Dor de Eminescu, de Adrian Paunescu

Intr-o lume relativaCe-a facut si-a desfacutEminescu-i remuscareaDorului de absolutDaca unu si cu unuNu mai vor sa faca doiEminescu este chipulInfinitului din noi

Fara el oricare lucruSi-ar urma cararea saFara el chiar steaua noastraDintre stele ar cadeaPe pamantul vechii DaciiCand mai mare, cand mai micDaca n-ar fi EminescuViata nu ne-ar fi nimic

El Moldovei ii e fiulSi Munteniei nepotL-a-nfiat intreg ArdealulEminescu-i peste totIntr-o lume relativaMai avem un nume sfantEminescu-i RomaniaTainuita in cuvant