DOR DE

EMİNESCU

NAŞTEREA

Mihai Eminescu s-a născut la data de 15 ianuarie 1850 în casa de la Ipoteşti .

FAMİLİA

Tatăl, Gheorghe Eminovici, fiu de ţărani din nordul Moldovei iar mama, Raluca Eminovici, fiica stolnicului din Joldeşti. Soţii Eminovici au avut unsprezece copii.

LA ŞCOALA DİN CERNĂUŢİ

Poetul a fost înscris la 8 ani la şcoala din Cernăuţi, iar în şcoala primară a fost găzduit în casa profesorului Aron Pumnul. După clasa a III a, abandonează cursurile gimnaziului şi devine elev public.

LA BLAJ

După moartea lui Aron Pumnul în anul 1866, la 16 ani, Eminescu se înscrie la Şcoala de la Blaj, centrul cultural ardelean şi continuă să publice în mod regulat poezii în revista Familia .

LA BUCUREŞTİ

În anul 1868, la 18 ani, poetul este angajat ca sufleur şi secretar al directorului Mihail Pascali în teatrul lui Iorgu Caragiale. În aceste împrejurări îl cunoaşte pe Ion Luca Caragiale, iar în 1869 înfiinţează la Bucureşti cercul literar Orientul având ca scop culegerea de basme şi poe-zii populare.

LA VİENA

În toamna anului 1869, la 19 ani, Eminescu renunţă brusc la viaţa de sufleur şi pleacă la Viena unde se înscrie la Facultatea de filosofie şi îl cunoaşte pe Ioan Slavici . În anul 1870, Iacob Negruzzi, redactorul şef al revistei Convorbiri Literare, îi va tipări prima poezie: Venere si Madona .

VERONİCA MİCLE

Eminescu o cunoaşte pe Veronica Micle la Viena în anul 1872 . Sub îndrumarea certă a lui Eminescu, Veronica devine o poetă remarcată inclusiv de Titu Maiorescu, care îi va publica poezii în Convorbiri Literare. Iubirea îşi va găsi ecoul atât în poeziile scrise de Eminescu cât şi în cele semnate de Veronica Micle.

LA BERLİN

În anul 1872, la 22 de ani, Eminescu se înscrie la Universitatea din Berlin ca student la filosofie. În anul 1873, Titu Maiorescu numit ministru al învăţământu-lui, dă o ordonanţă prin care urma să i se trimită din bugetul ministerului său o sumă studentului Mihail Eminescu pentru susţinerea doctoratului pe care însănu îl susţine.

EMİNESCU REVİNE ÎN ŢARĂ

În anul 1874, la vârsta de 24 de ani, Eminescu se stabileşte la Iaşi unde este numit director al Bibliotecii Centrale. In 1875, părăseşte postul de director pentru funcţia de revizor şcolar peste districtul Iaşi şi Vaslui. Astfel îl cunoaşte pe marele povestitor Ion Creangă care era institutor la şcoala nr 2 din Păcurari. În scurt timp, Eminescu şi Creangă devin foarte buni prieteni. Poetul este fascinat de frumuseţea povestirilor lui Creangă şi îl îndrumă pe acesta să le treacăpe hârtie .

EMİNESCU GAZETAR LA CURİERUL DE İAŞİ

În urma destituirii sale din postul de revizor, Eminescu acceptă să fie numit redactor la publicaţia intitulată Curierul de İaşi. În decursul anului 1876 are şi o colabo-rare intensă cu revista Convorbiri literare. În scurt timp însă părăseşte gazeta pentru a lucra alături de Slavici la ziarul Timpul înBucureşti.

EMİNESCU LA ZİARUL TİMPUL

În anul1880, la vârsta de 30 de ani, Eminescu este ales redactor-şef la ziarul Timpul. Scrie neobosit purtând o luptă înverşunată împotriva celor ce încălcau drepturile poporului. În anul 1882, conducerea partidului conservator instituie un comitet care să vegheze conformarea ideilor apărute în ziar, iar Eminescu cere demisia de la Timpul însă aceasta este respinsă.

DİSPARİŢİA POETULUI

În anul 1883, la vârsta de 33 de ani, Eminescu dă primele semne de boală care se agravează rapid, ceea ce va duce la internarea sa la sanatoriul doctorului Şuţu. În urma faptului că nu dă nici un semn de insănătoşire, câţiva prieteni decid internarea acestuia într-un sanatoriu din Viena. Însoţit de prietenul său Chibici-Răvleanu, poetul se întoarce în ţară la İaşi unde este numit sub-bibliotecar la Biblioteca Centrală din İaşi. Veronica Micle îl va convinge să meargă la Bucureşti unde acceptă să patroneze revista Fântâna Blanduziei. Boala i se agravează într-atât încât în 1889 este internat la spitalul Mărcuţa din Bucureşti. Luceafarul poeziei românesti se va stinge în zorii zilei de 15 iunie 1889 la sanatoriul doctorului Şuţu.