UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZAFACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILORȘ

CAIET DE PRACTICĂVel Pitar -Departamentul Distribuție

Student ZAMFIR MARIO RADU – MASTER ADL

Cuprins

1. Descriere companie..........................................................................................................3

1.1. Grupul Vel Pitar........................................................................................................3

1.2.Vel Pitar - sucursala Iași............................................................................................3

2. Strategii de distributie ale firmei Vel Pitar.....................................................................5

3. Logistica de distribuție.....................................................................................................7

3.1. Stocarea.....................................................................................................................7

3.2. Depozitare ( anexa 2 – Dispunerea depozitelor )......................................................8

3.3. Manipularea............................................................................................................12

3.4. Fluxul informational...............................................................................................13

4. Probleme apărute în procesul de depozitare..................................................................14

5.ANEXE

1. Descriere companie

1.1. Grupul Vel Pitar

Grupul Vel Pitar este liderul pieţei de panificaţie românesti şi un actor important pe scena

producţiei şi distribuţiei de biscuiţi, napolitane, specialităţi de cofetărie şi patiserie. Compania

este formată din 4600 de angajaţi, 5 mori, 12 centre de producţie, asigurând un volum zilnic ce

depăşeşte 300 tone de panificaţie proaspătă, având un lanţ de desfacere de peste 140 de magazine

şi o cifră de afaceri de peste 100 mil Euro.

1.2.Vel Pitar - sucursala Iași

În 2003, PANGRAN S.A. Iaşi (societate de morărit şi panificaţie înfiinţată în 1964, având

acestă titulatură din 1990) a fost preluată de Vel Pitar, achiziţie care a adus o serie de schimbări

importante. Noile proceduri instituite au adus îmbunătăţiri începând cu procesul de producţie

şi până la cel de motivare a angajaţilor.

Astăzi Vel Pitar Punct de lucru Iaşi este lider pe piaţa ieşeană, având un portofoliu

diversificat de produse şi acordând o grijă deosebită evoluţiei industriei. Produsele cu tradiţie,

cunoscute de consumatori de zeci de ani, sunt biscuiţii Poieni şi 2B+C, alături de game noi

precum Tabiet, 5 minute, Petit Beurre. Franzela Vel Pitar este cea mai căutată pâine în oraşul

Iaşi, având avantajele unei tehnologii şi ale unei reţete deosebite, unice pe piaţa locală.

Din 2007, activităţile de panificaţie, morărit şi retail funcţionează ca divizii distincte:

- compania Vel Pitar - panificaţie,

- compania Şapte Spice - morărit,

- compania VP Magassin - retail.

Tot în 2007, moara din Iaşi a beneficiat de utilaje noi dintre cele mai performante din

Germania, marca Buhler, cu o capacitate de 250 tone grâu măcinat/24 ore.

Vel Pitar punct de lucru Iaşi este înscris într-un program amplu de retehnologizare,

primele investiţii realizate fiind modernizarea morii şi a secţiei de panificaţie odată cu

certificarea ISO 22000:2005. Certificarea a fost obţinută în urma auditului din decembrie 2006,

până la momentul respectiv fiind acreditata deja cu Sistemul de Management al Calităţii ISO

9001:2000.

Vel Pitar Iaşi este lider în zona Moldova, fiind prezent atât cu produse de panificaţie

locale, cât şi naţionale. Unicitatea punctului de lucru Iaşi în cadrul grupului Vel Pitar rezidă din

faptul că este singura locaţie care produce diversele sortimente de biscuiţi şi napolitane

comercializate de Vel Pitar în Iaşi şi în toată ţara.

2. Strategiile de distribuție ale firmei Vel Pitar

Politica de distribuție a sucursalei Iași este similară cu cea a companiei Vel Pitar la

nivel național, astfel pot fi definite următoarele obiective:

-         Acoperirea cât mai larga a pietei

-         Maximizarea vânzarilor din punct de vedere al volumului

-         Asigurarea disponibilitatii produselor Vel Pitar pentru un numar cât mai mare de

consumatori

-         Recunoasterea marcii Vel Pitar de un numar cât mai mare de consumatori

-         Sprijinirea intermediarilor

-         Un control cât mai ridicat asupra distribuitorilor pentru a se asigura ca produsele

ajung la consumatorul final pastrându-si standardele de calitate

În ceea ce priveste strategiile de distributie, compania au optat pentru utilizarea canalelor

directe (producator – consumator) si a celor indirecte (producator – distribuitor –

consumator).

Din punct de vedere al prezentei pe piață, putem afirma că Vel Pitar a adoptat strategia

distributiei intensive deoarece produsele realizate si comercializate de companie intră în

categoria bunurilor de larg consum, având o baza larga de desfacere și beneficiind de o larga

prezenta pe piață.

La nivel național grupul Vel Pitar este un partener important al marilor rețele de retail din

România, asigurând, prin echipa de vânzari, prezenta produselor sale în peste 10 000 de puncte

de livrare din toata tara. Produsele provenite din sucursala Iași acoperă majoritatea zonei

Moldovei, ajungând pe rafturile din majoritatea supermarketurilor, hypermarketuri gen

Carrefour, magazine de dimensiuni mici și mijlocii sau în reteaua VP Magassin. Produsele sunt

distribuite fie prin sistemul propriu de distributie, fie prin intermediul partenerilor.

Magazinele din reațeaua VP Magassin sunt prezente doar în zona Iași, într-un număr de

șapte unități:

1. Zona Industrială la sediul sompaniei

2. Piața Nicolina

3. Zona Cantemir

4. Zona Bucșinescu

5. Zona Piața Unirii

6. Zona Sărăriei

7. Zona Alexandru

Vel Pitar recunoaste importanta specificului local ca o valoare suplimentară în acțiunea sa

de a oferi consumatorilor produsele dorite, astfel, fiecare dintre punctele de lucru ale grupului

este lider de piață si exceleaza în unul sau mai multe produse, beneficiind de conceptul dezvoltat

la nivel national. În carul sucursalei Iași produsele specifice zonei sunt biscuiții Poieni și

biscuiții 2B+C.

Pentru produsele ambalate (pâine ambalata, biscuiti, napolitane, rulade, croisante, paste

fainoase si produse de morarit) Vel Pitar dispune de o structura de distributie natională a prin

care asigură prezența acestora la toate cele 9 locatii din țara.

Vel Pitar are un volum al livrarilor zilnice de produse proaspete de peste 300 de tone,

acoperind zone urbane ca Bucuresti, Râmnicu - Vâlcea, Giurgiu, Cluj -Napoca, Tecuci, Iasi,

Târgu Jiu, Brasov, Focsani, Dragasani, Calimanesti, Panciu, cât si întinse zone din judetele

Arges, Vâlcea, Ilfov, Giurgiu, Vrancea, Galati, Cluj, Iasi, Gorj si Brasov. Pe scurt, principalele

piete de vânzare ale societatii sunt: Judetul Vâlcea, judetul Arges, judetul Cluj, municipiul

Bucuresti, judetul Iasi, judetul Gorj, judetul Galati, judetul Brasov si judetul Giurgiu.

3. Logistica de distribuție

Făcând legătura dintre producție și consum, logistica de distribuție cuprinde toate

activitățile necesare pentru a aduce produsul final al întreprinderii, pana la ultima veriga a

canalului de distribuție, și anume consumatorul final.

Astfel, complexul etapelor și tehnicilor ce caracterizează și facilitează buna

desfasurare a unui sistem logistic bine operationalizat, trebuie să țina seama de:

Logistica în amonte ce presupune asigurarea disponibilitatii fizice a resurselor

materiale destinate activitatii firmei;

Logistica interna - punerea la dispozitia diferitelor centre de productie a resurselor

necesare;

Logistica în aval - traseul produselor finite de la firma la clientii săi.

3.1. Stocarea

Stocarea reprezinta un aspect important, tratat cu atenție în cadrul societății Vel Pitar.

Cunoscând implicațiile ce decurg in urma unei stocari necorespunzatoare, firma previne

producerea unor astfel de evenimente, asigurandu-si stocuri suficiente și capacitați de depozitare

suplimentare pentru cazurile în care cererea de produse este mai mare, decat ceea ce se produce

standard. În acest fel, se previne deprecierea calitativa a mărfurilor, iar firma poate face față unor

comenzi neașteptate, aratandu-și astfel disponibilitatea în ceea ce privește cerințele clienților sai.

Luand în considerare aceste aspecte, Vel Pitar asigură spatii de stocare pentru fiecare

filiala in parte, astfel incât independența acestora ăa faciliteze controlul si gestionarea stocurilor

existente.

De asemenea, trebuie mentionat și faptul că modul de stocare este esential pentru

calitatile organoleptice ale viitoarelor produse, și tocmai de aceea necesită o preocupare

deosebită din partea gestionarului firmei, care trebuie să țina seama de particularitatile fiecarei

resurse.

La nivelul sucursalei Iași, stocurile necesare sunt stabilite de către responsabilul local

care în acest caz este șeful depozitelor în persoana doamnei Andronic Alexandra ( anexa 1 – fișa

postului magazioner depozit ). Acestea sunt stabilite în funcție de previziunile de vânzari din

perioada care urmează luând în considerare vânzarile din aceleași perioade ale anilor trecuti.

3.2. Depozitare ( anexa 2 – Dispunerea depozitelor )

Considerată componentă de susținere a logisticii de distribuție, depozitarea are totuși un

rol important, vizând un aspect comun, frecvent întalnit în societatea de astăzi, și anume lipsa

sincronizării dintre ciclurile de producție și ciclul de consum. Asadar, rolul acestei structuri a

depozitării este de a asigura o solutie la diferențele ce se manifestă între cererea și oferta de pe

piața, între momentul producerii și momentul solicitarii produselor.

În cazul Vel Pitar, datorita produselor oferite și a proprietatilor perisabile ale acestora,

depozitarea lor nu este permisa pe termen lung - în special la produsele de panificatie neambalate

sau produsele de patiserie..

Implicând costuri suplimentare, deciziile de depozitare și normele igienice care trebuie

respectate în vederea asigurării unui climat optim, corespunzător, trebuie să se bazeze și pe acest

aspect. În decursul timpului petrecu în cadrul companiei pentru efectuarea stagiului de practică

am observat că în cazul Vel Pitar, calitatea este asigurată indiferent de costurile pe care aceasta le

sustine.

Pentru regiunea Moldova, compania Vel Pitar deține un număr de cinci depozite,

amplasate în zona intravilană a orașului Iași.

Primul depozit este cel mai important deoarece el face legătura între producţie şi livrare .

Predarea producţiei de pâine de către recepţioner către magazioner se realizează în Depozitul

tampon aflat între secţia de producţie şi depozitul pentru livrare . In acest depozit de realizează

recepţionarea din punct de vedere calitativ , cantitativ conform cu comanda emisă în prealabil de

reprezentantul departamentului de logistică care se ocupă cu centralizarea comenzilor primite de

la clienţi plus un estimat pentru stocuri de siguranţă care urmează a fi epuizate ţinând seama de

metota FIFO.

Acest prim depozit este unul dintre cele mai importante deoarece constituie și „graniţa”

între producţie şi livrare. Accesul în acest depozit este restricţionat având dreptul de a intra doar

un reprezentant din producţie şi unul din depozit , după o verificare amănunţită produsele vor fi

mutate în prezenţa ambelor părţi în baza unor bonuri de producţie de unde va reieşi cantitatea

predată/primită. Acest depozit are o suprafaţă de 75 de metri pătraţi şi o înălţime de 4 metri

nefiind nevoie de o suprafaţă mai mare dat fiind timpul foarte scurt de depozitare a produselor,

cateodată acesta fiind aproape inexistent. Depozitul „tampon” este un depozit specializat

deoarece se depozitează doar o singura grupa de mărfuri, respectiv de panificaţie. Din punct de

vedere al sistemului constructiv este un depozit închis și orientat pe orizontală deoarece nu este

nevoie de o înăltime mai mare de 3 metri pentru punctul maxim de paletizare.

Predarea produselor se face în navete de plastic cu o dimensiune standard de 50 cm

lăţime , 70 cm lungime şi înălţime de 25 cm acestea fiind aşezate pe paleţi cu o înălţime de la

sol de 10 cm lătime de 90 iar lungimea de 120 cm. Transportarea acestora făcându-se din

producţie cu ajutorul unei transe cu care se pot transporta câte un „picior” de 10 navete .

Cel de-al doilea depozit este Depozitul de stocare a produselor proaspete , situat în

continuarea depozitului tampon și ocupă o suprafaţă de 150 metri pătrati, având o înălţime de 4

metri. Acest depozit are funcţia de depozitare şi de livrare a mărfii pe parcursul a 24 de ore astfel

livrarea mărfii se face în trei curse în funcţie de programarea realizată de departamentul de

logistică.

Depozitul de stocare a produselor proaspete este un depozit specializat, iar din punct de

vedere constructiv este un depozit închis, orientat pe orizontală și cu o mecanizare complexă,

deoarece în acest depozit există atât, transe care ajută la încărcarea produselor în maşinile de

distribuţie precum şi un motostivuitor care poate încărca mai repede autovehiculele. În timpul

livrării se folosesc ambele metode în funcţie de cantitatea de marfă care trebuie livrată. În

continuarea depozitului pentru produse proaspete se află o rampă închisă, cu 4 uşi de încărcare,

datorită necesităţii păstrării calităţii produselor.

Depozitarea acestor produse, primite din producţie, se face pe sortimente, termene de

valabilitate, precum și în funcție de importanţa rulajului pentru eficietizarea distribuţiei, astfel

timpul de încărcare devine mai mic. Depozitarea mărfurilor se face în navete de plastic cu o

dimensiune standard de 50 cm lăţime , 70 cm lungime şi înălţime de 25 cm pe paleţi cu o

înălţime de la sol de 10 cm, lătime de 90, iar lungimea de 120 cm, pe un palet putându-se

depozita 2 „picioare” de navete . Pentru pregătirea unui transport este nevoie de un magazioner

şi un ajutor de magazioner care în baza unei dispoziţii de livrare ( prezentată în anexa 3) emisă

de departamentul logistic va pregăti marfa pe trasee şi pe sortimente astfel verificarea acesteia

urmând a fi realizată in prezenţa magazionerului şi a şoferului aferent fiecărui traseu în parte.

Predarea produselor de către magazioner respectiv primirea acestora de către şofer se realizează

pe rampa de încarcare în dreptul uşilor special amenajate. În cadrul acestui depozit este nevoie

personal organizat în 3 schimburi a câte 8 ore astfel ca în permanenţă să se poată efectua

primirea şi livrarea de produse . În cadrul un schimb este nevoie de 3 magazioneri şi 4 ajutori de

magazioneri astfel 2 magazioneri şi 2 ajutori de magazioneri se vor ocupa de livrarea de produse

iar un magazioner şi 2 ajutori de magazioner care se vor ocupa de primirea produselor din

producţie .

Cel de-al treilea depozit este Depozitul de Navete şi Spălătorul, acesta este depozitul de

stocare a navetelor existente, de primire a navetelor noi şi de casare a celor deteriorate. Funcţia

principală a acestui depozit este accea de primire a navetelor de la şoferii care realizează

distribuţia spălarea lor cu o maşină automatizată în conformitate cu normele în vigoare şi

livrarea lor în secţie pentru reintroducerea în circuitul de producţie. Acesta are o suprafaţă totală

de 90 de metrii pătraţi deoarece necesaru de navete este depozitat aici până la o nouă producţie

nefiind permisă lipsa acestora deoarece ar încetini procesul de producţie .

Acesta este un depozit strict specializat deoarece se depozitează o singură categorie de

ambalaje respectiv navetele, din punct de vedere a sistemului constructiv este un depozit închis,

orientat, deasemenea este un depozit manual deoarece navetele goale sunt transportate cu

ajutorul unui carlig de fier. În cadrul acestui depozit este nevoie de un magazioner la

recepţionarea navetelor şi la livrarea lor în secţie precum şi de două persoane care să se ocupe cu

spălarea navetelor, aceştia fiind organizaţi în trei schimburi a câte 8 ore.

În cadrul acestui depozit se relizează şi operaţiile de igienizare a navetelor de triere, a

celor deteriorate date spre casare precum şi operațiile de primire a celor noi. Pentru a nu

întrerupe procesul de producţie aprovizionarea se face o dată pe lună iar în cazul în care se

consideră necesar chiar şi de două ori pe lună .

Cel de-al patrulea depozit este Depozitul de materiale şi materii prime, acesta ocupă o

suprafaţă de 110 metrii pătraţi având o înălţime de 3 metrii. În cadrul acestui depozit se

efectuează recepţionarea materiilor prime şi a materialelor necesare realizării produselor de

panificaţie precum şi ambalajele aferente. Depozitul este împărţit în două camere unde care sunt

depozitate pe rafturi materiile prime, respectiv: oţet, enzime antiînvechire, propionat de calciu,

sare extrafină iodată, iar în frigidere speciale este ţinută drojdia. Tot în acceaşi încăpere sunt

ţinute pe alte rafturi pungile pentru pâine precum şi clipsurile. Cea de-a doua încăpere are o

suprafaţă de 80 metrii pătraţi, fiind folosită la depozitarea făinii în ordinea datei de expirare

precum şi în ordinea importanţei folosirii pe paleţi speciali din lemn

Deasemenea în cadrul acestui depozit există un cântar electronic cu capacitate maximă de

15 kg pentru cântărirea materiilor prime precum şi un cântar industrial pentru recepţia şi livrarea

făinii. În cadrul acestui depozit se lucrează într-un singur schimb astfel ca recepţia de marfă şi

livrarea ei către producţie se poate realiza în intervalul orar 08,00-16,30. În cadrul acestui

depozit este nevoie de un magazioner care realizează recepţia de marfă atât cantitativ cât şi

calitativ de la furnizori şi distribuie necesarul de materiale în producţie în baza unui bon de

consum, deasemenea tot în acest depozit mai sunt şi 2 manipulanţi care participă la descărcarea

şi încărcarea de materii prime şi materiale (în anexa 4 sunt prezentate actele necesare primirii

produselor) Aprovizionarea se realizează săptămânal fiecare furnizor având o zi stabilită de

livrar.

Depozitul de materiale şi materii prime este un depozit combinat deoarece acesta

stochează atât materiale de ambalare cât şi materii prime. Din punct de vedere constructiv este un

depozit închis deoarece este vorba de produse uşor deteriorabile, orientat pe orizontală și un

depozit cu mică mecanizare singurul intrument fiind un cărucior de fier cu care se transportă

marfa. Modul de depozitare a produselor se face atât pe paleţi cât şi pe rafturi.

Cel de-al cincilea depozit este Depozitul de rebut, acesta are o suprafaţă de 60 de metrii

pătraţi, având o înălţime de 3,5 metrii. În cadrul acestui depozit sunt depozitate produsele

deteriorate, care nu sunt bune din punct de vedere calitativ precum şi producţia deteriorată dintr-

un ciclu de producţie.

În acest depozit se lucrează în trei schimburi a câte 8 ore, pe fiecare schimb existând câte

un magazioner care se ocupă cu primirea produselor deteriorate în bucăţi şi transformarea lor în

produse rebut-kg, precum şi livrarea lor către punctul de desfacere. În anexa 5 sunt prezentate

documentele necesare evidențierii rebuturilor și anume: proces verbal constatare produse

depreciate, proces verbal de valorificare ca rebut.

Tot în acest depozit, pe fiecare schimb există câte un reprezentant al CTC (Controlul

calităţii ) care realizează recepţia alături de magazioner, precum şi un manipulant care se ocupă

cu transportarea produselor atât la livrare cât şi la distribuţie.

Depozitul de rebut este un depozit specializat, din punct de vedere constructiv este un

depozit închis, orientat pe orizontală și cu o mică mecanizare. Depozitarea se face în navete de

plastic cu o dimensiune standard de 50 cm lăţime, 70 cm lungime şi înălţime de 25 cm.

Transportarea acestora se realizează cu ajutorul unei transe cu care se pot transporta câte un

„picior” de 10 navete. Depozitarea mărfurilor se face în navete pe paleţi cu înălţime de 25 cm

distanţă de la sol de 10 cm, lătime de 90 cm, și lungime de 120 cm. Pe un palet se pot depozita

două „picioare” de navete, la fel ca şi în cazul depozitului tampon respectiv celui de produse

proaspete.

3.3. Manipularea

Manipularea este o operatiune nelipsită din ciclul logistic, aceasta presupune o serie de

activitați ce implică alegerea echipamentului de manipulare, uniformizarea încarcăturilor,

existența mașinilor ce deplasează cutiile de produse în depozitele special amenajate pana la

primirea comenzilor. Această operațiune ce se va finaliza prin transportarea produselor către

distribuitori.

3.4. Fluxul informational

Importanța fluxului informational a luat o mare amploare, acesta fiind o resursă vitală

desfașurării unei activitai comerciale. Schimbul de informații facilitează și garantează o buna

desfasurare a activitații firmei, cu condiția ca acestea sa fie de actualitate și corecte.

În cadrul companiei Vel Pitar, sistemul informațional este bine conturat și marcat de

reguli stricte, ce trebuie să respecte anumite cerinte:

- Informația trebuie transmisă nedistorsionată;

- Transmisia trebuie să se realizeze indiferent de gradul de ocupare a canalului

de comunicare;

- Trebuie asigurată securitatea transmisiei informației;

- Informația trebuie transmisă în timp util;

- Consturile de exploatare a canalului de transmisie să fie mici.

- Informațiile tratează subiecte atât din mediul intern, cât și mediul extern al

întreprinderii.

Din punctul de vedere al clienților, informațiile tratează subiecte referitoare la produsele

comercializate de către firma și anume: prețuri, calitate, tehnologie utilizată, cantitate sau

conținut.

Informațiile referitoare la mediul extern al companiei Vel Pitar se referă la aspecte

privind cunoașterea cerințelor consumatorilor, acestea fiind necesare pentru realizarea unei

analize a concurenței. Un amănunt căruia îi este acordată o atenție deosebită este reprezentat de

venitul populației țintă, pentru care se stabilește un preț care să permită achizitionarea

produselor.

4. Probleme apărute în procesul de depozitare

Pe parcursul celor două sătămâni, timp în care am efectuat stagiul de practică în cadrul

companiei Vel Pitar – sucursala Iași, am identificat o serie de probleme apărute în departamentul

analizat.

Cele mai importante probleme întâlnite au fost legate de deteriorarea ambalajelor, atât a

navetelor cât și a ambalajelor individuale ale produselor, în timpul livrării. Acest lucru a

determinat în mod evident și deteriorarea produselor, acestea ajungând la clienți într-o stare

necorespunzătoare și necesitând a fi retrimise ca rebut.

Propuneri: Sunt de părere ca această problemă ar putea fi cu ușurință evitată dacă

personalul responsabil ar acorda o atenție sporită modului în care se realizează încărcarea mărfii

în vederea distribuției.

O altă problemă întâlnită destul de frecvent în depozitele Vel Pitar a fost amestecarea

sortimentelor de produse și totodata amestecarea termenelor de expirare ale acestora.

Propuneri: Reorganizarea a depozitării și încercarea eficientizării acesteia.

Am remarcat deasemenea faptul că la unele depozite nu există un spațiu suficient pentru

volumul de marfă produs, ceea ce determină expedierea unor comenzi cu o cantitate insuficientă

de produse.

Propuneri: Construirea unor noi depozite în zona Iași ar fi o soluție pentru rezolvarea

problemei evocate mai sus.

O problemă relativ majoră și care trebuie rezolvată cât mai curând este numărul mic de

personal pentru manipularea produselor și pentru CTC.

Propuneri: Soluția acestei probeleme este de a angaja mai mulți oameni în

departamentele cu carențe de personal.

Deasemnea am remarcat în numeroase rânduri defecțiuni ale utilajelor destinate

manipulării produselor din depozit, cum ar fi motostivuitorul.

Propuneri: Sunt de părere că firma ar trebui să investească mai mult în mecanizare

pentru a evita astfel de probleme pe viitor.

Alte probleme apărute în procesul de depozitare:

1. Număr insuficient de paleţi pentru depozitarea produselor

2. Condiţii nefavorabile depozitării

3. Nerespectarea metodelor FIFO de livrare a produselor

4. Depozitarea produselor în ambalaje neconforme

5. Deteriorarea ambalajelor (navetelor) în timpul depozitării

6. Insuficienţa trans-stivuitoarelor pentru livrare astfel încetinindu-se

procesul de depozitare

ANEXE

ANEXA 1

ANEXA 2

ANEXA 3

ANEXA 4

ANEXA 5

ANEXA 6