Dor de Basarabia Nr. 38/ 2013

7/27/2019 Dor de Basarabia Nr. 38/ 2013

http://slidepdf.com/reader/full/dor-de-basarabia-nr-38-2013 1/12

Periodic de r\sp`ndire a cuno[tin]elor despre neamul `nstr\inat

Nr. 38, anul VIII,12 pagini

Octombrie 2013

£

Ziua Limbii Române

paginile 8-10

Deplasare `n Basarabia

pagina 11

Interviu cu scriitorulpentru copii

Spiridon Vanghelidin R. Moldova

pagina 12

Sim]ul de a ne `n]elege...

pagina 5

La ceas aniversar

paginile 6-7

Incultura comunic\rii(sau Goliciuneanimice[te na]iunea)

pagina 3

[email protected]

ISSN 1842 - 1512

Fondator [i coordonator:

prof. doctor Ion I. Berghiaprof. doctor Ion I. Berghia

Tel: 0742778041 o rDe Basarabia

SUMAR

Participan]i la {coala de Var\ , Bucure[ti, 4 - 11 august 2013

Ziua Limbii Române la Soroca, 31 august 2013

Ansamblul „Mo[tenitorii“ de la LT „M. Sadoveanu“ din Chi[in\u condus de maestrul `n art\ Valeriu Chiper, Cern\u]i, 8.IX.2013

Ion Dru]\-85



15 iulie - participare la funeraliile dr. Iacob Stro-escu - veteran al filialei ie[ene a ACPBB;

24 iulie - transportarea peste Prut a unui lot decarte artistic\ [i religioas\ (Ungheni);

4-11 august - participare la lucr\rile {colii de Va-r\ , organizat\ de ACPBB (Bucure[ti);

9 august - `n ospe]ie la cunoscutul unionist basa-rabean, prof. univ. dr. Nicolae M\tca[ - (Bu-cure[ti);

27 august - participare la `nt`lnirea lui Victor Ponta, prim-ministrul României, cu Iurie Leang\, prim-ministrul R. Moldova, cu prilejul `nceper iilucr\rilor la gazoductul Ia[i-Ungheni (Ungheni);

29 august - s\rb\torirea Zilei Limbii Române(Cercul Militar din Ia[i);

31 august - participare la Ziua Limbii Rom\ne(Soroca);

6-8 septembrie - excursie pe ruta Ia[i - Lipcani -Her]a - Cern\u]i - Horodnicul de Sus (Suceava) -Vatra Dornei - Piatra-Neam] - T`rgu-Neam] - Ia[i,cu participarea unor basarabeni [i ie[eni la ZiuaLimbii Române s\rb\torit\ la Cern\u]i;

17 septembrie - colect\ de carte; 25 septembrie - [edin]\ solemn\ a filialei dedica-

t\ colegului octogenar Mihai P`rjoi;

27-28 septembrie - prezentarea revistei „Dor deBasarabia“ la Festivalul „~nt`lnirea epigrami[ti-lor“, cu participarea colegilor de la Filiala „Vasi-le Voloc“ a ACPBB [.a. (Br\ila);

5-6 octombrie - participare la Festivalul Vinuluide la Chi[in\u, vizite [i discu]ii cu cadre didacti-ce dintr-un [ir de localit\]i din apropierea capita-lei R. Moldova (}ipala, Sire]i etc.);

14 octombrie - g\zduirea oaspe]ilor no[tri sosi]i

la Ia[i cu prilejul Hramului „Sf. Parascheva“; sept. - oct. - noiembrie - implicare `n desf\[urarea vi-

zitei `n România a unui grup de deporta]i din st`ngaPrutului, planificat\ pentru 28.X - 3.XI.2013 (coordo-nator-Marian Clenciu, pre[edintele CN al ACPBB).

Cele mai importanteac]iuni realizate de

Filiala „Constantin Stere“ din Ia[i a ACPBB

Orice articol publicat `n acest periodic reflect\punctul de vedere al autorului [i nu coincideneap\rat cu cel al redac]iei.

Publica]ia apare la Tipografia „Panfilius“(Ia[i, strada Lasc\r Catargi,

nr. 72, tel. 0232/211.309)

LA ASOCIA}IA CULTURAL| PRO BASARABIA {I BUCOVINA (ACPBB)2 o r D

Nr. 38, anul VIII, octombrie 2013

orDe Basarabia

e Basarabia

Dl profesor {tefan Plugaru - pre[edinte al filialei ACPBB Hu[i [i secretar al CN-ACPBB, a demisionat din calitatea de membru [i din func]iile de]inute `n cadrulACPBB.

Demisia `naintat\ `n ziua de 2 septembrie 2013, decizie proprie, unilateral\, asupra c\reia nu a revenit, lipsit\ de motiva]ie, argumente, s-a luat `n considera]ieca o stare de fapt [i se impune de drept.

Dl profesor {tefan Plugaru nu mai face parte, nu mai reprezint\ [i nu poate angaja ACPBB sau vorbi `n numele ei.~n urma acestei demisii, domnul Ion Dicu este numit secretar general interimar.

Marian Clenciu - pre[edintele CN-ACPBB, Bucure[ti, 20.IX.2013

Biroul executiv al CN-ACPBBComunicat

Poetul a murit a doua oar\

( La statuia lui Eminescu de la Hliboca decapitat\ `n preziua

dezvelirii ei din iunie 2013, la a 163-a comemorare)

de Emil IANU{

S\rmana Bucovin\ se-nfioar\,

Hliboca st\ `n doliu absolut,Cu lacrimi rev\rs`nd de `nc-un Prut:Poetul a murit a doua oar\...

{i-i toat\ românimea-ndoliat\Ca negrii nori cu grindina-stihie

Care-[i revars\ ura peste glie:Poetul a murit `nc\ o dat\...

Mi-adulmec\ ograda c`te-o fiar\Pe care eu cu p`ine o hr\nesc,

Dar ea `mi mu[c\ suflet românesc:Poetul a murit a doua oar\...

At`ta du[m\nie adunat\~n mintea unor capete betege

C\ nimeni nu o poate `n]elege:Poetul a murit `nc\ o dat\...

Dar Eminescu este un popor Pe soclul nemuririi ridicat{i chiar dac\ mai e decapitat

El tot r\m`ne-n veci nemuritor.

Grupul de ac]iune comun\ „Ini]iativ\ pentru Cultura European\“, format din Asocia]ia Cultural\ „Pro Basarabia [i Bucovina“, Asocia]ia „Convergen]e Europene“ [i Facultatea de Litere a Universit\]ii din Bu-cure[ti, a organizat `n perioada 4-11 august 2013, la Bucure[ti, a treia edi]ie a {colii de Var\ „Noi, cet\]eni interactivi ai Europei“ la care au participat profesori, studen]i, elevi, cadre medicale [. a. etnici români dinC\u[eni, Chi[in\u, Criuleni, Edine], R`[cani, Ungheni (Republica Moldova), din regiunile Cern\u]i [i Tran-

scarpatic\ (Ucraina) [i din Serbia. Fiecare participant, lector [i oaspete al {colii... a primit revista „Dor de

Basarabia“, c\r]i, plan[e etc. Proiectul s-a desf\[urat cu sprijinul financiar al Departamentului Politici pen-tru Rela]ia cu Românii de Pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe al României. Orele de curs au fost

]inute de universitarii Ion Berghia, Valentin Perciun, Camelia U[urelu, Victoria Nedelciuc, Minodora Bu-cur, Ioana Fruntelat\ [.a. Ajutat de doi tineri inimo[i [i energici, Paul-Dorian Clenciu [i Sergiu Dan, respon-

sabil de proiect a fost Marian Clenciu - pre[edintele CN al ACPBB (vezi paginile 4-5). DdB



EDITORIAL 3 o r D

Auzindu-m\ odat\ critic`nd anumite„sc`r]ìeli“ ale României n tranzi]ia-i prelungit\, un „mare om de cultur\“din Ia[i (mult plimbat prin ]\ri str\i-

ne p`n\ la [i dup\ 1989, de[i nu a reu[it s\ terminem\car liceul) mi-a repro[at obraznic: „Dac\ nu-]i place, pleac\ `n Basarabiaa ta de unde ai venit“. Nu pricepe , bietul de el, c\ Basarabia nu este numai amea [i nici doar a basarabenilor, ci e a tuturor celor de-o semin]ie cu Eminescu, Blaga, Nichita... Pre-cum nu `n]elege c\ eu trag clopotul ne`mp\c\rii cu

r\ul pentru c\ `mi pas\ de prezentul [i de viitorulneamului, consider`nd c\ existen]a na]iunii românedepinde de `n]elepciunea fiilor ei, de d\ruirea noas-tr\ a tuturor supremelor interese na]ionale. Perico-lul principal care ne amenin]\ ast\zi supravie]uireaca neam nu const\ `n problema legat\ de Ro[iaMontan\, nici `n cea a gazelor de [ist, a privatiz\riiCFR-Marf\ etc. Nici `n intrarea României `n UE.Ba nici `n „injec]iile“ ruse[ti. Sim]indu-[i zg`l]ìt\ propria federa] ie, Rusia pune be]e `n roate fostelor republici sovietice care `ncearc\ gustul vie]ii civili-zate [i care, `n drumul lor spre UE, ar da un semnalaltor republici sau ]inuturi din fosta URSS s\ se le- pede de Kremlin, aici nefiind exclus nici „divor]ul“celor din Siberia. A[adar, prin mul]imea emisarilor

moscovi]i trimi[i la Chi[in\u, provoc\rile la Nistru,imbargourile de tot soiul etc. se `ncearc\ blocareaapropierii Republicii Moldova de UE [i, `n special,de România. ~n pofida acestei situa]ii, Rusia nu maireprezint\ pericolul nr.1 pentru existen]a na]iuniiromâne.

Perpetuarea neamului nostru depinde, `ntì detoate [i pururea, de unitatea tuturor românilor, dere`ntregirea }\rii - doi factori care, la r`ndul lor, auo temelie vital\. E vorba despre cultura comunic\-rii - un fel de vehicul nelipsit oric\rui tip de activi-tate uman\ colectiv\. La etapa actual\, se pare `ns\c\ mai degrab\ s`ntem `ndritui]i s\ vorbim despre oincultur\ a comunic\rii, sinonim\ cu goliciuneamin]ii [i a sufletului mai multora dintre noi, incul-

tur\ care ne cutremur\ ur`t de tot existen]a sub celemai diverse aspecte, asemenea carului ce tr\ie[te `nlemn, se hr\ne[te cu acesta [i-l nimice[te treptat dininterior. Anume o astfel de goliciune, azi, se insta-leaz\ `n capul mesei, f\c`nd-o pe directorul, pe di- plomatul, pe ministrul ... [i transform`nd scara valo-ric\ `n pre[ de [ters picioarele: cartea - `n h`rtieigienic\, buna cuviin]\ - n mitoc\nie, nlocuind de-cizia judicioas\ cu gesturi greu de `n]eles etc.

Exemplific\m:1. Acum c`nd sup\r\rile ruse[ti ncearc\ s\ nge-

nuncheze R. Moldova, prin Bucure[ti vezi lozinca„S\ ajut\m Basarabia!“ - o invita]ie de a consumavinuri moldovene[ti. E o treab\ bun\, credem noi.Dar tot acum, pe panoul v\mii Sculenilor din

dreapta Prutului citim un document care ne provoa-c\ r`sul, dar [i confuzia c`nd vame[ul - nelipsit desim]ul umorului - ne `ndeamn\ s\-l citim (vezi OM nr. 860 2013 din pag. 2). Domnule Daniel Con-stantin - ministrul agriculturii [i dezvolt\rii ru-rale din România, cum procedez eu venind aca-s\ la Ia[i cu un bostan (dovleac) de 3kg din pro-

pria-mi gr\din\ de dincolo de rù? Da elevul saustudentul basarabean care `nva]\ la Cluj... c\-ruia mam\-sa i-a pus `n geant\ 2kg de mere, 1kgde struguri [i 1kg de ro[ii?

2. La finele lui septembrie curent, am prezentatrevista DdB participan]ilor la un festival de epi-gram\. La cina din ajunul evenimentului epigrami[-tii prezen]i am asistat la ni[te momente care numaispiritual-umoristice nu pot fi categorisite. ~n timpce vreo trei colegi `nt`rzia]i m`ncau (ptintre ei fiind[i unul din Chi[in\u), un fost profesor din Bucu-

re[ti, `ndemnat de un concitadin de-al s\u, recita cumult patos [i mul]umire de sine versuri despre... b\-[in\. S\ fi fost o urare de Poft\ bun\ cu iz de par-fum literar-profesoral special sau o t`mpo-goliciu-ne `n care, cu regret, se b\l\cesc mul]i dintre seme-nii no[tri, uit`nd cu des\v`r[ire despre rolul [i rostul[colii, literaturii `n consolidarea [i men]inerea unuineam? M\ uitam la bunele noastre gazde ru[inatede situa]ie jenant\ `n care au fost puse [i nu voiams\ fiu `n locul lor!

3. Iat\ un fragment din discursul [efului unei reprezentan]e of iciale a României `n alt\ ]ar\, discursrostit cu prilejul s\rb\torii Limba Noastr\ cea Ro-mân\: „… Ast\zi ne-am reunit sub genericul Lim- bii Române... Este o bucurie pentru noi to]i, este o

bucurie pentru. .. de a participa la aceast\ manifes-tare. Statul Român d-abia `ncep`nd cu 31 august2013 are o s\rb\toare legal\ - Ziua Român\, are zina]ional\, ziua de 31 august. Astfel c\ simbolul poporului român, al\turi de celelalte simbolur i alenoastre, [i-a g\sit o s\rb\toare frumoas\. S\rb\to-rim Ziua Statului Român, Ziua Na]ional\ a Româ-niei, s\rb\torim Ziua Culturii, Ziua Drapelului Ro-mânesc, s\rb\torim Ziua Imnului Român [i iat\ c\azi, la Cern\u]i, s\rb\torim [i Ziua Noastr\ cea Ro-mân\. ~mi vin `n minte `n acest moment o pozi]ie pe care a exprimat-o Zaharia Stancu/ Stanciu `n ce-ea ce prive[te limba român\: „Limba român\ este patria mea“- a zis marele g`nditor, marea persona-litate româneasc\... (pauz\, cineva de dup\ cortin\

o corecteaz\ [i de aici i se rupe firul discursului! -n.n.) … Nichita St\nescu, `mi cer scuze. NichitaSt\nescu prin aceast\ frumoas\ expresie [i g`ndire,[i idee pe care a lansat-o ne `nva]\ ast\zi [i pe noifoarte, foarte mult. Deci limba este patria. C`t deimportant este ca s\ avem spa]iul acest comun devalori, spa]iul acest comun de acele elemente [isimboluri na]ionale p\strat curat, p\strat demn estereprezentat prin acest element identitar care se nu-me[te limba matern\. A[adar, spa]iul nostru comun,limba român\, este un spa]iu `n care nu s`nt criterii,nu s`nt alte probleme, nu s`nt alte divergen]e...C`nd m\ vede]i pe dumneavoastr\…“.

3-a. Alt invitat special al aceluia[i evenimentcultural amintit mai sus a fost un arhicunoscut in-

terpret al c`ntecelor de suflet [i neam românesc.Spectatorii din sala f\r\ locuri libere (gra]ie pre-zen]ei lui!) l-au `nt`mpinat `n picioare, cu multeaplauze. ~ns\ probabil pentru c\ a sosit cu sprijinulInstitutului Cultural Român (ci nu ca ceilal]i ro-mâni veni]i din }ar\, pe cont propriu!), `n loc s\ fa-c\ ce [tie mai bine, adic\ s\ c`nte, artistul a `ncercat

s\ ne `nve]e structura lexicului limbii române, ci-tindu-ne din „Istoria literaturii...“ de G. C\linescu,evanghelie - dup\ afirma]ia d`nsului - pe care a c\-rat-o tocmai de la Craiova, f\r\ s\ [tie, s\rmanul,c\ cern\u]enii ì puteau oferi mai multe exemplare pe loc. Dup\ lectura deloc scurt\ prin care ne-a „lu-minat“, maestrul a g\sit de cuviin]\ s\ ne conving\c\ „bog\]ia“ limbii noastre e dosit\ [i `n... cuvintelesuficient de decoltate, dar [i `n mul]imea divers\ a`njur\turilor române[ti, p\r`nd a fi fericit c\ la acestcapitol locul I `l ocup\ un b\tr`n din satul s\u cu

„Tu-]i c\lindaru m\-ti!“. {i, cum timpul nu a vrutnici de aceast\ dat\ s\ mai a[tepte, ca [i spectatoriicare nu au avut norocul s\ asculte m\car un singur c`ntec, de la `nceput p`n\ la sf`r[it, din at`tea [i at`-tea prin care invitatul respectiv a devenit mare `narta muzical\ româneasc\, au `nceput s\ p\r\seasc\sala `nainte de `ncheierea spectacolului.

4. Cu c`teva zile `naintea scrierii acestui edito-rial, TV-Prime (Chi[in\u) a transmis o [tire tragic\:un elev basarabean venit la [coal\ `n România s-asp`nzurat! O fi av`nd [i p\rin]ii lui o parte de vin\ne[tiind cum s\-l preg\teasc\ pentru a lupta cu tris-te]ea desp\r]irii de ei, la o v`rst\ fraged\... Dar ceau f\cut noii lui profesori pentru adaptarea sa la al-te condi]ii de via]\?!

Din diverse motive, nu vom comenta aceste [ialte situa]ii dureroase... Consider\m `ns\ c\ ar fi patriotic, române[te [i cre[tine[te ca fo[ti i [i actualii profesori , to]i in[ii cu preten]ii de scriitori, epigra-mi[ti, arti[ti, pictori, dar [i mini[trii, parlamentarii,al]i demnitari rostitori de b`lbìeli s\ `n]eleag\ c\mul]i români simpli din }ar\ [i din afara actualelor grani]e ale României nu s`nt certa]i cu cultura - `ngeneral, nici cu legile scrise sau nescrise ale limbii- `n special! Ei a[teapt\ de la cei obliga]i de postulde]inut, de investi]iile statului `n culturalizarea lor,de alte cheltuieli suportate de contribuabili cu d`n-[ii o pur\ energie d\t\toare de cultur\, de sf`nt ro-mânism care s\ le consolideze credin]a `n nemuri-rea neamului [i a Patriei comune, România. £


Incultura comunic\rii ( sau Goliciunea nimice[te na]iunea)

de Ion BERGHIA

e Basarabia



Experien]a pe care am tr\it-o vara trecut\, `n pe-rioada 4-11 august, a fost una benefic\ pentru mine ncalitate de profesoar\ de limba [i literatura român\.Fiind acceptat\ printre participan]ii {colii de Var\, or-ganizat\ la Bucure[ti de c\tre Asocia]ia Cultural\ Pro Basarabia [i Bucovina, am tr\it bucuria de a cunoa[-te români de dincolo de grani]ele }\rii: din Maramu-re[ul Istoric, din Serbia, din Ucraina, dar [i din Repu- blica Moldova. Director de [coal\, profesor, elev, stu-dent, cadru medical, indiferent de profesia [i func]ia

pe care o de]inea fiecare dintre noi, indiferent de re-giunea de unde veneam, ne-am sim]it parte a unuiMare ~ntreg - Români de Pretutindeni.

Am fost a[tepta]i [i `nt`mpina]i cu drag [i dor peoriunde ne-am aflat: la Complexul Sportiv Tei, laParlamentul României, la SkyTower, la Curtea de Ar-ge[, la Surpatele, la Biserica dintr-un Lemn etc..

Am fost onora]i de prezen]a demnitarilor Româ-niei. Ministru, parlamentar, consilier etc. - to]i ne-au`ncurajat, ne-au ascultat [i asigurat c\ nu suntem sin-guri [i c\ nu ne-au abandonat la marginea istoriei [ic\ exist\ `nc\ o lumini]\ la cap\t de drum [i pentrunoi, românii de Dincolo.

Emo]ii deosebite ne-a produs `nt`lnirea cu omulde televiziune Cristian Tab\r\. Ne-a cucerit prin pie-

tatea din ochii dumnealui, prin atmosfera cald\ [i cal-m\ care s-a l\sat `n timpul discu]iei. Identific`ndu-secu noi, ne-a vorbit despre problemele românilor dinTransilvania, care sunt, de fapt, acelea[i ca [i ale

noastre: limb\ [i identitate na]ional\. A[adar, `n urmaacestei interac]iuni voi putea vorbi elevilor mei cumai mult\ certitudine [i curaj despre imposibilitateamoral\ `n care se afla Apostol Bologa, eroul romanu-lui lui Liviu Rebreanu P\durea sp`nzura]ilor , pentruc\ subiectul este unul de actualitate at`t `n Transilva-nia, c`t [i `n Republica Moldova.

Am vizitat Bucure[tiul [i cu alte ocazii. ~mi per-fectam actele pentru a redob`ndi cet\]enia român\.Starea de spirit pe care o aveam atunci, creat\, de fapt,de birocratismul de la ghi[ee, m-a f\cut s\ `mi spun,`n g`nd, c\ „`mi doresc din tot sufletul Unirea, dar da-c\ acest ora[ mi-ar deveni capital\, mai bine nu“. Acu-ma m\ g`ndesc cu mare p\rere de r\u la acea fr`ntur\de cugetare pripit\! Am v\zut zilele acestea un altora[: mult mai curat, mai primitor [i mai europenizat.Arhitectura modern\ [i postmodern\ a unor edificii

m-a f\cut s\ m\ simt `ntr-un ora[ al secolului XXI, to-tu[i unele str\zi `nguste [i pavate, casele vechi, zgo-motul tramvaielor au trezit `n mine atmosfera prozeilui C\linescu: aproape c\ l-am [i z\rit pe Felix Simac\ut`nd strada Antim n uniforma lui de licean.

Canicula acelor zile, deplasarea cu tramvaiul, fe-]ele necunoscute ale bucure[tenilor, iure[ul activit\]i-lor cotidiene, dar [i oamenii oache[i, `nt`lni]i la fieca-re pas, mi-au amintit de profesorul de pian din nuvela La }ig\nci de M. Eliade. Aproape c\ am sim]it [i noi,`n acele zile, labirintul prin care a trecut personajul.

Pe unde am mai c\l\torit ne-au nt`mpinat oameni binevoitori, dornici de a necunoa[te [i de a lega prie-tenii, a[ac\ ne-am sim]it ca acas\. Vorba veche: „O-mul sfin]e[te locul“, de-aceea, interac]ion`nd cu oa-

menii locului, mi-am dat seama c\ `i cunosc, c\ m\a[teptau, c\ tr\iesc acela[i sentiment cu mine, c\sun-tem un ntreg, c\, indiferent de situa]ia politic\ [i geo-grafic\ actual\, unirea tuturor românilor are loc princultur\, istorie [i sim]ire româneasc\.

Pentru aceasta sincere mul]umiri tuturor români-lor [i, mai cu seam\, celor pe care i-am `nt`lnit.

Prin comunicare spre unitate de Silvia POPOV, Colegiul de Muzic\ „{tefan Neaga“ din Chi[in\u

ECOURI DE LA {COALA DE VAR| 4 o r D


e Basarabia

Domnule Profesor Ion Berghia,V\ rog s\ primi]i multe cuvinte de mul]umire

pentru timpul acordat echipei noastre de profesoridin Republica Moldova. Dac\ `mi permite]i, vreau s\dau publicit\]ii prin intermediul revistei Dumnea-voastr\ emo]iile [i p\rerile despre {coala de Var\ dela Bucure[ti“ transmi]`nd recuno[tin]\ [i respect tutu-ror celor implica]i `n activitate: de la organizatori p`-n\ la `naltele oficialit\]i `mplicate `n aceast\ extremde util\ ac]iune. Pe parcursul `ntregii perioade m-amsim]it important\ `mpreun\ cu to]i participan]ii, pro-fesori, elevi [.a. din Moldova, Serbia, Ucraina. De cezic important\? Fiindc\ activit\]ile s-au desf\[urat la

un nivel `nalt [i foarte con[tiincios, invita]ii au avut programe interesante [i relevante pentru noi, bine preg\tite. Eu personal am sim]it o sinceritate deosebit\ din partea ceor cu care am comunicat sub diverseforme [i la toate ntrunirile: fie la Camera Deputa]ilor cu dl parlamentar Eugen Tomac, fie la {coal\... cu dlministru Cristian David, cu jurnalistul Cristian Tab\-r\, fie cu dumneavoastr\, cu dl pre[edinte MarianClenciu sau cu domnul profesor Valentin Perciun… -cu to]i am fost pe pozi]ii egale. Vreau s\ men]ionezun fapt realizat: cei care au lucrat asupra agendei [co-

lii de var\ au depus mult suflet. S-a sim]it `ndeosebiatunci c`nd am mers la M\n\stirea Curtea de Arge[ -unul dintre cele mai celebre monumente de arhi-tectur\ din }ara Româneasc\: tot ce am v\zut [i amauzit acolo a fost o minune! {i M\n\stirea Surpateledin jude]ul V`lcea - modest\, `ns\ cu o frumuse]e de-osebit\ [i cu o atmosfer\ divin\ - ne-a `nc`ntat! Iar tragedia neamului Brâncovean probabil `n sufletulfiec\ruia nu las\ loc de indiferen]\ [i r\m`ne un eternexemplu al demnit\]ii noastre. La prima [edin]\ cudirectorii institu]iilor de `nv\]\m`nt din raion voivorbi neap\rat despre {coala de var\ de la Bucure[tiorganizat\ de c\tre Asocia]ia Cultural\ Pro Basarabia

[i Bucovina, despre necesitatea schimbului de expe-rien]\ cu colegii din România. ~mi doresc foarte mults\ realizez un proiect despre care am discutat cudumneavoastr\ privind un schimb de activitate profe-sional\ `n domeniul pedagogiei [i poate organiz\m`mpreun\ un seminar cu profesorii de limba [i litera-tura român\. Suntem la `nceput de an [colar [i timpulne permite s\ realiz\m ni[te proiecte bine g`ndite.

Ast\zi e o zi frumoas\, dar [i important\ - ZiuaIndependen]ei Republicii Moldova. {tiind c\ nu a]irenun]at la cet\]enia R. Moldova, v\ rog s\ primi]i

sincere felicit\ri cu acest prilej! {i `n aceast\ zi des\rb\toare m\ fr\m`nt\ o `ntrebare: de ce timp de 22ani nu avem r\spuns oficial ce limb\ vorbim [i ce is-torie `nv\]\m? Mai ales c\ la {coala de var\, indife-rent de unde eram veni]i la cursuri, to]i discutam `n-tr-o singur\ limb\, to]i cuno[team [i c`ntam c`ntece populare române[ti, nu era printre noi nici un dema-gog - politician sau lingvist - care ne bag\ pe g`t limba moldoveneasc\ ori vlah\ ...

Cu respect, Aurelia Mitreniuc

Scrisoare de la prof. Aurelia MITRENIUC - [efa Direc]iei

de ~nv\]\m`nt [i Cultur\ a raionului Edine]



Recent un grup de profesori din raionul E-dine] (Mitreniuc Aurelia - [efa D~C Edine],Moraru Angela - profesoar\ de limba [i litera-tura român\ [i director adjunct LT „M. Emi-nescu“, Leondari Natalia - profesoar\ de limba francez\ [i organizator la Gimnaziul Ru-seni, Neaun Irina - `nv\]\toare la GimnaziulEdine], Ro[ca Sergiu - specialist principal laD~C Edine], Cojocaru Aurelia - profesoar\ delimba francez\ la LT „M. Sadoveanu“ [i Sne-gur Aliona - asistent social) s-a aflat la Bucu-re[ti la cea de-a treia edi]ie a {colii de var\ cu

genericul „Noi: Cet\]eni Interactivi ai Euro- pei“, proiect organizat de Asocia]ia Cultu-ral\ Pro Basarabia [i Bucovina - pre[edinte dlMarian Clenciu; coorganizator Asocia]ia Con-vergen]e Europene. Parteneri - Facultatea deLitere a Universit\]ii din Bucure[ti [i Institu-tul „Eudoxiu Hurmuzachi“. Participarea gru- pului din Edine] la proiect s-a realizat gra]iedlui ing. Constantin Rusanovschi - pre[edinte-le filialei Asocia]iei Culturale Pro Basarabia[i Bucovina `n ora[ul One[ti (Bac\u), originar din satul Ruseni, stabilit cu familia de peste[ase decenii `n România. Proiectul a fost fi-nan]at de Departamentul Politici pentru Rela-]ia cu Românii de Pretutindeni al Ministerului

Afacerilor Externe al României.La activit\]ile din anul acesta au participatmembri din comunit\]ile române[ti din Repu- blica Moldova, Ucraina [i Serbia . Planul ac-]iunilor a vizat desf\[urarea unor colocvii, prelegeri, discu]ii interactive cu reprezentan]iiinstitu]iilor [i societ\]ii civile române[ti; semi-narii [i cursuri pe teme referitoare la identifi-carea modalit\]ilor concrete de antrenare a ro-mânilor `n promovarea culturii române[ti [i avalorilor europene. Au fost abordate domenii precum cel didactic, lingvistic, istoric, publi-cistic [i cultural.

~n prima zi a {colii de var\ am avut `nt`lni-re cu dl Cristian David - ministru delegat pen-

tru Românii de Pretutindeni. ~n zilele urm\toa-re am dialogat cu Tudor Cojocariu, responsabilde proiecte la Departamentul Politici pentruRela]ia cu Românii de Pretutindeni; cu Bog-dan Bârl\ de la Biroul de informare al Par-lamentului European; cu Victoria Nedelciuc,care ne-a vorbit despre cet\]enia european\ -de la statut la instrument. Una din cele maideosebite zile a fost cea `n care l-am avut cainvitat pe cunoscutul jurnalist Cristian Tab\r\.

Pe parcursul acestor zile am fost ghida]i, pov\]ui]i [i `nduma]i de dl profesor universitar dr. Ion I. Berghia - pre[edintele Filialei „Con-stantin Stere“ din Ia[i a ACPBB, fondator [i co-ordonator al periodicului „Dor de Basarabia“,

originar din jude]ul Soroca (R. Moldova).Obiectivele convergente ale proiectuluis`nt consolidarea leg\turilor dintre spa]iileculturale române[ti vecine României, institui-rea unor parteneriate durabile cu comunit\]ilede români aflate `n afara grani]elor [i activa-rea rolului pe care România, `n calitate de

membru al Uniunii Europene, `l are `n promo-varea, `n [i prin diaspor\, a dialogului inter-cultural `n context european [i a valorilor co-mune legate de democra]ie, libertate de comu-nicare, cooperare, multiculturalitate [i tole-ran]\. Astfel au fost `nt\rite premisele racord\-rii la circuitul cultural românesc, ca parte acelui european actual, prin str`ngerea leg\turi-lor cu institu]ii de cultur\ [i de `nv\]\m`nt dinRomânia [i derularea `n comun, pe viitor, aunor ac]iuni similare.

De asemenea am avut onoarea de a vizita

Palatul Parlamentului României, unde amavut o `nt`lnire [i un dialog cu parlamentarulEugen Tomac. Am mai efectuat o promenad\ prin Centrul vechi al Bucure[tiului [i Hanullui Manuc; ne-am urcat `n SkyTower, cea mai`nalt\ cl\dire din România cu o `n\l]ime de137 metri [i 37 de etaje; am vizitat M\n\stirea

Arge[, M\n\stirea Surpatele, M\n\stirea dintr-un Lemn din jude]ul V`lcea etc.

Participarea a doua oar\ consecutiv `n ca-drul proiectului nominalizat m-a convins `nc\o dat\ c\ nu am gre[it c`nd am scris, `ntr-uneseu mai vechi, c\ „Poporul român s-a n\scut`n patria graiului eminescian. Am fost boteza]i`n apa cristalin\ a izvorului ce tres\rea cumin-te. Ne-am ridicat din huma str\mo[ilor odat\cu doina, cu trilul de privighetoare, de aceeane-a fost h\r\zit [i sim]ul de a ne `n]elege [i dea ne iubi neamul“.

ECOURI DE LA {COALA DE VAR| 5 o r D


e Basarabia

Sim]ul de a ne `n]elege... de prof. Angela MORARU, director adjunct la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu“ din Edine]



A venit ziua `n care Mi[a P`rjoi`mpline[te o frumoas\ v`rst\... A venit[i toamna, cu minun\]iile [i triste]ileei. Ieri au fost rafale furioase de v`nt,„Taifun la Nagasaki“ - un film vizio-nat de mine `n tinere]e. Un zbor hao-tic de frunze multicolore: unele aurii,altele de un galben mai `nchis, altele

`nc\ verzi, altele ruginii sau ro[ii...Toate se nvolburau ntr-un zbor ame-]itor, desprinz`ndu-se de pe ramurilecopacilor pe care ì las\ din ce `n cemai goi. F\r\ seva lor, frunzele `[i `n-cep zborul spre moarte, ca `ntr-undans al eliber\rii, sub bagheta v`ntu-lui care le poart\ c`nd spre cer, c`ndcobor`nd vertiginos `n jos [i iar\[i plutind sus. Ca apoi s\ coboare lin [is\ se a[tearn\ ca o plapum\ p\m`ntu-lui pe care `l vor ocroti de frigul ier-nii. N-au tr\it dec`t o var\... Mi-am a-mintit de filmul suedez, de demult,„N-a dansat dec`t o var\“... S\ numim

aceast\ zi „Dansul de saraband\ alfrunzelor“. Sim]i]i aceste foi cum teizbesc `n fa]\, peste ochii pe care ì`nchizi instantaneu [i r\mì f\r\ grai`n fa]a gra]iei dansului [i a m`ngìeriilor! V\ invit s\ v\ g`ndi]i pentru o cli- p\ la aceast\ imagine. Dac\ o vede]i,

`nseamn\ c\ am reu[it s\ v\ transmitemo]ia mea. Noi, oamenii, acum tr\-im prea mecanic: ne trezim, m`nc\m[i uit\m s\ mai fim sensibili, s\ ne im- presion\m de ce este frumos, s\ ne `n-c\lzim sufletele r\mase parc\ `mpie-trite odat\ cu trecerea anilor. {i c`t\nevoie avem de a[a ceva... C\ci [i noi

suntem ca frunzele. Ap\rem `n via]\(o minune!), ne hr\nim la pieptul ma-mei, cre[tem, devenim mari [i parc\ne eliber\m c`nd plec\m de acas\ subinfluen]a v`ntului vie]ii care ne ridic\,ne face s\ plutim pe scara timpului`ncet-`ncet [i `n final cobor`m ...`n p\-m`nt. Tr\im o via]\, dar a noastr\ nuse sf`r[e[te printr-un dans. S\ sper\mc\ [i pentru noi un viitor va fi la fel cala orice element al naturii.

S\ ridic\m un pahar cu vin n cinstealui Mi[a care azi, 25 septembrie 2013,`ntr-un feeric decor de toamn\, mpline[-te 80 de ani. S\-i ur\m via]\ lung\ [i s\-

n\tate al\turi de draga lui jum\tate, So-nia, de `ntreaga-i familie [i de prieteni:

S\-]i fie via]a o bucurie,Celor ce n-au d\ruie[te mereu,Doar fericirea `n cale s\-]i fie{i niciodat\ s\ nu [tii de greu!La mul]i ani!

LA CEAS ANIVERSAR...6 o r De Basarabia

L-am cunoscut pe domnul prof. univ. dr. Gheor-ghe Popa prin toamna anului 1991 `n BibliotecaMinisterului Educa]iei, ~nv\]\mântului [i {tiin]eidin Bucure[ti. Un b\rbat chipe[, modest, cu o ]inut\distins\ combinat\ cu alur\ sportiv\, cu un limbajrafinat [i o aten]ie deosebit\ fa]\ de interlocutor.De[i au trecut cam mul]i ani de a tunci, a r\mas ace-la[i: interesant, cu vorba-i negr\bit\, „calculat\“ [if\r\ echivoc...

S-a n\scut la Moine[ti (Bac\u), pe 25 octombrie1943, r\m`n`nd un `mp\timit `ndr\gostit de natur\. Dindiscu]iile purtate, am aflat c\ `nc\ din fraged\ copil\riea fost pasionat de tehnic\. Solicitat de p\rin]i s\ aduc\ni[te f`n acas\, copilul [i-a construit un c\ru] cu patruro]i din lemn, asemenea celor pe care le putem vedea prin filme... Metaforic fiind spus, dup\ absolvirea [colii

din localitate acel prim c\ru] al sor]ii l-a adus la Ia[i.Aici a f\cut Facultatea de Fizic\ [i s-a statornicit n „dul-cele t`rg“ s\-[i vad\ `mplinite visurile, parcurg`nd toatetreptele nv\]\m`ntului superior [i ajung`nd s\ fie recto-rul celei mai vechi universit\]i ale neamului nostru.

Domnul Gheorghe Popa este, `n opinia noastr\,unul dintre pu]inii savan]i moderni cu cel mai `naltgrad didactic, r\m`n`nd totodat\, `n sensul clasic, unvaloros profesor cu [coal\ veche. Aceast\ afirma]ieeste sus]inut\ cu lux de am\nunte de c\tre fo[tii disci- poli [i actualii sau fo[tii s\i colegi de serviciu at`t dinIa[i, c`t [i din alte localit\]i ale României, din Europa,America, Asia etc. Pe parcursul activit\]ii profesion-ale [i sociale d`nsul s-a `nvrednicit de Ordinul „Cru-

cea Moldava“ al Mi-tropoliei Molodovei[i Bucovinei, de Di- ploma de excelen]\„Vasile Pogor“ a pri-m\riei Ia[i, de Diplo-ma [i medalia Uni-versit\]ii Freiburg(Germania), de Ordi-nul Na]ional „SteauaRomâniei“ `n gradde ofi]er, de Ordinul„Crucea Patriarhal\“al Patriarhiei Româ-ne; este Profesor Ho-

noris Causa al Universit\]ii Augsburg (Germania),

Doctor Honoris Causa al Universit\]ii „Alecu Russo“(B\l]i, R. Moldova) etc. Un om `ns\ nu poate fi car-acterizat doar din unghiul de vedere al activit\]ii sale profesionale. Nu a fost nici o situa]ie `n care s\ ne fiadresat domnului profesor Gheorghe Popa cu vreorug\minte sau dup\ un sprijin, ca acestea s\ nu-[i fig\sit ecou. Datorit\ dumnealui eu, un basarabeannecunoscut `n Ia[i, am fost angajat la Universitatea„Al. I.Cuza“, f\r\ vreo interven]ie special\ precum semai practic\ prin diverse locuri... Unei asemenea personalit\]i ]i-ar fi fost ru[ine s\ `ndr\zne[ti a-i prop-une ceva. Ba dimpotriv\, `n primii ani de activitate `nvechea capital\ a Moldovei, domnul rector GheorghePopa a fost acela care `n repetate r`nduri m-a invitat

la mas\, la cantina universit\]ii. {tia, probabil, c\salariul meu era mai mult dec`t modest. C`nd o mait`n\r\ coleg\ din Boto[ani, care se credea extrem devrednic\ ]in`nd cursuri `n vreo [ase locuri [i fiind`ndemnat\ s\ mai cedeze din ore, alerga prin ora[dup\ domnul rector s\-l `ntrebe de ce m\ sprijin\ totel a l\murit-o politicos...

Dar domnul prof. univ. dr. Gheorghe Popa este[i un sincer [i adev\rat patriot, cunosc\tor al istorieizbuciumate a neamului nostru. Am g\sit `n dum-nealui un sprijin de n\dejde pentru Asocia]ia Cultu-ral\ Pro Basarabia [i Bucovina, Filiala „ConstantinStere“ din Ia[i, al c\rei pre[edinte sunt. Domnia sas-a implicat at`t material (asigurarea de transportspre [i dinspre Basarabia, suportarea costului unor mese pentru invita]ii no[tri etc.), c`t [i prin ]inereaunor conferin]e de notorietate, prin prestan]a dum-nealui d`nd astfel o ]inut\ de `nalt\ valoare cultura-l\, patriotic\ [i unionist\. Poate c\ aceast\ atitudinefranc\ [i generoas\ se explic\ [i prin urgiile comu-niste cunoscute chiar din familia dumnealui sau poate pentru c\ familia ì este `nrudit\ cu ba-

sarabenii...Ast\zi, c`nd fostul rector [i viceministru al nv\-]\m`ntului din România, domnul prof. univ. dr.Gheorghe Popa `mpline[te 70 de ani [i se afl\ peuna dintre cele mai `nalte trepte ale realiz\rii profe-sionale, `n nume personal, dar [i din partea colegi-lor din ACPBB, c`t [i din partea redac]iei revistei„Dor de Basarabia“ ì ur\m ani mul]i [i ferici]i al\-turi de cei dragi, zile `nmiresmate de parfumul na-turii, eterna Domniei sale iubire, energie de toatetipurile cunoscute n fizic\ pentru a i se mplini celemai alese visuri!

La mul]i ani, drag\ domnule Profesor!!

Gheorghe Popa - 70 de Ion B.

Mihai P`rjoi - 80 de Cornelia {TIRBU



Cel mai mare prozator basarabean s-a n\scut la 3septembrie 1928, `n satul Horodi[te, jude]ul Soroca-România (`n prezent localitatea este `n raionul Don-

du[eni, R. Moldova). Debuteaz\ la nceputul anilor ’50.Opere: „Frunze de dor“, „Balade din câmpie“, „Ultimalun\ de toamn\“, „Povara bun\t\]ii noastre“, „Clopot-ni]a“, „Horodi[te“, „~ntoarcerea ]\rânii `n p\mânt“,„Biserica alb\“, „Toiagul p\storiei“ [.a. ~n 1967, pentru piesa „Casa Mare“, nuvela „Ultima lun\ de toamn\“ [iromanul „Balade din câmpie“ s-a `nvrednicit de Pre-miul de Stat al R.S.S. Moldovene[ti. Apoi, `n 2008, aintrat `n posesia altui Premiu de Stat. De]ine titlul deScriitor al Poporului. Este membru de onoare al Aca-demiei Române [i membru titular al Academiei de{tiin]e a R. Moldova. Din 1969 locuie[te la Moscova,dar men]ine o leg\tur\ permanent\ cu ba[tina pe care oviziteaz\ de c`te ori poate.

Pe 31 august curent, `n cadrul ceremoniilor dedi-cate Zilei Limbii Române, la Biblioteca „Mihail Sado-veanu“ din Soroca a avut loc o ac]iune dedicat\ `mpli-nirii celor 85 de ani de la na[terea recunoscutului autor.~n discu]ia ghidat\ de doamna Eugenia R\ilean, direc-toarea bibliotecii, s-au implicat at`t angajatele institu-]iei-gazd\, c`t [i audien]a, [i oaspe]ii din România -membri sau simpatizan]i ai Asocia]iei Culturale ProBasarabia [i Bucovina, Filiala „Constantin Stere“ dinIa[i. Ne-am bucurat mult de comunicarea domnuluiGrigore Buc\taru - [eful Direc]iei Cultur\ din Soroca,de cea a doamnei E. R\ilean, de cele ale subalternelor dumisale [.a. Un discurs deosebit de cald `n care bucu-ria alterna cu triste]ea a ]inut poetul Petre Popa - direc-torul Teatrului „Veniamin Apostol“ din Soroca [i con-s\tean cu Ion Dru]\. Iat\ c`teva g`nduri de-ale dumnea-lui: „Ce-ai putea spune despre copil\rie c`nd `]i amin-te[ti de cire[ul de mai? Apoi, scrierile lui Ion Dru]\ aufost cire[ul de mai al copil\riei [i adolescen]ei me-

le. Am crescut cu „[oapta de nuc“, gust`nd din „poama bun\, aproape coapt\“ [i m\ bucuram [i eu „c`nd trec\-torii l\udau liliacul din col]ul ogr\zii“, de parc\ ei m\l\udau [i pe mine, [i toat\ casa noastr\“. A[a cum se n-t`mpla cu nucul, „haiducul lui Pintilie“, despre carescria prozatorul `n nuvela cu pricina, a[a s-a `nt`mplats\ ne tragem r\d\cinile de pe acelea[i dealuri cu multeizvoare ale T\t\r\ucii, iar „averea copil\riei“ mareluiscriitor avea s\ fie [i averea copil\riei mele. Nu m-a pusnimeni s\-i `nv\] opera pe de rost… Poate doar frag-mentul cu Trofima[ din „Frunze de dor“, dar tot ce-a`nc\put `ntre copertele c\r]ii „De la verde p`n ` la verde“s-a prins de mine ca o doin\ de fluierul ciobanului cutalent la c`ntat. M-am bucurat de fiecare apari]ie edito-rial\, ca s\ m\ `ntristez de fiecare apari]ie a scriitoruluidrag `n preajma unor demnitari care rosteau neadev\-

ruri istorice. De multe ori mi-am zis, chiar [i acuma maicred, c\ probabil este `ncifrat ceva `n scrierile sale pecare `ncearc\ s\ le camufleze prinre ni[te rostiri ambi-gue, `n anumite `mprejur\ri, iar z`mbetul s\u „tradi]io-nal“ din col]ul buzelor parc\ ne-ar `ndemna: „Dar voiciti]i, nu v\ uita]i `n gura mea, eu sunt acolo amestecat printre litere din care se adun\ cuvintele pentru rug\-ciune, c`ntare [i blestem“. S\-i dea Dumnezeu s\n\tate[i c\r]i `n care s-ar putea reg\si chipul neamului nostru,a]`]at de cei c\rora le r`de sufletul c`nd doi fra]i se su-grum\. Astea mi-au venit `n minte acum [i scriu imedi-at, cum g`ndesc. Or, c`nd spui un neadev\r l mai lustru-ie[ti pe alocuri, ca s\ fii mai credibil. ~ns\ eu n-am timp s\ m\ prefac…“.

Prof. univ. dr. Mihai P\str\gu[ din Ia[i a spus urm\-toarele: „Bucuria de a participa la un simpozion privindomagierea scriitorului moldovean Ion Dru]\, cu prilejulimplinirii v`rstei de 85 de ani de via]\, `mi este amplifi-cat\ [i de faptul c\ participan]ii la ac]iune [i-au centratdiscu]iile, la un moment dat, pe teatrul celui omagiat, nmod special pe cunoscuta [i apreciata sa dram\ „CasaMare“… Nu po]i s\ nu consta]i complexa diegez\ utili-zat\ cu m\iestrie de scriitor n construc]ia dramei, parc\desprins\ ca o felie din realitate, dar totu[i diferit\ de a-

ceasta - realism dramatic conjunctural. Dintre personajele care dau substan]\ [i coeren]\ etosului popular dra-maturgul a scos n relief personajul Vasilu]ei - unul em- blematic pentru tabla de valori pe care [i-a propus s\ o promoveze, [i P\v\lache - un b\rbat chipe[ [i atractiv,dar [i plin de vicii, pe care Ion Dru]\ l-a ales pentru adesemna opusul valorilor satului contemporan perioad-ei descrise. Piesa invocat\ este o dram\ cu toate carac-teristicile genului, pentru c\ define[te un conflict valo-ric. Vasilu]a, o t`n\r\ v\duv\ de r\zboi, caracterizat\ prin cinste, h\rnicie, simplitate, loialitate, sentimentecurate, `ntr-un cuv`nt - noble]ea simpl\ personificat\ -f\r\ noroc, cu un destin crucificat, pe de-o parte, de si-tua]ille sociale (r\zboi, noua ordine social\ comunist\care perverte[te caracterele), pe de alt\ parte, de statu-sul s\u biouman - de femeie angoasat\ de erodarea fi-zic\ [i moral\, provocat\ de trecerea timpului. Tocmaiacest status o va face s\ cad\ temporat victim\ ispitelor lui P\v\lache. Morala sa clasic\ bazat\ pe demnitate, o-noare, cinste, onestitate [i corectitudine o va ajuta s\ n-]eleag\ „clenciul“ `n care a intrat, dar [i necesitatea dea ie[i din conjunctura nefast\, nepotrivit\ profilului s\umoral. Autorul intervine la timp pentru a-[i salva eroina[i valorile pe care ea le reprezint\ `n lumea satului. Totat`t de evident\ este [i sanc]iunea moral\ pe care IonDru]\ o administreaz\ lui P\v\lache - un personaj test.Celelalte personaje individuale (mo[ Ion [i Sofia) saucolective (opinia satului) sunt secundare. Ele contri- buie, ca ni[te elemente decorative, mai mult la sublinie-rea rolului personajelor principale, la reliefarea conflic-

tului dramatic.At`t prin teatru, c`t [i prin ntreaga sa crea]ie literar\marele scriitor Ion Dru]\ a contribuit decisiv nu numaila `ntre]inerea cu mijloacele artei literare la cultivareaunei morale s\n\toase `ntre cona]ionali, cu ad`nci r\d\-cini n cultura româneasc\, dar a cultivat n egal\ m\su-r\ [i valorile stilistice ale limbii române ca limb\ latin\,capabil\ s\ exprime cel mai adecvat aceste valori.Chiar dac\ are domiciliul la Moscova, Ion Dru]\ esteun autentic ambasador al spiritualit\]ii române[ti. Spa-]iul (distan]a) `i d\ posibilitatea s\ cultive valorile nea-mului, ca valori autentic umaniste, [i `ntr-o alt\ pers- pectiv\ dec`t cea „apropiat\“, s\ le fac\ cunoscute [i al-tor neamuri cu culturi diferite. Un scriitor mare ca IonDru]\ se poate face auzit [i din alte medii dec`t cel ori-ginar, iar reverbera]iile sale cu alte culturi sunt benefice`ntregului nostru neam“.

Cuv`ntul de `ncheiere i s-a oferit profesorului uni-versitar Ion Berghia - pre[edintele Filialei „C. Stere“din Ia[i a ACPBB, conduc\torul delega]iei ie[ene: „IonDru]\ r\m`ne, f\r\ `ndoial\, o voce distinct\ `n r`ndulscriitorilor basarabeni contemporani, `mbog\]ind cu oactivitate literar\ de aproape [ase decenii scrisul româ-nesc. Descinz`nd din tagma celor mai mari povestitori

români, Ion Neculce [i Ion Creang\, scriitorul se apropie prin sensibilitatea nativ\, lirismul [i memoria arhe-al\ [i de Mihai Eminescu ori Mihail Sadoveanu. Dac\vorbim despre scrisul s\u, descoperim natura pluriva-lent\ a omului Ion Dru]\, care se identific\ perfect cu personajele sale, c\ci fiecare erou poate fi un alter-ego prin care prozatorul g`nde[te, tr\ie[te drame, se bucur\sau mediteaz\. Ca [i Creang\ sau Sadoveanu, el este unh`tru al vremurilor noastre, `n sensul cel mai frumos alcuv`ntului, de român „verde“, plin de vigoare [i nu `n`n]elesul folosit `n Basarabia. Destul de abil [i cump\-tat, el a [tiut s\ „jongleze“, de-a lungul anilor tr\i]i, cuipostazele, adesea departe de a-i fi convenabile, astfelr\m`n`nd mereu „pe val“, pentru c\ are valoare! Pro-mov`nd valen]ele omului de la ]ar\, din Basarabia, el afost ajutat nu numai de talentul s\u, ci [i de anumite cir-cumstan]e oferite de familie, de societate [i, cu siguran-]\, de Cel-de-Sus. Cu o anume evlavie mo[tenit\ poatedin familie, Ion Dru]\ nu a f\cut totu[i din aceasta uncaz aparte, ci totul s-a rostogolit firesc, fiind mereu a- proape de M`ntuitor. A avut norocul s\ se `nfrupte [i dinmodul de via]\ al altor neamuri, care i-a fost de un realfolos. Ion Dru]\ nu este scriitorul meu preferat... Scrii-torul meu preferat pentru ve[nicie e b\di]a Ion din Hu-mule[tii Neam]ului c\ruia `i voi r\m`ne credincios c`t

voi tr\i. Dar aceasta nu `nseamn\ c\ nu cunosc operamaestrului Dru]\ [i nu i-o apreciez, fie [i din motivul c\sunt profesor de român\ n\scut `n Soroca. Unii dintrecititori sau confra]i de condei `l elogiaz\, al]ii `l hulesc.Dar... a[a este `n via]\! Nu po]i s\ placi oricui! MihaiCimpoi, dincolo de aprecierile pozitive, spunea undevac\ Ion Dru]\ ar face bine s\-[i `ncarce opera `ntr-un ca-mion, apoi s\ [i-o duc\ la Moscova, unde locuie[te deani buni. {ti]i ce i-a r\spuns maestrul? C\ lui i-ar trebuimai multe camioane, iar pentru acela[i lucru lui Cimpoii-ar fi suficient\... o biciclet\! Inteligent r\spuns ca [iomul care l-a dat. ~nainte de a-l vorbi de r\u pe mareleIon Dru]\, s-ar cuveni s\ revedem atent faptele sale. ~nacest sens, „Lum`narea Recuno[tin]ei“ de pe unul din-tre dealurile Sorocii a fost mult denigrat\, dar [tiu acei„delatori“ la ce dat\ a fost inaugurat monumentul? La27 martie... V\ mai aminti]i ce simbolizeaz\ aceast\ da-t\?! Oare toat\ lumea cu g`nd ne-curat la adresa lui IonDru]\ [tie c\ el s-a num\rat printre primii scriitori mol-doveni, care `nc\ prin anii `60 ai secolului trecut a pus problema revenirii scrisului nostru din R. Moldova lagrafia latin\?

Un om [i faptele lui se analizeaz\ [i se judec\ prin prisma timpului [i a contextului social `n care a-cesta a tr\it [i a creat. Ion Dru]\ a fost [i a r\mas unfel de magister al genera]iilor de basarabeni, care aulocuit [i au studiat la Moscova zeci de ani, pe care a[tiut s\ [i-i apropie, s\-i asculte [i s\ le dea un sfat...~n pofida anumitor umbre nesigure, el r\m`ne un tri- bun al neamului, cum nu au fost mul] i dintre scriito-rii no[tri. Prin 1988-89, de exemplu, c`nd comuni[tiic\rora le fugea terenul de sub picioare turbau, a avutloc o `nt`lnire cu elevii [i cadrele didactice de la

{coala Moldoveneasc\ nr.1 din Chi[in\u (ast\zi Li-ceul Român-Francez „Gh. Asachi“). ~n timpul discu-]iilor, un elev i-a dat lui Ion Dru]\ un bile]el `n carescria c\ dou\ profesoare - una de limba matern\ [ialta de istorie, ambele fiind so]ii de `nal]i conduc\-tori de partid - pun be]e-n roate tocmai ele reveniriilimbii noastre la grafia latin\ [i la istoria neamului.Afla]i, dragilor, c\ Ion Dru]\ nu a ezitat nici o clip\[i a citit bile]elul cu numele respective `n fa]a publi-cului, dup\ care, cu privirea lui u[or z`mbitoare [icl\tin`nd din cap a mustrare p\rinteasc\, a ad\ugatceva, `n sensul c\-[i vor da seama profesoarele respective de marea lor gre[eal\... moral\.

La ceas aniversar, i ur\m maestrului Ion Dru]\ via-]\ `ndelungat\, s\n\tate, cititori impar]iali [i tradi]iona-lul La mul]i ani!“.

DdB

LA CEAS ANIVERSAR... 7 o r D


e Basarabia

Ion Dru]\ - 85



Azi, 31 august, românii serbeaz\ Ziua Limbii Ro-mâne. Exist\ `n acest sens o lege care a fost adoptat\ `nCamera Deputa]ilor din România n luna februarie anulacesta.

Mul]i români nu [tiu `ns\ de ce s\ fie la 31 augustZiua Limbii Române?

Iat\ de ce - pentru c\ la 31 august 1989 s-a petrecutun moment istoric pentru românism, pentru românita-tea noastr\ cea de toate zilele: sub presiunea a peste750.000 de români aduna]i la Chi[in\u n ziua de 27 au-gust 1989, Parlamentul de la Chi[in\u, a[a sovietic cumera, n-a avut ncotro [i a decretat pe 31 august limba ro-mân\ ca limb\ de stat [i dincolo de Prut, adic\ pe ambele maluri ale Prutului [i Nistrului. Se `ncununa astfel,victorioas\, rezisten]a românilor la dezna]ionalizare,dup\ aproape dou\ veacuri de jertfe [i suferin]e, dar [ide izb`nzi pilduitoare, care au f\cut din Basarabia ]inu-tul românesc cel mai `ns`ngerat, pus la cele mai grele`ncerc\ri, nu de pu]ine ori `n cump\na istoriei afl`ndu-

se `ns\[i pieirea neamului românesc de pe plaiurile at`tde frumoase ale Basarabiei [i at`t de jinduite de al]ii...De data asta n-a fost s\ fie cum au vrut al]ii, ci cum

au vrut\r\ românii!Ziua de 31 august a fost s\rb\torit\ ca zi a limbii

noastre române[ti pentru prima oar\ `n 1990, `n toat\Republica Moldova. {i de atunci, „anual - scrie peWikipedia un autor anonim, aceast\ s\rb\toare estemarcat\ cu manifest\ri de nalt patriotism, de reg\sirea r\d\cinilor, consemnat\ prin poezie, c`ntec [i joc, prin repunerea `n drepturi a vechilor tradi]ii populare[i a momentelor care le-au marcat istoria. De regul\,festivit\]ile sunt deschise diminea]a la Chi[in\u dec\tre oficialii republicii, prin depunerea de flori lamonumentul lui {tefan cel Mare [i Sf`nt, precum [i la busturile clasicilor literaturii române, amplasate `nGradina Public\ „{tefan cel Mare“. S\rb\toarea se n-cheie `n mod obi[nuit printr-un concert sus]inut`n Pia]a Marii Adun\ri Na]ionale. ~n primii ani ai s\r- b\torii, fiecare 31 august aducea cu sine [i dezvelireaa c`te unui bust pe Aleea Clasicilor din Chi[in\u.Acest frumos obicei a fost `ntrerupt dup\ venirea la putere a comuni[tilor `n 2001“.

Ecoul a ceea ce se petrece la Chi[in\u de fiecare 31august a reverberat `n multe suflete române[ti, dar maiales `n sufletele acelor români care cunosc bine ce `n-seamn\ s\ nu te lepezi de graiul matern, str\mo[esc, de-seori cu pre]ul libert\]ii sau chiar al vie]ii: românii caretr\iesc `n afara grani]elor de stat ale României, româniidin Ucraina, din Ungaria, din Balcani - `ndeosebi ceidin Grecia, Albania, Serbia, Bulgaria, precum [i româ-nii din alte ]\ri ale lumii. Ace[ti români, români exem- plari, au „rezonat“ la modelul basarabean, astfel c\

organiza]iile culturale ale românilor din diaspor\ s-aual\turat fra]ilor de peste Prut s\rb\torind [i ei an de anZiua Limbii Române, f\c`nd declara]ii publice explicite`n acest sens, cer`nd adic\ instituirea acestei zile na]io-nale [i `n }ara-Mam\. Se poate spune c\ ace[ti românitransfrontalieri s-au unit cu românii din Basarabia, dinRepublica Moldova, alc\tuind o comunitate aparte, co-munitate la care, `n februarie a.c., a aderat [i ...Româ-nia, Parlamentul României!... C\ci, nota bene!, legea a-doptat\ `n februarie 2013 este o lege pe care au impus-o ace[ti români f\r\ pa[aport românesc, dar cu un sufletmai românesc dec`t al nostru, cei ce nu risc\m nimicatunci c`nd vorbim române[te! Risc\m numai s\ vorbim din ce n ce mai stricat limba p\rin]ilor no[tri... Dar asta este alt\ poveste... O l\s\m pentru alt\dat\, s\ nustric\m [i acest ceas s\rb\toresc!

Punctul de plecare a fost Marea ~ntruUnire de laChi[in\u, din 27 august 1989, la care s-au adunat, cu unsingur [i acela[i g`nd, peste 750.000 de români. Adic\tot al [aselea cet\]ean al Republicii a fost acolo prezent,cam c`te unul din fiecare familie de români!... A fost ca[i cum la Bucure[ti s-ar aduna m`ine peste trei milioanede participan]i, ca s\ cear\ ce? Ce au cerut acei românigrozav de români? Au cerut „grafie latin\“! Acesta afost cuv`ntul de ordine, al c\rui `n]eles s-a `nc\rcat `nBasarabia acelor zile de o sumedenie de alte idei [i co-nota]ii, str`ns legate unele de altele, alc\tuind un verita- bil program politic na]ionalist, cum n-a mai fost rostitaltul de la Blaj, din 15 mai 1848...

~ntruUnirea de la Chi[in\u din 27 august 1989 afost transmis\ `n direct de Televiziunea Român\ de laBucure[ti! Mi-aduc bine aminte cum am urm\rit-o `n„}ar\“ cu sufletul la gur\, nevenindu-ne a crede ce ve-deam: c`t de viu [i de puternic era românismul acelor fra]i de-ai no[tri la care deseori ne g`ndisem p`n\ atun-

ci cu inima str`ns\ de team\ c\ sunt `n mare primejdiede a se pierde pentru oastea Neamului nostru. Da’ deunde?! Se vedea clar c\ sunt „mai români“ dec`t fiecaredintre noi! C\ demnitatea de român le e mai drag\ caorice!

C`nd, peste numai patru luni, `n decembrie 1989,românii au ie[it `n strad\ s\ `nfrunte moartea voini-ce[te, „cu palmele goale“, sub privirile uimite ale `n-tregii lumi, demonstr`nd o total\ [i rarisim\ disponi- bilitate la orice sacrificiu, eu, personal, am sim]it c\acea minune de comportament se producea `n conti-nuarea adun\rii de la Chi[in\u, din 27 august 1989,care ren\scuse `n sufletul tuturor românilor `ncrede-rea n destinul lor de neam sortit s\ fac\ istorie, iar nufigura]ie pe scena lumii!

Am scris mai apoi `n chip explicit c\ „Revolu]iaRomân\“, care `ntr-adev\r revolu]ie a fost la nivelulreac]iei [i con[tiinei populare, civice, a `nceput cumult `nainte de decembrie 1989, `ncepuse prin de-monstra]ia de demnitate româneasc\ f\cut\ de fra]iino[tri de peste Prut!

{i mai zic o dat\: f\r\ 27 august 1989 nu ar fi fost posibil\ resurec]ia din Timi[oara [i Bucure[ti, din toat\}ara, pe care eu, tr\ind-o `n strad\, am resim]it-o mai pu]in a fi un act de denegare a regimului politic, c`t maiales ca pe o ampl\ [i atotcuprinz\toare demonstra]ie dedemnitate na]ional\! Oamenii au ie[it f\r\ arme, f\r\ciomege, nu ca s\ pedepseasc\ ori s\ alunge pe cineva,c`t mai ales pentru a demonstra c\ „Dumnezeu e cunoi!“, c\ nu ne e team\ de moarte [i suntem gata la ori-ce ar putea s\ semnifice b\rb\]ie [i v`rtute, credin]\ `n Neam [i Lege!

Se na[te o `ntrebare pe care `nc\ nu ne-am pus-o cu

toat\ gravitatea: cum se face c\ Televiziunea Român\,care pe vremea aceea, `n vara lui 1989, era at`t de `n-chis\, rupt\ de realitate [i preocupat\ exclusiv de cultul personalit\]ii celor doi „tirani“, a transmis totu[i, `n di-rect [i integral, Adunarea de la Chi[in\u?

Mi-aduc aminte c\ n mul]imea de participan]i, carede care mai voios, mai frumos, mai luminos la chip, amremarcat un b\tr`n, `n haine negre, „de duminic\“, carea ap\rut de mai multe ori `n prim-planul transmisiei.M-a frapat asem\narea sa, la port, la `nf\]i[are, cu un-chii mei, mocanii dobrogeni, cum se `mbr\cau [i cumar\tau ace[tia c`nd veneau la ora[! Moac\ de mocan!,mi-am zis. {i parc\ auzindu-m\, regizorul transmisieil-a ales pe b\tr`n pentru un scurt interviu. I s-a pus [i n-trebarea de unde e, cum se nume[te. Iar r\spunsul a fostUngureanu! Venise la Chi[in\u din Transnistria! Eraa[adar urma[ al ardelenilor, al mocanilor care sute deani au tot venit iarna cu oile din Transilvania, din M\r-ginimea Sibiului p`n\ `n b\l]ile Nistrului sau `n Crime-ea! A[a cum f\cuse aceast\ pendulare transhumant\ [i bunicul meu Licoi, din R\[inari!

Mul]i sunt basarabenii care au printre `nainta[i ro-mâni ardeleni. C`nd l-am cunoscut pe Eugen Doga l-am luat direct, dac\-[i cunoa[te buneii ardeleni. Da, [tia

[i d`nsul [i era m`ndru de asta! M`ndru c\ poart\ un nu-me de familie adus din Ardeal pe malurile Nistrului!

Exist\ multe similitudini `ntre ardeleni [i basarabeni, ntre Transilvania [i Basarabia! Am observat dup\1990, `n mai multe ocazii, c\ au, unii pentru al]ii, maimult\ `n]elegere, mai mare atrac]ie s\ se `ncread\ unul`ntr-altul [i s\ conlucreze cu inima deschis\! {i unii, [ial]ii au cunoscut mai ales partea dramatic\, tragic\, acondi]iei de român! Au pl\tit pre]ul cel mai scump pen-tru a-[i vorbi graiul p\rintesc!

Dac\, a[a cum spune versul popular, Tot românu-i ardelean Dus `n }ar\ de alean, dac\ deci Ardealul neeste tuturor românilor vatra, ba[tina primordial\, apoitrebuie spus c\ suntem printre popoarele Europei sin-gurul care s-a extins spre R\s\rit! R\s\ritul dinspre careasupra Europei s-a produs pustietoarea migra]ie a po- poarelor Asiei atrase de luminile Romei, ale civiliza]ieieuropene! Noi, românii, am „`notat“ `mpotriva curen-tului, `n r\sp\rul istoriei! {i am extins spre Soare-R\sa-re Europa, mo[tenirea Romei antice, romanitatea noas-tr\, duc`nd-o p`n\ dincolo de Bug!

Dac\ compari hotarele limbii latine, din vremea luiTraian, cu hotarele `n care se vorbesc azi limbile roma-nice din Europa, consta]i c\ peste tot aceste hotare s-aurestr`ns, au cedat spa]ii `ntinse altor limbi, „barbare“!

Nordul Africii, Asia Mic\, ce]osul Albion, Dalma]ia,Moesia... Numai Dacia Traian\ a c`[tigat spa]ii noi pen-tru l\tinie! ~nzecindu-[i mo[tenirea!

Spa]iul `n care se vorbe[te limba daco-român\ s-aextins de-a lungul istoriei mai ales spre Est. Iar acestaeste meritul cel mai important al românilor de pestePrut! Au l\]it spa]iul limbii române, l-au extins, iar `nfinal, iat\, ne-au d\ruit [i Ziua Na]ional\ a LimbiiRomâne!

E bine s\ re]inem c\ de la ardeleni avem ziua de1 Decembrie, iar de la basarabeni, de la moldoveniide peste Prut, avem ziua de 31 august, zile am`ndou\de afirmare na]ional\ a identit\]ii [i demnit\]ii noas-tre etnice.

Iar dac\ st\m s\ judec\m lucrurile cu bucuria de adescoperi c\tre cine mai avem motive de recuno[tin]\,este timpul s\ identific\m n cultura [i istoria noastr\ uncapitol pe care l-am trecut prea u[or cu vederea: {coalaBasarabean\!...

Un bob z\bav\ v\ cer asupra acestui g`nd: {coalaBasarabean\!...G`nd care nu-mi apar]ine, dar c`nd amauzit, la o recent\ lansare de carte a unui autor de din-colo de Prut, pe dou\ doamne profesoare universitare,vorbind despre {coala Basarabean\, m-am minunatde c`t\ dreptate puteau s\ aib\! Dac\ vorbim de o {coa-l\ Ardelean\, cu rolul ei decisiv `n istoria noastr\,[coal\ prin care cu to]ii ne-am românit [i mai mult de-c`t eram, apoi se poate vorbi [i de o {coal\ Basarabea-n\, cu acela[i rol istoric, de fortificant al românismuluila ceas de cump\n\! De restri[te [i de r\scruce!

Fire[te, `n al]i termeni, cu specificul ei, [i mai alescu data ei de func]ionare, alta: epoca contemporan\!Cunosc mul]i basarabeni, dar descop\r mereu alte [i al-

te temeiuri pentru `ncredin]area c\ rolul Basarabiei nistoria Neamului românesc apar]ine mai ales viito-rului! Iar faptul c\ la Chi[in\u s-au adunat mul]ime denorod, cum nu s-au mai adunat vreodat\ românii demul]i, pentru a proclama dreptul de a vorbi [i scrie ro-mâne[te, faptul c\ de la acea minunat\ `nt`mplare ne-am ales cu Ziua Limbii Române confirm\ c\ pentruneamul românesc func]ioneaz\ acum [i {coala Basa-rabean\ de suflet [i cuget curat românesc!

...Las pentru alt\ dat\ un inventar, c`t mai cuprinz\-tor, al faptelor care certific\ existen]a acestei compo-nente a fiin]ei noastre na]ionale, o component\ extremde dinamic\, de eficient\ `n lupta noastr\, a tuturor ro-mânilor, pentru M`ntuirea Neamului. Dar mai ales i-a[l\sa pe al]ii, mai `nv\]a]i, s\ fac\ un complet inventaral faptelor prin care basarabenii au sporit temeiuri-le m`ndriei de a fi român! Basarabenii pe care `i cu-nosc, f\r\ excep]ie, m-au f\cut s\ tr\iesc deseori acestsentiment. Din toat\ inima le mul]umesc acum c\ ne-aud\ruit [i aceast\ zi de s\rb\toare: La Mul]i Ani, Basara- bie, La Mul]i Ani Frumo[i, români de pretutindeni! Ini-ma sus! Dumnezeu e cu noi, noi suntem cu Dumnezeu!Doamne, ajut\!

Buria[, 31 august 2013

LIMBA NOASTR|-I O COMOAR|...8 o r D


e Basarabia

{coala Basarabean\ de Ion COJA



Nici nu se iviser\ `nc\ zorii zilei, c`nd o delega-

]ie din partea Filialei ie[ene „Constantin Stere“ aAsocia]iei Culturale „Pro Basarabia [i Bucovina“,condus\ de inimosul profesor Ion Berghia, trecea pe mult `ncercatul p\m`nt basarabean, spre b\tr`naSoroc\, unde urma s\ participe la amplele manifes-t\ri culturale dedicate Zilei Limbii Române din da-ta de 31 august curent. Din delega]ie f\ceau parte,`n afar\ de conduc\torul ei, profesorul universitar Mihai P\str\gu[ - reputat estetician [i redactor-[ef al revistei „Moldova Literar\“, poetul Vasile Vajo-ga (to]i din Ia[i) [i bibliotecarul boto[\nean IulianMoldovanu. Prutul ne-a aruncat o ochiad\ [ireat\,rug`ndu-ne parc\ s\ transmitem salut\ri fratelui s\umai mare, Nistrul. Drumul spre ora[ul de la vaduri-le Nistrului a fost lung [i anevoios, ca o unduiremonoton\ de v\i [i coline, pe care verdele intens al

codrilor de stejari se combina cu nuan]ele mai [ter-se ale miri[tilor `n prag de toamn\, punctate pe alo-curi cu ro[ul merelor coapte din livezile ce m\rgi-neau [oseaua. {i iat\ c\ dup\ vreo cinci ore de mers,„c\lu]u’ tatii“, adic\ autoturismul profesorului Ber-ghia ne-a l\sat `n fa]a sediului Bibliotecii Or\[e-ne[ti „Mihail Sadoveanu“, unde am fost `nt`mpina]icu o deosebit\ cordialitae de domnii Grigore Buc\-taru - [eful Direc]iei Raionale de Cultur\ Soroca,Igor Grosu - angajat la Cancelaria Guvernului R.Moldova [i de cea care pentru c`teva ore avea s\ fiegazda noastr\, doamna Eugenia R\ilean - directoa-rea bibliotecii. Dup\ un mic protocol oferit de ama- bila amfitrioan\, am trecut strada, intr`nd `n coche-tul parc al ora[ului re[edin]\ de raion, care devenisecu acest prilej o mare scen\ `n aer liber.

Aici, dup\ ce oficialit\]ile locale, n frunte cu cudomnul Victor S\u - pre[edintele Consiliului Raio-nal Soroca, urma]i de grupuri organizate de soro-ceni (printre care ne-am integrat [i noi) au depus su-te de flori la complexul statuar al scriitorilor, ade-

v\rat sanctuar ridicat spre a cinsti pe marii creatori

de literatur\ româneasc\ (Eminescu, Creang\, Sa-doveanu, Vieru). A urmat un frumos spectacol mu-zical-literar-coregrafic dedicat limbii noastre na-]ionale. Delega]iei ie[ene i s-a oferit prilejul [i, dece nu, privilegiul de a deschide acest program, lamicrofon fiind invita]i `n ordine: Vasile Vajoga, carea citit din propria crea]ie emo]ionanta poezie „Lim- ba noastr\“; apoi bibliotecarul Iulian Moldovanu atransmis audien]ei un salut din partea concitadinilor s\i, fiind urmat de profesorul Mihai P\str\gu[, care`n alocu]iunea sa a pledat pentru o limb\ român\nealterat\ de influen]ele nu tocmai binevenite alelumii tot mai interconectate. Apoi, domnul profesor Berghia s-a ar\tat, n calitate de dasc\l, ngrijorat demarile deficien]e `n `nsu[irea corect\ a limbiina]ionale, domnia sa d`nd citire unei parodii foarte

acide dup\ cunoscuta poezie „Limba noastr\“ a luiAlexe Mateevici. Dup\ ce manifest\rile din parc s-au terminat, am fost din nou invita]i la aceea[i bib-liotec\, unde am asistat la o interesant\ dezbatereav`nd `n centrul ei personajele scriitorului IonDru]\, evolu]ia, menirea [i destinul lor. O binevenit\mas\ oferit\ de gazde ne-a revigorat, pentru c\, timpde dou\ ceasuri [i mai bine, urma s\ fim oaspe]iineegalatului muzeograf [i scriitor Nicolae Bulat,chiar `n incinta simbolului sorocean - Cetatea de pemalul Nistrului. Cu un stil inconfundabil, cu totulneconven]ional, pres\rat cu inser]iuni vesele acest„p`rc\lab“ contemporan al vechii zidiri ne-a f\cutcunoscut\, cu ample incursiuni `n timp, istoria zbu-cuimat\ a monumentului care, peste doar c`tevazile, urma s\ intre `ntr-un proces amplu de restau-rare [i conservare, `ntins pe parcursul a c`]iva ani.

Cum era [i firesc, un vin ro[u, scos parc\ dinhrubele ad`nci ale lui Nicolae Bulat, ne-a potolitsetea, spre invidia profesorului Berghia, care maiavea de condus `nc\ vreo [ase ceasuri pe drumul de

`ntoarcere... Iar toate acestea s-au petrecut ca

nimeni s\ nu mai `ntrebe: Parlez you româna?

Duminic\, 8 septembrie 2013, Societatea pen-tru Cultura [i Literatura Româneasc\ „Mihai Emi-nescu“ din regiunea Cern\u]i `n colaborare cu U-niunea Interregional\ „Comunitatea Româneasc\ din Ucraina“ [i cu sus]inerea Institutului Cultural Român au organizat edi]ia a XXIV-a a S\rb\torii Na]ionale „Limba Noastr\ cea Român\“.

Prima parte a evenimentului, la sediul Societ\- ]ii pentru Cultura [i Literatura Româneasc\ „Mi-hai Eminescu“, au fost prezentate mai multe c\r]i.Vasile Bâcu, pre[edintele acestei societ\]i [i mode-rator al `ntrunirii, a oferit cuv`ntul doamnei Deni- sa Gabor - viceconsul la Consulatul General al

României din Cern\u]i, care a avut un discurs co-erent, clar, concis [i la tem\: „Bun\ ziua! M\ bucur s\ m\ aflu `n mijlocul dumneavoastr\ ast\zi. Dup\ cum [ti]i, pentru prima dat\ `n acest an, la 31 august, se celebreaz\ prin lege Ziua Limbii Române. Limba Român\ merit\ aceast\ onoare a entit\ ]iinoastre na]ionale, entitate care este conservat\ [i promovat\ foarte activ la Cern\u]i prin asocia]iilena]ional-culturale [i `n acest sens a[ vrea s\ felicit Societatea pentru Cultura [i Literatura Româneas-c\ „Mihai Eminescu“ pentru activitatea foarte bo- gat\ [i pentru activi t\]ile organizate ast\zi care pentru prima oar\, de c`nd sunt eu la voi, sunt a[ade ample, de bogate [i de frumoase. A[tept cu ne-r\bdare activit\]ile care vor urma. Mul]umesc foar-te mult.“. Au mai vorbit: Rodica Rodean - pre[e-dinta Asocia]iei Universul Prieteniei din Ia[i, carea prezentat un [ir de lucr\ri printre care men]ion`n-du-le pe cele semnate de poe]ii Horia Zilieru [i Emilian Marcu; Carmen Andronachi - pre[edintaSociet\]ii pentru Cultura [i Literatura Româneasc\

Da, probabil c\ autorit\]ile române[ti erau maidegrab\ prinse `n problemele USL, pe litoral, unde, pentru c\ se apropie sf`r[itul sezonului, nu se c\dea s\ piard\... briza m\rii. Ori reflectau la conflictul luiMaz\re cu un simplu „milog“. Sau la viitorul regatu-lui Cioab\... Nu vorbele `n cadru protocolar, diplo-

matic, care pot fi doar de complezen]\, f\r\ a izvor`din convingeri, impresioneaz\, ci faptele simple.Pentru a trezi un ecou [i celor care sunt, mai mult saumai pu]in, cunosc\tori ai unui asemenea eveniment:Ziua Limbii Române. {i a[a, biata limb\ român\ este„primenit\“ cu at`tea str\inisme folosite mai mult saumai pu]in corect! Dar presa - de toate felurile [i detoate culorile politice - de ce este indiferent\ fa]\ deacest eveniment cu totul deosebit?

La Ia[i, primii care au s\rb\torit nu pe strad\, ci`ntr-un cadru adecvat, festiv [i d`nd o not\ academi-c\ evenimentului, au fost Cercul Militar `n colabora-re cu Universitatea „Al. I. Cuza“, Muzeul LiteraturiiRomâne [i Arhivele Statului, vineri, 30 august 2013.Astfel, `n cadrul Simpozionului „ Limba român\ este patria mea“, prof. univ. dr. Nicolae Cre]u a vorbitdespre „Demnitatea româneasc\“, pornind de la scri-erea lui V. Voiculescu „Capul de zimbru“, dar vorbind [i despre jertfele românilor la Cotul Donului, [idespre alte momente emo]ionante din luptele `nain-ta[ilor pentru ap\rarea limbii române. Apoi, prof.univ. dr. Petru Zugun a vorbit despre „Perioada mo-narhist\ a poetului Mihai Eminescu“, f\c`nd referirela poeziile „Ce-]i doresc eu ]ie, dulce Românie“,

„Povestea“ [i „La moartea principelui {tirbei“. Iar prof. univ. dr. Ion Berghia - pre[edintele Filialei„Constantin Stere“ din Ia[i a Asocia]iei Culturale Pro Basarabia [i Bucovina - a prezentat lucrarea„Revenind la grafia latin\“, prima carte cu litere la-tine[ti semnat\ [i publicat\ de dumnealui `n septem-

brie 1989, la Chi[in\u (cu consecin]ele iminente pentru c\ a cutezat s-o elaboreze: a fost judecat deConsiliul Institutului de Cercet\ri `n Domeniul Pe-dagogiei al Ministerului ~nv\]\m`ntului din R. Mol-dova [i rugat insistent s\-[i schimbe locul de munc\), precum [i poezia „Limba noastr\“, inspirat\ de odalui Alexe Mateevici, dar cu accente critice la realit\-]ile de dincolo de Prut. Aurmat un frumos [i emo]io-nant program artistic, nu cu VIP-uri sau forma]ii `nvog\, ci cu invita]i de onoare: actorul Emil Gnatencode la Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“ din Ia[i,care [i-a exprimat un g`nd de suflet despre limba ro-mân\ [i a recitat poezia „Limba român\ sunt eu“ ascriitorului Virgil R\ze[u din Piatra-Neam], prezentspecial pentru marea s\rb\toare; apoi, din cadrulClubului Cercului Militar, soli[tii Viorel Va[uta, Ra-du {tefan, Constantin Bardan [i Nina Cuciuc care au„electrizat“ publicul numeros format din tineri, dar [i din mul]i oameni invita]i sau simpli trec\tori careau citit afi[ele de pe strad\. ~ntr-o lini[te perfect\ aur\sunat versurile lui G. Sion din „Mult e dulce [i fru-moas\ limba ce-o vorbim“ sau ale lui Macedonskidin „Dou\ cuvinte“, prezentate de Viorel Va[uta. Iar expozi]ia de documente istorice legate de domnia lui

{tefan cel Mare [i Sf`nt [i cea despre Ia[iul de alt\-dat\ au creat `nc\ de la intrarea `n acest edificiu decultur\, Cercul Militar, o atmosfer\ de `nal]\ pre]ui-re, de m\re]ie [i emo]ie patriotic\ tuturor celor careau fost dornici s\ celebreze Ziua Limbii Române, pecetluind spusele lui Nichita St\nescu „Limba ro-

mân\ este patria mea“. Totul s-a terminat cu c`ntece pe versurile lui Alexe Mateevici, Adrian P\unescu [iGrigore Vieru interpretate de ace[ti adev\ra]i me-nestreli.

Amfitrionul acestui eveniment a fost directorulCercului Militar din Ia[i, colonelul Benone Tiron - unmare [i neobosit iubitor de cultur\, dar [i un patriot deexcep]ie, care a f\cut o tradi]ie din g\zduirea [i orga-nizarea unor asemenea manifest\ri.

Departe de mine g`ndul de laud\, dar am sim]itnevoia s\ fiu mesagerul oamenilor din Ia[i, vechea [istatornica cetate a culturii române[ti. E doar un cr`m- pei din ceea ce „dulcele t`rg“ ne-a putut oferi `n aces-t\ zi de sf`nt\ s\rb\toare, unindu-ne pentru o clip\ „`ncuget [i sim]iri“ pe to]i cei ce sim]im c\-n pieptulnostru „bate o inim\ român\“.

LIMBA NOASTR|-I O COMOAR|... 9 o r D


e Basarabia

Ziua Limbii Române, `n România, f\r\ manifest\ri culturale? de M. MUNTEANU

Â

Limba român\… p`n\ la Nistru de Vasile VAJOGA



Limba mamei

de Ta]iana VLAD-GUGA, Vatra DorneiOrice limb\ e frumoas\,Dar ca cea a mamei nu-i;

Ea e limba Neamului!Limba-n care m-am n\scutMi-e comoar\ [i mi-e scut.De-o rostesc, pe buze-i miere,Fapte bune ea ne cere,Dragoste [i d\ruire,{i a Neamului cinstire.Limba mamei ocrote[te{i iubire r\sp`nde[te,Pace ne aduce-n cas\Limba mamei cea duioas\, Ne `ndeamn\ la unire{i-ntre nemuri la-nfr\]ire.Orice neam o limba are{i frumoas\ i se pare,Doar e limba mamei sale;Orice limb\ o cinstim,Dar pe-a mamei s-o iubim!Limba noastr\ româneasc\Trebuie s\ ne uneasc\!!!

O s\rb\toare de suflet

de Corneliu-Ioan IOVU}A, Timi[oaraMoldoveni-basarabeni!De[tepta]i de vocea voastr\, Noi - transilv\neni, olteni,Maramure[eni, o[eni,Dobrogeni, bucovineni,Gugulani, mo]i, b\n\]eni -Celebr\m to]i Limba Noastr\...

Limba noastr\

de Vasile VAJOGA, Ia[iE limba-n care neamul ni-i n\scut{i cartea ce-o l\sar\ voievozii

Ca de la malul Tisei pân-la Prut, Noi, române[te s\ ne cre[tem plozii{i s-o rostim sub stra[nic leg\mântStând la r\scrucea vechilor istorii,De unde marea se-ncre]e[te-n vânt{i pân-la mun]ii logodi]i cu norii,C\-n române[te grâul e mai grâuIar pâinea e mai pâine-n limba noastr\,~n române[te - râul curge râu,~n române[te - marea-i mai albastr\{i-n române[te doruri multe-am strânsRugându-ne sfin]ind str\bune vetre,Iar tot `n limba noastr\-am râs [i-am plânsCu lacrimi de aghiazm\ peste pietre;C\-n limba noastr\,-n vremuri de demult,~[i `nmuiar\ pana cronicarii,

{i tot `n române[te, de-i ascult,Am dat prinos de sânge la fruntarii...Prin veac ne-a fost [i sabie, [i scut{i va tr\i cât va tr\i norodul ,Fiindc\-i limba-n care ne-am n\scut{i limba-n care ne-or cânta prohodul.{i chiar de ne vom stinge rând pe rând,C-am ars precum o candel\ de Pa[te,Purt\m n\dejdea-n suflete [i-n gândC\ tot `n române[te vom rena[te!

Limba rom=n\

de Violanda BRATU, Bac\u

~n limba cea român\ m-am n\scut{i crezul ei sfin]it de alfabetA fost rostit `n barb\ [i trecutPrin veacuri de-un etern anahoret.~n limba ei, cea scris\ de demult,Când al]ii nu [tiau de ast\ cale,O ]ar\ r\stignit\ de tumult

Gr\ni]uia atent slovele sale.~n limba mea am auzit vorbindDespre istorii `nc\ neuitate,De voievozi cu chipuri r\s\rindDin frescele cu aur\ pictate.~n limba noastr\ ploaia altfel plânge

{i diferit ne bate `n fere[ti,Iar stropii ei cu pic\turi de sângePicteaz\ mân\stirile domne[ti.~n limba cea român\ m-am n\scut,Sacralitatea ei fi-va etern\! Nu [tiu mai sf`nt alt lucru de f\cutDecât s\-]i ocrote[ti limba matern\.Diamantin\ limb\, ce cuvinteUrzesc podoaba casei tale! ~n pridvor,Pe mas\, mama a depus merinde{i peste ele - steagul tricolor.

Rug\ pentru limba rom=n\

de Carmen-Antoaneta MARCEAN, SuceavaM-am pl\m\dit din lut bucovinean,Cu suflet ca o tor]\-n noapte,Când picur\ din el stropi de aleanC\ fra]ii-mi sunt acum departe. Ne arde inima acela[i foc,Dar ne alin\ Eminescu,Uit\m de jale, chin [i nenorocPe Rapsodia lui Enescu. Ne ]esem ii cu-nflorituri la fel,~n doin\ ne cânt\m amarul,Trecutul meu `l plângi [i tu, [i el,A[a cum ne e dat paharul.Adesea fruntea ostenit\-mi pun

Pe sfânt p\mântul ]\rii mele{i-nfiorat-o rug\-n [oapt\ spun:Ierta]i s\ fim de-atâtea rele.Alung\, Doamne, prea nedreptul nor Cuvântul meu `n veci r\mân\!C\ci eu tr\iesc [i câteodat\ mor ~n tine, limba mea român\.


LIMBA NOASTR|-I O COMOAR|... o r De Basarabia10din R\d\u]i; poeta Carmen-Antoaneta Marcean dinSuceava; prof. Paraschiva Abutn\ri]ei - pre[edinta Filiale i „Arboroasa“ din Vatra Dornei a ACPBB; poeta Lucia Olaru-Nenati din Boto[ani; DumitruCovalciuc - pre[edintele Asocia]iei „Arboroasa“din capitala nordului Bucovinei, care a vorbit despre mai multe lucr\ri , printre ele fiind cartea lui Anatol Ursu „Nu ai cum fugi de timp“, cartea „Fu-

gi]i de urgia bol[evic\“ de Ta]iana Vlad-Guga (ca-re, prezent\ la eveniment, a spus o frumoas\ poeziededicat\ limbii române), cartea „Gr\dina viselor“ semnat\ de Valerica Moro[an - ambele autoare dinVatra Dornei, monografia comunei Iord\ne[ti [.a.

Partea a doua a ac]iunii a constat `n depunereade flori la monumentul lui Mihai Eminescu din cen-trul Cern\u]iului, iar partea a treia, desf\[urat\ pe scena teatrului cern\u]ean „Olga Kobyleanska“, acuprins un amplu spectacol literar-muzical, undeau vorbit at`t oaspe]ii din România, din R. Moldo-va, c`t [i gazdele. Printre ei au fost: Eleonora Mol-dovan - consul general al Consulatului Românieidin Cern\u]i, Ioan Abutn\ri]ei care a prezentat un salut din partea pre[edintelui CJ Suceava, DumitruCovalciuc [.a. O impresie pl\cut\ au l\sat to]i ele-vii care au evoluat, `ns\ cei mai buni ni s-au p\rut oaspe]ii din Chi[in\u. Invitat de onoare a fost in-terpretul Tudor Gheorghe. Din lips\ de spa]iu, neoprim doar la discursul dlui Dumitru Covalciuc,discurs care ni s-a p\rut deosebit de celelalte. Dumnealui [i-a `nceput comunicarea cu durere `n glas, referindu-se la diver[i ale[i ai românilor bu-covineni care au fost a[tepta]i la Cern\u]i „... s\ sl\veasc\ limba român\, dar n-au venit. Anul aces-

ta, `n luna martie, `n sala Filarmonicii, a avut loc s\rb\toarea limbilor materne [i, cu p\rere de r\u,noi, comunitatea noastr\, a fost tratat\ ca purt\-toare de dou\ limbi n mod oficial: limba român\ [ilimba moldoveneasc\. Asta-i situa]ia! Stima]idomni [i stimate doamne, avem o lege perfect\,care a fost votat\ de parlamentul Ucrainei - Legeacu privire la limbile minoritare [i a[a mai departe.

De ce nu `ndr\znesc to]i primarii s\ convoace se- siuni, s\ se voteze pe loc aceast\ lege. Dou\zeci [iceva de localit\]i au votat. Unde nu ne a[teptam, a-colo au ridicat deputa]ii mâna-mâinile `n favoarealimbii noastre. {i ì interesant, `n aceste sate au a- p\rut inscrip]ii, denumiri de str\zi, de institu ]ii `ndou\ limbi, ceea ce e [i normal. Fra]i români, lim-ba noastr\ român\ `n acest ]inut `nfloritor unde sfântului Mihai Eminescu i se reteaz\ capul, unde sfântului {tefan cel Mare nu i se d\ voie timp de 16 ani s\ urce pe postament, unde casa lui Aron Pum-nul se va repara `nc\ 25 de ani, unde pe aceast\ scen\ trebuia s\ fie o trup\ româneasc\, limba ro-mân\, ziceam, are trei du[mani ast\zi. Primul du[-man este nep\sarea noastr\ de a o `ngriji, de a ocultiva, de a o transmite genera]iilor. Noi continu-\m s\ tr\im cu trecutul. {tim c\ am fost deporta]i,[tim c\ am chinuit multe, dar mi se parec\ n 25, 30de ani am spus cam tot ce s-a putut spune. Acuma s\ ne gândim la vii tor. Ce l\s\m noi `n urma? Cinevor fi purt\torii acestei limbi? Al doilea du[man es-te ofensiva slavismului, oameni buni, pentru c\ limba român\ este o insuli]\ ntr-un ocean slav. Amvrea sau nu noi, dar `n troleibuz, `n autobuz, `ntr-un magazin, `ntr-o sal\ cinematografic\... auzim

numai limbi slave `n jurul nostru. E greu s\ ne p\s-tr\m limba când trebuie s\ r\spunzi la orice `ntre-bare, la orice document oficial, care se scrie `ntr-olimb\ slav\. Orice r\spuns, orice `ntâlnire trebuie s\ o desf\[ori `ntr-o limb\ slav\. Deci slavismul este un pericol pentru limba noastr\. Al treilea du[-man este europenizarea vie]ii noastre. A]i v\zut cum vin doamnele din Italia, cum ciripesc [i `n ce

limb\? Totu-i... „Ciao!“. Eu sunt pre[edintele so-ciet\]ii celor ce au neveste `n Italia. Nu v\ minu-na]i! {tiu eu ce `nseamn\ asta: familii distruse -vin, iau copiii, ì mai duc `n Spania, ì mai duc `n Belgia, ì mai duc... gata! M\ bucur\ un lucru, oa-meni buni! A]i observat dumneavoastr\ c\ `n ulti-mul timp nu se `ncearc\ ucrainizarea unor clase `ncadrul [colilor române[ti sau cel pu]in a sl\bit acest lucru. E foarte bine! S-a `n]eles. Nu [tiu dac\ informa]ia este corect\ c\ `n raionul Hliboca se va preda `n toate [colile limba român\ ca obligatorie`n [colile cu predare `n limba ucrainean\. Este ia-r\[i un lucru bun.

Acuma vreau s\ v\ pun c`teva `ntreb\ri: de ce suntem noi uituci, oameni buni? Am strigat câ]ivaani: „Vrem monumentul lui {tefan!“ ~l mai vrem? Atunci de ce t\cem? Ce am mai spus c\ vrem? Uni-versitate multicultural\! Am uitat de ea. Muzeul limbii `n casa lui Aron Pumnul! Nu cerem nimic. Eu vreau s\ ridica]i dumneavoastr\ m`nu]ele dac\ sunte]i de acord ca iar s\ punem problema monu-mentului lui {tefan pe mo[ia lui care a fost d\ruit\ de Bogdan al Doilea. Are dreptul s\ fie simbolul nostru, c\ a ap\rat cetatea...“. {i sala a votat!

DdB

Â



Pentru a participa la s\rb\toarea na-]ional\ „Limba Noastr\ Cea Român\“ din

acest an, am r\spuns unei invita]ii din partea profesorului Valeriu Osta[ - pre[e-dintele ONG Centrul de Cultur\ [i Asis-ten]\ Didactic\, „Casa Limbii Române“din C\u[eni unde ne-am deplasat `mpreu-n\ cu delega]i din filialele Bac\u, Bucu-re[ti, Constan]a, Craiova, Piatra Neam],

Negre[t i (Vaslui) etc. ale ACPBB [iFunda]ia „Fra]ii Gole[ti“.

Manifesta]iile prilejuite de acest eveni-ment s-au desf\[urat sub patronajul Consi-liului Raional C\u[eni cu concursul Di-rec]iei Generale ~nv\]\m`nt, Tineret [iSport, Direc]iei Cultur\-C\u[eni, „CaseiLimbii Române“-C\u[eni, „Casei LimbiiRomâne“-Chi[in\u, Liceului „Alexei Ma-teevici“, Liceului „Mihai Eminescu“-C\u-[eni. Ne-am bucurat de ospitalitatea gazdelor, care ne-au pri-mit ca pe adev\ra]i fra]i [i am fost caza]i la Hotel-Restaurant

„Elitas“. Inaugurarea serb\rii s-a desf\[urat la bustul poetului preot Alexei Mateevici din C\u[eni, prin intonarea Imnului destat al R. Moldova. Primarul ora[ului a rostit un salut adresattuturor participan]ilor, iar pre[edintele Consiliului Raional avorbit despre importan]a S\rb\torii Na]ionale „Limba Noastr\cea Român\“.

Din partea delega]iilor ACPBB a mul]umit organizatori-lor domnul C. Br\]ianu din Constan]a. A urmat un scurt pro-gram artistic de poezii [i c`ntece patriotice prezentat de eleviiLiceului Teoretic „Alexei Mateevici“. De aici ne-am deplasat`n Sala Consiliului Raional, unde a avut loc Simpozionul„Limba român\-patria unit\]ii na]ionale a românilor de pretu-tindeni“. Dintre vorbitori s-au remarcat Ion G\in\, director alCasei memoriale „Alexei Mateevici“ din Zaim, Ioan Seniuc -

pre[edintele Asocia]iei Refugia]ilor din Basarabia, Bucovina[i Her]a [.a. Simpozionul a fost urmat de un program artistic,sus]inut de elevii Liceului Teoretic „Mihai Eminescu“ dinC\u[eni. Dup\ masa festiv\, ne-am deplasat spre ora[ul Tighi-na, unde am vizitat incinta cet\]ii [i muzeul.

Pe 1 septembrie, am avut audien]\ la pre[edintele Consi-liului Raional, domnul Ion Ciontoloi. ~ntr-un cadru prietenesca avut loc un schimb de informa]ii, iar la plecare el a d\ruit fie-c\rei delega]ii ACPBB fanionul Consiliului Raional C\u[eni,filmul documentar „C\u[eni 2012“ [i c`te o sticl\ de vin. Noine-am exprimat gratitudinea pentru aceast\ primire fr\]easc\,fiecare delega]ie ACPBB f\c`nd dona]ie de c\r]i pentru CasaLimbii Române. Membrii filialei ACPBB din Neam] au f\cuturm\toarele daruri: pentru Casa Limbii Române - 25 de c\r]ide literatur\, studiul „Luceaf\rul - un mit original“ de Petru-Mihai Gorea, bro[ura“Biserica Unirii-Chi[in\u“, albumul Pia-tra-Neam] [i `mprejurimile, reviste Asachi, Anotimpurieditatede c\rturari nem]eni, Formula „ AS “; lui Ion G\in\ - albumul„Biserici [i M\n\stiri din România“ [i bro[ura „Biserica Uni-rii-Chi[in\u“. De la dumnealui am primit cartea „Alexei Ma-teevici - un vis dorit-125 de ani de rena[tere“. Prin bun\voin]asa, am trimis doamnei Iulia M\rgineanu, v\duva preotuluimartir Valeriu M\rgineanu, pentru fiii Daniel [i Cristian, 200

de lei M.D. [i dou\ c\r]i:“~nva]\ cum s\ `nve]i“ [i G. Co[buc

„Poezii“; domnul Ion Iovcev, directorulLiceului „Lucian Blaga“ din Tiraspol, a

primit „Poezii“ de G. Co[buc, „Fabule dinclasici“, bro[ura „Biserica Unirii-Chi[i-n\u“, fotografiile cet\]ilor Hotin, Soroca,Tighina, Cetatea-Alb\ [i Chilia. Am distri-

buit diverse numere din revista „Dor deBasarabia“. Tot duminic\, pe 1 septem-

brie, `ntre orele 12,00-14,00, am f\cut oscurt\ vizit\ la Casa de cultur\ din ora[ul{tefan Vod\, la invita]ia doamnei EmiliaTincu, conduc\toarea Ansamblului „Vatra

Nistrean\“ [i a doamnei Maria Mihailev-schi, directoarea c\minului. {i aici am d\-ruit c\r]i: „Fabule din clasici“, bro[ura „Bi-serica Unirii-Chi[in\u“, fotografiile cet\]i-lor Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea-Alb\ [iChilia. Tot aici am ncurajat demersul pen-tru nfiin]area filialei ACPBB {tefan Vod\.

Au participat domnul Clenciu Marian, doamna Anghel Nadej-da [.a. Duminic\, 1 septembrie, orele 17,00 ne-am cazat la pri-

mitoarea familie D. Osipov, doamna Ludmila Osipov fiind pre[edinta ACPBB, filiala Chi[in\u. Luni, 2 septembrie, amvizitat Biserica Unirii-preot paroh Cornel Dobrogeanu, [i Bi-serica Sf. Apostoli Petru [i Pavel-preot paroh Petru Buburuz.{i aici am f\cut dona]ie de c\r]i: bro[ura Biserica Unirii, iar

preotului - cartea „Ermina Duhului“de prof. dr. C. Coman, fo-tografia bisericii [i a clopotni]ei bisericii Sf. Apostoli Petru [iPavel. La amiaz\ am participat `n Pia]a Marii Adun\ri Na]io-nale `mpreun\ cu circa 100 de cet\]eni la un protest `mpotrivatrimisului pre[edintelui Putin `n Moldova [i ]inutul nistrean.De asemenea am fost la redac]ia s\pt\m`nalului „Literatura [iArta“, unde domnul Nicolae Dabija a primit bro[ura „BisericaUnirii-Chi[in\u“ [i mi-a d\ruit cartea „Drumul spre biserici“,iar de la doamna Raisa Ciobanu am primit colec]ia revistei„Literatura [i Arta“, nr.1-8,14,15,18 [i 23-39. Mar]i, 3 septem-

brie ne-am deplasat la Biblioteca Na]ional\-Salonul de Carte,edi]ia a-XXII-a. Cu sprijinul doamnei Maria I[aev, autoareamonografiei „Al. Cristea“, am luat leg\tura cu domnul IurieColesnic, autorul a nou\ volume din seria „Basarabia necu-noscut\“. Am cump\rat vol. 7, 8, 9 [i am discutat despre reedi-tarea seriei [i posibilitatea ca fiecare bibliotec\ jude]ean\ s\ fiedotat\. Doamnei Zenaida Stratan, directoarea BiblioteciiUTM, i-am `nm`nat o list\ cu peste 100 de c\r]i tehnice de ni-vel superior, din care s\ aleag\ pe cele necesare. ~mpreun\ cudoamna Maria I[aev ne-am deplasat la Biblioteca „B.P.Has-deu“, unde doamna Elena Butucel, directoarea adjunct\ mi-a`nlesnit copierea xerox a „Cuvântului rostit de Alexandru Hâj-d\u n fa]a absolven]ilor {colii ]inutale din Hotin n 1837“. Amasistat la sectorul „Tehnica Info-Publishing House“, director

prof. dr. ing. Alexandru Marin, unde am ]inut o alocu]iunedespre raportul dintre nivelul de civiliza]ie [i cel tehnico-[tiin-]ific [i necesitatea folosirii cu discern\m`nt a cuceririlor [tiin]ei[i tehnologiei moderne. ~n aceea[i zi am fost la St\uceni `n vi-zit\ la familia profesorului Ion Scutaru. Miercuri, 4 septem-

brie, am vizitat Liceul Teoretic „Ion Creang\“ din Chi[in\u,unde ne-au primit directorul, prof. Valentin Guzgan, [i directo-rul adjunct, prof. Ion Scutaru, pe care i-am felicitat pentru

competen]a cu care au preg\tit [i au `nceput noul an [colar. LaMuzeul Na]ional de Istorie am asistat la Colocviul „MitropolitGavriil B\nulescu-Bodoni“ determinat de faptul c\ mitropoli-tul a fost primul numit `n eparhia Chi[in\u acum 200 de ani [ic\ Patriarhul Rusiei vrea s\-l s\rb\toreasc\ la Chi[in\u. Av`nd`n vedere c\ bisericile ortodoxe sunt na]ionale spre deosebirede celelalte culte care sunt ecumenice, Patriarhul Rusiei n-arece c\uta la Mitropolia R. Moldova. Au luat cuv`ntul preot P.Buburuz, cercet\toarea Maria Davilov [i Valeriu Matei - direc-torul ICR, filiala Chi[in\u. Joi, 5 septembrie, am vizitat Mo-numentul poetului Grigore Vieru din Cimitirul Armenesc un-de am depus flori [i am f\cut fotografii. Apoi am vizitat Mu-zeul de Istorie al R. Moldova, precum [i expozi]ia „Argint\ria`n Ambientalul Laic [i Liturgic (sec. al XVIII-lea [i sec. alXX-lea)“. Dup\ nenum\ratele vizite [i particip\ri la diverseactivit\]i, vineri, 6 septembrie, ne-am `ntors la Piatra-Neam].

P.S. Pe peretele din spatele meu este o icoan\. Despre is-toria ei ve]i afla cu alt\ ocazie. V.E.

Deplasare `n Basarabia de ing. Valeriu EUTU{IANU, pre[edintele Filialei Neam] a ACPBB

Luna iunie la Br\ila

de ec. Iuvenale HARABAGIU,pre[edintele Filialei

„Vasile Voloc“ a ACPBB~ntruc`t iunie este luna

`n care de-a lungul anilor s-au `nt`mplat mai multe eve-nimente istorice legate deBasarabia [i Bucovina [i a-nume: 22 iunie 1941 - eli-

berarea Basarabiei [i Buco-vinei de sub jugul comu-nist-bol[evic al fosteiURSS; 28 iunie 1940 - ocu-

parea Basarabiei [i Buco-vinei `n baza tratatului Rib-

bentrop-Molotov de c\treURSS; 13-14 iunie 1941-

prima deportare `n Siberiaa locuitorilor din provincii-

le ocupate; 17-18 iunie1951 - deportarea `n B\r\-gan... Cu aceast\ ocazie,am invitat la Br\ila `n ziua

de 22 iunie corul „Burebista“ din ora[ul Str\[eni, RepublicaMoldova: s\ fie al\turi de noi la aceast\ evocare a Eliber\riiBasarabiei [i Bucovinei de sub jugul fostei URSS. La ora9,30 `n Biserica „Sf. Cuvioasa Parascheva“ s-a oficiat un

parastas de pomenire a membrilor Sfatului }\rii din Chi[i-n\u, a membrilor Consiliului Na]ional al Bucovinei dinCern\u]i, a deporta]ilor `n Siberia, a deporta]ilor mor]i `nB\r\gan. Corul „Burebista“ `mbr\cat `n frumoase costumena]ionale a c`ntat la acest parastas. La ora 11,00 `n SalaStudio a Teatrului „Maria Filotti“ au fost prezenta]i de c\tredirectorul Casei de Cultur\ a Municipiului Br\ila, dl Ema-nuel Ciuca[u, urm\torii invita]i care au luat cuv`ntul: pro-fesorul {tefan Aftodor, care a vorbit despre ocuparea [i eli-

berarea de sub jugul fostei URSS a Basarabiei [i Buco-vinei; profesoara Nina Macri din Str\[eni, care a vorbit

despre deport\rile `n Siberia [i consecin]ele pe care le-ausuferit fo[tii deporta]i dup\ eliberarea lor; vicepre[edinteleIlie Petrencu care a vorbit despre deport\rile `n B\r\gan.Dup\ alocu]iuni a urmat un emo]ionant program artisticsus]inut de urm\toarele forma]ii: Grupul folcloric al Caseide Cultur\ a Municipiului Br\ila, condus de profesorul Du-mitru Popescu care a prezentat un program muzical dec`ntece legate de Basarabia [i Bucovina; corul „Burebista“din Str\[eni dirijat de profesorul Anatolie {oldea care a pre-zentat c`ntece patriotice [i folclorice; profesorul Mihai }ur-canu a recitat „Rug\ de zi [i de noapte“ de Leonida Lari [i

poezia „De ce stau, frate, p\str\vii ascun[i?“; un grup de b\rba]i din corul din Str\[eni au interpretat apoi c`ntecul„Pe [oseaua care duce...“, emo]ion`nd puternic pe cei pre-zen]i; grupul folcloric al Casei de Cultur\ a MunicipiuluiBr\ila a interpretat c`ntece patriotice [i prelucr\ri folclorice.

~n ziua de 23 iunie cori[tii au fost invita]i la sediulACPBB unde au sus]inut, de asemenea, un program artistic.


LA FILIALELE ACPBB o r De Basarabia11

Prietenului meudin România

de Nina MACARI, profesoar\din or. Str\[eni (R.M.)

Drag\ prietene! Am fost acas\... Am fost `n România, a-lintat\ de verdele c\ruia dumneata `i e[ti aproape. S\ [tii: in-vidia c\ voi locui]i la s`nul }\rii-mume `mi mai zdrele[te un

picu[or inima (glumesc!). Voi sunte]i r\sf\]a]ii. Noi ne vis\macolo [i imaginar sorbim frumuse]ea }\rii din seva r\d\cini-lor c\reia ne tragem [i noi originea. Nu ne mai pas\ c\ sun-tem huidui]i, c\ ru[ii ne-au etichetat cum au vrut ei, [i c\ voi

(nu m\ refer la dumneata personal, simplu `mi exprim dure-rea, ba e [i p\rerea m\rturisit\ a unor tineri din România pecare i-am `nt`lnit `n drum) sunte]i „b`ntui]i de frica“ (ne`nte-meiat\, cred) ca nu cumva Unirea Basarabiei cu Patria-ma-m\ s\ sporeasc\ num\rul for]elor ostile României, adic\ amaghiarilor, care sunt [i ei „povar\ `nl\crimat\“ pentru }ara-mam\. Asta e... C`nd e vorba de probleme, Basarabia se pune

pe c`ntar. Las „filosofia c`ntarului“ ntr-o parte, ca s\-]i m\r-

turisesc bucuria ce-mi umple fiin]a c\ am putut pip\i cu talpa piciorului fiecare piatr\ pavat\ `n str\zile minunatului ora[Br\ila, c\ am avut ocazia s\ admir de la etajul 5 al unui c\minv`rfurile copacilor ce inund\ ora[ul „cu verde“.

{tii, prietene, copacii „de-acas\“ sunt altfel, sunt parc\dintr-o poveste... De fapt, totul mi s-a p\rut ireal de frumos.Aerul, aerul e altul, e un aer purificator, `ntrem\tor, e aerul}\rii noastre!

O! Dar Dun\rea?! Acolo se desf\[ura Festivalul Interna-]ional al C`ntecului Militar. C`t\ frumuse]e! Nu [tiu dac\ po]is\-]i imaginezi. Am urm\rit cum se ridic\ luna pe cer, schim-

b`ndu-se la fa]\ - de la un alb pal la ro[u de foc, iar dup\ ces-au aprins candelabrele n noapte, luna se aliniase [i ea `n lu-minile lor [i nu mai deslu[eai dec`t feerie, basm, lume, mult\lume bun\, mult\ lume inteligent\.

Cultura e la ea acas\ la Br\ila! Muzica! Acordurile ei r\-sunau n noapte, ecoul fiind dus departe: n cer, pe p\m`nt, peapa Dun\rii, plesnind la atingerea miliardelor de pic\turi,

precum pesc\ru[ii argintii [i dalbi veni]i [i ei din cer.Impresii... Ce voi face cu ele? Le voi t\inui `n fericirea

revederii Patriei, le voi m`ng`ia `n fiece clip\, d\ruindu-leastfel nemuririi, nemurire ce m-a contopit pe veci cu Patriamea scump\ - România.



ARCA{II LUI {TEFAN12 o r De Basarabia

Reporter: Cum v-a venit ideea de a scrie lite-ratur\ pentru copii? Ce p\rere ave]i despre a-cest tip de literatur\?Spiridon Vangheli: Dup\ p\rerea mea, l iteratu-

r\ pentru copii pur\ aproape c\ nici nu exist\. Li-teratura pentru copii e pentru toate vârstele. Copi-lul trebuie s-o `n]eleag\, dar e important s\ fie in-teresant\ [i pentru maturi. ~n literatura pentrucopii sunt pentru scriitor posibilit\]i enorme, carenu-s epuizate nici pe departe. Dac\ po]i intra `nlumea copilului, dac\ po]i s\ zbori cu aripile lui,atunci po]i face c\r]i care vor aduce [i valoare [icititori. Toate `ncep de la copilul pe care-l ai `n suflet , dac\-l ai. Dac\ a murit copilul din tine, po]i s\ dai tocul la muzeu.Copilul te ajut\ s\ intri `n lu-

mea copiilor. ~]i deschide u[a, dar asta e numai parola, numai `nceputul. Important este mesajul c\r]ii, adic\ unde-l duci pe copil. O carte trebuie scris\ pentru copii `n a[a fel `ncât s\ n-o uite ni-ciodat\ [i s\ revin\ la ea, s\-i descopere subtextul. Iat\ de ce o carte pentru copii trebuie s\ fie [ i pen-tru adul]i. Aici e problema: cum s\-l `mpaci pe cel mic cu cel mare. ~n unele c\r]i, unii `nsu[esc psi-hologia copilului [i se opresc aici. Important esteunde-l duci pe copil. I-ai spus parola, ]i-a deschisu[a, dar trebuie s\-l sco]i `n lumea mare. Nu exist\ o lume numai pentru cel mic [i nu po]i s\-i pui pemân\ un ceas-juc\rie. Are nevoie de ceasul ade-v\rat, dup\ care se conduc [i adul]ii. Am v\zut c\r]i pentru copii de 6- 7 sau 10 ani. Nu cred c\

segmentarea aceasta este fericit\. O carte bun\ se poate citi [i la 7 [ i la 10 ani cu aceea[i pl\cere [ iefect educativ. Copilul e deosebit de frumos fiindc\ este `n total itate un fiu al naturi i, natura-l ]ine `n g\oacea ei [i -l ap\r\. Ar f i bine s\ p\str\m[i noi leg\tura milenar\ cu natura. Interesele ne fac adeseori du[manii naturii. Posibi lit\] ile sunt e-norme `n a[a-zisa literatur\ pentru copii. Putem a-vea succes numai atunci când nu ne coborâm, cine `n\l]\m la nivelul copilului.

R.: Care sunt momentele cele mai pl\cute `ncariera unui scriitor?Sp. V.: Cel mai pl\cut moment este clipa inspira-

]iei. Doar scriitorul acumuleaz\ continuu [i trebuie

s\ vin\ momentul când te eliberezi de ceea ce ai adu-nat [i nu po]i face asta dac\ nu-]i pune Dumnezeumâna pe um\r. Eu scriu pu]in, scriu greu, m\ `ntorcde multe ori la fraz\ [i tot caut cuvântul cela care ar fi cheia ca s\ r\zba]i la sufletul copilului. ~ntâlnirilecu copiii m\ ajut\ s\ recap\t starea de copil. Primescmulte scrisori de la copii [i asta m\ bucur\. Pre]uiescmai mult o scrisoare sincer\ de la un copil decât cu-vintele unui academician. De aceea, la c\r]ile melenu sunt prefe]e, ci fragmente din scrisorile copiilor.Când eram mici f\ceam cor\bii de hârtie [i le trime-team pe R\ut. Credeam c\ vor ajunge la Nistru, apoila Marea Neagr\, dar de multe ori le g\seam r\stur-nate la câ]iva pa[i. O scrisoare de la un copil `n- seamn\ c\ corabia a ajuns `n port.

R.: A]i avut pe cineva `n familie care v-a `n-drumat c\tre carte?Sp. V.: ~n copil\rie, p\rin]ii, care de]ineau 20 de

hectare de p\mânt, multe animale, stupi cu albine, a-veau grij\ ca s\ ne `mpart\ timpul `ntre `nv\]\tur\ [imunca n gospod\rie, lucru cu care nu eram atunci deacord. Când eram copil spuneam c\ voi da mai mul-

t\ libertate copiilor mei. Ajuns p\rinte, n-am putut s\ respect aceasta [i, `ntr-o zi, a ap\rut Gugu]\ care m-a oprit: „Stai, omule, ce faci?“. Copilului nu trebuie s\-i spui c\ asta se poate [i asta nu, mai ales `ntr-ocarte. Asta `nseamn\ s\-l pui `ntr-un sicriu. Trebuie s\-i dai voie s\ fac\ totul `ntr-un sens frumos, o [tren- g\rie s-o prefac\ `n isprav\. Important\ este motiva- ]ia. Copilul poate s\ spun\:“Eu sunt `nalt de un kilo-metru. „{i el poate s\ creasc\ pân\ la un kilometrumotivând: „Uite, m-am urcat pe munte. Muntele are999 metri [i cu metrul meu s-a f\cut un kilometru.“ El poate trece prin perete, dar trebuie s\-i la[i o g\uric\.

~n educa]ia copilului trebuie avut\ grij\ cumconduci corabia, pentru ca energia specific\ vârstei s\ fie consumat\ `ntr-o arie pozitiv\, dându-se

posibilitatea form\rii personalit\]ii.

R.: Care v\ sunt cele mai dragi imagini din co-pil\ria Dumneavoastr\?Sp. V.: Pân\ la r\zboi, copil\ria era o vârst\ a

fericirii `n Basarabia. Nu pot uita gustul mierii din stupii p\rin]i lor [i `ndemnul permanent la munc\ sugerat de albine. Somnul `n colib\ [i `ngenun-cherea pe rou\, ca la o rug\ciune, `n fa]a z\mosu-lui, pentru a vedea dac\ e copt. ~mi aduc aminte de prietenii no[tri cei mai mari, care erau caii. Când se cocea grâul [i tata aducea snopii, noi eram cani[te regi `n c\ru]a cu snopi. Ne pl\cea s\ ne `ngro- p\m pân\ la gât `n movilele de grâu [i s\ sim]immirosul inegalabil al pâinii. Iarna, s\niu[ul, um-

blatul cu colinda, cu steaua, cu plugu[orul [i sor-cova erau marile noastre bucurii.Via]a n comuniu-ne cu natura era extraordinar\. Cântecul cuculuieste [i ast\zi un prilej de rememorare a imaginilor din `ntreaga copil\rie. Când auzi silaba repetat\ „cu-cu“ `]i revine totul `n minte. S\ `ncerce un poet s\ se compare cu cucul!

R.: Ce p\rere ave]i despre r\pirea de c\tre cal-culator a timpului pentru lectur\ al copiilor?Sp. V.: Cu sinceritate trebuie s\ spun c\ am o p\-

rere proast\ despre calculator. Pe lâng\ toate plusu-rile `n domeniul vitezei ob]inerii informa]iilor, cred c\ mai mult d\uneaz\. Calculatorul leneve[te gândi-rea copilului, pe când cartea o mobilizeaz\. B\t\lia emare `ntre carte [i calculator. ~l putem `ndep\rta pecopil de instituirea dependen]ei de calculator numai printr-o carte interesant\. Copiii au devenit mai di-namici, le trebuie mereu varia]ia, au nevoie de impresii puternice. Nu mai po]i s\-i ]ii pe loc. Exist\ [io problem\ a manualelor. Copiii `mi scriu c\ adormcu manualele `n mân\. Iat\ de ce am `ntrerupt lucrul la c\r]i [i am lucrat 5 ani la o „Carte de citire [i gân-

dire“, unde sunt cuprinse momente impresionantedin copil\ria marilor oameni din toate timpurile, dela Solomon pân\ la Bil Gates. Am `ncercat s\ redaucopil\ria lui Hristos, {tefan cel Mare, Leonardo daVinci, Cezar, Napoleon, Eminescu, Enescu, Edison, Newton, Darwin [i al]ii [i cum s-a `ntâmplat de ace[ticopii au devenit oameni celebri.

R.: Care sunt impresiile Dumneavoastr\ des-pre copil\ria de ast\zi ?Sp. V.: P\rin]ii au o influen]\ enorm\ asupra edu-

ca]iei copiilor [i `n devenirea lor ca oameni. Din p\-cate, ast\zi cresc copii lipsi]i de supravegherea [idragostea p\rin]ilor, ce lucreaz\ la mari dep\rt\ri.Gospod\ria s\teasc\ e neglijat\ [i acum este la p\-

mânt. Oamenii se `ndep\rteaz\ tot mai mult de natu-r\ [i toate acestea au influen]e asupra copiilor. De a- semenea, e trist c\, atunci când `ncep a cre[te, le lip- se[te stabilitatea, coloanele de sprijin. Este necesar\ dep\[irea situa]iei generale din societate [i existen]aunor speran]e reale pentru ziua de mâine. Este binec\ p\rin]ii investesc mult `n educa]ia copiilor, iar gr\-dini]ele [i [colile fac lucruri frumoase `n acest sens.

R.: Dup\ cum v-am comunicat `ntr-o discu]ieanterioar\, exist\ un proiect educa]ional inti-tulat „Lumea nemuritoare a lui Gugu]\“, un-de micii cititori ai operelor Dumneavoastr\din România, Republica Moldova [i regiuneaCern\u]i-Ucraina se `ntrec `n a exprima prin

intermediul lucr\rilor literare [i de art\ plasti-c\ sentimentele produse la citirea celor ce a]iscris cu atâta talent [i d\ruire pentru ei. Ce do-ri]i s\ le transmite]i acestor copii?Sp. V.: Sunt m\gulit [i le mul]umesc mult c\ au ci-

tit c\r]ile mele [i a[ dori s\ [tiu `n am\nunt p\rerealor. Cu prima ocazie posibil\ o s\ ncerc s\ ne vedem.Vorbim aceea[i limb\ [i cred c\ ne vom `n]elege: a-vem bucurii [i dureri comune. M-am `ntâlnit cu citi-torii mei din Japonia, SUA, Italia [i vreau foarte mult s\-i v\d [i pe cititorii mei din România [i regiuneaCern\u]i. Le mul]umesc c\ sunt prietenii lui Gugu]\ [i le doresc din tot sufletul s\ creasc\ mari [i s\ `n-mul]easc\ bucuriile p\rin]ilor, `nv\]\torilor [i aleneamului nostru. S\ facem via]a asta mai frumoas\!

Dumnezeu s\ ne ajute!

R.: Domnule Vangheli, v\ dorim mult\ s\n\ta-te [i s\ v\ bucura]i cititorii cu noi opere valo-roase. V\ mul]umesc din tot sufletul pentrubucuria de a v\ nt`lni [i amabilitatea acord\riiacestui interviu.

Interviu cu scriitorul pentru copii Spiridon Vangheli din R. Moldova

reporter Iuliu-Laurian POPOVICI


Dor de Basarabia Nr. 38/ 2013

Documents

Transcript of Dor de Basarabia Nr. 38/ 2013