DOSAR NR.1262/33/2014/a12 8428 CURTEA DE … trimitere la practica CEDO referitoare ... preliminare...

DOSAR NR.1262/33/2014/a12 Operator de date cu caracter personal 8428

R O M Â N I A CURTEA DE APEL CLUJ

SECŢIA PENALĂ ŞI DE MINORI ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.790/2014

Şedinţa Camerei de Consiliu din data de 18 decembrie 2014 Instanţa constituită din:

Judecător de cameră preliminară - Ioana-Cristina Morar Grefier – Andreea Bianca Hideg

-EXTRAS-

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj - reprezentant prin

procuror Anemaria Cireap

Pe rol este verificarea, în procedura camerei preliminare, a legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive dispuse faţă de inculpaţii B.B.I.C., D.D., O.A., B.C.G. şi a măsurii controlului judiciar dispuse faţă de inculpaţii P.D.M., V.I.Z., P.C.M., T.V. şi S.A.A., trimişi în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DNA - Secţia de Combatere a Corupţiei, în dosar nr.353/P/2013.

La apelul nominal efectuat făcut în cauză se prezintă inculpatul B.B.I.C., în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales - avocat V.B.D. din cadrul Baroului Cluj, inculpatul D.D., în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales - avocat V.V.L. din cadrul Baroului Suceava, inculpatul B.C.G., în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales - avocat Rădăcină C. M. din cadrul Baroului Suceava, inculpatul O.A., în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales - avocat A.O. din cadrul Baroului Bucureşti şi avocat N.D. în substituirea apărătorului ales – avocat I.E.C., din cadrul Baroului Cluj, inculpata P.D.M. asistată de apărători aleşi – avocat C.I. şi avocat I.A. din cadrul Baroului Cluj, inculpata V.I.Z., inculpata Ţ.V. asistată de apărător desemnat din oficiu – av. L.M. din cadrul Baroului Cluj, cu împuternicire la dosar, inculpata S.A.A. asistată de apărător desemnat din oficiu – av. C.I. din cadrul Baroului Cluj, cu împuternicire la dosar, lipsă fiind apărătorul ales al inculpatei V.I.Z. – av. Ş.M. din cadrul Baroului Suceava, cu împuternicire la dosar, inculpatul P.C.M. şi avocatul ales al acestuia R.M..

Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referat al cauzei după care, Curtea pune în discuţie conexarea dosarelor nr.1262/33/2014/a7, 1262/33/2014/a9, 1262/33/2014/a10, 1262/33/2014/11 la prezentul dosar, acestea având ca obiect cereri de înlocuire a măsurii arestului preventiv formulate de către inculpaţii O.A., B.C.G., B.B.I.C. şi D.D.. Apărătorul inculpatului B.B.I.C. este de acord cu conexarea dosarului 1262/33/2014/a10 la prezentul dosar şi depune acte medicale privind starea de sănătate a inculpatului, precum şi extras de carte funciară.

Sunt prezentate, spre vedere, reprezentantei Ministerului Public înscrisurile depuse la dosar, după care aceasta arată că este de acord cu conexarea dosarului 1262/33/2014/a10 la prezentul dosar. Apărătorul inculpatului D.D. este de acord cu conexarea dosarului 1262/33/2014/a11 la prezentul dosar.

Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarului 1262/33/2014/a11 la prezentul dosar. Apărătorul inculpatului O.A. este de acord cu conexarea dosarului 1262/33/2014/a7 la prezentul dosar.

Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarului 1262/33/2014/a7 la prezentul dosar. În timpul dezbaterilor, se prezintă apărătorul inculpatului B.C.G., apărătorul ales al inculpatei V.I.Z. – av. Ş.M. din cadrul Baroului Suceava, cu împuternicire la dosar şi inculpatul P.C.M..

Apărătorul inculpatului B.C.G. este de acord cu conexarea dosarului 1262/33/2014/a9 la prezentul dosar.

Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarului 1262/33/2014/a9 la prezentul dosar.

Judecătorul de cameră preliminară dispune conexarea dosarelor nr. 1262/33/2014/a7, 1262/33/2014/a9, 1262/33/2014/a10, 1262/33/2014/11 la prezentul dosar.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepţii de ridicat, având în vedere decizia Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor privind măsura controlului judiciar, pune în discuţie atât această măsură, luată în cauză faţă de inculpaţii P.D.M., V.I.Z., P.C.M., T.V. şi S.A.A., dar şi legalitatea şi temeinicia măsurii arestului preventiv dispusă faţă de inculpaţii O.A., B.C.G., B.B.I.C. şi D.D.. Apărătorul inculpatei P.D.M. solicită revocarea măsurii controlului judiciar având în vedere că aceasta este menţinută conform deciziei Curţii Constituţionale şi există posibilitatea verificării şi stabilirii dacă există în continuare temeiurile care au stat la baza luării ei. În prezent, consideră că temeiurile nu mai subzistă având în vedere că a trecut un interval de 6 luni de la luarea măsurii, timp în care urmărirea penală s-a finalizat, s-a început procedura camerei preliminare şi nu există niciun motiv pentru care să se menţină măsura faţă de inculpata P.D.M.. Un alt motiv pentru care nu subzistă temeiurile reţinute la luarea măsurii, constă în faptul că debutul camerei preliminare a fost depăşit, iar în prezent, nu există niciun argument care să justifice menţinerea măsurii. Consideră că trebuie analizat dacă este justificată măsura preventivă raportat la faptele pentru care inculpata este trimisă în judecată, infracţiuni care nu justifică această măsură întrucât au fost comise în timp ce inculpata avea funcţia de judecător, funcţie din care, în prezent, este suspendată. Deci, nu mai poate comite astfel de fapte. Solicită totodată a se reţine starea de sănătate a inculpatei care suferă de o boală gravă şi chiar dacă acest lucru a fost avut în vedere la luarea măsurii controlului judiciar, trebuie protejată în continuare, în ultimele două luni aceasta fiind încercată de diferite aspecte ale bolii, care au îngreunat respectarea obligaţiilor stabilite în sarcina sa.

În ipoteza în care judecătorul de cameră preliminară va aprecia că nu se impune revocarea măsurii, solicită a se observa că de un interval de 6 luni inculpata are interdicţia de a lua legătura cu inculpatul B., deşi cei doi au un copil minor împreună. Nu consideră că ar fi afectată procedura camerei preliminare deoarece la dosar nu există nicio dovadă că dacă cei doi inculpaţi ar lua legătura s-a impieta desfăşurarea procedurii în camera preliminară sau procedura ulterioară. Apreciază că cei doi inculpaţi ar trebui să poată lua legătura chiar dacă faţă de inculpatul B. s-ar dispune o altă măsură preventivă şi cei doi s-ar întâlni pentru probleme familiale.

Apărătorul inculpatei Ţ.V. solicită revocarea măsurii controlului judiciar dispusă de procuror în timpul urmăririi penale, deoarece au încetat temeiurile care au stat la baza luării măsurii şi nu există temeiuri noi care să mai justifice măsura, în condiţiile în care urmărirea penală a fost finalizată.

S-a reţinut că măsura preventivă este necesară pentru realizarea scopului procesului penal, însă ea trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiilor. În cauză, inculpata a înţeles gravitatea faptelor şi obligaţiile impuse, pe care le-a respectat, neexistând indicii că va încerca să se sustragă de la judecată, cu preizarea că nu are antecedente penale.

Faţă de aceste aspecte, consideră că, în prezent, nu mai este necesară măsura controlului judiciar dar, dacă se va aprecia că este oportună menţinerea ei, solicită a se lua în considerare la stabilirea obligaţiilor în sarcina inculpatei faptul că aceasta ar trebui să îşi poată desfăşura activităţile zilnice.

Apărătorul inculpatei S.A.A. solicită a se analiza condiţia necesităţii şi proporţionalităţii măsurii preventive în cadrul procesului penal şi a se revoca controlul judiciar stabilit faţă de inculpata S. ,deoarece dosarul se află în procedura camerei preliminare, actele de urmărire penală au fost finalizate, temeiurile reţinute la momentul luării măsurii nu mai subzistă, iar inculpata nu poate influenţa declaraţiile unor martori sau realiza vreo înţelegere frauduloasă cu vreunul dintre inculpaţi.

Face trimitere la practica CEDO referitoare la gravitatea acuzaţiilor reţinute în sarcina inculpatei, care pot constitui o condiţie sine die la momentul luării măsurii, însă pentru menţinerea ei gravitatea acuzaţiilor nu constituie o condiţie substanţială pentru a justifica o astfel de soluţie. Deci, judecătorul de cameră preliminară trebuie să analizeze dacă măsura se justifică în cadrul procesului penal, respectiv dacă celelalte condiţii subzistă şi, având în vedere că dosarul se află într-o etapă avansată, consideră că măsura controlului judiciar trebuie revocată.

Apărătorul inculpatei V.I.Z., în ceea ce priveşte temeinicia măsurii controlului judiciar, arată că scopul instituirii măsurii a fost pentru trimiterea dosarului la instanţă, în vederea soluţionării acestuia.

Având în vedere atitudinea inculpatei în faza de urmărire penală şi ulterior acesteia, consideră că în prezent nu mai există temeiurile care au stat la baza luării măsurii, deşi în cursul urmăririi penale şi a camerei preliminare inculpata nu a formulat nicio cerere pentru revocarea sau modificarea măsurii, aspect care denotă caracterul disciplinat faţă de autorităţi. Cu toate acestea, consideră că nu subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii.

De asemenea, solicită a se avea în vedere faptul că nu este vorba despre obligaţia principală de a nu părăsi ţara, ci despre cea subsidiară de a se prezenta periodic la organele de poliţie în condiţiile în care inculpata are doi copii minori, a manifestat o atitudine corectă în cadrul comunităţii, astfel că, din punct de vedere al temeiniciei, nu există temeiuri pentru menţinerea controlului judiciar.

Analizând măsura din perspectiva legalităţii, arată că de la momentul luării măsurii şi până în prezent au trecut 60 de zile calendaristice, însă textul de lege în baza căruia a fost instituită măsura nu se bucură de legalitate din punct de vedere al art.207 pct.7 din Ordonanţa Guvernului, text din care rezultă că măsura nu poate fi luată pe o perioadă mai mare de 60 de zile.

De asemenea, din Legea de punere în aplicare a disp. art. 215 ind.1 pct.2 C.p.p. rezultă obligaţia de a se proceda la verificarea măsurii controlului judiciar la interval de 60 de zile, însă acest text de lege de referă la faza de urmărire penală, nu la procedura în camera preliminară. În acest context, apreciază că textul legal este lipsit de legalitate pentru menţinerea măsurii controlului judiciar şi invocă dispoziţiile art. 241 lit. a C.p.p. privind încetarea de drept a măsurii.

Apărătorul inculpatului P.C.M. solicită revocarea măsurii controlului judiciar deoarece nu se menţin temeiurile reţinute la momentul luării măsurii, iar după trecerea unui interval de 6 luni, când dosarul trece în camera preliminară, nu se impune o astfel de măsură. În tot acest interval de timp inculpatul a dat dovadă de corectitudine, a dat declaraţii, a recunoscut şi regretat comiterea faptei, s-a prezentat la organele de urmărire penală şi la Curtea de Apel Cluj, deci, şi din punct de vedere al conduitei procesuale corecte, nu se impune menţinerea măsurii.

Tot cu privire la acest aspect, susţine că inculpatul nu va încerca să fugă sau să împieteze bunul mers al procesului penal, în cauză fiind vorba despre infracţiuni mai puţin grave, respectiv una dintre fapte este sancţionată cu o pedeapsă de până la 5 ani închisoare, iar alta cu închisoarea alternativ cu pedeapsa amenzii.

În concluzie, solicită a se reţine şi acest aspect, dar şi atitudinea inculpatului, care este căsătorit, are în întreţinere un copil minor şi lucrează în continuare la poliţia de frontieră.

Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul cu privire la măsura controlului judiciar, apreciază că în cauză nu poate fi vorba despre încetarea de drept a măsurii şi nici despre nelegalitatea acesteia dispusă anterior, întrucât Ordonanţa de Guvern nr.82 în art.2 al.1 prevede că măsura preventivă a controlului judiciar aflată în curs de executare la data intrării în vigoare a acestor dispoziţii, continuă şi se menţin până la efectuarea verificării, care trebuie efectuată în termen de cel mult 60 de zile. Prin urmare, nu poate fi vorba despre încetarea de drept a măsurii sau despre nelegalitatea acesteia.

Faţă de inculpaţii P.D.M., V.I.Z., P.C.M., T.V. şi S.A.A. judecătorul de cameră preliminară a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile pentru a se dispune această măsură, care este strict restrictivă de libertate pentru atingerea scopului prevăzut de dispoziţiile art.202 al.1 CPP.

Face referire la dispoziţiile art. 211 şi 202 al.3 CPP, acestea din urmă prevăzând condiţia generală ce ţine de proporţionalitatea şi necesitatea măsurii preventive. De la luarea acesteia, a intervenit decizia Curţii Constituţionale şi OUG 82/2014, fără ca alte împrejurări legate de necesitatea controlului judiciar să poată fi luate în considerare. Atât procurorul, cât şi judecătorul de cameră preliminară a avut în vedere realizarea scopului prevăzut de art. 202 al.1, dar şi cerinţa proporţionalităţii, raportat la acuzaţiile aduse inculpatului.

Referitor la acuzaţii, inculpaţii sunt bănuiţi de comiterea unor infracţiuni a căror gravitate justifică măsura controlului judiciar. Astfel, inculpata P.D.M. este trimisă în judecată pentru fapte de şantaj în forma complicităţii şi de luare de mită, care sunt de o gravitate ridicată, inculpata V.I.Z. a fost trimisă în judecată pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu şi uz de fals, inculpatul P.C.M. a fost trimis în judecată pentru infracţiuni referitoare la înfăptuirea justiţiei, respectiv favorizarea şi compromiterea intereselor justiţiei, astfel că nu se poate discuta despre lipsa proporţionalităţii măsurii. De asemenea, inculpata T.V. a fost trimisă în judecată pentru comiterea a trei infracţiuni, respectiv dare de mită, cumpărare de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă, toate infracţiuni grave, iar inculpata S.A.A. a fost trimisă în judecată pentru comiterea infracţiunii de cumpărare de influenţă.

Pe lângă aceste aspecte, solicită a se avea în vedere conduita procesuală a inculpaţilor care a fost una corespunzătoare, această măsură preventivă cuprinzând, având în vedere disp. art. 215 C.p.p., garanţiile necesare pentru buna desfăşurare a procesului penal.

Prin urmare, consideră că, în cauză, sunt îndeplinite condiţiile legale fiind doar necesară aducerea măsurii controlului judiciar în conformitate cu dispoziţiile OUG 82/2014, respectiv la limitarea în timp a acesteia, şi anume la 60 de zile, în procedura camerei preliminare, după care se va impune efectuarea unei noi verificări. Pentru aceste motive, solicită menţinerea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 zile, cu începere din 18.12.2014.

Referitor la verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii arestului preventiv faţă de inculpaţii B.B.I.C., D.D., O.A. şi B.C.G., apreciază că sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 348 şi 207 C.p.p., măsura arestului preventiv a inculpaţilor fiind necesară, proporţională şi conformă cu dispoziţiile art. 202 şi 223 al.2 C.p.p., iar temeiurile de la luarea măsurii arestării preventive şi de la menţinerea acesteia sunt în continuare în vigoare şi nu au intervenit temeiuri noi, care să justifice altă concluzie.

Referitor la condiţia proporţionalităţii măsurii, arată că acuzaţiile aduse inculpaţilor sunt extrem de grave. Astfel, inculpatul B.B.I.C. a fost trimis în judecată pentru un număr mare de acte materiale care alcătuiesc o singură infracţiune continuată, aspect la care se adaugă conduita acestuia, urmările produse, valorile sociale lezate, toate susţinând în sensul art. 223 al.2 C.p.p. aspectele ce ţin de proporţionalitatea şi necesitatea măsurii pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică.

De asemenea, inculpatul D.D. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unor infracţiuni comise din postura de procuror şef secţie în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, respectiv infracţiuni de

şantaj, infracţiuni de corupţie sau asimilate infracţiunilor de corupţie sau infracţiuni care împiedică desfăşurarea justiţiei, toate prezentând o periculozitate sporită, ce atestă starea de pericol şi necesitatea menţinerii arestului preventiv, măsură proporţională cu gravitatea acuzaţiilor.

În privinţa inculpatului O.A., s-a reţinut comiterea infracţiunilor de şantaj în forma complicităţii, abuz în serviciu prev. de art.13 ind. 2 din Legea nr.78/2000, şantaj prev. de art. 207 rap. la art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000, toate fiind fapte comise în condiţiile în care acesta avea funcţia de primar al mun. Rădăuţi. În privinţa acestui inculpat, temeiurile arestării au constat în art.223 al.2 şi al.1 lit. b C.p.p., întrucât inculpatul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului în cursul urmăririi penale.

Referitor la inculpatul B.C.G., care a fost destinatarul activităţii de abuz în serviciu a faptelor inculpatului B. şi a unora dintre faptele celorlalţi inculpaţi (spre exemplu inculpata P.), s-a reţinut că a fost participant la comiterea infracţiunii de abuz în serviciu a inculpaţilor B. şi O.. Astfel, în sarcina sa s-au reţinut infracţiunile de şantaj, dare de mită, cumpărare de influenţă şi spălare de bani prev. de art. 29 al.1 lit. a din Legea nr.656/2002, toate aflate în concurs.

Probele administrate sunt concludente, pertinente şi suficiente pentru naşterea bănuielii rezonabile că inculpaţii se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor, care sunt deosebit de grave prin cantitatea activităţii infracţionale, prin scopul urmărit, prin implicarea numărului mare de persoane în activitatea infracţională, prin valorile lezate şi urmările produse. Având în vedere toate aceste aspecte, apreciază îndeplinită condiţia proporţionalităţii măsurii preventive.

În ceea ce priveşte condiţia necesităţii măsurii arestului preventiv, având în vedere dispoziţiile art. 202 al.1 C.p.p., pentru prezervarea ordinii publice, arată că şi această condiţie este îndeplinită. Este de acord cu caracterul static al procedurii camerei preliminare, care prilejuieşte formularea de apărări pentru judecata viitoare, ocazie cu care instanţa procedează la verificarea legalităţii sesizării, a probatoriului şi a actelor de urmărire penală. Deci, este o fază esenţială a procesului penal şi singurul argument legat de caracterul static al acestei faze a procesului nu poate duce la concluzia că măsura nu este necesară pentru realizarea celor două scopuri.

Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Cluj a apreciat că măsura este necesară, însă trecerea timpului de la luarea măsurii arestului preventiv (inclusiv în ceea ce priveşte pe inculpatul O.A.) ar conduce la atingerea duratei de timp rezonabile a prevenţiei. Cu privire la acest aspect, apreciază că timpul scurs de la luarea măsurii arestării preventive, raportat la complexitatea cauzei, la numărul mare de persoane implicate în activitatea infracţională şi la numărul de acte materiale, nu consideră că măsura a atins durata de timp rezonabilă a prevenţiei. Timpul scurs de la momentul luării măsurii arestului preventiv, raportat la complexitate, la numărul mare de persoane şi acte materiale, nu a atins durata rezonabilă şi măsura arestului preventiv se impune pentru realizarea prevenţiei şi protejarea ordinii publice lezate de inculpaţi.

Având în vedere soluţia ÎCCJ, care a concluzionat că măsura este necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal, timp în care nu au

intervenit alte elemente, solicită ca, având în vedere dispoziţiile art. 248 şi art. 207 C.p.p., să se menţină măsura arestului preventiv, respectiv să se constate legalitatea, temeinicia şi proporţionalitatea măsurii.

Apărătorul inculpatului B.B.I.C. depune la dosar copia certificatului de naştere al minorei B.T.E. şi, în temeiul art.348 rap. la art. 242 al.2 C.p.p., solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu prevăzută de art.218 C.p.p., cu impunerea obligaţiilor prevăzute de dispoziţiile legale.

În cauză, s-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 223 al.2 C.p.p. privind pericolul pentru ordinea publică, dar raportat la complexitatea cauzei, la perioada scursă şi la faza procesuală, consideră că s-ar impune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu. Nu consideră că trebuie menţinută măsura având în vedere gravitatea faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, deoarece judecătorul nu trebuie să se raporteze strict la faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată. Într-o asemenea ipoteză, inculpatului nu i s-ar acorda şansa de a fi judecat cu o altă măsură preventivă dispusă faţă de acesta.

Referitor la perioada comiterii faptelor, s-a reţinut intervalul 2005-2006 şi 2013-2014, deşi actele de urmărire penală îl vizează pe inculpatul B. strict pentru perioada 2014 şi nicio probă nu se referă la activitate infracţională anterior anului 2014.

Acuzaţiile aduse inculpatului B. constă în 8 infracţiuni, dintre care pentru infracţiunile de abuz în serviciu au fost ridicate acte care se găsesc la dosarul de urmărire penală şi restul infracţiunilor au la bază transcrierile convorbirilor, care se găsesc la dosar. Având în vedere dispoziţiile art.202 C.p.p., nu consideră că există vreo modalitate ca inculpatul, odată pus în libertate, să zădărnicească aflarea adevărului în condiţiile în care toate probele sunt depuse la dosar, iar dacă s-ar dispune măsura arestului la domiciliu, aceasta ar fi la fel de restrictivă ca şi arestul preventiv. De asemenea, referitor la posibilitatea influenţării martorilor în cauză, arată că declaraţiile date de aceştia sunt depuse la dosar.

Mai mult, judecătorul are posibilitatea ca, prin prisma art. 223 al.2 C.p.p., să aprecieze cu privire la persoana inculpatului şi la perioada de timp petrecută în arest preventiv astfel încât să poată aprecia oportunitatea unei alte măsuri preventive, raportat şi la faptul că de 60 de zile dosarul se află în procedura camerei preliminare, care este o fază statică. Solicită a se reţine numărul de inculpaţi din prezenta cauză, dar durata viitoare a acestei proceduri, condiţii în care inculpaţii aflaţi în stare de arest nu pot fi privaţi de posibilitatea ca instanţa să analizeze dacă se impune o altă măsură preventivă.

Toate acuzaţiile au fost comise în calitate de judecător, funcţie din care inculpatul este suspendat în prezent, deci nu există riscul să comită alte infracţiuni nici similare, nici de altă natură.

Mai solicită a se avea în vedere şi lipsa antecedentelor penale, dar şi faptul că în intervalul de 20 de ani de profesie nu a avut nicio abatere, astfel că judecătorul îşi poate forma o opinie şi raportat la persoana inculpatului care până la pronunţarea unei condamnări definitive beneficiază de prezumţia de nevinovăţie.

Învederează certificatul de naştere depus la dosar din care rezultă că inculpatul are un copil minor cu inculpata P..

……………………………………………………………………………………….. În cauză, au fost administrate toate probele în legătură cu acuzaţiile

aduse inculpaţilor, iar trecerea timpului este un argument în plus pentru a forma convingerea instanţei şi cu privire la rigorile legii penale, potrivit căreia în sarcina inculpatului poate fi instituită obligaţia de a nu lua legătura cu inculpaţii din dosar.

La soluţionarea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive, solicită a se avea în vedere practica CEDO şi naţională depusă la dosar şi astfel să se dispună admiterea cererii de înlocuire cu măsura arestului la domiciliu, pentru a cărui dovadă a depus extrasul de carte funciară.

S-a solicitat consimţământul inculpatului B.B.I.C. ca apărătorul său să părăsească sala de şedinţă anterior închiderii dezbaterilor deoarece are cauze la o altă sală de judecată.

Apărătorul inculpatului D.D. apreciază că nu se impune menţinerea măsurii arestului preventiv faţă de inculpatul D.D.. Face referire la cauze similare în care inculpaţii au fost puşi în libertate, cauze cu inculpaţi magistraţi judecaţi pentru infracţiunea de abuz în serviciu, cu un prejudiciu de milioane de euro, în care s-a decis că măsura arestului preventiv nu este oportună. Un astfel de exemplu este decizia Curţii de Apel Bucureşti dată în data de 5.11.2014 în dosarul nr.6291/2/2014, în care Curtea de Apel Bucureşti şi ÎCCJ a respins ca nefondată contestaţia parchetului. Prin acest exemplu încearcă să arate că inculpatul se află în stare de arest preventiv din cauza neşansei repartizării cauzei unui complet de judecată care a apreciat că arestul preventiv se justifică în cazul său.

Are cunoştinţă despre organizarea ierarhică a Ministerului Public în raport de care procurorul de şedinţă pune concluzii în cauză, însă există prevederi legale conform cărora procurorul de şedinţă are dreptul să formuleze concluziile necesare. Solicită a se avea în vedere cererile şi excepţiile invocate, prin care au fost ridicate probleme cu privire la instrumentarea cauzei, la legalitatea actelor de urmărire penală şi la încălcarea dispoziţiilor Codului de procedură penală de către procuror sau cu privire la confuziile făcute de acesta între dispoziţiile NCPP şi VCPP, aspecte care atestă defectuozitatea actelor de urmărire penală, care au fost emise fără respectarea legii, unele dintre ele fiind supuse nulităţii.

Pentru aceste considerente, apreciază justificată cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv. Este de acord cu faptul că temeiurile reţinute la luarea măsurii există, însă schimbarea constă în faptul că nu au apărut temeiuri noi care să justifice arestul preventiv, timpul scurs fiind suficient pentru ca măsura preventivă să-şi îndeplinească scopul.

Pe de altă parte, măsura arestului la domiciliu este o măsură severă, iar luarea ei nu ar împiedica buna desfăşurare a procesului penal. Severitatea măsurii este demonstrată de disp. art 207 C.p.p., conform cărora instanţa este datoare să verifice periodic legalitatea acestei măsuri, dar nu mai târziu de 30 de zile, iar odată luată, timpul arestului la domiciliu se scade din pedeapsa aplicată inculpatului. În cauză, inculpatul deja a

executat 6 luni de pedeapsă, o pedeapsă pe care încă nu a primit-o pentru că nu a fost încă judecat. Dacă în mod nejustificat se va menţine măsura arestului preventiv, acest lucru ar însemna că nu se respectă prezumţia de nevinovăţie având în vedere că nimeni nu a avut posibilitatea să studieze acest dosar voluminos, deciziile fiind luate în baza concluziilor formulate oral.

Prin urmare, la acest moment procesual, având în vedere că nu se poate modifica nimic nici dacă măsura luată ar fi arestul preventiv şi nici dacă măsura luată ar fi arestul la domiciliu, decât ca inculpatul să execute o pedeapsă pentru o faptă pentru care încă nu a fost judecat, şi faţă de împrejurarea că arestul la domiciliu implică obligaţii pe care inculpatul trebuie să le respecte, consideră că nu se poate pune problema inexistenţei posibilităţii de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu, raportat şi la persoana şi calitatea inculpatului avută la momentul faptelor.

De asemenea, consideră că nu există pericolul săvârşirii de fapte similare având în vedere că acestea au fost comise în perioada când era procuror şef secţie de urmărire penală, faza desfăşurării procesului penal permiţând instanţei să admită înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu, conform disp. art. 348 al.1 şi 2 şi art.242 al.2 C.p.p.

………………………………………………………………………………………….. Având în vedere disp. art. 207 al.5 rap. la art. 348 C.p.p., solicită

judecătorului să constate că temeiurile reţinute cu ocazia luării măsurii arestării preventive nu subzistă şi, pe cale de consecinţă, să dispună revocarea măsurii.

În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu sau cu măsura controlului judiciar care este aptă să atingă scopul prevăzut de art.202 C.p.p.

De asemenea, solicită a se înlătura dispoziţiile art. 223 al.2 C.p.p. reţinute cu ocazia luării măsurii arestului preventiv, respectiv că inculpatul a încercat să influenţeze martorii din dosar. În timpul urmăririi penale inculpatul a încercat să dovedească netemeinicia acuzaţiilor prin efectuarea de confruntări sau audierea unor martori, însă cererile au fost respinse.

Învederează poziţia sinceră a inculpatului care a dat o declaraţie extinsă în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, în faza de urmărire penală nefiindu-i permisă administrarea de probe. Pe lângă acest aspect, solicită a se reţine şi prezumţia de nevinovăţie căreia trebuie să i se acorde relevanţă în condiţiile în care inculpatul nu are posibilitatea de a-şi dovedi nevinovăţia.

Învederează faptul că acele convorbiri telefonice dintre inculpatul O. şi avocat s-au realizat în prezenţa lucrătorilor de poliţie şi nu a existat vreun interes pentru influenţarea martorului, iar cu privire la acest aspect, poziţia inculpatului se coroborează cu declaraţia martorului Ş..

Solicită a se corobora dispoziţiile art. 16 din OUG 34/2006 cu art.19 şi cu referire la Anexa 2, şi a se constata că, în cauză, nu sunt întrunite condiţiile prev. de art.223 al.1 lit.b C.p.p.

De asemenea, solicită a se reţine că inculpatul este în stare de arest preventiv doar pentru două dintre infracţiunile pentru care a fost trimis în

judecată, pentru infracţiunea de complicitate la şantaj neexistând nicio suspiciune rezonabilă. Or, din punct de vedere al proporţionalităţii măsurii, solicită a se analiza posibilitatea dispunerii unei alte măsuri mai puţin restrictive de libertate având în vedere şi faptul că acuzarea nu a arătat care sunt temeiurile pentru care altă măsură nu ar fi suficientă.

Prin obligaţiile impuse în cadrul măsurii arestului la domiciliu, inculpatul s-ar prezenta la proces şi nu ar influenţa mersul procesului. În acest sens, solicită a se reţine că inculpatul a dat o declaraţie extinsă cu privire la desfăşurarea evenimentelor, nu are antecedente penale şi a acţionat în interesul comunităţii din care face parte.

S-a făcut referire la gravitatea abstractă a faptelor, însă trebuie reţinută şi gravitatea curentă a infracţiunii de şantaj şi abuz în serviciu, în privinţa căreia nu se cunoaşte subiectul pasiv, nefiind cauzat vreun prejudiciu.

În concluzie, raportat la conduita procesuală a inculpatului şi la situaţia personală a acestuia şi având în vedere şi înscrisurile medicale depuse la dosar, solicită a se înlocui măsura arestului preventiv şi a se dispune măsura controlului judiciar.

Apărătorul inculpatului O.A. - av. N.D., raportat la susţinerile acuzării, arată următoarele aspecte: opinia privind zădărnicirea adevărului în cadrul procesului şi pericolul pentru ordinea publică nu poate fi susţinută deoarece după prima menţinere efectuată de către Curtea de Apel Cluj, presa scrisă a afirmat că inculpaţii se află în stare de arest la domiciliu, fără a se face verificări dacă soluţia respectivă a rămas definitivă.

Pe lângă acest aspect, trebuie analizată condiţia care impune măsura arestului preventiv, respectiv dacă nu ar exista altă măsură care să asigure buna desfăşurare a procesului penal. Or, măsura arestului la domiciliu acoperă toate beneficiile şi asigură buna desfăşurare a procesului penal, astfel că nu există niciun argument pentru care nu poate fi înlocuită prezenta măsură.

Raportat la durata măsurii arestului preventiv, susţine că în acest dosar aspectele care privesc pe inculpatul O. constituie un volum, pentru că acest inculpat a fost alipit acestei cauze, având două infracţiuni care fac obiectul acuzării. În sarcina sa se reţine un presupus şantaj şi un presupus abuz în serviciu, teoretic comis în anul 2010 (cu privire la care nu se cunoaşte subiectul pasiv sau prejudiciul), şi cu toate acestea inculpatul se află în continuare în stare de arest preventiv deşi există o măsură care poate asigura buna desfăşurare a procesului penal. În aceste condiţii, nu consideră îndeplinită condiţia necesităţii acestei măsuri, iar subordonarea ierarhică a procurorilor nu este un impediment, ci din contră procurorul poate decide dacă datele din starea de fapt s-au schimbat sau nu.

Nu în ultimul rând, solicită a se avea în vedere starea de sănătate a inculpatului care se agravează, faptul că sistemul de penitenciar nu permite inculpatului să-şi trateze boala, faptul că în prezent inculpatul se bucură de prezumţia de nevinovăţie şi că nu poate beneficia de tratament adecvat.

Apărătorul inculpatului B.C.G. depune la dosar certificatul constatator al SC N.B.E. SRL şi solicită să nu se menţină măsura arestului preventiv faţă de inculpatul B., deoarece temeiurile iniţiale s-au modificat atât în ceea ce priveşte suspiciunea rezonabilă, cât şi în ceea ce priveşte pericolul pentru

ordinea publică. Susţinerile parchetului că măsura arestului preventiv s-ar impune pentru că temeiurile de la luarea măsurii subzistă duc la concluzia că este aceeaşi situaţie ca în urmă cu 180 zile, în condiţiile în care, deşi în cuprinsul mandatului de arestare preventivă se menţionează mai multe infracţiuni, ele nu se mai regăsesc în cuprinsul rechizitoriului. Prin urmare, situaţia nu este aceeaşi, iar pe lângă acest aspect trebuie reţinut că inculpatul a dat declaraţii complete, iar prin trecerea timpului membrii comunităţii au uitat de acest incident, deoarece între timp au apărut alte subiecte în presă. Pentru aceste motive, apreciază că arestul la domiciliu nu ar avea efect pe temei local.

Învederează persoana inculpatului care se bucură de apreciere reală în cadrul comunităţii, unde a făcut mai multe acte de caritate, astfel că cea mai mare parte a membrilor comunităţii s-ar bucura de înlocuirea măsurii.

A depus la dosar contractul constatator şi, dacă se va admite cererea de înlocuire, solicită a nu se impune inculpatului interdicţia cu privire la soţia acestuia, care a devenit administratorul societăţii, deoarece ambii locuiesc la aceeaşi adresă, dar dacă totuşi se va dispune această obligaţie, menţionează că soţia se poate muta la domiciliul părinţilor.

Tot cu privire la persoana inculpatului, arată că acesta nu şi-a văzut copii de 6 luni şi că ar fi normal ca ei să locuiască împreună cu părinţii.

Mai solicită judecătorului de cameră preliminară să nu aibă în vedere gravitatea acuzaţiilor, ci condiţiile reţinute de CEDO cu privire la măsurile preventive, instanţele naţionale perpetuând soluţia de menţinere a arestului preventiv având în vedere exclusiv acuzaţiile aduse inculpaţilor. Cu titlu de exemplu face referire la cauza Calmanovici împotriva României în care instanţele naţionale nu au avut în vedere ale măsuri preventive neprivative de libertate.

Consideră că, în cauză, arestul la domiciliu este o măsură alternativă, privativă de libertate, prin care nu s-ar împieta cursul procesului, inculpatul nu s-ar sustrage de la judecată şi nu ar exista nicio altă chestiune care să aducă atingere bunului mers al ordinii publice. Apreciază că trebuie respectat atât acest principiu, cât şi cel al drepturilor procesuale ale inculpatului.

Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul asupra cererilor de înlocuire a măsurii arestului preventiv formulate de către inculpaţi, arată că potrivit art.242 al.2 C.p.p., verificările circumstanţelor şi împrejurărilor cauzei şi conduita procesuală a inculpaţilor au fost deja expuse ca motive de menţinere a măsurii arestului preventiv şi solicită a se constata suficienţa măsurii în raport de dispoziţiile art. 202 C.p.p. Argumentele expuse anterior susţin că măsura arestului preventiv este necesară, deci arestul la domiciliu sau controlul judiciar (pentru inculpatul O.) apare ca o măsură insuficientă. Mai mult, toate elementele care ţin de persoana fiecărui inculpat au fost reţinute cu ocazia luării măsurii arestului preventiv, iar ulterior cu ocazia verificărilor intermediare până în prezent, fără a se ignora lipsa antecedentelor penale sau funcţiile avute de către inculpaţi, care nu au acţionat ca factori inhibitori la desfăşurarea activităţii ilicite, de o amploare deosebită.

Prin urmare, nu se pot constitui argumente suplimentare în privinţa inculpaţilor, iar potrivit disp art.242 al.2 C.p.p., aceste elemente nu sunt

deosebit de relevante deoarece conduita inculpaţilor ţine de individualizarea sancţiunii, nu de înlocuirea măsurii preventive.

Referitor la starea de sănătate a inculpatului O., arată că există mijloace şi garanţii pentru asigurarea asistenţei medicale în condiţii privative de libertate, iar în privinţa inculpatului B., nu este vorba despre o situaţie medicală actuală, ci afecţiunile acestui inculpat au fost constatate anterior, fiind tratate medicamentos.

Este de acord cu faptul că starea de arest preventiv generează efecte fizice şi psihice asupra persoanei în cauză, însă aceste efecte sunt asumate de inculpaţi în momentul în care se hotărăsc să intre în ilicitul penal.

Prin urmare, având în vedere art.242 al.2 C.p.p., apreciază neîntemeiate cererile de înlocuire a măsurii, singura chestiune supusă discuţiei la acest moment procesual constând în trecerea timpului şi efectul trecerii timpului în raport de criteriile CEDO, în ceea ce priveşte natura termenului rezonabil în raport de complexitatea cauzei şi conduita autorităţilor. Or, în cauză, nu s-a depăşit termenul rezonabil şi măsura dispusă nu se apropie de împlinirea unui astfel de termen.

Inculpatul B.B.I.C., având ultimul cuvânt, solicită ca, în cazul înlocuirii măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, să se analizeze interdicţia de a lua legătura cu inculpata P.. Nu consideră că luând legătura cu aceasta ar putea împieta desfăşurarea procesului penal având în vedere că faptele pentru infracţiunea de şantaj sunt diferite dar şi faţă de împrejurarea că, în penitenciar, poate vorbi cu ceilalţi trei inculpaţi. Va respecta toate obligaţiile impuse de instanţă.

Inculpatul D.D., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului ales şi arată că reprezentanta Ministerului Public a formulat în mod constant concluzii de menţinere a măsurii arestului preventiv fără a expune o motivare concretă, ci enumerând doar criteriile prevăzute de lege. Doreşte ca dezbaterile să aibă la bază argumente şi probe şi consideră că prin schimbarea regimului de penitenciar ar fi atins scopul măsurii preventive şi nu ar fi împiedicată buna desfăşurare a procesului penal.

Inculpatul O.A., având ultimul cuvânt, susţine că telefonul a fost dat în prezenţa a trei poliţişti DNA, astfel că solicită a se înlătura acuzaţiile privind încercarea de a influenţa martorii.

Referitor la starea sa de sănătate, susţine că a refuzat intervenţia chirurgicală de la Penitenciarul Spital Rahova pentru că nu putea să accepte ca în starea respectivă să fie păzit de 7 poliţişti, însă starea sa medicală impune internarea. Din respect pentru instanţă a dorit să fie prezent la acest termen, iar referitor la susţinerea reprezentantei Parchetului, precizează că din mandatul de primar nu a fost suspendat, ci acesta încă mai este valabil 2-3 luni. Susţine că este nevinovat şi doreşte să înceapă procesul pentru a-şi dovedi nevinovăţia. Solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv deoarece nu se consideră vinovat.

Inculpatul B.C.G., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său şi solicită admiterea cererii de înlocuire a măsurii aşa cum a fost susţinută de către avocat.

Inculpata P.D.M., având ultimul cuvânt, solicită revocarea măsurii controlului judiciar deoarece de la luarea măsurii a trecut un interval de 6 luni şi la dosar nu există suspiciuni că s-ar afecta procesul penal, cu privire

la care s-au făcut doar referiri generale. Susţine că nu se va sustrage de la proces, interesul său fiind acela de a-şi dovedi nevinovăţia.

Solicită a se avea în vedere conduita sa anterior acestui proces şi, în subsidiar, să se reţină că prin interdicţia de a lua legătura cu inculpatul B., s-ar încălca disp. art.8. CEDO, deoarece acesta este tatăl copilului său şi amestecul autorităţilor în viaţa de familie este admis doar în cazurile prevăzute de lege şi doar în situaţiile în care acest amestec este strict necesar. Deci, solicită a se avea în vedere art.8 CEDO şi a se arăta în ce constă necesitatea interdicţiei de a lua legătura cu inculpatul B..

Inculpata V.I.Z., având ultimul cuvânt, solicită revocarea măsurii controlului judiciar şi reţinerea aspectelor expuse de apărătorul său.

Inculpata T.V., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său şi solicită revocarea măsurii controlului judiciar.

Inculpata S.A.A., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său. Precizează că în prezent se prezintă la organele de poliţie de două ori pe săptămână.

Inculpatul P.C.M., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său şi solicită revocarea măsurii controlului judiciar.

JUDECATORUL DE CAMERA PRELIMINARĂ

Deliberând cu privire la verificarea, în procedura camerei preliminare, a legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive dispuse faţă de inculpaţii B.B.I.C., D.D., O.A., B.C.G. şi a măsurii controlului judiciar dispuse faţă de inculpaţii P.D.M., V.I.Z., P.C.M., T.V. şi S.A.A. trimişi în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA- Secţia de Combatere a Corupţiei în dosar nr.353/P/2013 va reţine următoarele : Inculpatul O.A. la data de 8 decembrie 2014 a formulat o cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai uşoară respectiv cea a controlului judiciar sau a arestului la domiciliu cu motivarea în esenţă că o măsură preventivă mai uşoară este suficientă pentru atingerea scopului prevăzut de art.202 alin.1 raportat la împrejurările concrete ale cauzei, la conduita procesuală a inculpatului, cerere care face obiectul dosarului nr.1262/117/2014/a7, dosar care a fost conexat la termenul de azi 18.12.2014 la prezentul dosar. Inculpatul B.C.G. la data de 10 decembrie 2014 a formulat o cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive cu a arestului la domiciliu cu motivarea în esenţă că sunt îndeplinite condiţiile legale în acest sens, cerere care face obiectul dosarului nr.1262/117/2014/a7, dosar care a fost conexat la termenul de azi 18.12.2014 la prezentul dosar. Inculpatul B. B.I.C. la data de 10 decembrie 2014 a formulat o cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive cu a arestului la domiciliu cu motivarea în esenţă că sunt îndeplinite condiţiile legale, în acest sens iar cu ocazia verificării temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv instanţa de judecată este datoare să verifice dacă mai subzistă temeiurile iniţiale sau dacă mai există temeiuri noi care să

justifice privarea de libertate, elemente ce trebuie evaluate şi verificate în vederea înlocuirii măsurii preventive raportate la împrejurările concrete ale cauzei, la conduita procesuală a inculpatului, pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal inclusiv prin prisma jurisprudenţei CEDO cerere care face obiectul dosarului nr.1262/117/2014/a7, dosar care a fost conexat la termenul de azi 18.12.2014 la prezentul dosar. Inculpatul D.D. la data de 11 decembrie 2014 a formulat o cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive cu a arestului la domiciliu cu motivarea în esenţă că sunt îndeplinite condiţiile legale în acest sens, având în vedere durata rezonabilă a procesului penal jurisprudenţa CEDO , care concluzionează că la luarea unei măsuri de arestare preventivă trebuie să se aibă în vedere şi măsurile alternative prevăzute de legislaţia naţională în acest sens, cerere care face obiectul dosarului nr.1262/117/2014/a7, dosar care a fost conexat la termenul de azi 18.12.2014 la prezentul dosar. Prin Încheierea penală nr. 621 / 10.10.2014 a Curţii de Apel Cluj în baza art.348 alin.1 si 2 C.pr.pen. rap. la art. 207 C.pr.pen. s-a dispus menţinerea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii B. B.I.C., O.A. şi B.C.G. , pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 10.10.2014 şi până în data de 08.11.2014.

În baza art.348 C.pr.pen. rap. la art.207 C.pr.pen., rap. la art.211 şi art.214 C.pr.pen. s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar faţă de următorii inculpaţi :

1) P. D.M., iar în baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a şi j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpata trebuie să respecte următoarele obligaţii:

- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată;

- să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanţa căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

- să se prezinte la organele de poliţie aferente domiciliului, respectiv Poliţia Rădăuţi, conform programului de supraveghere întocmit de căte organul de poliţie sau ori de câte ori este chemată, avându-se în vedere şi starea de sănătate a acesteia;

- să nu se apropie şi să nu comunice direct sau indirect cu inculpaţii trimişi în judecată şi martorii menţionaţi în rechizitoriul emis la data de 03 octombrie 2014 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- DNA- Sectia de Combatere a Corupţiei în dosar nr.353/P/2013.

- să nu depăşească limita teritorială a României decât cu încuviinţarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată,

- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme. În baza art.215 alin.3 C.pr.pen. i s-a atras atenţia inculpatei că în

caz de încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpată a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se va realiza de către Poliţia mun.Rădăuţi judeţului Suceava.

2) V.I.Z., iar în baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a şi j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpata trebuie să respecte următoarele obligaţii:



- să se prezinte la organenele de poliţie aferente domiciliului, respectiv Poliţia Rădăuţi, conform programului de supraveghere întocmit de căte organul de poliţie sau ori de câte ori este chemată;




caz de încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpată a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se va realiza de către către Poliţia mun.Rădăuţi , judeţul Suceava.

3) P.C.M. , iar în baza art.215 alin.1 lit. a,b, c, respectiv alin.2 lit.a, j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:

- să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;


- să se prezinte la organenele de poliţie aferente domiciliului, respectiv Poliţia Rădăuţi, conform programului de supraveghere întocmit de căte organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;



- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme. În baza art.215 alin.3 C.pr.pen. i s-a atras atenţia inculpatului că în

caz de încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu, sau măsura arestării preventive.

În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se va realiza de către către Poliţia mun.Rădăuţi , judeţul Suceava.

4) T.V., iar în baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a şi j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpata trebuie să respecte următoarele obligaţii:



- să se prezinte la organenele de poliţie aferente domiciliului, respectiv Poliţia oraşului Milisăuţ, conform programului de supraveghere întocmit de căte organul de poliţie sau ori de câte ori este chemată;





În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpată a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se va realiza de către Poliţia oraşului Milisăuţ, jud. Suceava.

5) S.A.A.În baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a şi j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpata trebuie să respecte următoarele obligaţii:









S-a dispus comunicarea dispozitivului încheieri inculpatei, Poliţiei Municipiului Rădăuţi, Poliţia oraşului Milisăuţ, jud. Suceava, Inspectoratului General de Poliţie de Frontieră, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Direcţiei Generale de Paşapoarte, Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor - Municipiului Rădăuţi.

În baza art.275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei încheieri a declarat contestaţie inculpatul O.A., care i-a fost respinsă prin Încheierea penală nr. 2932 a ÎCCJ din data de 04.11.2014. Prin Încheierea penală nr .683/2014 a Camerei de Consiliu din data de 7 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Cluj în baza art.348 alin.1 si 2 C.pr.pen. rap. la art. 215 C.pr.pen. C.p.p. s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor :B.B.I.C., D.D., O.A., B.C.G., cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 7 noiembrie 2014, până la data de 6 decembrie 2014. În baza art. 221 alin. (1) C.p.p., s-a impus inculpaţilor obligarea de a nu părăsi imobilul în care locuiesc sau cel stabilit prin prezenta încheiere, respectiv pentru inculpatul B.B.I.C. cel situat în mun. (…), pentru inculpatul D.D. cel situat în (…), pentru inculpatul O.A. cel situat în mun(…) şi pentru inculpatul B.C.G. cel situat în mun. (…). În baza art. 221 al.1 şi 2 lit. a şi b C.p.p. s-a dispus ca pe durata măsurii preventive a arestului la domiciliu inculpaţii B.B.I.C., D.D., O.A. şi B.C.G. să respecte următoarele obligaţii: a) Să se prezinte în faţa judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori sunt chemaţi; b) Să nu comunice inculpaţii între ei, să nu comunice cu nici cu ceilalţi inculpaţi, părţile civile, părţile vătămate sau martorii menţionaţi în rechizitoriu, iar inculpatul O.A. suplimentar să nu comunice nici cu personalul angajat al Primăriei mun. Rădăuţi. şi nici cu membrii Consiliului local al mun. Rădăuţi. În baza art.221 al. 4 C.p.p. s-a atras atenţia inculpaţilor că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor sau a măsurii care le revin, măsura arestului la domiciliu se poate înlocui cu măsura arestării preventive. Inculpaţii, cu respectarea art. 221 al.6 şi 7 C.p.p., pot proceda potrivit dispoziţiilor acestor texte de lege procedural penale. Au fost desemnate organele de poliţie de la adresele de domiciliu stabilite prin prezenta încheiere unde inculpaţii B.B.I.C., D.D., O.A. şi B.C.G., urmează să execute măsura arestului la domiciliu, să supravegheze executarea măsurii dispuse prin prezenta încheiere. În baza art. 207 C.p.p. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaţilor B.B.I.C., D.D., O.A. şi B.C.G., dacă nu sunt arestaţi în altă cauză. Au fost respinse celelalte cereri formulate de către inculpaţi, adică de revocarea măsurii arestării preventive ( toţi inculpaţii) respectiv de înlocuire a măsurii arestării cu măsura preventivă a controlului judiciar ( inculpaţii O.A. şi B.C.G.).

Împotriva acestei încheieri a declarat contestaţie DNA –ST Cluj , care a fost admisă prin Încheierea penală nr. 2958 a ÎCCJ din data de 08.11.2014 şi a fost menţinută măsura arestării preventive a celor patru inculpaţi începând cu data de 09.11.2014 până la data de 08.12.2014. Prin Încheierea penală nr 740 a Camerei de Consiliu din data de 27 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Cluj în baza art.348 alin.1 si 2 C.pr.pen. rap. la art. 215 C.pr.pen. C.p.p. s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor :B.B.I.C., D.D., O.A., B.C.G., cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o durată de 30 de zile, începând cu data rămânerii definitive a încheierii. În baza art. 221 alin. (1) C.p.p., s-a impus inculpaţilor obligarea de a nu părăsi imobilul în care locuiesc sau cel stabilit prin prezenta încheiere, respectiv pentru inculpatul B.B.I.C. cel situat în mun. (…), pentru inculpatul D.D. cel situat în (…), pentru inculpatul O.A. cel situat în mun. (…) şi pentru inculpatul B.C.G. cel situat în mun. (…). În baza art. 221 al.1 şi 2 lit. a şi b C.p.p. s-a dispus ca pe durata măsurii preventive a arestului la domiciliu inculpaţii B.B.I.C., D.D., O.A. şi B.C.G. să respecte următoarele obligaţii: a) Să se prezinte în faţa judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori sunt chemaţi; b) Să nu comunice inculpaţii între ei, să nu comunice cu nici cu ceilalţi inculpaţi, părţile civile, părţile vătămate sau martorii menţionaţi în rechizitoriu, iar inculpatul O.A. suplimentar să nu comunice nici cu personalul angajat al Primăriei mun. Rădăuţi. şi nici cu membrii Consiliului local al mun. Rădăuţi. În baza art.221 al. 4 C.p.p. s-a atras atenţia inculpaţilor că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor sau a măsurii care le revin, măsura arestului la domiciliu se poate înlocui cu măsura arestării preventive. Inculpaţii, cu respectarea art. 221 al.6 şi 7 C.p.p., pot proceda potrivit dispoziţiilor acestor texte de lege procedural penale. Au fost desemnate organele de poliţie de la adresele de domiciliu stabilite prin prezenta încheiere unde inculpaţii B.B.I.C., D.D., O.A. şi B.C.G., urmează să execute măsura arestului la domiciliu, să supravegheze executarea măsurii dispuse prin prezenta încheiere. În baza art. 207 C.p.p. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaţilor B.B.I.C., D.D., O.A. şi B.C.G., dacă nu sunt arestaţi în altă cauză. Au fost respinse cererile de revocare a măsurii arestării preventive formulate de către inculpaţii B.B.I.C., D.D. şi B.C.G. , respectiv de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar formulatăde inculpatul O.A. .

Împotriva acestei încheieri a declarat contestaţie DNA –ST Cluj , care a fost admisă prin Încheierea penală nr.3104 a ÎCCJ din data de 05.12.2014 şi a fost menţinută măsura arestării preventive a celor patru inculpaţi începând cu data de 09.12.2014 până la data de 07.01.2015 Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă ÎCCJ- DNA Secţia de combaterea corupţiei din 3 octombrie 2014 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. B.B.I.C., judecător în cadrul Judecătoriei Rădăuţi, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (în formă continuată), prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, actualizată, rap. la art. 297 alin. 1 din Noul Cod penal, cu aplic. art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, cu aplic. art. 35 din Noul Cod penal (69 acte materiale); abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, actualizată, rap. la art. 297 alin. 1 din Noul Cod penal, cu aplic. art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal; complicitate la şantaj, prev. de art. 48 rap. la art. 207 alin. 1 şi 3 din Noul Cod penal cu referire la art. 131 din Legea nr. 78/2000; complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 C.p. rap. la 289 alin. 1 din Noul Cod penal cu referire la art. 7 din Legea nr. 78/2000 rap.; trafic de influenţă (3 infracţiuni dintre care una continuată)¸ prev. de art. 291 alin. 1 C.p. rap. la art. 7 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal; luare de mită prev. de art. 289 alin. 1din Noul Cod penal rap la art. 7 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p.; abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit¸ prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 din Noul Cod penal 2.D.D., procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava ( şef secţie al Secţiei de urmărire penală, la momentul săvârşirii faptelor), (…), sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: complicitate la şantaj, prev. de art. 48 rap. la art. 207 alin. 1 şi 3 din Noul Cod penal cu referire la art. 131 din Legea nr. 78/2000; trafic de influenţă¸ prev. de art. 291 alin. 1 C.p rap. la art. 7 din Legea nr. 78/2000; favorizarea făptuitorului (6 infracţiuni, între care o infracţiune în formă continuată), prev. de art. 269 alin. 1 C.p.; instigare la compromiterea intereselor justiţiei, prev. de art. 47 C.p. rap. la art. 277 alin. 1 şi 2 C.p.; instigare la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. şi ped. de art. 47 C.p. rap.la art 297 alin.1 C.p. cu ref.la art. 132 din Legea nr. 78/2000 ; folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, de bunuri ori alte foloase necuvenite prev.şi ped.de art. 12 li.b din Legea 78/2000 şi abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.p.. 3. O.A., primar al Primăriei Municipiul Rădăuţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: complicitate la şantaj, prev. de art. 48 rap. la art. 207 alin. 1 şi 3 din Noul Cod penal, rap. la art. 131 din Legea nr. 78/2000; abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. şi ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.1 NCP cu aplic.art. 5 alin.1 NCP; şantaj, prev. de art. 207 alin. 1 şi 3 din Noul Cod penal, rap. la art. 131 din Legea nr. 78/2000, cu aplic.art.35 alin.1 C.p. (3 acte materiale); 4. B.C.G., administrator în cadrul S.C.N.B.. SRL, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: complicitate la abuz în serviciu în formă continuată, prev. de art. 48 din Noul Cod penal rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, actualizată, rap. la art. 297 alin. 1 din Noul Cod penal cu aplic. art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, cu aplic. art. 35 din Noul Cod penal (69 acte materiale);

complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 din Noul Cod penal rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, actualizată, rap. la art. 297 alin. 1 din Noul Cod penal cu aplic. art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal; şantaj, prev. de art. 207 alin. 1 şi 3 din Noul Cod penal, rap. la art. 131 din Legea nr. 78/2000; dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000; cumpărare de influenţă, prev. de art. 292 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal; spălare de bani, prev. şi ped. de art. 29 alin.1 lit.a din Legea 656/2002, cu aplic.art. 5 alin.1 noul Cod Penal (2 infracţiuni); 5. P.D.M., judecător în cadrul Judecătoriei … , sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: complicitate la şantaj prev. de art. 48 rap. la art. 207 alin. 1 şi 3 din Noul Cod penal cu referire la art. 131 din Legea nr. 78/2000; luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 din Noul Cod penal rap. la art. 7 din Legea nr. 78/2000; 6. V.I.Z., avocat în cadrul Baroului …, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit , prev. de art. 48 din Noul Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. 1 din Noul Cod penal; uz de fals (2 infracţiuni aflate în concurs real), prev. şi ped. de art. 323 C.p., cu aplic.art. 5 alin.1 C.p.; 7. P.C.M., ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră … ( şeful Punctului Poliţiei de Frontieră … , la momentul săvârşirii faptelor), sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 alin. 1 C.p.; instigare la compromitere a intereselor justiţiei prev. de art. 47 C.p. rap. la art. 277 alin. 1 C.p.; 8.O.I., primar al comunei …, judeţul …, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: complicitate la abuz în serviciu care a avut ca urmare obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit, prev. de art.48 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, actualizată, rap. la art. 297 alin. 1 din Noul Cod penal; fals intelectual (2 infracţiuni aflate în concurs real), prev. şi ped. de art. 289 alin.1 vechiul Cod Penal, cu aplic.art.5 alin.1 din noul Cod Penal, art.321 alin.1 noul Cod Penal; 9. Ţ.V. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: dare de mită prev. de art. 255 alin. 1 din Codul penal 1968 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p.; cumpărare de influenţă art. 292 alin. 1 C.p rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000; complicitate la cumpărare de influenţă prev. de art. 48 C.p. rap la art. 292 alin. 1 C.p rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000; 10.S.A.A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de: cumpărare de influenţă, prev. de art. 292 alin. 1 C.p. rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000; 11. P.S. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de: complicitate la cumpărare de influenţă în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 48 C.p. rap. la art. 292 alin. 1 C.p. şi la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p.; 12. C.M. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de: cumpărare de influenţă în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 292 alin. 1 C.p. rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p.;

13.S.C. N. „B.” E. S.R.L., cu sediul în municipiul Rădăuţi, strada Ştefan cel Mare nr.131 A, judeţul Suceava, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de: spălare de bani, prev. şi ped. de art. 29 alin.1 lit.a din Legea 656/2002, cu aplic. art. 5 alin.1 noul Cod Penal; …………………………………………………………………………………………………… Examinând actele dosarului judecătorul de cameră preliminară al Curţii de Apel Cluj va reţine următoarele:

În prealabil se impune a se preciza că în raport cu art. 5 din CEDO şi art. 23 din Constituţia României măsura arestării unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârşirii unei noi infracţiuni fiind necesară astfel apărarea ordinii publice a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.

În jurisprudenţa sa, CEDO (cauza Calmanovici contra României Hotărârea nr.42250-02 din data de 10.06.2008 ), a expus patru motive fundamentale acceptabile pentru arestarea preventivă a unui acuzat suspectat că a comis o infracţiune: pericolul ca acuzatul să fugă ( Stogmuller împotriva Austriei , Hotărârea din 10.11.1969), riscul ca acuzatul odată repus în libertate, să împiedice aplicarea justiţiei ( Wemhoff împotriva Germaniei, Hotărârea din 27.06.1968) ,să comită noi infracţiuni ( Matzenetter împotriva Austriei, hotărârea din 10.11.1969 ) sau să tulbure liniştea publică (Letellier împotriva Franţei, Hotărârea nr.43701-04, din 05.07.2007).

Aceste motive au fost preluate şi în legislaţia română, cu ocazia reglementării cazurilor de arestare preventivă prevăzute de art. 223 alin.1 Cod procedură penală, mai exact în cuprinsul art. 223 alin.1 lit. a), art. 223 alin.1 lit. b),c ) art. 223 alin.1 lit.d) şi 223 alin.2 Cod procedură penală.

Pentru a dispune arestarea unei persoane, organul judiciar este obligat să ofere un set minim de fapte şi informaţii care să convingă un observator obiectiv (judecător) cu privire la suspiciunea rezonabilă că s-a săvârşit o infracţiune. Acest aspect presupune ca autorităţile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzaţii încă din momentul arestării (cauzele Brogan şi Murray c/a Regatului Unit) tocmai pentru ca nici o persoană să nu fie lipsită de libertatea sa în mod arbitrar. (cauza Amuur c/a Franţei), iar faza de urmărire penală a fost finalizată prin întocmirea rechizitoriului fundamentat pe probele administrate şi trimiterea în judecată a inculpaţilor menţionaţi mai sus.

Având în vedere dinamismul procesului penal şi faptul că măsurile preventive au drept scop desfăşurarea procesului penal şi a activităţii procesuale, este firesc ca acestea să fie adaptate în funcţie de temeiurile de fapt şi de drept ale cauzei, asigurându-se astfel o flexibilitate a acestora, în raport de anumite împrejurări concrete, legate de cauza penală precum şi de persoana făptuitorului.

De la verificarea anterioară a menţinerii măsurii arestării preventive din data de 5 decembrie 2014 dispusă de către ÎCCJ, nu au intervenit, în

principiu, modificări ale temeiurilor arestării preventive, ce-i vizează pe inculpaţi, decât sub aspectul duratei termenului rezonabil pe de o parte şi a obiectului procedurii camerei preliminare pe de altă parte.

Reglementând procedura în camera preliminară legiuitorul a fixat obiectul acesteia, astfel potrivit art. 342 C.pr.pen. obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea după trimiterea în judecată a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

De asemenea, conform art. 343 C.pr.pen. durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei în instanţă, fiind vorba de un termen de recomandare, a cărui depăşire în absenţa unei sancţiuni exprese nu atrage vreo consecinţă procesuală.

Prin limitarea obiectului procedurii în camera preliminară este evident că aceasta este o procedură „statică”, în cursul căreia nu se pot administra probe în condiţii de oralitate, nemijlocire şi contradictorialitate, în ceea ce priveşte faptele reţinute sau încadrările juridice, care ar putea conduce la o schimbare a situaţiei juridice a inculpaţilor care beneficiază de prezumţia de nevinovăţie în virtutea art.4 Cod procedură penală până la rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare

Aşa cum ÎCCJ s-a pronunţat prin Dec.pen.nr.4284/2009, în cursul procesului penal, forţa prezumţiei de nevinovăţie scade sau creşte în funcţie de probatoriul efectuat, ajungând în final, la stadiul de certitudine a nevinovăţiei sau, dimpotrivă, la negarea sa completă, iar art. 5 lit, c) din CEDO, condiţionează legalitatea privării de libertate de existenţa unor motive verosimile, temeinice, că s-a săvârşit sau că se va săvârşi o infracţiune sau autorul va fugi după săvârşirea unei infracţiuni.

În acest context, raportat şi la complexitatea dosarului cauzei, ce implică un număr mare de inculpaţi şi de infracţiuni, într-un anumit stadiu al procedurii camerei preliminare se poate dispune înlocuirea măsurii arestării preventive, în speţă cu măsura arestului la domiciliu.

Arestul la domiciliu este o măsură preventivă privativă de libertate alături de măsura arestării preventive, aspect ce rezultă din dispoziţiile art. 399 alin. 9 C.pr.pen., în sensul că durata măsurii arestului la domiciliu se deduce din pedeapsa aplicată prin echivalarea unei zile din arest la domiciliu cu o z i din pedeapsă.

Potrivit art. 218 alin. 1 şi 3 C.pr.pen., ce reglementează condiţiile generale ale măsurii arestului la domiciliu respectiv că această măsură se poate dispune dacă sunt îndeplinite condiţiile reglementate de art. 223 C.pr.pen. – care deja au fost analizate prin încheierea penală din 10 octombrie 2014, când s-a verificat măsura arestării preventive după trimiterea în judecată a inculpaţilor prin rechizitoriu, deci sub acest aspect se remarcă că coincide cu condiţiile luării măsurii arestării preventive, iar suplimentar măsura arestului la domiciliu prevede şi condiţii negative, în sensul că nu poate fi luată această măsură cu privire la inculpatul faţă de care există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit o infracţiune asupra unui membru de familie şi cu privire la inculpatul care a fost anterior condamnat definitiv pentru infracţiunea de evadare.

Fiind o măsură echivalentă în accepţiunea Codului de procedură penală cu cea a arestării preventive sub aspectul consecinţelor juridice conferite de Codul de procedură penală, dar aşa cum s-a menţionat mai sus şi a cazurilor şi condiţiilor în care poate fi dispusă, este evident că atunci când măsura arestării preventive a fost luată deja în cursul urmăririi penale, verificată la primirea dosarului după trimiterea în judecată de către judecătorul de cameră preliminară şi menţinută, aceasta ulterior poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu, nefiind necesar să se dispună separat luarea acestei măsurii, desigur dacă sunt îndeplinite condiţiile legii şi dacă judecătorul de cameră preliminară apreciază că pentru buna desfăşurare a procesului penal în continuare este oportună măsura arestului la domiciliu.

Se remarcă că deşi textul art. 207 C.pr.pen. este deficitar, deoarece alin. 4 şi 5 nu se referă decât la menţinerea sau revocarea arestării preventive nu şi la înlocuirea măsurii arestării preventive, respectiv la încetarea sau prelungirea măsurii arestării preventive, iar înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu raportat la cele expuse mai sus sub aspectul condiţiilor şi cazurilor în care poate fi dispusă, poate fi echivalată „cu o menţinere” a măsurii arestării preventive. I. Referitor la situaţia inculpatului B.B.- I.C., judecătorul de cameră preliminară va constata următoarele:

Prin încheierea penală din data de 23.06.2014 a judecătorului de drepturi şi libertăţi al Curţii de Apel Bucureşti pronunţată în dosarul nr.4130/2/2014, s-a dispus arestarea preventivă faţă de inculpatul B.B.I.C., pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 23.06.2014 până la 22.07.2014, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 16 ( volumul 22, filele 94-95 dos. u-up.) , măsura fiind prelungită succesiv şi menţinută în procedura camerei preliminare până la data de 08.12.2014. Măsura arestării preventive a fost luată faţă de inculpatul B.B. în baza art. 223 alin.2 C.p.p., ocazie cu care s-a procedat la o analiză obiectivă a acestui temei al arestării . Potrivit art. 223 alin.2 C.p.p. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Subzistă şi în prezent condiţiile cumulative reglementate de art. 223 alin.2 Cod procedură penală, astfel că faptele presupuse a fi comise de

către acesta sunt nominalizate în cuprinsul textului legal menţionat , inclusiv sub aspectul limitelor de pedeapsa, iar lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.

Deşi pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social - ca trăsătură esenţială a infracţiunii - totuşi acestea prezintă puncte de interferenţă astfel că practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului cât şi de datele referitoare la faptă, adică natura şi gravitatea infracţiunii comise şi rezonanţa socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârşirii acesteia.

S-a depus la dosarul cauzei extrasul de carte funciară ce face dovada proprietăţii inculpatului B.B.I.C. asupra imobilului din municipiul Rădăuţi, str. Volovăţului nr. 71, bl. 9, sc. C, jud. Suceava, cu menţiunea că nu mai locuieşte nimeni în acel imobil ( fila 21, dos. inst. de fond).

De asemenea, inculpatul a fost suspendat din funcţia de judecător conform hotărârii CSM, astfel că nu există pericolul ca acesta să mai săvârşească infracţiuni similare celor pentru care a fost trimis în judecată.

În ceea ce priveşte caracterul rezonabil al duratei măsurii arestării preventive, cea de şase luni, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că durata măsurii preventive se apropie de limite rezonabile în raport cu gravitatea acuzaţiilor, cu complexitatea cauzei, neexistând perioade de inactivitate a organelor judiciare, ci dimpotrivă, depunându-se eforturi ca această cauză să fie soluţionată cu celeritate.

Apărarea ordinii publice este pertinentă şi suficientă numai dacă se bazează pe fapte capabile să demonstreze că punerea în libertate a inculpatului din prezenta cauză ar tulbura în mod real ordinea publică, iar menţinerea stării de arest preventiv ar putea fi justificată numai dacă ar exista indicii precise în sensul unei necesităţi reale şi de interes public, care în pofida prezumţiei de nevinovăţie să prevaleze asupra regulilor privind libertatea individuală.

Raportat la art. 202 alin. 1 C.pr.pen., la gradul de pericol social al faptelor reţinute în sarcina inculpatului, la perioada de timp petrecută în stare de arest preventiv, precum şi la stadiul procesual în care se află procesul penal, judecătorul de cameră preliminară apreciază că în acest moment procesual scopul măsurii preventive poate fi atins prin înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, fiind îndeplinite condiţiile legale în acest sens şi fiind în concordanţă şi cu jurisprudenţa CEDO.

II. Referitor la situaţia inculpatului D.D., judecătorul de cameră preliminară va constata următoarele:

Prin încheierea penală din data de 23.06.2014, a judecătorului de drepturi şi libertăţi al Curţii de Apel Bucureşti pronunţată în dosarul nr.4130/2/2014, s-a dispus arestarea preventivă faţă de inculpatul D.D. pe o durată de 30 de zile, începând cu 23.06.2014 până la data de 22.07.2014, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr.18 ( volumul 22, filele 98-99, dos.u.p.), măsura fiind prelungită succesiv şi menţinută în procedura camerei preliminare până la data de 08.12.2014.

Măsura arestării preventive s-a dispus faţă de inculpatul D.D. în baza art. 223 alin.2, ocazie cu care s-a procedat la o analiză obiectivă a acestui temei al arestării. Potrivit art. 223 alin.2 C.p.p. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Subzistă şi în prezent condiţiile cumulative reglementate de art. 223 alin.2 Cod procedură penală, astfel că faptele presupuse a fi comise de către acesta sunt nominalizate în cuprinsul textului legal menţiona, inclusiv sub aspectul limitelor de pedeapsa, iar lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.


S-a depus la termenul din data de 07.11.2014 la dosarul cauzei un act doveditor al proprietăţii fiului inculpatului asupra imobilului din mun. Suceava, str. Nicolae Bălcescu nr. 5, Bl. 5, sc. D, ap. 1, jud. Suceava, , precum şi consimţământul prin înscris autentificat la notar al fiului inculpatului D. B., care este de acord ca în ipoteza în care se va lua măsura arestului la domiciliu faţă de inculpatul D.D., acesta să execute măsura preventivă la adresa imobilului respectiv. ( filele 39-43, dos. 1261/33/2014/a4 )

De asemenea, inculpatul a fost suspendat din funcţia de procuror conform hotărârii CSM, astfel că nu există pericolul ca acesta să mai săvârşească infracţiuni similare celor pentru care a fost trimis în judecată

În ceea ce priveşte caracterul rezonabil al duratei măsurii arestării preventive, cea de circa şase luni, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că durata măsurii preventive se apropie de limite rezonabile în raport cu gravitatea acuzaţiilor, cu complexitatea cauzei, neexistând perioade de inactivitate a organelor judiciare, ci dimpotrivă, depunându-se eforturi ca această cauză să fie soluţionată cu celeritate.


Raportat la art. 202 alin. 1 C.pr.pen., la gradul de pericol social al faptelor reţinute în sarcina inculpatului, la perioada de timp petrecută în stare de arest preventiv, precum şi la stadiul procesual în care se află procesul penal, judecătorul de cameră preliminară apreciază că în acest moment procesual scopul măsurii preventive poate fi atins prin înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, fiind îndeplinite condiţiile legale în acest sens şi fiind în concordanţă şi cu jurisprudenţa CEDO. III. Referitor la situaţia inculpatului O.A., judecătorul de cameră preliminară va constata următoarele:

Prin încheierea penală din data de 12.09.2014 a judecătorului de drepturi şi libertăţi al Curţii de Apel Bucureşti pronunţată în dosarul 5657/2/2014 , s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului O.A. pe o durată de 30 de zile, începând cu 12.09.2014 până la 11.10.2014, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr 20 (volumul 22, filele 100 dos. u.p.), măsură rămasă definitivă prin Încheierea din 19 septembrie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ulterior fiind menţinută în procedura camerei preliminare până la data de 08.12.2014

La termenul din data de 10.10.2014 inculpatul O.A. a dat o declaraţie suplimentară în faţa judecătorului de cameră preliminară, declaraţie care singulară nu poate modifica situaţia juridică a acestuia în absenţa unor probe care să îi confirme susţinerile( susţinând printre altele că i-a fost încălcat dreptul la apărare inclusiv sub aspectul administrării de preobe),însă faza camerei preliminare nu permite acest lucru . Măsura arestării preventive fost dispusă faţă de inculpatul O.A. în baza art.223 alin.1 lit.b şi art. 223 alin.2 C.pr.pen., ocazie cu care s-a procedat la o analiză obiectivă a acestor temeiuri ale arestării preventive.

Sunt incidente disp. art.223 alin.1 lit.b Cod pr. pen., care îşi păstrează actualitatea, astfel că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale relevă că după prima sa audiere la DNA inculpatul O.A. a adoptat o conduita neadecvată constând în zădărnicirea aflării adevărului în prezenta cauză. Potrivit art. 223 alin.2 C.p.p. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani

ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Subzistă şi în prezent condiţiile cumulative reglementate de art. 223 alin.2 Cod procedură penală , astfel că faptele presupuse a fi comise de către acesta sunt nominalizate în cuprinsul textului legal menţionat , inclusiv sub aspectul limitelor de pedeapsa, iar lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.


Inculpatul a menţionat că locuieşte la adresa reţinută în rechizitoriul parchetului împreună cu familia, respectiv în mun. Rădăuţi, str. Ion Nistor nr. 49, jud. Suceava, care este de acord ca acesta să execute măsura arestului la domiciliu la adresa respectivă, nefiind contestat acest aspect.

De asemenea, inculpatului cu ocazia înlocuirii măsurii arestării la domiciliu i se vor impune obligaţii suplimentare, în sensul de a nu lua legătura nici cu angajaţii, Primăriei mun. Rădăuţi şi nici cu membrii Consiliului Local, astfel că nu ar mai exista pericolul ca acesta să săvârşească infracţiuni similare celor pentru care a fost trimis în judecată.

În ceea ce priveşte caracterul rezonabil al duratei măsurii arestării preventive, cea de circa trei luni, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că durata măsurii preventive se apropie de limite rezonabile în raport cu gravitatea acuzaţiilor, cu complexitatea cauzei, neexistând perioade de inactivitate a organelor judiciare, ci dimpotrivă, depunându-se eforturi ca această cauză să fie soluţionată cu celeritate.


Raportat la art. 202 alin. 1 C.pr.pen., la gradul de pericol social al faptelor reţinute în sarcina inculpatului, la perioada de timp petrecută în stare de arest preventiv, precum şi la stadiul procesual în care se află procesul penal, judecătorul de cameră preliminară apreciază că în acest moment procesual scopul măsurii preventive poate fi atins prin înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, fiind îndeplinite condiţiile legale în acest sens şi fiind în concordanţă şi cu jurisprudenţa CEDO.

IV. Referitor la situaţia inculpatului B. Constatin Gavrilă, judecătorul de cameră preliminară va constata următoarele:

Prin încheierea penală nr. din data de 23.06.2014, a judecătorului de drepturi şi libertăţi al Curţii de Apel Bucureşti pronunţată în dosarul nr.4130/2/2014, s-a dispus arestarea preventivă faţă de inculpatul B.C.G., pe o durată de 30 de zile, începând cu 23.06.2014 până la 22.07.2014, fiind emis mandatul de arestare preventivă, nr.17 ( volumul 22, filele 96-97), măsura fiind prelungită, succesiv şi menţinută în procedura camerei preliminare până la data de 08.12.2014. Măsura arestării a fost luată faţă de inculpatul B. Constatin Gavrilă în baza art. 223 alin.2, art.223 alin.1 lit.b C.pr.pen., ocazie cu care s-a procedat la o analiză obiectivă a acestui temei al arestării măsura fiind prelungită ulterior. Potrivit art. 223 alin.2 C.p.p. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Subzistă şi în prezent condiţiile cumulative reglementate de art. 223 alin.2 Cod procedură penală , astfel că faptele presupuse a fi comise de către acesta sunt nominalizate în cuprinsul textului legal menţionat , inclusiv sub aspectul limitelor de pedeapsa, iar lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.


S-a depus la termenul din data de 07.1.2014 la dosarul cauzei un act doveditor al proprietăţii inculpatului asupra imobilului de la adresa de domiciliu, respectiv extras CF, din mun. Rădăuţi str. Sfântu Dumitru nr. 12, jud. Suceava. ( filele 54-55 dos. 1262/33/2014/a4)

De asemenea, prin obligaţiile care i se vor impune de a nu lua legătura cu părţile implicate, precum şi cu martorii menţionaţi în rechizitoriu nu ar mai exista pericolul ca acesta să săvârşească infracţiuni similare celor pentru care a fost trimis în judecată.

În ceea ce priveşte caracterul rezonabil al duratei măsurii arestării preventive, cea de şase luni, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că durata măsurii preventive se apropie de limite rezonabile în raport cu gravitatea acuzaţiilor, cu complexitatea cauzei, neexistând perioade de inactivitate a organelor judiciare, ci dimpotrivă, depunându-se eforturi ca această cauză să fie soluţionată cu celeritate.


Raportat la art. 202 alin. 1 C.pr.pen., la gradul de pericol social al faptelor reţinute în sarcina inculpatului, la perioada de timp petrecută în stare de arest preventiv, precum şi la stadiul procesual în care se află procesul penal, judecătorul de cameră preliminară apreciază că în acest moment procesual scopul măsurii preventive poate fi atins prin înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, fiind îndeplinite condiţiile legale în acest sens şi fiind în concordanţă şi cu jurisprudenţa CEDO. De asemenea, referitor la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar formulată de inculpatul O.A. se remarcă că aceasta solicitare este superfluă deoarece în acest moment procesual măsura respectivă nu ar corespunde pe deplin cu scopul măsurilor preventive precizat de art. 220 C.pr.pen. , urmând a fi respinsă. În contextul celor expuse mai sus judecătorul de cameră preliminară al Curţii de Apel Cluj, în baza art.348 alin.1 si 2 C.pr.pen. rap. la art. 215 C.pr.pen. va dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor B.B.I.C., D.D., O.A. şi B.C.G. cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o durată de 30 de zile, începând cu data rămânerii definitive a prezentei încheieri. În baza art. 221 alin. (1) C.p.p., va impune inculpaţilor obligarea de a nu părăsi imobilul în care locuiesc sau cel stabilit prin prezenta încheiere, respectiv pentru inculpatul B.B.I.C. cel situat în mun. …, pentru inculpatul D.D. cel situat în …, pentru inculpatul O.A. cel situat în mun. …, județul Suceava şi pentru inculpatul B.C.G. cel situat în mun. …. În baza art. 221 al.1 şi 2 lit. a şi b C.p.p. va dispune ca pe durata măsurii preventive a arestului la domiciliu inculpaţii B.B.I.C., D.D., O.A. şi B.C.G. să respecte următoarele obligaţii: a) Să se prezinte în faţa judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori sunt chemaţi; b) Să nu comunice inculpaţii între ei, să nu comunice cu ceilalţi inculpaţi, nici cu părţile civile, părţile vătămate sau martorii menţionaţi în rechizitoriu, iar inculpatul O.A. suplimentar să nu comunice nici cu personalul angajat al Primăriei mun. Rădăuţi. şi nici cu membrii Consiliului local al mun. Rădăuţi.

În baza art.221 al. 4 C.p.p. va atrage atenţia inculpaţilor că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor sau a măsurii care le revin, măsura arestului la domiciliu se poate înlocui cu măsura arestării preventive. Inculpaţii, cu respectarea art. 221 al.6 şi 7 C.p.p., vor putea proceda potrivit dispoziţiilor acestor texte de lege procedural penale. Se vor desemna organele de poliţie de la adresele de domiciliu stabilite prin prezenta încheiere unde inculpaţii B.B.I.C., D.D., O.A. şi B.C.G., urmează să execute măsura arestului la domiciliu, să supravegheze executarea măsurii dispuse prin prezenta încheiere. În baza art. 207 C.p.p. va dispune punerea de îndată în libertate a inculpaţilor B.B.I.C., D.D., O.A. şi B.C.G., dacă nu sunt arestaţi în altă cauză. Măsura preventivă a controlului judiciar Prin ordonanţa din 15 iulie 2014 faţă de inculpata P.D.M. s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar (volumul 22 filele 349-354, dos. u.p.(). Prin ordonanţa din 22 iunie 2014 faţă de inculpata V.I.Z., s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar (volumul 22 filele 345-348, dos. u.p.( Prin ordonanţa din 23 iunie 2014 faţă de inculpatul P.C.M. s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar (volumul 22 filele 337-340, dos. u.p.( Prin ordonanţa din 22.06.2014 faţă inculpata S.A.A. s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar (volumul 22 filele 341-344, dos. u.p.( Prin ordonanţa din 22.06.2014 faţă de inculpata Ţ.V. s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar (volumul 22 filele 332-336).

Deci măsura controlului judiciar a fost dispusă iniţial de către procuror în cursul urmăririi penale faţă de inculpaţii P.D.M., V.I.Z., P.C., T.V. şi S.A.A. , iar judecătorul de cameră preliminară prin Încheierea penală nr. 621 din data de 10.10. 2014 a constatat de asemenea în baza art.207 alin. 4 rap. la art. 348 C.pr.pen. că se impune luarea acesteia şi în faza camerei preliminare deoarece raportat la disp. art. 211 şi urm C.pr.pen. sunt îndeplinite condiţiile în acest sens pentru buna desfăşurare a procesului penal.

La termenul de azi, din oficiu ,Curtea a procedat la verificarea măsurii preventive a controlului judiciar prin prisma adoptării OUG 82/2014 ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale din data de 4 decembrie referitoare la neconstituţionalitatea măsurii preventive a controlului judiciar.

Sunt superflue susţinerile inculpaţilor şi apărătorilor acestora că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii preventive a controlului judiciar în cursul urmăririi penale nu mai subzistă şi nu există temeiuri noi care să justifice menţinerea această măsură preventivă, din moment ce Încheierea penală nr. 621 din data de 10.10. 2014 menţionată mai sus nu a fost atacată cu contestaţie de către nici unul dintre cei cinci inculpaţi, iar din momentul luării de către judecătorul de cameră preliminară a acestei măsuri nu a intervenit nicio modificare care să implice

revocarea măsurii controlului judiciar sau ridicarea unora sau uneia dintre obligaţiile impuse . De asemenea potrivit art.II alin1din OUG 82/2014 măsura preventivă a controlului judiciar , aflată în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, continuă şi se menţine până la efectuarea verificării prevăzute la alin. (2) care prevede că în termen de cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, procurorul, în cauzele aflate în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, şi instanţa, în cursul judecăţii, verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune ori dacă există temeiuri noi care justifică una dintre aceste măsuri preventive, dispunând, după caz, prelungirea, menţinerea sau revocarea măsurii preventive, dispoziţiile art. 207, 208, 215^1 şi 216 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător, astfel că nu a intervenit nici încetarea de drept a acestei măsuri. Inculpata P.D.M. a invocat că prin menţinerea măsurii controlului judicar i se încalcă dreptul la viaţa privată şi de familie aşa cum apare reglementată de către art. 8 din CEDO. Art. 8 din CEDO intitulat ,, dreptul la respectarea vieţii private şi de familie prevede că orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie şi nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară , printre latele pentru apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora, astfel în ceea ce priveşte interzicerea luării legăturii inculpatei P.D.M. cu inculpatul B., cu care are un copil minor această măsură momentan nu poate fi înlăturată deoarece inculpatul B. s-a prevalat de dreptul la tăcere, iar pe de altă parte în această fază a camerei preliminare nu se procedează decât la o verificare printre altele a legalităţii probelor administrate doar de către procuror nu şi administrarea altor probe printre care şi declaraţiile inculpaţilor pentru ca să îşi precizeze poziţia procesuală .

Referitor la existenţa unor circumstanţe sau împrejurări de natură să se răsfrângă asupra situaţie juridice a inculpaţilor respectiv absenţa antecedentelor penale, conduita procesuală adoptată, situaţia lor profesională, socială şi familială urmează să fie relevante şi într-un moment procesual ulterior.

Ca atare ,judecătorul de cameră preliminară apreciază că măsura controlului judiciar răspunde cerinţei de proporţionalitate între gravitatea faptelor şi măsura luată şi necesitatea bunei desfăşurări a procesului penal şi pentru aflarea adevărului în cauză şi în baza art.348 C.pr.pen. rap. la art.207alin.7 C.pr.pen., rap. la art.215 indice 1 C.pr.pen. va dispune menţinerea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 18 decembrie 2014 , faţă de următorii inculpaţi :

1) P. D.M. care în baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a şi j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar va trebui să respecte următoarele obligaţii:






- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme. În baza art.215 alin.3 C.pr.pen. va atrage atenţia inculpatei că în caz

de încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpată a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se va realiza de către Poliţia mun.Rădăuţi judeţului Suceava.

2) V.I.Z., care în baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a şi j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpata va trebui să respecte următoarele obligaţii:







de încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpată a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se va realiza de către către Poliţia mun.Rădăuţi , judeţul Suceava.

3) P.C.M. care în baza art.215 alin.1 lit. a,b, c, respectiv alin.2 lit.a, j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:






- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme. În baza art.215 alin.3 C.pr.pen. va atrage atenţia inculpatului că în


În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se va realiza de către către Poliţia mun.Rădăuţi , judeţul Suceava.

4) T.V., care în baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a şi j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpata trebuie să respecte următoarele obligaţii:







de încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu, sau măsura arestării preventive.


5) S.A.A., care în baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a şi j C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar inculpata trebuie să respecte următoarele obligaţii:







de încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu, sau măsura arestării preventive.


Se va dispune comunicarea dispozitivului încheieri inculpatei, Poliţiei Municipiului Rădăuţi, Poliţia oraşului Milisăuţ, jud. Suceava, Inspectoratului General de Poliţie de Frontieră, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Direcţiei Generale de Paşapoarte, Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor - Municipiului Rădăuţi.

În baza art.275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În baza art.348 alin.1 si 2 C.pr.pen. rap. la art. 215 C.pr.pen. dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor :

1. B.B.I.C., fiul lui …, 2. D.D., fiul lui …, 3. O.A., fiul lui …, 4. B.C.G., fiul lui …, cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o durată de 30 de zile, începând cu data rămânerii definitive a prezentei încheieri.

În baza art. 221 alin. (1) C.p.p., impune inculpaţilor obligarea de a nu părăsi imobilul în care locuiesc sau cel stabilit prin prezenta încheiere, respectiv pentru inculpatul B.B.I.C. cel situat în mun. …, pentru inculpatul D.D. cel situat în …, pentru inculpatul O.A. cel situat în mun. … şi pentru inculpatul B.C.G. cel situat în mun. …. În baza art. 221 al.1 şi 2 lit. a şi b C.p.p. dispune ca pe durata măsurii preventive a arestului la domiciliu inculpaţii B.B.I.C., D.D., O.A. şi B.C.G. să respecte următoarele obligaţii:

a) Să se prezinte în faţa judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori sunt chemaţi; b) Să nu comunice inculpaţii între ei, să nu comunice cu ceilalţi inculpaţi, nici cu părţile civile, părţile vătămate sau martorii menţionaţi în rechizitoriu, iar inculpatul O.A. suplimentar să nu comunice nici cu personalul angajat al Primăriei mun. Rădăuţi. şi nici cu membrii Consiliului local al mun. Rădăuţi. În baza art.221 al. 4 C.p.p. atrage atenţia inculpaţilor că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor sau a măsurii care le revin, măsura arestului la domiciliu se poate înlocui cu măsura arestării preventive. Inculpaţii, cu respectarea art. 221 al.6 şi 7 C.p.p., pot proceda potrivit dispoziţiilor acestor texte de lege procedural penale. Desemnează organele de poliţie de la adresele de domiciliu stabilite prin prezenta încheiere unde inculpaţii B.B.I.C., D.D., O.A. şi B.C.G., urmează să execute măsura arestului la domiciliu, să supravegheze executarea măsurii dispuse prin prezenta încheiere. În baza art. 207 C.p.p. dispune punerea de îndată în libertate a inculpaţilor B.B.I.C., D.D., O.A. şi B.C.G., dacă nu sunt arestaţi în altă cauză. Respinge cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar formulată de inculpatul O.A. .

În baza art.348 C.pr.pen. rap. la art.207alin.7 C.pr.pen., rap. la art.215 indice 1 C.pr.pen. dispune menţinerea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 18 decembrie 2014 , faţă de următorii inculpaţi :

1) P. D.M., fiica lui …, În baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a şi j C.pr.pen. pe

timpul cât se află sub control judiciar inculpata trebuie să respecte următoarele obligaţii:






- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme. În baza art.215 alin.3 C.pr.pen. atrage atenţia inculpatei că în caz de

încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpată a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către Poliţia mun.Rădăuţi judeţului Suceava.

2) V.I.Z., fiica lui …. În baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a şi j C.pr.pen. pe








încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpată a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către către Poliţia mun.Rădăuţi , judeţul Suceava.

3) P.C.M., fiul lui …. În baza art.215 alin.1 lit. a,b, c, respectiv alin.2 lit.a, j C.pr.pen. pe

timpul cât se află sub control judiciar inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:






- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme. În baza art.215 alin.3 C.pr.pen. atrage atenţia inculpatului că în caz

de încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor ce îi revin măsura controlului

judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu, sau măsura arestării preventive.

În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către către Poliţia mun.Rădăuţi , judeţul Suceava.

4) T.V., fiica lui …. În baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a şi j C.pr.pen. pe








încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu, sau măsura arestării preventive.

În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpată a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către Poliţia oraşului Milisăuţ, jud. Suceava.

5) S.A.A., fiica lui …. În baza art.215 alin.1 lit. a, b, c, respectiv alin.2 lit.a şi j C.pr.pen. pe







- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

În baza art.215 alin.3 C.pr.pen. atrage atenţia inculpatei că în caz de încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor ce îi revin măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu, sau măsura arestării preventive.

În baza art.215 alin.4 C.pr.pen. supravegherea respectării de către inculpată a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către Poliţia oraşului Milisăuţ, jud. Suceava.

Dispune comunicarea dispozitivului încheieri inculpatei, Poliţiei Municipiului Rădăuţi, Poliţia oraşului Milisăuţ, jud. Suceava, Inspectoratului General de Poliţie de Frontieră, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Direcţiei Generale de Paşapoarte, Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor - Municipiului Rădăuţi.

În baza art.275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 48 ore de la comunicare cu inculpaţii şi cu procurorul. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu din data de 18 decembrie 2014. JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ GREFIER IOANA - CRISTINA MORAR ANDREEA-BIANCA HIDEG Anonimizat, conform ECRIS Adrian Dănilă

DOSAR NR.1262/33/2014/a12 8428 CURTEA DE … trimitere la practica CEDO referitoare ... preliminare...

Documents

Transcript of DOSAR NR.1262/33/2014/a12 8428 CURTEA DE … trimitere la practica CEDO referitoare ... preliminare...