembre 7168 (1670 (sic)). Duca-Vodä «la --»,pentru plirigerea luf Varnav, care are ocind la Tigänqd(T. Putna), «unde läcuesti nisti rude a luf, vär primare cugupanasa lui Varnav, anume popa Stefan si frate-säü S151-

vil[ä] i Päträscan, $1 ad el' tot!' ocin[ä] de pe mosul (sic)lor, si la Gligoras, $1 la Curtisor[a] si la Tärgovetl, ot volostPutna . Sä alegf partea socräi lui Värnav, mätusä pope!luT Stefan, si frätine-säti, luf Slävii[ä], si lui Päträscan VelLogf. - Pecete mare, cu chinovar.

40. «U Färloestf, It 7183 [1675], Ap. 18.0 «Stefan Moteaiddin Mägerestf si Stefan Bäsci, nepotif luf Dubdii», dad «gu-pánuluf Anastasie C-ati fostu Vistiiarnic» parte din acest sat,«doai präjinl», «toatä partea unchilor nostril, lui Dubäd sia Negref». Martini «oameni bunf, megiiasf si räziasf, anum[e]dumn[ea]luf Väscan din Liontinestf si Stefan Buftea dinNrcuseani si Apostul din Mägeresti si Mihul din Comä-nest! i Arhip Därman». Mai iscälesc: «Dumitrasco Tapul,Stefan Furnicis». Scrie «Leca Uricar».

41. «U Costestf, lt 7183 [1675], Ap. 18.» «Piturlea fiCorullui Ion Rdspop» vinde partea sa din Fárloestf «gupänuluiAnastasie 6-aü fost Vistilarnic, pentru cä ad plätit dumn[ea]luI de o datorie pre soacrä-mea Todosca Aritoneas[a]Capitänita si o ad scos de la inchisoare din gros, iarä eSm'arn tocmit cu soacrä-mea Todosca sä iiú altä parte deo6[i]nä ce are ia la Albotesti». Scrie «Leca Uricar».

42. «U Moenest[f],.1t 7183 [1675], Ap. 20.» «Ed Bäntulsi cu &ate-ma' MihuL din Corn[a]nesti» \rind «dumisal[e] luiNästasie ce aS fostu Vistiarnic» parte din Färloestf, «parteatätäne-nostru, luf Gligori Gälbanar».

43. «UTotrus, lt 7183 [1675], Ap. 29.» «Dumitrasco Gealepul,fe6oru1 MäricaT, nepotul Väricä$oae din Viermestf», vinde lui« Anastasie 6-ad fostu Vistiarnic» partea ce are in Fárloestf. Mar-turf : Adam negustoriul din Iasi' si Toader Co6orveaid 6-ati fostusoltuz din Totrus si popa Mihdilachie de acolo i Neculaf na-measnicul $1 Avram s[i]n Coroband din Costest[i] si ChirilaBotul din Dingani. 'Aaap. aaSÄtpbg toll 60.6 (.64E6).» Si soltuzulpune numai pecetea (numele e adaus dedesupt, de scriitor).

u.»

www.dacoromanica.ro

296 DOCUMENTE DIVERSE, C

44_ «U Trotu$», 2 Maia 7183 (1675). «Marcu Oräs cälu-gärul, fee'orul Sanhirei, fata luI Solomon, nepoata StancAT dinSärbi», dä «ha Anästasie C.-ail fostu Vistearnic» partea sadin FärloestY. Marturi cmultI oamenI bunT, bäträni, $1 me-glia$[i], si räzias[i], anum[e] Dumitrascu Gealipul $1 preutulApostu, nepotul StancdI, $i preutul Mihäilachi ot Totrus sidumn[eadluI Stefan brat Pdtrascu Postelnicul si Gligori Comseaot Borzesti si Dumitrascu Gabär de FärloestI $1 Stefan Iliscä.ot Petrimänest[1]». Semneazä : «ea preutul popa Apostol otTotrus ; az popa Mihäilachi prot[o]pop Totru$ sä [=-- cu] Bacda».Scrie «eri Ghiorghie Bd$cd, diiacul dumisal[e] Log[o]fätuluTVasilie».

45. 23 Maiti 7183 (1675). «Gavril Titiriga $i cu femiaiamea Gapina, fata Ghiniel, nepoatä Nastei, strenepoat[ä] DingdIlu Gavrilo, face o vinzare la FärloestI lid Anästasie Vistear-nicul, pe «lei' bdtuti». intre marturI: «Gligore s[i]ri preutias[a]ot Sirbi». «Si ea [pecete neinteleasä] am sells.»

46. Iasi, I I Lillie 7183 (1675). Dumitrasco Cantacoz[i]no-Vodä, pentru o plingere a luI Varnav impotriva acelor cdrorali vinduse «parte luí den päcurfa] de la Tazläul Särat, dreptu13 leI $i treI poloboce de päcur[ä], sä-I d inteun an, pre-cum ne-aa ardtat si zapis de la mbina lor, si, dintr'acila ban [i]ce scrii mal sus, 1-aa dat 5 leI, iar optu leI si treI polobocede päcur[ä] nu i-aa mai dat, si dzua le-aa trecut». Sä impli-neascd. «Asijde sä aibd a-1 plini luI Vasilie Varnav si depre Apostol de Mägeresti pret de 4 lei' $i de 2 poloba[e]de pácur[ä], pentru vändzar[e] dintr'altu an, precum scriezapisul de la mäna Apostoluf.» Pecete mare, cu chinovar.

47. 25 April 7184 (1676). «Tofana, fämeia luf Ion Gheorghe,nepoata lui Stänil[d], $i cu fiorif meY, anume Margasie, fämeiaMihaI, $i cu Märie, fämeie lui Tánasie .. ., ne'm tocmit cu alpfray ai nostri sä. tie &I pre aiurfel intr'alte hotar[e], pre undeavem, si pre noi ne'ii slobodzit si am vändut a nostrá di-reptä mosie si ocin[ä] ce avem la sat la Färloesti ..., ce sá vaale[e] parte stänilescri a treiae parte . . ., dumisalfe] lid Näs-tasie Visternicul dreptru (sic) 8 leI». Între marturi : «Vasil[e]fiveor lui Ion cel mititel».

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 297

48. 4 Iu lie 7184 (1676). «Costantin Bronail 41 vinde par-tea la FärluestI «dumisale Vestearniculof Andstasdel». Martu.rsi «Dundsde», «Vasa' lei feeurul Sanii».

49. 9 Maid 7188 (1680). «Ursul Murgulet, starostiale deTrotup, dä parte din Stänesti, «cum O. chiamä : partea cd-petiniascd, din partia lul Soviian si din parte lul Veres (sic),. . . cumätruluI Toader de Mdgerestif, cu marea täriia ... Deciiard, din rezesiI, nimea sá nu s[d] puia inpotrivire, -lard cines'ar pune inpotrivire, sä hiia neiartat nici de minea, ni deDumnezdd, sä fiia de hältam 4 boi, si parte nostra im iscä-lim, sä s[ä] stiie.» De mina lui Murgulet. «Az Ursul Mur-gulet car. (sic. ).»

50. Iasi, 7196 (1687-8). Costandin-Vodd, lui Värnav, pentrua lua «de a dzecia» la Dingani, Färldesti si arstesti : «oildin pänia, oil din fánati». «Vet Logft. u.» Pecete mare, cuchinovar.

5 r. «U Färloest[i], 9 August 7200 [1694» Raport cdtreDomn. Räzäsif de acolo aratd cd ail primit cartea domneascd prin«Pan[ä] cumnatul lui Anistasie Vistiiarnicul», ca sä-sl fa's-cumpere mosiile de la Anistasie. «Deè unil dintru räzas s'atiaflat si s'ail räscumpärat mosiia, si s'ad luat zapisul, iar osaamä de rdzias1 ce ad vändut s'ad dat danie, sd ertl MärieTa, s[ä]n[d]taate Mdrief Tale, ati murit, si unii ad fugit pen-tr'aalte t[d]rd » Socotealä in pdminturl. Între rdzäsi : Motiaiti,Bäscä, Mihul, Bdntul, Gelipul, Marcu Ord's, Gigiriga, Broina,Piturlia. Unii vinduse si pärtf de rdzor. «Si am fäcut o su-senit[d] din hotar pän inteaapd.» Nu titi de zapisul de la«Meräutoae ». «Si pentru sä avem credintd, ni-am pus toti nume-rele (sic).» Iscälesc si : «Avram Coroban, Ursu Gabär, Apos-tol Motel, Bejan Motel, Agapie», «robii 0 serbil Märiei Tal[el».

52. Iasi, 25 Mart 7212 ( t7o4). «Ed Panaite Tiganul si cufämeaia mea Safta scriem, etc., cum noI ... am socotit sine-am vändut dumisali Hatmanului Lupulu dirept doaidzacilei bätutl . . ., ca sä fim dumisali direpti robi TiganY, si cucopii ce s[ä] vor naste dintru noi . . . Cäci noI stäpäni n'amavut, cd eti Panaite Tiganul am fostu Turcu si m'am bote-dzat, iarä fämeaia mia iaste Ruscd din Tara Lesascd.; pentru

www.dacoromanica.ro

298 DOCUMENTE InvERSE, C

aceaia ne am vändut dumisale Hatmanuluf ... Si pentru Doiam pus chizias doI Tigarif de alcia din Ia$1., anume pre IonViarde$ potcovariul $[i] NiculaI Hu$anul, precurn sd stdinnoi de fat[5] sd fim robI $1 s[bil lucrdm la me$ter$ugul nostrude toate ce va hi poronca stdpäniascd . .. Eti Gligore diacde Cdimar[d] am scris zapisul.» Pun degetul («Safta Tigancaluf Panaite»).

53. Ia$I, 20 Iulie 7213 (1705). Pand, cumnatul lui Ands-tasde, vinde partea-I din FArloe$ff luI Stefan Rusät Sulgearifi :«a6astd. $u$I.nitä». Între marturl : «Dum[i]tru Chineajea otTotrus $i Ostahle ot Potropestf (sic) si GhitdI I$toc dinBahnd». Pand iscdle$te grece$te.

54. Ia$1, 17 Octombre 7215 (1706). Antioh Costantin-Vodd,pentru Värnav, ca sä iea dijma de pe mo$iile sale. «VelVornic u., nefiindu Vel Logft.» Pecete mare, cu chinovar.

55. la$I, 24 Mart 7215 (1707). Antioh Costantin-Vodd, «laGhiorghii egumänul de la sv[d]nta mänästire de la Bistrit]al»,pentru plingerea luif Stefan Värnav, cu privire la «poian[a]cu pdcurral». (,Ati pus oaminI de lucriadzI., $1 i-aii luat vi-nitul de un an.» «ST-I legat in cartia de rdmas, care va maIscorni Ord, sd dia 24 bol la cuhne domniascd.» Un omdomnesc va socoti ci$tigul si cheltuiala in acel an. «VelitlbolerI né[i]l.» Pecete mare, cu chinovar.

56. Iasi', 7 Iunie 7216 (17o8). Mihai Rdcovit[d], ILA «StefanRusd.tu, -afi fostu Sulger», pentru plingerea luf Värnav, carearatä cd rdzd$ii luf nu-I dad nimic pentru cd a scos dela cdlugärif de la Bistrita cne$te fäntänI de pdcur[d]». SI.implineascä. «Velitf bolarf uï:.» Pecete mare, cu chinovar.

57. Ia$I, 14 Ianuar 7217 (1709). MihaI Racovit[d], lul Ste-fan Ruset biv vtori Sulgiar, pentru Ora luf Stefan Varnavasupra egumenului de Bistrita, cu privire la «ne$te fd.ntänfde pdcur[d] la sat la Dinganf si la FärldestI». Sä vadä ale culsint «aceli päcurf». cVelit bolearl vä Divan.» Pecete mare,cu chinovar.

58. 16 Novembre 7221 (1712). «Petre Borzea $[i] cu fe-mea mé Iona, fata luT Sdviian», dad Stolniculuf Stefan Rusdtpartea lor din Stäne$tf. «Mi s'ati tänlat miea $i cu altor

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL:A. 299

omen[il tovar[s] air mei de am spartu o gropä de pänea degral, 140 metp, a dumNsal[e], si, cándu an fostu la platapänil, [pentru] parte mè, cdttä pánnea mäncasem eü, nea-vändu cu [e] ce (sic) pläti cu alta», dd mosia.

59. Ia$1, 21 Julie 7227 (1719) Mihai Rdcovit[ä], lui «Du-mitrachi biv Armas», pentru plingerea fäcutd de «Maria Jic-niceroae, a räpAosatului Alixandri an fosta vtori Jicnicear»,impotriva lui «Toader Värnav si alti frati a lui, feorii luíStefan Värnav, -aü fostú Stefan Värnav frate Marii Jicni-ceroal, dzicandü Manila Jicniceroaia cä. 1-an mincat frate-sän,Stefan, pän an fostü cu viatä, multe de a surori-sa, ce i s'ativenit eI de la bärbatul ei Alexandri jäcnicer». Aratä ea si«izvod cu peceatea gsd., din al doilea Domnie, scriindn dincondein in condein de ce i-an luat frate-sän Stefan far is-prav[al ». Îi trimesese acum Domnul la Gheorghe episcopulde Roman. «Si, márgindii Alexändrächioaia cu cartea Dom-nii Meal[e] la Sfintia Sa, tämplatu-s'an acolò la Roman $iSfintia Sa chir Ghedeon Mitropolitul, i le-an luat sama im-preun[A, carii ne-an ardtat $i isvod de la amindoi arhieriiiscälit, scriindn din condeiü in condein ce an ales sä i deanepota implineasca deci, ecu bucate, cu mo$ie, cuce a gäsi, pe gudecata ce i-aü udecat arhiereii, precumscrie izvodul din pontu In pontu.» «VeliT boleti u.» Pecetemare, cu chinovar.

6o. Iasi, 9 Iunie 7229 (1721). Mihal Racovitl, pentru «CArs-tiian Confetariul (sic) $1 Sandul Väscan, ginerii Alexandre,featei lui Vasilie Virnavz, cari se Ong de «Toaderfiorii la Stefan Värnav», pentru mostenire. if trimesese laIlie Catargiul Vel Log. $i la Dariia DoniC Vel Vornic. Searatá «un ispisoc din pärtare (sic) de la Vasilie-Vod[ä], denväletul 7144 [1635-6]». intäre$te Impärtlrea fäcutd de ceI doi

«Ilie Catargiul Vel Logft.» «Gligoras snä Vasilie PopiiUricarulul.» Pecete de ceard ruptä. Scrisoare foarte frumoasä.

61. 26 Maiii 7236 (1728). Grigori GhicaVodd, lul «AndreiRuset Vel Cliuciari $i Timu$ Crupenschi biv 3 Logft.1, pentruplingerea «fieorilor luI Stefan Värnav», privitoare la mo$ii.«[Partea] ce s[ä] ráspundea parte boeriascd dzicändu

el.» Sá

si Ionitä,

boleti.

...,

www.dacoromanica.ro

800 DOCUMENTE DIVERSE, C

cá ail numai la cämpu Várndvestif, lar in siliste n'ail.» Pecetemicä, octogonalá, de chinovar, cu data de 1726, in cifre arabe.

62. 14 Iu lie 7243 (1735). eUrsachi egumenul de Tazläil»dä. zapis «Vornicului Stefan Rus[e]t» pentru o Tigancä.«Avänd Rori impreun[ä] cu dänsa trii fetl . . . $1 doä fete»,etc. «Anita Tiuculeas[a] [a lui Tiucul] ... Dumnealui 13ä$-

canul Iordachi Vel Ban.» Pecetea are : «loan egumen», injurul unei paserl. E pusä de douä ori, cu lámurirea : «S'aümai pus una, necunoscändu-sd pecete 'Ca din sus pr bine.»

63. 12 Octombre 7253 (1744). «Iordachl Rus[et] biv VelMed , ispravnicul Tinutulur Bacäulul», hotärniceste «fratelidnostru Ion Ros[et] Post.» la Stäne$ti. «Am orinduit pe IonMares Cdpitanul, vornicul de sat de Sesuri, si pe Vas[i]le Ro-WA*, vornicul de sat de Mägire$ti, $1 pe Costantin Dospinesculot Ses, si pe popa Zota proin potropop, ot MägirestI, $1 pepopa Costantin ot Sesuri, inpreunä cu tot räze$11 satulufSiitänestilor, si ail mersu de aü mäsurat .. . Parte tärd-nasa.. .. Parte boerascä ... Parte mänzatului.»

64. 23 Novembre 7253 (i744). «Marie SionK;as[a]» dä zapis «gi-nerilui Ionit[ä] Ruset» ca «1-am dat $11-am däruit pe S,efan Mertic$[1] cu 3 frat a luI, anume Lupul $[i] Ion $[i]Vasile Benim: acesti 4frat fiind drept vecin[i] de pe sotul mat, i-am dat ginerelui Ionit[ä]Rus[e]t si fiicil meli Zmarandii; ce dum. ginerile Ionit[ä] sá aibäa-i lua de undi s'ar gäsi, sä fie dum. drept vecini in veci, $[i] co-conilor dum., s[i] nepotilor». Iscälesc : Lupul Gheuca si altii.

65. 20 Ianuar 7260 ([752). «Ilie Cofetariul, fe:orul ha Cars--Ulan Cofetar», vinde lui Ionitä Ruset, «gupdnuliff Ioniti Rus[eltbiv Vel Med.», parte din Färloesti «si a trie parte din sa-t[ul] Dingani $1 groap[a] de pacur[ä]». intre marturi : IonBinet, edliaconol Ghlorghii Clipa».

66. 12 Maiti 7260 (1752). Costandin Mihail Cehan Raco-vitä, «la cinstit al nostru dumnelui Ioan Cantimir beizad»1,

1 Era fail lul Antioh-Vodi. trivà'tdse la caluga'rul grec Azarie Tigala (Lt.lit. rom., I, p. 37). El s'a a;ezat In Moldova In urma ci.sàtoriel sale alcl.Sora sa, Anita, tinea aici pe FIatmanul Paladi; alt1 sorA era la Muntenl, sotialid Constantin Dudescu (v, Genealogia Cantacuzinilor, pp. 418-9 .1 vol. V,p. 108, no 137 ; vol. VI, p. T6o, no 67 ; p. 566, nota la n° 78).

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 301

pentru plingerea fácutä de «boiarif nostri Ion Värnav bivVel Cäpt. $i NeculaI Värnav, frate-seil, biv Vel Jit.», zicindcä ail scrisod, «care le vef yid& dumn[e]ta, din care sä vorindrepta cä ei sä trag singe din Dinga Hatmanul, $1 DingaHat. avänd cäteva mo$iI, pre cari si scrisori ail avut, darädin oarecare tämplare aii cäzut scrisorile de mosiile Dingäla mäinile linora $i altora, $i, trecAnd ani la mijloc, acum säaratä la unii dintr'acele scrisod, $1 acei la card sd aflä ne-fiind ei nicl o sAmintiia Dingäl, sä fac cu gurile lor cä sint$i el singe Ding5.1 Hat. $i vor sä stalpäniascA mosiile. Pentrucare cersind Värnäveastii aast[d] dreptate, ca sä s[ä] cercepre acef oameni de sint niam Dingäl orI de nu sint, $i ard-tänd cá acei oamenl sä aflä in Tinutul acela de spre dum-n[e]ta, $i acolo sänt $1 mosiile, am socotit cd o triabä caaasta sd poatä lämuri limpede de un obraz de cinste cadumn[ejta, $i pentru aasta am scris dumitale, trimet'indu-Iacolo cu carte aasta. Ce vei chiema dumn[e]ta de fatä preace ce ti i-or ardta ca sä rdspund niam Ding5.1., $1 sä cer-cetezi cu amäruntul, $i, de nu sä vor indrepta cu dovedire&A sint niam Dingäl si acele scrisori de mosii ce sä aflä ladänsif nu sint a lor, $i sä vor indrepta VärnävestiI, cu dre-sele ce ail, cá ei sint cel adevärat sänge a Ding5.1 Hat., leve face dum. dreptate, dändu-le märturie cu care sä-$ ceiadreptate $i dresele niamulu1 lor de mosiI. Aasta-t scriem.

[P. S.] insä scrisorile de la mäna lor sä nu li sä ià pänla Divan, numai märturie sä dal' dum. dupd dovedire.

Vel Med.t, - Pecete märi$oard, octogonalä, cu chinovar.67. 18 Ssptembre 7261 (1752). HotArnicie la Färloe$tI,

«ce ail avut cumpäräturä dum. Ionit[4] Roset Med. de laIlie feorul Cofetariului, cu zapis de la Sandul Vässcan».«SA a113á dum. a stäpäni pri cdt cuprinde hliza.)

68. 18 Septembre 7262 (i753). Mate Ghica, lui «cinstit alnostru dumnealuI Ion Cantimir beizad, sänátate poftim du-mitale de la Dumnddzalt, pentru pira pomenitä in actul dela 12 Maiii 7260 (1752). «Si acei acolisätori fiind in parte acelufTinut a Bacäului, $i mosiile DingdI Hat. hied fiind in TinutulBacAuluI, iatä cd i-am ränduit cu carte aasta sä vie innainte

www.dacoromanica.ro

302 DOCUMENTE DIVERSE, C

dumitale ... Sä le facI dumn[e]ta dreptate, dändu-le mar-turie incredintatd, cu care sal ceia dreptate lor, si dreselede mo$iile DingaI Hat. Aasta, $i fiI dumn[elta sänatos.»Logofätul adauge : «Pr cu amdruntul sa cercetedzI, de vremea qi] Värnalvestif sänt de parte niam Dingdi Hat., sä elsama $i celor niarnur[i] la care sä aft' scrisori Dingai Hat.,dar de sdnt $'aceia niam, ,,,.[i] a$ vei socoti cu bun[ä] drep-tat[e] ca s[d] nu s[ä] fac[ä] strambätat[e] la vre o parte.»«Cant. Logf. pray Pecete octogonala ca acea notatä lan1 66.

69. «Märturisala oamenilor ce sä rdspundu cá sä trag dinDinga Hat., dup[ä] cum arata ; Mal 6, It 7262 [1754] » Iscd-le$te «I. C. Beizade» (litere greco slave).

70. 5 Iunie 7262 ([754). Matel Ghica-Vodä, luf GrigorieCrupensche biv Vel Med., pentru pira fratilor Ionitä VelVame$ $i NeculaI biv Vel Jät. Värnav pe «moseneI de Far-loe$fi». Radu Räcovitä Vel Log. hotäre$te pentru «Varna:-ve$til' de sus scrisi» «5 pärtl, ce sa despica. aceli 2 041 dinpot sat pe chid nume de oamenI cea sint intr.' un ispisocde la Vasilie-Vod[ä]». oSa vie sä s[d] dovediasca cu giurä-mänt cine sá trag dinteaceI 4 oamen.» Sä jure e6 oamenIde credinta». «Vel Logft.» Pecete mare, rotunda, cu chi-novar ro$, avind armele aminduror terilor.

71. 20 Novembre 7263 (1754). Matei Ghica-Voda, lui «Ni-colachi Ventura, ispravnicul de Tinutul Bacaulta», pentruplingerea lui «Ionit[d] Värnav Vel Vama.$» cu privire la Far-loestI, «carea pärti de mo$ie li-aii räscumpärat de la Io-nit[a] Ruset biv Vel Med., fiind $i mai de nainte.a. niamululVärnäve$tilor ... Si trimitind ca sa-$ iä dijma dupa obiceiti dela eel ce or fi lucrat pe aceli parti' de mo$iI, iar impregu-ra$if ce ati arat $i ail' cosat $i cu alte chipur[I] de hranä ceati avut pe acest[e] partl a luI Värnav, n'ati vrut sa-I dedijma dupd obiceiti.» Sä fie implinitl. «Prot. Vel Logfc.»Pecete octogonalä cu marca ambelor terI $i Itv (IL 11. R. $idata in cifre arabice (17 .. ).

72. Ia$T, 29 Maig 7267 (i759). loan Theodor-Vodä, duiVasilie Bro$tianul $i niamuluI set», pe parte din Stäneasti,

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI. 303

«parte grozavasca, -aii dat sama ea' li sä trage lor mosiiaaóasta de pe niamul lor, de pe Trifu Sogne, ce-1 scrie In ispiso-cul lui Ilie-Vod[a] si luI Stefan-Voda, din anii 6946 [1437-8]»,si pe parte din DoncestI. «Si dum. ispravnice O. le iaisama si sa le descurci toate pricinele, hotärindu-le prin cartede gudecatä.» Pecete octogonald cu chinovar (data de 1759,cu cifre arabe).

73. 5 Iu lie 7270 (1762). Inventariti dup a. moartea luI biv VelMed. Ionitä Roset. «Bucati : bof marl, \Tad cu vital, manzati,2 cal : unul sargu s[i] unul lupol, 123 stupi, Insä roi deniast[ä] var[ä] nu s'aù pus la socotial[5], avänd a pläti dese-tina. BanI ... Cari s'aii dat la Foti neguttoriul. [La copii :Maria, Irina, Stefan, Gheorghii.] Iscälesc Ion P[ä] l[a]di, Vel Vor.,Stefan Roset, V [a]s[ilie] Ros[e]t Hat. si un Grec. - in alta lista :«Gligoras Tágan Arbänas ... Ion sari Arbanas, Tigan».

74. 15 Septembre 1765. Cercetare a mosiilor de famineale la Stefan Värnav in Tinuturile Neamt si Bacäti. Pome-nit «Sfintiia Sa pärintele Iacov Val-nay, frati mai mare du-milorsali [Stefan si Neculai]». - Copie.

75. 1780. Raport al 1111 Lascarachi Ros[e]t Hat, in proce-sul, pentru TiganI, dintre «Ioniti Gane, fratile si vechilulIlincai pe cari ati tin [u]t-.[o] Panaite ot Vist., fiorul lui Ste-farm sin Sandul vätav, si intre Costachi Brdescul, ginerile IleniITimusoai». Se aratä o märturie «de la un preot Acsinte, ceeste acum egumenu la mandstire Homorului».

76. Copie de zapis fäcutä «de Särban dasc[alul] ot MoenestI,la lt 1781, Iunie 17), : foarte corect si bine.

77. 30 Iunie 1782. Gavril Päräscanul cumpärd venitulcmosii Tazläuluf Särat de la cucon [ul] Costandin Vannav», cu 18 leI. Martur Sandul Veisa. «Ion Popa diiac zaDivan. »

78. 25 August 1786. «Vasile Carp biv Vel Slug.» schimbalo Tigancd cu Stol. Stefan Ros[e]t.

79. 8 Ianuar 1796. Zapis cätre Stefan Roset, care vinde«runcul Stänestilor, sa-1 passtem cu oile in astä \Tara dupdcum s'ail pdscut s[i] intealt1 aril", si tocmala am avut sá damdum[i]sale una sutä sesazdcl ocä branza de IA saran". gata».

www.dacoromanica.ro

301 DOCUMENTE DIVERSE, C

80. 2 1 Ianuar i8oi. «Constantin Bejan ot Mägir4tY» däzapis luI «Toader Meran». Nume : Zahariuta, Ion Ghinet (Bi-net). Vinzare cu «talerl $i doao bezmeni de ara $1 doaomerte de grail». Iscale$te $i Nästasii Chirinä$.

81. 25 August 1801. Judecata raze$ilor «preotul CostandinJigai [0] preot[ul] Toad[e]r Co$ciug».

82. 15 Novembre 1803. Cercetare pentru satul CrästestI(T. Baca), unde sint «patru baträtn, anume : Dinga, Mihoc,Boldis, Cucuta». in 7247 (1738-9) trdia Iana$ Boldi$. La Din-ganI sint «tril batränl, anume Päntece, Stan Tatar, Dinga».Pomenit «schitul Drägu$anu». «Mai adäogänd pe un [bd-trän] Dragotä, pentru ca sä in$eli pe schit a nu-$ lua dreaptáparte sa.»

83. Februar 1804. Petitie a lui Gheorghi Värnav Pah.,pentru mo$1a ce are de la «unchiul

84. 21 Mail:1 1811. Marturie. ein vreme de sant vr'o 6oani dupä Tatar[i]', ce mä aflam copilandru, träind tatal miett,Ionita Färfane$, inteaceia vremi, avand multe vite, $1 fiindcdpre aceste locuri nu putm ca sä stäm cu viteli spre ier-natec, neavänd fiind (sic.fin) intru ajunsu spre trebuinta vi-tilor, inteo vreme tatäl met' merg $1 cumpara näema$ulde la liii Bärsan.»

85. 9 Octombre 1811. «Toader Barba"' $i Ionit[d] Dalbanzet Bärbdü» $1 alii vind «dumnisale PostelniculuI Joan TA-tarulul» parte din Stäne$tI, «tot [partea lui] ùurbd.» ("sic) 1$1o livada a mo$uluI Vasili a Nazarii fiind d[u]m[nea]luIraze$ul nostru din Vreme$». Scrie «erel Theodor ot Buc-$e$U, raze$».

86. 3 April 1812. Hotarnicie a lui Alicsandru Covrig, laVälenl, de catre räzä$11 Magire$tI.

87. 22 Februar 1825. Marturie. «Acest Necolaiü, fiCorul luiToadir Pricochi si a Mann, fata Blänariul[u]I, ci trag rdzWIin hotarul Välenilor, vinind la mine, mi-aü aratat cd, facindcuvint ca ii, trii in$, sal \Tina parte lor di mo$ii din hot[a]

E vorba de marea nälvälire a Tatarilor - care a fost si cea din urmh. -la Inceputul Domniei lui loan Callimachi. V. ale mele Doc. Callimacki, I,pp. XCV-VI.

mieln.

...,

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÂ 305

r[ulj Välenilor dl[u]i c[uconu]l[u]l Gheorghi Virnav, aq triimispe Ioniti Vandra $i pe un frati al säil anumi Ion Precochi ca,fäcind tocmeld, sä dei zapis, iscälindu-1 si pe dins[ul], $i sd-Iaducä si parte lui de banI ce i sä va fad, $[1], el nifiind defati la facire zapisului, ca sä-$ pui degitul, n'aii fost priimittriime$ii a puni degitul in locul lui, si s'ati oprit si parte dibani, patruzáci $i doi de lei, $i arkind ea* a$a este cerut cä,de va duce inscris de la mini cd este insus el Necolaiii fiorMarii Blän[ä]rit[i], i$ va intäri zapisul $i-$ va priimi banii, si,pentru ca sä fii crezut cd aducätoriul cärtifi este el insus,i-am dat aastä scrisoari, pi cari m'am $i isalit.»

88. gin Orapp, 5 Octombre 1829, Diata luI Ianachi Cru-p[enschi] Aga. El spune fiilor sälf cä averea lui s'o admi-nistreze sotia, care va pláti cpe la dascali, la cari din voivor fi hied in värsta aceia pentru de a inväta prin $coli».

D. Cîteva documente pastrate la mänástireaCaldáru§anI.

I. 7123 (1614-5). gRadu Voevod feL'oru Mihnei Voevod»,pentru «jupäneasa Ioana», cMosia mänästiri aldoro$eanifsäntu ace$te : satu Dulban, la gura lacului, de la bolbocapánä la moara birarului, päinä la gorganul Sumei» ; la «pier-secti», Gorganele, ocina Cretului, Läcurele. - Resumat noii.

2. 4 Iunie 7203 (1695). gMo$a., cu fie-meil Mirea», cätregdiaconul Dobre sin cal[u]gäruluI Calivit», pentru cd-f vindegun pogon de telin[d] in pädure, in fundul zäpotii, pe längälceleallalte vii». hare marturi, din Tohani, «Coman sin Drä-gulin i brat ego Sfäi$u» (sic), «Cráun Tigänoiul ..., Vasileiot Ghelughereani». ,

3. 28 Mart 7221 (1713) Hotarnicä la satul «DulbanuluI».«De spre Eta'', din moara birarului, de unde sä injugä cu mosiiaCäldoroseanf, in curmezi$ latu pänä in Boldesca, la vadu II-täului ... Carcima lu Moisi ..., la Nemdtetl... Unde sä lo-veste in capete cu mosiia Cretu, din mosiia lui Vrabie slu-jitorul, de unde este movila Cretului.». ginpotriva movilelorcelor marl' . .. Theofil proin egumen Cäldo$. (sic), martor,

71304. Vol. VII. 20

www.dacoromanica.ro

306 DOCUMENTE DIVERSE; D

Dragomir Drägulenescu, ispravnic la viile domnesti, martor,Staneul Sutasul mart[ur], Coman Portdrelu, mart[ur], popaPascu ot Boldesti, marqur], Museatti ispravnicelu, Moisi, mar-t[orl». Copie de «Chirità Logofätul Div[anulu1]2.

4. 4 Novembre 7237 (1728). «Barbul Logofätul snä TanasiePortary dä zapis «dumn[eallui vätaful Alexa za copii dincasä», pentru «mosii la Grecii de sus ot sud. ce ati cum-pärate cu zapis de la dumn[ea]lui Dräghici Pit[a]r Gre-cean[u] ... De spre balta Cäldäru$anilor.» E pus a trage mo-$ia de cätre Iordachi Cret[u]lescu Vel Vornic, DimitrachiRacovitä Vel Spätar, Bircä Cojäscu Vel Logoat, Barbu Me-risanul Vel Clucer. Pitarul Dräghici Greceanul era in ceartäcu egumenul Theofil de la Caldgru$ani, «de cätre apa CAl-

däruanilor. «Ati adus pre egurnenulti dinpreunä si cu totfcálugärasi . Un stejar mare, care 1-am $i inherit, si am pus$i chiar lingä dinsulti un bolovan de lemn ; care stejarti iastein coastä in cring . Dintr'acelü copa.6 am tras in jostio, dupä«päie.uiala» ce a fäcut. oPinä în silistea cea mare... A dooaträsurä trasü din piatra män[ä]stiril Cäldäru$anilor injos . L-ani pus din dosul stupinii Marginea mo$iel' Bor-duful Mosiia dum[ne]el jupánesiI Cämär4oaeY, a dum[nea]-lui räp[osa]t[u]lui Hasan CAmära$u La capul mo$iei, la Col-Cagii Matca Colagului.» E de fatà i Radu fiul Pitaru-

«Costandin copilul din casä ... La datulti -Copie.

5. 7262 (r753-4) «Filaret mil. bj. arh[iepiscop] i Mit[ropolit]Ug[rovlahieig1. Cuvioas[e] egumene chir Nifon de la män[ä]stireaSinaia i cuvioas[e] egumene chir Parteni de la män[ä]stireaLespezil[e]» : carte de blestem pentru o pricinä a Cäldäru-$anilor cu privire la ni$te muntl.

6. `0 -ANA cov (1),.Ä.pszog 2 cätre achir Savva, nästavnic sffinteimänästirl Cálddrosani».

«NoT mai zäticnindu-ne alci din poruncd, trimite PreaSfintiia Sa pärintele Mitropolitul, dupd rugkiunea ce am

E cel crinthiti. Mitropolit muntean cu acest nume. V. 1st. literatul ro-mîne, I, p. 515.

2 Pentru acest archiereil Filaret al Mirelor, v. ht. lit. ram., la tablä.

lui, mosieT.»

...

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE OULTURALI 307

Aleut, pg prea-cuviosul arhimandrit a sfintei mängstiri Dea-lului chir Grigorie, pentru pricina zdigasului dumi[sale] Sgt.Stefan Grecean [Li] ; deci sg cuvine Cuviosiilor Voastre sdstati pdrd$1 pentru toatá paguba ce s'ag fgcut d'intdiasi data'mängstirif dinteaastä pricing : . . . la malul mändstiriT la poduri,la poalele vii, pomil ce s'ati uscat din venirea apei, la Moai aSgracg inecdtura roatei din jos si zdticnirea vdnatului pes-teluf sg o jäluiascä si pgrintii si insusi pdscarii. Iar dupá multarugdciune a numitulul boeriti, si dupg regealile obrazelor celormari ce ne-ag pus mijlocitori ca sd nu sd tae zdgasul, amsocotit ca, de vapune dum[nealui] cu cheltuiala dum[isale] tarasi,atät la mal, OA si imprejuriul vii, pang uncle iaste poaleleintinse (ca sá putem sg mai inngltdm cu adgugire de pgmdntu),si de va face amändod podurile cu cheltuiala dum[isale], $1 deva da inscris asgzämäntul ca sa" aibg voe pdscarif Ingnästiriisg pue cotete pg mosiia dum[isale] in baltd $1 peste toate ho-tariul cgt sá sá innalte zägasul dum[isale] cu semne marl, fag-unde sä va socoti, va da zapis la sfainta mgn[g]st[i]re cuprinsoare, si asa va rgnagnea zggasul netdiat, si iar aasta o lasla socoteala si sfatul de obste al Cuviosiilor Voastre, cunayeti ggsi cu cale mai spre folosul mgn[g]stirif sd sg urmeze,pentru cg nu voim din zilele noastre sg rdmge pricing destricáciune mängstirii, nici pohtim sg rgminem suptuhulg si suptublestemul celor dupg urmg. Pg längg cealelalte ce am zis maisas, in leggtura ce va da prin zapis boeriul, sg sä pome-neascg $1 de Moara Sdracg, ca nu cumva sä innece umfld-tura apii . . . Si sg chemati si pd Ivan Morariul, ca sd fie $1el, ea' poate va povgtui si el ceva spre mai bung Intärire.insg arhimandritul chir Grigorie iaste a zdbovi acii in mg-n[d]stire ; ci sd cdutati intru toate sg-I dap* cuviinoasa cinste,si la bisericg, $1 la masd, si la cercetarea hranii $1 odihniT,atät Cuviosii Sale, cdt si oamenilor Cuviosii Sale. Sá vd fe-riti sd nu sd facg turburare in mdngstire, ca sd nu vg sd po-nosluiascä viiata, ci toate cu intelepciune sd sg urmeaze, casd sd proslgveasca numele D[o]mnuluT prin buna orinduialda vietii cel sfinte a fratilor. La noi, in chiliia cea mare sagin cea micd, unde va pohti, sd-I fie sgderea si odihna, as-

www.dacoromanica.ro

808 DOCUMENTE DIVERSE, D

ternutul, $i, mice va fi trebuintä de odihnä, sä sä dea din-tr'ale noastre, c.a.., ca in$ine pd noi, it trimitem mängäitoritiCuvio$iilor Voastre, $i dorim ca O. auzimu cázuta multämitäde la Cuviosiia Sa..»

7. Bucurest, 1 1 April 1797. Dan, fiul luf Dan, $i IoancGamulia» aratä cd aü o prävälie la poarta bisericiI Sf.Gheorghe (din BucurestI), de la Mitropolitul de Betleem, Po-licarp EI vor rdspunde cotäritul, fumäritul $i o sumä. la Sf.Mortnint pe an. - Grecesc. Copie.

8. «Catagrafi de toate lucrurile rniKätoare $i nemis-cgtoare ale sfintel mänästiff CAldäru$anI, ce s'ari dat inseama cuviosuluI arhimandrit igumenul chir Dosithel, dup[ä]moartea cuviosulül arhimandrit Dosoth[e]I; 1807, Septemvrie20

Cärtl grecestI... 4 to mull ale Vizandidi, 2 canonul sf.... (?),tälmacit de Ioan Miron, 1 hronograf veachiü . . . . 3 tot aleluI Meletiie, Istoriia Biseariceascä . . , Adunare din istoriia ceaveache si nooa . . ., Grammaticä a lui Theodor Gazi, Gheo-grafie a luI Daniil $i Grigorie . . ., Istoria Ierusalimului . . .,

Filad[ä] himichi filosofia, 2 filad[e] cu rugäCuni greceastI $iturceastI . . ., Metanoon didascomenos, 2 tomEurl] marl JoanDamaschin, grecesc $i latinescu .. . , 2 hronografuri veachi, 1 ca-zaniile Durninicilor, turceasti cu slov[ä] greceascä . . ., lexiconlatinescu, greco-latino ; o carte mare lätineascä, 2 to[muri]mad Tilcu Biblii, a lui Grigorie Ghic[a] Voevod ; I filad [a]

tipäritu in Tarigrad de Postelnicul Vas[i]lachi, I tom al!La Ipocrat, r grammaticu ce sä numea$te Etimologhicon,1 grammaticu mare a luI Neofit, 1 tom al hif Socrat. . ., 1 carte micä latineascä, 1 Plutarh, Luchianos $i

alt1 filosoff, 1 filadrä] atingeff pentru credinta Latinilor.. . .,

1 Istoriia Eladil, 1 lexicon triglosu . . ., I filad[ä] cu stihfu]rIgheografice$tI, 6 tom{url] ale lui Thuchidid, 1 carte a dasca-luluI Lambru 1, 1 lexicon latinescu . . ., i Filocaliia greco-latino, 1 Mreaja apostoliceascä, I invätäturä pentru gheometrie..., 1 latineascd cu multe figkitl de täri . . ., 1 halimà... , 1 hro-

. -

I Photiadi. V. ist. ht. rom., la acest flume.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTOR1E CULTURALI 309

nograf vechiti . . ., 1 loghicä greco-latino . . ., 1 filad[ä] a luiMavrogheni de starea Tári-Rumänesti 1 . . , I grammatichigheografichi, 1 Istoria luf Pilpaidos 2.. ., Orthodoxos omologhia,tipäritä la Bee. . . ., GramaticA a luI Cost[a]ndin Lascareos3,. . . 1 filadral cu stihurI asupra Id Ipsilant, fácut[d] de pop[a]Zoia4 ... , 1 grammaticd greco-latino, Pentru pashaliI, 1 grama-ticä micd talineascd, I lexicon greco-latino, ipac. . . . CdrtiromänestI . . . 2 märgärite veachf, Divanul Lumea cu bite-leptu, Sf. Vasilie Exaimeron, 2 tom[url] scrise cu mina : Ever-gheticos . . ., 1 Sf. Grighentie cu Ervan Evreul . . ., 15 alfa-vite tip[A]rite, 1 Pentru Damaschin, cartea a dooa, i ViiataSf. Nifon, I ale Sf. Vasilie hotäririf pe scurt, a lui Theotochipentru tundere . . ., Marco Pusnicul, Viiata Sf. Antonie, Sin-glitichi, Calist Catafighiun, Cintarea Cintdrilor tilcuitä, 1 fila[d]Iinvätäturl pärintest . . ., invätäturi pen tru botezul ereticilor,(iasoslov moldoven[elscu . . ., Urmarea 10 Hristos5 ; 3 prävi-Hoare vechI . . ., Stavrofilia . . ., 1 pravilä mare . . ., Viiatalul MatheI-Vod[ä], ctit[o]rul män[ä]stiril 6. .. , Liturghie ruseasacu tipicul rum[d]nesc . . ., Stihurl tipärite la Brasov . . ., Cu-vinte la mortl, tip[ä]rite in Ardeal 7 . . ., 2 lexicoane neisprd-vite . . ., Carte cu invätäturi pentru obste . . ., Tipicul celmare, tälmäcit si scris de Macarie Arhimandritul 3.

+4i7

4' 1 E ve'rba de traducerea greceasci a operel lui Baur. V. 1st. lit. rom., II,p. Ica.

2 Bilpai, fabulist.2 Lascaris.4 Probabil Polum Lampanitziotul (v, 1st. lit. ram, II, p. 28). 13rosura nu

..era cunoscuti.5 Manuscript. Traducerea luí Klein nu ap5.ru decit In 1812 (1st. lit. ram ,

IL p. 422).6 Parintele starq mi-a vorbit dezpre un manuscript ca acesta care s'ar

Ostra la Sfinpa Sa, dar nu 1-am putut vedea.7 De Samuil Klein (1784). V. 1st, lit. rom., II, p. 411. Propovedaniile la

molt ale lui Petru Maior nu iesirK declt In 1809. V. ibid., p. 246.8 Pentru Macarie, v. ht, lit. rom., II, pp. 275-6, 391, 394. Post archi-

mandrit la Bistrim si dascfil, el a mai tradus si canoanele vechil picturi bi-zantine (v. Tzigara-Samurcas, In Omagh' lui C. Dimitrescu-Iag, BucurestY,1904 Pentru alte manuscripte ale lul, v. Manuscriptele mil/a:twit' Cernica,extras din aBiserica ortodoxl, pe 1902, 13. 17 (no 125', p. 23 (no 156), p. 24

www.dacoromanica.ro

310 DOCUMENTS DIVERSE, D

Cärff tälmdcite i scrise de Arhimandritul Macarie carteb[o]gosloveascd, Oglindä tainicd a vietiI cdlug[d]restI, i a Sf.Calist, 2 Vietile din luna lui Iunie, jumi.d]täti, Cuvänt la Sf. MareleMuc[e]nic Dimitrie, i a Theodoritulul, r luna lui Mai, IoanDamaschin, Dimitrie al Rostov[u]lul, Ioan Scararul, luna luiOctomvrie, luna lui Fevruarie, jum[ä]tate Martie, Theotochi,Slujba SfäntuluI Anghell, Piima sa cu invdtAtura, Enghiclo-pediia, Sf. Chiril Alexandr[ias], Ceale patru CArtI ale B[o]gos-lov[iei], Apocalipsis tilcuit, a lui Thedorit, pentru proniie.

CärtI sldv[o]neasti . . . Nod si veachid testament latinesc . . .

Theologhiia lui Procopovió latineascd, i lexicon, i ercovniislovard, i Istorie veache . . Rozischi.»

Apoi mosif : CäldärusaniI, Välcänestii, Lipia, BärbosiI (de sus sijos), Moara Sdracä, Berilestii, Räsämnicile, Cdaulestii, Cervenia,Fräsinetul, CätuzestiI (Ilfov), LicarestiI, Creteanca, Cruntii (Ia-lomita), Metemul, ce-I zic Bräg[d]reasa, Amarul, abunestiY,Muntele Urlatul (sud Saac), loc i mitoc in Bucuresti «inmah[a]l[aua] armeneascd». Metoasele erad : arcul (mosif : Jugu-reni, Tiga Micä, parte din Pätärlage), i Surachii (mosíI: Car-bunestl, Aricesti, Neural-O. Vii la Ceptura, Bradu, Sadurile,DoarotenI (sud Saac).

9. 19 Maid 1816. «Adecä eü Stoian Polcovnicul» dä zapisegumenului Dosithei de la CäldärusanI si soborului ea' a fa:-cut pe mosia mändstirii, la Päscani, «acareturile ce sä vädd ialte circume». Promite a da «pd fiestecare an chirie cite talerituna mie . . . i eü s stdpinesc toate acareturile ce sint laPdscann cum am stäpinit si pänä acum, i ciruma din mar-ginea pädurif de spre rdsärit de la dumbravd, sä md negutä-toresc intr'insele, precum m'am negutätorit pänä acum nesu-pdrat, si nici mänästirea sä nu innalte chiriia, nid ea sä nuceril sckämänt, nici sä mä scoatd in toatd viiata mea, lardupä moartea mea, atit acestea ce sä aflä, cit si ce vor maiface, sä rämle ale mosie, adecä la mänästire.» - intdrit deDivan.

(n 162, 186-9), p. 25 (nIe 197-201, 203-205), p. 26 OP 209), precum lorga,Dauer biblzotade mänästiri ChIghiu z Argef, Bucuresti, 1904, p. 58 (no 19).

: 1

., 1

$ i,

.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTOR1E CULTURALI 311

m. illi Mart 1822. «De la otarmuirea Valahiei.» A ho-tärit a se opri «catahrisele», «sd zdticnim jafurile, sä oprimndpästuirile, $i dreptatea sd o imbrdtisdm . .. insu$i dum-nealui epistatul Spdtarti, ca un iubitor dd dreptate, cu pa-guba dumisale priime$te $i voe$te a sä pune la cea maIbunä rinduiald» : a) Spätdria trimetea «volniciI pá afard pentruceI amestecatI in fapte de hotif $i in alte rdotdtl, cáci niza-mul intercdril hotilor $i a prinderff lor iaste indatorat Spd-tariul, de aceia $i are cdpitant $i slujitorl i polcovnicI printoate judetile ; insä $i a6astä trimitere pe afará cu volniciede aduc pd oricine, sä facea. prin $tirea $1 marifetu isprav-nicilor, iar de la o vreme incoace ati venit acele volnicíf lacatahrisis : intii cd rädica oameni de afard far de marifetsail $tire dd ispravnicI [cari, $i din «enteres», tdceati], apofcu volniciile s'aii intinsu a trimite pe afard $i pentru altepricini, cum datorif i alte pricini ce O. urmeazd intre läcui-torI $i sá cuvin a sä cerceta la judecatä politiceascd, if rd-dica $i pa* aceia iard$1 fär de marifet dd. ispravnici $i prici-nuia cheltuell si pagube oamenilor. [De acum va fi cu ade-verintä de la ispravnici, iar pentru aducerea la Bucure$tI, esäfacá alegere in scris ca cu aceia sä-I aducd mumb[a]$irul».Alte pricini sä se caute «de isprdvnicat $i de judecdtoruIjudet[u]lui», cu drept de apel la Divan.] ; b) «Cdpitäniile $i pol-covniciile dupd la judete sá sd facd de acum innainte prinalegere ispravnicilor judetuluI», cari vor da $i chezd$ie laSpätärie ; c) «Polcovniciile ceale marl care umblä prin judgedupd hoti" sl nu fie volnicl de acum innainte a merge prinjudete ca sä se preumble prin sate, fär de numaf chid säva auzi undeva$I hotl, acolo numai sä meargä prin poruncaSpätärii, [cdci a$a se fac «zmäcindri läcuitorilor $i cheltuellzadarnice»]. Niel sá fie slobozI polcovnicii sail cdpitanif a intrain pricini dä cercetärI vechi, nicl in pricinI care vor fi cer-cetate de altI polcovnici sag cdpitanI de mai nainte»; d) «Pol-covniciia Vlásii, care este intocmitä $i a$5.zatä cu pronomionde privileghiuri domne$tI a fi nesträmutat in cit va sluji bine,$i avaet O. nu i sd a cu nici un fel de numire, care iasteindatorat a päzi $i naändstirea Cälddru$anii $i pä druma$iI ce

www.dacoromanica.ro

312 DOCUMENTE DIVERSE, D

tree pe acolò a fi far de grijä ; la care polcovnicie fiindcd.pärintele dumn[ea]luI Banului Grigorie Ghica aú fost indem-nätor facerii acestil polcovnicli $i prin alegerea dumnealuI

fost a$6.zat si polcovnicil dupá vremI, de aceia s'an gäsitcu cuviintd ca $1 de acum innainte sá sä pdzeascá nizamul

orinduiala ce iaste intocmitd prin sineturi domnesti, $i säfie dum[nea]luI Banul Grigorie Ghica cum all fost si pälin-tele dumn[earmI, ca sä. [sd] orinduiascd polcovnic dá cinstita Spd.-tärie acela ce sä va alege de cdtrd. dumn[eapul Banul, prinstirea si a pärintilor Cdlddrusanf, fär de dare dd avaet, careare sä fie nesträmutat in cît sd va purta bine» ; e) «La cd-pitäniia ot podul cel mare al Colintinil, care s'ati acut dupdcererea dumn[ea]lu BanuluI Grigorie Ghica, sä sä orindu-iascä cdpitan dd. cinstita Spdtdrie acela ce va fi ales dedumn[ea]lul Banul, $1 avaet sä nu i sá ia, carele in citävreame va sluji bine, sd nu sä schirnbe in toatd viiataDeci aastä orinduiald fiind pentru bine si folos obstesc, $1

spre zdticnire a nu sá face nedreptätI si jafurI Idcuitorilor,am läudat bund cugetarea dumn[ea]Iní Banuluf $i am intdritcu iscäliturile noastre ca sá sä pdzeascd de acum innaintenesträmutare, pohtind si pá altI iubitorI $1 rävnitorI de faptebune ca sä binevoiascä i sä ajute a sá pdzi a*Casta totdea-una.» Iscdlesc : Grig[o]ri Ghica Ban, Barbu Vdc[ä]r[es]c[u]Vel Ban.

r i. io Mai(' 1823. «Grigorie al Ungrovlahier adeverez, iasteintocmai dupd, cea adeväratd.» «David zugrav» aratä ce aläsat in Brasov «la chir Niä Cretoiti, la Crdciunoaia, intr'unsipeta$» : «galbeni inpärdtestI, galbera olandezI, galbeni fran-tozestI, galbenI venetici, mahmudiele, funducI, ruble muscdlesti,

pereche Troite de argint cu moaste sfänt. Panteleimon, 8märeasI vechi, 5 petace tot vechl, i cutie cu verne lacu,tumfea de aur, 2 colturi dä piaträ i altele mdruntisuff dinvdpsele . . ., 2 spatle dd osü, i flispenzel, i pereche ochelarIcu 2 rinduri de sticle, i pereche cälimîri dd. marmurd . . r

cutie dä zaharicale, I felegeanu dä marmurd cu flori al-bastre . . pereche cumpene pentru galbeni ., 3 sticle dáborves rätundi, i caramfild . . mdestrie pentru scosul iz-

s'ail

si

luI.

i

1

1

., 1

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 313

voade, 1 pild dd fierü, i ghergheburnie, 1 lespede cu co-roatul el 1».

12. 1 -ill Iunie 1829. Împrumut cdtre Mitropolie «ell talerizece miie, cu dobändd la pungd pá an talerl cincizeci, cuacest a$dzdmánt, ca acestI bani sá rdmdie nestrdmutatI dinsfänta Mitropolie in veci, si dobända la e una miie ce säadund dd.' an, sd o rdspunzd sfänta Mitropolie la io mdndstirl,cdte e o sutd. .. Oränduitá afieromd in tot veacul.» Notä :«ati rdmas desfiintat, fiindcd Logofetiia biseriascd ail trimisacestI bani, una mie aslanI (sic?=lel), la mostenitor, nemaivrind Mitropolia ca sd-i tie cu dobändd».

E. Documente putnene nouä, din colectia d-lui avocattefan Georgescu din Focsanf.

1. Iasi, 7 Maiti 7143 (1635) Vasilie-Vodd, pentru «Dabi-jea staroste»2, care aduce zapis «de la Petrea soltuz si de la12 pärgarI din tirgul Kgudului» pentru vinzarea ce i-a fdcut«Tudora fata luI Dragotd, nepoata luI Otel, si Avrämiia fataluf Puscd, si ea nepoata ILA Otel, si fiil eI» a until «vad demoard, vadul lul Puscd, din 1111111 StoestI», fiind el pircdlab,pentru 200 de talerI, - marturi aflindu-se preotl $1 Eremiia dinPä[u]nesti, Jura din BärlädestI. intärire. « Pátrasco sä[n] Basot[d],Vel Logf. Iona$co.» Peeete mare de ceard. - Slavon; si tra-ducere din 1815.

2. Iasi', 7 Julie 7157 (1649). Vasilie-Vodä, «la starostii dePutna», pentru Ora lui eDumitrasco Vdtdmanul de Focseanl$i Dumitrasco Toderin de acolo, cu Drdgsan ot FlorestI si

cu alt.( oameni ai lui, pentru hotarul satuluI Stoestilor delängd Focseanl, dzicandu cum acel hotaru 1-ati tinut elpre gumätate ; iard Drdgsan ati ardtat si un zapis depärd de la Radul-Vodi, cum sd tie acel hotar gurnatateDumitrasco Vdtdmanul $1 cu oamenif lul, iard gumätate de

1 in testament, el lasä sume la multe minästiri 0 la cpärintele Pogonianis,la pärintele Cervenon, cla velnita di la Cäldiruani, la velnitä di la Tie-nestin, «la pucärle i la grosurY» 1 'la Stoian zugrafa.

2 De Putna. E Dabija-Vodi de mai tärziä.

www.dacoromanica.ro

314 DOCUMENTE DIVERSE, E

hotar sä tie Drägsan si cu oameniI sAl». Sä cerceteze si säpuie in vigoare hotärirea lui Radu Vodd. «Leca [Uricaritil.»Pecete mare, rotundä, cu chinovar.

3. Iasi, Februar 7163 (1655). Ghiorghie Stefan-Vodä,«luI Ramandi ce aü fost Vistiarnic, nepotul Chiritel Postelnicul »1,ca sä tie ctoate ocinele si satele cu hilisteae si cu mori si cuvecini si cu tot venitul, si viI si alte ocine, toate ate sä vorafla de a Chiritel aicia in tara Domniel Mele, pentru cäcIsá cade lui a le tinia, nepot de sor[ä] Chiritei.» «Io-nasco Rusul Vel Log[o]fraltu. Eftimie.» Pecete cu chinovar,mare, rotundä.

4. 25 April -. «Irimila Dabijea» vinde «un vadu demoar[d] intreg la sat la Cäpoteste si un pdmäntu», ce-1 avea«de la Dräguta si de [la] fiorif el, de la Ion si de la Neculaiüfi6orul Savei Ghitfalei, si de la Ion Trufasul, si de la Grosul,si de la Cozma RAspop de GutestY, si de la Petria $1 acelpämäntu 1-am vAndut Sfint'id Sale pärintelui MitropolituluIVarlaam de Suav[ä]». intre martuff : Radul pärcälabul, Lu-pul Sbärcea, Condrea snä Nlan, Orga ot Focseani, Tutuianot Päunesti $1 David de Boul si Vas[i]lie Väntul ot Purdu-sest[Y] ». Scrie «Slävil[ä]».

5. 20 Decembre 7168 (1659). «Antimiia i Niculaevind o vie «de la DeochiatI» «luI Costantin feceruluI OaneT,dereptù 25 de lei bdtuti, pentru o robie ce am fostu noi cä-dzuti s'aü imblat scos di robie, si ati dat si acel banipentru noi, 25 de lei bAtutI», intre marturi Afutudur(=Aftodor). «VA dnii Bica [Ghica] Voevoda.2.»

Paleologul. V. vol. V, p. 82, no 18 ; cf. ibid., p. 614 si aid, mg sus,p. 211, nota 2. - La stirile de ifatii acum asupra familiel Movilestilor, dincare el acea parte, sh" se adauge aceasta : la 24 April 7114 (1646), din Iasi,mama si so0a 1111 lererma-Vodd.: KH IHHk M4p1171 H HAHC4Til einAukt

Morund HOEROA, senIl ureadniculur lor de la Hirrati, vierilor i vAtagului uevierl pentru o jalob 5. a chluerilor de la Nean:4 Ac. Rom., doc. IT/Lxxir).

2 Gheorghe Ghica-Vodt era la 5 Septembre 1659 In lagArul de la Tupra(Bibl. Ac. Rom., doc. 25/1x), iar la io Septembre In satul Cirniceni (tun.niceanix,) (Bibl, Ac. Rom., doc. 2"/X.111). Aceasta, din causa lupteI cu pri-beagul Constantin erban. - Din documentul de faOlar resulta una din douä : saIlcit noul Domn, tefan Lupu, nu-sl lub: In primtre Scaunul asa de r5.pede cum

civil

:

rn,s,k

(Bibl.

15

1

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA 315

6. io August 7169 (1660. «Toader Òohodariul»1 vindeadoao parnánturi in frunte de sat la Stoe$tI Dabijei Ma-rele Vornic si gupäneasef dumisali Dafinei, dreptu $es[e]

dzeci ug.». Marturi : «Alexandru Costin Pitariul $i CostantinPäharnicul i Ghinia negutitoriul $1 Irimiia fiCorul lur Pa-tri$can de Bätine$ti $1 Cerbul de Domne$U $1 Toader fiorulluI Istratie de Bätine$ti $i Sladie de la Cruce, i altT multicine prilejit». Iscäle$te : eCostantin biv Òa$nic».

7. Ia$I, 28 Ianuar 7170 (1662). «Toader 6ohodariul, fiCo-rul Samfirel, nepotul lui Vartic fostu Vornic-Mare», vindeparte din StoestI «MärieI Saal[e] Ion Evstratie Dabijia Voe-vod, din mila 1111 Dumn[e]dzää Domn t[ä]ri1 Moldovei $1

afirma rapoartele venettene (In ele sutrea lul Stefan-Vodä e anuntatä Incä dela S Decembre st. n.) (v. vol. IV, p. mciv, nota 2), sad - ceia ce e maiprobabil - cli In satul Deochiati, din T. Putnel, se credea cg aka. dum-neste Ina la o datä clnd urmasul sää stätea acuma in Scaun.

' Era din Birlad. V. vol VI, pp. 23-4, 111e 41-2; pp. 27-8, no 56. -Pentru Vornicul Vartic, v. vol. V, p. 611.

In documentul pästrat la Archivele Statulul, Sf. Sava, XXXII, 8, datatcSovejiia, Iul. 30, vlt 7152 [16441D, c Mader feeorul SanfireI, nepotul luiUrsu Vartic Vorniculs, dä un zaps cIVIAriti Sale crestin Matel Bäs[ä]rab Voe-voda, Domnul Täräi-Rumänest[11), pentru cä-I vinde Tigani «de mosiep, peughI ug, loo galbinis, ca s[l] fie Märiesf Sal[e] i svinteI mänästirl Dobro-miri din Sovejiia, ce-I iaste hramul rojdistva HvoP. Marturi : cboiar/ din Di-vanul Märiei Sale la' Vasilie-Vod[I] 0. de Tinutul Putnti, anume RIcovit[ä]Cehan Logofätul i Dumitrasco Sulgeariul si Ursu Vartic Vornicul Dabijeapâralabul [vittorul Doran] si Saia Pitariul i Ionq[J] i Päträscan Cánaärasulsi Sava Câmárasul i tefan apitanul i lrimiia si Bärlädian si Pop[a] Murgus..Asupra mänästira din Soveja a lui Matei-VodI, v. vol. IV, p. cxc, nota 3.Tot acolo, no 6 din pachetul XXXIII cuprinde un act de vinzare asämänátor,de la ruda lui Toader Ciohodarul, cUrsu Varticovi b[tv Vornic al MfirieiSale] Io Vasilie Voevod Domnul [Moldovet] iubit crestin Matetti l[asa-rab] si slava MärtriI DomnuluI... In Tinutul nostru al Putn[ell clue-mämu-ne si noI ade[váratl räze0] ... [am vindut la] aòastä mänästire sadde vre o nevoe ce s'[ar IntImpla] ne-am sculat de am venit la Märia [Soi-am vindut] satul Urse0ii, de [pe apa] Bärladului, care mi-a [clíro]nomie,

fost d . freja si de la Pet[ru] 0 de la toff nepotil si dela tofi: strenepotil ..., de strdmol de in zil[e]l[e] ...; am luat toff bani ine[in]stit Sveatul Mä[riel Sale ca sä fie neclätit] in veacu, lug tot män .250, I ar apol väzind miluit incl cu io.000. (rupt).

. . .

-aii

$ i

$ i

al

...

Md. i-art,

..

www.dacoromanica.ro

316 DOCUMENTE DIVERSE, E

a tot rodul Märii Saal[e], cine va aleage Dumn[ejdzAti ... Ati$1 maI cumpärat MAI-Ha Sa Vodd $i din nainte vreame, inboerie, casäle noastre si viile $i moara si doao pämänturi ...Pentru cd $i Märia Sa Vodi s'ati milostivit si ne-ati rasdajdia -am avut de de multä vreame la Visteriia domneascd,$i ne-ati fäcut odihni la casa noastri.» Iscäliturä $i pecete.

8. Iasi, Ianuar 7170 (1662). «Racovit[ä] Cehan Vel Logo-fráltu» $i ceIlalti boieri-1 márturisesc pentru vinzarea mo$ieiluI 6ohodariul cdtre Domn. IscäliturI.

9. 9 Iunie 7170 (1662). Evstratie Dabija-Vodä intäre$telui Vasäian «un vad de moard pe gärla ce vine din Milcovucel mare, ce sä zici vadul Muntiancdf, ci este maI sus detärgul Focsani...., in fiirAa räzä$ilor luI din tärgul Foc-$anii». - Resumat din 1842.

Io. 24 Iunie 7173 (1665). «Sturdze den Igesti» vinde «luiEnachi Cäm[ä]rasul2 o moarrä] fäcut[ä] in sat in Igestl, cu$es[e] pämänturf in frunte, dentr' apa Putnif On hotarul Sä-reteanilor. ..., de ne-am scos capeteli de la robie ... M'amintrebat toV fratif miei $i toate rudele meale si toff rácIzesiimet.» Martuff : tIonasco biv Vel Putar (sic) i Vas[i]lachi bivStolnic i Vas[i]lie biv Putar (sic), staroste de Putna, i Irimiiavätav hänsari i Toader cäpitan Cartent i Ghiorghii Vornecot Stredzästi i Cerbul Vornic i Condrat den Igest i

Sail (sic) hänsar [ot] tam, Dumitras slug[a] lui Vod[d], ottam, Toader Dolhan ot tam i Fetion o[t] tam, Gavril Toleaot tam, Gheorghie s" Costantin ot tam, Movila ot tam ...,Märiian s" Condrat». Mai iscäleste : «Mirce Vätäman». Slugalui Vodä iscäleste cu mäna 10. - «SA s[d] $tie cä zapisul dela lane Clucerul este la un talhar, la Dumitru Paicul 6-ailfostu siug[ä] la Costantin am[ä]ra$, feorul Vornicul[un luIIordach[i] ; fär de ni o trab[d] in ceri neste ban!, 3 le! ... Si

1 Nu li-am dat numele, pentru cä ele se pot gäsi inIV, p. CCLVIII, nota I.

2 lani sag Ienachi Cämärasul de Ocnä, de la carecätre BrasovenI. V. Iorga, Socotelde Brapvulur, p. 155 .

nachi gramaticul, fiind Camaras la Ocnä») In 16S6, de(Neculce, p. 232).

actul resumat in vol.

s'ag pästrat scrisorlEl a fost ucis (.E-

Cazaca lui Sobieski

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTTJRALÂ 317

el, fiindu in voi stdpánilor la Märie Sa MihaT-Vod[d], antriirnis pi Brag Armas, iar un tälhar, pentru aceI 3 leI, sim'eti luat si o iap[61], $[1] banil i-am datu eti.»

I I. IasI, 14 Matt 7175 (1667). «Melintie feorul luI Bär-can si a Ioand fata GiurchlI» vinde vie «in hotarul Ciurbes-tilor», dui' Nicolaiù Racoviträ] Hatmanul». MarturI : «SolomonBärlädianul Logofaul cel Mare, si Miron Costin Vel Dvornicnijneai zemli, i Vasilie Vel Dvornic visneai zemlie, i Sta-mate Vel Postelnic, i Toderasco Iordachi Vel Spätar, i

Apostolachi Vel òasnic, 1 Ursachi Vel Vistiiarnic, i GligorascoHábäsescul Vel Stolnic, i Statie Vel Cluciaria, i LupascoBuhus Vel Sätrar, i Toader Veatres, i Toader òocrirlie, i

Dumitrasco Rosca, i in [si alt] Dumitrasco i Roman, dvornitiglotnii». Isc5.lituff.

12. 19 Februar 7177 (1669). «Gheorghie fiorul Toderachi»vinde vie, «de la Necula Cämänariul», si pomi, «de la Berild»,la ClipicestI (Tinutul Putna), luI cVas[i]lie Capezan ce ad fostustaroste in tärgu in Ias», pe «galbenI bani gata». Martuff:«preutul Necul[all de la Sti. Neculae si preutul Gheorghieiard de la Sti. Neculae si preutul Nicul[ae] de la BesiaricaDoamniI si preutul Niculae de la besiarial din Brostiani siIon Moschici starostia si Niagul Selariul . . . si Albulbul(sic) Soponariul de FocsianI si Ionasco Pärciul $i Burnaz sialtil oamenI buni sänte (sic) vecini pe längd acia vie».«Scrie Dumitrasco diiacul de la Märila Sa Doamna DabijiI-Vodg.1.»

13. 17 Octombre 7180 (1671). «Bejan Gheuca biv Pitar2 iPätrasco biv Log[o]fa» märturisesc pentru d Märila Sa DoamnaDafina si cu alte sg.mintiT a ráposat Dabijef-Vod[d]», ce ati pri-cind ccu un om anume Necula, fiorul popel UrsuluI de Stoesti»i ai lui, pentru niste vii. ET ai.1 pus vie Mil drept pe locul

luI Dabija-Vodd. cCänd ati fost acmu pre dupá viiata räpao-satä DabljeI-Vod[4], &I, necum den vil sá iasä, ce incg si rudd

' 0 scrisoare a Doamnel Ecaterina-Dafina, In vol. VI, p. 543. Cf. la /it.r0/11., I, 13. 124, nota 3. V. 0 vol. V, p. 40, no 185; p. 582.

2 V. vol. VI, pp. 22-3, n° 38; p. 25, no 48 ; p. 26, no 50. El era dinBirlad, unde fusese dreetor al tirgulul.

www.dacoromanica.ro

318 DOCUMENTE DIVERSE, E

Dabije$tilor s'ati fäcut, ca sä nu-1 poat[d] scoate dentr'acealevii. Deci noi am stransu multi oameni si boiar[i] den Dabi-jesti, i filed $1 den surorile räpdosat Dab ij ei-Vod[d] , $ 'am intrebatde le iasteruda, sd nu se leapede. Deci sämintdia Dabijei-Vod[ä]toat[ä] intrebat naintea noastrd, den ce mo$u iaste, sä-$spue anume bdtränii $i samintäia, sä spue dreptu, $i, de le va fisämintie, sd-F,; tie viile färd nice o oprealeqte; iard. Necula niceinteun chip samd n'ati putut da, nice mo$if luf nu stie cum-1chiamd, si den carii iaste. Dece noi, vddzänd cá imbld uomfäl di de cale, i-am dat leagea tärdi $1 i-am pus dzä in doalsaptämän[I]: intr'acesta chip, den vreame ce nu sd aflä ruddDabije$tilor, sd imble $i sd [sä] indriapte cu nescari oameni bá-träni $i de credintä cum iaste rudd. oamenilor $i sämentieirdpdlosatului Dabijei-Vod[d] $i tot sä-$ tie vuile, lará, mdcar $ifärä märturii, sd-$ aducd intr'aceaste doai sAptämäni nescaredreask märturisascd cum iaste dintr'aèastä sdmintie, totsd hie cu viI; lard*, de nu-$ vor aduce märturii saú driasä pándla dzä, sd iasá $i de vii $1 den sat afard, ca niste ()amen! streini$1 fard mo$ie... hied $i mai nainte intr'u an i s'aü fost pusdzd, ca $i acmu, sa sä indrepteadzd, si nu s'ati mai indreptat.»IscAlesc ambil ca staro$ti de Putna. Fdrd pecetil.

Pentru mo0enirea lui Dabija-Vocld lämureste urmátoarea listä, cumpäratäde Academia Rominä. ?litre hirtiile Miclqtdor:

.1zvod de mofiilea fi sate ce ail ctemparat rapitosatul Dabijial-Vodd iri in-prez'ufx] cu rdpdosata .Doamna .Dajina; l 7203 [1695], Mai 29.1 Sascutul, dela Gluauca fravi, ail lui Fármachi Vor. ; parte dm pian-Ir de la Ale-

xandra Costin Postelmc ; Sucmeziul de la al3ärläden4a de la frate-säil Coz-mqa, save Inmii Nädäbaico, vnuc Näcläbaico biv Vial Vornien, Mäicana de laGheorghe tefan-Vodá, Crainicil (schimbätur5.)si Tämisianii de la Neculal Buhus,Rlicäciunul, ade la §tefan.Vodi. s[i]n Vasili-Vocli», cu Märhila si Lu[n]ca-Mare ,Drägusianil, Contästil de la mänästirea Catin, Bordia, adami de la GhiorghieStefan-Vodia, Stoiastii de la Alexandra Costin Postelnicul, parte de moard totacolo, de la Bljan Glzeuca biz; Pitar ,ri Toader Crohodarml, BärMdianil, de laAndonii Blänariul, Râduletii, «uncle art fost prisaca Dabij[1]-Vodâ din boiarie»,Tigäniatii. (r. Tecuci), de la Alexandra Costin Postelnic, Blaniastif, de laGhinia Vist., vil la Spärnati, de la Costin, acarili ail fosta dä ziastri MäriiSall Doamnei Anastasii, de la räpäosatul llabij[a]Nodi 0 de [la] räpäosatalloamna Dafina.2.

4.11"opr ce ail cumparat rapdosata .Doamna Dafina dupd cia ail /merit Da-

1-ad

s5.-1

sisi

www.dacoromanica.ro

MATERTALE DE ISTORIE CULTURALI 319

14. 14 Septembre 7185 (1676). «Ghiorghe Huz[e], cu nepotilmid, cu Bucia $1 cu Dumitra$cu», aratä cä caú fostu frate-mietiMovilita datoriti cu $ias[ä]záci de viad[rej mar[e] (sic) lui Dumi-tra$cu s[i]n VasEillie, $i ati mal fostu cu $iapte leI i pol bitii[bAtut1], fostu pe miiare, bani turcestI. Deci pintru acesta lucruati venit datorniciI, $i ni-aaü apucat pre noi, cäcI fostunoo frate, $1 luat noo bucatel[e], pintru eV; am fostunoi chizias ; de Doi altá n'am. gäsit pe urma Movilii, ce amgäsit o vie pe län (sic) Gheorghie, pe din sus, $i o am vän-dut.» MarturI : Fetion ot Ige$tI $i Toader Dulhan ot tam siToder Stordzia tam i Toader Negrul $i Necula Butnariti tam$1 Cruan [de la satul Cruce], Ion brat Cruan, Märian otStoe$tI, Dumitrascu ot tam, Stafie tam si Vas[i]lie $otängä,Simion dascalul. «Cu aciastia cu toare s'ati grijit, [sd sä] stie,la moartea luI; az popa Solomon. Simion dascal.»

15. «U Ole$estI», 17 Februar 7185 (1677). «GhiorghieHuzia, fiorul Stoicdi de säliste dea Lale$tI», vinde partea sadin sat, «ce sint pre Oda. PutniI», «pe gärla din sus», etrelpämänturi din frunte» $. a. «$1 cu cásoala i pe pivnite», «leAlexandru Ramandi Marel[el-Postelnic» [v. n03]. cA$ijdire pen-tru vite de vie ce sä vor mai afla puse de alp pre aceli trepämänturI de loc, ce li-am vändut dumisali, ca se albä a lipläti dumialui vita vie, iar päm[ä]ntul iaste a mè mo$ie.»Marturi : «Iacomachle Setrariul, Tänasie Sulgeriul, IonascoCárdiman ce aü fost Corals', Gligorasco Cdpitanul de Curteni,

ja-Vocti, : Orbianii, vil din Stoiastl, TiOniastií, Ochtashstll (si de la PolanUricariul, Hugh TighnestI),Borsiastii, V olovas, Fhuriastii, MihSiliat1î, Ghideashstil,Sphriiapi, Crui3, vie ace ah cumpirat Lupasco Spitariul [Buhus] de la DrIgu-senY), FichitiastiI, ace ail, foste cumphrhturi de Dabij[a]-Vod[13, Doamna,dat danit lui Lupasco Sphtarulut la nuntln . Iuganit, aiarhs dat lui Lu-pasco Spütarulula, Piscarül, dar dat luY Lupasco Spátarulul, h.] atunclai ,Bállnestil, dark' dat luI Lupasco», Ptscanii, ace sünte dali lui Eni Hadhn-hula, ce i-ail dat Mhrlia Sa Duca-Vedls, Popiantl, Posurcanil, daft mhnhstirilI3IrnoveI, Sârbií, Iferbintia, tot danie la Wirnova, ca i PuturianiI, Ustie laOrheiü, dath tot rahnhstirll Birnovel, Zalucianii, daV aceiasI, Vitol01, tot asa,

Crama.' El intovhrhsise pe Gheorghe Stefan la fuga lul in Ungaria. V. vol. V,

pp. 37-8, no 175.

ni-aaü

si

Lad1-aii

Laid

nban

Lad

www.dacoromanica.ro

320 DOCUMENTE DIVERSE, E

de FlorestI, Dumitrasco apitanul de pe Ode', Badea Lam-bovie'u [=Lämbovici]2 ce aü fostu Vornic de Vrancia, si Cd-patan [-=-Cdpätan] de OdobestI, Vasilie Hagi ot tam . NistorArgint ot OdobestI». Mai iscdlesc : laxo0.xot, Alicsandrä bivJitnioroe 3 «Si ed Stefan Andreisan rn'ain prildjit intr'aeastátocmald »4, cGavril chihae za Curtenis, «Ion Botedzu», etc.

16. 9 Iulie 7185 (1677). eMonah Joan, egumen ot sfetamonastire Sacul», pentru alegerea loculu mänästiriI de cdtrecräzäsiT din sat din CofestI . Den casa SdraculuI pän inviia popil UrsuluT . Hotar[ul] Fitinghestilor.» - Copie dinsecolul al XVIH-lea

17. C. 1680. «Malahiia, färneaia lui Vidrasco, si cu fetelimele, cu Dochita si Munteanca», \rind «un pämäntu In frunte,la satu la LalestI, in Tinutul PutneI, prea gärla din Ostcu tot vinitul», «luI Alicsandru Ramandi ce aü fost Posteal-nic»5. ApoT si alte vii, «pe länga viile carele aü vändut Huzedumisali PostelniculuI [n° 15], si cu pomeatea si cu pivniti invie». «Pentru cdcf cu acestea bani mi am scos cucoanele [fe-tele] din forne si din nevoe, si din oamenii miei si din sämentilame nime sa nu sà.' maT ispiteascá a intorce.» Marturi: «la-comachi ce ad fost Setrar $i dumn[ea]luT Mitre Cdpitan siTdnasie ce ad fost Sulger si Gavrilas Buce ce ad fostu Cru-cear si dumn[ea]lui Donió vdtav, staroste de Putna, si Neac-sul vätav i Dumitrasco Bälboe Cdpitan de IgestI si Grájdeanot tam si Ghiorghie Huze ot tam». Scrie «Mieräut cumnatullui Lupascu Jicnicearul[4» 6.

' Putna i Milcovul.2 E pomenit si in vol. V un Limbovici (p. 234, no 87).3 Era Maria, väduva lui Alexandri fost al doilea Jitnicer. V. despärVrea

precedentä, no 59.4 El era unul din credinciosií lui Gheorghe tefan in pribegie. V. vol.

IV, pp. 111-2, no 13.5 Ramandl era puternic pe timpul lui Antonie-Vodä Ruset i lul Duca-

Vodä. V. Ist. lit. ram., I, p. 254, p. 474, nota 3. Neculce-1 zugräveste asa :.Grec de neamul luI, seraq, mlndru, neben, lacorn trecea preste tqi, nucunostea pre nime» (p. 212).

° Buhus, fiul Doamnel Dafina Dabijoaia. V. p. 318, nuta t, si Ist, lit. rom.,locurile arátate in tablä, la numele säü.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE OULTURALA 321

18. C. 1680. cLupul se Drägan» vinde partea-I din Fau-restI luI Vasilie Corbul, «dereptu 70 pot[ronicI]», ereditar :«rod de rod[ul] lorv. «OamenI buni addlmä$ari di in sat deRdcacin[i], anume vätamanul Bändac $1 Cräun $i Pdscan$1. Vasilie Aprodul $1 Stavär ot Agud $1 Ion Volovat$1 Oniträl . .. A da 4 vedre de vin, $1 vadra . 3 po-t[ronicI].

19. 15 Decembre 7189 (1680). «Stefan s[i]n Acsintie deVine$e$ti» vinde «lui Mihälachi ot Foc$ian[1] zet Grozávitäli.«loc stärpu de un pogon de vie tealen[ä] ..., din capul vieIarstei zet Frätiian Cändu o am vändut, me'm intrebattotl fratii meI, $1 n'ati vrut nime din fratii mieI sä o cum-pere.» Marturf: «Tudor Cojan ot Grozä$tI, $i Ion s[i]n Mos-cul ot Vine$,$t, $1 di Stefan linoc GräzdvitäI $i efi ObreajieCoorvä ot Vine$e$0, $1 Pantia ot tam, Ion Croitoriul otFoc$1ani.». Scrie «Toader dascal Foc$ianN». «VA' dni IoDuca Voivod.v

20. 2 Mart 7192 (1684). «Stefan Tiganul» dä zapis «Ieremiivätavului de vied» pentru o datoHe. «Längä Dumitra$cu Folos »

21. Tig[d]ne$t (T. Putna), 20 Novembre 7194 (1685).Dumitra$cu Furcil[ä], cu fiji, Intre cari Partenie, vinde luI<Andronic nepotul lui Izvoran $[i] a fämei lui, Sohief», itrepogoani de vie la Sirbi, dreptu 6o lei bätut». «Si 2 boI Megmi aú dat in pretul acelor 6o lef.» intre marturI : !Ion bärariul,vätäma[n] de Tigäne$tI, $1 Páladie sin Arimlia, $1 Postolachisin BugadicIp. Scrie cCärstia Vatre$, Vornicul de Tigä-ne$tT» 1.

22. 18 Februar 7194 (1686). «Ursul fiorul Sutulul deP[ä]scanI» vinde «PostialniculuI lordachiel, 2 «IOC stärpu, -atifost viia tätäne-mieti, Sutulub. Între marturi : «CostantinTica Tica cel bäträn Dumitra$co Viaverit[ä]». Scrie«preotul loan de Domne$t». Pecet.

23. 30 Iunie 7194 (1686). AndreT Pupazd $1 Gaftoana%rind, cu altiI, «arhiepiscopuluI Theodosdi ci aü fost Mitro-

I Vátdmanul era al satului, Vornicul al boicrulul.Ruset. V. no 31.

7 1304. Vol. VII. 21

.

2

..

....

www.dacoromanica.ro

322 DOCUMENTE DIVERSE, E

polit tariT Moldavviei 1 si arhiepiscopuluT Daniil 2 » mosie «lacapul tärgului Focsanir din sus», cu 8 ughT, cdin gärla Milcovu-lift' din sus spre tärg». CeT dol archiereT mai aveati pdmint, daracela, edupd pofta lor si a argovetilor, läsat, pentru drum».Vinzdtorilor li era «schimbauri pe niste dughenT din erg, ceei SusäniT ati dat Giosdnilor», fiind marturi Vasäle Hobjäldsi a1ii. - Resumat din 1842, intr'o hotärire de judecatä.

24. 30 Iunie 7194 (1686). Duca-Vodd, luT «Dima pärcd.labude Focsani», pentru moara luf Väsian. - Resumat din 1842.

25. 31 Decembre 7195 (1686). «Cristiian fièoru Badi luTLimbovici» [v. n° 15] dd. mänästiriT «ce sä zädesti la capultirguluI din sus intru numile - (sic)» mostenirea luT «lacapdtul tärguluit Focsanif din sus». - Resumat din 1842.

26, 7 April 7195 (1687). Constantin- odd, «preuteaseI pope!Ursului fost preut domnescu» [v. si n° 13], pentru nisteoarnenf cari cs'ati pus vie pre un pämänt a ei, care pämäntl-ati cumpärat Mitropolitul Varlaam 3 di la Irimiia Dabijia la satla Cdpotesti, i acel pämänt i un vad de moard si alte mosiice sänt acolo, i le-ati dat ei, cacT fost nepoatä de&ate». Sd iea «de a dzeacian preuteasa. «Sä aibd preuteasaa da o stire la Scaun la starostie de Putna.» «Tudos[e] Du-bai Vel Logofät 4.» Pecete rotundä, cu chinovar.

27. 15 April 7195 (1687). Costandin-Vodl [Duca], pentrumoara luI Poiand : Sd nu fie supärat acesta de «Dima pärcd-labul» (v. n° 24). - Resumat din 1842. - Si alt act dinaceiasI zi pentru acelasT. - Idem.

28. 30 Iulie 7195 (1687). Costandin-Vodd, care Miron Cos-tin biv Vel Logofät, sä cerceteze vinzärile acute fatä dePoiand. - Resumat din 142.

eodosie, fost episcop de Roman, ajunse Mitropolit dupà" Intàia fugl alui Dosoftel In Polonia (Melchisedek, Cronica Romanulur, I, pp. 302-3), In 1674.El »Cant numai citeva luni

2 Un archlepiscop stain, stind si el la vre-o marfaistire din Moldova.3 Din vremea lui Vasile Lupu, Se admite di el era din familia boiereasal

Motoc. Dar, asa fiind, s'ar putea admite cu greil cl fratele luIVarlaam a pututMärite fata cu un pop5., fie el chiar un gpreut domnesc,. Cf. Arch ist.,

I p. So i aici, Prefata.

i-ati

C-ati

mai i-ati

1 1

sä-s1

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL./ 323

29. 20 Februar 7197 (1689). Poland vinde morile saleluI Mihai Zugravul pe lei si «merti puine».- Resumat din 1842.

30. 19 April 7197 (1689). Stefan Cazan, Costandin Boghiansi Costandin Lungu \rind Mitropolitului Theodosie si egume-nulul Zaharia de la Cruce' «a lor driaptä ocing si mosdi in tIrg-in Focsani, ce sg chiiamg la uric StgestiI2, din susu tirgului,unde sg chiamä la cot», «Rugg locul egumenului», «pe din giosdin barinuluI Grozav, i pdminturile sänt din tärinurile Milcovu-luI pang In tärmurI, precum scriti uricile».-Resumat din 1842 s.

31. 18 Maiti 7199 (1691). «Ion Irizul ot GärlestI si ToderCucul, cumnatu vlad «viile den coda rumturd ce esteprea locul Gärlestilor, dumisal[e] 1111 Iordache Rusät Marel[e]-Vistiernic» (v. n° 22). MarturI «Gligorie CoRan si Radonede colo si Vasilie Buicg . . . si Ion Cäneit1 . . . si Cerchez decolo i Mon Jidovul ot tam».

32. Iasi, 4 Iunie 7199 (1690. «Cruan fiCorul lui Petricä dela Stoesti de la Putna» vinde luI «Iordachie Rusätnic» o pdraginit de vie «la Cruce... Sä nu hie lucru cu inpresurä-turf, si fäcut dumnealui banI, de mi-ag ras optu potronicitäräneastI din Visterie pentru acel pogon si guniNtati de Ora-ging.» Marturi «Dobricä Muntianul de la branistea Bädioae[Lgmbovicil si Gligoras vgtämanul de SirbI si Mgriian de Stoesti» .

33. 3 Maiti 7206 (1698). Vel Logofät NeculaI Done [.Donicilsi Vel Vistier Iordache Rosa, ccarg Zahariia Cluceriti si LucaCluceriti staroste de Putna»4: sá cerceteze pentru Ora dintreMihal Zugravu15, ce are päinfinturi de la Mitropolitul Teodosie,si Dima pircälabul. Resumat din 1842.

La acest schit pare O. fi fost retras Teodosie.2 Cf. a satul Stoetii, unde laste acum tirgul Focp.nffa intr'un act din 2738;

vol. V, p. 234, n° 87.3 Altä vinzare Mitropolituluf, la 20 Mart 7200 (1692). Cercetare, pomenind

Inca pe Mitropolit, la 9 Iunie 7201 (1693). La acelasi datä, vInzare a WI Hobjiläaltora ckre ace1aî Mitropolit. La 18 Maiii 7203 (1697), se mal pomenete in

calitate de cumpäritor, aläturi cu. Mitropolitul, episcopul Lavrentie de Rädiuti.4 La numele starotilor de Putna trebuie sä se adauge acela al lui aStefan

Moimäscul, blv Arma, starostea PutniI, , pomenit Intr'un act ark' datä (c. 1660)din Arch. Statului, Sf Sava, XXX.nr, 86.

5 Zugravul are piri pc acest timp cu räzkil NemOini: (v. Studir ri doc., V,

miens,

Marili-Vistiar-

rni-an

-

xi

www.dacoromanica.ro

324 DOCUMENTE DIVERSE, E

34. 25 Maiii 7206 (1698). Raportul lui Stefan Scdrlat Ar-masul 1, Luca Cluceriti, Zahariia Cluceriii (v. n° 33) si Ghe-orghii Strdidscu, cari aii cercetat «pärtile de mosii a tuturorräzdsilor din tirgul Focsanif ce sä. chearnd Stäestii 0. -Resumat din 1842.

35. 6 April 7209 (1700. Väsiian din «Grdzdsti» si fratiivind lui Lupasco «ot Esif» vii, casä, «cu cdt loc este stärpupe'ngd cas[d] . . ., in bAtränul prodesceascd . . ., triaptd[= driaptä] ocin[d] si mosie . , . Ni-aü mai datu dumnelui gu-pAnul Lupascu adaos cinzdci de lei' ... As am fácutu scrimbu(sic).» «Eti Ion diiacon am scris zapisul, sä s[d] stie, uDobestil» (sic . Odobestf).

36. 3 Octombre 7210 (1700. «Necula snä Voroav[d]» vindea gupdnultg Lupasco snd Tudorie negutitoriti ot Iasi» vie «lactimpu, la Groz[e]stif, aldturi cu ulitä», «de la Prohir». in-treabä «fratii nostri si rázesil». intre marturi : Baul, Va-s[i]lie Buruian[d], Bilea, Vas[i]lie cälddrari ot Iasi, Ionitä. Bonte,«Gavril vdtav de vierls si un Grec. «Ion diacon ot Odo-bestif.»

37. 26 (Pril» 72 to (1702). Agahii, Iflimii si Sanda, «ne-potele ha Gherghisorz, vind lui Lupasco mosie la Grodzdsti,«3 pg. fär giumdtate de ozvrätd». intre marturi : GrigoriiCetinoiul, «Ursul zet Bdoai», Ambrohil, Gavril Birtic, IrimiiHagi. Scrie «Panhil snd pop Pricopii».

38. Maiii 72 to (1702). «Ana Cdlugdräta [=-- cdlugärita] otapotestii» vinde vie in acest sat.

39. 17 Mart 7214 (1706). Simion, ginerele lui AlicsandruAzimd-Galbän[d], vinde o vie la Tifesti apdrintilor de la md-nästir[e] de la Cor[ni]). Martur si Simion Bostan.

40. 21 Mart 7217 (1709). Mihai-Vodd, pentru «Vorniasalui Ramandiiii», care a vindut eVornicului Iordachi Ros[e]t»

/. c.). Cam pe acelas1 timp, tIrgove0 se Judea pentru bezmen cu fiul luT Lim-bovicl. Din alte acte se vede ca Staestii ail devenit mahalaua Tähäcarilor:aStaestil, si sa numesti acorn mahalaoa Tabacarilor,, zice Ecaterina, vaduvalul Ionita Zugravul, la 15 Iulie 7267 (1759), facInd o danie manastiriT Sf.Samuil din Focsanl.

1 tefan Scarlet e pomenit In vol. VI, p. 38, no 86 si urm.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 325

«casdli din Pogonesti si cu ograda si cu vine de längá castd]sp] gumátate de sat de Pogonestir si cu moarä gata cu doairoate si mar avdndu ei un vad mal sus, de 2 roate, ce sächiamd vadul lur Scroaf[á], care ad fost fdcut RamandiidVornic, in vadul cel din os 2 roate, iar in vadul lur Scroaf[d]ad acut nurnal o roattal, s[i] aü fost dat-o mdndstirii saleCornii, - care s[i] aastd moard ad vdndut-o cälugdrii cu totsdborrul], iar dum[nealul] Vornicul Iordachi, drept 40, s[i] culocul morii la ampu, ce s'ar alegi». Pomenit «Nicoard nepo-tul Petrii Scroard.». «Vel Log[o]fraltu.» - Copie contitnporand.

41. Grozdsti, it Octombre 7221 (1712). Vinzare la Gro-zdstr. intre marturi : «Gavril Spatarul, Ion Spatarub, eGro-zava muma Mdrii », «Toader a Spdtarulur, Val/. primar Ba-ului». «Vasilii [Popa] Ur[i]car martEur].»

42. 3 Maid 7221 (1713). «Priotesa popir Ursulur, nepotapärintelul Vdrlam», vinde un vad de moarä. «Irimii ce'd fostvdtav de vier[1]». Martur : «Dumitru Vdtdmanol ..., CostantinBeche ot tam, Vasilie Barzul ot tam, Athanasie ot Sdcub.

43. 12 Mart 7231 (1723). «Preotul Vasile ot Grozestr» dázapis lui «Vasile, Ilie sinavi Mihälache», pentru schimb : «le-amdat locul besearecil, care loc iaste din capul vii lui Grigorasspre sat, pand in ulita Alivrestilor. ..., ad fost dat Ion Cos-ciug until' feor a NdirculuI; care vie este in bdtrinul Md.-ceali, din capul viii lui Obrij ... Si aastd schimbdturä sdrämde iar sfinter beseare.» Marturi : «preotl, miren[i]>>.

Litre marturr: cCostantin sin Zinica», cuncheasul Andronare(sic)», «Lazar Vdslian».

44. Iasi, 24 August 7239 (i 73 i). Grigorie Ghica-Voclä,pentru pira fdicutd de «dumneaer Irina gupdnasa Idirniului 1-ad fostu Cdpitan de därdbani in Tara-Rom[d]niascd, si frate-OA Iordachi cu Lupasco Tudori negutitorub, pentru vie laOdobestr. «Cari de ar fi fostu el' aicia in tard, s'ar fi marcádzut lor sd lea Th. decdt Lupasco negutitorul ... Pdn n'adiscdlit tot niamul lor, n'ati vrut sd le ià ... Ad aflat 4 po-goani de pdragine pustir si fár[d] garduri ... DecI Domnie

1 Indirniliul, Adrianopolitanul,

www.dacoromanica.ro

326 DOCUMENTE DIVERSE, E

Mea at'i intrebat-o, area vr'o diiatä ca aceaia de la maicd-sa,sä scrii precum i li-aa dat zestre, iará ia ati dat sam[ä] cd."

n'are nici o diiatd, fär cät ati märturisit si unchiu-säti PiatreAlevra cal ail audzit pre maicd-sa precum sä fie dzis cä li atidat ace$til copile IriniI aceale viI. Deci Domnie Mea amdzis si Petra' lui Alevra, din vreame cd ati $tiut el si atiaudzit a$ia, cácI n'atA dzis el atunce lia Lupasco 1 cdnd aticumpärat aceale pdragini, sd nu le cumperi, eä sintu datezestre, cia ati tdcut mulcum $i s'ati iscälit si el in zapis.De care lucru am gudecat Domnie Mea $i intealt chip, dupdgudecata pämäntului, sä caute Lupasco 4 pogoani de viipäraginI cum atI fostu aceale, si dumneael sä dia banI sdle cumperi $i sä le lucreadzi On li-ar faci vir intregi cumsintu aceste, s[i] atuncia sd. ia Lupasco aceale vii si dum-neaeI s5.-$ ià viile, fiind mosiia dum[i]sale.» Ea refusä. «Amdat-o rämasä din toatä leage tarn » Pecete mare, rotundd,cu chinovar. gVas[i]lii Ur[icariul] [v. n° 40].»

45. io Octombre 7242 (1733). Vinzare de vie. dDin cd-soia spre cdripa.» Scrie popa din GrozestI.

46. 22 Iunie 7247 (1739). impärtire de cTigan[ii] Cornestilor».«Iona$cu Tiganul este dat de impärteald de la DumFi]tra$cuGheuca fetii lui, Alecxandrii, 6-at"' tinut-o Coruiil Comisul , . .

Tiganca ltd. Ionasco : Nestiuta. Si ati rámas Iona$co sälas in-treg ... Abäza Vornicul ati luat pe Schiva, fatd lui Ionasco ...Gheorghie snä luI Ionascu an tinut Moldovancd, Ruscd . . .

Dobreta .. . Ion Tiganul lui Macrein Banul . . . Chirila $i MärilaMatacina $i Tofana . . . Chirila ad fäcut pe Maria Päruta cuMoldovancd, [0] ati murit Moldovanca, $i ail luat pe o Tigancd. . . Urita si Brindu$e . . . Codat, Tiganu 6auruliff . . . Nazarie. . . Aastä sämintd de Tigani.»

47. 17 April 7252 (1744). «Mania fieorul luI Vartan Arman »face o vinzare de vie la Cäpotesti. «Eti Särindaru $colearu2 amscris cu zisa dum[i]sal[e].»

i Cf., pentru aceastä formä, Cronica luI Constantin Ciipitanul, ed. Iorga,p. 170 : gMatef, cäcf facI copiläre0e de nu OzI Is. Ea se Intilneste i incärtile sfinte din veacul al XVI-lea.

2 Adecl dascillul. A fost 0 un scriitor Toader Scoleriul. V. 1st ht. rom., II,

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTIJRALI 327

48. 30 Maid 7253 (1745). «Toader sin Istratie Tucä» i$I

vinde via, lhlgl a «Tudosiel Esancif».49 1I Septembre 7256 (1748). e Alicsandra fämeia lul Crgun

Rotariul ot Capote$tI, impreun[ä] cu tot säteniI de acolo», îivincle via. «Am mersu la d[u]m[nealuil Costantin Made Stol-nicul, fiind d[u]rn[nealui] staroste la Putna.»

50. 18 Octombre 7257 (1748). «Costantin Rdzmirit[ä] otLuncä $i ed Vasile Päragin[d] ot SpäretT, din preun[ä] cufamiia mè Mariia nepoara Oantai, si eü Iordache Cärnariulzät CltaliniI» %rind parte din Capote5tI pe «lei noi». Iscáleste$i «Ion Tigttht, biv Vornic de Vrance».

51. 20 Mart 7264 (1756). «Sileiman Cel[e]bii» da zapis luISandul Piorlungu pentru datoria unui Strätilä, fugar.

52. 4 Mart 7265 (1757). Raport al Divanului cätre CostandinMihe Cehan Racovit[d], pentru Ora intre «dum. IonitäCantacozino Vel Ban si in tre Vasälachi Cozma Vel Cäpitanpentru Tigäne$tI (T. Putna), pentru care se caratä. $i im-partalä ce s'ati fa:cut pe mo$iile Dabijä$tI intre dum. Vor-nicu Costandin &Is cu d[u]m. Hatmanul Vasäle Razul si cudum. Ioriiä Banu». Cozma aratä un act din 7251 (1742-3) ccuiseälitura räpänsatului Vornicultn Costachi, in care scrie c'atischitnbat cu Stefan Voicenschii i-ad dat a trie parte dinTigänestf luat satul Curluceni di pe Prut, in Tinut E$ilor,si zici îri zapisul dum[i]sale, fiind pricinä di spre cumnatü,sä rdspundd d[u]m.; in care zapis esti iseälit $i räposatulStolnicu Todira$ Cant[alcozinò, pärintele d[u]m. Banulul,$.1 esti iscälit $1 d[u]rn. Hatmanul, fiind atunce Vel Sulger, sidi la Stefan Volcenschii, rämäind Tigänetii in parte luiNeculaI Holbanu, ad schimbat-o si cu vänzare au dat-o luiVasilach[i] Coztna, pe care ad arätat $i zapis din valet 7251,si cu aóastä pricind aü räspunsu Vas[i]lachi Cozma cal sta.-päne$ti. Ce, de vremi cä pe gärle, la Tinut[ul] PutniI, sintu treImo$11 a Dabije$tilor, anumi TigänetiT, O1ietii i Stoe$tiI,

Pp. 274-5; Doeumente cercddrr asutra istorieiifinanciare u economice a prin-ciliate/or romîne, Bucuretl, 1901, p. 55 ; Data biblwtecr de manastir7; Chi-

glme si Argef, Bucuresti, 1904, p «3.

s'ati

0i

www.dacoromanica.ro

828 DOCUMENTE DIVERSE, E

$i li s'ad cdzut, precum s'ad $i invoit, ca sä ià fiistecare gi-nere cdte un sat dintr'aceste, fiind tot bune, cu vadurril dimoil, $i, de vreme cd. räpoosat[ul] Vornicul Costach[i] satul Ti-gänestif 1-ad schinbat cu satul Curlucenif, cari il stdpäne$ti $ipar acum, s'ad ma luat si satul Stoestii, iar satul Tigäne$tiil-ati fost pusu bunu la mnpärtiald, socotim ea' este cu dreptatesä id dum. Banu Ioniti satul Stoestii in locul Tigänqtilor,sd nu rämäe paguba$, jar dum. Hatmanul Vasäle Razu vastäpäni Curlucenii, care i-ad luat pentru TigänetT, iar, di vascoate dum. Hatmanul satul Tighineti di la Vasdlachi Cozma,atunce sa-1 de dumisale Banuluf si sä-$ ià satu Stoestif 1»

53. ilti Julie 7265 (1767). Vasile Razul biv Hatman dä za-pis «vdruluT Ionitd. Cantacuzin biv Vel Ban» cd se invoiestea lua el TigänestiI. Marturi: «Inochentie episcop Hu$[ilor]» simaI multi 'Doled. .

54. Iasi, 3 Iulie 7265 (1757). Hotärire a Divanului in jude-cata luI Ionitä. «Cantacuzun» biv Vel Ban cu o värul dum [1] sal eVasilie Razul biv Hatman » pentru mosiile dabijesti. Se aratäinvoiala din 15 Decernbre 7264 (1755) cu Costandin Balse VelVornic $i cu Razu, «care rno$iT le sintu dum[illorsale date dedzestre de la räpoosatul llie Catargiul -ai-i fost Logofät-Mare,ginerilor sal', räpoosatului Costachi Razul Hat[man] i CostandinBalse Vel Vornic i räpoosatului Toadiru Cantacuzon biv VelStolnic». Costandin Racovitd-1 trimesese la Mitropolitul Iacov,la Ion Bogdan, Iordachi Bals $i Vasilie Rusät. Se dad acurnStoestif Banului Ionitd,

55. 6 lulie 7265 (1757). Scarlatu Ghica-Vodä, pentru pro-cesul satelor Dabijä-Vodd. intärire a hotäririf Divanului. Is-cälitura Domnului. «Prot. Radul Racovitä Vel Logofdt.Simion Chesco Ur[i]car am scris.» Pecete octogonalä cuchinovar.

1 Dabija-Vodil n'a avut nici-un copd, dar o fiastril a MI, Maria, a fostsopa vestitului Iordachi Ruset (v. vol. V, p. 588 9). Pe IMO mal mul11bilieff, Iordachi a avut cu Maria pe Safta, care se märita cu Ilie Catargiu. Fe-tele Saftei ail luat pe Costachi Razu (v. vol. VI, p. 557 si alcI, n° 54), tatillui Vasile, pe un Bal, Constantin, si pe Toader Cantacuzino, tatill lul Ioni0cronicarul

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE '1STORIE CULTURALÁ 329

56. 3 Septembre 7266 (1757). Scarlat Ghica-Vodd, luI Ma-te Bantäs pentru «o hlizä de loc din hotarul Trotosinescul».«Vel Logoat.» Pecete rotunda, mare, cu chinovar.

57. 20 Ianuar 7271 (1763). Costandin sdn Tänasie Zinicaface vinzare «dum[i]sale hinulu[i] Apostul Deorpeli» pentru

vinde un pogon «i umätate de ovärtä, doao prdjinfvie fäcdtoare, i vie iast[e] in bdträn[ul] Prud4cd, dän capulviilor mitropole$t[l] innainte». Între marturi : Dämen Berbe,Jane sän Berbe. Atoarce apoi un räzä.

58. 5 Octombre 7273 (1764). Vinzare de vil la Groz4tI.Nume : Rogodan, «däscdlita a dascalulul Grigorap. «Ni-amintrebat toate rudile noastre.» Scrie «Cost[an]din Arap otVistperie] D .

59. 8 August 7274 (1766) «Safta sotie lui Costantin slu-j[i]toriuluI ot Alivra2, fata a preotului Filip», vinde lul IoniäAbdza Arma. (Are hirte de vie lucrätoare» la GrozetI.«Dumneei Mäsiuta Addrnoi.» Martur : «pop Agapie».

60. 30 Decembre 1766. Grigorie Alicsandru-Vodà, cätre«starostele de Putna», pentru «Ionitä Abdza Armass, ce afäcut co moard in gärle, impreund cu un socru a lilt', anumiEnachi Alivra, fäcänd ei tocmald sä pue banil amändoi, catcela, dit cela, si sä fie de tovär4ie». Abdza dá mai mult,iar moara i-o tine soacra, 00 de patru anI totu ia mdindncähuiumul moriI, si el este pagubaw». Sá cerceteze. Peceteala adresd, cätre staroste, Manolachi biv Vel Stolnic.

61. 30 Decembre 1766. Grigorii Alixandru Ghica-Vodd,«WI Ionitä Abgza», pentru a putea «chema si soroci la Divan peGrigorii Bostan bulubap. ot Focp.nf», cu care e in pirá pentruvie : ocarile fiind a niam[u]luI lul, pin nestiinta sa li ad cumpdrat

1 Asupra acestuI negustor, v. Manzfestiir nouei ale uner ;real? vech, III, inConvarbIrt lzterare pe 1902. t fiul lul Matei e pomernt in aceste acte. Cu

privire la familiile ce purtail acest nume de Bantks, maI semnalez actul din10 lulie 7142 (1634 prin care se di. o Marturie inaintea unul vAtav i 'de-naintea lul Banta's den Costeani [T. Neana] si a WI Costantm Bantils,(Bibl. Ac. Rom., doe. 136/xLxxix). In cel dint-alit cas, Banfis e nume debotez, nu de familie. Cf. si Arch. Statului, Neamf, III, 24 si 26 (tot Costan-tin, fost pirc'alab),

2 Alevra, stipinul mosiel. V. no 6o.

ca-i

www.dacoromanica.ro

330 DocumENTE DIVERSE, E

de la Cozmulias[ä] Set[rareasa ; v. n° 52] in 260 lei, $i nu-mitu Abaza, una cä viile sant ale niam[u]luI sail, al dolle $iräze$ iaste, - dreptu acie latä Ii s'aa pus $i zi de soroc lazile a lui Fev. negresit sd d \rifle luT Abdza $i sä- iii. baniiaice, 260 lei, aa, di are ceva mai mult a räspundi piste arätareluT, &A.' vie la Divan». Altfel, aingospadil va aduce «cu Cobote»,plätind el cheltuiala. Pecete micä, octogonalä, cu chinovar.

62. 8 Iunie 7275 (1767). «Grigora$ Stroescul biv vt[ori] Comis,fiorul luiDumitra$co Stroescul biv Vel Jic[nicer] nepot de fratedui Iordache Stroescul -aa fost Vornic de Cämpul lun[g]»1,da lui Mateia Bantä$ [v. n° 56] mosie la CapotestI $i Cofe$ti 2.

63. ii Octombre 1767. «Anita, sotul dum[i]sale giupanuluiEnache Emandii Alivra», da ginerelui ei, Abdza, vie la Odobestr,sin hliza Slänine$tilor», opa din dial de crama lui VasileBärladu, ce ni este $i nooal cumparäturä de la MäriutaAdämoae, vara noasträ, fiindu acestu pogon arnaneat». Mar-turf doi Greci. Scrie «Vas[i]le Pot. (sic)».

64. 27 lulie 7276 (1768). «Dumitra$cu sän Sandul Pièor-lungu ot Cäpote$th da zapis «g'upanului Grigore Tiplica bivVornic de Vrance» pentru vinzare de mosie. Nume : «Stra-tilds. «Kai vt xi.Xoç pAricupsE.» «Si adalmas

dat 2 ved[re] vin drepte, $i vadra cdte 20 p[a]rale.»65 18 Septembre 1768. Grigorie Joan Calimah-Voda, atre

«Dimitrachi biv Vel Pah., staroste de Tänut Putnii», pentru«Ionitä Abaza biv vt[ori] Arma$»3, in [Arâ cu soacra, pentru da-toria socrulul fatä de dinsul. «S'aa suit dobända cap lacap.» I se daa viile. Pecete micä, ovalä, cu chinovar.

66. 18 Iunie 1772. «Mafteia Han. ot CucueVi de sus, fièorNastasii, fata Lehoe, $1 ea Ion Bandar, ginire babii Nastasii,fetii Lehoe», fac vinzare in Cäpote$ti. «Pämäntul tiff GianosPämäntul Bechel.» Scrie s ereü Neculae Vidrasc[u] ».

67. 17 Februar 1774. 'Iro6:vng Arocv.avri [Alevra] cedeazaviile sale ginerelui Ionita Alodza. Martur «Ionu Rogozu».

' Vornic de Cimpulung fusese si Lupu Stroiescu (v. Dacumentele Batm/ei,II, pp. 7-8, nie CLX/X-xxf). A10: Stroiesff, Ibid., pp. XXI-II.

2 tn aceasa privin0 este si un act domnese din 20 Octombre 7272 (1763)8 Cf. Documentde Callimachs, I, p. 424, no 15.

1

i.16.)

s'ati

www.dacoromanica.ro

MA TERTAL E DE ISTORIE CULTURAL& 331

68. 22 Octombre 1775. «Toaderu Cdp [itan], bratu lui GligoriiBulubas[a], sdnu popii luT Ionitd, protupopu otu Bdrladu»,vinde lui «Ionu Avram» «unu pogonu de vii bastind», «in-trebändu-mi ed toad. niamurile». TreI Greci, marturi.

69. 23 Octombre 1775. «Toader Cdp[i]tan, brat GrigorieVornic de Vrance», vinde «Sulger[u]lui Ioni Abdza» «unpogon si o hirt[a] si un hiler de vie luerAtoare in ogradaGrozAstilor», in hotar cu «Tofan (sic) Piorgros». «Si m'eadat pegon (sic) 16o leY. .. Ban! curati.» Iscdleste : ToaderCapt. sdn poptropop Ioniä ot Bärlad» ; martur : Ion AvramCdp[iit[an]. Scrie «ea Apost. Cdp., sän oniádiiac ot Focsanpl».

70. 10 Octombre 1777. «Manda sotul lui Costantin Adamu»vinde luf Toma Cozma biv Vel Set[rar] «un pogon de viituit si stdlpit» la Grozdsti, efiindu dum. maI aproape räzas b.Marturi «multi oamini si mecies». «e0 7C ()Wyly -ijyotillevog ti)g

Tzwts, Hatotog, ¡alms, Chiriac Cärstiian Pit[ar], Meletie egumenot Precista.»

71. 22 Maid 1778. Costantin Dimitrie Muruz-Vorld, cätre«Iancul Razul biv Vel Banu, Manolachi Cuzi Pah., starostede Tint. Putnii»1, pentru jalba fAcutd de «Catrina RusätoaiaVorniasa» cu privire la mosiile ei Ldlestif si Igestif, «lagärle ; care mosi fiindcd sä rdzdsäse aläture cu alte mosiia fiilor rAposatului Toader Cant. Vornic» si a Tomil ComaSät[rar]», se impresurd. Sá hotdreascd, mergänd «la stdrilenumitelor clind stire «rdzes[i]lor inpregiuras». Peceteoctogonald, cu chinovar. «Prot. Vel Logft.»

C. 1780. «Ban[i] ce sintu dator Neculal Abdza ... LaHäsan ot Ag'udu . . la Mahmet ot Agudu ..., la Met (sic)ot Bdrladu ..., la Nebunele ot tam ..., la Man[e] BlAnar. . .

la Corogas[a] ..., la Bolocan ..., la Dedul Täl[Ajbäscul.»73. C. 1780. «Ioniti Abdza» Sulger se plinge Domnului,

cerind ca cclum[nea]luT starostele de Focsani» sá puie a i

se mdsura via la Odobesti, cln bardnul Grozestilor», cum-päratd «de la o vdtdsoae, i li-aa dat zestre unii fete a lui,

1 Pentru Curesti, v. vol. precedent si V. PIrvan, In Convorb:rile literarepe 1904.

2 Ioni0 Cronicarul Toader Spà"tarul. V. Genealogra Cantacuzinilor, p. 50.

hd-

mosii»,

.,

i

www.dacoromanica.ro

332 DOCUMENTE DIVERSE, E

ce o tini Iordachi Papa biv Cäpplt[an].. . Li-aa vindutunul Toma Cozma Set[rar] loc de cramd ca o firtä deloc Si i-am $i zis ast5 toamrat sä nu facä cramg, $i i-am pus $icruce, $i el n'aa intäles, $[i] ail fäcut cramä . Una, cästrämtat de n'am unde s5.-m trag un car, doal, sä-m culegviile, al doilea, Märiia Ta, sintu pdguba$ de loc ; cari ea 1-amcumpärat cu bani de la socrul miea : mä rog Mgrii Tale seaibu dreptate pän träescu bAträniI inpregura$, care titi cumumblä pogoanele la locul acela. A$ijdere ati mai cumpäratsoacrä-mea un pogon de la muma lui Paväl Adam . . Atizis cd sintu 5 firte, dar nu un pogon, $i m'aa apucat dei-am mai dat 30 lei pe o firtg, zicänd cä mal In de sarl aveni $1 me-a da si zapis pe firtä, $1 a mäsura $1 locul. El,dacä ati apucat banii, inpreunä cu femeaia lui, Ilinca, s'aaascuns, $i doal säptämäni i-am cäutat $i nu i-am gäsit, $1

de atuncl $i plín acum aü trecut 6 ani, nici hit dä baniT, niciim dä firta cea de loc.» - Resolutie : «Merge la dumEnealuilVel Logft.; Julie 26 .. . Log.»

74. C. 1780. Jalbä cAtre Domn a Id donit[ä] Abäza Ar-ma$», cpentru säräcie $[i] strAmbätati ce mi s[5] tragi di spresocrul mieü Ianachi Iamandi [Alevra] Cazacliu 1, ce est[e] dusla Nejna 2 $i di spre soacrä-m, Anita ot Putna, pentru c, mi-lostive Doamne, In tot chip[ul] m'ati salit $i na'aa rugat casä I facu bini cu o sumä de banI, sä-$ fac[ä] lui,$i ea, Doamne, din copilária mè, prin ostenial[d] avind 1.520lei, vrm ca sä-í dati cu dobänd[ä] la altii din neg[u]tätori .

M'ati amägit $i m'aa in$Alat . dat zapis la mändca sä-rn[i] dei dobänd[ä] din zeci doispreci pänd inteon andä zäli. [Nu-f da".] Mi ati scris un räva$ ca sä ea woo leide la un Dum[i]trii Melinca, tovarä$ lui, ce venis[e] cu blanide la Nijna, $i soacrä-rn, fämie lui, ail pus mäna intAI pergva. $1 aü luat baniI, as mii de lei Acum sint 5 ani,

CazachT sint negustoril cari merg la .Cazads, la Muscali, pentru ba-nurl. In schimb, el duceah vinuri. Lie aceia, Iamandi 41 avea via la Odo-betl. Cf. h'ineanu, arientald, 11, p. 98. V. pentru vechiul ecazachil.AndreI Misir, Hurmuzaki, XI, p. xxv.

2 Nijni-Novgorod. V. Archiva romaneascii, I, p. 253.

Mariia,.. i

...mi-ati

alisveriqull

.... i mi-ati

...

1

Ai.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 333

el de la Nejna nu mai vini, §i eü sint oar nevoe§u, cu bir. ,Cere s i se dea via de la Odobe§ti a socrului. cSi cu ceme§ter§uguri scrii acest socru al mien la fämie lui, nu stin,

acum soacrä-mé va ca s[ä] mai cäsätoriasc[ä] pea o fatäa ei, calif nici este de värstä, §i din vie aceia va maidei 6 pogoane §i sí n'aibu en cu ce-mi implini banii. Deo-sabit, Märie Ta, cä, ginerile soacral-inè fiind datorin la unneg[u]titoriü din Treisfetitele cu 700 lei, n'an dat datorielui din celi ce ari el, ce soacra-m an intrat chize§I §i platnic,socotind cä a pläti §i a räspundi pentru acei bani tot cuviile socrului mien, §i en sal rämäin de tot pAguba§ de tosibanii ce i-am dat Alta datorie, 200 lei, ce mai esti gineri-säti la un Eni Hagi fäclier.»

75. 9 Iunie 1780. Raport cätre Damn, care trimesese po-runca de cercetare «dumnalui Iancul Raz[u] biv Vel Spat.,staroste de Putna [v. n° 71], pentru o mo§ie a lul Costandinsän Matein Banta§ [v. n°62], negutator de Ia§i». Mo§ia venia dela Grigora§ Stroescul Comis, (dordachi Stroescul i Durn[i]tra§coStroescul, tatäl lui Grigora§ Stroescul ... Dar, in vreamiletrecute, Iordachi Stroescul, unchiul lui Grigora§, tämpländu-säde an dat preste o nevoe de säräcie, an fost vändut mo§iiaahsta lui Ranite, tatäl Iui Gheorghe Ranite, fär de §tireafratelui aordachi Stroescul -an fost Vornic la CämpulLungu.» cAti arätat un ispisocu vechin de la GheorghieStefan Voevod, din lt 7164 [1656], Ap. ii, intru carele aratá§i intäre§te cumpäräturile lur Varlaam -Mitropolitul '.»

76. 30 Julie 1783. Ion Alexandru Costandin-Vodd, cätre(<Grigora§ Leon biv Vel Paharnic, staroste de Putna», pentrujalba lui Ionit[ä] Abdza Sulger. Pecetea de ceard ro§ie laadresä.

77. 12 April 1785. «Din porunca dumisale PaharnicultaGrigora§ Leon, staroste de Putna», cercetare intre fiii (duiStan macelar de aid din Foc§ani». oSi la inmáriti§iul Zin-cal*, sora CrästeI, fiind sor mai mare acestul Cräste trunä-

Varlaam era atuncl mazil, cäcl incl. de la Septembre 1655 ca Mitropolitse intImpinä. Ghedeon (vol. IV, pp. 44-5).

casA-i

sAa».

1

www.dacoromanica.ro

334 DOCUMENTE DIVERSE, E

ritändu-se aastä Dined . . . Dupd ponturile sfintei pravilf.»Iscäle$te : c... prot[o]pop Putnii».

78. 9 Maid 1785. Cercetare din porunca «cucon[u]lui Gli-gora$ Lion Paharnic, star[os]te de Putna».

79. 5 Februar 7295 (1787). «Vornicul Ifemie din satu It-gestI [Igesti], Irimie Mid i Vasile Bfid i Ion a Dumitroe $i totsäteni frunta$ car mai gos ne vom iscäli», dad zapis «cuconeCatrini Rusätoe [v. no 71], precum sä se stie cä, vi[in]d un fe6oral dumisale, Gheorghie Gäluscä, cu cistitd rdva$ al dumisale, nead vändut vinitul mo$1 de la gärlä, din hotar in hotar, intr'uand, $i tocmala ne ad fost 36 lei, $i bani sä I dämii la SfeteGheorghie cu mä[l]t[ä]mitä; er, intaplätu-sä vre o cheltuelä,sä fie toatä de spre noi.» Iscälesc cei numiti «si noi toti.sätenni platnici».

80. 20 Novembre 1792. «Nastasie sin popa Apostul otOdobesti, dinpreunä cu sotul mied, Costandin sin preot IonCarciga ot Sarba», vinde Slug. Ionitg. Abdzà. «trei firtea devie lucrätoare din Odobesti, din bätränul Grozastilor . .

SA' intälnestea cu hliza aCasta . . . Pe dinainte crämii Vor-nicului Costin Catargiu .. . Crama lui Ionitä Arapul . . . Hlizadeplin din cap in cap.» Marturi, «obrazä de cinste». «Cos-tantin Horbor, sin popa Hion Cartiga». Scrie «Manolache diiac».

81. II April 1795. Stefan Rusät Cluceri dd frateluT sdd IordachiRusät' unul «din trei vaduri de moard cari am la mo$äe mèFäureiI ot Tänutul Putnei .. ., ca sá aibe a-$ face moard, si,fiind amädoai malurili a meli, sä nu fii opriti, oricänd va voidurn[nea]lui a-$ face moarä, cum $i cänd va fi trebuintä deezät $i de täet päduri pentru ezät, cum $i brazdi, sal nu fieoprit, $i oamenii ce vor veni la moard, O. nu fie oprit. Siacest vad de moarg. i 1-am däruit fii veci, cu toatä descäle-cAtura luI, sä ail:4 a stäpäni dumnalui $i fill dum[na]luT,$i spre mai bund sigurantai m'am si iscälit.»

82. 26 Julie 1796. Zapis al lui Gavril sän Grigorie Täp-lica. eTat5.1 med cel viträg, Neculaid Särämbeid.» - Copie.

83. 13 Iunie 1799. Cercetare «din cinstita poronca dumi-

I Aniindol trebuie &Ai fie fill CatrineI de la n° 79.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE OULTURALÂ 335

sale ciconuluf Scarlat Manu Vel Logofät, staroste de Tänt.Putnei». «Un pätnInt la Cräiuna1 ... in capu vii Bartului» .

84. 13 Septembre 1799. Stefan Rusät vinde vadurl demoard la FäurestI frateld säti Iordachi [v. n° 81], «fiindcä toteste reze$ pe aastä mo$ia cu acest vad de moard».

85. 17 Octombre 1800. «Neculachi Crucerescu face o yin-zare de vie lui Med. Neculal Abäza, in OdobestI.

86. 30 Maiti 1802. «Mariia, sotiia räposatului Iordachi Papä.Cäpt.», vinde vie la Odobesti cätre «Nastasäica, fiica räposa-tulul Theodor Petrovici, negutältoriul de aice din E$1.». «14cdzI, 4 uber5, un tiascu, doai jghiaburI $i o curdtoare.».

87. 4 Iulie 1802. «Petrache $i Cäsiian monah, frati, fiilmortuluI Ion Släninä», dati zapis cmumil noastre, Maria PA-poia», pentru un proces de mostenire.

88. ICI Februar 1804. «Paraschiva, sotiia räposatuluI IordachlIancul ce ati fost Vätav de Visterii», dä zapis edum[i]saliEnachi Hurmuzachi», pentru vinzarea de vii la OdobestI,«la ulita GhiliIp.

89. 5 August 18ii. «Maria Canta Slugeriasä., fiica räpousa-tuluI Vornic Toader Canta2», vinde lui Costandin Bal$ bivVel Logoat mo$1.a. Stoestii, cu vaduri de moarä, pentru6.000 de lei.

90. 6 Iulie 1814. Costandin Läduncä face o vinzare de.loc stärpu» in Cäpotesti, caldturea cu scutariul». Pomenit«Toader Istrofor».

91. 24 Mart 1815. «De la Vornicie de aprozI.» Pentruplingerea SafteI, «ce au fost insotitä cu Lupu Täganul aMed[elni][eres]i Zmarandei Abazoai, cä, fiind iä Moldo-vanc5., s'ati märitat dupd Ion Tigan[ul], $i aü fäcut cerireca, atät a, cät $i copiii si bärbatul iai sä rämäia slobozi ;deci, fiind ränduit la dumnealuI Aga Costache Conache $i,dupä cercetare ce s'a fäcut, le s'ati pus $i vadè ca sä viela Divan sä sä infäto$dzi, $i, fiinda dum[ne]i Medelnicia-riasa, la vadeaoa ce i s'ati pus, aü venit $i $Adi de at5ta

1 Locul vechil cet'Olti din veacul al XV-lea.2 Trebuie sO fie fata lui Toader al We", ded nepoata de frate a lui

Ionití. Canta cronicarul.

www.dacoromanica.ro

336 DOCUMENTE DIVERSE, F

vreme, si jdluito]r[iI] n'ad urmat a veni dupá sorocu ce les'ad pus», se dä vadea noud.

92. 17 Maid 1817. Ioan Tatu si Ionit[ä] usä fac vinzare.Nume: Nec[u]laid Mär-Ros, Vasile Faur.

F. Documente noud comunicate de d. Artur Gorovel.

1. 5 Ianuar 7089 (1581). Alexanclru-Vodä (sic), pentru«Tudora si fratii 6, Dräghió si sluga noastrd credinoas[ä]Iurasco Vornic de Poartd. a Domnii Me le, fill Maricii, siruda lor Andrusco, nepotii Nastasiii, si rudile lor Gavril sifratii lui, Petre si Iurii s[i] Frätiian, si surorile lor, Mannas[i] Iliana s[i] Gafiia si Armanca, fill Cdrstil, nepotii Annii,s[i] iards niamul lor, Petrin (?) s[i] fratele lui, Avram, s[i]surorile lor, Märiica s[i] Olina si Anu5ca si Gafa, fiii luiFodor, nepotil lui Costiovi, tot stränepot lui Vasco Dumi-trahovi», -cari caü inpärtät intri sdni a lor dreaptd ocinä s[i]mosie», pe care Vasco o avuse din Intarire de la Petrli-Vodd ; «satele anum[e] Budilci, Sämoscov (sic) piste Prut,in Ta'nutul Cerndutului, si Boianucul s[i] Dorosäutii s[i]Toltri». Traducere de «Andrei Dascovi pisar ot Cernäuti»,intrebuintind si o alta mai veche, de epop Ignat ot Iurcäut»,- originalul fiind la «Ion Bejan ot Statova din Tara Le-sasc[ä]», in 1760, 8 Mart. Se da.' «la maim Täutului i Cos-träjästilor». Iscalesc Ianachi Paharnic si Ion Beld[ima]n Ca:-pitan. Intdrit la autoritatea bucovineanä, in 1793.

2. «U Dulcestf» I-iii (?) Iunie 7163 (1655). «Vasile oldanVisternic si Ghiorghitä Saptelici si Toader Basotä ce adfost Stolnic», impart satele lor : oldänestii (T. Suceava),HulpdsästiT (T. Neamt), Dolniceanif (T. Dorohol)', Dal-cdutii (T. Hotin), Brostenii csiliste» (T. Suceava), [Brjäteani(T. Dorohoi)2, Joldestii (tot asa.), un vad de moard cce iastepe Bistrita, in hotarul tirgulul Bacdulul», parte din Tihulestf,din Ciuturesti, «o poiand pe Tutova», co jireabie vie din

1 V. actele acestel mesa maT sus, p. 152 1 urra.2 V. p. 152, nie I i 2.

www.dacoromanica.ro

MATERTALE DE ISTORIE CULTURALA 337

Giurgesti», «viile de la Cotunaria» (intre care : co falce devie in dealul Mindru, pre ulita o falce de vie sitrer firtae in Piscop»). - Copie de D. Gorovd.

3. 6 Mart 7164 (1656). Gheorghie Stefan-Vodg, pentru«Dumitrascu Groze», care a cumpärat mosie in aänesti siSovärcan[I], tee säntu in Tänutul Cuvurluiului,... si cu ezerde peste, la Prut» ; tot aid are Groze pärtI de danie de laCunchiu-säti Grigorie». Decalcd de acelasi.

4. 2 April 1667 (numai data de la Hristos). «Parasconegutitoriul de Ias» vinde « doi viI ce sintu inteo ararea,una -arn cumpärat-o eü dä la nepo0 Ngolei 1 si una de laToder sän Ionasco zugrav de Ias . luI Toderasco Iordachii,Marele-Spätarl» 2, pentru Ioo de «lei bdtuti». MarturI : «Gligo-rasco Vel Stolnic, Ghine Medelniceriul, Toder Vetrias Vor-nicul de Porti si Dumitrasco Rosca Vornic si David negu-titoriul si Adam negutitoriul». Petrasco iscäleste greceste :Ifszp4cntoç. Se maf ceteste apol iscälitura lui «Gligori Háb[ä]-s[elsc[u] Vel Stoln[ilc, Ghinea biv Vel Medl., a celor dornegustori din urmä, in greceste, etc.

5. 2I Mart 7177 (1669). «Dumitrasco fiorul Inf. Tudor,nepotul SaeI Pitariula [v. si paragraful precedent], vinde«un vad de moarlä] si cu grädini denaintea moriI, ce iastela sat la Gärbesti, pe gärla Putnif din sus ..., dumisaali luíNeculai Raacoviti Hatmanul, drept patrudzed i cind de lerbätutT». Marturi: «Solomon Bärlädianul, Log[o]atul-cel-Mari,i Miron Costin Vel Dvornic nij i Gligoras Häbäsescul VelDvornic vis, Stamatie Vel Postelnic, Gavril Costachie VelSpätar, Lupasco Buhus VeI asnic, Ursachie Vel Visternic,Ilie Sturdzea Vel Stolnic, Ion Räcovit[ä] Vel Comis, Contîstretii Log[o]fdt, Roman, Ghiorghiti, Paträscan, IrimiiceaDvornicr glotnii». Scrie «Mihul». Iscälesc acesti boeri. Pecetepune numai Roman.

6. 18 April 7194 (1686). «Pricopie fiorul luI GhiorghiiLolfe» vinde lui «Postolachi fioriu lui Tänasii de Ias» un

Cf. Doc. Bist; :fa, II, pp. x117-v.2 V. maï sus, p 173 i urm.

71304. Vol. V II. 12"'

www.dacoromanica.ro

338 DOCUMENTE DIVERSE, F

pogon de vie la Odobe5ti, «in bätrdnul lui Trifan; : el Havea de la Ghiorghie Räpi.

7. 29 April 7194 (1686). «Dann ot Òorästi de, spre Muntenf,de preun[a] cu sotul mica Säniia», vinde <dui Apostol sin Td-nasn, cupet ot Ia5», un pogon de vie la Qdobe5ti, cu 20 de lei

bdtuti]». Marturi : «Pricopii ot Foc5ianf 5[1] Antonachiot tam 5[i] Martin 5[i] Trif 5[i] Mihala», etc.

8. 20 Octombre 7215 (17o6). «Durnitru ficorul Moimascu-lui 1 5[i] cu fdmie mea Sava[s]tii 5[i] cuconif mefp, îi vindemo5ia, anum[e] ce mo5ii : doai pogoan[e] de vii la Vini5e5t[i],inteo ograd[d] cu loc stär[p] ce s'ar afla inpreagur, cucram[d], cu cä5ciar [=- co5ar], cu totu ce este inpreagur[ul] vii z,parte de la parte de la frate, Solomon, egiupdnultifMihalcil 5[i] a gupänes[i] dumisal[e] Cer (sic) 'a cuconilordurnisale;.

9. April 7216 (1708). «Unche5ul Mdrze de Odobe5t[f];d'a dui Gligorie a Zaharief; un pogon de vie, «din vie lufMihaia in sus, alb:tulle] cu vie lui Dumbrav[ä], in bdtrdnulBudif, care ne est[e] i noi de cumpdraur[d] de la Ciudin aBrieei». Martur 5i Gode.

10. 7 April 7218 (17 ro). «Ion Mäzcd; vinde «dumisali gu-pänulub Mihalcef; vie. Pomenit egupänul Sandul, zet Stätioae».«Jar, de s'ar tämpla mal pe urmä aka' socoteal[d], sd-f intoarcddumneei gupäniasa Saftd, sd aibd dumnialui gupänul Mihalceaqn lua o umdtate de pogon unde i-ar pldc dumisalea dela men[e], pentru gälèava gupdnesif Saftii 5i a cuconilor du-misale, pentru cd eü pe poronca dumisali am vändut vie.;intre marturf : «Toader Vrdn'eanul, Ion Slänind».

I I. Ia51, 23 Iunie 7221 (1713). Adeverinta cal pentru «Ma-rna, fameaia lui Maftef ot Sole5tf, cu fratif ef, anum[e] Vas[i]lieGrosul 5i Vdrlan 5i frina», «s'aii ales la hotärdt opt pämän-turf 5i gum[ä]tate la Sole5t1, parte tatälui lor, lui GligorasGrosul, 5i aü venit alcia Stoenias[a] im[a] Stratuluf, 5i aümärturisit precum dinteace5ti fratf ce scri anum[e] mai sus,

V. vol. VI, p. 7S, no 23 Acest MoiMáscul nu poate fi îns tefan.E de bunä seamä un skean din Moimestl ('r. Iasi). Se sue c mohnd inseamna"matmutä. (acest cuvint insusI vine de la mound, man/id).

parinti,

bit.[=

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 339

a murit trei, $[i] Vas[illie Grosul, $[i] Várlan, $i Irina, $i n'adrämas nim[e] dinteän$i, far cat Märiia feam eae lui Mathei, care&ad nu mit mai sus. Deci, vrindu ia sa vänzä. aceste 8 p-Am[änturi]pl, cu tot venitul, dumisali lui Costantin Rusat Päharnicul,dumnealui aü räspunsu sä cumpeare värul dumisale Spätariul,cä dumnealui zäuiasti acol[o] la Sole$ti, $i aöasta parte iastedin bätränul poper Got-4e ; deci am fäcut aöasti scrisoar[e]la mana lui Mathei ca sä aibd credinta precum s'ati scrismai sus ... Axinte Uricar am fost hotarnic.» Actul e scrisintreg de mina me$terg a lui Axinte.

12. 29 Iunie 7221 (1713). oMathei ot Solestii [T. Vas-luiti], cu femeei mè Márii, fata Grus[u _Ruh, vinde olu IonRacovitä biv Spätar» partea sa din sat, opt pdminturi. Po-menitä märturia lui 4 Acsintii Uricarul, carele ad hotärät cuPostolachii Cosescul [n° I I] ». Scrie «Ion Negre». Marturi, pelinga «Mathei Buläma$», vinzätorul, $i «Andrei biv gramatic».

13. 14 Octombre 7224 (715). «Andrea sin Mihalcii» da.

-«fratelui mieti Iorgai» vie la Vini$e$ti, «care mi-ati fost partiade dzeastre de la pärintel[e] nostru . . . Am intrebat $i presuroril[e] noastre cänd am vändut, $1 n'ati vrut sä cumpere».Andrei iscale$te grece$te. Martur un Grec. «Si acest zapis1-am scris eti Tofan dascalul de copii de Foc$iani 1, i mart[ur]is, cu dzisa ha Andreia$.»

14. to Maid 7227 (1719). «Maria, fata lui Vas[i]le BArbie-rilui», däruie$te oun loc de o digand, ce este in tärgul Fai-nil', länga locul Gheuca.i». Marturi: «dumnalui Cluceriul Me-leghe $i dumnalu Enachi Ba.cal si dumnalui Enachi CäsiianVatavul de foro$eri (szc)». Iscdlesc: oVas[i]le (*.kira, caldra$hátmänescu, Enachi vatav de vi[eril». Scrie «Vas[i]le Bicul».

15. 13 Octombre 7228 (1719). oNoi feöorri Därmil : Necu-laid si Costantin $i Trial» vind ogiupänulul Seaverin Cliu-ceriul» pogoane $i «hirte» de vie, de la tatäl lor, Ion Därma.oNoi pre toti omenii simeantii nostrea i-am intrebat, $i nimeanu s'ad aflat sä 11 cumperea.» Marturi: Vas[i]lie Bordzun,

I Interesantä. pomenire a unuI astfel de dascäl lnnainte de mäsurile pentruInvAäturA ale Domnilor de la jumätatea veacului al XVHI-lea

,

www.dacoromanica.ro

340 DOCUMENTE D,VERSE, F

Trinasie Vornic, Lupa$co, Coanianul Vornicu ot Nicore$dlgut, Ioful, Borcan, Gavril16. 20 Iu lie 7240 (1732). gAdecä eü Safta Stolni6asa, fata

räpdosatuluI Miron Costän ce aü fost Log[o]f[d]t-Mare, facemstire cu a'dasta scrisoare mè la mgna fiiului mied lid' loansi altor fiI al miei, pentru cá, väzindu-mä ea trecutg pistevärsta bätränetelor, fäcut-am aastä a$dzare $[i] impgrtalg dinocenele mele, ca sá sá tie cui ce am dat precum am soco-tit cg este drept, $i ce am socotit s[i] de comgndul mieü mii-am läsat. Si am ales parte fiiultfi mied Joan, tot satul Bá-1oenii $[i] cu alte pärt'i ce vor fi prin pregiurful] lor, pentrucd acest sat ad rgmas de la tatgl sgü, sotul mied Pgtrasco,care am socotit cg, $d comgndul $i datorie plgtindu tot fiiulmied loan, i-am dat lui acest sat, ziand $[i] el la moartesa, cum la acest sat nimene sä nu O. amestece, flea de fiiulmied loan ; $i i-am dat satul Mgle$til, ce sgnt in TgnutulE$uluI, pe Prut, tot inteun hotar cu säleste Tärle$tilor, cead fost a surorri mele Anitii, $i i-am dat satul GärboviI, laSoroca. Si am ales parte fiiulul med luI Necola satul Cdrdi-mäne$0, in Vadul lul Vodä, la Tdnutul OrheiuluI, $i satulZmultenii, la Tänutul Sorocii. Parte fiicif mele Anitil, satulCosernita, in Tänutul Sorocii, $i satul Volcenetul, la TänutulEsultfl. Parte fiiciI mele Marii, Socii $i Cärpitil, la TänutulEsului, $[i] satul Buzenif, la Tänutul Sorocii. Jar pentru co-mänklul midi am socotit de am luat satul Cd.cgcenil, tij laTänutul Sorocir; care asa am socotit cd, fiind rämasä sgracdtoatg sprejeneala $i mängdere mea la flail mied loan ad fost,cum s[i] pgnä in zioa de astäzi, s[i] in mäna ILA m'am Msat,sá mä comgnde. De ed cum am socotit cu dreptate, asaam asázat, ce nimene sg n'aibg a sg mai scula cu altd pri-cing priste a5äzare mea. S[i] la aastä asgzare intämplatu-s'admulti din boerl, care mai gos sänt iscäli. [i], pentru odoardsi haine, toate li-aü luat Anita, $i li-ad prgpädit ; sg-$ cautecu giudecatg. Antonie Mitropolit Suavschii. Safta Stolniasa[pecete cu Sf. St.]'.

' Adeea vg.duVA, es5racâ de laàrbats, cum se zicea.2 Nu 5tiO cine poate fi Patra.co Stolnicul, sotul Saftei. Actul e insemnat

Bieul.

www.dacoromanica.ro

MATER1ALE DE ISTORIE CULTURALÄ 341

Let 7240 [1732], Iu li 20 dni.Ea popa Andrei duh[o]v[nic] Tälp ot Baloseni.Si, din vecira ce am avut, 'hied am fäcut parte cum am

socotit, si am dat fiiului mieü luI Ioan pe Gheorghii Blicanucu fiorii luI, anume Andrei, loan s[1] Grigorii, care acest[i]vecinI sänt cumpärat de sotul mieü Pätrasco. Dar si fiiul

mieü Ioanu au dat niste stupi pentru &mil; i-am mai datpe Ioan fieorul lui Vasä. le Rusul s[1] pe Mihalachi s[i] Va--sälii tot feeorii luI Gorie Pänzariul.

Iar Marii i-am dat pe Toader CätäruI cu fieorii lul, Ne_colai s[i] Gheorghitä, s[i] pe Ostahle cu fieorif lui, Maftei,

pe fiorii lul Tudosi Pojar, anume Toader s[i] Acsäntii,$[i] pentru acesti vecini Neculal s[i] Anita n'aa triabä,sänt cumpärat de sotul met"' Pätrasco. Iar pentru alte mosfice mi s'ar mai veni din parte celor frat stärpi, s[i] alte ces'ar mai scoate din mosii care sänt impresurate, sä sä im-partä iar cu fratif ; iar aceste numite mai sus asa vor rämäne.

Safta [aceiasI pecete].Posleduindu-se de caträ noi cu cea adeväratä, s[1] afländu-o

intocma si far de nicl-o gresalä, o am incredintatii si cu anoasträ iscäliturd ; 1803, Iunie 9. Veniamin Mitropolit Mol-davia»

17. 8 Iunie 7245 (1737). «Mariia femiae luI Stefan Corbul-aü fostu bulucbas si cu fiiica-mia Tofana i cu fiestrii mid»,vind o casä «din os di tärgul Fdinii, längä casa luí Mih[a]-lachi cal[ä]ras de Taligrad si längä casa lui Toadir diiaculde la Aga si intre casa lui Ion Nagaragiul», luí «Iacomachiicupet», pe 6o de lei. Tocmeala se face edinainte a oaminibuni mahalaglI si alí slujitori calif mai gos s'ail pus degitul$i iscäliturili». Scrie «Cerchiaz diiacul de Divan». Iscäleste:«Moisia Säponar».

18. «Nichifor, cu mila luI D[u]mn[e]zäü Mitropolit Suceviprè-cinstit si exarhü plaiului (sw). Deca vremi ce vr si tre-buia si la sfanta Episcopie a Hus[u]luI sä s[ä] hirotoniascIcäträi cuväntätoarele oi de acolò grije si privigherea de pals-

pentru cl. dl. numele aminduror fetelor lui Miron Costin i ale deseendentifuneia din ele.

s[i]

ca$i

www.dacoromanica.ro

842 DOCUMENTE DIVERSE, F

torie spsenii (sic), cum poroncescil d[u]ma.dzaestilea si sfin-tele pravile, Smerenie Noasträ, in grije multe fiind ca s[ä/aflu eü sä priiinascg folosinta sufletiascd, autänd, aflat-arn precinstitul intre ermonag anume chir Ierofteii, inpodobit cu in-telepune sufletiascä $1 vrednic $1 destoinic foarte $1 plecatintru viiata cálugáriasc1 spre ränduiala arhierei, - pre acestachemat-am $i pe pravil[ä] cu sortu s'aa ales de cei ceaflatu la nol arhiereI $1 d[e] D[u]mndeul iubitori episcopi,anumi chir Theofil episcopul RomanuluI $1 chir Varlaamepiscopul Räd[5.]utuluI, frati $1 intocnia sluj[i]tori noi, $1 preacesta hirotonisitu-l-am episcop la ace santä episcopiiaHus[u]lu, cu chemare $1 cu darul a prè-sfäntului $1 inchind-toriului D[u]hti. Dreptú acie datoriti estea acestü de D[u]in-näzäti iubitoriü episcop sá margá la ac episcopila care is'aa oränduitti de l[a] D[u]mnädzäri, sä" pascb: sufletele pravos-lavnicilor dintru dänsa $1 sp.] fac[ä] toa[t]à" cäte sintu ale ar-hierii neapdratu, cetetI sá insämnedzd, antäret1 $1 purtätorIde crisnici, ipodiiaconi $1 dilaconi säfacä i sal' aduciA] $1 [säloränduia[scä] preutil, $1 duhovnie' sä puia, $i cdlugäri sä fac[ä],piste (?) mic $i mare, $1 [dum-lnádz[destile] beser[ici sá sf]in-tascg., $1, cum am dzis, cdte sä cuvin arhiereuluI pe legeanoastra sá le facä, $1 sd s[ä] p[le]ce i Smerenii Noastrea. Dreptuacia datorI sintu $1 crestinil de acolo, adicä preutii i oa_menif toti, sä sláj cuceriascd lui i sä i s[ä] plece lui intrutoatea, i mai värtos spre acie ce va aye cuvAntu de sp[A1-senie sufletului, s5.-1 cinstiascä, s6.-1 iubascä $1 sä-i dea luitoatá cheltuiala besericii, $1, ori pe cari cu cale ii va afurisi,sä fie afurisitl, si sà." aibd voia a lega $1 a dezlega. Pentru caredar i aastä praxie a noastra de intärirea sá dä la acestiubitoriti de D[u]innbidzIti episcop chir Ierofteiü, fratelui $1 in-tocma-slujitoriù Smerenii Noastrea.

La väletul 7250 [1742]. Nichifor Mitropolit Moldaviei [uritáscrisoare cu caracter grecesc]. Pecete, intipäritä cu fum, re-presintind pe Sf. Gheorghe ; legenda e : oPecete MitropolieSuceveI, Nichifor Mitropolit; 1740»1.

Asupra eálue.rului putnean Ieroteiii, ales episcop de Hu;,1, y. Melchisedek,

slat,

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE 1STORIE CULTURAL:4. 343

19. I i Novembre 7250 (1741). «Postolachi sn'al Tänasie Simanuldin Iasi» vinde «Npänului Mihalcii» vie «in del la Odobesti»,«de la Pricopie $[11 de la Sandruai» (?). «Si, cänd am vändutaceste vil, m'em intrebat tot! räze$11 ei ati dzis sä vändzucui voi gäsi, cätor nu li trebui, cä n'aü nici un prelej ».Vinde cu cbani de argi[nt], 6o de lei», «c'o hirt[ä] ce estecu cumpär[ä]tur[ä] de la Anbrohie, fär cele de in pogon».Marturi, popii (din Odobe$ti Iona$co, Precopie) «$i NeculaiVornicul si cdlugärul Tebänachi si Iona$co a Mälinif».

zo. Iasi, Februar 7271 (1763). «Ion Brätilá, cälärasul de Tari-gradu, inpreund cu sotu meti Dumitra», dä «giupdnului Hat-manului Vasilie Rusätu» o casá cu locul ei, «cätu este in-gräditu si hotärätu cu Vornici de Poartä . .., din vale deTärgul FälniT, pe ulita Fäinii, $i am fä't-o noi pe loculnostru, längd casa lui Toader dliacul de la dumn[ea]luiAga ..., la dialu de casa Brätiloae a bäträn[ä], $i de la dialde casa lui Mihälachi Telinco Cupetu ; care casä laste fäcutide noi i pe locul nostru, $i casa iaste indilitä, $1 cu grajdiu$1 cu $urä, totu $indilite»: are zapisul lui «Proca Horto-lomeiti». Plata e 500 de lei. Scrie «Simian Chesco Uricaru!».Pecetea cunoscutä a Vornicilor de Poartd.

21. t'a April 1766. Grigorie Alexandru Ghica-Vodä, pentruplingerea fäcutä de «preutul Poliz de la biserica SantuluiConstandin, ce iaste aicea in tärgul Esii, in mahalaoa Bros-tenilor, supt Curtea gospod». «Fiind el preut strein, Grec,de la Thesalonic, $i, viind aicea, in orasul acesta, prin sä-linta 1 osteniala sa s'ati apucat $i cu dreptl baniT säl ail ziditdin tetnelie i aü fäcut aceastä sfäntä bisericd, hramul sfän-tulul i intocma cu apostolii marele Constandin si Elena, in-podobindu-o pe din läuntru cu toate ceali trebuincioasä; dar,fiindcä locul unde aü fäcut acea sfäntä biserica aü fost dreptloc domnescu $i pe urmä. 1-ar fi dat Domnie Sa Matei-Vodtal

Chronica Ilufilor. I, p. 214 si urm. Actul e un animas. cäci nu se ma:I atii al-tul prin care Mitropolitul sä märturiseascä pentru alegerea until episcop. - triArchivele Statulul. Sf. Sava (XxXIII, 50), se allá tut act, din 2 .. August7238 (1730) de la Grigore-Vodä Ghica pentru schir [Nichifor] MitropolitulSidis., care e toctnal acest Mitropolit moldovean.

:

www.dacoromanica.ro

344 DOCUMENIE DIVERSE, F

danie $i afierosire sfintii biserici, pe care danie ad arätatpreutul Poliz cä are intäriturä $i de la Domnie Sa Scarlat-Vod[d], $i ari $1 hotarnicä a Vornicilor de Poartd, intru carearatä cat loc esti dat bisericii», cere a putea ingrädi locul ;e trimes «la dutnnalor yelp' boeri», cari ingaduie. «Unit dinmahalaglI» protestä insä, arätind cä sint impresuratI, cnevrandsá urmeze ca sa ingrädiascá numal cat loc s'ati dat bisericiidin inceput de Domnie Sa Costandin-Vod[d] Racovitä, carelocu ad fost hotärät, din poronca Domniii Sale, de raposatulIordachi Cantacozinò Vel Logofät». Deci se trimet in cerce-tare noud «Pandelachi vätav de aprozi si Carpu Vornicul dePoarta»: mahalagiii if aratd cá hotarnica flcutá mal tärzid deNicolai Tiron si Stefan Popäscul, Vornici de Poartä, e 1110.1-cätoare pentru ei. Cercetindu-se hotarnica acestora cu hrisovullui Scarlat Ghica, se vede ca ele nu se potrivesc intre ele,fiind mai mult dat in hotarnicá decit in hrisov. «S'ad cerutpreutului Poliz ca sa arate dania Domniei Sale Matei-Vod[a]:el ad dat satna cä. nu este la dinsul.» Deci se cere maha-lagiilor sä aräte «co sufletile lor» locul pe unde a hotaritCantacuzino. Hotare: «gardul luf Andrei CazacliuP. locullui Costandin Casapul locul casil lui Säveliolu protopsalte

locul casii lui Sahan Trandafir spre pod, asupraBahluiultif.» Domnul intäre$te resultatul. - Copie de d.G'orovef.

22. 20 Maid 1784. gIonitä Raul, fior lui Gheorghie Rauldin HUP, vinde episcopului de Hu$i «chir Iacov» cdoaopogoane d una hirtä $1 un hiler VIVA de vie roditoare pemosie sfidtei Episcopii, la fata Dricului, unde este locul celmai de frunte, - din care vie sfänta Episcopie ni-ad luatdijmä», pentru 143 de lei $1 15 parale, «cu toata roada ceari inteänsa, cum $i pomätul ce-1 avem in capätul vii, iaräscu toata roada. Si vie, macar cd este numai legatä pän acmu,dar tot lucrul, p om ingropa-o, nol sá purtam de grijd.»Marturf : Gavril Bogdaproste, Nicolaid Olariul, Ionita. Luca.

23. 26 Iunie 1785. «Tudos[e] BIM-tar ot Botasan[i], gine-

1 V. p. 332, nota I

...,...,

..e

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULT GRATA 345

rile lui Iordachl Gigdtul», se invoieste cu adum[nea]lul Lo-gofatu[ Panaite Cazimir», pentru parte ide moqie ce am dezestre in Cätämarest» 1

24. 13 Februar 1796. Vinzare de vie, col pämänt cu tot,in dialu OrbeaniT, Tinutul Putnil», aLogoatulur IordacheMomitcd». Marturi: Pavel Maui, apopa Nicolae Bontä, räzesot Orben[i], Dumitru Täbanu, Mih[ä]lachi Bäsialäü, Costan .tinu sänu Mätäsaru, Vasile Codit[d], räzes din Orbeni».

25. 28 Decembre 1797. Alexandru Ioan Calimahi-Voclä,pentru ad[umnea]luI Vasile Machedon biv Vel Sulger, is-pravnic de Carte, carele din copildreasca sa virstä s'aii aflatsi se aflä slujind in domnestile Curti, adt in vremea altorluminad Domni, &it si acum, aflindu-se slujind Domniei Melecu credintä si cu dreptate». ii dä curl loc domnesc ce s'aüaflat slobod, lingd poarta Curtii gospod cei vechi, subt cea-sornic, adecd la fata uliteI mail, de cdtra temnitä, ze iastein zidiul Curtil Vechi, si in dughiana until ceasornicar neamt ;ce ati avut si el locul danie de maI inainte ». Se alege ho-tarnic Serban Botezat biv Vel Sulger. aimpregiurasii» aratäcd ape acest loc ati fost drum de mergé la Poarta Cäza-cilor, earl apoi, de la o vreme incoace, de cind s'aii deschispe acolo lagum2 pentru curgerea ape, s'ati indreptat mer-gerea oräsenilor pe ulita ce merge pe ling-A temnitä. la PoartaCftzacilor». Se incepe mäsurätoarea (din coltul piciorulufportil gospod, ahture cu ulita, pär Rugä dugheana ceasorni-carului neamt, ce easte acum bärbierie... : ati pus 2 pietrehotare, chiutoarea locului ; din care una cauta inapoi la pi-ciorul porteI si alta cautä spre ulita temnitel... Margineaulidi din dos, care se numeste ulita temnitel.» - Copie ded. Gorovei.

26. 8 Februar 1803. e Veniamin episcop[u]l Romanului»2

1 Pentru CdtáMárqd, v. tabla Documentelor Callimachi.2 Canal.3 Relativ la Roman pe acest timp, se pot afla alte lämurifi sin aceste

douä documente pe care rat le comunicä d. avocat Muste din Roman.t. 7 Maid 1777. Grigorie Alexandru Ghica-Voda, luT Läsclrache biv

Vel Comis, ispravnic de Roman, pentlu plingerea lul Vasile Misira Arman

www.dacoromanica.ro

346 DOCUMENTE DIVERSE, F

da zapis idumplsale chir Eustathll MUM' zograf, precum cd,avind trebuinti de o bucatä de loc afard din tirgul Ro-man[u]lui pentru ca sd-si facd grddind si livad, s'ad ma"-

surat de la morile episcopiei celi noI in sus spre morilevechi, pe lingd malul girlii, triffzácI de stinjihi domnesti", caresd Minna», etc. cCu tocmald, sd dea pe tot anul Episcopidcite trii ocd. ciard. ; pe care loc ingrädindu-1 inpregiur, säaibd a-I stdpini in yea atit dum[nea]lui i giupiniasa dum[il-sale cum si mostenitoriI dum[i]sale in pace si nestrdmutatde cdtrá nimi, &dud dupd tocmald (insd dupä ce-1 va in-grddi) acesti trii ocd de hrä, iar mai mult O. nu fie suparatcu nici-o cerirea.» Pecetea Episcopiei, pusd cu fum, are chipulunei sfinte cu crucea in mind, intre un arbore i o biserin ;legenda e : cPecete sfintei Episcopif ; Veniamin episcop :1796»; de-a dreapta si de-a stinga chipului : e[Sfintaj Pa-ras[chiva] ».

27. Tip EDTSVSiaN r-fig 7tarrity.ciig siXotptvciig ax On;

Tò alr6 TritazoaTilg TO5 7capsX06vzoc; atya.7c-flzbv Tp6w.v. TV.;

7.cy64 ÉXa.6ov liar& Tibv a7Coatc/.ÄÄvrcov !Lot. 7rcxp' ailÄrza-il 30

cpoiwax ataSy xg.1 pEav 6xmv an.Ä7rc, xat ültspatriapcovil atacptÄtxòv x67rov T-f¡:;. 7.1.7dt 6:s ttiv v6T cv vgg, OiÄco 7rX7Ipcim,1 Tip csou-

vm -air) aW3Etaivuoy at.' aka IT* 67C0t09 11S CSIgISCWCN 1.1.S 7C (A-

de acolo din tärgul Roman[u]lui, cä locul casii sale ce are acold, la vremeostira rämiind dezgrädit, si el nefiind acolo, atfandu-sä atunce In Tara Un-gunasci, s'a.ti sculat un protopopa tefan de acoló, si fäcändu-s1 casä. acohi,aii cuprinsil cu Ingriditura sa cätva loc din locul jiluitoriulul.. Locul luIMisira fusese hotirit de « räposatul episcopul Ioanichie., apoI de ToaderCanta Stol. si de asile Buhäescul Med. : «pin intr'un drum vechiä säpatcu mal de âpâturi, si protopopul, fäcändu-s1 casä pe ontirimul BisericilAlbe, gait intinsu ograda i grädina pe locul Arman[u]luI, Inchizand i drumulacel sipat, care ail fostu hotarl. Intre locul Arman[u]lui si lntre pntirimul bi-sericiT.. Sa cerceteze. Pecete miei. octogonal., cu chmovar.

2, 15 Iunie 1792 Alexandru Constandin Moruzi-Vodä, pentru o-cesul dintre «Armenii MisärestI. st Biserica Albi din Roman. a:kb-stâ fiindbisericá gospod i cu zädire atäta de mare, si. nu fi avut den inceput Indestulloc pentru tänterim nict Inteurt chip almintrile nu sä. poate socon.. «Ca sä

pe uncle merge mahalagii, atät la bisericä, cit si la apa.» Iscäleste Dom-n ul. «Man [olachi ?1 Razu Vel Logofat..

s6z6v.avoq,

darec6T11q,

ôv

aiba

itereseitispet.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORTE CULTURALA 347

TOV, 61.0.6 ) p.E.TFL Trifi WaXi-6a &.d )47a.pi.a.ap.bv jij xotitotubstvijg E,')-(EvsEag Wig zal rob Tà ILSTà. TbV v.toEupAv

tidtg a.Ä67ccoev etpxerijv ijpipav MO. 3Xov si"-zap.av Tie) 6V.t).;.7.`1

VATO6v7. 1,100 3'nov pAg aporcorplav zárs vet a4y,1

1I3ü'csag. Tij aX7j0sEq. XptaT65, p7cov TrOX-466,ATCE, o-ag .ayairof"):1Ev

EiÄmptvE.,-4, i7(;) wi. 01 aqua p.ou, xoti. Trogcb;

Äop.sv Eig Ttv Trpbg iglag -42ftotpàv FLT6t7riv vriq. TTrEpauzaptIT6

at& Tijv iTpooTorhy 6ro 7.i.IL TO OCIM.T:00 VT; Siq Tb Top.-Tmaap-rj ava.p.F.'66Xwg Waco úTca7st 6,.v 6 5..f 0-Bbg E1267.1/2T,I,

irstaij (3.7[6?Iltf; :IOU Elva,. a4LETa6X7ITog. 'EX.) iv 6V.yotc, ffI1/2e

ZiptZt, Va 703,1/20) Tb vopEov Tb 67colov Tb 2:/.ps6o,p :TEXE.:6aTi ij r.00,ijotg, Eiîabg iTotviCop.sv xa;. xaT36aEvto avap.-

7:66Xwq, zot: si.)0.6g &.7rb }éÄ.o rv ypa,!?s,.. Tbv WotMaa. Tbv

stra Zan. p Trist aûTág : Tir) ElzEv 7rIp

'66p,va p.00 Tcpoo,fipet tag F.Xmig TV; Tcpoopisng, Tir)

Trapax./X6) X67st TuXarvfi -6,7.-ap,fi.XXazrov vv ayaTT.Tiv wig 7:pbg

Thy ÄTv T ab:nov, rv p,o0 zoz6va;cart:nub; Jrzop,sv xat ataTt4.Cop.sy, xcd v &J 6ÄÄw Tcor. Eig

Tip Tcpbg aya7ry : .p.7COTS 6,1,6).7.1 á, 5.7tog es.bgip.TcopEsw Tò 6TX-fmop6TEpov va xaTiEto sig Ma'Aopwailv, xa: T6TEEXTcE:co va ouvezarepov T& 7C0ihyi tlag 7piwx:a. rtig. KaTò. TbTcapbv Sitrij Y'3010.SV.

Al6sza, Hp6Oup.og %a: ED:rjxptv-i,g

1804, 11.7.toll 197-(1. MaupoxopaaTog.

'Apzwv TroW6vt.TCE. Tb yEsmcbasg, ezvó,*.Tov aoovsft>tjTov

vwn. rob (1)0Oaópou 116 a4a6lialsv I4 ir041.-ijasv &.Tcop6)

iwpvicrirA Totorstov Cmp.MaTcov 4)3511a, 3v. iya) iTipTisa TO5Ko7ro rb x.c6oxt. Tbv 4),..Ä6acopov. 'Ev 7COTOtg, 71707..TI c)7:6F/SttV

BÇ TobTO, grcetTa, 'ay ii(1) stza xko,st 66vtav Tr* 7.6Tby TbyiZipt6TO% (DCAÓ.r3()p09, 7C6 4 và. Tb

64vtav cd Tcpbg Tby aas),,p6v apywv BtoTtán fEcon6,x7jv, 6

62rolog /B T1V IV Tijg avavv.pETOD úzo7paVjg p.ou I zsi:pa

Tot), xcit V xaT: xatpco %at xperijpEy TV iTctee6at6) zo,). Tijv i7V.-

xupWvw, &V xpei-otv v7ig iTcmup6y3s6g J.OD Eig 3v. TpÓTcov 2/i0s.),Iv

zpEa Ttv67 g EirfsvEiav TOD CO&TO Tb azpEtov zEnti.a. TO5 (1)0,6-

;36pot) Fbat crzsbv a7CiGTellTOW. 7Ci.O70.1 0,3v.v.spi.w5) sig GtpET-

çgace,or TT); i] &zoo-

oía rric9c, 6); xcd6

iv xat v apqt6'ik-

p.00 xa-Ocbc

&iipa+s '7.i.VVO.

va069v.

4.1paats;a,

reic va p.6 va

s"zo.)

xat &Et xat

xat xt-va

ivagzat

plavxat apoWp.ova

T16,

grorip

v

'4

Os

:40

;00

11 Ea:

0110

...

1, nopotIoo

00.

www.dacoromanica.ro

848 DOCUMENTE DIVERSE, P

Älizt ixa.xo(yo.'6-siatv ÜGTE.90% Czeabv airb X2 r& zpávouq, zatgxi.av Eva. Tototirov atxpe..lov xfwg.t,a., xv1 av ¡sip:op@ ye( ,rò atoc-

xpíwo. Ilapcxxa.Ä6i 31104 atdc zooptoCttà v vepóknA rird ei.zo-

ÄooDia.v Q)Vî C7 Etvepozeorou araaisscoç, EL; Tip) 67coEmo aàv

ei..upt60,43 3v. Xto p.sEvet xxv.cszyglivog ó Pc.X6acopoq

[Notd.] 1804, Mai 19. Carte de la Alecsandru MavrocordatVoevod pentru vif de la Copoù ; n° 6.»

Ruglndu-rnI plrinteste-pentru durnneata, te Imbrltisez din ininal curatI.Am primit cu bucurie scrisoarea iubitI a dumitale de la 30 ale liana tre-

cite Impreunä cu cele ce mi-al triples, adecl 30 de fuuti de cafea si o oc5.de salep, i içi rnultämesc melt pentru prieteneasca osteneall ce ti-al dat.Cit despre nota dumitale, void pläti suma celor cheltuite pentru aceste lucruricul Iml vel spune mai curind, sad void vorni cu Psalida, dada' nu cumva arevre-un cont sail vre-un comision al dumitale, voiií da acei banl. Dupiiplecarea dumitale, lipsa dumitale m'a Intristat destull vreme, nol n'avemdecit societatea dumitale, precurn i nevasta mea atita mi. Intreba : clod vavein oars Bals. Zäii, cu adevärat, polcovnice, te iubim din inimä, si edDoamna mea, si nu ne îndoiui citusi de putin despre iubirea curatä ce aifati de nol 11i multärnesc pentru oferta case d-tale din Dubasarl, pe caremi-o facl newärat ml void duce acolo, clack' Dumneze sfintul va IngIclui,ckci glndul med nu s'a schimbat. Näcläjdziesc ca peste putin, cu mila 110Dumnezed, sI vind mosia ce am cumpärat : cum void sävIrst vinzarea, Indatámä gitesc p vin färä indoialä, i lndatä 41 void scrie de acolo. Lui Psalidai-am spus clte-mi sera d-ta : ti-a scris el cä mi-a vorbit despre toate.

Doamna mea î1i iiresinti. urärile el prietenestl, si zice ca sI te rog sI p5.-zestl nestilmutatä iubirea ce al faVi de dinsa.

Ne rugtim pIrinteste pentru prea-mbita durnitale sotie, iubita mea cucoanäSmirindita, si o Imbrätisäin, si nu mä indoiesc nici-odati. de prietenia ce are fatäde mine ; de mi-ar ajuta odatä Durnneheil sfintul sa pot velu cit mai räpedeIn Rusia-Micä, si atunci nädäjduiesc sä am mal des scrisorile d-tale, pe carele doresc. Acura si pururea Insä sintem vom fi

Moscova, gata dc slujbl si adevärat prieten :1804, Maid 19. Alexandru Mavrocordat.

Polcovnice. M'a pus In mirare caraghioasa, smintita p nerusinata pornirea luT Filodor .. Nu pricep cum a Indräznit sä spuie o asa minciunä lItrInicl-o sucotealä, corn ci. ed i-as fi däruit chloscul de la Copod lui Filodor.Mai ce dovadä are pentru aceasta ; pe urma, dad a avea i ,1,1 o

dame cätre el, nemu4ämitorul i nerecunoscätorul Filodor, cum a fi potut sa-isfac dame acelasi lucru si fratelul d-tale, d-lui Vistierul lordachi, care are Inmlnä dovada useilituril mele, ce nu se poate tlgädui, si la orl-ce imprejurare

Innaintea oricärei judeciti sint gata a asigura p intlri acea iscäliturä, dacäar avea nevoie de Intlrirea mea, la mice prilej, i ar fi de nevoie d-tale. Aceastä

ILE

rmpi 7C4.5tV.

si-I

st

IntIld,

5i

5i

5i

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 349

pornire netrebnicd a lui Filodor e cu totul de necrezut caut si pricep la cestreclic a putut sä alerge el dupä mai molt de septesprezece ani si a fäcut oastfel de netrebrucä pornire, si nu pot sä lute leg asa ceva. Totusl, te rog decuriositate sä-mi deslusesti urmarea acestei gind neclubzutt e), In care nu ma.indoiesc cä Filodor va râminea osIndit (?) de cktre

Scriitorul ritvasului e Alexandra IoanVorlä Mavrocordat, zis Firariul, sadFugarul, pentru ci a pdräsit Scaunul Moldova fugind la Rusi. din muloculcirora nu s'a mai intors apor nici-odatd. Bals, cältre care scrie cfugarul,, eracolonelul sad polcovnicul Manolachi, pentru care v. .Documentde Callimachz,

p. 664. ,ambelanul Bals (v. 1st. lit, rom., II, p. Si) era altul, lance(v. mar sus, p. 249, no 152). Sopa lui Mavrocordat era poate a treta, pe cares'o 01 luat in Rasta (cf. Gentalogia Cantacuzinilor, p. 393).

Pot da md donä scrisorl de asemenea pribegi din Moldova in Rasia.Una e a exarchulul Gavrd Bänulescu, fost Mitropolit in Moldova:.Prea cuvioase arlumandrite starit nahnästirilor Neamtului si SeculuI, Sele-

vestre, cereasei blagoslovenie rog pre milostivul[d] D[uhnneze sä p se trimatä.Mat' In trecutele zile am priinut o scrisoare a Preacuviosieí Tale, aläturatä

cu o psaltire ce, acurnd din nod, s'ad tipärit In mänistirea Neamptlui, din celeimar alese cdrti qite in limbo. romlneascä. ; pentru care ip multemescil. Trirnited Preacuviosiel Tale cu monahuld Mamant un 6asaslov ce acumd de nods'ad Opärit in tipografiia Mitropoltei Chisinäului.

Pentru mosiile ce are mänästirea Neamtului In Bdserabiia, de carelepoftip a vd a mänd de ajutori, de va ti bunä vointa lmpiräteascd a se dadupd docomenturl, apoi negre5it le yeti cästiga. i sintil al Preacuvtosiel Talede tot binele voitorld

cäitrd D[u]innezeil rugätorid : exarh,Mitropolit ChisiniuluT si Hotmului.

1817, Noemvri 6 zile,In Chisinäil

Arch. Statului, Neam,t, 00 4294.Cealaltä e scrisä de un Grec pentru loan Sandu Sturdza-Vodä, scos de

Rusi din Domnie si dus in Basarabia.Cu plecheciunea sirut blagoslovdtoare mina, pdrinte arhimandritil.

Scrisoare Svänpt Tale din Mar 25 am pnimit astäzii, Avgust in S, rdspun-zetoare scrisorii meli, scrisä Sväntii Tale si sfintului sobor ; cu toati. bucuriia,am multerait induratulul Dumitezed cä vä afiali sänitos In plänätoar d. cererii:

melt si figiduinçil, Insotäti cu al doile scrisoari din Aprilie IS, cu cuprm-dire ca. niste selase de Tigana', ci frateli mieil Mihail Sturza i-ar fi afierosit,dindu-I ministirn Niamtului , cart Tigani n'aii intrat in stepinire minestiriinip plat acorn, din Intamplerile vremilor, si, fiitc5. ati luat:A. a aqii noastri, cd spre dispigubire minästiriI i vor da altil In locu ace-lura, -ch si nu-ml aducd ammte, de vremi i Svintie Voastrd scrietit cä amfägdduit, sä vedi dari cá iganii min5stirii slat in Tiganii mel, ti riming dardIngäduiri ca, cu blogoslovem [a] Svintit Tale, si cdsligänd indimnare lui Dumnezeil

tort,

mä

si GaN rill),

fäggduinta mè

11,

si

www.dacoromanica.ro

350 DOCUMENfE DIVERSE, F

slubozátoan, ca i ne Intoartem in patnia noazträ, clnd, fdr6 mai multe uitan,de vor ti in iganii meI, or e vor da Insus ... a lrluni-nnii. orI alii. Cuaceste darl et"; slat a Svinti Tale plecat fia sutietescil loan Sturza V Vod.832, Avgust S.

[Clue staretul Dometiand De peste Prut de la loan Sturd..e VVd, pentruTigani. [Pecete cu ro, micä, foarte elegantä.] Bat., moia NäinestI.

28. 22 Decembre 1809. «De la Divanul Cnejii Moldavii.»Judecatd pentru mori la satul Mdtieni (T. Dorohoiü), intre Pita-rul Gheorghie Soroanu si Zmaranda Cogälnicenital, de o parte,iar, de alta, Stolnicul Costandin Manole2. Se pomeneste ju-decata din 1794 intre Manole, atunci Sätrar, si «NeculalIzmanä v[tori] Armas, cumnatul lui Gheorghie Soroanu».

29. 3 Iunie 18 ii. Vinzare de vie la «dealul Orbenf», cuhani albi», 30 de lei. Marturl : Toader Pantir, Ion Budal,Pintilii Sätdcut, Vasile Nenul. - Copie de d. GoroveI.

30. 5 Februar 1816. «Alexandri. Fiindcd Boboce Tiganulimpreunä cu Tiganca s[i] cu copii lui sänt a fiiceI rdposatuluI Sulger Gheorghi, pentru aCasta dar, indatd ce-I lua

acesta, fad teslim la trihnesul durn[i]s[aj le, atätpe dänsul, cdt si pe Tigancd, cu copii lor. Vel Hat[man] »

31. 16 Iunie 1818. Scarlat Alexandru Calimah-Vodä, «pen-tru Dumitrache Täutul feCorul lui Iordache Täutul, ce seaflal cu läcuinta la Tinutul -». El aratd un act ede la rd.-paosatul intru fericire Domn Alexandru Constandin MorusiVV., dat lui Vasile Täutul, feciorul Lupului Tantul, pe care

aratä cd se trage din spita neamului luI Ioan Tdutul, cead fost Logofat-Mare). Se trece la mazili si Dumitrache,«incredintindu ne Domniea Me cá acel Vasile Täutul esteunchid jäluitorulub. Deci e «scos la neamuri». «La vremeaslujbelor rusumatuluI, sä aibl a scoate toate bucatele ce vaaye drepte a sale, adicd oile de plata gostineT, stupiI, sfinli[=porcii]de plata desätinei, i vinul ce va face din drepte viile sale»,

dal si patru liuzi, «oameni strainf . cari sä nu fie dinläcuitorif birnici sail din bejänaril ce sint veniti de maI ina-inte aice in tard»3. - Copie de d. GoroveI.

V. vol. III, p. 67.2 V. Doc. Callimachz, tabla i Prefata vol. If. Tot a.. pentru Izmana.3 Pentru Täutule,fi, v. tabla la .Doc. Calltmacht.

rd-vapl sa-1

si-I

if

r

www.dacoromanica.ro

MATI. RIALE D]1 ISTORIE CULTURALÄ ;151

32. IO Iunie 1820. Hotärire in privinta reclamatief de Ti-ganf fäcutä de «Comisul Iordachi Basotä» fatä de mostenitoriflui «Neculaf StratilatI ce ail fost Vel Log[o]fralt». PomenitTiganul Scortariul.

33. Iasi, 22 Iunie 1825. Alexandru Scort[e]scI 111 Spat[a Jr,cätre alt boier, vechil al sal, pentru hotarele mosief Mä-gureli de catre mosia Brädeni. Pomenit «mosul PetrachiCazimir», acurn mort, CAminarul Zamfirachi si podpolcovni-cul Vásali Safirov, proprietar in Moldova. c Acum ce maiiaste aastä povescá, nu pot intälegi !»

34. 17 August 1826. «Mo[na]hpa] Glafira Scortasca» careun fifi al el', Filip, la Chisinäù. «Cursurile galbinilor sä sui,dobända sä. sporesti.»

G. Documente argesene comunicate de D. profesorC. Miculescu.

I. 2 Iulie 7249 (1741). Mai multi se indatoresc a plätio datorie saù sei li se iea boiï. Iscdlesc Iane Culcescul, TudorUres, Stan Nran. Marcu.

2. 29 August 1806. «Sud. Arges.» Cercetare pentru plin-gerea lui Dumitrachi Tigv[ean]nruj «pentru Rizea i PanaitPost[elniNii] Bälotestif», cu privire la Bársesti, in hotar cumosia Cepari. Se aduce innainte hotärnicia lui «Ene Bratiianulbiv Vel b."tr[ar] si biv 3ti Vist. Ionitä Ungurelul, la leat-».innainte, hotärnicise Costandin Breazianul biv Vel Armas, la5 Mart 7251 (1741), lcu 24 oarneni juratf ce s'ati dat luiStef[a]n CAp[i]t[an] Balotd»2. Acesta intrebase si pe un Neac-sul Räglä. Atunci Bälotestif se piriserä cu «Panait Matrach,socrul si epistat casii rdp[o]satuluf Sárban Uescul, ce estesocru dumnealui Dimitrachi Tigv[ea]n[u]». «if rid voe S5.-$ iàboeriù hotarnic mai mare decät cef d'intiiù, ca, inpreund cuaceia, sä meargä in fata loc[u]luf si prin carte de blestem sä

i V. ibid.2 V. mai sus, p. 31 si urra

www.dacoromanica.ro

352 DOCUMENTE DIVERSE, G

facä alegere». eMuchea väi trestii . . . intr.' alt deal . .. Semnemal innauntru hotarului ... Aducand numitul Tigv[ea]n[u] zecemärturif oameni baträni. ..: popa Preda.. ., Sandul Buza. ..,Preda cel Mare..., Sandul Cuciul si Iadul..., Sandul Filipoiti...,Badea Nävärcult ., Mihal Bänga. .., Preda Träntus. . . Zice ca,c And ail venit uncheas[ul] Neacsul Räglä de ail arätat hotarulin capul pisculuT väi trestii, Lag dat de pär, sä tie minte,un Hristea Ca:p[i]t[an]... Li s'ail citit cartea de blestem, atätc ea mare, ail adus-o Tigv[ea]n[u], cat si cea care ail adus-opäräfii Balotesti, si, särutändu-o cate unul unul, li s'aü trecutsi numele inteänsa. Dup[a] aceia s'aii arätat fies[te]care stiin0.sa.. . Din apa Topologula . . Ad zis de s'ati facut si o mo-vilitä. . . P. apa Toplqii. .. Care rnovild fäcandu-I perierghie,o vazum a fi sangurd una. . . De a curmejäsul. . . 0 tulpindmare de fag. .. Si eil, vazand cä acel fagu este prap[A]dit,in potriva lul am järuit un gorun.»

3. «Din zile prea-irmältatuluI nostru Dorrmil Io AlexandruCostandin Mor[u]z Voevod, din tr' al doilea Domnie a MariiSale, am gäsit aceastá foae clä neamurile vechi ale boerilorRätesti i Cärpenisani i Furduestilor i Cälinestilor, flinch-A-cä

acesti neamu de oameni tot dintr'unil orn sa trage, dupä cumva arata in jos anume, s[i] aèastä insämnare am scos-o dupäo foe facutä dä räposatu Stepanü apitanu Furduescu ; cares[i] acea foe iaras dupá o insámnare a dumn[ealui] räposatuBarbu Vdcarescu Vel Vistier, cu leat 7256 [1747-8], zice, s[i]trecutä in condic[4], s[i] intäritä de dumn[ea]luY, dä neamurilevechi, pänd intr.' acea cercetare, iar in foaia lui Stepanil ca-pitanu mal prisosäsc cele ce s'ail mai näscut din vechi, pd-cum aratä, s[i] aceste foi s'ail gäsit la Toma sin RaducanuFurduescu, nepotu lui Stepanü Cdpitanul; 1800, Iuli 20.

Stand Vel Vornic, ginerele lui Radul-Voda. cel Frumos [=celMare], fe6oru lui Vladii-Vodä, dupä un hrisov al Marii Sale cu teat7011 [1502-3], sá adevereazä ail näscut pa Bunul Vel Spätarfi pä Conda Vel Postelnic i pä Vintilä Vel Paharnic i päDanticiulü.

Din Bunul Spätarü sä trag Stirbestii.Din Conda Postelnic Cärpenisanif.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 353

Din Vintild Paharnic Rätestif.Iar Danciul ati näscut pä Ivasco Vel Vornic i pä. Albul

frate-säü.lar Ivasco Vel Vornic ad näscut pd Stepand Vel Pit[ar] i

pd Luca Vel Vistier i pd Dumitrasco Vel Singer i pd Tudordin care sänt Cdlinest[i].

Iar Stepanu Vel Pitari ad esit din Rätesti sli] s'ad mutat inFurduesti, fiind frati multi s [i] mosie dá cumpärätoare, s[i]

s'ati fäcut case s[il bisdrica [si] säliste, s[i] ati ndscut pä Mo-gos Vel Pitar.

Iar Mogos Pitar ad näscut pä Stepand Cäpitan i pä LucaComis i pa.' Costandinü Postelnic i pd Pätrasco Paharnic.

Iar Luca Vel Vistier ad luat pä Tudoru frate-säti, s[i] adesit din Rätesti, fiind ei fratT multi, s[i] s'ati mutat in Cali-nest!, mosie dä mostenire, s[i] ad näscut pä Pätrasco VelClucer.

Iar Patrasco Vel Clu[ce]r ad näscut pa- Mincul 3 Vistier.Iar Tudor fratele Lucäi v. Vistier ad näscut pd. Mate! Vel

Clu [ce jr.Iar Mate! Clu[ce]r ad näscut o fatd anume Stanca, care ad

tinuto un Ianachl Vel Särdar, fiind Grec.Iar Dumitrasco Vel Sluger ati Minas el in RätestI, fiind

frate mai mic, sp.] ad näscut pä Särband Vel Pig* i pä Mate!i pd. Barbu.

Iar Sal-band Pit[a]r ad näscut ph' Costandin Vel Pit[a]r i pdMihai Vel Comis i pd Mate! Postelnic. t

Iar Costandin Vel Pit[a]r ad näscut pe Ioand, s[i], luundd päfata liff Nicolae Postelnicul Furduescu, sin Stepand Cdpitan, si,luundd mosia de zestre in Furduestf, s'ati mutat acolo, nemaI avandd Necolae socrd-sät altI copii i fete.

lar Mihal Comisu, ce-I zic Sätr[ar], ad näscut pä Bänic[ä]polc[o]v[nicul] za lefecif i pa Mate! Postelnicul, Crivästi, s[i] sddin Märuntis.

Iar Mate! Postelnicul ad ndscut pa un Gligore, s[i] dä. fidcdtis'ati cdlugärit, si-1 zic Gherasie.

Iar Mate! sin Dumitrasco Slugejr ad ndscut o fatä anumeIlinca, care ad tinut-o Ionitä Comisu Tigveanu.

71304. Vol. VII. 23

www.dacoromanica.ro

354 DOCUMENTE DIVERSE, G

Comisu Ionitä Tigv[eanu] ati näscut pa Costandind Pos-telnic i pä Costin Postelnic i Gligore i Matei.

Iar Costandin Postelnic Tigv[eanu] ail fdcut pd Dumitrachei MateT, ce s'au calugdrit, i pd Gligore. Iar Costin Postelnicail fa:cut pd. Parache.

Ia,- Barbu sin Dum[i]trasco Slug[e]r ail näscut pd MihaComisu i pd Pahomie monah.

Iar MihaT Comisu ail ndscut pd Ilie Logft. za Vist[ie]r[ie] i

pd.' CostantindIar Ilie Logft. za Vist[ierie] ail näscut pd Dinu Postelnic i

pa Costache.Iar Albu, fratele lul Ivasco Vel Vornic, ad näscut pd. Neagoe

Vel Pit[a]r.Iar Neagoe Pit[a]r ad näscut pd. Negoitä i pd Matei CocosoI,

i pd Tudor Paharnicul i pä Ianache.Iar Negoitä ati ndscut pd MateT i pd. long Färcd.far MateT Cocosoi ail näscut pd Barbu Cäpitanul.Iar Tudor Paharnicul au ndscut pä Radu Paharnicul.Iar Ianachi ati näscut pd. Ghierghe Vel Clucer za Arie i

ph' Toma Vel Särdari.Iar Ghierghe Clu[ce]r ail ndscut 01 Torna i pa Radu.Iar Toma Sd.rdarid ail näscut pa' Nicolae $[i] pa Mecu».4. 22 Februar 1809. Incredintare cdtre dDumitraiche Tig-

vean[u]», cä, «dupe multele judecätT ce am avut cu mos-neni BalomirestT pentru o parte de mosie a noastrd, atutulor, d'd frati, de stänjärd 375, ce sä numeste Balomi-reasca, dupe apa Drämbovnicului, care judecändu mä in 23 (sic),cu vechildcu dum[nea]lur rdp[osatului] neni Dinulul, taica du-misale ce sä numeste mai sus, $i cu al dum[nea]lui ve-childc, care in& aast[d] diia$timd de vreme am chiel-tuit t' 9251/2 ... pand am scos mo$iia cu hornic (sic), cead ales-o $i ad deosdbit-o cu semne dupe cum hotärniciiaaratä, $[i], fiindcd di am luoat bani cu dobändd de am chiel-tuit pentru aastä mo$ie pe unde me-ad fost dä trebuintd...,am jäluit cinstituluf Divan pentru top' tovardsii miel din sudVla$c[a] i din sud Arges, pe unde sä afld cu $dderea . .. Dela pdrincil de mostenire .. . Ne-am bine invoit s[i] ne-am a$1-

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 355

zat nol intre nol fär de nicI o judecatd, din drag[os]te noastrd.,... pentru a noasträ buna invoire s[i] päuire . .. S'ati pussoroc pänä dupe Paste acum ce vine in särbdtorI, sd via ladum[neapub. MarturI «obrazi cinstite».

5. 30 August 1809. Vinzare «In arende» de moard laBärsästI, cpd apa Vedislava, in e 20». «S[i] sä o mute, slo prefacd in vadu ce s'aii ardtat, intre vadu mori eel vechIs[i] intre povarnd ... Iar pä alit' anti iar sä dati tot lui inarendä, dupd cutn ne vom putea invoi.» - In P. S. se aratäcd a fost «scos din moard».

6. «1812. Avg. 30. Cat[astiTh dd rämasurfie rdp[o]sa[f]ul[uI]Dumitrachi Ticvean[u]..., tocitori .. ., pärechf hamurI rotas,noI, nepuse, cu cdpetelele lor, nepurtate . . . piele täbdcitä .. .

ipac bätutä la värtej . . ., 2 chisäre dd her, 3 plapdme, 4päturi Brasov, noi . . ., 13 ocd sute sändrild stejarI, cu daraocalif, 2 fesnice cu mucdrile lor, 2 pdrechI hiard de plug, 2tärnäcoape . . ., 32 ocd her lucrat in märuntis[u]rI, 3 tdvI däcafea .. ., 2 jurebii dä länd räsucitä pentru scoartd, 4 japiurI(sic) dä caI, 2 ploscl cu una dd vin, 1 sac dd peste noti,Io ocd tot jurebii dd cältI cld groasä . .., pánzd dd. Brasov. ...,I pdreche lasturf (sic) ponosite, 2 sucälI dä her, 2 darace,3 pärechi pieptinI dd cältI . .., ardmurl .. . un sufertas .. ., 12ocd in sfärmdtuff dä cositori, 6 spete ddi pänzd noI . . ., ocd inmelitat pänä acum, bez cellalt nemelitat . . ., ... ogue pänzäfuior, (Id cdnipd, pentru cos . . . s[i] dd copif . . ., 4 cot masäs[i] pánzd mumbac suptire .. ., ipac suptire dä in, coturl 38in 2 bucdt1 cusute, 1 fote dá scoartd noao, 1 scoartä indoaä fol, iar noI . . ., 1 giubea lungd voiniceascd dd gher-mesut cu hir, ipac stacujäi cu cacom, ipac dä ghermesut cusamur intr'ensi (?), ipac dd.' ghermesut cu gus, I scurteicd däatlaz ghiveziù cu cacom, ameiascd., 1 binis dä atlaz cu florf,ameiascd, fär dd. bland ..., 1 päreiche profiluri de nurcd in-treagd., dd tdtarcd, plänitä pd. piale, 1 chingd atlaz voini-ceased, 1 sal bun in värgi . . ., 2 bohcele dá tara nemteascd 1anterea dd stambä, 2 roichf, insä una dá crofzeh neagrd s[i] altadä atlaz leinhi (?) cu horbote pd. poale ..., farfuriile marl ..., 6sdre märgäritar. ..., 45 gälbinas mid in colt[u]rI . .., nesfiele tur-

www.dacoromanica.ro

356 DOCUMENTE DIVERSE, G

cestf zäbranic negru cu fluturI basmd nemteascdtailed cacom noti, i drulet märgäritari al casil, I oglindá

dä flue, cu lumina spart[d] putin, i testemel negru cuflori, 5 zarfuri dä argint . toc felegene, i undrea dä ar-gint, i peschir, i masä. lungä dä pänzd ..., 2 brinisoare,fes albu, i binis negru dä zuf (sic), färneesc. r cdmas[d]borangic cu märgeli, i brinisor, i bohcealaè ipac dá bo-rangicu cu gevreaoa d sangulile (?), 2 gevrele al doileamici, cu florT In colt[u]rl, i cearsaf cusut cu florT, i ipac cualesäturI, i acathisis cu toc, i carte scrisä cu mdna rdp[o-sa]t[u]l[uY] dä minunile Sftpull Nec[o]laT, i carte Esop, I

solnit[d] dá cositor noao, I pärechi cutite dä argint, 3 lin-gurr ipac dä argint, i cearsaf dupä plaporad, 2 ipac dä as-ternut, 3 fete dá perne micI dá pänz[di] cu i mare, un tacdmläsat pentru copiI, i päreche salvari dá postav, i tätarcd däpostav, bldnitä cu spinare de rd.'s, 8 jut-nil dä tort suptire dáin, 29 juräbil da fuior s[i] dä pacest (sic), 8 talere cositor.3 pärechi cutite dä Liptca , butcd. . .., 2 card, insä unulegat cu her ..., 2 cdrute, insä una dä. caí, legatd, 2 roates[i] 3 ochiurf dä lamocti (?) s[i] crucile s[i] toft[u]rile dd her,3 sale, insd 2 turcestf s[i] una rurn[d]neascä cu tacdm[uljlor pä aplin ..., I cantar mic, 2 cazane cu i putinile

capacile lor, i cäldare mare, bunä, pentru rufe 4 pd-rechi heard dä calf.»

7. Sud Arges, plas[a] Topolog, ot Rudeni.Acest orn anume Gheorghie, cälare, merge la Pitestf, cu,

o trebuintd, si iar sä întoarce : sä aibd pace, cä este om bun.pentru credinta ne-am iscälit ; 834, Mai 25.

Ales[i] satEulluI:Ion Bärägd, State Negoescu, Vasilie sin Trîntus, popa Io-

nasco Duh.»

.. ., i ..., ii

.., r

1

dä...,

... i

täVile,s[i] ...,

Si

www.dacoromanica.ro

NOTE EXPLICATIVE LA DOCUMENTE

www.dacoromanica.ro

Lämurifi asupra documentelor cuprinse in acest volum s'atidat in notele de supt fiecare pagind. in aceasta nu trebuiesä se vadä o innoire : in explicatiile la volumul V $1 VI s'adat atitea stirl relative la oamenI, familif si imprejurdrI, in-cit o singurä trimetere ajunge acum in cele mai multe casuri.

in acest capitol din urmd se daq deci numaf $tifi aflatema! tdrziii, intimplätor, in cercetäri fdlcute cu alt scop. Ele folo-sesc pentru intelegerea mai deplinä a unor imprejuräti amintite$i in documentele noastre saü lumineazd ma! bine figuff in-semnate despre care s'a vorbit si in ele.

I. Toderasco Cantacuzino i Doamna Ruxanda fiicalul Vasile Lupu (adaos la «Documentele Cantacuzinilor

din Moldova»).

Din Documentele tipärite sari resumate de V. A. Urechiäin Analele Academe1 Romine, XI, p. 123 si urm., se $tia cd.Toderasco Cantacuzino, vär prin mamd-sa. fata Bucioc,cu Doamna Ruxanda, a cdpätat prin diata acesteia mosia Preu-test!, dar cá pentru aceastd mo$ie aü fost destule incurcätur,in urma uciderif Ruxandef de o ceatä de CazacI in mándsti-rea din Cetatea Neamtului, unde ea cdutase un addpost,

Preutestif fäceati parte din multele cumpärdtuff de mosilale luI Vasile Lupu, tatäl RuxandeI.

1. 16 Octombre 7183 (1674). Márturie ecd aü cumpdratVasilie-Vodi o mo$ie ce sd chiiami Unghianii la Tinutul Niam-tulta, längd PreutestI, incd din boerie.., acel sat cu oamenIcu tot, anum[e] Dämian cu siase fi6ori, earn' simtu Fuerestif».-Arch. StatuluI, Neavir, n° 1386.

2. Din Iasi, la 20 Februar 7187 (1679), Duca-Vodä scu-te$te satul Preutesti, «cari säntu a dumisali Rocsandei Doam-nel». - Ibzd., n° 1487.

lui

www.dacoromanica.ro

360 NOTE EXPLICATIVE LA DOCUMENTE

3. Scutirea o intdreste Constantin-Vocld Cantemir, la 7193(1685), cu adausul : «Cá apoi, cine s'ar ispiti a invdloi pestecarte Domnii Meali, bini sá tii cä acela va hi de mari cer-cetari de la Doinniia Me si portat pe uliti co carte in frunte,bdtot, dela Domnia Mea», - Ibid., n° 1388.

Uciderea RuxandeT, care, spre bltrinetd - atund va fi avut50 de ani, - se Intorsese in Moldova, se intimplâ in cursulexpeditiei polone din 1686 (Neculce, p. 232). implinitoruldiatei rdposatei a fost Vasilasco, fiul luI Toderasco Canta-cuzino, care, acesta, murise inch' innaintea de venirea inDomnie a luT Cantemir p. 229).

4. Acum, la judecata lui Constantin Canteinir, datatd Iasi,Maid 7197 (1689), «dumnelui [Vasilasco] ad scos o deiatd de laräpdosata mdtusi-sa Doamna Ruxanda, fdcutd mai denainte deperiria el cu doI ani, si acolo scriendu cum or griji-o i ci cuiad läsat, si dup[d] acei doi anI tdmplatu-s'ad mari primejdiiDoamniI Ruxandii, de ad cddzut in mdna unor Cazacifd.cdtori de rdil, si, luindu-I toatd avutiia de Idrigä ddrisa, malpe urmd i-ad tdiat si capul... Si acestor doi m[dfn[d]stiri s'adtdrnplat marl' sträcdciuni de ostili leätL.. Cheltuial[a] -adfdcut cu aciali bucate, pän Thad scos din mdna lui Crupen-schii Postelnicul ce ad fost märsu sd le ia pe sama CraiuluiLesdscu, fiindu atuncia mare amestecare in t[a]rd, si aü chel-tuit de ernat i le ad dat cAlug[ä]rilor la Sv[e]tii Ghiorghii,si pe alte trebi, carile i luat sama.» Domnul trimesesepentru cercetare pe Flatmanul Velico Costin i pe Vel Vor-nicul Iordachii Rusau. Ddduse Vasile satul Ldzorianii (T.Iasi).- lbid , n° 1391.

5. «Gligorii proin Mitropolit Laodichea» aratd «precummi-ad datu dumnealui Vasili Pdharnicul patrudzAci de lei bd.-tuff, care bani mi-ad fostu mie datoare rdpousata DoamnaRoxanda».- Ibid, n° 1389.

6. insusi zapisul de datorie al Ruxandei ni s'a pdstrat.V. A. Urechid 1-a tipdrit cu multe si marl greseli.

Acdc rapoiicsaç ou oÄo"i iou xa.1 zatort¡x-iig airoa14to6.,,,oXoy6 áttva. Toe,ivapa Tò rcbq xpeosrò ,rob aliou xotbri-youtdvou tot-) caots& 100 iirotiv izOtTÓV Exo ).06:

s'ati

ayb

n.a),),-, %al vOt

(ibtd.,1-ir,

li-ad

Isr1

oliu

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTO11E OULTURALA 361

,ror) E.672plorò TOtig 351 to irgybq To6 Eent*.p-ijoy, aizog Ä6-(o:;;7ta1 xpliasog YI1 avrqXoTEas, %al, & al crmaq) iyavtlin.

iXeò ay6 xpirst.,;, v.n.i geoao ibowce., ar.6)4Too pair a a± ZIE Xá.zy,¡ .0.oiv2To;, va ?7O!)' OT7 tlo')

T6t TrÄspel000v. Kai 8ta ivprilatorsEn -117cóypa4 azépl, Itatey67nloy 'air) alo17(stov v.aprilpov, xoti griia),a

?,o6),.a.v ttofi eiq gvaeteLv.

taat, 1686, Ma Au 23.rygóptog AaoantsEac pAp- Aót.tva cmigo

Top& Tet avOOEv. KOPPTCCINT'4VOq voWev yeTpallba Ti)

tilyci.q. (*.so-fig tlapqr.6. p.ou zipt (Drig.T(06),71; p.6y14.

Pecete cu bourul Moldovef si T. P. T. X. (LON/ Tovap1.tor) xv.Exv(tc-41= Doamna Ruxanda a lui Hrnilnitchi). - Ibid.,re 1289.

Adecd :«Cu adeverinta mea de fata si märturie de fapt recunosc

ea, Doamna Ruxanda, cum 6. datoresc Sfintiei Sale egume-nului ce este acum la Galata ioo, adecä o sutd, de lei, sisá am a-1 da innapoi cu multämitä, toti cîi salt, in luna luiSeptembre, färä vorbd si judecatä si impotrivire, si, dacdcumva voia sta eü impotrivä si voia veni et la judecatä,dacä se vor face ceva cheltuieli, sa se facd din banil mel ;iar, dacd m'ar gäsi moartea, epitropiI mel sd aibä a pläti.

pentru asigurare am iscdlit cu chiar mina mea, innainteaa marturi vrednici de credintd, si am pus si pecetea measpre dovadd,

Iasi, 1686, 23 Maia.

Grigore de Laodiceamärturisesc cele demai sus.

Constantin Mare-Vames daa märturie.»

Doamna Ruxanda recunosc celede mal sus scrise cumina mea.

Franguli Mare-Vames.

Uciderea se intimplâ deci numai dupd citeva säptäminide la facerea, in Iasi, a imprumutului.

Tà.

sa iyb

iig & ri yi.youvrs

vi iia[o p.ou

'Poivapa"fia:09

si

Si

insäg

&5-

p.o lTI

281 'IRV

18

PRECE.T.EL

www.dacoromanica.ro

362 NOTE EXPLICATIVE LA DOCUMENTE

in dezbaterile ce urmeazd, se cere $i pärel ea patriar-chului-mazil de Constantinopol, Jacob, refugiat in Moldova.

7. 30 April 7197 (1689). dacov, cu mila lui Dumnddzda -amfost arhiepiscop T[a]r[i]gradului $i a toatä lumia patriiarhu»,aratä cd, «tämpländu-s[e] mail primejdI räpdoasatif DoanmifRuxandii, fata rdpaosatului Vas[illie Voevoda, ca., viindu CraiulLe$escu pen [a]ra Muldovil, lovit-ati o sam[ä] de Cdzaci laCetatia Neamtului, $i, fiendu acolo inchis[ä] Doamna Ruxanda,dobändit-ati azacil cetaatia si ati luat toatd avutiia DoamniiRuxandif, $i i-ati táiat si capul ; mai pe urmä intdlegändu ne-potu-säti Vas[i]lie Catacozino Pdharnicul, fiorul räpdosatuluiToadir Iordachii Vistiarnicul, de peiria el», if duce avereade la Preute$tf. Cdlugärif de la Golea $i Treisfetitele facproces luI Vasile. Pomenitä diata ei. Preute$tif if dase ea indiatd id Toader Iordachi, care va da Golief alt sat. Vasile, fiulluIToader, dd dect luf Grigore $i Antim, egumenilor, g it bof $ivaci marI, 5 gonitori $i 9 bivolf mari $1 9 bivoli gonitori, $iati mai dat 77 of mail $i 12 cdrlanf ; mai dat-ati 15 iepe marisi 6 strajnici». Va maf da : «400 miertf gräti $i mazeri $i 250mierti sdcar[ä] $i málaiti». El if face sdrindarele Ruxandei.Dar «tämplatu-s'ati dumisali de ati lipsit din t[a]rä si s'atidus in T[a]ra-Romäniascä, $i at"' fäcut acolo un an $i maibini». Ruxanda era datoare cegumenuluf de Galata -atifostu, ha Balas hartofilaxi». - Ibld., n° 1390.

8. Din aceiag zi e $i märturia boierilor in acel proces. Sespune cd in diatd Ruxanda fIcea epitropf pe rdposatul Ne-culai Racovitä Vel Logofät $i pe Toader Iordachi Cantacu-zino. - Ibid., n° 1392.

9. Tot din Ia$I, la 2 Maiti 7198 (1690), «Vasilie Cataco-zino biv Päharnic», fiul lui Todera3cu, dä. Preutestil cfratelui$i cumnatului mieti Vasilie Costachii (v. vol. VI, p. 547),Vel Vornic $i surorif meale Catrinel $i fiicii dumilorsale Saftii,caria-i de noi botedzatd ... Vrind Doamna sd dia satul m[5.1_n[d]stirii Goldei, iarki dentr'a eT bunä voe, s'ati socotitu sdnu-I stia casäle $i beseareca pustie, precum sd viade premulte locuri a$ea, fiind pre mäna cähigärilor». Satul fusesecumpärat de Vasile-Vodd, 4npreun [a] cu maicd-sa [a Ruxan-

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 363

deij si mätuse-mia Doamna Tudosca ... Dup[ä] moartia DoamniIRuxandii timplatu-s'ail di-ail arsu si casäle, rämäind loculpustiiil » . Iscälesc osi fratil mieI Ion si Eie». - Ibid., n° 1393.

Io. V. A. Urechiä nu pomenia soarta de maI tärziti, si eadestul de interesantd, a mosief. Ajunsä in minile unuIConstantin Neniul (asupra cdruia v. Ist. lit. rom. in sec. alXVIII-lea, tabla, p. 49, si vol. V, Documentele Callimachi),ea fu mostenitä de väduva acestuia, Maria-Antonia Mamucca,della Torre, märitatä innainte cu contele Kálnoky, de lacare avea si un fiii, Iosif.

i I . La 29 Decernbre 7252 (1743), «Kovticscs. MapEn.» scrie cdtreegumenul de la Neamt cä «räposat boeriul mieii o ail dataastä mosie [PreutestI] la acea sfänt[ä] män[ä]stire de iasteacum un an, si asa ail läsat si in diiata dumnealui, la sfärsit[ul]viet[i]». Dar nu daduse si «Rumänii». Pe dos : «de la Mariiaconteasa».- Ibid., n° 1394.

12. Se dd si o parte din testamentul, datat 5 August7254 (1746), al lul. «Costin Paharnicul». Jumätate din Preu-testI, spune el, e cumpäratá de tatäl säil, jumätate, «däruitäde un unchiù al mieii, Vasilasco Vornicul Cantacozino». Le ddmänästiril Neamtului. Dar mändstirea sä räspundä o sumäde banl «la Patriarsiia Ierusalimulub. - Ibid., n° 1395.

13. Si la 5 August 7254 (1746), «Motp-41 Kovrlacf.» scriecdtre egumenul de Neamt, pentru Preutesa. -Ibid., n° 1396.

14. Altá scrisoare a eI e iscálitä Kovr±sn. Mn.po.. KoarijvNbou?,.. Ea vorbeste de fiul el losif, de vinzarea cätre SandulSturdza a mosief. -Ibid., n° 1397.

Dania lid Neniul, din Bucuresti, 1 AO Octombre 7252 (1743)urmeazä.

15. La 22 Februar, scrisoare de la Iosif, care-0' zice biv VelArmas (n° 1399).

in 1749 el era Iosif Comisul (ibid., n-le 1402-3).

Cu privire la Toderasco Iordachi Cantacuzino, pot adäugiacest regest, dupä un document necatalogat, in Bibl. Ac. Rom.

16. Ia§T, 5 Novembre 7115 (1706). «Costantin Pilat Vel Sä-trar» märturiseste despre «zapisul de schimbari . . . pentru

www.dacoromanica.ro

364 NOTE EXPLICATIVE LA DOCUMENTE

Horodniceni, ce aa schimbat dumnelul Iordach[i] Toderascofostü Visternic-Mar[e] cu socru-miea CdpoticI». Voià sä-1

dea «in mgna dumisaali gupänesiI lui Iurasco Mustat[g] Stol-nicul si a fiilor dumisali».

II. Despre cirmuirea TinutuluI Putna (adaus la cap.Documente diverse E, p. 313 si urm.).

1. Iasi, 6 Maia 7127 (1619). Gaspar-Vodg. PomeniV Gri-gorie Buum si lacomi, starostI de Putna. - Arch. Statului,Neamt, n° 2479.

2. «U GligorestI», 15 Novembre 7129 (1620). Mgrturie dela «Solomon i Arvat starosti de Putna si de Ajud 1». Mar-tur si ePetria Trufas Cdpitan ot Orheia i Costachi vät[av] hän-[satil i Vascan vgt[av] hán[sari] i Dumbrav[g] vgt[av] han[sari]i Balos snä Luco ot FetinghestI». - Ibid., n° 2481.

3. «Pis u Focean[I]», 5 April 7129 (1621). «DumitrascoStefan i Ursul Vartic starosti Putno i Agudscoi», daa -mgr-turie pentru «Pavel biv pärcalab, vnuc Ureache Dvornic» cuprivire la mosia ce a cumpgrat la Cofe5ti. Martur si «Lucobiv soltuz ot Agud i sng. eg. Map .

Pecetea luf Dumitrasco are un coif $. a. Se adauge : Du-m[itra]sco liCKAtIK Clik Er. - Ibid., n° 2480.

4. ii Octombre 7148 (1639). alloi vgtasil de Oda. Putnelsi cu all Garleani, din sus si din gos, si cu oameni de laceaia gärlg cu mesteri PutneI, anume popa Murgu de Ti-festi $1 vg.tavul Lupul si vatavul Petrea si vätavul Cilimon dela ceaia ggrlä si mesterul Anghe l. si mesterul Necorg i Ines-terul Gavril i alí oameni buni . si Pepelea Hires luzbasea»daa o märturie. - Ibid., n° 2495 2.

5. 26 April 7163 (1655). Gheorghe Stefan care «pgrcg-labii de Putna si vgtajiI de gärli», pentru Ora luI Ghedeon

Agiud pare a fi un nume de om. Uri act al 1111 Bogdan-Voclà Lfipus-neanu, din 3 Novembre 7077 (1568), e scris de Ilea Ajud (Bibl. Ac. Rom.,doc. 3/LXI).

2 Se zice lui Hires i Cires (n° 2497). - In actul slavon, al lui Vasile-Vodä.,maisttil slot numiti .Atmc-rwp, (31 Ianuar 7149=1641 ; ibid., n° 2499).

-ati

i

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORTE CULTURALA 365

Mitropolitul pe Dumitrasco Cdrnul, privitoare la mänästireaSäcul. - Ibid., n° 25061.

6. 23 lulie 7167 (1659). «LI FocseanI». Märturie hotarnicäa pircalabilor girleI Putnel, Vasilie $l Gheorghitä. - Ibid.,no 2512.

7. 7195 (1686-7). Procesul luI Andronicu si Buzdugan,«nepotu Marcului», cu «preutul Duma ot FocsenI, de la bi-serica g[o]sp[o]d». Popa cumpärä mosiI $i viI «de la nistenepoti a unchiu-sda Blagät». «De la foametil[e] celi reale.»- Ibtd, XX, 5.

8. 12 Julie 7250 (1742). Judecatä de la «Dum[i]tra$co bivVel Ag[d], ispravnicul Putney, pentru un morar ce fusese,supt MihaI Racovitä (1716-7), «gazdä de catane, avänd unfrate si un Vat- a luI catane». Se fäcuse cercetare supt Mi-hai-Vodä de «Costandin biv Vel ComEils, fiind ispravnic peacea vream[e] aice la Putna». - Ibid , n° 3747.

III. Acte privitoare la Mitropolitul Varlaam §i laurma§ul sail Dosoftel (adaus la acelasI capitol).

1 . Ia$1, 1 1 Octombre 7143 (1634). Vasile-Vodà, pentruplingerea Mitropolitului Varlaam asupra luI Dumitrasco Stolni-cul cu privire la morile lor de la CofestI. PomenitI : PanaitDämlian pircälabul PutneI (nkoKkilas HSTERvi) si un Olaf. -Arch. Statulul, Neamf, n° 2494.

2. Ia0', 22 Ianuar 7145 (1637). Lupasco Buum aratä cävinde luI Varlaam viI «in dealul PorculuI», ce avea danie dela «parintele Viddica Mitrofan». - Ibid., n° 3605.

3. 15 April 7145 (1637). «Calistra biv ep[i]sc[o]pii Hu$schii»dä vie la Härläü, «In rändul viilor celor domnestI», mänäs-tirii Neamtuluí. Pomeniti $i fiii. luI. MarturI «Hirotei .5 oldan

I S'a väzut mal sus (n0 3) c,1 si Mal acestui Doran fusese dregâtor In pärtilePutnel Din .BoulestI, la 22 Deccmbre -, fill' lul Dumitrasco §tefan, (Gbeor-gbie i Gligorasco i Vasilie, snnä pocoinag Dumitrasco Stefan biv Log[o]fet»,dad o márturie pentru mänästirea Secul. Pecete cu literile ECM i un animal ciu-dat , dedesupt e scris eGhiorghie Stefan iscal.. (zb/d., no 2574). Cf. Sludilsidoc., V, p. 247 n° 110.

www.dacoromanica.ro

366 NOTE EXPLICATIVE LA DOCUMENTE

egumenul de Voronet si Visdrion egumenul de Agapie si Ifrimegumenul de Säcul si Värlan egumenul de Schit si Sdrafim dela Besiarica Albi». Scrie «en protopopa Ursul di pe Poartd,snd Calistru biv ep[i]sc[o]pn husschii». Pecetl. - ibid., n° 3606.

4. Iasi, 15 Octombre 7160 (1651). Vasile-Vodd pentru ovinzare a WI' Bucium care Varlaam. - lbzd., n° 3608.

5. 5 Main 7163 (1655). e Adec[d] en robul lui DumnedzänVarlaam Mitropolit biv Suavschii» se intelege cu cdlugdrii«din sfa-nta mänästire» pentru un vad de moard stricat siinlocuit cu clouä moil. eSä ma tin cu dinsele pänä voin custa,iar dupä moartea mea sd hie amändoai a mänästirei . .. Vä.dni Io Gheorghie Stefan Vo[i]vod».

eVarlaam Mitropplit biv Suavschi.»Pecete cu cruce si eVarlaam Mitropolit». - Ibid., n° 2507 ;

cf. Urechid, in Analele Academia Ramble, 4X, p. 244.6. i 1 Main 7165 (1657). Un saltean din eCofestl» vinde

Sdcului mosie. Marturl : e Varlaam Mitropolit biv Suaschi»(pune pecete cu : «Sava ep[i]sc[o]pii radovschi»). Nestor Bap-tista (litere latine). - Ibid., n° 2508.

7. 18 August 7165 (1657). eVarlaam Mitropolit biv Suaschii»dd.' Sdcului eprisaca din dealul lui Vod[d], cu 4 falci de vie»,etc., satul Borcestif, Brauletii (sic), mori la Putna, in egdrladincolo, la sat la Cofe5ti7.--7Nu le-am fäcut cu banii m[d]n[d]s-tire, nice cu a Mitropolii, ce le-am fdcut cu slujba mea..»Pecete. -Ibzd., n° 3610 ; cf. Urechia, 1. c., pp. 345-6.

8. 19 Decembre 7166 (1657). Gheorghe 5 tefan, pentru Sdcul,cdreia-I intdreste emorile de la Putna, den gärla dincolo, carele-sfäcute de Varlaam ce an fost Mitropolit». - Ibid., n° 2514.

9. eSmerenie ermonah Dosofteiü, igumen ot staa monas-tir[e] nemqcomu, carele am fost duhovnic pdrintelui lui Var-laam Mitropolitului», arata a acesta exclusese pe nepoti dela mostenire; «cd nepotii i-an socotit, paná an fost Sv[i]ntiaSa via si la Scaun, de le-an dat si i-an indzestrat cum s'anSv[i]ntia [Sa] indurat». Dublu exemplar. - Ibid., n° 2577.

10. et Smeritul popa Dosoftein igumenul si tot sdborul dela svAnta mänästire de la Nea[m]tu mdrturisim noi cu astäscrisoare a noasträ pentru randul a niste vil a sv[i]ntei md-

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ 367

nästiri a Pobratei, ce sint la Cotnariii, in dealul Porcului, cucramá si pivnitd de plated, noi, am bardnit $i ne-am pomenitdin dzilele Radului-Vodd, din Domniia si tot le-am po-menit c sint a sv[i]ntei mändstiri a Pobratei, $i nime nu s'amai acolisit de M[oji[i]tvele Sale ni cu o pdtd. pentru acealevii, eä simt direapte mo$i a sv[i]ntei mandstiri. De aèastamärturisim, ca sd s[ä] stie '.» Pecetea. Adaus : clt 7215» $i ointdrire mai noud. - Ibid., Pobrata, XIV, 27.

Hotin, 20 Iunie 7181 (1673). Marturie pentru Säcul dela DosofteI Mitropolit (iscdliturd slavond lungärea), Teodosie (ca a lui Luca Stroici), Sirafim de RädätiV, Ioan deHu$1' pe Dosoftei), Vasile 6aurul Vel Logofdt, Gli-gorie Ghianghia Vel Vornic de Tara-de-jos, Ionasco BalsiVel Vornic de Tara-de-sus, Gligorie Häbäsäscul Hatman, Cos-tantin Vel Postelnic, Apostolachie Vel Spdtar, Illia SturdzaVel Cea$nic, Tudosie Dubdii Vel Vistier, Solomon Bärlddeanulbiv Vel Logofät, Neculain Racoviti biv Vel Logofdt, MironCostin biv Vel Vornic, Gavriliti Costachie biv Vel Vornic,Alexandru Buhu$ biv Hatman, Ursachie biv Vel Vistier,Toader Páladie biv Vel Vistier, Toader Iordachie biv VelV istier, Hristoical Vet Stolnic, Ion Ricoviti biv Vel Comis,DonicI Vel Jitnicer, Aldia Vel Medelnicer, Gligorie SdpteliciVel Pitar, Stefan Bräescul Vel Comis, Ifrim Contä$ biv VelSulger, Alexandru Dracia Vel Sulger, Dumitra$co biv VelPitar, Vasilie Gheuca treti Logofdt, Irimiia, Zbiare, Pilat,trd$can, Vornici de Poartä. - Ibid., n° 12772. -A doua ziintdreste Domnul (n° 1278).

12. Cofesti, 4 Iulie 7195 (1677). oPreutul Ursul si e[ii; To-ddrasco feorii lui Stefan, -ati fostu frate Mitropolitului Var-

Cf. Neamt, no 3628.2 Cu privlre la acest rzbod, meritä a se poment aceste douà acte6 Maiii 7177 (1669). Vlnzare de vie lul «Toader vkavul de d6rAban[1] de

la stiagul Agâi. Martur unul de la steagul Doamnel, : «Ion afa'ban de laDoamna. (ibid., Fobrata, XIV, 12).

15 Maiti 7182 (1674), «Toader vaavul de carabani de la sttaagul Doarannicu fämeia mea Vasilca, vinde vie la Miroslava ; intre ale lui «Macri Pändza-

riuluis, ce o are si el «de la Mal4 fustapl.. Intre marturi, «Necula fiorullui Ena-chie de Vasluiii., don aibanul de la stiagul Doatanila (ibid., no 16.)

d'intli,

(imitä

Pd-

5i

www.dacoromanica.ro

368 NOTE EXPLICATIVE LA DOCUMENTE

laam», aratä ca ail avut proces pentru vie cu Säcul ; «carepogoane aü fostu puse de pärintele Varlaam». - Ibid., Neamt,n° 2521.

13. 8 Iunie 7186 (1678). Antonie Ruset-Vodä aratä pentruallugärif de la Bistrita, ce aduc rnärturie de la ePäcurarCäpitanu $i de la Chiriiacu, fratele Svintii Sale Vlddicdi deRoman 1», si de la altiI, pentru hotärnicia unuI «locu Peneuluf»de satele Mote$t1 i ahäine$U $i LupanI. - Copie. - Ibid.,n° 2842.

14. 2 Septembre 7189 (1680). Scutire domneascä pentruun sat al Pobratef. Jos se adauge blestemul lui Dositei deIerusalim. - Ibid., Pobrata, II, 3 2.

15. 26 Mart 7196 (1688). Märturie a satelor Cäpote$ti $i Trä-goveti $i ScortarI, fiiind fatä $i biv episcopul Serafim de Roman.Nume : Säracul, Trohin apitanul, Gänätue, Dumitru Vátd-manul, Neagoe, Boghirlan meserciul, Ùoban sluga lu Iliias. Sintintrebati de «d[u]mnealor pärcälabii de Focsiani, anume Potlog$i Iordachie», pentru vfile «MaritäI preuteasa popei UrsululCergar, nepota Mitropolitulul Varlaam», vindute <dui PanaioteGrecul, la sat la Scortaff» : 2 pogoane $i o paragind. Eit nu stiiide vinzare. Dar $tiii aprecum aceaste mosii saint date de Mi-tropolitul Varlaam, unele m[ä]n[ä]stirei [Säcul], altele ne-poatä-sa preuteasli ... Am socotit pogonul de täiat si deingropat cate un leú i, de scos, de legat, iar ate un$'am aflat cind mii de härag noi sco$, miia cäte 3 pot[ronici],15 car[e] de nuiate necurätite, carul ate doi pot., o bucatäde gardti prostii am socotit 2 lei, 150 parI noi obli, suta 4pot.» aU gärle.» - Ibid, n° 2523.

IV. tiri despre familia Ureche.

I. 22 April 7114 (1606). Märturie $i de la «Stan vätah otDvornica Ureche». Arch. Statului, Neamt, XXIX, 5.

2. u monastir[ea] Säcul», 28 Iunie 7118 (i6i0). Da-bijia biv Vornic de gloatä, Toader Cehan biv pärcälab, Draa

Episcop la Roman era atuncl Ioan.2 scrisoare a lul care larli pentru acest scop (ibid., no 2).

led,

-'Pis

1

Ei

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISPORIE CULTURALA. 369

Medelnicer, Ionasco biv Postelnic, Lazor Chisdnai, Costantinambal[d], Ionasco Vrabie, Ionasco Avram, Frdtian diiac,Dumitru biv Pitar aratd. cá «Avdru den Gulest[i], feeorul Al-bastrulta», vinde partea so de acolo «dumisal[e] VorniculuiUreche» pe 20 de «taleri bdtuti de argint». Asa face si fra-tele lui, Dragdild.. -Ibid., IV, 4.

3. 5 Maid 7130 (1622). Stefan-Vodd, pentru o plingere fd-cutd contra MitrofaneI lui Nestor Ureche si fiilor el' Vasilie siGrigorasco, pentru satul Jurgesti (Tinutul Neamt). - Ibid., n°1263.

4. Nfresti, 12 Octombre 7139 (1630). «Az Gligorie Urea-che ij biv Log[o]fet i Pavel vtorii Log[o]fet si Porumbu diac,si cu alti rdzesi carii sdnt pre sat pre Hul[u]beaste», aratá cá: &adpirit cu calugdril de Neamt si cei de Berzumtl, «cu Rdflestifsi cu tereaniTH, pentru un loc. «Pánd uncle sä impreuneadzä hota-riul munteneascu.» Martur si «Cehan diiacul ... Petre ocoid dinPiscu, Cdrste vdtdmanul de acoló ..., Musat din ofreasti $1Fuste de acole .... Condre vdtdmanul de acole».-Copie.-Ibid.XXVIII, 6. - Resumat roman ese din sec. al XVIII1'. - Ibid.,n° 2902.

5. Iasi', to Ianuar 7162 (1654). «Neculai Ureachi biv SOtar» dd mändstirii Cetätif Neamtului Tiganii «ce ad fost a mosu-mied, a lui Andrei Hatmanul» (de supt Petru Schiopul).-Ibid., Nearni, TiganY.

V. Acte privitoare la ora§e (v. VOL V. cap. II).

1. BaalI. Iasi, 6 Octombre 7227 (1718). «Nicolal fiorul Radului Un-

gurul dascdlul .ad fost pdrcdlab la Bacdti» face vinzare cdtreDie Catargiu. - Arch. Statului, Neamf, n" 3910.

2. CerniutI.

I. lag, 20 Februar 7094 (1586). Petru-Vodá, pentru Ga-vriil staroste de Cernduti, cu privire la satul Davideni, ce-1 are dela Iancu-Vodd. Cumpdrase de la Grigorie biv Mitropolit si so-borul Neamtuldi cu 1.340 de galbeni tátdrestI. Satul fusese al

71304. Vol. VII. 24

www.dacoromanica.ro

370 NOTE EXPLICATIVE L k DOCUMENTE

cneghinei Nastasia, cneaghina luf Dragotä Mare-Vdtav din Po -

searpenI, biv Postelnic. - Ibid., XXXVII, 2.2. Iasi, 27 Mart 7164 ([656). Gheorghe Stefan, «la starostif

de Cernduti», pentru jalba luT «Ion din Pobrätestf si cu Gheor-ghi, dzicändu c'ati fost eT cu bejenii la o margine, cdndu adtrecut Hanul in gos, si, dacd a trecut TaardI, aü gdsit pre urinalor doao vacT cu vineli täiate, 51 le-ad mäncat ; apof a vinit nisteoameni din Särbäutl si ad dzis cdsintu vitele a lor, si le-ad ardtatpiele; el nu s'ad prinsu de pief ; apoT, dupä aceaia, ad vinit la voi$1 i-ad pärit ; voi atl implut acelor oament de pre dansiT, de

dat pre mäna lor treT boI, si voT ati luat gloabd 2 bol».- Bibl. Ac. Rom., doc. 26/xuv.

3. Ciubärciii.

I. 13 August 7097 (1589). Petru-Vodä, care pircdlabul dela Òobräciti sä facd o cercetare. - Traducere.- Arch. StatuluT,Neamt, n° 4291.

2. 3 Ianuar 7103 (1592). Aron-Vodd, Care cpärcälabi si hot-noghi de la obräciti». - Ibid., n° 4292.

4. Cotner.

I. 7077 (1568-9). Cotnari. Zapis pentru Goia pircdlab deCotnarf. Marturi : Ieremia Vel Vätag de Tinutul SuceveT, Ion4,1111MIK [ocrio]mmi (Pdharnicul DoamneI), fiul lui ZbiiareaVel Vornic, Blaj biv pircälab de Cotnar, Eremia soltuz si12 pirgarI won* CTOn (sic). -Bibl. Ac. Rom., doc. I /LxI.

2. Färd data'. «Pand Vel Stolnic i Lupul Hatman, IanachiPostelnic ot satul g[o]spd[i]nii eg. m[i]l[o]s[ti] Moiseid Moghila.Vod[d]», cdtre «oltuz i pärgariT locus si Iucman de träg deCotnaru», pentru niste vii luate ca zdlog de «Ghiorghi Slu-gerul» . - n° 3629.

3. 3 Maid 7139 (1631). cIosip soltuz, cu 12 pärgarT deträg de Cotnari, i alti oameni bunT», aratd. .zcum ad venitinnaintea noasträ si a ScaunuluT totf poporeaniI de la besea-reca domneasca ce iaste hram preapodlo]bna Paraschivi», sicu cälugäriT de la Säcul, pentru go casd cu pihnite». Mar-

le-atI

ult;

lbid

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE IS1 ORIE CULTURALÄ 371

turf popi, intre cari Luchiian, «$i Iomas si Iacob $i altimulti oamenI buni"». Pecetea ora$uluI. - Ibtd., n° 3604.

4. 20 April 7160 (1652). Daniil egurnen de Ra'éca $i calugäriiArind vii la Cotnari, «in dealul Mandrup, luI Vasile-Voda. Acestale clä mänastirii din Cetatea Neamtului. Pecete. - Ibid., n° 3607.

5. 1 1 Octombre 7173 (1664). «Ea Isar nepotul VlddicäiSavei $i cu Tofan[a], fameaia mea», vinde vie lui «Gheorghitia Bliglei» la Cotnari. Martur si «Mihäil[A] vatavul de la pa-rinteli Ghedeon» . - Bid., Sf. Sava, XXXIII, 25.

6. Iasi', -717i (1662-3). Vinzare de vie la Cotnari de catre4Todosde -ati fost dup5 Seidir Logoratul». Marturi : Pro-clan Drägäsäscul biv pircalab de Hotin, Costandin Macrii bivpircälab, Nicor[ä] Dupnitä biv pircalab, Ghiorghitä Rodna,Sansán snä Cazacul, Mätie$ pivnicer ot CotnarI». - Ibid., Sf.Sava, XXXIII, 24.

7. 16 Novembre 7228 (1719). «Hanos ginerile lui Marco,impreun[a] cu femee m Catrina», vinde vie la Cotnarl luiIlie Catargiu. Iscälesc cu litere latine: «Katrina, Hanos Benk-ner». - Ibid., Neamj, n° 3914.

5. Doroholii.

i. «Lazar nameasnic ot Dorogoiu i Costantin $oltuz sa12 pragati» si multi oameni but-if, «Nban biv soltuz i Tirontij, i Micul, i Sava Crivopis, i Ionasco PopeI, Petria, Mihaila$,Tom$ea» rnärturisesc pentru Dumitru Ro$ca biv Portar, careare o parte din Popeani. e 7112 [1604], Dech. 22, Dorogoia.»Pecete stearsä, cu negru. Pomenit 4 Stefan Hamondi ot trägDorogoici». Slavon. - Bibl. Ac. Rom , doc. 205/vm.

2. Ia$1i, 18 Iunie 7166 (1658) Gheorghe-Vodä Ghica, pentruk Ionasco Balsu parcalabul de Dor[o]hoia». Era ginere «Sirbu-lui 6-aa fost Comis». - Ibid., doc. 4/xxxm.

6. Galati.

1. «Ap. 12. De la Bade de Braila s[i] pircalabil. de Ga-lati, pentru partea lui Zanhir Arma$u, ce aa cumpärat la Te-rani, Aumätate de parte lui Bogdan Agud.» - Resumat dinsecolul al XVIIPeR. - Arch. Statului, Neamt, n° 2902.

www.dacoromanica.ro

372 NOTE EXPLICATIVE LA DOCUMENTE

2. 5 Decembre 1799. «Mariuta Neculeasca Pitäreasa dinTara Munteneasca, din tärgul Rämnicul», face danie mänds-tirif NeamtuluI, locurf «in tärgul Galati!». - Ibzd, XXVI, 12.

7. Hotin

i. Bäläsinest[I]. Gheorghie, pircdlab de Hotin, dä o cartede judecatd. Pomenit Gligorie Mlinovschii Vel Stolnic, SimionPilipovschii Vel Vätav de IasI, Pätrasco Stärcea, Cotela di-iacul. Jos : «Vasilie pisar». - Bibl. Ac. Rom , doc.

2. Suceava, 23 Ianuar 7166 (1658). Gheorghe Stefan, «lapärcälabiI de Hotin», pentru o Ord asupra a «neste oamenT,anum[e] Grebenco cu sotiile luI, carif sintu suptu polcul luTHomenetchi din Cameniti i supt polcul luI Neculaid rohmi-strul, dzicändu cd ad vinit acer oamen1 noaptea la casa lui,de i-ad jefuit casa $i i-ad luat tot -aU avut, pren de vre odooi mii $i mai bine de talea, $i ad aflat si un cal de fati,la Humenetchi polcovnicul, i s'ad prinsu cä-I va scoate toadpaguba Sá scrietI acolo la aceI polcovnicI cu prietesug dela noI, sä-I fad platá de pre ace! oamenT, iar, de nu-I vor faci

sd ziberitI $i voI ce vet putea afla din ceaia parte aiceala noI, pentru paguba lui.» 311V111.

8. laff.

1. «Adec[d] ed Ion Neculcea biv FIatman fäcut-am zapisiimed la mäna dumisali Steafan Gane pdrcälab, precum sá s[a]stiia ca", cunpärändu ea nistea casd, cu loc, cu pivnitä dechiatrd, aicea in tärgu in Iasi!, pe ulita Hagioia, längd casáliStrezeasculuf, de la Lupul fiorul luI Pilat, ginerilea lui Va-s[i]lii Sälanul, car[e] cas i lui fost zestrea de la Va-s[i]lii Sälanul, pe urmä socotindu-mä ea cä nu-s de triabamea, nedändumI mdna ca s[ä] sedzu inteacela loc, m'am toc-mit cu Steafan Gane pärcdlab si i li-am vändut drept patru-dzá de lei banI bun!. Mdcarti cá eti le luasäm in treIzAci.

de leI, dará luindu bani cu camätä, i neputánd da bani lazi, s'ad suit bas pistea bas, si pe urmä s'ati tänplat si mi-aUtrimis neguttoriul $i om gospod, de am dat $i obotea, $i

s'ad suit la patruzdcI de lei. Dec!, luindu-mi eü banif toti

plati,ibid.,

i-ag

lanarán.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI 373

deplin, patruzalcI de lei, i-arn dat acestea cas[e] ca sä.'-i hiedumisali dreptea ocinI si mosii in ved, si i-am dat si zapi-säli celi vechI, sä tie si s[ä] stapäneasc[d] cum scria si za-pisäli celi vechI. Si la tocrnala noasträ s'aU tänplat si altiboeri cari mai gos s'ail iscdlit, si eU pentru creadintä am iscAlit.

IaA lt 7234 [1726], Iunie 7.Ion Neculce biv Hatman iscal, Sandul Crupenschi biv

Medelnicer, Nicolai biv Vel Sulger m'am tämplat. Stefan Tä.-bärta, Toader Vätav, Toader Stredzdscul.» - Bibl. Ac. Rom.,doc. necatalcgate.

9. Lapugna.

1. 16 August 7089 (1581). Iancul-Vcdä, pentru BodeiuVel Vätav de Tin utul Läpuna. - Copie. - Arch. StatuluINeamt, n° 4290.

2. Iasi*, 15 Februar 7114 (1606). Gheanghea Vornicul si

Nävräpäscul biv Jicnicer si Gligorie diiac ot träg ScheaI siDumitru diiac, chihaia ot träg Läpusna, si Drägan Paharnicdin PizdeanI märturisesc pentru Seachel Pitar. Slavon. -Bibl. Acad. Rom., doc. 8/uvt.

3. 5 August 7163 (1655). Gheorghe Stefan, pentru «Lucaparcälab LäpusniI». - Ibid., doc. 4I/uvm.

10. Neamt.

I. IasI, 20 Septembre 7125 (1616). Radu-Vodd aratä cdail venit la el csoltuzul cu totI tirgovetif din Neamt», ce sintin Ord cu Secul, pentru poien1 foaste ale tirgulur. Fusesedate de Ieremia-Vodd din hotarul (KoTark) tirguluI. Cerce,teazd si «episcopul Pavel» (MA6H11K lid111 EdKiVil ILIIIM). -Arch. StatuluI, Neaml, n° 8941.

2. Iasi, 29 Novembre 7168 (1659). Stefan-Vodd. Scutirepentru un sat : «la pärcdlabil de Neamtu si la aprodzI si laalte slug/ a Domnie Meale, la toate carif yeti' bate la lucrurf

I i o decisie din 1623 pomenete pe .tärgov0 nemteani. (no S95). La7139 (1630-1) se zice, in ioc de ehotar», oco/ (n° 8961.

www.dacoromanica.ro

374 NOTE EXPLLCAT.VE LA DOCUMENTE

acolo la Tinutul NeamtuluI, sd aduci dranite si poloboace, s1la alte lucruri ce yeti sdrgui». - Ibid., doc. 541LxxvII'.

3. April 7169 (1661). «Iftimie Bordia» aratá ed.' a vindut«egumenului Ioan de la svänta mdnistire de la Cetate o castin träg in Niamtu, din gos de besiarica cla domniasci undeiaste hramul WI Sti. Dimitrie», cu 1 2 lei bdtutl. «Cdndu oam vindut, ail fost pdrcilabul Iftimie Boti, si Tofil egumenulde Niamtu, si Paisie egumenul de Sdcul, si Dosofteiti egu-menul de Agapiia, si pupa Ion si popa Gheorghie, Mihallvitavul de puscari, si Dumitru soltuzul de tdrgu si Hrizia, otam, si alti oameni- bunl si bdtrdni din trägu si di prin me-giias». 0 frumoasä $1 find pecete a Sdicului. - Ibid., n° 899.

4. «U grad nemtschi», 7169 (1661), 13 Iunie. «Dumitrusoltuzul de träg de Neamtu si Arpentie prdgariul cel maresi alti prägari tot, si, din trágovet, Pánteleici alciiruse si An-dreian ifeoriul Avrimisculuf si Fialtin a Giurgei $1 Ion Curilariulsi Hrizea» aratä «cum s'ati timplat de-ad fugit toti alti oa-men.' din trágu din Neamtu, nurnai -am rdmas noi ed.; maisus sintem scris, si dirile cdte sint de la Domnie, toate le-amdat deplin, si pentru cei fugit, pänd am dat tot C-am avut,nurnai 6-am rdmas cu sufletel[e]. De alti n'am mai avut de cene apuca, ce, vädzind bucatel[e] noastre perind pentru cefugit, si cisla nu ne putem lepäda, timplindu-se a veni 0:du-tel[e] Mitropolitul Sava arhiepis[co]pul tärdi Moldovei la Ce-tatea Neamtului, cdclzut-am la Svintiia Sa de ni-am rugat sdcumpere o casi a unui birnic, anuine Gligorie a lui Marco,cd acest om, cind ad fugit, inci ad dzis sd vindem casa, cáalti n'are ce mai da.» Da' episcopul 20 lei bdtuti, «ca sd pld-tim rdmdsitele acelui om, c'aii avut rimdsite, dzeace galbeni, si,ce va mai rimdnea, noi vom plat: alte nevoi». Martur si «To-derasco Iordache Postelnic si Iftimie Botul Portar si pdrcdlabde Neamtu, si ad fost egurneni, Joan egumenul de Cetate,Paisie egumenul de Sdcul, si Tofil egumenul de Neamtu, siGhidion egurnenul de Hangu, si popa Gheorghie cel dum-nescu de trägul nostru din Neamtu, si popa Ion tij, si Hanos

I La 7170=1661-2 (doc. 5(4.,xxvtI). cdraniti ,;;I sindile 1 leaVul i poloboaci, t alte literati».

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ 375

vätavul de puscari, si multi oameni buni si biträni si altii».Peceti : a tirgulul are crucea, flori, sägeti. Pecetile SeculuI,Neamtului nu se inteleg. Pecetea mändstiril din Cetate ecu Sf. Nicolae. - Ibid., n° 900.

5. Iasi, Io Maid 7171 (1663). Eustratie Dabija aratä ea' avenit Sava Mitropolitul si a ardtat a un zapis al lifi EftimieBotul biv piredlab si märturia lui Nacul Stolnic, Toader Un-gureaanul, pärcdlabul de Bacd.ii, si Misail dichiiul de la Sv[äntaaMitropolie, si Ghiorghiias egunidnul de la sv[d]ntaa m[ä]n[d]stireSdcul, si Joan egumänul de la Cetatia Neamtului, $1 TudosieDubsäti 6-ad fostu pdrcdlab», pentru o vinzare. - Ibid., n° 902.

6, LA 19 Iunie 7177 (1669). Duca-Vodd, cdtre «Irimiia6ocdrliia, pdreälabul de Tinutul Neamtului», pentru knascuPopita, in proces cu «Mdrica Cocrioia». - Bibl. Ac. Rom.,doc. 83/LAI.

7. 6 August 7180 (1672). eIon Bordisor» vinde lui Gli-gorii Rusul o casa, «pentre casa lul Hanos si pentre besea-rica Ca sdsased», pe 8 lei $1 i ortu. La negot asistä csoltu-zul Dumitru si pärgar Simion si Fealtin si Martin Brdindzdsi Gheorghitä cumnatu-med si Dumitrascu Cotrutd, s'ail datadälmas o vadrá de vin ». IscAleste Botul. Pecetea tirgului sia luI Hanos. Jos vine adausä intdrirea soltuzuluI, «si cu totioräseanii Nia[m]tului» : a scriem si märturisim 6-ad cheltuitGligorii Rusul cu acestu zapis, anume 6-ad cheltuit : ad datpärcdlabului I led bdtut pentru gudet ce i-ad fdcut, si lafioff I pot. $1 r oe[d] vin, si tärgulu 13 costande de bäut,si diiacului 2 potroni6.» - Arch. Statului, Neamt, n° 905.

8. 14 Februar 7184 (1676). eChireana si cu fiorii ruff sigineri.med anume Dumitrascu» aratä cá a vindut «un locde cas[d] lui Ion Bordeiú, pentre casa popei lui Joan $1 pelängd locul luf Sandor ..., pentru cd6 am cd.zut la säraciesi nu 1-am putut tinea ..., dereptu treI galben[I] v. MarturI:«soltuzul Dumitru si pärgar Ion $1 popa Ion si diiacon Toa-der si Bordea Dumitrascu, Simion Ilie Sasul, Vasilii sinMafteid, Vasilie sin Sima Macoveiti, Ion sin Cdlugär». Pe-cetea tirgulul. «S'am dat addlmas 10 vedre med.» ScrieaNichifor diiac sin Condrea». - Ibid., n° 906.

www.dacoromanica.ro

376 NOTE EXPLICATIVE LA DOCUMENTE

9. eU Nemtu», 21 Novembre 7187 (1678). «Paraschivapreutiasa» face o vinzare: «o poiand suptu boistea Niamtulub.MarturI : « ordseanI de tat gu de Niamtu, anume preutul Toa-der de la beseareca lui Stefan-Vodä si soltuzul Dumitrascu $1Dumitru si Fealtin si Toader sin pop[a] si Bordeiü Dumitra$cu$i Nechifor diiac si Ursul zeat Flocea». Pecetea orasului. -Ibid., n° 1835.

10. Iasi, 29 April 7188 (1679). Duca-Voclä, cdtre «pdrcá-labikle Niamtu». Egumenul de la Cetatea Neamtului s'aplins de «Ion Bordeiii din tärgu din Niamt». eDeci Ion ailavut un gunoiti la casa lui, $i ail aprinsu gunoiul, sidin gunoiul acela s'aü aprinsu o poiati, iards a lui Ion, sidin poiata aceia s'ati prinsu casa sväntii mändstirl, de allarsu de tot.» Sd cerceteze : «jar voi sä dati stränsoarelui Ion, ori sä-if facd casa la loc precum ail fostu, ori sd-Iplätiascd casa cu banI, precum vor socoti oameni buni». -Ibid., n° 908.

ri. Neamt, 23 Februar 7188 (1680). Vinzare de casd. Mar-turf : cc popa Toader de la Sveti Dimitrie $i Gavril Flore sol-tuzul si Dumitru biv $oltuz star. $i Hanos vdtavul de pus-cari si Toader Bordi$or $i Dumitrascu Cotruti $i Dumitrascozet curdlariul $i Giurgia pärgariul 2 Pecetea orasuluI. -Ibid., n° 1837.

12. Neamt, 16 Novembre 7190 (168 1). Vinzare de casä.Marturi, pIrcAlabil' de Neamt : «Dumitrasco Nechitd1 Ora.-labul si dumnealui Iftimie Botul. si popa Toader Leaned $iin [alt] popa Toader ginerele pope Savei si Dumittu $ol-tuzul», etc. Pecetea tärgului. - Ibld., n° 1838.

13. 22 Mart 7272 (1764). dosif Jid. din Tärgul. NeamtuluI»iea de la Varlaam egumenul de Neamt e un loc de cas[ä] cuulitd . . ., $i m'am . . . tocmit ca s[ä] daii la sfänta män[ds]tirepe anu cdte doao ocd ard, iar, nefiind ara, sä aibd a implinide la mine cdte chid ortl pe ocd., s[i] $esi aril' sd mi s{5.] tiein samd la chirie dughenri pentru doisprea.ce lei ce amfostu dat lui Gavril sin Pätra$cu pe acel loc de dughianä ...Iar el sä nu vänclzu casa nlmärui, numai eü O. trd'escil in-teänsa, s[i] dupd mine copii mei . . . M'am iscalit jidovesti »

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTOR1E CULTURALÄ 377

Marturi : «Ere Ursul ot tärgul Neamtul la biserica g[ospo]d,ereai Ion ot tarn, Grigori Fältian, Luca ot Tärgu Niamtului, .- Ibid., n° 922.

14. 16 Mart 7273 (1765). tIancu Jid.» aratä cd egumenulde Neamt cme'd ndimit ... doa locur[I] di cas[dl in tärgulNeamtuluI, längd Iosif Pd., din osi.i». Va da 4 ocä de cearäpe an. - Ibid., n° 924.

15. 21 Maiii 7274 (1766). «Gheorghie feor Ursului Pd-trasco, nepot NI Parawo Botezatul, tárgovdt din Tdrgul Niam-tulub, vinde lui Varlaam egumenul de Neamt locul sdii inerg, «din ulita a mare, spre biserica lui Sti. Dimitrie,, socotitin cpasi domnesti» de 6 palme, cu 25 lei pol. in hotar cu «Du-mIi]trwo Cotrutä, socrul lui Leontie», si cu «Iosdpii Jidovub .

Marturi: popa Stefan, popa Lupul, popa de la biserica gos-pod, Postolachie, Ion Brand, Iftimie Maga, Vas[i]lie Maga,Grigor[e] Fältian, Gavril biv soltuz, Gavril brat Gheorghiepárcd.labo. - Ibid., n° 926.

16. 6 Novembre 7274 (1766). Vinzare de loc cdtre mdnds-tirea Neamt, a lui Leontie Bonpa. Martur si Ionit[ä] Cdp[i]-t[anul], namesnic. -Ibid., n° 927.

17. 31 Decembre 7281 (1772). Eftimii Cananò iea loc decasd la Tirgul Neamt. - Ibid., 932.

18. 9 Iunie 7284 (1773). «Gavril Ungurian s [i] eii Andreisin Neculai s[i] Ioan a lui Pavel» iead de la Neamt loc dedugheni, 3 dugheni, pentru doud ocä de ceard pe an de fie-care, «din gos de dughiana Sdcanilor». - Ibid., n° 930.

11. Orheiti.

I. Ia0, 15 April 7115 (16o7). «Necoar[ä] Doni präcälab Or-heischi» face o danie catre Sdcul: arlite casá i cu tot locullor i cu dugheane care sänt in mijlocul tärguluI OrheiuluI,care sänt de noi fäcute pe ai nostri drepti bani, i cumpd-rdturi».- Ibid., n° 4195.

2. 12 Mart 7164 (1656). Pomenire a lui Apostolachiepircdlab de Orheiü. - Bibl. Ac. Rom., doc. 130/xxII.

www.dacoromanica.ro

378 NOTE EXPLICATIVE LA DOCUNENTE

12. Roman.

1. 8 Octombre 7106 (1597). Ieremia-Vodä, pentru Ghe-orghie pircAlab de Roman. - Traducere. - Ibid., doc. 2I21xIII.

2. 30 April 7111 (1603). Act de la Nicoard si DrAganCiulpan, pircálabi de Roman, si Giurguman soltuz si 1 2 pir-gaff si toti 1113E3HIITE01-1 i «multi oameni buni din tirg». Pe-cetea orasului Roman. - Ibid., doc. 1411AI.

3. Roman, 7 Februar 722 I (I 713). Cedare de loc decasä la Neamt lui Pahomie episcop de Roman, pentru md-nästirea Neamt. Între marturi, Solomon Braescul biv VelMedelnicer, Stefan Cdpotiel biv Postealnic, pärcälabii de Ro-man. - Arch. Statului, Neaml, n° 909.

4. Act tradus de «iermonah Stefan dasc[dil] ot episcop[ia]Roman, It 7261 [1752], Septemvrie 6 dni». - Ibid., Pobrata,XIII, 61,

13 cheia

1. IasT, to Mart 7116 (1608). Costantin-Vodä Moghild,pentru un loc lingal tirgul Scheil. - Ibid., Neamj, n° 4398.

2. 22 April 7154 (1646). «Gheorghie soltuzul $i doIsprä-dzeace pärgarI de träg de Schiae, $i totl preutif, anume To-der si popa BildI si popa Acsintie si diiaconul Bälan si diia-conul Pätrasco, si trägovetii, anume Tofan Cozma snd Panul,si Tecu, Toder snd Poleditä, Stratul, Ionasco snd Spiridon,si Gavril snd NeanciI, si Todär snä Tänasie, si Mathei, si C:;o-

ban, Toder Burduga i brat Costin, si Dämiian, CostantinGruia si alti trägoveti multi, bdtrainI si tined», aratä «cumam stiut, noI cu totl trägovetii, cä are mänästirea Sdculii daniede la Simion-Vodral cu un vad de mord mai gos de Schiae,si un rändu de pämdrituri, s'd fie de päscut boil, cine va venila mori, anume rändul cureachilor ce lovdscu cu capetele intärmurile Sireatiului, in costele morilor, i tärmurile de spreSireatiii in sus, pänd in drumul SolonetuluI, de drumul So-lonetului in gos pänä in Solonet, din dänbul Soloneatelor lavale, pdinä in tärmurile Sireatiulul, cu o livadea ce-am cum-parat de la Ddmäiian. Pentr'aceaia, stiind nof cu toti trdgo-

-

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE 1STORIE CULTURALÄ 379

vetii de-acel lucru, noi am märsu ; de le-am ales acel loc,cat mai sus scrie, $i le-am dat. [Sterse un rind $i jumdtate].»Pun «peceatia trägului». Ea are un pe$te $i numele luI «Ste-fan Prîjescu Dvor[nic].. - Ibid., n° 4400.

14. Suceava.

I. 2 lunie 7054 (1546). Petru-Vodä, pentru vînzarea fä-

cutá de eToader biv Vames ot Suavd» episcopului Teo-dosie de Räddlutf. - Traducere. - Ibid., XXII, 2.

2. Ia$I, Decembre 7178 (1670). eChirica $oltuzul armenescude tärgu de Suav[a] si cu feorul mieü, cu DrIghi», vindvie la Cotnariü, «intre viia lui Ivan potropopul armenescuintre viia lui Marco Armanul», luI Macarie egumen de Goldle.MarturI mai mulVi negustorI. IscaliturI numal armene$tl. -Ibid., Sf. Sava, XXXIII, 31.

3. Ia$T, io Maiú 7183 (1675). Zapis armenesc, jos cu tra-ducere romäneascd., de la adiiaconul Iacob si cu fämeaia meaRujea», pentru o vinzare Hadimbului. - Ibid., Pobrata,XIV, i8.

15. Tecuci.

I. Tecu, 24 Septembre 7170 (1661). «Anton Boacd.$ $ol-tuzul de Tecuè si cu doisprd.ce párgarf $i cu top' tärgovetifeel baräni $i eeí tinefi>, pentru «Simion fiorul Rusd.I, ne-potul lul Hurac, $i cu soru-sa, cu Nunaa», cari vind partealor de la Durästi, a mamei bor, cRusa, fata lui Lingus», cu«uric 6-ati avut el inpreunä cu tot satul de la bätränul Stefan-Vodä», luí «Pravätu diiacul din Durä$ti, dereptu un cal biu-luit dirept doaidzecI $i patru de lei $i cinci taleri bätute»(sic). Pun $1 «peciatea orasuluI». Pecete cu fum. -Ibid.,Neamr, XXV, 8.

2. 8 Septembre 7185 (1676). «Andronic din Dur4tI, sinMeräute s[i] a Märie», face o vinzare. Marturi «$oltuzul IonVärluga cu 12 pärgar[f] $i mulí tärgävetu, bätränI $1 tiner[1],anume Vas[i]lie Giocä$ $i Gligorie Sugeici i Necula Päpänq$i Vas[i]lie Buga $i Ignat Mu$nu $i Paväl $i Vas[i]lie Orbul

$i

:

www.dacoromanica.ro

380 NOTE EXPLICATIVE LA DOCUMENTE

$1 Vasti]iie Buc[d] si Ghlorghlia$ si Cara Ian $1 Stefan sin,ronza». Pecete cu fum. - Ibid., n° 17.

16. Trott+

r. Totru$, 20 Octombre 7158 (1649). Verde$ si sotia ha'fac o vInzare pe uglil la Tife$tT. Martur : «Boaca de acolo $1Giurgea de acol[ol .. ., Iftodie de acol[o] ... $i Statie ce anfostu vamd$ la Totrup. oDenaintea NeculaI $oltuzuluf de To-tru$ $i cu pärgarri $1 denaintea multi' oamen[i] bun[1].» Pe-cetea $tiutä. - Mid., n° 3797

2. Totrus, 6 Novembre 7165 (1656). Vinzare c'atre «Con-stantin Buhoe de Totrus». Marturi: «Boac5. de Tifest[f] ...$i Nistor Rorul Grädinef $i vätämanul Gavrilit[a] ... De-naintea lui Micläus $oltuzul $i Alixandru deiacul Hatmanuluf$i Dumitras, jar de la Hatmanul ..., Manta diiacul». Peceteacu ciocanul. Iscdleste foarte frumos «Constantin cdlugar». -Ibid., n° 3829.

3. Totrus, 9 Iunie 7166 (1658). Vinzare innaintea popede acolo $1 a lui «Ghiorghie $oltuzul de Totru$». Pecetea$tiutä. - Ibid., n° 3802.

www.dacoromanica.ro

TABLA CUPRINSULUi

Pag

Prefatä 5

Istoria literaturif religioase a Romindor pänä la 1688I. Literatura religioasä In veacul al XV-lea. CIrtile sfinte i misca-

rea husitä. Scrierl bogornilice :1. Generalität12. Cultura slavonä la Romini pänä. la 1500 VII3. Miscarea husitä. RkspIndirea el intre Romini . . . XV

Literatura religioasä din veacul al XVI-lea:1. Cártile romänestl vechl si inriurirea lor XLI12. Cultura slavonä in Moldova XLIV3 Tara-Romäneasa. i tiparul de cártl slavone . XLVI4. Neagoe-Vodá Basarab5. Al doilea sir de tipäriturI slavone In Tara-Romä-

neascä. LXII6. Tipäriturile ronaänestY si slavone din Ardeal . . . . LXIV7. Cartl slavone si slavo-romlne tipärite In Ardeal . . . LXXXV8. Nouäle lucrärl romänestl tipárite In Ardeal LXXXIX9. Deaderea culturil slavune In a doua jumätate a se-

colulul al XVI-lea XClXto. InceputurI de scriere romäneascl in Principate CVI

III. Literatura religioabá in veacul al XVII-lea :1. Cultura slavoná la inceputul veaculul al X VII-lea . CXV

Pátrunderea limbil romänesti In viata de Stat si InBiserici CXXI

3. Petru Movilä si Inrlurirea sa CXXX

4. Catechismul ardelean din 1640 CXLII5. Miscarea culturalä. din Moldova CXLV6. Sinodul de la lasI si lupta cu calvinil CXLIX7. TipäriturI muntene moldovene 'Ana la 1653 . CLIIIS. Lucdrile Mitropolitului Varlaam i inriurirea lor. . CLVII9. Nouäle tipärituri muntene de supt Mate): Basarab . . CLXVII

10. Tipäriturile ardelene . CLXXII 1. Scriitori nol moldovenestl: Nicolae Milescu . CLRXIII12. Mitropolitul Dosoftel lucririle lui. . . CLXXVII13. Tipäriturile muntene CC14. Epilog CCVIII

Tabla numelor din Istoria Literaturif CCXXIIIindreptärl i adausurf CCXLIPrefatä la documente CCXLI1I

III

z

II.

. . .

.

. .

.

. .

.

www.dacoromanica.ro

282

Pag.

I. Documente diverse . . . . . . . . iI. Din Mehedinti ........... . . . . . , 3II. Acte pästrate in Archiva Episcopiei de Rtmnic . , . S

HI. Alte documente rimnicene . . . . ....... . 21

IV. Documente din colectia d-lui profesor Sapcaliu din CImpu-lung 21

V. Documente clmpulungene 31

A. Dill colectia d-lui Gr N. Balotä 51

B. Documente din colectia d-lui G. lonescu, fost revisor scolar. 46'VI. Documente din judetul Rimnicul-Särat 55VII. Documente din Odobesti, pästrate In colectia d-lui avo.

cat Stefan Georgescu din Focsani 58Vim Documente moldovenesti amestecate. . . . 72

ix. Documente pästrate in Biblioteca Urechiä din Galati . . 89x. Acte din Casa Obstil de la Birlad 97XI. Documentele mosiel Rotopänesti (T. Suceava), proprietate

a d-lui Gr. Goilav din Botosanf. 102

XII. Documente botosänene, mai ales din colectia dlui Gr.Goilav, fost senator. 121

XIII. Docum entele mosiei Dolniceni (T. Dorohoi) . . . . , 152

Xtv. Acte din Museul Sinaii 155

XV. Documente din expositia de antichitatl din Craiova (De-' cembre 1903-lanuar 1904) 156

IL Documentele ramuril Canta a Cantacuzinilor moldoveni . 171

I. Caiet de impärtire a mositlor 173

H. Documente 206

III. A doua serie de documente diverse 267

A. Documente muntene amestecate 269

B. Documente moldovenesti amestecate 275

C. Documente din colecpa d-lul avocat C. Em Krupenski . 284.

D. Citeva documente pästrate la raänästirea aldärusanY . . 305

E. Documente putnene nouä, din coleciia d-lui avocat StefanGeorgescu din Focsani 313

F. Documente nouä, comunicate de el.. Artur Gorovel . . . 336G. Documente argesene, comunicate de d. profesor C. Miculescu. 351

Note explicative la documente 3571. Toderasco Cantacuzino si Doamna Ruxanda fiica lui Vasile

Lupu (adaos la Documentele Cantacuzinilor din Mol-dovai) 359

If. Despre cirmuirea Tinutulul Putna (adaus la cap. Documentediverse E, p. 313 si urm ) . .. 364

M. Acte privitoare la Mitropolitul Varlaam $ i la urmasul säilDosoftei (adaus la acelasi capitol) 365

.

. . .

www.dacoromanica.ro