Doina Popescu - Protectia Juridica a Drepturilor Omului

'/

Y

PROTICTIAJUruDICAA

DruPTUHLOROMULUI

' 1 {rttlt":r!C'i.9 -f,;,ni€rc{},qh }r tCursul de PROTECTIA JURIDICA A DREPn.Hf(n (IruLUl este' destinat

studenfilor Facultdfii de $tiinle Juridice gi Adminisbative a trianslff dfir pitegti

Referenti gti i nfifici :

Prof. univ. dr. Ionel Didea

Prof. univ. dr. lon Popescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rom6niei

POPESCU, DOINAProtectia juridica a drepturilor omului: curs pentru

studenfii programului frecvenfii redusr / Doina popescu. - pitegti:Editura Universititlii din Pitegti, 2010

Bibliogr.IndexrsBN 97 8-606-s60-02s -6

l.Obht12(1.3-sl_4Jl-51

2. ITfll-lI12 l

12112

1.3(t-l-,r.5Ir-an

3- tffiwrelJ2-123L+25.2.5.att

L 2t

{-tHslsl3-lJ3.e.3,I.3t35,a3J

It

LlJ42

Cmsflt.aI.{.+!1+a+7.+TJ

l.Obiectivele cursu1ui............... .........51.2.Concep[ia curriculard........ .51.3:Scopul uniti[ilor de ?nvilare ...............: .5l.4.Tematica unitdlilor de invdpre... .5l.S.Bibliografie generald.......... .6

2. Unitatea de invifare 1:NOllUN! INTRODUCTIVE1.1.Obiective............ .........71.2. Noliunea de drepturifundamentale.. ....,......71.2.1. Conceptul de drepturi ale omu1ui............... .............71l2.2.Conceptul de drepturi fundamentale.. ......9

1.3 Clasificarea drepturilorfundamentale si a drepturiloromului. ........101.4. Carta ONU........ 13

3. Unitatea de invilare 2:DREPTURTLE OMULUIiN STSTEMUL NATTUNTLOR UNtrE..... ....17

2.1.Obiective............ ..--...-........ .......172.2.Adunarea Generala.... ............212.3. Organe subsidiare Adundrii Generale ........292.4. lnaltu! Comisariat ONU pentru Drepturile Omului..... ...............2S2.5. Secretarul General adjunct pentru probleme umanitare ....;.........2G2.6. Curtea Interna[ionald de Justi[ie .......27

2.8. Bibliografie. ..........30

4. Unitatea de invitare 3:SISTEMUL EUROPEAN DE PROTECTIE A DREPTURILOR OMULUI....................31,3.1.Obiective............ .......313.2. Sistemul organismelor Consiliului Europei. .............313.3. Noua Curte Europeani a drepturilor omului. .................37

3.5. Lucrare de verificare. .:...... .......453.6.Bibliografie......... .......47

5. Unitatea de invilare 4:SISTEMUL INSTITUTIONAL DE CONSACRARE 9lpRoTECTtE A DREPTURTLOR OMULUIiT CAninUL U.E4.1.Obiective............ .......484.2. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene gi Tratatul de reforma privind

Constitulia Europeand .........484.3. Rolul Comisiei Europene Tn promovarea Drepturilor Omului .... ...........S44.4. Rolul Parlamentutui European in Promovarea Drepturilor Omutui...................:......564.5. Rolul Cu(ii Europene de Justi$e in promovarea diepturilor omului....:..;.....'....:....;:59 ' '":.

1, i.,lft :t*!ll1fr ii*r :: "TI.

l'*'"il':: :* :* : : : ::r',.'..

' . ] . . : . . : ...H

6. Unitatcander*nuilpre6ttll{ITEMUL, NATIONAL f mft A DREPTURILOROTULUI

.rr...67

S.2Aparitia si dezvoltarea drepturilor omului in Romanh.-------- .........675.3. blasificarea drepturilor si libertatilorfundamentale..--. ...........68S.4.lndatoririle fundamentale constitutionale.. ... ..81

5.5 Lucrare de verificare..... .......835.5.Bibliografie......... ...."'86

7. Unitatea de invifare 6:ROLUL oMBUDSMANULUI lllDREPTURILOR OMULUI

PROMOVAREA

6.1.Obiective........... ...."'87G.2. Mecanismele juridice si controlul exercitat de instiMia ombudsman-ului in

Romania.. re!!...r.i.r.r- """""'876.3. Consacrarea institu[ieiin legea fundamentald.......... ......... ..'906.4. Reglementdri legaie privind ridicarea excepliei de neconstitulionalitate de cdtre

6.5. Lucrare de verificare. .........976.6.Bibliografie......... ....'100

8. Unitatea de inv5lare 7; PROTECTTA MINORITATILOR NATIONALE St AREFUGIATILOR IN ROMANIA

7.2. Proteclia persoanelor apa(in6nd minoritdlilor na[ionale 1917.3. Conveirlia - cadru pentru protecJia minoritd[ilor nalionale. ..--102

7.4. inaltul iomisar pentru Minoritalile Nalionale. .....1037.5. Atributiile autoritatilor romanesti de gestionare a azilului in Romania...................1067.6. Lucrare de verificare. ......111

5. 1 . ObigCtiVe . . . . . . . . r r . . . . . . . . . . . r . r . . . . . . t . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " " " " " " " "" ffi " ,'*--n'-dsryI- - '-:lT

r.ot12-11-3-!1-{Jl-5_l

l. oBlot*

,rthlsgsrpdir"at

Prcp$rahm

1-1-An

]TEGiillerfpcrrrlrriucl h

Orlirrroryilrspli{r

lrL tt"H

ffircnri]c&dsffisi#n

[email protected]_ I

U

U

U

U

frrrtiuU

U

1A. I01Edtun

;i

i

i,rj

i[-fnII

bz,'

p7D8

llFsbo

V̂:infll0hetsItbo

ri:'',A

,, silllEEE'

l.Obiectivele cursului .......5-1,2.Concep!ia curriculari......., ....... .5l.3.Scopu! uniti[ilor de invi[are .................... .5l.4.Tematica unitdlilor de ?nvd!are... ............. .5

1. OBIECTIVELE CURSULUI.Obiectivele cursului constau in formarea noliunilor elementare de drepturi ale omului

,intelegerea raportului dintre dreptul intern si dreptul international al drepturilor omului,coftpetentele instantelor internationale de drepturi ale omului si a unora dintre cele maiimportante hotarari pronuntate de acestea,

Precum si a reglementarilor constitutonale interne in domeniul drepturilor omului ,apirghiilor institutionale de control asupra respectarii lor si atributiile autoritatilor romanestiin ceea ce priveste azilul si minoritatile nationale din Romania

1.1. coNcEPTrA cuRRrculanA.Cursul , p"rrlt" urmdrirea procesului dinamic al drepturilor omului de la cele mai

modeste inceputuri gi pdnd la admirabila lor dezvoltare, datoritd cdreia incd continui sdinfluen[eze epoca contemporand, cursul de fa[d igi propune sd ofere suportul de bazdpentru inlelegerea principalelor institu[ii ale drepturilor omului ,atit la nivel national cit si lanivel international .

Cursul este astfel conceput inc6t si permitd studenlilor at6t a se familiarizeze cu latinajuridicd gi cu terminologia dreptului omului, atdt ca pregdtire Tn vederea unor studii maiaprofundate de drept, c6t gi ca introducere in atmosfera autenticd in care s-a manifestatgeniuljuridic .

1.2. SCOPUL UNTTATTLOR DE ir,rVAllne.Unitd[ile de invifare selectate au fost astfel alese incdt sd ajute cursan[ii sd

dobdndeascd o serie de competen[e legate de institufiile fundamentale ale drepturiloromului, in[elegdnd prin aceasta capacitatea de a explica mecanismele juridice prin care serealizeaza consacrarea si protectia drepturilor omului , insi gi capacitatea de a sesizadistinclia dintre Sistemul universal si particularitatile sistemelor regionale ,precum si asistemelor nationale .

Totodatd, cursul se doregte a fi gi o introducere in categoriile, clasificdrile gi noliuniledrepturi ale omului , intrucdt, dacd astdzi statele din Intreaga lume folosesc aceleagiconcepte, si au aceleasi obligatii de respectare a acestora ,obligatii asumate prin conventiisi tratate internationale.1.3. TEMATTCA UNIATTLOR DE INVATARE.

Unitatea de invatare 1- Noliuni introductiveUnitatea de invatare 2-Drepturile omuluiTn sistemul Naliunilor UniteUnitatea de invatare 3.- Sistemul european de proteclie a drepturilor omului::' 'Unitateb'de'invatare 4-sistemul institu{iona! de consacrare gi protec[ie a drepturilor

omului,Tn'cadrulUiE': i' ' '

'',, 'Uiiit$tea"deiinvatafe 5: Sistemul national de protectie a drepturilor omului'" Unitbtea:de'ihvatdr.e6-. Rolul Ombudsmanului in promovarea drepturilor omului' Unitateade invbtdre 7. Protectia minoritatilor nationale si a refugiatilor in Romania1 .4. . BTBLIOGRAFIE'G'ENERALA.[ 1. Apetrei, !., (2005), Sisfeme intemafuab de protec,tie a drepturilor omului, lagi,Editura Cantes

2. Alston, P., Weiler,J.hl.t'l:; (2002}til'frctEullorpeor:Udwt.aadtl*tman Rights Final Projecton an Agenda for The year 2000, Florence; European University lnstitute3. Balahur, D., (2001l,,Proteclia drepturilor copilului ca principiu al asistenlei sociale,Bucuregti, Editura All Beck4. Balahur, Doina (2006), Protec,tia europeand a drepturilor omului,lagi, Univ. Al.l.Cuza,5. pUergenthal, T., Webwr, R., (1996), Dreptul internalional al drepturilor omului,Bucuregti, Editura All6. Gassese, A., Lalumiere, G., Leuprecht, P., Robinson, M., (2005), Leading byExample: A Human Rrghfs Agenda for the European Union for the Year 2003, Florence,AEL7. Ciuci, A., (20051, Protec,tia internalionald a dreptuilor omului, Bucuregti, EdituraFunda[iei Axis8. Cirnat, T., (20021, Mijloace de reac,tionare a ombudsmanului in cazul incdlcdriidrepturilor omului, Bucuregti, Revista Na[ionalS de drept nr. 11

9. Griciun, C., (2002l,Deontologia funclionarului pttblic, Bucuregti, Editura Oscar Print10. Diaconu, N., (2001), Srcfemu/ institulional al Uniunii Europene, Editura Lumina Lex,Bucuregti11. Duculescu, V., (19981, Proteclia juridicd a drepturilor omului - mijloace interne giintemalionale, Bucuregti, Editura Lumina Lex12. Filipescu, 1., Fuerea A., (2006), Drept institu,tional comunitar european, Edilia a IV- a,Bucuregti, Editura Actami13. Fuerei, A, (2005), Drept comunitar european, Bucuregti, Editura All Beck 200514. Ga1a, G.,(2002), New lnstruments and lnstititions for Enhancing the Protection ofHuman Righfs in Europe, Oxford, University Press15. Ganenco, L., (20021, Promovarea gi dezvoltarea carieirei - instrument eficient almotiva,tie i fu n clion a ru t u i p u bl ic, Ti m i goara, Ed itu ra Eu robit16. Jofa, C., (1999) , Proteclia drepturilor omului",lagi, Editura Chemarea17. Keon, L., (1999) , Constitutional Law of the European Union, Blackstone Press18. Mazilu, D.,(20031, Drepturile Omului. Concept, exigen,te gi realitdli contemporane,Bucuregti,Editura Actami19. Micu, D., (1998), Garantarea drepturilor omului in practica Curlii Europene adrepturilor Omuluigi in Constitulia Romdniei, Bucuregti, Editura AII Beck20. Morange, J., (2003), Libertdli publice", Bucuregti, Editura Rosetti21. Moroianu-Zlitescu, L, (1996), Protec,tia juridicd a drepturior omului, Bucuregti,!.R.D.O.- Universitatea,,Spiru Haret"22. Moroianu -ZIitescu, 1., Demetrescu, C., (2005), Drept institulional european, EdituraOlimp, Bucuregti23. Popescu, G.L., (2008), Proteclia internalionald a dreptuilor omului, surse, institu,tii,proceduri, Editura All Beck, Bucuregti24.Doina Popescu, Protectia juridica a drepturilor omului-note de curs ,200825. Micu, D., (20041, Garantarea drepturilor omului in practica Curlii Europene a

drepturilor Omului giin Constitu[ia Romdniei, Bucuregti, Editura All Beck,200426. Corneliu Manda, Ombdusmanul - lnstitutie fundamentalS a statului de drept,

Lumina Lex,20O727 . Fuere?, A., Drept cornunitiar eurepean, Bucuregti, Editura All Beck,200728. rPurdo, N:l,,p.sgtectiarrdrgpturibr ,onului : rreconisme interne si internationale,

Editura Lumjna Lex, Bucuresti , : ", ' :

1.1.(1.2.

1.,

1.,

1.3.1.4.1.5.11 .6.[

1.1. ?

.T

!

1.2. il(

7 .2.7.

inscriin,r@nfiaformulamari eIAmeric

-Asffiaugustpers(Hcum sugindiredin Amirdivizi,consirnS.U.A.,!nten$aexisteilldealuloameni(ScdunContibmnstittadoptal(Dedareliberardreptunproteq

1.1.Obiectiv€....."...,.. .........7:12. Noliunea de drepturifundamentale ......... .................7

1.2.1. Conceptul de drepturi ale omu1ui............... .........71.2.2.Conceptul de drepturi fundamentale.. ......9

1.3.ClasificareadrepturiIorfundamentalesiadrepturiloromului.1 .4. Carta ON U.. . ..... .... ... 1 31.S.Lucrare de verificare............. ....141 .6.Bibliografie......... .......16

1.1'. OBIECTIVE.. introducerea cursan[ilor Tn studiul drepturilor omului gi

fundamentale;I r familiarizarea cursanlilor cu categoriile de drepturi ale omului. dezvoltarea capacitd[ii cursanlilor de a delimita elementele specifice fiecirei

generatii de drepturi prezentate in aceastd unitate de invdlare.

1.2. NOTTUNEA DE DREPTURT FUNDAMENTALE

1.2.1. Conceptul de drepturi ale omului

inscriindu-se in filosofia ,,dreptului natural gi al gin[ilof' gi stdnd la baza teoriei,,contractului social" al lui Jean-Jacques Rousseau, conceptul drepturilor omului a fostformulat pentru prima datd in secolul al XVlll-lea, insd a fost concretizat in timpul a doudmari evenimente: revolu[ia burghezd din Fran[a (1789) gi rebeliunea coloniilor engleze dinAmerica de Nord impotriva Marii Britanii (1776).

Astfel, Declara[ia revolufiei franceze privind drepturile omului gi cetd{eanului, din 26august 1789, dd expresie filosofiei dreptului natural gi consacrd principiul egalitdlii tuturorpersoanelor in fafa legii, ca principiu pe care se intemeiazd celelalte drepturi gi libertdfi,cum sunt: dreptul la proprietate, !a securitate, la rezistenfa fafd de opresiune, libertatea degdndire, de expresie gi de manifestare. Declara[ia de independen[d a coloniilor englezedin America, adoptatd la 4 iulie 1776 la Philadelphia, proclamd principiul egalitdfii intreindivizi, dreptul la via[d gi libertate ca drepturi inalienabile gi instituirea guvernelor cuconsimldmdntul celor guvernali. Punerea in aplicare a drepturilor astfel proclamate, atdt inS.U.A., cdt giin Franla s-a realizat prin constitu[ii scrise.lnten[ia acestor declara[ii a fost de a aduce schimbdri fundamentale Tn ordinea publiciexistentd dominatd de ierarhii tradilionale de naturd economicd, politicd gi ecleziastici.ldealul promovat de aceste declaralii era acela al egalitdfii gi fraternitd[ii, al convingerii cioamenii sunt prin nagtere egali gi inzestrafi cu anumite drepturi naturale, inalienabile.r(Scdunag S, 1)Contribu[ii insemnate la definirea gi cristalizarea drepturilor omului au adus gi acteleconstitu[ionale engleze de la sfdrgitul sec. al XVll-lea. Astfe[, ,;Habeas Corpus", actadoptat de Parlament in 1679, garanteazi inviolabilitatea persbanei;'idr ,,Bill of Rights"(Declaralia drepturilor) din 1689 recunoagte dreptul la aleitreti't'ibei6;"nbeitatbd cuv6ntului,eliberarea sub cauliune, dreptul de a fi judecat de un tribuneiFci: luiii, ;ijieo-rm gi altedrepturi, Tnsd primul document european in care au fost schilatei'primefe'relbiiiente'aleproteclieijurictice a persoanei umane este ,,i/ftagna Carta Libertatuff,'seinhata in 1215 de

si a depturilor

irI

l

tg'ri.e {}.iFegele ban,Fdrd de Jara, document prin" care se reglementeazd raporturile'rryduitem$, no-bilimea gi biserica 6ngbzd, gi care consacri dreptul la judecatd potrivit legii: ,,Nici un

om liber ni va fi inchis iau exputzaf sau nimicit in vreun fel fdrd a fi judecat in mod legal

de egalii sdi, potrivit legilor !drii".priteclia drepturiloiomului prin instrumente juridice de transpunere a acestor drepturi

in prevederi legale, a devenit un imperativ al comunitd[ii internalionale dupd al doilea

rdzboi mondial, in urma dezvdluirii atrocitdlilor comise de nazigti, iar mai tdrziu, 9i ca

urmare a perpetudrii practicii incdlcdrii drepturilor omului in statele cu regimuri totalitare.

Aceastd necesitate s-a concretizat in reglementdri cu caracter universal,sau regional ce au

urmat semndrii Cartei O.N.U.(26 iunie 1945)'Astfel, Declarafia Universald a Drepturilor Omului, proclamatd gi adoptatd de.Adunarea

Generald a O.N.U. la 10 decembrie 1948 este primul document cu voca[ie universald in

acest domeniu gi stabilegte o conceplie unitard a comunitSlii interna[ionale 9."tpl"drefturile gi libert-e$le omului, deschizdnd calea spre un sistem de protecfie- internalionald

a diepturilor omului. ( Balahur D, 32) Dupd 1948, Adunarea GeneralS a O.N.U. a adoptat

in acest domeniu peste 60 de conven[ii gi declara[ii prin care s-a avut in vedere 9i

instituirea unor memnisme specifice de proteclie a acestor drepturi.Drepturile omului sunt drepturi inerente gi inalienabile ale fiecdrei persoane, care definesc

condilia umand intr-o societate civilizat5. Omul ca fiin[d rafionald, ndscuti liberd, ca

masuia a tuturor lucrurilor, considerat ca scop gi niciodatd ca mijloc, reprezintd valoarea

supremd pe care ar trebui sd se concentreze tot ce inseamnd scopuri ale societSlii

organizate politic in stat. Transpus in planul preocupdrilor juridice, conceptul de drepturi

ald omului desemneazd, mai intdi, drepturi subiective ale omului, de o anumitd facturd,

care definesc pozilia acestuia in raport cu puterea publicd, dar el devine o veritabilS

institulie juridic5, un ansamblu de norme juridice intema[ionale care au ca subiect de

regtemeniare promovarea gi garantarea drepturilor gi libertdlilor omului, apirarea acestuia

impotriva abuzurilor statelor gi a pericolelor de orice naturS. Putem discuta astfel despre

drepturile omului, pe de o parte, ca despre o institulie de drept intern, mai precis de drept

constitu[ional, care insumeazd normele ce reglementeazd statutul juridic al cetileanuluicu priviie la drepturile gi libertd[ile fundamentale ale acestuia, 9i, pe de altd parte, ca

despre o institulie de diept internalional, ca sursd de reguli juridice stabilite de comun

acord de cdtre state peniru proteclia fiinlei umane, dar gi ca principiu fundamental al

dreptului internalional public. (Purdd N,25)Drepturile omului reprezinti o expresie care echivaleazd cu drepturile fundamentale ale

omului, recunoscute pe plan internalional, indic6nd un ansamblu de prerogative bazate pe

demnitatea persoanei umane gi a cdror respectare se Tn[elege a fi promovatd in interesul

tuturor oamenilorUnele surse bibliografice precizeazd cd drepturile omului gi libertalile fundamentale sunt

,,acele drepturi esenliale pentru via[a, libertatea, demnitatea 9i dezvoltarea persoanei

umane, a cdror resfectare universald gi efectivd trebuie incurajati 9i promovatd prin

cooperarea interna[ionald". BUergenthal T, 28)Drepturile omului sunt acele drepturi inerente fiinlei umane, luati individual sau ca parte a

unui grup social determinat. Omul este delinitorul acestor drepturi prin simplul fapt ci este

bdrbit sau femeie, fiind dotat cu aceleagi atribute 9i aspiri la aceleagi libertdli, indiferent

de rasd, etnie, sex, credin[5 sau nalionalitate la care apa(ine. ,,.,. i :...lnstitulia drepturilor omului definegte gi Tnsumeazi un ansamblu dedrepturLLlibeftiti,si

obligalii "le

o"renilor, unii fald de aftiir ale statelor.de a apdra gi,promQVa acesbdreH*lri,ate

-intregii comunitdli interndlionale de a vegea la respectarea drepturilor 9i libertdlilor

respectiv-e in fiecare !ard, intervenind in acele situa[ii in care drepturile omului ar fiincdlcate intr-un anumit stat. (Duculescu V; 19)

Cea mai completi defini[ie este cea care considerd drepturile omului ca fiind acele

attribute recunoscute de dreptul internalional fiecdrui individ, in rapoturile sale cu

-@lectf{

valori sgiaunanumit(1.2.2.GDreptutvia[a, I

persoluDin aoanume:a) sunt(puteri)se conpretind@mpelsitua$aadoptli,cu {ulposibililmiiloacb) sunldreptulatarefundansau lqobiedi

Carzexprilnrtundaiale nalfundanin ansaDreptutpersonconcrgesenFafte soc) datodeclarvaloric,formi I

de drq

DreptudemnitefectivtintensileupliluEste qale dninc6lci

'coleotltitutBassl-:#tirlbtetd;irgaFitt normele dreptului intern a satatelor ,. ce ocrotescvalori sociale fundamentale gi care al drept scop satisfacerea unor nevoi umane esen[ialegi a unor aspirafii legitime, in onbxttl economico-social, politic, cultural gi istoric al uneianumite societd[i.1.2.2.Conceptu I de drepturi fundamentaleDrepturile fundamentale sunt acele drepturi subiective ale cetS[enilor, esenliale pentruvia[a, ]ibertatea gi demnitatea a@stora, indispensabile pentru libera dezvoltare apersonalitS[ii umane, drepturi stabilite prin Constitufie gi garantate prin Constitu[ie gi legi.Din aceasti defini[ie rezultd tEsiturile caracteristice ale drepturilor fundamentale, gi

anume:a) sunt drepturi subiective - in general, drepturile subiective sunt definite ca prerogative(puteri) ale unei persoane, prevdzute in dreptul pozitiv, in virtutea cirora aceasta poate sise comporte intr-un anume fel (poate si adopte un anumit comportament), sau sipretindd alteia un anume comportiament, putdnd apela la ajutorul organelor statalecompetente, in situafia in care este impiedicatd sd adopte comportamentul licit dorit sau insitua[ia in care, pretinzdnd alteia, conform legii, un anume comportament, aceasta nu-ladoptd. Drepturile fundamentele prevdzute in documentele internalionale pot fi realizatecu ajutorul statului al cirui resortizant este titularul, dar nu numai. Acesta are giposibilitatea de a cere sprijinul unor organisme supraetatice, interna[ionale, in virtutea unormijloace de garanlie juridicd create pe plan interna[ional;b) sunt drepturi esenfiale pentru cetS[eni - aceastd trdsdturi explicd de ce din sferadrepturilor subiective numai un anumit numdr de drepturi sunt fundamentale, inscrise caatare in Constitu[ie. Spre deosebire de celelalte drepturi subiective, drepturilefundamentale au un'regim juridic propriu, materializat prin urmdtoarele trisdturi: principiilesau reglementirile insegi ale drepturilor gi libertdfilor fundamentale constituie de regulSobiect al Constitu[iei;

Caracterizarea drepturilor fundamentele ca drepturi esenliale pentru cet6[eni apare clarexprimatd de Jean Jacque Rousseau, care Tn lucrarea sa ,,Discurs asupra originii gifundamentelor inegalitd,tii intre oameni" sublinia cd drepturile omului sunl ,daruri esenlialeale naturii, de care nimeninu se poate atinge in nici un fel". Alli autori aratd cd drepturilefundamentale prezintd importan[a cea mai mare pentru om, dar gi pentru stat gi societatein ansamblul ei, gi cd ele reprezinti baza pentru celelalte drepturi. (Popescu C, 15)Drepturile fundamentele sunt drepturi esen[iale pentru cetdleni, pentru via[a, libertatea gipersonalitatea lor. Acest caracter de drepturi esenfiale il capdti Tn raport cu condiliileconcrete de existenld ale unei societdli date. Astfel, un drept subiectiv poate fi consideratesenlial, gi deci fundamental, intr-o societate datd, dar Tgi poate pierde acest mracter inaltd societate.c) datoritd importanlei lor, drepturile fundamentale sunt inscise Tn acte deosebite cum ar fi:declaralii de drepturi, pacte internalionale, legi fundamentele. Odatd selectate pe criteriulvaloric, gi considerate ca fiind esenliale Tntr-o anumitd etapi istoricd, lor li se conferd oformd gi o ocrotire juridicd aparte. Fiind Tnscrise in Constitu[ie, li se recunoagte caracterulde drepturifundamentale gi se stabilesc garanlii pentru ocrotirea 9i exercitarea lor.

Drepturile omului gi libertdlile fundamentiale, drepturi esen[iale pentru via[a, libertatea,demnitatea gi,dezvoltarea persoanei umane, necesitd - pentru respectarea universald gi

"t"a,,ra:,aracestora,,- o larga-coopelare intemalionala intre state, cooperare care s-a

interlsific.ati'frp, sper+iofidupi cel de al doilea razboi mondial, odatd cu aparifia celei maieoprinzEto?re.orgafiizalii,universale - Organiza$a Naliunilor Unite. (Fuerea A, 59)Este curroscut,c5.;[n timpul celui de al doilea rezboi mondial au avut loc incdlcdri masivealerdrepturfkur,omului;',Gu.zeci de milkrane de vidime, fird precedent in istoria omenirii,Tncdlcdri comise in principal de state cu regiruri politice fasciste totalitare.

t,/

Dupa cel de al.doilbh rdzboitttrotdaltheptrile omului s-au'bituat in centrul ac[iunii politicemondiale, fiind proclamate gi garantate print-o serie de documente adoptate in cadrulO.N.U., de cdtre organele sale principale, documente semnate gi ratificate de cdtre state,precum: Declarafia Universald a Drepturilor Omului, cele doud Pacte internafionale privinddrepturile omului, Protocoalele facultative la Pactul privind drepturile civile gi politice, alteconven[ii adoptate de organizaliile specializate ale O.N.U., pecum gi de organizafiileinternafionale cu caracter regional - Convenlia Europeand privind Protec[ia DrepturilorOmului gi a Libertdfilor Fundamentale, Carta Sociald European5, Carta Africand aDrepturilor Omului gi Popoarelor etc. Toate a@stea, precum gi altele, se constituie intr-unreal sistem internaliona! de garantare gi promovare a drepturilor omului, sistem menit sdmonitorizeze aplicarea acestor drepturi de cdtre statele care le-au Tnscris in legislaliile Iorinterne. Aceste reglementdri constituie, de fapt, cadrul juridic cel mai eficient in materie.(Moroianu-Zlitescu l, 58)Dup?i cel de al doilea rdzboi mondial au avut loc numeroase deanoltdri normative in ceeace privegte drepturile omului. Astfel, s-a trecut de Ia preocuparea asigurdrii gi proteclieiunor anumite categorii de persoane (strdini, minorit5li) ori a unor drepturi considerate inmod inividual gi raportate la anumite domenii prioritare in perioada postbelicd (dreptul lamuncd, protec[ia minoritdfilor), la asigurarea gi protec[ia drepturilor intr-o viziune deansamblu, gloald. In acest proces un rol important l-au avut documentele interna[ionaleadoptate, in care au fost consacrate sau confirmate aceste drepturi. Asemeneadocumente prezintd o mare varietate atdt prin problematica abordatd, c6t gi prin caracterullor; ele se referd fie la aspecte cu caracter general, viz6nd proclamarea unor drepturi,indicarea unor diecfii de acfiune sub formd programaticd, fie la anumite aspecte ce lin derealizarea d reptu rilor om u I u i.

Cit privegte caracterul lor, aceste documente pot fi: conve[ii interna[ionale, care auvaloare obligatorie pentru statele care devin peti la ele gi alte instrumente juridiceinterna[ionale (cum ar fi rezolufiile) care cuprind declara[ii sau recomanddri av6ndsem nificalie precumpdn itor moral-politicS.Principala funcfie a acestor instrumente este aceea de a defini drepturile omului la care sereferS, de a preciza elementele lor componente gi de a indica mdsurile necesare pentrupunerea lor in aplicare.Din reglementdrile internalionale referitoare la drepturile omului, adoptate p6nd in prezent,rezultd citeva reguli care guverneazd aceastd materie: (Morange J,123-125)O primd regulS de bazd, generalS, este universalitatea drepturilor omului. Drepturileomului sunt norme imperative ale dreptului internafional, de la care nu se admit derogiri;ele sunt aplicabile intotdeauna gi peste tot.O altd reguld de bazd este aceea a nediscrimindrii in reglementarea lor gi, mai ales, inaplicarea acestor drepturi. Din precizdrile actelor interna[ionale rezultd cd oamenii suntegali in fafa legii, din aceastd egalitate formald decurgdnd gi dreptul lor la o egald ocrotiredin partea legii.Altd regulS de bazd este obliga[a statelor de a coopera intre ele, in vederea promovdrii 9irespectdrii dreptu rilor omulu i.

De asemenea, interdependenla Tntre diferitele categorii de drepturi gi libertd[ifundamentale ale omului reprezintd o altd reguld de bazd in materia drepturilor omuluiCa institufie jur:idicd de drept internafiona!, drepturile omului reprezinti o sumi de normejuridice, aflate intr-o strdnsi conexiune cu obiectul lor - relaliile dintg state gi alte entitdlicu personeilitate hternafionald; care;Be stabilesc in scopul protecliei fiinlei umane. (CiuciA,72)

1.3. chtheptsdreptulculturdDin pc

(Popesr- gBllgeqeaCorpusPromorpolitiedernniEpersoruuii inasocbs- geneloevur nircrn4fiepfrdfiephdmledit- genef:htem4cuxlm}raftpoponraid dreh ansaAnaFzaitc&culturd,Dtepkll- Dretdealrprrt Eefuatcu pluilxxnerstrtlipenruthrnaprezendeten$GUprralrrtanitNtTG]soblilatilffiac$persoapersmsau lni

10

1.3. Glasificarea drepturilorfundrmntale si a drepturilor+omuHlirii# s.a6xsr"rh,p;ip r:'! )r,Drepturile omului au evoluat d+a lungul timpului de la preocupdri esen[iale, precumdreptul la via[d sau dreptul la libertate, la preocupdri precum drepturile economice sauculturale.Din perspectiva evolu[iei istorice, drepturile omului pot fi grupate pe trei genera[ii:

(Popescu C,27)- genera[ia I - drepturile civile gi politice, consacrate ca drepturi ale omului gi alecetd[eanuluiincd din primele documente, precum Magna Carta, Peti[ia drepturilor, HabeasCorpus sau Bilul drepturilor, ori Dedaralia francezd a drepturilor omului gi cetd[eanului.Promovate gi apdrate de numeroase documente juridice internafionale, drepturile civile gi

politice includ drepturi gi liberti[i precum: dreptul la via[d, dreptul la libertate, dreptul lademnitate, dreptul de a nu fi linut in sclavie sau robie, dreptul la recunoagtereapersonalitdlii juridice, dreptul la egalitate in fa[a legii, dreptul la Iiberd circulalie, dreptul laazil ,in caz de perseculie, dreptul la o cetdlenie, libertatea de opinie gi exprimare, deasociere gi?ntrunire, dreptul de a participa la condu.cerea treburilor publice etc.- generalia a ll-a - drepturi economice, sociale gi culturale, consacrate gi recunoscuteceva mai tdrziu Tn legile fundamentale ale statelor gi apoi Tn documentele juridiceinternafionale. Printre acestea, sunt Tntdlnite in tratate internalionale drepturi precum:dreptul la securitate sociald, dreptul la muncd gi la salariu egal pentru o muncd egald,dreptul de a ?ntemeia sindicate, dreptul la invdfdmdnt gi de a participa la via[a culturald acolectivitdlii etc.- generalia a lll-a - drepturi colective. Dupd adoptarea Cartei O.N.U., in spiritul solidaritd[iiinternafionale gi pentru construirea unui viitor mai bun pentru to[i, dreptul interna[ional aconsacrat ca principiu fundamental dreptul popoarelor de a dispune de ele insele(dreptulla autodeterminare). Recunoscut ca drept colectiv, subiect al acestuia poate fi numaipoporul sau nafiunea, gi nu alte entitifi precum minoritdlile na[ionale. Mai pot fi addugateaici dreptul la dezvoltare sau la pace tot ca drepturi colective ale popoarelor gi ale omeniriiTn ansamblul ei.Analizate dupi con[inutul lor, drepturile gi libertS[ile fundamentale ale omului pot fi grupatein categoriile: drepturi civile, drepturi politice, drepturi economice, drepturi sociale, drepturiculturale.Drepturi civile1. Dreptul la viald, la libertate gi la inviolabilitatea persoanei, in care sunt incluse: dreptulde a nu fi supus la torturd, tratamente gi pedepse crude sau inumane; dreptul de a nu fi

linut Tn sclavie; dreptul de a nu fi constrdns la executarea unei munci fo(ate sauobligatorii; dreptul de a nu fi privat de libertate decdt pentru motive legale giin conformitatecu procedura prevdzuti de lege; dreptul oricdrei persoane arestate de a fi informatti inmomentul arestdrii sale despre motivele acestei arestdri gi de a fi ingtiin[atd in cel maiscurt timp de orice invinuire ce i se aduce; dreptul oricdrei persoane arestate sau de[inutepentru comiterea unei infracliuni de a fi adusd, in termenul cel mai scurt, in fala unuitribunal gi de a fi judecati intr-un interval rezonabil sau de a fi eliberatd; dreptul de a fiprezent la proces gi de a se apdra; dreptul persoanei private de libertate prin arestare saudetenlie de a introduce o acfiune in fala unui tribunal pentru ca aceasta sd hotdrascdasupra legalitdlii detenfiunii sale; dreptul persoanei lipsitd de libertate de a fi tratatd cuumanitate gi cu respectarea demnitillii inerente persoanei umane;, regula potrivit cireianimeni nu poate fi intemni[at pentnr simplu! motiv cd nu, este in mdsurd sS.execute oobligalie contractualS; dreptul individului de a nu fi urmdrit',sau 'pedepsit,dir+,cauza uneiinfracliuni pentru care a fost deja achitat sau condamnat print-o hotdrdre,definitivd; dreptulpersoanei condamnate de'a fiace recurs in fap unei instantre;,2p€doare; dreptulpersoanei de'a nu fi condamnatil pentu o hfra$une constind in sdvdrgirea unei acliunisau inactiuni care in momentu! siviqffi brrul ustihtia infrac[iune.

ll

,/

r'.i ,'2.:'Dreptut la egale ocrotire a legii (dreptul la repunere efectivi ?n drepUri'de,ad{BcribuaPJp r,nafionale competente in cazul Tncdlcdrii drepturilor fundamentale consacrate prin

Constitulie sau prin legi; dreptul de acces egal la serviciile publice; dreptul oricdreipersoane ca litigiul in care este parte si fie examinat echitabil gi public; ideea cd oricepersoand acuzatd de comiterea unei infrac[iuni este prezumatd a fi nevinovatd atdta timpcfit.yinovSlia sa nu a fi stabilitd in mod legal; dreptul de apdrare fdri discrimindri);3. Dreptul de a fi recunoscut ca subiect de drept;4. Egalitatea in drepturi Tntre birbat gi femeie (dreptul egal al bdrbalilor gi femeilor de a sebucura de drepturile civile gi politice; egalitatea in drepturi gi rdspunderi a solilor in privinlacdsdtoriei, in timpul cdsStoriei 9i la desfacerea ei);5. Dreptul la o cetdlenie (dreptul copilului de a dob6ndi o cetSlenie), precum gi dreptul de anu fi lipsit de cetdlenie;6. Dreptul de a se cdsdtori gi a intemeia o familie;7. Dreptul la proprietate gi la mogtenire;8. Dreptul de a nu fi supus unei imixtiuni- arbitrare. sau ilegale- in viala particulard, in vialaparticulard, in familie, in domiciliul sau corespondenla sa, sau unei atingeri aduse onoareisau reputaliei sale (dreptul la protecfia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sauatingeri).Drepturi politice1. Dreptul Ia libertatea gAndirii, congtiin[ei gi religiei (libertatea de a avea sau adopta oreligie gi libertatea de manifestare a acesteia; ca atare, nimeni nu trebuie sd aibi de suferitdin cauza opiniilor sale; dreptul la libertatea de exprimare);2. Dreptul la intrunire pagnicS, aicifiind vorba de intrunirile publice;3. Dreptul la liberd circulalie (dreptul de a-gi alege domiciliul in grani[ele oricdrui stat;dreptul de a pirdsi orice !ard, inclusiv propria sa !ard, gi de a se intoarce Tn [ara sa; dreptulstrdinului care se afli Tn mod legal pe teritoriul unui stat de a nu fi expulzat decdt inexecutarea unei decizii Iuate in conformitate cu legea);4. Dreptul cetSleanului de a participa la conducerea statului (dreptul de a alege 9i de a fiales; dreptul de a avea acces la funcliile publice din lara sa);5. Dreptul de azil.Drepturi economice gi sociale1. Dreptul la muncd (dreptul Ia libera alegere a muncii; dreptul la condilii juste gi prielnice

de munc6; dreptul la apdrare impotriva gomajului; dreptul la retribufie egalS pentru munciegald; dreptul la odihnd gi timp liber; dreptul la plata unui concediu periodic; dreptul lasecuritatea gi igiena muncii; dreptul la promovarea profesionald; dreptul la remunerareazilelor de sdrbitoare);2. Dreptul la asigurare social5; dreptul mamelor la ocrotire socialS; dreptul copiilor 9iadolescen[ilor la ocrotire socialS;3. Dreptul de asociere, inclusiv in sindicate, fiind vorba aici, desigur, gi de asocialiiprofesionale;4. Dreptul persoanei !a un nivel de trai suficient pentru ea gifamilia sa;5. Dreptul persoanei la realizarea drepturilor in domeniile vie[ii economice, sociale 9iculturale necesare pentru menfinerea demnitd[ii sale;6. Dreptul la sdnitate (dreptul persoanei de a se bucura de cea mai buni sdndtate fizicd gi

mentale pe care o poate atinge).

1. Dreptul la educa[ie (dreptul prioritar al pdrinfilor incopii lor minori);

a'

alegerea felu lui dp" Tnvitatura pentru

2. Dreptul de a participa la viala culturalS; , . ;

3. Dreptul de a beneficia de progresul tehnic ai de rezultatele sale; ,

4. Dreptul persoanei de a beneficia de proteclia drepturilor morale gi'materiale decurgdnddin operele sale.

B#A.tgrupafr.D drepilfi*tt.- drepflffirrfmdal:brpdll-a Ga

Ptixtlilfud[fiib.depfirpreued

meffiikrgfrepfitegaEtd

/

dhUetI

rtahretespedse)q lh

I

lnenfr\ngoe{iaprirrlraPenhlriri(ucdearcf@fixrlhternadrephrrdigie.'

drephrregbfnca dreinseaneste oobllggtetflHreslstebbcuprirE

t2

cu prn

guP6.tri{e$i$. ddgffirataroloi."lor,:depturile gi libertS[ile fundamentale ale omului pot figrupate in:- drepturi individuale; unele se adrcseazi tuturor oamenilor, .altele se adreseazd unoranumite categorii de persoane - copii, femei, apatrizi, persoane cu handicap etc.- drepturi colective.lndifer:ent de felul cum sunt ordonate in scopuri scolastice, drepturile gi libertd[ilefundamentale ale omului reprelntii un tot unitar gi numai abordate in interconditionalitatealor pot fi Tnlelese, promovate gi apdrate eficient.1.4. Garta ONU

Principalele acte internalionale referitoare la drepturile omului cu caracter de universalitateau fost adoptate dupd cel de-al doilea rdzboi mondial sub egida Organizaliei NaliunilorUnite. Aceste acte stau la baza intregii construclii juridice interna[ionale referitoare ladrepturile omului. Ele influenleazd legisla[iile na[ionale ale statelor in aceastd materie,prevederile lor constituind standarde internalionale qle drepturilor omului.

Carta Naliunilor Unite a fost adoptatd Tn scopul credrii condiliilor necesare pentrumenlinerea pdcii gi securitdfii internalionale, a justiliei gi a respectdrii obliga[iilor caredecurg din tratatele internafionale. ]n realizarea acestor feluri, se reafirmi credinla indrepturile fundamentale ale omului, in demnitatea gi valoarea persoanei umane, inegalitatea in drepturi a bdrba[ilor gifemeilor, precum gi a naliunilor mari 9i mici.

Articolul 1 aliniatu! (3) al Cartei Naliunilor Unite declara urmdtorul scop ca fiind unuldintre obiectivele O. N. l.,h-\

,, Realizarea coopeirdrii interna[ionale in solu[ionarea problemelor internalionale denaturi economicS, sociald, culturald sau umanitard, gi promovarea gi incurajarearespectdrii drepturilor omului gi libertdlilor fundamentale pentru toli, fdri deosebire de ras5,sex, limbd sau religie."

Articolele 55 gi 56 ale Cartei Nafiunilor Unite prevdd obliga[iile O.N.U. gi ale statelormembre care Tmpreund, dar gi separat, vor crea condi[iile de stabilitate gi de bunistarenecesare unor legituri pagnice gi prietenegti intre nafiuni, intemeiate pe respectareaprincipiului egalit5lii in drepturi ale popoarelor gi a dreptului de a dispune de ele insele.Pentru realizarea acestor feluri, statele membre ale O.N.U. se obligi sd promoveze: ,,

ridicarea nivelului de trai, deplina folosire a bralelor de muncd gi condilii de progres gi

dezvoltare economicd gi socialS; rezolvarea problemelor intemalionale Tn domeniileeconomic, social, al sdndtafii publice gi al altor probleme conexe 9i cooperareinternalionald in domeniile culturii gi educaliei; respectarea universald gi efectivd adrepturilor omului gi libertalile fundamentale pentru to[i, fird deosebire de rasi, sex, limbi,religie."

Carta Naliunilor Unite aduce ca noutate prin conlinutul sdu intemalionalizareadrepturilor omului, acestea devenind obiectivul comunitd[ii internalionale gi nu doar alreglementirilor interne ale statelor. Faptul cd un stat care a ratificat Carta nu poate sus$necd drepturile omului ca subiect cad sub inciden[a exclusivd a jurisdicfiei inteme nuinseamnd totugi ci orice Tncdlcare a drepturilor omului de citre un stat membru al O.N.U.este o problemi de interes intemalional. inseamni Tnsd cd gi in cazul absenlei unorobligalii asumate printr-un tratat un stat nu mai poate afirma ca prejudicierea propriilor sdicetd[eni, indiferent in ce propo(ie sau €t de sistematic s-ar produce, este o problemd ce

[ine'exolusiv de jur,isdic[ia sa intemi. Carta reprezinti un tratat interna[ional multilateral, iarst$gle'catersutlt p5(i .la ea recunosc drepfurile omului a$a cum sunt consacrate. in-,cuprinsul'dispoziliilor.acesteia. . :

,r,;r;,-'r"Tdudatii;:Carta prectzeart oiltga$a statelor membre O.N-U. de a'Goop€r€l'GU-i:organiz4ia,pentru ,proffioVzr€a drepfurilor $ ftertii$br fundamentale ale omului. .' .:. -r ,i

Pe baza dispozi[iilor Cartei Naliunlc Unite 9i a noii conceplii ce rezulta din aceastacu privire la drepturile omului, Adunarea GerreraE a O.N.U. a proclamat Declaralia

l3

il

L]

I

i

UniversalS a Drepturibr'.Oncului, ea'r:r'prirn irstrument internafional referitor la drepturileomului. Aceasta a dobdndit o importanla pdilica gi juridicd deosebitd de-a lungul timpuluidatoritd valorilor pe care le promoveaze $ le apdrd.

Carta interna[ionald a drepturilor omului este denumirea sub care documenteleO.N.U. reunesc principalele acte intem4tionale referitoare la drepturile fundamentale aleomului. Aceste documente sunt: Declara$a universald a drepturilor omului din 1948, celedoud Pacte internafionale privind drepturile omului din anul 1976 si Protoco]ul facultativ laPactul privind drepturile civile gi politice.TEST DE AUTOEVALUARE

1. Definiti drepturile fundamentale ale omului . Folosifi spa[iul de mai jos pentruformularea rdspunsului.

[ il;tprnrrf poate fi consultat la pagina 11.2. Enumerati drepturile fundamentale ale omului de generatia a-l-a Folosili

spaliul de maijos pentru formularea rdspunsului.

U Rdspunsul poate fi consultat Ia pagina 11 .

1 .s.LUCRARE DE VERIFICARE.

Descrieti cuprinsul generatiilor de drepturi ale omului.lnstrucfiuni privind testul de evaluare:- se folosegte Tn primul rdnd cursul, insd pentru un punctaj ridicat este necesard

parcurgerea bibl iografi ei ind icate.Criteriile de evaluare sunt:- claritatea exprimirii gi absenla formuldrilor nesigure,- identificarea elementelor de confinut solicitate,- utilizarea bibliografiei precizate.

REZUMATContribufii insemnate la definirea gi cristalizarea drepturilor omului au adus gi acteleconstitulionale engleze de Ia sfdrgitul sec. al XVII-lea. Astfel, ,,Habeas Corpus", actadoptat de Parlament in '1679, garanteazd inviolabilitatea persoanei, iar ,,Bil! of Rights"(Declara[ia drepturilor) din 1689 recunoagte dreptul la alegeri libere, libertatea cuvdntului,eliberarea sub caufiune, dreptul de a fi judecat de un tribunal cu jurii, precum gi altedrepturi, insd primul document european in care au fost schilate primele elemente aleproteclieijuridice a persoanei umane este ,,Magna Carta Libertatum", semnatd in 1215 deregele loan Fdrd de Jari, document prin care se reglementeazd raporturile regelui cunobilimea 9i biserica englezd, gi care consacrd dreptul la judecatd potrivit legii: ,,Nici unom liber na va fiinchis sau expulzat sau nimicit in vreun fel fdrd a fijudecat in mod legalde egalii sdi, potrivit tegitor[drii". ' ':

Protecfia drepturilor omului prin instrtimente juridice de transpunere a acestor drepturiin prevederi tegale, a devenit un imperativ al comuniti[ii intemafionale dupd al doileardzboi,mondiaf,.in,'uima deaniluirrii atrocitd[ilor comise de nazigti, iar mai tdrziu, gi caurmare a perpetuirii pr:acticii incdlcdrii drepturilor omului in statele cu regimuri totalitare.

Aeastilr[ltat s

Affi,Gslemm$t {

fiepfire fredir :DsitsfriBepfirulqirmlesrrtflDreilqgar&* (rnredirffi{rqbminpmificilrstsffiGu prilespremrd I

ilc@roeltelfrena rGdfndrrel srriltpr.*d"ls oulrprclhdmnpcfta,thdoffigr Ettpsbrdoacbl srrtileptrr

trdilsil rc!died

dffiilii,iftrireslmseEui4a,rGsped

t4

Aceastd necesitate s-a conerffi,3Gltnentarhaurcaracter trniversal sau regional ce auurmat semndrii Cartei O.N.U.(26 irtie 1945).Astfel, Declarafia Universald a Drepturilor Omu]ui, proclamati gi adoptatd de AdunareaGenerald a O.N.U. la 10 decembrb 1948 este primul document cu voca[ie universald inacest domeniu gi stabilegte o oncep[ie unitard a comunitdlii internalionale despredrepturile 9i libertSlile omului, descftizind calea spre un sistem de protec[ie internalional5a drepturilor omului. ( Balahur D, 32) Dupi 1948, Adunarea Generald a O.N.U. a adoptatin acest domeniu peste 60 de conven[ii gi declaralii prin care s-a avut in vedere gi

instituirea unor mecanisme speciftce de protec[ie a acestor drepturi.Drepturile omului sunt drepturi inerente gi inalienabile ale fiecdrei persoane, care definesccondifia umani intr-o societate civilizati. Omul ca fiin[5 ralionald, ndscutd liberd, camdsurd a tuturor lucrurilor, considerat ca scop gi niciodatd ca mijloc, reprezintd valoareasupremd pe care ar trebui sd se mncentreze tot ce inseamnd scopuri ale societd[iiorganizate politic in stat. Transpus in planul preocupdrilor juridice, conceptul de drepturiale omului desemneazd, mai Tntdi, drepturi subieqtive ale omului, de o anumitd facturd,care definesc pozifia acestuia Tn raport cu puterea publicd, dar el devine o veritabilSinstitulie juridicd, un ansamblu de norme juridice interna[ionale care au ca subiect dereglementare promovarea gi garantarea drepturilor gi libertd[ilor omului, apdrarea acestuiaimpotriva abuzurilor statelor gi a pericolelor de orice naturd. Putem discuta astfel despredrepturile omului, pe de o parte, ca despre o institu[ie de drept intern, mai precis de dreptconstitu[ional, care insumeazd normele ce reglementeazd statutul juridic al cetSleanuluicu privire la drepturile gi libertd[ile fundamentale ale acestuia, gi, pe de altd parte, cadespre o institulie de drept internafional, ca sursd de reguli juridice stabilite de comunacord de cdtre state pentru protec[ia fiinlei umane, dar gi ca principiu fundamental aldreptului internalional public Drepturile fundamentale sunt acele dreptur.i subiective alecetd[enilor, esenfiale pentru viala, libertatea gi demnitatea acestora, indispensabile pentulibera dezvoltare a personalitd[ii umane, drepturi stabilite prin Constitufie gi garantate pdnConstitulie gi legi. Din aceastd definifie rezultd trdsdturile caracteristice ale drepturilorfundamentale, gi anume:a) sunt drepturi subiective - in general, drepturile subiective sunt definite ca prerogative(puteri) ale unei persoane, prevdzute in dreptul pozitiv, Tn virtutea cdrora aceasta poate sise comporte intr-un anume fel (poate si adopte un anumit comportament), sau sipretindi alteia un anume comportament, putdnd apela la ajutorul organelor statalecompetente, in situafia in care este impiedicatd sd adopte comportamentul licit dorit sau Tn

situafia in care, pretinzdnd alteia, conform legii, un anume comportament, aceasta nu-!adoptd. Drepturile fundamentele previzute in documentele interna[ionale pot fi realizatecu ajutorul statului al cdrui resortizant este titularul, dar nu numai. Acesta are giposibilitatea de a cere sprijinul unor organisme supraetatice, interna[ionale, in virtutea unormijloace de garan[ie juridicd create pe plan internalional;b) sunt drepturi esenliale pentru cetSleni - aceastd trdsdturi explicd de ce din sferadrepturilor subiective numai un anumit numir de drepturi sunt fundamentale, inscrise caatare in Constitufie. Spre deosebire de celelalte drepturi subiective, drepturilefundamentale au un regim juridic propriu, materializat prin urmdtoarele trisituri: principiilesau reglementdrile insegi ale drepturilor gi libertililor fundamentale constituie de reguldobiect al Constitufiei c) datoritd importan[ei lor, drepturile fundamentale sunt inscise Tn

acte deosebite cum"ar fi: declara$i de drepturi, pacte internafionale, legi fundamentele.Odatd selectate"pe,criteriul:.valorb, $ consaderate ca fiind esenliale intr-o anumitd etapdistoricS, lor li,se,csnferS.o formi gi,o ocrdire iuridlca aparte. Fiind Tnscrise in Constitufie, lise recunoagtereqraoterul de dreptxi fundamentab gi se stabilesc garanfii pentru ocrotireagi exercitarea lor Dreplurile -omuhri $ roe@te fundamentale, drepturi esenliale pentruviala, libertatea, demnitatea $ deaolrea persoanei umane, necesitd pentrurespectarea universalS gi efectivd a affia - o brga cooperare internalionald intre state,

l5

cooperare care s-a intensificat in specialrdupE cel de at,&ilm*:i#rry*endial,r:odatd cuaparilia celei mai cuprinzitoare organiza$i universale - Organiza[ia Naliunilor Unite -generalia I - drepturile civile 9i politie, consacrate ca drepturi ale omului gi alecetd[eanului inci din primele documente, precum Magna Carta, Petilia drepturilor, HabeasCorpus sau Bilul drepturilor, ori Declara[ia francezd a drepturilor omului gi cetdleanului.Promovate gi ap5rate de numeroase documente juridice interna[ionale, drepturile civile gipolitice includ drepturi gi libertSli precum: dreptul la via[d, dreptul la libertate, dreptul lademnitate, dreptul de a nu fi [inut Tn sclavie sau robie, dreptul la recunoagtereapersonalitd[ii juridice, dreptul Ia egalitate in fala legii, dreptul la liberd circula[ie, dreptul laazil in caz de perseculie, dreptul la o cetdlenie, libertatea de opinie gi exprimare, deasociere giintrunire, dreptul de a participa la conducerea treburilor publice etc.- genera[ia a Il-a - drepturi economice, sociale gi culturale, consacrate gi recunoscuteceva mai tdrziu in legile fundamentale ale statelor gi apoi in documentele juridiceinternalionale. Printre acestea, sunt int6lnite Tn tratate internalionale drepturi precum:dreptul la securitate sociald, dreptul la muncd g[ la salariu egal pentru o muncd egald,dreptul de a intemeia sindicate, dreptul Ia inv6ldm6nt gi de a participa la viala culturald acolectivit5lii etc.- genera[ia a lll-a - drepturi colective. Dupd adoptarea Cartei O.N.U., in spiritul solidaritdfiiinternalionale gi pentru construirea unui viitor mai bun pentru to!i, dreptul interna[ional aconsacrat ca principiu fundamental dreptul popoarelor de a dispune de ele insele(dreptulla autodeterminare). Recunoscut ca drept colectiv, subiect al acestuia poate fi numaipoporul sau naliunea, gi nu alte entitd[i precum minoritd[ile nalionale. Mai pot fi addugateaici dreptul la dezvoltare sau !a pace tot ca drepturi colective ale popoarelor gi ale omeniriiin ansamblul ei. ,'

Analizate dupi conlinutul lor, drepturile gi libertSlile fundamentale ale omului pot fi grupatein categoriile: drepturi civile, drepturi politice, drepturi economice, drepturi sociale, drepturiculturale.Principalele acte interna[ionale referitoare la drepturile omului cu caracter de universalitateau fost adoptate dupd cel de-al doilea rdzboi mondial sub egida Organiza[iei NaliunilorUnite. Aceste acte stau la baza Tntregii construclii juridice interna[ionale referitoare ladrepturile omului. Ele influenleazd legisla[iile na[ionale ale statelor in aceastd materie,prevederile lor constituind standarde internalionale ale drepturilor omului.

Carta Naliunilor Unite a fost adoptati in scopul credrii condi[iilor necesare pentrumenfinerea pdcii gi securitS[ii internalionale, a justi[iei gi a respectdrii obliga[iilor caredecurg din tratatele internalionale. ln realizarea acestor leluri, se reafirmd credinla Tn

drepturile fundamentale ale omului, in demnitatea gi valoarea persoanei umane, inegalitatea in drepturi a bdrbafilor gi femeilor, precum gi a nafiunilor mari gi mici CartaNa[iunilor Unite aduce ca noutate prin con[inutul sdu internalionalizarea drepturilor omului,acestea devenind obiectivul comunitdlii internafionale gi nu doar al reglementdrilor interneale statelor. Faptul cd un stat care a ratificat Carta nu poate susfine cd drepturile omului casubiect cad sub incidenfa exclusivd a jurisdicliei interne nu inseamnd totugi cd oriceincdlcare a drepturilor omului de cdtre un stat membru al O.N.U. este o problemi deinteres internalional. inseamnd insd cd gi in cazul absenfei unor obliga[ii asumate printr-untratat un stat nu mai poate afirma ca prejudicierea propriilor sdi cet5leni, indiferent in cepropo(ie sau cdt de sistematic s-ar produce, este o problemi ce line exclusiv de jurisdic[iasa internd. Carta reprezinti un tratat,interna{ional multilateral; iar statele care sunt p6(i laea recunosc drepturile omului aga curn suntj@nsacrate ?n.cuprinsul dispozi[iiloracesteia.1.6.. BIBLIOGRAFIE ' i':ri j':,'fi:r;.;;;.. ',1i,,' ,',,i::

Doina Popescu, Protectia juridica,a drepturilor omului-note de curs ,2008Fuerea, A, Drept comunitar €uropeall;rBucure$ti, Editura All Beck,2007Purda, N., (2007), Protectia drepturilor omului - mecanisme inteme si internationale,

Editura Lumina Lex, Bucuresti:.."...,: ,,,,,,:.:,,:, ,,.,,,,,.,,,,,,,,, ; , ..

zrIu_l

L2u

t23-(zr|,le:I.i:lL6.(z7Jw_

oI

T

I

uind

,.ilutri,

&umffs4r

t6

ll.

9ila

2.1.Obiective.......... .. ....17

.2.2.1.Declaratia Universala a Drepturilor Omului .............. 192.2:2. Pactul interna[ional cu prMre la drepturile civile gi politice. .... ........20

2.2.3. Pactul internalional cu prMre la drepturile economice, sociale gi culturale......212.3. Organe subsidiare Adundrii Generale ...........:.... .. 212.4. lnaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului..... 232.5. Secretarul General adjunct pentru probleme umanitare 252.6. Curtea Internalional5 de Justilie ........262.7.Lucrare de verificare............ ....2727. Bibliografie.............. ...............30

Rezumat2.1. OBIECTIVE.. introdu@rea cursantilor in studiul documentelor internationale in materie

. familiarizarea cursanlilor cu continutul drepturilor si clasificarea acestora. dezvoltarea capacitilii cursanlilor de a delimita institutiile ONU ,atriburtiile sicompetentele in domeniul drepturilor omului

2.2. .ADUNAREA

GENERALA ONUAsigurarea respectdrii drepturilor omului a impus crearea unor mecanisme capabile sicontroleze realizarea efectivd, traducerea in fapt a textelor care !e consacrd. Pe de o partesi le promoveze, iar pe de alti parte sd le protejeze. Aceastd idee apare chiar inDeclaratia Drepturilor Omului gi Cetileanului din 1789, in care s-a inscris cd ,,scopuloricdrei asociafii politice este conservarea drep-h.rr1;.r naturale si imprescriptibile aleomului". Mai tArziu, in Carta Naliunilor Unite, s-a specificat cd unul din scopurileorganizaliei este de a realiza cooperarea interna[ionala ,,dezvoltdnd si incurajdndrespectarea drepturilor omului si a libertdlilor funda-mentale". Declaratia UniversalS aDrepturilor Omului precizeazd cd ,,este esen[ial ca drepturile omului sa fie protejate de unregim de drept".Organizalia Nafiunilor Unite (O.N.U.) este principala organizalie internalionalSinterguvernamentalS, cu caracter universal. Tratatul constitutiv a! acestei organizaliiinternalionale este Carta Nafiunilor Unite.lntre scopurile O.N.U., art.1 par.3 din Cartd indicd realizarea cooperdrii internalionalepentru rezolvarea problemelor internafionale de ordin economic, social, intelectual sauumanitar, dezvoltdnd gi incurajdnd respectul drepturilor omului gi a! liberti[ilorfundamentale pentru to[i, fdrd deosebire de rasd, sex, limbd sau religie.Realizarea acestui scop al O.N.U. se realizeazd, in principal, prin activitatea deconsacrare gi prin ceea de garantare a drepturilor omului, activitatea de consacrare adrepturilor omului incluz0nd atit elaborarea de tratate internalionale, cdt gi adoptarea deacte interne cu valoare de recomandare. Firi a neglija activitatea de garantare drepturiloromului, O.N.U. a avut, in mod evident, un succes mai mare in activitatea de consacrare,rezult6nd o cantitate mare de texte intemalionale (conven[ionale gi declaratorii),Tn materie.Aceasta se datoreazd, in speciat, reticenlelor manifestate de muherstate de. a fi supuseunuicontrol internalionalinmatedares@Eriidreptunloromului. " " "i 'l' -'-' ' 'l

tnternafionalizarea drepturilor omutui este expresia necesitdfii unei'protti{n Qompt6*'e Slputernice a acestora, prin mijloace pe carc nurnai dreptul intemafional'16'puted'acbida."Recunoasterea interna[ionala a drepfurilor onx*ri a awt drept consecinle asumaid'a deobligalii internafionale pentru statele rnembre ab organizaliilor de asemenea anvergurS.

[iiaulaiterii

aIr1

reTn

Tn

ui,neca

de,un

ce

tiaila

IT

?:. t]E*IftIomselGmunnmdei

Gorr"Gmdafittl3ppirciHiirhrn{ffita$tmdan&mmatrgffi& fa$mcrnrutmdanrKWrtrdrtrlplBslEatrhdanlfu,ili&rmleffiiyt"urisl,frm*r- Gomrr Gqr,fl

Gar{- -GomD CorN,D Corn

Fbrzem,rer$rircrer4iezf- 0

,- i1 194;Grcrfr,

lnstitufiile specializate grupate in sistemul ONU, sunt in majoritatea lor independente,dar legate de organizalia mondiald prin acorduri; ele acoperd aproape toate aspecteletehnice gi culturale ale vielii sociale. Institu[iile specializate care aupreocupdri marcante in ceea ce privegte proteclia gi promovarea drepturilor omu-lui sunt:Organizalia lnternafionalS a Muncii (OlM), Organizalia Naliunilor Unite pentru Educa[ie,

$tiinta gi Culturd (UNESCO), Organizalia MondialS a Sdnitalii (OMS) si Organialia.pentru Alimenta{ie gi Agriculturi (FAO), care au depus Tncd de !a Tnfiinfarea lor actiuititi;

',:' intense'gi ',cu reugite reale in domeniu.

'Tuate,statele membre O.N.U. sunt reprezentate in Adunarea Generald - "un parlamentrd:':nat'iunilot'" care se intrunegte in sesiuni ordinare sau extraordinare pentru, a discula,.G€l-e,r, dodan

rrHortudldr@uset+b6eas.te direcfie sub auspiciile Societii$i l$rfor, in anii '20, nu audus la rezultate notabile. Au urmat apoi seriile de preocupiri, lrzea majoritate ini[iativeprivate, care au avut drept consecin[d crearea Organizaliei N4inibr Unite. Sub egidaONU au fost adoptate instrumente referitoare la drep1s6" omului gi libertSlilefundamentale gi au fost puse la punct mecanismele necesare penfu haducerea efectivd invialq.a aces-tora. Create pentru asigurarea promovdrii gi prote@i drepturilor omului gi

libertdlilor fundamentale, mecanismele sunt formate din organe gi institulii cu misiuni,funclii, domenii de acliune gi tehnici diferite. Nici chiar natura lor juridici nu este identici.Toate au insa aceleagi preocupdri: promovarea gi protec[ia drepturilor.omului gi libertdlilorfundamentale.Organele gi instituliile care au ca obiectiv al activitS$i lor protecfia drepturilor omului,

indeplinesc funclii care, privite in ansarnblu gi in complemetaritatea rolurilor lor, formeazdun sistem complet, capabil sd asigure o efectivd promovare si protec[ie.Mai intdi, indeplinesc o funcfie de informare, prin culegerea de informalii asupra situafiei

drepturilor omului din diferite ldri ale lumii, fie direct prin reprezentan[i ai organizaliilor gi

institu[iilor interesate, fie pe calea anchetelor sau a plSngerilor individuale, fie pe calearapoartelor periodice inaintate de statele membre, rapoarte care urmeazd o procedurdspecificd. Este bine pusd la punct in acest sistem instituliona! gi o func[ie de consiliere,prin care se urmdregte solulionarea pe cale amiabild a diferitelor diferende ce se pot nagteprin dncdlcarea unor drepturi ale omului de cdtre state. lnstitu[iile in discufie maiindeplinesc ai o func[ie de decizie, in principal de decizie judiciard, dupi cum gi una desancfionare, care se manifestd cu precddere pe plan politic gi prin intermediul opinieipublice.,Structura interni a Organizaliei Na[iunilor Unite este mult mai complexd decdt cea

'existentd in cadrul Societifii Naliunilor (precizatd Tn art. 2 din Pact), iar puterile sale multmai intinse. Astfel, Adunarea GeneralS ONU corespunde Adundrii din SocietateaNaliunilor, Consiliul de Securitate corespunde Consiliului Socie-tdtii Naliunilor,Secretariatul ONU - Secretariatului permanent, iar Consiliul Economic ai Social arcorespunde mai multor comitete cu caracter consultativ precum Comitetul Financiar,Comitetul Economic, Comitetul Fiscal. Curtea Internalionald de Justilie corespunde Cu(iiPermanente de Justifie lnterna[ionald, Consiliul de TutelS- Comisiei de Mandate, toateasemdndtoare in linii mari, dar diferite Tn structuri, cu atribulii gi obiective mult mai ample.Carta Naliunilor Unite a insdrcinat astfel un anumit numdr de organe si se preocupe cu

problemele privitoare la drepturile omu-'lui gi libertdlile fundamentale. Cele gase organeprincipale ale or-gznizaliei (art. 7 parag. 1) sunt Adunarea Generald, Conslliul deSecuritate, Consiliul Economic Ai Social, Consiliul de Tuteld, Curtea lnterna[ionald deJustifie gi Secretariatul. Toate participd activ, dar in mdsuri diferite la eforturile pe careNaliunile Unite le desfagoard pentru promovarea gi protecfia drepturilor omului gi alibertdlilor fundamentale in toatd lumea.

mai 'presante probleme mondiale. Fiecare stat membru are drept de vot. "Decizii, in;probleme-cheie precum pacea gi securitatea interna[ionald, admiterea de noi membri gi

bugetul O.N.U. sunt aprobate cu o majoritate de doui treimi. Alte decizii sunt votate prin

ta piildoptanronrffiredereiunulua,rlune]tdo@(thluerghtuntrnuhra-Cc{ de i

asefiren

18

A

ln:$iin

majoritate simpld'.'i#ltltimf,ersc,ffitsefsrturi spre a se lua decizii mai degrabd prin@nsens, dec6t prin vot forrtd.'Ailrnarea nu poate fo(a statele sd acfioneze, darrecomanddrile ei sunt indicatorul ophiei intemalionale generale gi reprezinti autoritateamorald a comunitd[ii na[iunilor.Competentele Adundrii Generale [n rnateria drepturilor omului decurg nu numai din

mandAtul foarte general pe care il are, ci gi din dispozifiile art. 13 gi 15 din Carta. Potrivitart. 13 parag. 1 lit. a) 9i b) din Carta Na$unilor Unite, Adundrii Generale Ti revine ca funcfieprincipalS sd inilieze studii gi si facd recomandiri in scopul de a dezvolta cooperareainternationald in toate domeniile, politic, e@-nomic, social, cultural, al educaliei gi

sdnata[ii publice gi si urmireascd satisfacerea drepturilor, omului gi libertdlilorfundamentale, pentru toli oamenii, fdrd nici o deosebire de rasd, sex, limbd sau religie.Recomanddrile pe care Adunarea GeneralS le adreseazd [Srilor membre nu sunt toateobligatorii din punct de vedere juridic. Jinind insd seama de autoritatea acestui inalt for gide faptul cd toate statele membre s-au angajat sd coopereze cu organizafia mondialdpentru a favoriza respectarea universald gi gfectivd a drepturilor gi libertSfilorfundamentale, recomandarea are o putemicd valoare politicd gi morald.Pe baza recomanddrilor Consiliului Economic Ai Social gi altor organe ale Naliunilor Unite,sau chiar din proprie iniliativd, pe parcursu! anilor Adunarea GeneralS a adoptat 9i deschisspre semnare gi ratificare un mare numdr de convenfii referitoare Ia drep-turile omului. Totea a proclamat solemn, prin intermediul unor rezolulii importante, declara[ii precum:Declaralia Universald a Drepturilor Omului, Declara[ia asupra elimindrii tuturor formelor dediscriminare rasialS, sau Declaralia asupra azilului teritorial, Declara[ia privind progresul gi

dezvoltarea in domeniul social g.a.Potrivit art. 98 gi 100 din Cartd, in cadrul Adundrii Generale func[ioneazd gase maricomisii, care trebuie considerate nu organe subsidiare, ci pa(i integrante ale acesteia.Aceste comisii sunt:- Comisia pentru dezarmare 9i securitate internafionald;- Comisia economicd gifinanciard;- Comisia pentru probleme sociale, umanitare gi culturale;- Comisia pentru politicd speciald gi decolonizare;- Comisia pentru probleme administrative gi bugetare;- Comisia juridicS.

Fiecare stat membru poate fi reprezentat de o persoand in fiecare din marile comisii, iarmembrii dispun de cdte un singur vot; deciziile sunt luate cu majoritatea membrilorprezen[i gi votanfi.2:2.1. Declarafia Universali a Drepturilor Omului. [n 1946 Consiliul Economic Ai Social a infiinfat Comisia pentru drepturile omului care adevenit, in timp, cel mai important organism universal de promovare a drepturilor omului.La prima intdlnire a Comisiei, in 1947, unii reprezentanfi ai statelor membre au sus[inutadoptarea unei declara[ii cu privire la drepturile omului care ar fi trebuit, Tn opiniapromotorilor, sd exercite o influen[d morald gi politicd asupra statelor. Un alt punct devedere a sus[inut necesitatea realizdni unei conven[ii care sd cuprindd o cartd a drepturiloromului, supusd ratificdrii statelor, dupd adoptarea sa de cdtre Adunarea Generald. Lamomentul.respectiv a fost urmat primul punct de vedere. Tn 1948 Adunarea Generaldadopta declarafia elaboratd de Comisia pentru drepturile omului sub numele de DeclaraliaUniversald.d,d.rePturitsnonnrlui. Din oeb 56 state membre ale Naliunilor Unite, 48 au votatin favoarea,,adopErit Declaraliei iar 8 s-au ab[inut. La mai bine de 50 de ani de laadoptarei ,Dectaratiaifgi'Bestr€aze bcil sfu de onoare in istoria migcdrii pentru drepturileOmUlUi. r'r i.:,::'r 'Li \;: .i.' '-tir' "'.; :'

Cel de al doilea punct de vedere, ebboltea, pe baza Declarafiei, unui tratat a fost, deasemenea, urmat, dar s-a materializd rndt mai lliziu decdt s-a anticipat. Declangarea

r9

rizboiului rece, evolulia sa spre.forrnerdinr.0e.;?m+Qe;-axirdliSaridarca ideologicd amigcarii pentru drepturile omului au fost elementele obiec*ive GorB au ficut ca cele doudprincipale tratate asupra drepturilor omului si intre in vigoare at*a peste 28 de ani. Pactulcu privire !a drepturile civile gi politice gi impactul cu privire la drepfurile economice, sociale

9i culturale au fost adoptate de Adunarea Generali in 1966 gt au inhat in vigoare in 1976.

Cele.trei documente au devenit fundamentul Dreptului intema,tonal al drepturilor omuluiconstituind, Carta lnternalionald a drepturilor omului. Ea cuprirde:- Dectaralia Universald a Drepturilor Omului, adoptatil la 10 decembrie 1948 de cdtreAdunarea Generald a Organiza[iei Naliunilor Unite;- Pactul interna[ional cu privire la drepturile civi]e gi politice;- Pactul interna[ional cu privire la drepturile economice, sociale gi culturale.Pactul internalional asupra drepturilor civile gi politice are doud Protocoale facultative.Primul Protocol facultativ (a fost deschis spre semnare in 1966 9i a intrat in vigoare in1976) imputernicegte Comitetul drepturilor omului sd primeascd gi sd examinezecomunicdri provenite de la persoane fizice. Cel de al doilea Protocol facultativ (adoptatprin rezolulie a Adundrii Generale a O.N.U. in decembrie 1989) se referd la abolireapedepsei cu moartea.Declaralia Universald a Drepturilor Omului este primul document care proclami solemndrepturile gi libert5file fundamentele ale omu]ui, dupd o lungd perioadd in care, mai alesprin cele doud rdzboaie mondiale, existenla fiin[ei umane gi demnitatea acesteia au fostpuse sub semnul intrebdrii.Chiar din preambul, Declaralia Universald a Drepturilor Omului pornegte de la concepliacd recunoagterea demnitd[ii inerente tuturor membrilor familiei umane gi a drepturilor loregale gi inalienabile constituie fundamentul libertd[ii, al dreptdlii gi al pdcii in lume. Ea

considerd cd tocmai ignorarea gi dispreluirea drepturilor omului au condus la acte debarbarie, iar fdurirea unei lumi in care fiin[ele umane vor beneficia de libertatea cuvdntuluigi a convingerilor, eliberate fiind de teroare gi mizerie, este proclamatd drept cea maiinaltdaspirafie a omului.De aceea Declara(ia Universald a Drepturilor Omului Tgi propune ca drepturile omului sdfie protejate de un sistem de drept pentru ca omul sd nu fie constrdns la revoltd impotrivatiraniei gi a asupririi.2.2.2. Pactut internalional cu privire la drepturile civile gi politicePactul internalional cu privire la drepturile civile 9i politice. Potrivit dispozi[iilor acestuia,statele pd(i se angaleazd sd respecte gi sd garanteze oamenilor care se gdsesc pe

teritoriul lor gi care [in de competenla lor drepturile recunoscute de Pact, fdrd nici odeosebire, Tn special de rasd, culoare, sex, religie, opinie politicd sau orice alti opinie,origine na[ional5 sau social6, avere, nagtere sau intemeiatd pe orice altd imprejurare. Mai

mult Pactul obligd statele sd ia mdsuri de ordin legislativ sau de altd naturd pentru

transpunerea in practicd a drepturilor recunoscute de Pact, mai cu seamd: asigurareadreptului persoanei de a depune pl6ngeri efective, chiar daci violarea dreptului a fostcomisd de o autoritate publicS; sd garanteze cd autoritatea competentd va hotdri asupradrepturilor persoanei care formuleazd pldngerea, cu posibilitatea de recurs judiciar; sd

garanteze ci autoritd[ile competente vor da urmare oricdrei pldngeri care a fostrecunoscutd ca justificatdProtocolul facultativ la Pactul;interna[ional relativ la drepturile civile gi politice. AcestProtocol a fost adoptat simultan cu,c€le.rdoud,pacte, dar separat de acestea. Pornind de lafaptul ci mecanismul previzut de,,+Bae*ul':,international privind drepturile civile gi politice

permitre doar plingerile interstataleiadresate Comitetului drepturilor omului, Protocolul

extinde competenfa acestuia prin posibilitatea de a primi 9i pldngeri din partea

particularilor. :. ,'l:::.;:ii;:'i. ''.i " , ,

brice stat parte la acest protocol",,recunoagte competen[a Comitetului de a primi 9i

examina sesizdri primile de la particulari findnd de jurisdiclia sa, care pretind a fi victima

fficI

rffid-I,I fiiGUT

nmarhE,I23. Pqpre ilirenr{dtr#tilralia,,tffil,iGrcrcreompcr€resus@]sai[fjrelscffin stllH,SEfittgE,ffigGffrlprffiaxif, krytaim#

rtflsi

de{

Eem

2.3-(Ad

$ts6i!izDG

& Con&amlE

ors@k4r

Fwxcrcat de uxr(& YBd(

20

trtc,

eJI

6lu

a

a

I

.unor violSri" din partea acestria a urerrruia din drepturile enun[ate deBao3*ottl$Offi@:lriri+*persoana respectiva si fi epuizat bate cdile interne posibile. Protocolul stabilegteprocedurile potrivit cdrora se v(r examilra plingerile particularilor.Al doilea Protocol facultativ la Pactrl intemalional relativ la drepturile civile gi politice.Pactul internalional cu privire la drepturile cMle gi politice, enun!6nd dreptul la via[d cadrept inerent fiinlei umane, deEi este fecut in cadrul drepturilor fundamentale de la carenu se admite nici o derogare, nu abolegte pedeapsa cu moartea, ci interzice doarpronun[area sentinfelor de condamnare la moarte impotriva persoanelor sub 18 ani 9iexecutarea unei asemenea pedepse ?mpotriva femeilor gravide.Cel de-al doilea Protocol, adoptat in anut 1989, vizeazd tocmai abolirea pedepsei cumoartea. Prin urmare, nici o persoand aflati sub jurisdiclia unui stat parte la acest Pact nuva fi executatd gi fiecare asemenea stat va lua toate mdsurile pentru abolirea pedepsei cumoartea pe teritoriul aflat sub jurisdiclia sa.Protocolul nu admite nici o rezervd, cu exceplia rezervei formulate cu ocazia ratificdrii sauaderdrii, prevdzdnd aplicarea pedepsei cu moarte Tn timp de rdzboi, Tn urma uneicondamndri pentru o crimd cu caracter militar, de o gravitate extremd, comisd in timp derdzboi. De exemplu, Rom6nia cu ocazia ratificirii acestui Protocol, la25 ianuarie 1991, nua fdcut o asemenea rezervd, ceea ce inseamnd ci Romdnia a abolit pedeapsa cumoartea in timp de rdzboi.2.2.3. Pactul internafional cu privire la drepturile economice, sociale gi culturaleSpre deosebire de Pactul interna[ional cu privire Ia drepturile civile gi politice, Pactulinternalional cu privire la drepturile economice, sociale gi culturale nu impune statelor pa(iobligalii imediate. Aceasti abordare este justificatd de natura drepturilor consacrate gi desitua[ia existentd in diferitele state, mai ales din punct de vedere economic.Astfel, incd de la inceput se precizeazd cd fiecare stat se angajeazd "sd asigure progresiv"exercitarea deplind a drepturilor recunoscute, atdt prin efort propriu, cit gi prin asistenf5 gicooperare internafionald, in special pe plan economic Ai tehnic, folosind la maximresursele sale disponibile. Analizdnd drepturile proclamate de Pact constatdm ci eleconsacrd drepturi economice, sociale gi culturale, prelu6nd practic prevederile DeclaralieiUniversale a Drepturilor Omului, nu doar enun[6ndu-le, ci explicdnd conlinutul acestora gi

chiar stabilind misuri de aplicare. De exemplu, consacrdnd dreptul pe care il are oricepersoand de a se bucura de cea mai bund sindtate fizicd gi mentalS pe care o poateatinge, Pactul enumerd gi c6teva mdsuri pe care statele pa(i le vor adopta, respectiv:scdderea mortalitd[ii nou ndscufilor gi a mortalitdlii infantile, precum gi dezvoltareasdndtoasd a copilului; Tmbundtdfirea aspectelor igienei mediului gi ale igienei industriale;profilaxia gi tratamentul maladiilor epidemice, endemice, profesionale gi al altora, precumgi lupta impotriva acestor maladii; crearea de condi[ii care si asigure tuturor serviciimedicale 9i un ajutor medical in caz de boald.

2.3. Organe subsidiare Adunarii GenerateArticolul 7 alin. (2) din Cartd inscrie principiul general con-form cdruia ,,organele

subsidiare care se vor dovedi necesare vor putea fi create potrivit prezentei Carte".Dezvoltarea unor asemenea organe - create nu numai de Adunarea GeneralS, ci 9i

de Consiliul Economic Ai Social 9i de Consiliul de Securitate, de pilda - a determinatdezvoltarea unei structuri deosebit de complexe.

Organele subsidiare pot fi create prin mai multe modalitdfi, ca de pildd, pe ealea uneirezolufii adoptate de un organ principal, sau printr-un acord intergnrvernfl]T]@Rt?1.',,,.' ,'.:. '...

Func[iile Ior sunt gi ele diverse. inscriindu-se in cadrul activit&fii.orgAnului'care'le-a.creat, ele pot avea ca obiective intocmirea de sfiIdii, de informdti,:ds:'pgg1s-nrentare pagnicia unor eventuale diferende, de conciliere, de bune oficii, de gestiune materia[d:, Ein punct '

de vedere juridic, ele prezintd o rnare effie: nu au neapdrat personalitate juridicS,

va

A

tn

ryalorEadellui

SE

va

peo

,

ul

SE

)st

St

la

a

9ira

2r

IIIt ---p-*+rxCmpGavea'comBedente foarte intinse, pot semna acorduri furtema$onale cu alte.organe,'F subsklia-re sau principale, cu organiza[ii diverse gi chiar cu state.i, in virtutea art.22 din Carta tlafiuniior Unite, Adunarea @neralS ,,poate crea organe

subsidiare pe care le apreciazd ca fiind necesare in exercitiarea fun$ilor sale".Aceste organe sunt de tipuri si importanle variabile; unele sunt permanente sau de

lungi duratii, altele au caracter ad-hoc. Unele din aceste organe igi exerciti activitatea Tn

mod exclusiv in domeniul drepturilor omului gi libertalilor fundamentale, altele numaitangenlial.

. Astfel de organe sunt:1. Gomisia de drept internafional.

Comisia a fost creatd Tnbaza Rezoluliei 174(11) din 21 noiembrie 1947 a AduniriiGenerale. Ea este compusd din jurisconsulli cu o competenf5 recunoscutd, la inceputformatd din 15 membri, numdr mdrit apoi la 25, care igi exerciti mandatul nu careprezentan[i ai statelor ai cdror cetd[eni sunt, ei Tn mod ln6lsrpendent, fiind alegi deAdunarea Generald. Scopul acesteia este de a promova dezvoltarea progresivd adreptului interna[iona! gi a codificdrii sale.

Functiile Comisiei sunt:a) elaborarea proiectelor de convenlii referitoare la subiecte care nu sunt Incd

reglementate de dreptul internalional, sau nu sunt suficient de dezvoltate in practicastatelor;

b) formularea mai precisd gi sistematizarea normelor de drept internaliona! cereglementeazd domenii Tn care existd deja o practicd statalS considerabild, precedente gi

o doctrinS.Sistematizarea normelor de drept interna[ional, codificarea lor, urmeazd un proces

complex, de la elaborarea unui proiect supus observaliilor guvernelor f5rilor membre, laintocmirea unui raport in aten[ia Adundrii Generale pentru a face obiectul unei rezolulii sauin vederea incheierii unei convenlii sau convocdrii unei conferin[e. De-a lungul timpului,Comisia a colaborat efectiv la ela-borarea mai multor instrumente internalionale, cumsunt:

2. Convenfia privitoare la relaliile diplomatice, semnatd la Vienala 18 aprilie 1961gi intratd in vigoare Tn aprilie 1964. Obiectivele conven[iei sunt : relaliile diplomatice,organizarea misiunilor, imunitSlile diplomatice. Convenlia se fundamenteazd pe principiuljuridic al egalitdlii suverane a statalor, pe necesitatea menfinerii picii gi securitdliiinternalionale, pe relaliile amicale dintre state, indiferent de regimul constitulional gi social.

3. Convenlia asupra relaliilor consulare, semnati la Viena la 24 aprilie 1963 gi

intratd in vigoare in martie 1967.4. Convenfia pentru prevenirea gi reprimarea crimei de genocid.5. Statutul lnaltului Gomisariat al Nafiunilor Unite pentru Refugiafi.6. Gonvenlia referitoare la statutul refugialilor.7. Convenlia referitoare la statutul apatrizilor.8. Gomitetul special pentru decolonizare.9. Comitetul special impotriva apartheidului.Afost creat prin Rezolulia 1761 (XVll) din 6 noiembrie 1962a Adundrii Generale. La

::r,incepu! a fost numit Comitetul special Tnsarcinat si studieze politica de aparlheid'"a:guvernului Republicii Sud-Africane, avdnd ca obiectiv urmdrirea permanenti a'errolutiei[olitice,rasiale a acestui guvern intre sesiunile Adundrii Generale. Tntre..s€tFcir]ile:Comitetului: prezentarea de rapoarte periodice asupra obsewa$ibr ficute. , ' , , . . ',

,

,i:Comitetul a fost autorizat si primeascd gi sd examineze petifi, sd consulte i'nstitufiispecializate, organizalii regionale, organizalii neguvemarnentah, sd poatd lua mdsuri deajutorare a migcdrilor na[ionale de eliberare, sd ajute persoanele oprimate din Africa de

Thctftta hr

Gonf,ilIcr

esiglo- GAH

m,rn-

I1-

Afrd

fl- 19{l2-

;fegitAfrC

HirqIr tle$r

orglffite,ilepfirf; A.IEtlediri

fuurrs

srilt'i

MRearuatrs

22

SAcl

u

ti,

i1cr\r,

ul

tiil.

9i

Sud,s5pl'omb\,e8e,tsaffiffi+ffiorlaluptaimpotrivapoliticilordeapartheid,s5intreprindd studii privitoare la problerneb politice, sociale gi economice din Africa australd,sd incurajeze publica[ii Tmpotiva uilr asemenea politici g.a.

La lucrdrile sale pot participa ca observatori reprezentanlii migcdrilor de eliberarenalionald a popoarelor din regiunile neautonome.

Cgmitetul special impotriva aparthedului este asistat Tn activitatea sa de Subcomitetulde aplicare a rezolufiilor ONU cu privire la Africa de Sud gi Subcomitetul pentru informa[iigiasistenfd.

10. Consiliul Naliunilor Unite pentru Namibia.A fost creat prin Rezolulia 224ti (S-V din 19 mai 1967 a Adunirii Generale. La inceput

s-a numit Consiliul Naliunilor Unite pentru Sud-Vestul African, insdrcinat sd administrezeteritoriul Namibiei pdnd la ob[inerea independenlei 21 martie 1990).

11. Comitetul special insircinar si ancheteze asupra practicilor israeliene careafecteazd drepturile omului in teritoeriile ocupate.

A fost creat prin Rezolulia 2443 (Xxlll) din 19.decembrie 1968 a Adundrii Generale.Guvernul statului lsrael era solicitat sd coopereze cu acest comitet gi s5-i ugureze sarcina.Guvernul israelian s-a opus acestor solicitdri gi, ca urmare, toate informa[iile au fostob(inute in afara grani{elor acestui stat. Problema este mai veche: incd prin Rezolufia 106- Si - 1947 Adunarea GeneralS crease o comisie speciald pentru Palestina.

12. Comitetul pentru exercitarea drepturilor inalienabile ale poporuluipalestinian.

A fost creat prin Rezolulia 3236 (XXX) din 1974 a Adundrii Generale. Rezolu[ia aexprimat Tngrijorarea profundd a comunitalii internalionale, determinate de faptul cd nu afost inregistrat niciun progres in ceea ce priveste exercitarea de citre poporul Palestiniana drepturilor omului, precum gi a dreptului la autodeterminare, fdri amestec din afard, adreptului la independenfd gi suveranitate nafionald sau exercitarea de cdtre palestinieni adrepturilor ina-lienabile de a se intoarce la cdminele lor 9i la bunurile lor de unde au fostdeplasa[i gi dezrdddcinali.

Organizalia pentru eliberarea Palestinei a fost invitatd sd participe la sesiunile gi

lucrdrile Adundrii Generale [Rezolulia 3237 (XXIX) din 1974] gi la dezbaterile Consiliului deSecuritate privind problemele legate de Palestina gi cele referitoare la incdlcdriledrepturilor poporului Palestinian.

A. -[naltul

Comisar al Nafiunilor Unite pentru Refugiati Este organul Naliunilor Unitecreat in aplicarea art. 22 din Carta ONU; la 1 ianuarie 1951 pe baza Rezolu[iei AdundriiGenerale 319 (lV) din 3 decembrie 1949 (inilial pentru un termen de trei ani). Acestdocument a fost completat prin Rezolulia 428 (V) din 14 decembrie 1950 a AdundriiGenerale, cdreia Ti este anexat Statutul Tnaftului Comisariat. Potrivit dispozifiilor Tnscrise inStatut, Tnaltul Comisar al Naliunilor Unite pentru Refugia[i este un organ subsidiar AdundriiGenerale, responsabil cu protec[ia internalionald a refugialilor, cu gdsirea gi promovareasoluliilor permanente pentru problemele acestora. Este o organizalie in principiu apolitici,umanitari gi socialS gi privegte Tndeosebi grupuri sau categorii de refugiali.

lnaltul Comisariat a inlocuit Organiza[ia Internalionald pentru Refugiali (OlR), creatiiprin Rezolu[ia 62(1) din 15 decembrie 1916 a Adundrii Generale. Organizafia a fost creatiipentru a sprijini victimele regimurilor totalitare gi orice persoane care nu puteau sau nudoreau sd cearS',protecfia guvemelor lor de origine.

2.4 lnaltul Comisariat ONU'pentnr Drepturile OmuluiOrganul Secretariatului ONU'cdruia ii reveneau ?n principal problemele drepturilor omuluiem,GentruFpdntrU:idreBturile omului (de ta @neva). Centrul era condus de SecretarulGeneral AdjUnetrpentnr,drepturile ornului, cile era'tn acelagi timp gi Directorul General alOficiului Nafiunilor Unite de la Genem. Cenht pentru drepturile omului avea ca sarcindprincipald si sprijine Adunarea GeneraE, Cansff Econqrnl. gi Social, Comisia drepturilor

iidede

z3

l

t

li';i

omului gi alte organe ale NaliunihmtiBiter:treprotedar,ea,drepturi{or omului gi libertS[ilefundamentale in conformitate cu prevederile Naliunilor Unite, Declaraliei Universale aDrepturilor Omului, pactelor gi convenliilor Internafionale referitoare la drepturile omuluiincheiate sub auspiciile Na[iunilor Unite.La 15 septembrie 1997, Centrul pentru Drepturile Omului a fuzionat cu Biroul inaltuluiCornisar pentru Drepturile Omului Tntr-un singur organism: inaltul Comisariat ONU pentruDreptu-rile Omului, care igi are sediul la Geneva.Mandatul acestui organism igi are temeiul juridic in art. 1, 13,55 din Carta Nafiunilor Unite,in Declara[ia gi Programul de acliune de la Viena precum gi in'Rezolu[ia AdundriiGenerale 481141 din 20 decembrie 1993, prin care Adunarea Generald a infiin[at funcfiade inalt Comisar ONU pentru Drepturile Omului. Misiunea Tnaftului Comisariat este de apromova respectarea universald a tuturor drepturilor omului, urmdrind traducerea Tn fapteconcrete a voinlei gi a hotdrdrii comunitd[ii lnternalionale, aga cum acestea se exprimdprin intermediul Na[iunilor Unite.Pentru indeplinirea acestei misiuni, inaltul Comigariat ONU pentru drepturile Omului iirevin numeroase atribulii:- promoveazd pe plan internaliona! exercitarea tuturor dreptu-rilor omului gi libert5filorfundamentale;- indeplinegte un rol esenlial in problemele drepturilor omului gi eviden(iazi importanfaacestora pe plan nafional gi interna[ional;- promoveazd cooperarea internalional5 Tn acest domeniu;- stimuleazd gi coordoneazd acliunile din domeniul drepturilor omului in intreg sistemulONU;

- impulsioneazd ratificarea gi implementarea universalS astandardelor lntemalionale in materie;- participi la elaborarea de noi instrumente juridice privitoare la drepturile omului gilibertiilile fu ndamenta le ;- acordd sprijin organismelor cu preocupdri in domeniu gi organelor de monitorizarecreate Tn baza acordurilor internafionale;- acfioneazi in situa[ia unor violdri grave ale drepturilor omului;- promoveaz5 infiin[area de infrastructuri nalionale Tn aceastd materie;

- desfdsoard acfiuni gi operafiuni de teren;- asigurd educafia, informarea, servicii consultative gi asistenld tehnicd in probleme de

drepturi ale omului.inaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului este condus de un inalt Comisar alNaliunilor Unite cu rang de Secretar General adjunct.El rdspunde direct in fa[a Secretarului General pentru intreaga activitate a lnaltuluiComisariat, gi indeplinegte funcliile ce Lau fost atribuite in mod special de cdtre AdunareaGenerald Tn rezolufia mai sus citatd gi in cele ulterioare. Consiliazd pe Secretarul Generalasupra politicilor ONU In domeniul drepturilor omului, se ingrijegte de acordarea unuisprijin material gi administrativ pentru ac[iunile desf5gurate in cadrul programului ONUpentru drepturile omului, Tl reprezintd pe Secretarul General la reuniunile organismelor dedrepturile omului gi alte manifestdri din domeniu gi duce la indeplinire sarcinile speciale pecare i le stabilegte Secretarul General.inaltul Comisar este asistat de un,inalt Comisar adjunct ONU pentru Drepturile Omuluicare 1l gi inlocuiegte Tn lipsd. Acesta mai,hdeplinegte gi sarcini specifice Tn domeniu, cdt gipe cele de naturd administrativd,,fiindvaspunzitor:'in fala inaltului Comisar.Personalul Inaltului,,Gornisar:ia,t',.ONU,r.pentru,':Drepturile Omu-lui are, intre altele,urmdtoareleatributii: r .,: r,:,,"-1;'",i ''i'r, ,'' '":,' rr:'i: 'r -

-i- sprijind pe [naltul Comisar, in.'conducerea gi','supravegherea generald a activitdlilorprevdzute in programele de drepturile omului;

- tilfil

rynht*

frprrr

ifrrOTTT

ir?tffiifrsfiiir

splr!gUYO

-

SsdSenf,-SGnSco

o att

& urgfireptiffiink*lRolul ioperali6nhgprevenirh 1992urumiEAdurtiti

prot

24

IF

r

E

Ifr--

bhh

- sprijine pe inaltul Comisarin elabraea,'oomunicareafiadrGar€ff.gi€valuarea politicilor,pacticilor gi activita[ilor de prxrxmre y prote4ie a drepturilor omului;- sprijind pe [naltul Comisar in men$nerea rela[iilor cu guvernele, organismele 9isfructurile Na[iunilor Unite, cu organiza,fii intema[ionale, institu[ii regionale gi nafionale, cuorgan izali i neg uvernamentale, seciorul privat 9i med i i le u n iversitare ;

- spijina pe Inaltul Comisar in asigurarea legiturii cu Cabinetul Secretariatului General gidte servicii interesate, precum gi an purtiitorii de cuvdnt ai Secretariatului General de lal{ew York gi Geneva gi cu mijloacele de informare;-conduce activititile de str6ngere de fonduri g.a.h organizarea Tniftului Comiiariat ONU penlu Drepturile Omului mai funcfioneazd Biroulrle liNew York, condus de un director, ca reprezeniant al inattului Comisai, in fa[a cdruiardspunde.Abibuliile Biroului sunt de asemenea importante:- il reprezintd pe inaltul Comisar in fala Na[iunilor Unite la reuniunile organelor dedecizie, pe l6ngd misiunile permanente ale ,statelor membre , la reuniunilehterdepartamentale gi dintre agenlii , pe l6ngd organizafiile neguvernamentale , mijloacelede informare;- consiliazi gi face recomandiri in privin[a politicilor de urmat precum gi a altor problemede importan[d deosebitd ;

- informeazd pe Secretarul Generalin legiturd cu problemele de drepturile omului;- informeazd Adunarea Generald Consiliul Economic Ai Social precum gi alte organismecu sediul la New York Tn legdturd cu probleme de drepturi ale omului;- indeplineste orice alte sarcini stabilite de cdtre lnaltul ComisarMai intrd in structura acestui organism, pe langa inaltul Comisar ONU pentru DrepturileOmului, Tnaftul Comisar adjunct pentru Drepturile Omului, Cabinetulinaltului Comisar ONUpentru Drep-'1uil;e Omului, gi Biroul de la New York al inaltului Comisariat ONU pentruDrepturile Omului:- Sectorul administrativ;- Serviciul ,,Cercetare gi dreptul la dezvoltare";- Serviciul ,,Activitafi gi programe";- Secretariatul.O atribu[ie specificd a inaltului Comisar pentru Drepturile Omului este aceea de acoordona Comitetul lnternational de coordonare a instituJiilor naJionale de promovare $_i

de protejare a drepturilor omului. Comitetul a adoptat Reguli de procedurA, care detaliazAfunc[ionarea Comitetului, la data de 15 aprilie 2000 in Rabat, Maroc, reguli care au fostamendate la 15 aprilie 2OO2 la Copenhaga, Danemarca. Activitatea Comitetului estestr6ns legatd gi de activitatea Comisiei pentru Drepturile Omului, intalnirile Comitetuluidesfdguranduse in paralel cu sesiunea anuald a Comisiei pentru Drepturile Omului.

2.5. Secretarul General adjunct pentru probleme umanitareFunc[ia de Secretar General adjunct pentru probleme umanitare a fost creatd m urma]e aunor repetate solicitdri ale Adundrii Generale, pusd de foarte multe ori in fa[a unor situa$ide urgenf5 cum ar fi: dezastre naturale sau de origine umand gi alte calamitafi. Situa$iexcepfionale de urgen[5, exoduri de popula[ie, deplasdri ale acesteia din pricina unorconflicte armate interne sau internalionale.Rolul acestuia este de a supraveghea gi coordona intervenlia Na[iunilor Unite inoperaliunile,urnanitare de:urgdnfil-de a fi un element de destindere.in situalii incordatedintre guverne gi factor,ii insdrcinali si inbeprindi operafiuni u:manitare la'fafa locului, de apreveni gi media in aceastd privinfa. -

ln 1992, Secretarul Generai ONU a decb ^nrfiiqtarea unui Departament pentru problemeumanitare - prin transformarea Biroului penfu probleme umanitare, potrivit Rezolu[ieiAdundrii Generale 461182 din 19 decembrb 1991 - care sd coordoneze gi sd conducd

e5

ac[iunile de asistenfd urnanitard ONU Tn situa[ii de urgenld..$--a fiaircpeab*,permanent de legaturd intre organismele implicate, cu participarea acelora op'eraliorrale 9icu invitarea permanenti a Comitetului lnterna[ional al Crucii Rogii, al Ligii SocietS[ilor de

Cruce Rogie, organiza[ii Interna[ionale pentru migra[ii gi ai organizaliilor neguvernamentalecu activitate relevantd in domeniu.Secretarul General adjunct cu probleme umanitare indeplinegte gi func[ia de coordonatoral Nafiunilor Unite pentru ajutoare de urgenfd. Este principalu! interlocutor al sistemului inaceste pro-bleme, acordd sfaturi privitoare la politica umanitar6, asigurd coordonareaacliunilor gi atrage atenlia asupra urgen[elor uma-nitare. Colaboreazd cu gefii

organismelor operalionale ale sistemului, cu marile organiza[ii neguvernamenta]e, cu

organizaliile umanitare interguvernamentale, cu guvernele 9i consiliazd pe Secretarul

General asupra urgenfelor, recomanddndu-i totodatd gi misurile de luat.

in calitate de coordonator al ajutoarelor de urgenfd, prezideazd comitetul permanent inter-

institulii compus din gefii organismelor opera[ional ONU care se ocupd de ajutoareumanitare: PNUD, UNICEF, lCR, FAO, OMS g.a. Din acest Comitet mai fac parte

Organizalia Intenalionald pentru Migrdri, Comitetul lnterna[ional de Cruce Rogie 9i sunt deasemenea invitate si participe gi societdlile nalionale de Cruce Rogie gi Semiluna Rogie,

organizate intr-o Federa[ie lntenalionald, precum gi alte organizalii neguvernamentale.Comitetul definegte intervenlia sistemului fa[d de fiecare situa[ie de urgenfd, fixeazdprioritdli gi susline activitSli destinate sd sprijine mijloacele nalionale in materie deajutoare.Departamentul pentru Afaceri Umanitare coordoneazd misiunile de evaluare a nevoilor depe teren, lanseazd apeluri destinate finan!5rii ajutoarelor umanitare, organizeazd reuniunide donatori, redacteazd rapoarte in acest sens g.a. Ajutoarele umanitare sunt aproape inTntregime finanlate prin contribulii voluntare.C6nd se produce o crizd intr-o [ard aflatd in curs de dezvoltare, reprezentantul rezident al

PNUD-ului, care este aproape intotdeauna coordonatorul ac[iunii respective sau un

coordonator umanitar, numit special, coopereazi cu guvemul, ONG-urile 9i alteorgani-za[ii umanitare, soliciti echipe ale Naliunilor Unite pentru gestiunea operaliunilor,echipe compuse din reprezentan[i ai organis-melor ONU. in asemenea situa[ii, echipeledepun o activitate de 24 de ore din 24 pe zi pentru a aclion a tdrd pauze gi pentru a difuzainformalii asupra catastrofelor

2.6. Curtea lnternationali de JustilielCurtea Intena[ionald de Justi[ie a fost creatd in 1946 ?n locul Cu(ii P-ermanente de Justifielntena[ionald a Societdfii Nafiunilor, cu atribufii aproape identice, fiind ,,organul judiciarprincipal al Nafiunilor Unite" (arl.92 din Carta ONU).Ea funclioneazd in conformitate cu Statutu! sdu care face parte integrantd din Carta ONU(cap. XiV art. 92-96). Toate statele membre ale Naliunilor Unite sunt gi p5(i ale Cu(iilnternalionalb de Justifie, potrivit art. 93, dar pot deveni pa(i la Statut gi alte state din afaraONU.Curtea este formatd din 15 membri cu un mandat de 9 ani. Ei pot fi reeligibili, 9i sunt alegi

separat de cdtre Consiliul de Securitate gi Adunarea Generald. Potrivit art. 2 din Statut,Curtea este un corp de magistrali independenfi selecliona[i fdrS a se fine seama dena[ionalitatea lor, dintre persoanele care se bucurd de o foarte inalta considera[ie m-oral5_,

care reunesc condifiile cerute pentru exercitared, ,'in, [arile lor, a celor' mai Tnalte funcliijudiciare, sau care sunt jurisconsulfi cu o cornpeten!5 notorie in" materie de dreptinternafional.s i ' ''

Membrii Cu(ii lntema[ionale de Justilie.se bucuri de aceleagi imunitd[i ca cele acordate

agen[ilor dipiomatici, sunt inamovibili, nu pot exercita nicio altii activitate profesional5 9i

trenuie sd reprezinte ,,marile forme de civilizalie gi principalele sisteme juridice din lume".

frreptnm(GE]I

fir'l

dG

LCrTIil

2-7-l, ITGT

-H-8[

Gril-da

rtrMirl.G

26

tn

enr

, 'tn

alun

e

r

r,

ilrtlm*tilr34rallnl (l Fdin.Stahrt Vernraze cd numai statele se pot prezenta inaintea Cu(iirCurtea are doua competenle esen,lbb: oontencioasd gi consultativd.

Pe plan contencios, competen,ta CuSi este facultativd. Ea poate fi sesizatd pe o caleasemdnatoare cu cea de arbiha, sau pe cale unilateralS, emanatd de unul din state darnumai atunci c6nd pd(ile in litigiu au recunoscut jurisdicfia Cu(ii, acceptdnd clauzafacultativd a competen[ei obligatorii prevazutd de art. 36 din Sta-tut. Este o clauzdfacultativd pentru cd niciun stiat nu este obligat sd o accepte, dar, o data acceptatd,jurisdiclia Cu(ii devine obligatorie. O competen[i obligatorie, aga cum inifial era avutd invedere, nu a putut fi acceptatd din cauTa poziliei fostelor state socialiste aflate in zona dedominalie sovietic5, pozilie la care s-au raliat statele arabe gi unele state latino-americane.Pe plan consultativ, Adunarea Generali sau Consiliul de Securitate, precum gi orice altorgan ONU sau institu[iile specializate care au o autorizalte din partea Adundrii Generale,pot cere Cu(ii avize consultative asupra oricdror probleme juridice care se ridici dn cadrulactivitSfli lor.

Au fost situalii c6nd Curtea a trebuit sd interpreteze unele probleme referitoare ladrepturile omului sau sd-gi exprime opinia in astfel de chestiuni cu prilejul unor spele aflatein contencios sau in cadrul unor proceduri consultative. Avizele consultative gi deciziileCu(ii care s-au referit la probleme de drepturi ale omului nu au fost urmare a sesizdrilorprimite din partea unor persoane sau organiza[ii neguvernamentale, ci pe calea unorafaceri contencioase sau proceduri consultative cerute numai de state.Au mai fost emise avize consultative privitoare la interpretarea unor tra-ate de pace sau aunor tratate care priveau direct gi probleme de drepturi ale omului. De pildd, s-au cerut decatre Adunarea Generald avize consultative asupra unor tratate de pace iniliate dinpreocupdrile Naliunilor Unite pentru acuzaliile aduse privind violdrile grave ale drepturiloromuluiin [dri din Europa risdriteand precum Bulgaria, Romdnia, Ungaria .

Curtea lnternalionald de Justifie a fdcut in mai multe rdnduri declaralii importante asupraunor probleme referitoare la dreptu-rile omului, cu ocazia adoptdrii de avize consultativesau hotdrdri.TEST DE AUTOEVALUARE

1. Ge este Declaratia Universala a Drepturilor Omului ?pentru formularea rdspunsului.

Folositi spa[iul de mai josle

2. Care sint Pactele Internationale inde mai jos pentru formularea rdspunsului.

U Raspunsul poate fi consultat Ia pagina 19.domeniul drepturilor omului? Folosi[i spa$ul

{U

4iilra

,

z.7.LUCRARE DE VERIFICARE.

Descrieti cortinutul protocoloalelor f,acultative la, lnstructiuni privind testul de evaluare:- se folosegte in primul r0nd cursul, insa pentru

parcu rgerea bibl iografiei ind icate.Criteriile de evaluare sunt:- claritatea exprimirii gi absenta formulitifDr ffiigurc,

U Rdspunsul poate fi consultat la pagin a 20.

cele doua pacte internationakB.

dele,

ptii

te9i

w

un punctaj ridicat este, ,r'r

- ident,ffrca TffiBffitrdf trdibfiiir-rti'i solicitate,- util izarea bibl iografiei prbcizate.

REZUMATAsigurarea respectdrii drepturilor omului a impus crearea unor mecanisme capabile siconlrobze realizarea efectivfi, traducerea in fapt a textelor care !e consacrd. Pe de o parte

si le promoveze, iar pe de altd parte si Ie protejeze. Aceastti idee apare chiar in

Declaratia Drepturilor Omului gi Cetd[eanului din 1789, in care s-a inscris cd ,,scopuloricdrei asociafii politice este conservarea drep-1utl1.r naturale si imprescriptibile ale

omului". Mai tfurziu, Tn Carta Naliunilor Unite, s-a specificat cd unul din scopurile

organizafiei este de a realiza cooperarea interna[ionala ,de_zvolt6nd si incuraj6nd

reipectaiea drepturilor omului si a liberti[ilor funda-mentale". Declaralia Universali a

Drepturilor Omului precizeazd cd ,,este esenlial ca drepturile omului sa fie protejate de un

regim de drept".Orlanizalia Naliunilor Unite (O.N.U.) este 'principala organiza[ie internalionaldinterguveinamenial5, cu caracter universa!. Tratatul constitutiv al acestei organizafiiinternalionale este Carta Naliunilor Unite Sub egida ONU au fost adoptate instrumentereferitoare la drep-lurile omului gi libertd[ile fundamentale gi au fost puse la punct

mecanismele necesare pentru traducerea efectivi in viala a aces-tora. Create pentru

asigurarea promovdrii gi protec[iei drepturilor omului gi libertililor fundamentale,meianismele sunt formate din organe gi institufii cu misiuni, func[ii, domenii de acfiune 9itehnici diferite. Nici chiar natura lor juridicd nu este identicS. Toate au insa aceleagipreocupdri: promovarea gi proteclia drepturiloromului gi libertalilor.fundamentale.

lnstitu[iile specializate grupate in sistemul ONU, sunt in majoritatea lor independente,dar legate de organiza[ia mondial5 prin acorduri; ele acoperd aproape toate aspectele

tehnice gi culturale ale vielii sociale. lnstitufiile specializate care aupreocuperi marcante in ceea ce privegte protecfia gi promovarea drepturilor omu-lui sunt:

brganiza[ia Interna[ionalS a Muncii (OlM), Orgenizalia Naliunilor Unite pentru Educa[ie,gtiinta gi Culturd (UNESCO), Organizalia MondialS a Sdndtalii (ONIS) si Organizalia

fentru Alimenta[ie gi Agriculturd (FAO), care au depus Tnci de la infiintarea lor activitdti

intense gi cu reugite reale Tn domeniu.Competentele Adunirii Generale Tn materia drepturilor omului decurg nu numai din

mandatul foarte general pe care il are, ci gi din dispozi[iile art. 13 9i 15 din Carta. Potrivit

art. 13 parag. 1 lit. a) gi b) din Carta Naliunilor Unite, Adunirii Generale ii revine ca funcfieprincipald sd ini[ieze studii gi si facd recomanddri in scopul de a dezvolta cooperarea

internalionald in toate domeniile, politic, eco-'nomic, social, cultural, al educaliei 9i

sdndtaiii publice gi sd urmdreascd satisfacerea drepturilor omului 9i libertdlilorfundamentale, pentru tofi oamenii, fdrd nici o deosebire de ras5, sex, limbi sau religie. - In

1946 Consiliul Economic ai Social a Tnfiinlat Comisia pentru drepturile omului care adevenit, in timp, cel mai important organism universal de promovare a drepturilor omului.

La prima intdlnire a Comisiei, in 1947, unii reprezentanfi ai statelor membre au suslinutadoptarea unei declarafii cu privire la drepturile omului care ar fi trebuit, in opiniapromotorilor, si exercite o influen[d moral5 gi politicd asupra statelor. Un alt punct de

vedgre a sus[inut necesitatea realtzdni unei convenlii care si cuprindd o cartd a drepturilor

,, gmulqir*$.up$si,ratificdrii statelor, dupd adoptarea sa de cdtre Adunarea Generali. La

, mqrffii liipectiv,a fost. ur.m9t primul punct.de vedere. in 1948 AdunareaGenerals

,,,,,,.F,gqpie rdtiailabgr.ata od comisia pentru drepturile omului sub numele de Declara[ia'.,' 'ijn,l,rer$eiiiB'drppjr,rr,iiorOmului. Din cele 56 state membre ale Naliunilor Unite,48 auyotatin, fivoarea'hOoptar:ii Declaraliei iar 8 s-au ablinut. La mai bine de 50 ge a1i de Ia

adoptare, DeClaralia igi pdstreazd locul sdu de onoare in istoria migc5rii pentru drepturile

omului Pactul cu privire la drepturile civile gi politice gi impactul cu privire Ia drepturile

economice, sociale gi culturale au fost adoptate de Adunarea Generald Tn 1966 9i au intrat

28

ProtoccProtoccfaptul c

permiteextindepartictdff dol*,mddfes itr gB

pnrd@cutGd demafEipfier,milbimoI

ffioi.a fthlEMAE

spnirerna6qFltfrtatr*1. (2

HrdoD

de Codearol

ottr,ezcilul.c

SE

rtein

ruItleite

un

Etiite

in vigoare in 1976. Cele tnei documel*e atr devenit fundamentul Dreptului internafional aldrepturilor omului constituind, Garta ffiema$onald a drepturilor omului . Ea cuprinde:- Declara[ia Universald a Drepet]fur Omului, adoptatd la 10 decembrie 1948 de cdtreAdunarea Generald a Organiza$ei Na$unilor Unite;- Pactul internafional cu privire la drepturile civile gi politice;- lactut internalional cu privire la drepturile economice, sociale gi culturale.Pactul internalional cu privire la drepturile civile gi politice. Potrivit dispozi[iilor acestuia,statele pd(i se angajeazd sd respecte gi si garanteze oamenilor care se gdsesc peteritoriul lor gi care lin de competenla lor drepturile recunoscute de Pact, fdrd nici odeosebire, Tn special de rasd, culoare, sex, religie, opinie politicd sau orice altd opinie,origine nalional5 sau sociali, avere, nagtere sau intemeiatd pe orice altd imprejurare. Maimult Pactul obligd statele si ia mdsuri de ordin legislativ sau de altd naturd pentrutranspunerea in practicd a drepturilor recunoscute de Pact, mai cu seamd: asigurareadreptului persoanei de a depune pl6ngeri efective, chiar dacd violarea dreptului a fostcomisd de o autoritate publicd; sd garanteze cd a.utoritatea competentd va hotdri asupradrepturilor persoanei care formuleazd pldngerea, cu posibilitatea de recurs judiciar; sigaranteze cd autoritd[ile competente vor da urmare oricdrei pldngeri care a fostrecunoscutd ca justificatiProtocolul facultativ la Pactul internafional relativ la drepturi]e civile gi politice. AcestProtocol a fost adoptat simultan cu cele doud pacte, dar separat de acestea. Pornind de lafaptul cd mecanismul prevdzut de Pactul internalional privind drepturile civile gi politicepermite doar pldngerile interstatale adresate Comitetului drepturilor omului, Protocolulextinde competen[a acestuia prin posibilitatea de a primi gi plOngeri din parteaparticularilor.Al doilea Protocol facultativ Ia Pactul internalional relativ la drepturile civile gi politice.Pactul interna{ional cu privire la drepturile civile gi politice, enunfdnd dreptul la via[5 cadrept inerent fiin[ei umane, degi este trecut in cadrul drepturilor fundamentale de la carenu se admite nici o derogare, nu abolegte pedeapsa cu moartea, ci interzice doarpronun[area sentinlelor de condamnare la moarte Tmpotriva persoanelor sub 18 ani giexecutarea unei asemenea pedepse impotriva femeilor gravide.Cel de-al doilea Protocol, adoptat in anul 1989, vizeazd tocmai abolirea pedepsei cumoartea. Prin urmare, nici o persoand aflatd sub jurisdic[ia unui stat parte la acest Pact nuva fi executatd gi fiecare asemenea stat va lua toate mdsurile pentru abolirea pedepsei cumoartea pe teritoriul aflat sub jurisdicfia sa.Protocolul nu admite nici o rezewd, cu exceplia rezervei formulate cu ocazia ratificdrii sauaderdrii, prevdzdnd aplicarea pedepsei cu moarte in timp de rdzboi, Tn urma uneicondamndri pentru o crimd cu caracter militar, de o gravitate extremd, comisi in timp derdzboi. De exemplu, Romdnia cu ocazia ratificdrii acestui Protocol, la25 ianuarie 1991, nua ficut o asemenea rezentd, ceea ce inseamnd cd Romdnia a abolit pedeapsa cnmoartea in timp de rdzboi.

Spre deosebire de Pactul intemalional cu privire la drepturile civile gi politice, Pacfirlinterna[ional cu privire la drepturile economice, sociale gi culturale nu impune statelor pi$obligafii imediate. Aceastd abordare este justificati de natura drepturilor consacrate gi desituafia existentd in diferitele state, mai ales din punct de vedere economic Articolul 7alin. (2) din Cartd Tnscrie principiul general con-form cdruia ,,organele subsidiare care sevor dovedi necesare vor putea fi cteate potrivit prezentei Carte".

Dezvoltares unor,osemeReaorgate - create nu numai de Adunarea Generald, ci gi

de Consiliul Economic Ai Social gi de C.onsiliul de Securitate, de pildd - a determinitdezvoltarea unei structuri deosebit <le conpbxe.

Or:ganele subsidiare pot fi create prh md mufte modalitd[i, ca de pildd, pe calea uneirezolu[ii adoptate de un organ prindpal, sau printr+n acord interguvernamental.

. Comisia de drept interna[ional.

II

a

e,

,

e

utia

deorLaEiat

la''ileile

IN

/it,ie)a

9iorIna

t

x)

Comisia a fost creatd in baza Rezoluliei 174(11)'dirartilt-*tnhuatuiel${ffi7ls8AdundEiiGenerale. Ea este compusd din jurisconsul[i cu o competenld recunoscUti,'la inceput

formatd din 15 membri, numdr mdrit apoi la 25, care igi exercitd mandatul nu ca

reprezentan[i ai statelor ai ciror cetS[eni sunt, ci in mod ln6grpendent, fiind alegi de

Adunarea Generald. Scopul acesteia este de a promova dezvoltarea progresivd a

dreptului internalional gi a codificdrii sale.inaltul Comisar al N-a[iunilor Unite pentru Refugiati Este organul Na[iunilor Unite creat in

aplicarea art. 22 din iarta ONU; la 1 ianuarie 1951 pe baza Rezoluliei Adundrii

denerale 319 (lV) din 3 decembrie 1949 (inilial pentru un termen de trei ani). Acest

document a fost completat prin Rezolulia 428 (V) din 14 decembrie 1950 a AduniriiGenerale, cdreia ii este anexat Statutul inaltului Comisariat. Potrivit dispozi[iilor inscrise,Tn

Statut, Tnaffiul Comisar al Naliunilor Unite pentru Refugia[i este un organ subsidiar Adundrii

Generale, responsabil cu protec[ia internalionald a refugiafilor, cu gisirea 9i promovarea

sofuliilor permanente pentru problemele acestora.lnaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omutui

Organul Secretariatului ONU ciruia Ti reveneau in principal problemele drepturilor omului

eri Centrul pentru drepturile omului (de la Geneva). Centrul era condus de Secretarul

General Adjunct pentru drepturile omului, care era in acelagi timp 9i Directorul General al

Oficiului Naliunilor Unite de la Geneva. Centrul pentru drepturile omului avea ca sarcindprincipald sd sprijine Adunarea Generald, Consiliul Economic ai Social, Comisia drepturiloromului gi alte oigane ale Na[iunilor Unite in protejarea drepturilor omului 9i libertSlile

fundamentale in ionformitate cu prevederile Na[iunilor Unite, Declaraliei Universale. a

Drepturilor Omului, pactelor gi convenliilor lnternafionale referitoare la drepturile omului

Curtea lntenalionald de Justifie a fost creatd in 1946 in locul Cu(ii P_ermanente de Justi[ie

lntenalionald'a Societdlii Nafiunilor, cu atribulii aproape identice, fiind ,,organul judiciar

principal al Na[iunilor Unite" (art. 92 din Carta ONU).Ea funclioneazd in conformitate cu Statutul sdu care face parte integrantd din Carta ONU

(cap. XIV art. 92-96). Toate statele membre ale Naliunilor Unite sunt 9i p5(i ale C-u(ii

internalionale de Justilie, potrivit art. 93, dar pot deveni parfi la Statut gi alte state din afara

ONU.Curtea este formatd din 15 membri cu un mandat de 9 ani. Ei pot fi reeligibili, 9i sunt alegi

separat de cdtre Consiliul de Securitate gi Adunarea Generali. Potrivit art. 2 din Statut,

Curtea este un corp de magistrali independen[i seleclionafi fdrd a se line seama de

na[ionalitatea lor, dintre persoanele care se bucurd de o foarte inalta consideralie m-orali.,

care reunesc condiliile cerute pentru exercitarea, in ldrile lor, a celor mai inalte funcliijudiciare, sau care sunt jurisconsulli cu o competenld notorie in materie de drept

interna[ional.s

2.8. BIBLIOGRAFIE.Popescu, C.L., (2008), Protec,tia intemalionald a drepturilor omului, surse, institulii,proceduri, Editura All Beck, Bucuregti24.Doina Popescu, Protectia juridica a drepturilor omului-note de curs ,2008ZS. Micu, D., (2004), Garantarea drepturilor omului Tn practica Cu(ii Europene a

drepturilor Omului gi in Constitulia Romdniei, Bucuregti, Editura All Beck,2004

20. Corneliu Minda, Ombdusmanul - ,lnstitutie fundamentalS,a statului de drept,

Lumina Lex,200727. Fuere?, A., Drept comunitar european,.'Bucuregti,:EditUl:a,Al'l BeCk;2007 ::

2A. purda, N., Piotectia'drepturilor omului - meoanisme .interne si internationale,

Editura Lumina Lex, Bucuresti ,,'1j:'ii::i'1'1;r:' 'r: r

(,l

/

tafEU32323i

3.3,/

i

:

$ 3-4-35-L

:)

i,ir I

tl

t*

fr,fiii,

rirr

p

30

ur

ulalleorile

alui

3.1 .Obiective............ .......3132. Sisternul organismelor Consiliului Europei.. ......31

3.2.1.Scurt istoric al Consiliului Europei.......... ..........31- 3.2.2.Statutul Consiliului Europei.. ...i..... .........33

3.2.3. Mecanisme gi organisme jurisdic[ionale Europene ..... ......333.2.4. Mecanisme quasi-jurisdiclionale..... ........363.2.5. Mecanisme nejurisdicfionale. ........36

3.3. Noua Curte Europeand a drepturilor omului. ......373.3.1.Conven[ia Europeani a Drepturilor Omului ..........37

' 3.3.2.Noua Curte Europeand a Drepturilor Omului reglementatd prinProtocolul nr. 11 ,...... .......38

. 3.S.Lucrare de verificare. ..................................4t3.6.Bibliografie......... ................ ...........47

Rezumat

3.1. OBTECT|VE.. introducerea cursanfilor in studiul organismelor Consiliului Europei. familiarizarea cursanlilor atributiile si competentele Curtii Europene a DrepturilorOmului,organizare,structura,incompatibilitati,mandat

. dezvoltarea capacitSfii cursan[ilor de a cunoaste si accede la procedura in fataCurtii

3.2.Sistemul organismelor Gonsiliului Europei3.2.1. Scurt istoric al Gonsiliului Europei

'Fiecare membru al Consiliului Europei trebuie sd recunoascd principiul preeminen,teidreptului gi principiulin viftutea cdruia orice persoand plasatd sub jurisdiclia sa trebuie sdse bucure de drepturile omului gi de libertd{ile fundamentale"Articolul 3 al StatutuluiConsiliului Europei

Consiliul Europei, prima organizafie politicd european5, a luat nagtere la Londra, in mai1949, la patru ani dupd crearea Organizaliei Na[iunilor Unite, din ruinele gi actele debarbarie ale celui de-al doilea rdzboi mondial. Voinla politicd a statelor fondatoare de arealiza unitatea Tntre membrii sii s-a cristalizatinjurul urmdtorului obiectiv: ,,sd apere gi sipromoveze idealurile gi principiile care sunt patrimoniul lor comun gi sd favorizezeprogresul lor economic Ai social" (articolul 1 al Statutului).Statutul Organizafiei este fundamentat de o manieri explicitd pe respectarea drepturiloromului gi a preeminenlei dreptului. Este vorba de protejarea gi promovarea continui ademnitafii gi libertafii individului Tn cadrul statului de drept, care trebuie permanentconsolidat. Statutul merge gi mai departe, deoarece prevede cd Tnc6lC5ri[ti"grave''iile'dfepturilor omului pe care le comit statele membre ate Organizafiei'c'ohstituisrnotiVd'de'''suspendare sau excludgrg '':"r rr'-:' r;1:rj:';'r;r:i:::':1!:r r 'r' . ''iO etapi istoricd a inceput in 1948 odati cu adoptarea Declaraliei Universale'a'DrdpttrfilorOmului, care proclamd universatitatea $ indivizibilitatea drepturilor"oniului. intdedel'Ee:'Tli'rrlrprivegte, Consiliul Europei gi-a indeplinit argaiarrentele in domeniul drepturilor omului piinadoptarea, in 1950, a Convenliei europene a Ceiludlor omului, a cdrei ratificare a devenit

IU

liira

3l

!'')'.'orcc,ndft,b'tdgil*d6rcuts{.la,r0rganizalie. in 1961 a fost adoptat ecfrivalentul Convenliei indomeniul drepturilor economice Ei sociale: Carta sociald europeandLa peste 50 de ani de la crearea sa, misiunea Consiliului Europeigi-a pdstrat intreaga sarelevanld. Aceasta a cunoscut o importan!5 crescdndi odati cu schimbdrilespectaculoase intervenite in Europa CentralS gi de Est incepdnd cu sfirgitul anilor '80.Consiliul Europei gi-a dublat propria activitate in vederea sprijinirii efortului noilor statemembre, precum gi al statelor candidate in perioada tranziliei gi a consoliddriidemocratice.int6lnirea la nivel Tnalt a Consiliului Europei de la Viena, din octombrie 1993, a stabilit noidireclii politice. $efii de stat gi de guvern au atribuit Consiliului Europei rolul de paznic alsecuritd[ii democratice bazate pe drepturile omului, democralie gi supremalia legii.Securitatea democraticd este un complement esenfia! a! securitdlii militare gi o condi[ienecesard pentru stabilitatea gi pacea continentului.Cu ocazia celui de-al doilea Summit, care a avut loc la Strasbourg, in octombrie 1997, gefiide stat gi de guvern au adoptat un plan de ac![une pentru intdrirea activitSfli ConsiliuluiEuropei Tn patru domenii: democra[ia gi drepturile omului, coeziunea sociald, securitateacetdfenilor, valorile democratice gi diversitatea culturald.Cea de-a treia intdlnire la vdrf a gefilor de stat gi de guvern, desfdguratd la Vargovia, pe 16gi 17 mai 2005, s-a incheiat prin adoptarea unei declaralii politice gi a unui plan de acfiunecare au stabilit sarcinile principale ale Consiliului Europei pentru anii urmdtori:- promovarea valorilor fundamentale comune ale drepturilor omului, statului de drept gidemocraliei;- Intdrirea securitd[ii cetdlenilor Europei, Tn principal prin combaterea terorismului, a crimeiorganizate gi a traficului de fiinfe umane;- dezvoltarea colabordrii cu alte organizalii europene gi interna[ionale.Astdzi Consiliul Europei are un numdr de 47 state membre: Albania, Andora, Armenia,Austria, Azerbaidjan, Belgia, Bosnia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croafia, Danemarca, Elvelia,Estonia, Finlanda, Franla, Georgia, Germania, Grecia, Herzegovina, Irlanda, lslanda,Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Malta, Moldova, Monaco,Muntenegru, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Romdnia, Rusia, Turcia,San Marino, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Ucraina, Ungaria. De asemenea, a maiprimit candidatura Belarus.Statutu! de observator pe l6ngd organismele interguvernamentale ale Consiliului Europeirevine statelor: Canada, Vatican, Japonia, Statele Unite, Mexic.Prin activitatea sa in domeniul drepturilor omului gi cu ajutorul conven[iilor gi celorlalteinstrumente legislative, Consiliul Europei urmdregte:- protejarea drepturilor civile gi politice, gralie procedurilor prevdzute de Convenfiaeuropeand a drepturilor omului- protejarea drepturilor sociale gi economice prin mecanismul Cartei sociale europene- protejarea persoanelor private de libertate, prin intermediul vizitelor efectuate deComitetul european pentru prevenirea torturii gi pedepselor sau tratamentelor inumanesau degradante- protejarea drepturilor minoritd[ilor na[ionale prin intermediul Convenliei-cadru pentruprotecf ia minoritSfilor na[ionale

i, -:. promovarea egalitS[ii Tntre bdrba[i gi femei (Comitetul director pentru egalitate intre:t:;,-;s'.r ftgmeiEi'barbali) .

.*;iri j::?F *':eon{bderea.rasismului, xenofobiei, antisemitismului gi intoleran[ei (Comisia europeandi :'rir. i:ifmrpodriva rasismului gi intoleranlei)i:,:: i.ri:ii:-, ,Gonsolidarea libertilii de exprimare gi de informare prin mijloacele de comunicare:in".?r.,.r;:: ,rnas5-'9il{ibera circulafie a ideilor gi informafiilor dincolo de frontiere. - . . ,, :..:

,Astdzi, Organizalia continud sd se extindS, asigurdndu-se in acelagi timp ci tofi membriisdiigi respecti obliga$ile gi angajamentele pe care 9i le-au asumat in momentul aderdrii.

3Jdfi

,llugitrhhE

&ffirlepfir&metnoduilrch oer

ryc&

Ta

a

32

aprd

:. . : . !: ': 1, : ! 11 e r. -.-' -. ::. ;{ .,ir .r }-.t, i;._ i;3.2.2. Statutul Consiliului Europeide la constituirea Consiliului Europei, principiu! respectdrii drepturilor omului a fost

dintre pietrele de temelie ale organiza$ei. Tn timpul unei reuniuni de la Haga din 194g,esul Europei a fost catalizator penfu crearea Consiliului Europei prin adoptarea uneifii,av6nd urmdtorul confinut:sul:

iazd cd Uniunea sauna[iunile europene cua drepturilor Omului;rigte si creeze o Comisie pentru imediata indeplinire a dublei sarcini de a redacta

Stat trebuie sd i se conformeze pentru acarti gi de a enunta normele cdrora unnumele de democratie.

e membru al Consiliului Europei recunoagte principiul suprema[iei dreptului giipiul in virtutea cdruia orice persoand aflatd sub juyisdiclia sa trebuie ia se bucure d-e

ile omului gi de libertdfile fundamentale.

Ioa.se alte dispozifii din Statutul Consiliului Europei subliniazd importanla drepturilori gi articolul 8 stipuleazd chiar cd grave incdlcdri ale drepturilor ohutui gi aleilor fundamentale justificd suspendarea sau excluderea unui stat membru al

iliului Europei.I a fot semnat la 5 mai 1949. intocmirea unei carte a drepturilor omului a constituit o

ate absolutd pentru noul Consiliu gi la numai 18 luni dupd adoptarea Statutului, celestate membre semnau la 4 noiembrie 1950 Conven{ia Europeand pentru apdrarearilor Omului gi a Libertd[ilor.Fundarnentale, convenlie ce a intrat in vigoare la 3brie 1953.

.illecanisme gi organisme jurisdicfionale Europenemecanismele cunoscute pe plan internafional pentru garantarea drepturilor omuluiismele jurisdiclionale gi-au dovedit in practicd cea mai mare eficacit'ate. Ele au laadoptarea unor instrumente juridice prin care se creeazd organe cu atribulii

ic[ionale, care au competenfa sd examineze pldngerile ce le suit adresate gi sdnfe o hotir6re care se aibe autoritate de lucru judecat.

acord cu o conformare pe plan intern la cerinfele standardelor internationale in materiapturilor omului gi astfel, Tn funcfie de concepliile ideologice dominante, sau de alte

nte relevante Tn ceea ce privegte politica pe care o urmeazd in acest domeniu,i destul de des exclusivitatea competenlei suverane pentru a Tmpiedica exercitarealului international.

oeea ce privegte controlul jurisdiclional, se remarcd, de asemenea, in literatura dercialitate raritdtea acesfui.tip,de':control. Atunci c6nd se face o astfel de constatare,ent se ard f6: v66eie"fepfirl d.mecanismele jurisdicfionale de garantare a drepturilorilui se ir,rt6lneso'mrmet:.pe pldo regional european gi american), celelalte continentelipsite de acest,tip,de'controf. .

adevirat ce o asernenea apreciere are In vedere faptul cd din punct de vedere alpopula$ei cuprinse Tn planul regional in care se

Federalia ce va lua nagtere trebuie sd rdmdnd deschisd cdtreo guvemare democraticd care se vor angaja si respecte o

fefei geografice, cat gi al numeruhi

33

ItI'IIfi

t-

tF

,/

exercitd acest tip de contro! jurisdic[ional; ele'reprezint*ifl,ffip{sG nt<rminoritary,dar 9ianumite elemente care sd incerce sd explice existen[a acestuia.in regiunile respective.Faptul cd pentru prima datd o astfel de procedurd jurisdiclionald apare pe continentuleuropean la foarte pufin timp de la adoptarea Declarafiei Universale a Drepturilor Omului,este in principal, rezultatul faptului cd al doilea rdzboi mondial a avut ca teatru de operaliiin special Europa, iar unele dintre cele mai grave incilcdri ale drepturilor omului gi alelibertS[ilor fundamentale s-au produs, atdt Tn perioada premergdtoare cit 9i Tn timpuldesfdguririi sale, pe acest continent.Mecanismul european de garantare a drepturilor omului, are un caracter complex inexercitarea atribuliilor sale, acesta, la infiinlare, avea in vedere activitatea a trei organecare igi desf5gurau activitatea in colaborare, degi aveau naturd diferitS.Primuiorgan care intervenea in procesul de asigurare a respectirii drepturilor omului, aga

cum prevedea ini[ial Conven[ia Europeand privind Drepturile Omului, era Comisia pentru

Drepturile Omului. este un organism important de protecfie a drepturilor omului, alcdtuitddintr-un numdr de membri egal cu acela al statelor. Acegtia sunt alegi Tn mod individual decitre Comitetul de Minigtri al Consiliului Europei potrivit procedurilor Comitetului. Lista depropuneri este alcdtuiti de Biroul Adundrii Parlamentare gi, apoi, este supusd Comitetuluide Minigtri al Consiliului Europei pentru a se asigura de o selecfie cdt mai riguroasS.Mandatul Comisiei este de 6 ani, perioadi suficientd pentru a asigura continuitatea 9ifinalizarea unor cauze supuse Comisiei. Dupd alegere, Comisia igi desfdgoard activitateape baza propriului sdu Regulament, in baza cdruia TSi aleg un Pregedinte 9i doivicepregedin[i pe o perioadd de trei ani. Sediul Comisiei este Tn oragul Strasbourg.Lucririle comisiei nu sunt publice. Dosarele sunt confiden[iale, iar gedin[ele se desfigoardin mod secret, lindnd searna de implicaliile fiecdrui caz adus in fafa acestui organismeuropean.Aceasta era constituitd din cdte un reprezentant al tuturor statelor parte la Convenfie 9icare aclionau cu titlu individual. Comisia apdrea astfel ca un organ independent, cucompeten[e cvasi judiciare gi de conciliere. Aceasta rezulta din faptul ci in fa[a acesteiase derula o procedurd complexi, care cuprindea doud taze: examinarea admisibilitefiicererii adresate de citre persoana care se considera victimd a violdrii unui dreptrecunoscut de Convenlie gi examinarea cauzei Tn fond. Din aceste considerente, primafazd era consideratd ca fiind judiciari, ea exprim6ndu-se printr-o hotdr6re definitivd derespingere sau admitere a cererii, iar faza a doua nu este consideratd ca judiciard, intrucdtTn cazul admisibilitdlii cererii gi nesolufiondrii acesteia pe cale amiabild, Comisia nu puteadecide in cauz5, aceasta putdnd fi inaintatS, in anumite condi[ii, Cu(ii pentru drepturileomului, sau in caz de nesesizare a Cu(ii, Comitetul Minigtrilor al Consiliul Europei sepronun[a in cauzd pebaza raportuluiinaintat de Comisie.Comisia apdrea astfel ca un prim organ cu care trebuia si se intOlneascd orice cererereferitoare la o incdlcare a drepturilor omului prevdzute in Conven[ie, indiferent dacdaceastd cerere provenea de !a un stat parte sau de la o persoand fizicd.Comisia utiliza astfel doud categorii de proceduri de investigare a cererilor primite:procedura sumarS, specificd situa[iilor c6nd pl6ngerea nu ridica probleme deosebite, fiinddestul de evident faptul cd ea trebuia declaratd inadmisibild, gi procedura in cazul unorpldngeri mai dificile, cdnd era necesard o analizd mai complexd.in timpu! examindrii cererii, Comisia putea desfdgura gi o activitate de solufionare amiabild,ea oferindu-gi bunele oficii, iarTn cazde reugitase ajungea la stingerca diferendului.in caz de nerezolvare pe eale"amiabi*5;.,Gornisia redacta,un,. raport,destinat comitetuluiMinigtrilor, in care ardta faptele gi opinia sa referitoare,,ta faptul daci a constatat o

incdlcare a drepturilor petifionarului din,partea statu|ui reclamat.Al doilea organ mre intervenea fn,procestrl,,de solulionare erurei plingeri privind

incdlcarea unor drepturi reglementate de Convenlie este Curtea Europeand a drepturilorOmului. Aceasta este singurul organ jurisdicliona! propriu-zis din sistemul existent. A fost

Bftu

ra

dr,ftr I

,;

G[

b1ffi

ilI{

34

t,

creat Tn anul 1958 gi a inceprt se iudece, un an mai tdrziurfmw,lulr;1ffi,uftongffii*irearCu(ii a fost consideratd a fi neesard pentru a oferi garanliile pe care le agteaptdanropenii in realizarea dreptutilor oe leau fost consacrate.Curtea se compune dintr-un nurnir de judecdtori egal cu acela al statelor membre. Pebaza unei liste prezentate de statele membre, judecdtorii sunt alegi de cdtre AdunareaparlaJnentard a Consiliului Europei, spre deosebire de procedura folositd in cazul alegeriimembrilor Comisiei Europene a Drepturilor Omului.in cazul plAngerilor cu caracter statal, procedura se declangeazd in baza art. 24 dinConvenlia Europeand a Drepturilor Omului, iar Tn cazul plOngerilor individuale, temeiulfuridic al declangdrii procedurii il constituie art. 25. Evident, este vorba de procedura, maiintdi Tn fa[a Comisiei, care este indrituiti si sesizeze Curtea. Atdt Comisia Europeani aDrepturilor Omului, cdt gi Consiliul de Minigtri pot sesiza Curtea Europeand a DrepturilorOmului. Curtea poate fi sesizatd gi direct de cdtre un Stat-parte la Convenlie ori de cdtrestatul al cdrui cetdfean a fost victima uneiincdlcdri sau unor incdlcdri.De la constituirea Comisiei Europene a Dreptgrilor Omului gi a Cur[ii Europene aDrepturilor Omului s-a acumulat o experien[d, care a confirmat rolul important al acestormecanisme in domeniul protecliei gi garantdrii drepturilor omului.At6t Comisia, c6t gi Curtea Europeani a Drepturilor Omului au acumulat o experien[5bogatd in domeniul solufiondrii unor cazuri concrete de incdlcare a drepturilor omului indiferite [dri europene.Art. 46 din Convenlie stabilegte cd statele pd(i trebuie sd accepte printr-o declarafiecompetenla Cu(ii, aceasta nefiind deci obligatorie. Aceste declaralii se pot face sub formdpurd gi simplS, sub condi[ia reciprocitilii din partea anumitor sau mai multor state, saupentru o anumitd perioadd de timp. Se intdlnesc in acest sens situafii diferite, unele staterecunoscdnd competen[a Cu(ii pentru perioade mai scurte 3-5 ani) care sunt apoireinnoite, iar alte state au recunoscut competenfa Cu(ii pe perioade nedeterminate.S-a recunoscut Tn literatura de specialitate un drept pe care l-a avut Comisia de areprezenta persoanele care au pretins cd li s-au incdlcat drepturile.Comitetul Minigtrilor era cel de-al treilea organ al Consiliului Europei cdreia Convenlia iirecunogtea competen[e gi atribulii gi in domeniul garantdrii drepturilor omului. Acestuiorgan i se recunogteau funcliijudiciare, prevdzute de art. 32 gi 54 din Convenlie inainte demodificarea acesteiaintr-o altd opinie, Comitetul Minigtrilor era considerat organ politic de decizie. Alli autori,analizeazd intervenlia Comitetului, ca organ politic, intr-o procedurd quasi-judiciarS, faptpentru care a fost deseori criticat, incercdndu-se gdsirea unor explicafii ?n situa[iaconjuncturalS a Europei din deceniul gase, cdnd adoptarea Convenliei Europene ainsemnat o revolulie in garantarea jundicd a drepturilor omului gi cdnd, din considerenfulcd era posibil ca nu toate statele sd recunoascd competenfa Jurisdicfionald a Curlii, s.auconferit asemenea competen[e Comitetului Minigtrilor, pentru a se asigura respectareadrepturilor omului pe cale politicd.Considerim cd este un punct de vedere care poate fi acceptat in contextul situa$eiEuropei postbelice, dar, in acelagi timp, ne raliem opiniei conform cdreia sistemulConsiliului Europei, degi era cel mai avansat dintre toate stemele existente, nu era lipsit deimperfec[iuni, fapt care a dus la numeroase critici , iar in cele din urmd a determinatnecesitatea reformdrii sale. in acest sens s-a ac[ionat tot mai mult pentru crearea unuisingur organ in locul Comisiei gi Cu{ii, care se aprecia cd va:fi rnai eficient, avind Tn

vedere gi situalia care se prevedea, respectiv de extind€re,e.,Consiliului Europei prinnumirea fostelor state socialiste, din partea cdrora se estima:,primirea unui numdrapreciabildepl6ngeri.DinacesteconsilererGafostadoptatProtocolulflI:'1]t';.

I

le

tn

e

!e

ui

9r)u

iartii

Dt

Dat

barile

SE

:e:

1d

or

luio

drt

35

Flf 3 t:2.4: Mecanisme quasi-iurisdi{ionale i;1- r.;lsrri'1i{tp,'**,ti'r,l

in categoria mecanismelor quasi-iurisdic[ionale sunt cuprinse unele dintre cele existente,pe plan regional, cum ar fi mecanismul instituit prin Carta SocialS Europeand din cadrulConsiliului Europei, care nu prevede organe cu activitate gi competenld jurisdiclionald.

3.2".5. Mecanisme neju risdiclionaleMecanismele nejurisdiclionale de garantare a drepturilor omului se caracterizeazd prinfaptul cd nu dispun de proceduri care si poatd utiliza fo(a de constr6ngere necesardasigurdrii Tndeplinirii lor, atunci c6nd nu sunt transpuse Tn practicd de bund voie de cdtrestate. Aceste mecanisme sunt caracteristice sistemului universal de promovare gigarantare a drepturilor omului respectiv organelor gi organismelor din cadru! OrganizalieiNa[iunilor Unite, precum gi sistemului instituit de cdtre Organizalia pentru Securitate gi

Cooperare in Europa.Conferin[a pentru Securitate gi Cooperare in Europa C.S.C.E), care in 1994 a devenitOrganiza[ia pentru Securitate 9i Cooperare in furopa O.S.C.E), nu este o organizafiestrict Europeand. Degi include toate [drile europene, Statele Unite gi Canada au fostmembrii chiar de la inceput. O.S.C.E. coopereazd indeaproape cu Consiliul Europei inprivinla aspectelor legate de promovarea drepturilor omului.CSCE a fost infiin[at prin Actu! Final de la Helsinki AFH), semnat in 1975 de 33 de stateeuropene, inclusiv Uniunea Sovieticd, gi de Statele Unite gi Canada. Doar Albania arefuzat atunci sd fie parte. Dupd Tncheierea Rdzboiului Rece componenta OSCE s-a ldrgitla peste 50 de state incluzdnd Albania gi noile state independente din fosta UniuneSovieticS. Conceput ca un instrument de compromis pentru a constitui o punte pesteprdpastia ideologicd ce despS(ea Estul de Vest Tn anii '70, AFH a deschis o noud etapi inprocesul de negociere, statornicind o legdturd deosebit de ingenioasd intre drepturileomului gi preocupdrile pentru securitate . Aceastd legdtur5, care plasa drepturile omului peun loc important in rela[iile politice est-vest nu gi-a pierdut insemnitatea odatd cuincheierea Rdzboiului Rece. Ea a permis OSCE sd joace gi in continuare un rol major inEuropa de astizi gi sd influen[eze politicile privind drepturile omului In multe dintre [drilemembre.. Actut Final de la Helsinki.Aga cum este el astizi sistemul privind drepturile omului al OSCE constd dintr-un catalogde drepturi ale omului gi garan[ii conexe, gi de institufii de supraveghere cu rol multiplucare s-au dezvoltat in timp din AFH. Aceasti evolu[ie a fost posibilS datoritd modului incare a fost elaborat AFH gi mecanismul sdu de supraveghere, precum gi datoritdcaracterului sdu mai mult de instrument politic decdt de instrument cu putere juridicd .

Actul Final de la Helsinki este un document voluminos, cuprinzdnd patru capitole sau"coguri". Cogul I , "Aspecte legate de securitatea in Europa". con[ine doud sec[iuni"Principiile directoare privind rela[iile intre statele participante" gi "Mdsuri de clddire aincrederii gi anumite aspecte ale securitd{ii gi dezarmirii"). Cogul ll se referd !a"Cooperarea in domeniul economiei, gtiinlei gi tehnologiei gi mediului inconjurdtor."Subiectul Cogului III este "Cooperarea in domeniul umanitar gi alte domenii." Cogul IV,ultimul capito!, face precizdri referitoare la aga-numitul proces "de urmare" .

Problemele referitoare la drepturile omului sunt tratate in principal la capitolul PrincipiiDirectoare, Cogul I gi Tntr-o oarecare mdsura in Cogul lll, degi acesta din urmd gi-a pierdutdin importanli intrucdt subiectele pe care le abordeazd -contactele qmane;,feUnifrpar.eafamiliei etc. - nu mai au relevanta pe carc o aveau in plin Rdzboi"Reoe*QintaeGsJeo: eggprincipii directoare ale AFH. doud se referd la drepturile omului. Unul:este Principiul Vll,"Respectul pentru drepturile omului gi libertdfile fundamentale, inclugivr:libertatea deg6ndire, congtiin[i, religie sau .credin[d") gi Principiul Vlll 'lDrepJuri. ega[e., giautodeterminarea popoarelo/'). Celelalte principii se referd la suveranitate, folosirea fo(ei,inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorialS, solu[ionarea pagnicd a diferenfelor,

obliga!Principangaiese incsocialtdreptufirrxE

dost

itrq@TU

ilftim

resdE

3.:[-l-

36

Uutih:twHrilih iHasqmFra irhddts g iSephiea cu bund credin[a afiilor juridice internafionale.

ipiul Vll are opt paragrafe nenrrrsGt- h pmae doue, statele participante seleazd sd "respecte drepturile qrutfr $ ne@e tmdarnentale" gi "sd promoveze gi-tncurajeze exercitarea efectird a drcgtrlor $ frerta$lor civile, politice, economice,

>,. culturale gi de alti naturd...'. Aest prircipiu se referd gi la libertatea de religie,rile persoanelor apa(indnd miuitflor n4ftrnale, gi "dreptul persoanei de ate gi de a acfiona Tn conformitate crr drepturile giindatoririle sale in acest domeniu."

ul paragraf al Principiului VI! suni asffel:tdomeniul drepturilor omului gi libertillilor fundamentale, Statele participante vor ac[ionaonformitate cu scopurile gi principiile Cartei Nafiunilor Unite gi Declarafiei Universale a

turilor omului. Ele igi vor indeplini de asemenea obligaliile ce le revin in virtutearaliilor gi acordurilor interna[ionale in acest domeniu la care pot fi pd(ii, inclusiv,e altele. Pactele internafionale privind drepturile omului". lmportanla acestui paragraf,

momentul adoptdrii sale, se datora faptului cd p6nd jn acel moment unele dintre stateleicipante, inclusiv Uniunea Sovieticd, nu recunoscuserd niciodatd in mod formal

lia de a se conforma Declaralie Universale a drepturilor omului. Uniunea Sovieticdab[inut la adoptarea Declaraliei Universale de cdtre Adunarea Generald a ONU.

itcipiul Vll fiind prima recunoagtere neechivocd a caracterutui "normativ" al acestuiment.)

ircipiul Vlll dedicd patru paragrafe subiectului "drepturi egale gi autodeterminareapoarelor." Dupd asumarea angajamentului de a respecta drepturi egale pentru popoare

i dreptul acestora la autodeterminare , statele participante recunosi "d popoarele aurffideauna dreptul de a hotdrT in deplind libertate, statutul lor politic intern gi extern, c6ndcum doresc,ferd amestec din afare...".durat destul de mult p6nd c6nd Uniunea Sovietici gi aliafii sdi au recunoscut pe deplintaceste doud principii directoare au inscris problematica drepturilor omului pe agenda

lului politic Est-Vest in curs de desfSgurare. Treptat, aceste Tncercdri s-au redus gist6rgitul anilor'80, abordarea unor incdlciri specifice ale drepturilor omului a devenlt

chestiune obignuitd ?n cadrul reuniunilor CSCE.fipactul important pe care l-a avut CSCE in sfera drepturilor omului poate*ibuit procesului de continuare a demersurilor initiate de CSCE previzut Tn

fi in parteCogul lV al

lui Final de la Helsinki, cUnoscut ca procesul OSCE.Existenta acestui proces de negociere a permis completarea, reinterpretarea gi revizuireadensivd a Actului Final de la Helsinki, cu ocazia conferinfelor ulterioare. Aceste reuniuniat constituit de asemenea un prilej pentru a atrage atenlia opiniei publice asupra unorstate care nu erau la indl[imea angajamentelor asumate privind drepturile omului .

lceastd acliune normativd este finalizatd prin incheierea unui "document fina! adoptat prinsens la aceste conferinte

'Lipsa obligativiteli juridice a angajamentelor OSCE.Actul Final de la Helsinki nu este un tratat, nefiind in intenfia statelor participante de a creadligafii cu putere juridicS. A fost conceput ca un instrument con{indnd declaralii dertgajare politicd. Prin urmare, nerespectarea de cdtre un stat a unuia dintre acestertgajamente va atrage dupd sine consecinfe politice gi nu juridice. Altfel spus

respectarea unui angajament nu va constitui un motiv pentru tragere la rdspundere indreptului.:internafional, dar ar putea avea serioase repercusiuni politice. Nici

mentele OSCE incheiate ulterior nu au urmdnt instituirea unei obliga[ii juridice.3.3;'Noua" Gurte Europeana a drepturilor omului

-3. 1 .Conventia "European d a Drepturilor Omuluivenlia Europeani a Drepturilor Omului nu a apdrut dintr-un vid juridic; , ea a fost

cat gi de Declarafiaocupa, de fapt, uh loc

ate atat de Declarafia UniversaE a Drepturilor Omuluiericani a drepturilor gi indatoririlor omuhri. Dedara.tia Universald

T7

'/

deosebit Tn Prearnb#.ul*+.@6 .r tr"prpffi'e.',"Tot astfel, nu ar trebui subapreciatd"importanfa textului european in cadrul protecliei drepturilor omului la nivel internalional. inPreambulul sdu, Convenlia enun[5 intr-adevir principii importante: ,Bazele justi[iei gi apdcii in lume... a cdror men[inere se sprijind in mod esenlial pe un regim cu adeviratdemocratic pe de o parte, gi, pe de altd parte, pe o conceplie comuni gi un respect comunaldrepturilor omului din care decurg acestea;..."Guvernele statelor europene insuflelite de acelagi spirit - gi posed6nd un patrimoniucomun de idealuri gi de tradi[ii politice - ,de respectarea libertalii gide supremalia dreptuluisunt hotdrdte) sd ia primele mdsuri menite si asigure garantarea colectivi a unora dintredrepturile enunlate in Declaralia Universali. Existd in acest text termeni nedefinili juridic:pace, regim democratic, respect comun.Preambulul, se observd, formuleazd noliunea de democra[ie politicd ce nu figureazd inStatutul Consiliului Europei. Tot la fel de important este gi accentul pe care Parlamentul ilpLme pe garantarea colectivd a drepturilor omului.Conven[ia Europeand a fost primul instrument. interna[ional ce se referd la drepturileomului avdnd ca scop proteclia unui larg evantai de drepturi civile, care, pe de o parteTmbraci forma unui tratat ce aduce din punct de vedere juridic constr6ngeri pentru TnaltelePd(i Contractante, iar pe de altd parte instaureazi un sistem de control asupra aplicdriidrepturilor de nivel intern. Cea mai profundd contribulie a sa se regdsegte probabil indispozilia Articolul 25) in conformitate cu care o lnalti Parte Contractantd poate acceptacontrolul Comisiei Europene a drepturilor Omului in cazul c6nd procedura este pornitd deun individ gi nu de cdtre Stat. Succesul Convenliei poate fi dimensionat prin recunoagtereade citre toate inaltele Pdr[i Contractante a acestui drept de recurs individual.Conven[ia Europeand pentru 'salvagardarea drepturilor omului gi a libertdlilorfundamentale adoptati in anul 1950 gi intratd Tn vigoare in anul 1953) a reprezentat, lavremea respectivi, cea mai eficienti modalitate de garantare a drepturilor omuluiexistenti in cadrul comunit6[ilor interna[ionale.Acest mecanism se baza pe constituirea, inbaza Convenfiei, a doui organlsme, respectivComisia Europeand a drepturilor gi Curtea europeana a drepturilor omului. ln funclionareamecanismului mai intervenea gi Comitetul Minigtrilor cu anumite atribulii specifice.lnstituirea acestui mecanism compus din doud organe a fost rezultatul unor dispute gi al

unor compromisuri.Mecanismul de control al proteclie drepturilor omului propus dupd cel de-al doilea rdzboimondial a fost mai indrdzne[ dec6t cel care a fost stabilit de cdtre invenlia europeand.Astfel, ,,Migcarea ei din europeanS" care a [inut in mai 1948 Congresul de la Haga apropus crearea unei Cu(i de justilie care si fie accesibild oricdrui cetdtean in caz deincilcare a drepturilor sale.Aceastd propunere a fost insd primitd cu reticen[d cdtre state care Tgi vedeau amenin[atdsuveranitatea, pe de altd parte nu doreau sd fie antrenate Tn actiuni care sd aibd caracter

all=::::lT:;gulnulr-, inrtituit comisia ca orsan care sd aibs rotul de a fittrareclamaliile contra statelor gi de a declara admisibile doar pe cele care relevd incilcdrievidente ale drepturilor recunoscute de Convenfie. Faptul ci persoana ftzicd nu puteasesiza direct Curtea drepturilor omului, iar jurisdicfia acesteia era facultativd art. 46), a

determinat statuarea interven[iei Comitetului Minigtrilor a! Consiliului Europei, care urma sidecidi in,cezurile care{lu au fostfnaintate Cu(ii.

: ,,3.3:2.Noua Gurte European#ra Erepturilor Omului reglementatiprin Protocofulnf;ll " : :' " :"""'1"i\ t'' '. Constitu i rea gi statutul iudecdtorilorConform art. 19 din Convenfia europeand, modificatd prin Protocolul nr. 11, ,CurteaEuropeana a Drepturilor Omului C.E.D.O.) se infiinleazd in scopul asigurdrii respectdrii

II

i

,OO

H

lil'lelild&m

38

ina

angajamentelor care decurg pentu h# gff ufmmfi€oruCfii&euppEand, gidin protocoalele sale. Ea va func$qn pernrs* ,

Curtea se compune dintr-un numt de idecfui egd cu cel al statelor care au ratificatConvenfia europeand a dreptudlor anx.li, decet*ldu-se de Curtea anterioari c6ndnumdrul judecitorilor era egal cu el al snabhr mernbre ale Consiliului Europei. Aceastaprqsupune faptul cd un stat care devine men6ru alConsiliului Europei nu va putea si aibdun judecdtor la Curte dacd nu a ratificat $ Conven$a europeand a drepturilor omului.Conform art.21, Judecdtorii trebuie si se bucure de cea mai inaltd reputafie morala 9i siintruneascd condiliile cerute pentru exercitiarea unor inalte funcliijudiciare sau sd fie jurigtide o competenfa recunoscutd.Judecitorii igi exercitd mandatul cu titlu indMdual, ceea ce presupune cd dupi alegerealor ei nu mai sunt legali de statul ai cdror cetifeni sunt, fapt prevdzut gi in alin. 2 al art. 1,care le impune acestora sd nu exercite nici o altii activitate incompatibild cu cerinlele deindependenfd, impa(ialitate sau de disponibilitate, orice problemd ridicatd din acest punctde vedere urmdnd a fi solu[ionatd de cdtre Curte. .Alegerea judecdtorilor este fdcutd de cdtre Adunarea Parlamentard pentru fiecare statparte la Conven[ie de pe lista de trei candidali propugi de citre stat, pe baza votuluimajoritar al membrilor Adundrii Parlamentare. Fdrd a constitui o excep[ie de la aceastacerin[5, Elvelia are doi judecdtori, dar unul reprezintd Lichtenstein-ul, ca gi ltalia, unulreprezentdnd San Marino.Mandatuljudecdtorilor a fost redus de !a 9 la 6 ani, ei putdnd fi realegi. in scopul asiguririireinoirii Cu(ii la fiecare 3 ani, la prima alegere s-a stabilit ca prima tragere la so(iefectuatd de cdtre Secretarul general a! Consiliului Europei dupd alegerea Ior, mandatul ajumdtate din judecdtori sd se incheie trei ani.Judecdtorii Tgi incheie mandatul la vdrsta de 70 ani, dar ei continud sd se ocupe decauzele cu care au fost deja sesiza[i.Este prevdzutd gi posibilitatea revocdrii unuijudecdtor prin votul a doud treimi din numdrultotal al judecdtorilor Cu(ii, atunci cind se apreciazd cd el nu mai corespunde condi[iilornecesare.. Organizarea Cur,tiiCurtea poate sd funclioneze in plen, in Comitete, in Camere gi in Marea Camerd. Deasemenea, ea dispune de o grefierd ale cdrei sarcini gi organizare sunt stabilite prinregulamentul Cu(ii gi este asistatd de secretarijuridici.Adunarea plenard a Cu(ii. Conform art,26 din Conven[ie, Curtea se reunegte Tn plen inurmdtoarele situafii:a)cdnd alege pentru o perioadd de 3 ani pregedintele gi unul sau doi vicepregedinfi caresunt neeligibili;b)c6nd sunt constituite Camerele pentru o perioadd determinatS;c)cdnd sunt alegi pregedinfii Camerelor, care pot fi realegi;d)c6nd se adopti regulamentul Cu(ii;e)c6nd sunt alegi grefierul Cu(ii gi unul sau mai mul[i grefieri adjuncli.Comitetele sunt compuse din trei judecitori. Ele sunt constituite de camere pentru operioadi determinatd art. 27paragr. 1).Rolul Comitetului este de a declara prin vot unanim, neadmisibilitatea sau scoaterea de perol a unei cereri individuale, introdusd in baza art. 34 din Convenfie, atunci cind o astfelde decizie poate fi luat6 tdrd o examinale oomplementari, decizia respectivd fiinddefinitiv5.Se observi din prevederile art. 28 din Conven$e cd acest Comitet de 3,judecdtor,i are unrol de filtrare al cererilor individuale, aga cum ftind la intrarea in vigoare a Protocolului nr.11 acest rol il avea Comisia europeani a deptrrdbr ornului.Camerele sunt compuse din 7 judecdtori. in cornpunerea unei Camere este membru dedrept judecdtorul statului - parte la litigiu. ln caa.l absen[ei acestuia sau in situafiile cdnd

tn

IU

lui

lnTI

ileeenl

r

Tn

dea

IV

)a

!a

lui

a.a

de

n

aa

SA

39

$

" :

Illl

,j

,i

el nu-gi poate

iudecitor.Camerele sunt competente sd sede cdtre Comitet, conform art. 28, situafie Tn care se va pronu@ asupna admisibilitetii gi

desfdgura activitatea, statul parte va dese+nna offi'g4itah,pronunfe Tn cazurile in care nu a fust luatil nici o deci

frr

,l:$ru

' 'lI

I

I

fondului cererilor individuale introduse conform art. 34 din Conventie, sau in cauzinteptatale, conform art. 33.Art. 30 din Convenfie prevede gi posibilitatea desesizirii unei Camere in favoarea Ma

Camere. Astfel, in cazul Tn care cauza adusd in fala unei Camerc ridica o problemd gra

privind interpretarea Conven[iei sau Protocoalelor sale, sau dacd solulionarea caupoate conduce la o contradiclie cu o hotirire anterioard a Curtii, camera poate, inaintea se pronunfa, sd se desesizeze Tn favoarea Marii Camere, in afara cazului c6nd u

dintre pi(i se opune la aceasta.Marea Camera este formatd din 17 judecdtori. Ea este formatd din pregedintele Curtiivicepregedin[i, pregedin[ii Camerelor gi alli judecdtori desemna[i conform regulamentulCurtji. Din Marea Camera face parte de drept, coqform art.27 paragr 2 9i judecdtorul alt

al statului-parte Tn Iitigiul solulionat de cdtre aceasta sau, in lipsa acestuia, persoa

desemnate de cdtre respectivul stat ca judecitor.in situa[ia in care Marea Camerd judecd o c.auza care i-a fost oferitd in baza art. 43 di

Conven[ie retrimiterea Tn fala Marii Camene), nu poate face parte dm Marea Camera nit

un judecdtor care a fdcut parte din camera care a omis hotirdrea, cu excep!pregedintelui Camerei gi a judecdtorului care reprezintd statul-parte interesat. MarCamerd are urmdtoarele atribulii:a)se pronun[d asupra cererilor introduse in baza art. 33 cauze interstatale) sau art.

cauze individuale) atunci cdnd cauza i-a fost deferitd de cameri ?n baza art.

desesizarea in favoarea Marii Camere) sau cdnd cauza i-a fost deferitd in baza art.

retrimiterea in fala Marii Camere).Potrivit art. 43 din Convenfie, Marea Camerd exercitd gi atribuliile unui dublu grad

jurisdic[ie Tn acest sistem european de protecfie a drepturilor omului.Orice parte in cauzd poate in termen de trei luni de la data luirii unei hotdrdri de cdtreCameri sd ceard in cazuri exceplionale retrimiterea cauzeiin fata Marii Camere.Aceastd cerere va fi examinatd de citre un colegiu format din 5 judecdtori ai Marii Camegi Tn cazul in care aceasta ridicd o problema gravd referitoare Ia aplicarea Convenliei sau

i protocoalelor sale sau o alta problemd gravd cu caracter general poate decide admitereaei. Dacd respectivul Colegiu acceptd cererea, Marea Cameri se va pronun[a asupraacesteia printr-o hotdr6re;b)examineazd cererile de avize consultative introduse in baza arl. 47 din Convenlie,respectiv la cererea Comitetului Minigtrilor.

3.4. Procedura in fala Curlii. Constituirea gi statutul judecdtorilorConform art. 19 din Convenlia europeand, modificatd prin Protocolu! nr. 11, Curtea

Europeana a Drepturilor Omului C.E.D.O.) se infiinleazd Tn scopul asigurdrii respectdriiangajamentelor care decurg pentru inaltele pd(i contractante din Convenlia europeand 9idin protocoalele sale. Ea va funcfiona permanent.

Curtea se compune dintr-un numdr de judecdtori egal cu cel al statelor care au

ratificat Conven[ia europeand a drepturilor omului, deosebindu-se de Curtea anterioardcdnd numdrul judecdtorilor era egal cu cel al statelor membre,ale, Cgnsiliului,,Europei.Aceasta presupune faptul cd un stat care devine membru al Cpnsiliulttlr,Euqopei'npl,vaputea si aibi un judecitor la Curte dacd nu a ratificat gi . Conyentio: rstlfopgQn6 ,a-

drepturiloromului. , ''.r,:: .', ',

Conform art. 21, Judecdtorii trebuie sd se bucure de cea mai inaltd reputa[ie morala

gi sd intruneascd condi[iile cerute pentru exercitarea unor inalte funcfii judiciare sau sd fiejurigti de o competen[a recunoscutd.

ffiu

k[(gIEIY:l

ETZE

40

- Judeu&tsrit ffi'exercitilnadaful cu titlu individual, ceea ce presupune cd dupda lor ei nu mai sunt legali de statll ai cdror cet5[eni sunt, fapt prevdzut gi in alin. 2

art. 1, care le impune acestora si nu exercite nici o altd activitate incompatibild cuhlele de independen[i, impaSalitate sau de disponibilitate, orice problemd ridicati din

punct de vedere urm6nd a fi solt{ionati de citre Curte.Alegerea judecitorilor este fecuEi de citre Adunarea Parlamentard pentru fiecare

parte la Convenfie de pe lista de trei candida[i propugi de cdtre stat, pe baza votuluiitar al membrilor Adundrii Parlamentare. Fdrd a constitui o excep[ie de la aceasta, Elve[ia are doi judecdtori, dar unul reprezintd Lichtenstein-ul, ca gi ltalia, unulntdnd San Marino.

Mandatul judecdtorilor a fost redus de la 9 la 6 ani, ei putdnd fi realegi. in scopulrdrii reinoirii Curlii la fiecare 3 ani, la prima alegere s-a stabilit ca prima tragere laefectuatd de cdtre Secretarul general al Consiliului Europei dupd alegerea lor,

tul a jumdtate din judecitori sd se Tncheie trei ani.Judecdtorii igi incheie mandatul la virsta de 70.ani, dar ei continui sd se ocupe de

le cu care au fost deja sesizali.Este prevezutd gi posibilitatea revocdrii unui judecdtor prin votul a doui treimi din

atunci c6nd se apreciazd ce el nu mai corespunderul total al judecitorilor Cu(ii,i[iilor necesare.

. Organizarea CurtiiCurtea poate sd func[ioneze in plen, in Comitete, in Camere gi in Marea CamerS. De

nea, ea dispune de o grefierd ale cirei sarcini gi organizare sunt stabilite prinlamentul Cu(ii 9i este asistatd de secretarijuridici.

Adunarea plenard a Cur,tii. Conform art, 26 din Convenfie, Curtea se reunegte inin urmdtoarele situalii:

a)c6nd alege pentru o perioadd de 3 ani pregedintele gi unul sau doi vicepregedinlisunt neeligibili;

b)c6nd Junt constituite Camerele pentru o perioadd determinatd;c)c6nd sunt alegi pregedinlii Camerelor, care pot fi realegi;d)c6nd se adoptd regulamentul Cu4ii;e)cdnd sunt alegi greflerul Curlii gi unul sau mai mul[i grefieri adjuncli.

{harlitetele sunt compuse din trei judecdtori. Ele sunt constituite de camere pentru oioadi determinata art. 27paragr. 1).

Rolul Comitetului este de a declaraerea de pe rol a unei cereri individuale,

ci cdnd o astfel de decizie poate fi luatictivi fiind definitivd.Se observi din prevederile art. 28 din Convenlie cd acest Comitet de 3 judecdtori

un rol de filtrare al cererilor individuale, aga cum p6nd la intrarea in vigoare atocolului nr. 11 acest rol il avea Comisia europeani a drepturilor omului.

Camerele sunt compuse din 7 judecdtori. in compunerea unei Camere estebru de drept judecitorul statutui - parte la litigiu. Tn cazul absen[ei acestuia sau in

rfualiile cdnd el nu-gi poate desfdgura activitatea, statu! - parte va desemna o persoand Tn

calitate de judecdtor.Camerele sunt competente se se pronunte Tn cazurile Tn

tzie de cdtr:e Comitet, conform art. 28, situatie in caremisibilitafii gia fondului cererilor individuale introduse conform

prin vot unanim, neadmisibilitatea sauintroduse in baza art. 34 din Convenfie,

fdrd o examinare complementard, decizia

care nu a fost luatd nici ose va pronunta asupra

art. 34 din Convenfie, saucauzele interstatale, conform art. 33.

.On,,,30:,din Convenlie prevede gi posibilitatea desesizdrii unei Camere in'favoarearii Camere. Astfel, in cazul Tn care elJa adusd in fa[a unei Camere,ridica o problemdva privind interpretarea Convenliei sau Protmalelor sale, sau dacd solutionarea

oauzei poate conduce la o contradi(ie cu o hdiirire anterioard a Curtii, camera poate,

4t

{I

(It

inainte de a sgipr6ftuffih,.;,"d&Gdr;dee6uizere,fn favoarea ltlarii Camere, in afara cazuluicdnd una dintre pd(i se opurte:la aceasta.

Marea Camerd este formatd din 17 judecdtori. Ea este formatd din pregedinteleCurtii, vicepregedin[i, pregedin[ii Camerelor gi alli judecitori desemna[i conformregulamentului Cu(ii. Din Marea Camera face parte de drept, conform art.27 paragr 2 gijudesdtorul ales al statului-parte in litigiul solufionat de citre aceasta sau, in lipsa acestuia,persoana desemnatS de cdtre respectivul stat ca judecdtor.

in situa[ia in care Marea Camerd judecd o cauza care i-a fost oferitd in baza art. 43din Convenlie retrimiterea in fa[a Marii Camene), nu poate face parte dm Marea Cameranici un judecdtor care a ficut parte din camera care a omis hotdrdrea, cu excepfiapregedintelui Camerei gi a judecdtorului care reprezintd statul-parte interesat. MareaCameri are urmdtoarele atribu[ii:

a)se pronunli asupra cererilor introduse Tn baza art. 33 cauze interstatale) sau art.34. ?AUZe individuale) atunci cdnd cauza i-a fost deferitd de camerd in baza art. 30desesizarea in favoarea Marii Camere) sau cdn{ cauza i-a fost deferitd in baza art. 43retrimiterea in fala Marii Camere).

Potrivit art. 43 din Conven[ie, Marea Camerd exercitd gi atribufiile unui dublu gradde jurisdic[ie in acest sistem european de protecfie a drepturilor omului.

Orice parte in cauzi poate Tn termen de trei luni de la data ludrii unei hotirdri decdtre o Camerd si ceard in cazuri exceplionale retrimiterea cauzeiin fala Marii Camere.

Aceasti cerere va fi examinatd de cdtre un colegiu format din 5 judecdtori ai MariiCamere gi ?n cazul Tn care aceasta ridicd o problema gravd referitoare Ia aplicareaConven[iei sau a protocoalelor sale sau o alta problemd gravd cu caracter genera! poatedecide admiterea ei. Dacd respectivul Colegiu acceptd cererea, Marea Camerd se vapronun[a asupra acesteia printr-o hotdrdre;

b)examineazd cererile de avize consultative introduse in baza art.47 din Convenfie,respectiv la cererea Comitetului Minigtrilor.

Competenla Cu(iiConform arl32, Competenla Cu(ii acoperd toate problemele privind interpretarea gi

aplicarea Convenliei gi Protocoalelor sale care ii sunt supuse in condi[iile art. 33, 34 gi 47.Paragraful 2 al aceluiagi artico! prevede cd in caz de contestare a competen[ei sale,Curtea hotdrdgte.

Rezult5, deci, cd in competenfa Cu(ii intrd cererile interstatale, cererile individualegi avizele consultative.

Cererile interstatale. Potrivit art- 33 din Convenfie, orice altd parte contractantdpoate sesiza Curtea cu privire la orice.

Cererile individuale. Conform art- 34 din Convenfie, orice persoana tizicd,organizafie neguvemamentald sau grup de particulari care se pretind victime ale uneiincdlcdri a drepturilor recunoscute de cdtre Conven[ie sau de Protocoalele sale de cdtreuna din inaltele pd(i contractante poate sesiza printr-o cerere Curtea cu privire la acestfapt.

Statele pa(i au obliga[ia de a nu Tmpiedica prin nici o mdsurd exercitarea acestuidrept de peti[ie.

. Condi[iile de admisibilitate a cererilorArticolnl 35 din Convenfie prevede condifiile de admisibilitate a cererilor, respectiv:

- -epuizarea ciilor interne de recurs;.si nu depdgeasci 6 luni de la data rdm6nerii definitive a deciziei interne.in cazul cererilor individuale se mai cere:

' " jsa'nu,fie anonimS;-sd nu fie in mod esenfial aceeagi cu o alta cerere examinatd anterior de Curte sau

adresata altei instanle intemationale de anchetd sau de reglementare, daca nu conlinefapte noi;

,1

m(

I

,l

IEq

42

9i7.

-daci este incompatibiHl cu prercderile Conven{iei gil@actoeoakelorf,- -::a ,i ;;

-daca este in mod vidit nefundat i sau abuzivd.Cererea considerati inadmisitili in aplicarea prezentului articol este respinsi initjal

sau in orice stadiu al procedurii.Potrivit art.29 paragr. 3 din Convenlie, in afara unor situalii exceplionale, decizia de

admisibilitate a cererii este adoptatii separat de decizia asupra fondului cauzei.' . Procedura Curtiiin cazul in care Curtea declara o oerere admisibild, ea va intreprinde urmdtoarele

activitdfi:-va proceda la examinarea in condi[ii de contradictorialitate impreund cu

reprezentanfii pa(ilor gi, dacd se impune, va decide efectuarea unei anchete la carestatele interesate sunt obligate sd faciliteze toate informafiile necesare,

-se va pune la dispozi[ia pd(ilor in scopul de a se ajunge la solulionarea cauzei pecale amiabilS, pe baza respectdrii drepturilor omului, aga cum sunt ele recunoscute inConven[ia europeand gi Tn protocoalele acesteia.

Hezolvaiea pe cale amiabild. in situalia rezolvdrii cauzei pe cale amiabil5, aceastaeste scoasi de Curte de pe rol printr-o decizie care se limiteazd la o scurtd expunere afaptelor gi a solu[iei adoptate. Aceastd procedurd are caracter confidenlial.

Rezolvarea pe calea contradictorialit5lii. ln aceastd situafie, Curtea va proceda Iajudecarea cauzei m gedinfd public6, in afara cazului in care Curtea decide altfe!, pe bazaunor motive excepfionale.

Conform art 40 paragr. 2, este permis accesul publicului la documentele depuse laGrefa, cu exceplia cazuluiin care pregedintele Cu(ii decide altfel

. Acordarea unei reparalii echitabileAcordarea unei reparalii echitabile persoanei ale cirei drepturi au fost incSlcate de

cdtre stat se face in baza art.50 din Conven[ie. Obligalia acorddrii revine statului vinovatde respectivele incdlcdri. Prevederile art.41 din Convenfie sunt completate cu dispozifiileart. 49 gi 53 din regulamentul interior al Curtii. De reguld, Curtea, ia cererea pirtii, decideasupra despdgubirilor acordate Tn aceeagi hotdrdre in care a statuat cu privire la existenfaunei violdri a Convenliei, sau poate sd se pronunle asupra acestora intr-o hotdr6reulterioari in cazul in care din anumite considerente nu poate decide atunci asuprahotirdrilor). Curtea poate sd precizeze gi modalitd[ile Tn care sd se realizeze aceastdobligafie a statului: loc de platd, monedd, scutiri de impozite etc.

In situafia in care Tntre persoana reclamantd gi statul vinovat intervine o inlelegerein ceea ce privegte despdgubirea, Curtea, in baza art. 53 paragr. 4 din Regulamentulinterior, verificd dacd acest acord este echitabil gi pronunld o hotdr6re prin care se scoatecauza de pe rol.

Conform art. 48 paragr. 3 din Regulamentul interior, hotdrdrea este comunicatiiComite]ului Minigtrilor care supravegheazd executarea.

ln vederea stabilirii despdgubirilor acordate se [ine seama de prejudiciul moral saumaterial cauzat persoanei, de taxele platite gi cheltuielile facute de reclamant.

Aplicarea art 41 din Conven[ie intervine in cazurile Tn care dreptul intern nu permiteinldturarea consecin[elor violSrii drepturilor persoanei din diferite considerente, iar,restitutio in integrum" nu este posibild.

Reclamantul trebuie si justifice preten[iile sale gi sd se constate un raport decauzalitate intre actiunea inactiunea) statului gi prejudiciul cauzat persoanei.

Tn practica jurisdiclioniE, iurtea a -acordat in mai multe, cazuri persoanelor

reclamante despdgubiri constdnd in sume apreciabile.in alte cazun, Curlea a acordat alte satisfac$i decit cele pecuniare.. Caracterul definitiv al hotiiririlor Cu$riHotdrdrile camerelor. Potrivit ail ai dir Gonven{ie, hotirdrile Camerelor devin

definitive dacd intrunesc condi[iile previante de art 44 paragr. 2, respectiv:

43

Itr

il'i

a) cdnd pe{ile declari cib) dupi 3 luni de la data

Camere;c) cdnd Colegiu! Marii Camere respinge cererea de retrimitere formulatd in baza arl.

43 din Conven[ie.HotSrdrile Marii Camere sunt definitive conform arl. M paragr. 1. Potrivit arl. 44

paragr. 3, hotdrdrile definitive se publicS.. Motivarea hotdrdrilor 9i deciziilorHotdrdrile gi deciziile prin care sunt declarate admisibile sau inadmisibile cererile

adresate Cu(ii sunt motivate. Orice judecdtor are dreptul sd adauge hotdr6rii opinia sa

. Fo(a obligatorie gi executarea hotirdrilorStatele - pe(i la Convenlie se angaleazd sd se conformeze hotdrdrilor definitive ale

Cu(iiin cauzele in care nu sunt implicate.Comitetul Minigtrilor va primi hotdr6rea .Cur[ii gi va supraveghea executarea

acesteia. Se observd, deci, cd dispare func[ia de decizie a Comitetului Minigtrilorprevdzutd de art. 32 din Convenfia europeand in vechea sa redactare.

. Avizele consultativePotrivit art. 47 din Convenlie, Curtea poate, la cererea Comitetului Minigtrilor, si

dea avize consultative cu privire la problemele juridice privind interpretarea Conven[iei gi aProtocoalelor sale.

' Aceste avize nu pot insd sd se refere la problemele care privesc con[inutul sauintinderea drepturilor gi libertd[ilor cuprinse Tn titlul 1 al Convenliei europene gi Tn

Protocoalele sale gi nici la problemele de care Curtea sau Comitetul,Minigtrilor ar putea siia cunogtinf5 ca urmare a introducerii unui recurs prevdzut de Convenlie.

Comitetul Minigtrilor va decide asupra solicitdrii unui aviz consultativ prin votulmajoritdlii membrilor sdi.

nu vor cere retrimiterea caurei in'fata Mari*:Gdm,br;eft*e*:r&hotdrdrii dacd nu a fost cerutii retrimiterea Tn fata Marii

Minigtrilor privind avizul

are opinie separata are

tfrffi

pril

&trd

/

Curtea va decide, conform art.48, dacd cererea Comitetuluiconsultativ este de competenla sa.

Avizul consultativ trebuie sd fie motivat, iar judecdtorul caredreptul sd gi-o exprime. Avizul se transmite Comitetului Minigtrilor.

TEST DE AUTOEVALUARE.

trdtrd

1. Gare sint mecanismele gi organismele jurisdiclionale Europene .

U Rdspunsul poate fi consultat la pagina 33.2. Ce este Consiliul Europet?

I Rispunsul poate fi consultat la pagina 31 .

44

3.5. LUCRARE DE VERIFIGARE.Care este organizarea si @ Curtiilnstrucfiuni privind teshrl deffi:

se folosegte Tn primul rand ctrsul, insapa!'curgerea bibl iografiei indicate.

Criteriile de evaluare sunt:

Europene?r

pentru un punctaj ridicat este neces ard

ileSA

auinsi

- claritatea exprimdrii gi absenfa formulSrilor nesigure,- identificarea elementelor de con[inut solicitate,- utilizarea bibliografiei precizate.

REZUMATConsiliul Europei, prima organizalie politicd european5, a luat nagtere la Londra, ?n mai1949, la patru ani dupd crearea Organizaliei I\.laliunilor Unite, din ruinele gi actele debarbarie ale celui de-al doilea rdzboi mondial. Voinla politicd a statelor fondatoare de arealiza unitatea intre membrii sii s-a cristalizatinjuru! urmitorului obiectiv:,,sd apere gi sdpromoveze idealurile gi principiile care sunt patrimoniul lor comun gi sd favorizezeprogresul lor economic Ai social" (articolul 1 a! Statutului).Statutul Organizafiei este fundamentat de o manierd explicitd pe respectarea drepturiloromului gi a preeminenfei dreptului. Este vorba de protejarea gi promovarea continud ademnitdlii gi libertalii individului in cadrul statului de drept, care trebuie permanentconsolidat. Statutul merge 9i mai departe, deoarece prevede cd incdlcdrile grave aledrepturilor omului pe care le comit statele membre ale Organizaliei constituie motive desuspendare sau excludere Prin activitatea sa Tn domeniul drepturilor omului gi cu ajutorulconvenliilor 9i celorlalte instrumente legislative, Consiliul Europei urmdregte:- protejarea drepturilor civile gi politice, gralie procedurilor prevdzute de Convenfiaeuropeand a drepturilor omului- protejarea drepturilor sociale gi economice prin mecanismul Cartei sociale europene- protejarea persoanelor private de libertate, prin intermediul vizitelor efectuate deComitetul european pentru prevenirea torturii 9i pedepselor sau tratamentelor inumanesau degradante- protejarea drepturilor minoritSfilor nalionale prin intermediul Convenfiei-cadru pentruproteclia minoritd[ilor na[ionale- promovarea egalitd[ii Tntre bdrbali gi femei (Comitetul director pentru egalitate intrefemei 9i birbafi)- combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului gi intoleranfei (Comisia europeaniimpotriva rasismului gi intoleran[ei)- consolidarea libertSfii de exprimare gi de informare prin mijloacele de comunicare inmasd gi libera circulafie a ideilor gi informaliilor dincolo de frontiere.Statutul Consiliului Europeiincd de la constituirea Consiliului Europei, principiul respectdrii drepturilor omului a fostuna dintre pietrele de temelie ale organizaliei.ln timpul unei reuniuni de la Haga din 1948,Congresul Europei a fost calalizalor pentru crearea Consiliului Europei Dintremecanismele cunoscute pe plan intemalional pentru garantarea drepturilor omuluimecanismele jurisdicfionale gi-au dovedit in practicd cea mai mare eficacitate. Ele au labazd adoptarea unor instrumente juridice prin care se creeazd organe cu' atribuliijurisdicfionale, care au competenla sd examineze pldngerile ce ]e sunt adresate gi sdpronunfe o hotdrdre care sd aibd autoritate de lucru judecat in ceea Ce privegte controluljurisdicfional, se remarcd, de asemenea, in libratura de specialitate raritatea acestuiitip decontrol. Atunci cdnd se face o astfel de mnstatare, evident se are in vedere faptul cd

45

F...ffffi

tr

ii

mecanbmele jurisdielionale de garantare a drepturilor omului se intiilnesc numai pe pl

regional european gi american), celelalte continente fiind lipsite de acest tip de control.Este adevirat cd o asemenea apreciere are in vedere faptul cd din punct de vederesuprafelei geografice, cdt gi al numdrului popula[iei cuprinse in planul regional Tn careexercitd acest tip de control jurisdic[ional, ele reprezintd un procent minoritar, daranqmite elemente care sd incerce sd explice existenla acestuia in regiunile respective.Faptul cd pentru prima datd o astfel de procedurd jurisdiclionalS apare pe contineneuropean la foarte pufin timp de la adoptarea Declara[iei Universale a Drepturilor Omuluieste in principal, rezultatul faptului cd al doilea rdzboi mondia! a avut ca teatru de opein special Europa, iar unele dintre cele mai grave Tncdlcdri ale drepturilor omului gi alelibertdlilor fundamentale s-au produs, atdt in perioada premergdtoare c6t gi in timpudesfSgurdrii sale, pe acest continent.Primul organ care intervenea in procesu! de asigurare a respectdrii drepturilor omului, agacum prevedea inilial Convenfia Europeani privind Drepturile Omului, era Comisia pentruDrepturile Omului. este un organism important dg protecfie a drepturilor omului, alcdtuidintr-un numdr de membri egal cu acela al statelor. Aceasta era constituitd din cdtereprezentant al tuturor statelor parte la Conven[ie gi care ac[ionau cu titlu individual.Comisia apirea astfel ca un organ independent, cu competenfe cvasi judiciare gi deconciliere. Aceasta rezulta din faptul cd in fala acesteia se derula o procedurd complexS,care cuprindea doui faze: examinarea admisibilitdlii cererii adresate de cdtre persoacare se considera victimd a violdrii unui drept recunoscut de Convenlie gi examinareacauzei in fond Al doilea organ care intervenea in procesul de solu[ionare a unei pldngeriprivind incdlcarea unor drepturi reglementate de Conven[ie este Curtea Europeand adrepturilor Omului. Aceasta este singurul organ jurisdic[ional propriu-zis din sistemulexistent. Afost creatin anul 1958 gi a inceput sd judece, un an mai tdrziu, Tn anul 1959.Constituirea Cu(ii a fost considleratd a fi necesard pentru a oferi in categoriamecanismelor quasi-jurisdiclionale sunt cuprinse unele dintre cele existente pe plan

regional, cum ar fi mecanismul instituit prin Carta Social5 Europeand din cadrul ConsiliuluiEuropei, care nu prevede organe cu activitate gi competenld jurisdiclionald.Mecanismele nejurisdic[ionale de garantare a drepturilor omului se caracterizeazd prinfaptul cd nu dispun de proceduri care sd poatd utiliza forfa de constr6ngere necesardasigurdrii indeplinirii lor, atunci c6nd nu sunt transpuse in practicd de buni voie de cdtrestate. Aceste mecanisme sunt caracteristice sistemului universal de promovare 9igarantare a drepturilor omului respectiv organelor gi organismelor din cadrul OrganizalieiNa[iunilor Unite, precum gi sistemului instituit de cdtre Organizafia pentru Securitate 9iCooperare in Europa.Conven[ia Europeand a Drepturilor Omului nu a apdrut dintr-un vid juridic; ea a fostprecedatd atdt de Declara[ia Universald a Drepturilor Omului cdt gi de Declaraliaamericand a drepturilor gi indatoririlor omului. Declaralia Universald ocupd, de fapt, un locdeosebit in Preambulul Convenliei Europene. Tot astfe!, nu ar trebui subapreciatiimportanla textului european in cadrul protec[iei drepturilor omului la nivel interna[ional. lnPreambulul sdu, Conven[ia enun[5 Tntr-adevdr principii importante'. ,,Bazele justiliei gi apdcii in lume... a cdror menlinere se sprijind Tn mod esenfial pe un regim cu adevdratdemocratic pe de o parte, gi, pe de altd parte, pe o concep[ie comuni gi un respect comunal drepturilor omului din care decurg acestea;..."

Protocolul nr. 11, Curtea.Conform,art. 19 din Convenlia europeand, modificatd prinEuropeana a Drepturilor Omului C.E.D.O.) se Tnfiinleazd inangajamentelor care decurg pentru inaltele pd(i contractantedin protocoalele sale. Ea va funcfiona permanent.

scopul asigurdrii respegtariidin Convenfia europqana gi

46

tului,rfii

,lelul

alSE

gi

.uhl.

e

presupune faptuteetun'etlttaGffisrbru alConsiliului Europei nu va putea sd aibdun judecdtor la Curte daci nu.a'ralificat.gi Convenlia europeand a drepturilor omului.Conform arl.21, Judecdtoril hefuie si se bucure de cea mai inaltd reputa[ie morala gi sdintruneascd condifiile cerute penht exercitarea unor Tnalte funcliijudiciare sau sd fie jurigtide o competen[a recunoscutd.Co4form art. 19 din Conven[ia europeand, modificati prin Protocolul nr. 11, CurteaEuropeana a Drepturilor Omului C.E.D.O.) se Tnfiinleazd in scopul asigurdrii respectdriiangajamentelor care decurg pentru inaltele p6(i contractante din Convenlia europeand gi

din protocoalele sale.

3.6. BIBLIOGRAFTE.Gorneliu Bdrsan, Conven[ia Europeani a drepturilor omului. Comentariu pe articole,Editura All Beck, Bucuregti, 2005Nicolae Ecobescu, Anda Filip, Nicolae Micu lRSl) 9i Mirella Hageopol, Mariana

Nitelea, Sandra Ecobescu CID- CE) - Manualul Consiliului Europei, Centrul de Informaregi Documentare al Consiliului Europei la Bucuregti, Bucuregti, 1999Fuerea, A., Drept comunitar european, Bucuregti, Editura All Beck,2007Purda, N., (2007), Protectia drepturilor omului - mecanisme interne si internationale,

Editura Lumina Lex, Bucuresti

n

ra

,

aari

aul

9.an

lui

Tn

a

9iei

9i

a

tun

)a

rii

9i

td

47

.,t ri iii.ffit ,;=.1&E* : iffiiri l,,ffi. ffigorecaEa@ffitl@wuffi *mmmre Smul€tffiruffiffi,Ltke ,@"ffi ffi,,,

',:,,,,,:,:

:,:,:,:,:,,,: , :,: , :

: , i ,,,.,:

':::;,i.iii.iii,iiiii.iii.iiii:i: , ",:

i.;.ii ,i .,i.jiiiiii

E

4.1.Obiectir4.2.^Carla Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene gi Tratatul de reforma privind

4.2.1 Uniunea Europeana........ .......484.2.2. Uniunea Europeand gi statele te(e in materia protecliei drepturilor omu|ui.........53

4.3. Rolul Comisiei Europene in promovarea Drepturilor Omului..... ..................544.4. Rolul Parlamentului European in Promovarea Drepturilor Omului..............................564.5. Rolul Curfii Europene de Justilie in promovarea drepturilor omului..... .......594.6. Rolul Ombudsmanului european Tn promovarea drepturilor omului..... .......604.7".Lucrare de verificare ........ ............63

Rezumat

4.1. OBIECTIVE.. introducerea cursanfilor in studiul Cartei Drepturilor Fundamentale a UniunEuropene gi aTratatului de reforma privind Constitulia Europeand ;. familiarizarea cursanlilor cu rolul Comisiei Europene in promovarea DrepturiOmului si a Parlamentului European in Promovarea Drepturilor Omului. dezvoltarea capacitdfii cursanfilor de a distinge atributiile Cu(ii Europene dJustilie in promovarea drepturilor omului si a Ombudsmanului european ipromovarea drepturilor omului.

4.2.Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene 9i Tratatul de reformprivind Constitulia Europeani

4.2.1 .Uniunea EuropeanaUniunea Europeand este o structurd organizalionalS interna[ionald cu carainterguvernamental, la nivel regional european. Uniunea Europeand poate fi calificatdfiind o organizalie internalional5 interguvernamentald, avdnd propria sa capacitate juridiinternafionald, chiar dacd prezintd anumite particularitSfi, rezultat al faptului cd este vode o construclie evolutivd, al cdrei desen institulional este incd in curs.Degi personalitatea sa juridicd internafionald gi calitatea de organiza[ie internafiona

sunt, incd subiect de controversd in literatura de specialitate, credem cd UniunEuropeand poate fi calificatd ca fiind o organizafie interna[iona!5 interguvernamentaavdnd propria sa capacitate juridicd internafional5, chiar dacd prezintd anumiparticularitdli, rezultat al faptului cd este vorba de o construcfie evolutivd, al cdrei desinstitufional este incd in curs.Uniunea Europeand se compune din trei piloni, unul institulional gi doi de cooperainterguvernamentald, cu precizarea cd frontiera dintre ele nu este rigid5. Piloninstitufional este constituit din trei organizalii internafionale propriu-zise: ComunitatEuropeand (fosta Comunitate' Economicd Europeand inainte de intrarea in vigoareTratatului asupra Uniunii Europene), Comunitatea Europeand a Cdrbunelui gi OfeluluiComunitatea"Europeand a eneigii4iI{omice. Aceste trei Comunitd[i Europene dispunun sistem comun de organe. C-eilgtli doi piloni ai Uniunii Europene sunt domeniilecooperate'''interguvemamentala:, eg=Oili:rarela in materia politicii externe gi de securitacomund gi cooperarea in materia just(idi ii a afacerilor inteme. De asemenea, UniunrEuropei Oc0identale, organizalie internalionali distinctS, cu caracter politic ai militar, faparte integrantd din deanoltarea Uniunii Europene.

48

h(ial, ComunitS[ile Europene ]u aueat cornpetenla decdt (aproape)exnhrciudelil€tr.icqidrw!f.*nleconomic, deci nu gi in materh dcpfurfor omului . Treptat, prin lSrgirea dorneniului deacfiune gi prin sporirea competenfda decizionale, Uniunea Europeand nu a mai putut sise dezintereseze de problema drcpfuribr omului, aceasta devenind Tn prezent, prinevolu[ia conjugalS a dreptului comunitar mnvenfional, derivat gijurisprudenfial, un elemententral.Trataiele constitutive ale Comuniti$lor Europene nu recunogteau decdt libertSfi de naturdeconomicd, in acord cu natura aoestor organizalii internafionale. Prin tratatele ulterioare,problema drepturilor omului in genenal apare men[ionatd in dreptul comunitar originar.Astfel, Actul Unic European prevede, in preambul, cd statele membre sunt decise sdpromoveze Tmpreund democralia, bazindu-se pe drepturile fundamentale, recunoscute inonstitufiile gi legile statelor membre, in Convenfia pentru apdrarea drepturilor omului gi aIbertafilor fundamentale gi in Carta sociali europeand, in special libertatea, egalitatea gipsti[ia socialS.Tratatul asupra Uniunii Europene confirmi, in prea.mbul, atagamentul statelor membre laprincipiile libertSfii, democrafiei gi respectdrii drepturilor omului gi a libertd[ilorfundamentale, precum gi al statului de drept. in art. F par. (2), aflat Tn titlul I -,Dispozifii@mune", se prevede cd Uniunea Europeand respectd drepturile fundamentale, aga cumau fost garantate de Convenfia europeand pentru apdrarea drepturilor omului gi aIbertd[ilor fundamentale, semnatd Ia Roma la 4 noiembrie 1950, gi aga cum rezultd dinhadiliile constitufionale comune ale statelor membre, toate acestea fiind considerate infincipii generale ale dreptului comunitar. Prin art. J.1 par. (2) liniula finalS, aflat in titlul V -,,Dispozilii privind politica externd gi de securitate comun5", se prevede ca obiectiv alpoliticii externe gi de securitate comund dezvoltarea gi consolidarea democraliei gi astatului de drept, precum gi respectarea drepturilor omului gi a libert5[ilor fundamentale.Tratatul de modificare a Tratatului privind Uniunea European5, tratatelor instituindComunitd[ile europene gi anumitor acte conexe adaugd un nou alineat la preambululTratatului asupra Uniunii Europene, potrivit cdruia statele pd(i confirmd atagamentul lor ladrepturile sociale fundamentale, astfel cum sunt definite in Carta sociald europeand,semnatd la Torino la 18 octombrie 1961,9i in Carta comunitard a drepturilor socialefundamentale ale lucrdtorilor din 1989. Se modificd gi art. F par. (1) din Tratatul asupraUniunii Europene, stipul6ndu-se ci Uniunea este fondatd pe principiul libertSfii, aldemocra[iei, al respectului drepturilor omului gi libertalilor fundamentale, precum gi alstatului de drept, principii care sunt comune statelor membre. De asemenea, se prevedesporirea competen[elor Cu(ii de Justilie a ComunitSfilor Europene in materia protejiriidrepturilor fundamentale 9i extinderea acestei competenfe, in anumite condi[ii, 9i la pilonulal treilea al Uniunii Europene, cooperarea in materie de justilie gi afaceri interne.Evolu[ia protecfiei comunitare a drepturilor omului a fost puternic influenfatii dejurisprudenfa Curfii de Justifie a Comunitdlilor Europene. De multe ori, dreptul comunitaroriginar nu a fdcut altceva decdt sd formalizeze convenfiona! solutiile statuate deja pe calepretoriand.Cu caracter general, Uniunea Europeand are o activitate mai redusd Tn consacmrcadrepturilor omului gi mult mai bogati in apdrarea acestora (in special prin activitatea CuSide Justi[ie a Comunitd[ilor Europene). in ciuda diverselor iniliative gi a numeroaselordeclarafii de principii, nu existd incd texte cu fo(d juridicd destinate sd protejeze Tn mod

-special drepturile omului Tn ordinea juridica a Uniunii Europene. ,:: ,: :

ln trecut, aceastd lacund nu suscita preocupdri importante in":mdsuralinreare;,in privin[a ,.

competenfelor comunitare, in prim plan se afla caracterul pur:eoonornic, al'aoeEtora. Odatd cu diversificarea acestor ompeten[e, ele depdgind sfera'.€,coflornief,;,,. $-a.r,pus .

problema legdturii intre dreptul comunitar gt liberti,tikB fundamentale. O intervenfie'decisivdin acest sens a avut-o Curtea de Justi$e a Comuniti$br Europene, care,'incd din 1969, aelaborat o jurisprudenfd ce tindea sa prot*]ze eficient unele drepturi gi libertali

4)

;. i"tmdarrentde: 'inh-o primi etapd, Curtea de Justilie a refuzat sd exercite controk{,tde,

legalitate asupra actelor comunitare sub aspectu! drepturilor fundamentale, garantate doarde constitu[iile statelor membre, pe considerentul cd ,,nu Ti revine sarcina de a sigurarespectarea regulilor interne, chiar constitufionale, in vigoare intr-unul sau altu! din statelemembre"-Ca.rdspuns la aceastd pozi[ie a Cu(ii, unele instan[e constitulionale nafionale (germani giitaliand) gi-au exprimat voinla fermd de a controla constitulionalitatea tratatului constltutivgi a normelor comunitare derivate sub aspectul protecliei drepturilor omului garantate deconstituliile nalionale, inversdnd, astfel, Tn aceastd materie, raportul dintre dreptulcomunitar gi dreptul intern. Motivul invocat, Ia momentul respectiv, de TribunalulConstitufional Federal German a fost acela cd ,,procesul de integrare a Comunit5fii nu aatins un stadiu suficient de avansat pentru ca dreptul comunitar sd cuprindd un catalog invigoare de drepturifundamentale (...)" . Doisprezece ani mai tilrziu, Tribunalul german gi-anuanfat opinia, ardtind ce, at6ta vreme cdt proteclia comunitard a drepturilorfundamentale ar fi echivalenti cu cea asiguratd Qe Legea fundamental5, sesizarea sa cuneconstitu[ional itatea dreptului comu n ita r ar fi inadmisibilS.ln lipsa unui asemenea catalog de drepturi consacrate de dreptul comunitar, CurteaEuropeand de Justilie gi-a asumat misiunea de a rezolva pe cale pretoriand problemainvocatd de Tribunalul Constitulional German, aceea a lacunelor sistemului comunitar inmateria protecfiei drepturilor fundamentale. De asemenea, Curtea a recurs la ,,adoptarea'ca norme de referinf5 in materie a tradi[iilor constitulionale comune ale statelor membre,dar gi a instrumentelor internalionale privind proteclia drepturilor fundamentale la carestatele membre au cooperat sau aderat. Astfel de instrumente internalionale, la care afdcut apel Curtea in jurisprudenfa sa, au fost: Pactul internafional privind drepturile civile gipolitice, Carta Sociald Europeand, Convenlia Europeand a Drepturilor omului.Sub aspectul declaraliilor politice, in 1989, Parlamentul European a adoptat o declara[ie adrepturilor gi libertdlilor fundamentale, dar acest document nu a fost menfionat inprevederile tratatelor ulterioare, rimdndnd un ,,catalog" de drepturi lipsit de fo(aobligatorie. Tot in 1989 a fost adoptatd Carta comunitard a drepturilor socialefundamentale, document cu fo(d programaticd in domeniul protecfiei unor drepturi social-economice.Tratatul de la Amsterdam, din 2 octombrie 1997, intratin vigoare la 1 mai 1999, precum giTratatul de la Nisa din 7 decembrie 2000 conlin importante dispozi[ii relative la respectuldrepturilor omului. Ele cuprind intenlia statelor membre de a mdri posibilitatea deintervenlie a Cu(ii de Ia Luxemburg in acest domeniu.Tratatul de la Amsterdam, in articolul 6(2), prevede cd Uniunea va respecta drepturilefundamentale garantate de Convenlia Europeand a Drepturilor Omului, ndscute din tradi{iaconstitu[ionald comund a statelor membre gi recunoscute ca principii generale de Dreptcomunitar. Tratatul de la Amsterdam din 1997 (in vigoare de !a 1 mai 1999) a introdus unnumdr de elemente care impun dezvoltarea unei noi politici Tn domeniul drepturilor omului:- prevede pentru prima oard cd Uniunea Europeand se fundamenteazd pe principiilelibertSfii, democraliei, drepturilor omului gi statului de drept (art. 6(1) ex art. F);- solicitd Cur[ii Europene de Justifie ca, in limitele competenlei sale, sg aplice standardeledrepturilor omului tuturor actelor elaborate de instituliile comunitare. Pe aceastd bazdactele institufiilor comunitare sunt supuse controlului jurisdic[iona! al Curfii 9i in ce,privegtepromovarea/respectarea drepturilor omului in activitatea lor; .,:.i, . , ...ij:,,- extide semnificativ competenfa Comunit5fii in adoptarea misurilor de combatere a,unuispectru larg de forme de discriminare; i, -j;.1. : :1 :-,"':.,.

- introduce, de asemenea, posibilitatea suspenddrii drepturilor unui stat me;mb;upe-ptruincdlcarea drepturiloromului. :,1 .,.,., .:r, i.:',.,:

Tncd inainte de intarea in vigoare a Tratatului de la Amsterdam, Consitiu de Minigtri ainifiat un proiect de elaborare a unui document propriu al Uniunii Europene Tn materia

50

uri lor' omulol ** Aa*ct8ffiff ftmdanentale. N ecesitatea ela bori ri i un u i astfel dement a fost prezentatti in ca&ul Agpndei 2000 a Uniunii Europene pentru Drepturilelui. Aceastd Agendi a fost aOopmta de un comitet constituit din patru expe(i.motivele care impun adoptarea unui document propriu al Uniunii Europene, cei patru(i menfionau:

D o UniUne Europeani care nu proteieazi 9i promoveazi drepturile omului in modstant gi efectiv va trdda valorile sale comune gi atagamentul fald de ele. Politicilepene existente in acest domeniu nu mai sunt adecvate. Ele au fost construite pentrupa de mdine(...). Este urgent nevoie de o politicd a drepturilor omului coerenti,

ilibrata gi profesionistd.Existd multe motive pentru care Uniunea Europeand nu poate rdmdne fdri un

ment intern in domeniul drepturilor omului:napida migcare spre o,,uniune din ce in ce mai strdnsd" gi spre o singuri piati;doptarea unei monede unice pentru aproape 300 de milioane de oameni;cregterea incidentelor de naturd rasistd, xenofobS, a grii de rasd in cadrul Europei;tendin[a Europei de a se transforma ?ntr-o ,,fortdreafd" ostild celor din afard, care

raleaze refugia[ii gi azilan[ii;adOncirea cooperdrii Tn materia politicilor de securitate gi insuficienta ei adaptare la

dardele drepturilor omului;aspiralia de a integra cel pulin cinci noi [dri, daci nu chiar toatecele treisprezece, in

cadrul uniuniiin anii care vor urma (...) (Cassese A, Lalumiere C, Leuprecht P, 1-3)Tnatatele menlionate pun in lumini gi importanla garanfiei politice a drepturilor omului, alciror respect deplin a devenit o condifie de aderare gi de apartenenfd la Uniune. Astfel,Consiliul European exercitd un control politic cu doud falete: preventivd gi represivd.f,limensiunea preventivd conferd Consiliului prerogativa de a constata, cu o majoritate 4/5*t totalul membrilor gi dupd ascultarea statului in cauzd ,,cd existd un risc clar de violaregavd de cdtre un stat membru a principiilor enun[ate in art. 6.1" gi dacd este cazul, de adresa recomandirile necesare statului respectiv. Componenta represivd a acestui controlpotitic se exercitd in conformitate cu arL. 7.2, care autorizeazd Consitiut UE, reunit lanivelul gefilor de stat gi de guvern, sd decidd, cu unanimitate de voturi, asupra propuneriiunui stat membru sau a Comisiei gi dupd avizul conform al Parlamentului European,existen[a unei violSri grave gi persistente de citre un stat membru a drepturilor omului, aprincipiului peeminenlei dreptului sau a principiilor democratice gi suspendarea unordrepturi ale statului vinovat, inclusiv a dreptului sdu de vot ce decurge din Tratatul asupraUniunii Europene.Determinarea drepturilor fundamentale de cdtre Curtea de la Luxemburg se face pe bazahadiliilor constitulionale comune ale statelor membre gi a textelor internafionale referitoarela drepturile omului. La rdndul sdu, dreptul comunitar conline dispozifii speciale referitoarela libera circulalie gi la nondiscriminare. Curtea de Justi[ie, plecdnd de la dispoz$ileesenlialmente economice ale dreptului comunitar, a dedus, printr-o interpretare foarteItbera\6, Ei o serie de drepturi soctale.Pentru a asigura o protectje efectivi a drepturilor fundamentale, iudecitorul comun'ttar sereferd in primul r0nd la textele comunitare. Cu exceplia liberei circulalii a persoanelor gi anondiscrimindrii, drepturile eonomice gi sociale nu au decdt un caracter programatic: nupot fi invocate in justifie dec6t prin intermediul dispoziliilor dreptului comunitar derivat.

j. .:- '.''i.:..:tl:.:'r .:,"i:.r,; ,..

Adoptare,a giaatanaiuridice'a,Caftei Drcpturibr Fundamentale a Uniunii EuropeneToate aceste,evolulii legale gi jurispru&n$ale au generat ideea ,,codificdrii" concepliei UEdespre..dl.epturileromuluir,intr.un docurnent unic, care sd valorifice at6t tradifiile statelor,membre; rc6t,gi,iexperienla'anterioari a orgAniza$ei. Pe l6ngi motive de ordin tehnic aijuridic (cum ar fi, de exemplu, evitiarea umr evenhrakg contradicfii intre jurisprudenleleCu(ilor de la Luxemburg gi Strasbourg ^tn mateda ocrotirii unor drepturi), la baza ideii de a

5t

se elabora un catalog de'ffipturi,ptrpffiulHt*unii ans€t gieonsiderente de ordin politic aifilozofic: Europa, esenfa ei, este in plind transformare. De la ideea unei piele comune gi aunei uniuni economice gi monetare, UE a ajuns astilzi Ia ideea unei comunitSli politice gi

de valori fundamentale, iar atribuliile sale au fost extinse la activitd[i regaliene prinexcelen[i: justi[ie, poli[ie, politicd externd, dincolo deci de simplele activitS[i de gestiu.neeconomicd. In plus, inevitabila extinderea Uniunii va aduce actori noi, ale cdror tradilii gi

preocupdri in sfera drepturilor omului nu coincid intru totul cu cele ale EuropeiOccidentale.Acegtia sunt cdfiva dintre factorii care au stat la baza elabordrii Cartei drepturilorfundamentale a Uniunii Europene. La 34 iunie 1999, Ia Kdln, Summit-ul european aformulat principiile directoare ale noului document, iar la Tampere, in acelagi an, a fostprecizatd procedura elaboririi Cartei.Carta a fost elaboratd de un organism creat de Consiliul European, organism nou gi inacetagi timp original. Organismul - denumit convenlie - era alcdtuit din: reprezentanli aigefilor de stat gi de guvern, un reprezentant aJ pregedintelui Comisiei Europene, 16membri ai Partamentului European gi 30 de membri ai parlamentelor na[ionale. ln plus, auexistat 4 observatori: 2 reprezentanli ai Cu(ii de Justilie gi 2 reprezentanli ai ConsiliuluiEuropei, din care unul din partea Cu(ii Europene a Drepturilor omului. Originalitatea nouluiorganism era datd de compozilia sa mixtd: reprezentanfi ai institu{iilor europene gi ai celorna[ionale, precum gi reprezentanfi ai structurilor executive gi parlamentare. Nu a foststabilitd nicio ierarhie intre aceste categorii. in procesul de elaborare a Cartei, convenlia aapelat gi la consultarea altor institulii europene (Consiliul economic Ai social, Comitetulregiunilor, Medlatorul), precum gi a unor reprezentan[i ai societ5[ii civile: sindicatele,organizaliile de femei etc.Carta a fost adoptatd de cdtre Consiliul European !a Summit-ul da la Nisa, din 7 decembrie2000.Tncd de la lansarea ideii elabordrii acestui document, s-a pus problema naturii sale. EsteCarta un document cu fo(d juridicd? Din punct de vedere juridic, Carta este un acordinterinstitufional, iar din punct de vedere politic, este un text de referinld. Unde are loc,intre aceste coordonate fundamentale, o fo(d de constr6ngere a acestui document?Cum Carta nu este un tratat, problema fo(ei sale juridice pare rezolvatd: ea nu va puteaavea fo(d obligatorie decdt dacd va fi introdusd Tntr-un tratat. La nivelul UE, s-au fixatdoui date-reper pentru stabilirea statutului Cartei: 2001 pentru stabilirea statutului Cartei gi

2OO4 pentru modificarea tratatelor de bazd in sensul introducerii Cartei in cadrul acestora.P6nd la data finald - 2004 au fost deschise trei cdi de valorificare a Cartei ca av6nd fortdobligatorie:- calea diplomaticd, prin decizia de a o integra intr-un tratat;- calea constitufionald, prin revizuirea radicald a tratatelor gi adoptarea unei Constitutii

:':f'ry,1,;?nkUt;tmli:,'m:1i53',","riri ra textu, ",n"

in hotdrarire cu(ii de)

justifie a Comunit5[ilor Europene.Conlinutul gi structura CarteiCarta confine o serie de principii generale, care privesc in primul r6nd cdmpul sdu deaplicare, autonomia sa, limitdrile aduse drepturilor. Cat privegte catalogul drepturilor,documentul reafirmi drepturile clasice - demnitatea umand, libertd[ile, egalitatea, justi[ia,con[in6nd insd un bogat catalog. de drepturi sociale: dreptul la muncd, la securitatesociald, la ajutor social, la grevd g:?:':'::,.:'Pdnd la afirmarea deplind a'statutului sdu, ca parte integranti a Constitufiei Europene,Carta 'Drepturilor Fundamentale a"Uniunii Europene reprezintd un pas important spreedificarea unui sistem globa! .european de proteclie a drepturilor omului, al5turi deConven[iile Consiliului Europei gi de'instrumentele politice ale O.S.C.E.

17-

iad

una- unu- pa!- atiin Ca-dea de'lntq,eulotpnmaexercfundaDeaConvde pn

MK=tusihfltGare I

1.2.J

ResppnnGfundtconsistateffioGsub fAparpentfonpofuse:pozitAtenale c

indelAstftlaq(prin

52

lora

rgiiagi

rinnegi

rci

st

tn

ai16autlui

tlui

lorrstla,tul

,le,

terdrC,

!a

atgi

a.

ra

La 17-18 iunie 2004 a fusil adogtet, de citre Consiliuh Ermpcssi*;ifugtfiffit*Wit*Mr",'iConstitu[ia pentru Europa, hatat ce htegreazd textul Cartei Drepturilor Fundamentale,conferind o noud dimensiune Uniuni Europene. Tratatul trebuia semnat de gefii de stat gide guvern ai statelor membte $ apot ratificat de toate statele membre, in conformitate cuprevederile lor constitu[ionale (prin aprobare parlamentard gi/sau referendum). Tratatulconstitulional urma sa intre in vQoare dupd ratificarea de toate statele membre. AcestTratat a fost modificat de Tratatul de Reforma de la Lisabona din decembrie 2007Spre deosebire de Tratatele anterioare, Constitulia igi afirmd atagamentul fafi de valorilepluralismului gi democraliei chiar din motto ,Uniunea noastrd este o democralie pentru cdputerea apa(ine celor mul[i nu pentru cei pu[ini".Protec[ia Drepturilor Omului apare ?n Constitulie drept- una dintre valorile fundamentale pe care se Tntemeiazd Uniunea (ar1.1,2);- unul dintre obiectivele sale fundamentale;-" parte integrantd a libertdlilor fundamentale ale cetSlenilor europeni (art.1-4);- atagamentul Uniunii fa[5 de promovarea gi proteclia Drepturilor Omului este consacratin Carta drepturilor fundamentale devenitd partea a ll- a a Constituliei;- de asemenea in cadrul cooperdrii in domeniuljustiliei gi politicii interne spa[iul europeana devenit unul al libertdfii, securitifii gijustiliei etc.lntegrarea Cartei drepturilor fundamentale in tratatul de reforma privind Constituliaeuropeand va insemna posibilitatea invocdrii ei Tn fafa Cu(ii de Justifie, a Tribunalului deprimd instan[d, precum gi in fafa instanlelor na[ionale a]e statelor membre, permildndexercitarea unui control consolidat, pe un dublu nivel, al respectului drepturilorfundamentale.De asemenea, prevederea potrivit cireia ,,Uniunea Europeand se angajeazd sd adere laConven[ia Europeani a Drepturilor Omului" va avea ca efect assigurarea unui nivel dublude proteclie a individului. Astfel, dacd cetSfenii UE nu vor ob[ine cAgtig de cauzd in privinlaincdlcdrilor drepturilor lor fundamentale in fala Cu(ii de Justilie, ei se vor putea adresaCurlii Europene a Drepturilor Omului, invocdnd incdlcarea CEDO.ln plus, Protocolul nr.14 la CEDO, semnat tot in anul 2004, conline prevederea expresicare permite Uniunii Eurpene aderarea la Convenlie.

4.2..2. Uniunea Europeand 9i sfafele terle in materia protecliei drepturilor omului

Respectul drepturilor omului a devenit o condifie de aderarea la UE, dar gi unul dinprincipiile ce guverneazd in general relaliile externe ale Uniunii. Respectul drepturilorfundamentale trebuie sd meargd dincolo de simplele declara[ii de principii: luarea inconsidarare a acestor drepturi este o realitate ce se impune cu putere Tn relaliile UE custatele candidate la aderare, at6t in momentu! negocierii cdt gi al Tncheierii acordurilor deasociere. Acordurile de asociere cuprind, astfe!, prevederi referitoare la drepturile omuluisub forma unor clauze de condifionare.Apartenen[a la Consiliul Europei gi aderarea la CECO consituie uneori o etapi prealabiliipentru aderarea la UE. Aceastd condifie - necesar5, dar nu suficientd - este deosebit deimportanti mai ales pentru atatele fost comuniste unde respectul drepturilor omului nufusese una din preocupdrile majore gi unde s-au fdcut pagi importan{i spre o evolqtie

Aten[ia deosebitd acordatd de Uniunea Europeand problematicii, drepturilor undamentaleale omului rezultd gi din condifiile defond gi cele de naturi politicd,,stabilitne,,care trebuieindeplinite de orice stat care doregte si adere la aceastd organizalie.internalionali. ,,

Astfel, criteriile avute in vedere de Comisb Europeand pentru acordarea'avizului favorabilla cererile de aderare formulate de tirile candklate sunt: existenla statului de drept(princrpiu\ separaliei puterilor in stat pnratbrnul po\itic), constrtuirea insttut$or

der,

,

e

53

iI

iI

i

I

L,-(

:i"*democratice, respectarea drepturilor omului gi protecfia minoritililor,,,s;[i661ere&r:flfun{ionarea economiei de piald.Uniunea Europeand este un actor cheie in rela[iile interna[ionale actuale:- define peste 7% din popula[ia lumii (cdt SUA gi Japonia impreund);- realizeazi peste 27o/o din produclia mondialS de bunuri gi servicii;- deruleazd peste 1/5 din come(ul internalional;- asigurd jumdtate din ajutorul interna[ional acordat in scopul deaoltdrii.ln rela[iile interna[ionale, Uniunea Europeand sprijind activ Na[iunile Unite direcfiadeterminirii guvernelor sd creeze institufii nalionale de proteclie a drepturilor omului. Cutoate acestea, ca entitate transnalionald, ea nu beneficiazd de astfel de instrumente giinstitu!ii.Pe mdsurd ce Comunitatea igi asumd responsabilit5[i administrative din ce in ce mai mariin domeniul celei de a treia axe (libertate, securitate gijustifie) nevoia de a garanta, la nivelcornunitar, drepturile celor afectali de deciziile sale devine din ce in ce mai presantd. At6tavreme cdt responsabilitatea in acest domeniu a. rdmas aproape in intregime in afaracompeten[ei Comunita[ii (in virtutea principiului subsidiaritd[ii) mdsurile gi strategiile indomeniul protecfiei drepturilor omului au fost neglijate. Pe mdsura transformdrii Uniuniiintr-o noud realitate care este altceva dec6t suma a 27 de state membre politica indomeniul drepturilor omului a devenit un imperativ care nu mai poate fi ocolit.

4.3.Rolul Gomisiei Europene in promovarea Drepturilor Omului

Pentru ca noua politici si fie eficientd gi credibild ea trebuie sd angajeze TntreagaComunitate gi Uniune in limitele competenlelor gi rolurilor lor constitu[ionale. Aceasta esteo cerinld imperioasd deoarece deficienfele in domeniul protecfiei drepturilor omului survindeseori in Tnsdgi activitatea instituliilor comunitare. Existi un conflict poten[ial de interesedeoarece atdt funcliile de supraveghere cdt gi acelea executive sunt alocate instituliilorUniunii Europene. Ele sunt concepute sd garanteze drepturile omului, dar sunt, in acelagitimp 9i organisme care, cel pu[in poten[ial, pot incdlcaaceste drepturi. Aceastd tensiunetrebuie rezolvatd in cadrul noii politici a drepturilor omului.Modelul clasic care atribuie Cu(ii Europene de Justilie un rolexclusiv de control esteinadecvat ?n actualele condilii. Indreaga politicd comuniiard Tn domeniul drepturilor omuluicontinud sd se sprijine excesiv pe remediile judiciare. Se considerd cd acestea reprezintisingurul mecanism eficace capabil sd garanteze respectarea acestor drepturi pe intregspaliul juridic al Comunitetii. EI este necesar, dar nu gi suficient generdnd de multe oridoar iluzia respectdrii drepturilor prin intermediul remediilor judiciare. Curtea poate fi ungarant efectiv al drepturilor omului doar daci incdlcirile sunt supuse evaludrii sale decdtre cei interesali. Func[ia de supraveghere gi control necesitd o monitorizare proactivd Tn

scopul detectirii domeniilor in care garantarea drepturilor omului este descoperita. inconsecinf5, este necesar un nou model institu{ional -sub]iniazd Alston gi Weiler- care sepoate dezvolta pe baza structurilor existente. in'esenfd el constd:'t) in stabilirea unor funcfii executive clare care vor fi indeplinite de Comisie prin creareasau desemnarea unui Directorat General cu atribulii gi resposabilitdfi in domeniuldrepturilor omului, condus de un membru al Comisiei;2) instituirea unei funclii de monitorizare care ar trebui indeplinitd de cdtre o agenfie noucreatS sau prin deanoltarea substanliald a obiectivelor gi competen[elor pe care le areactualul Centru European de Monitorizare a Rasismului gi Xenofobiei de ta Viena. Acestaar trebui transformat intr-o adevdratd agenlie de monitoizare, cu atribufii legale in

EurogmilioarPenfrIlephlr! Sh

aa

t

Ui,,Ub- hrr

if,ilt

oe

ma

I

eHE1

trl

Securitate Comuna.

54

Ertep lntegrdnte a ace$r sd-r5ili in cadrul institufional existent, toateliiale Uniunii Europene febub *gi imbundtdfeascd modu] de indeplinire a

celelalterfuncfiilor

iatribufiilor pe care Ie au de indepffiin domeniul drepturilor omului.'oate aceste propuneri fac parE integranti dintr-un set unitar de mdsuri care trebuie

ementate unitar. Existii o sinergh intre toate aceste mdsuri, ceea ce face cadoptarga izolatd doar au unora dinte ele si nu creeze efectul scontat.

fulul Comisiei in domeniul relaliilor erteme.

h rela[iile cu insemnat numdr de state, Gomisia a jucat un rol constructiv gi chiar inovativh sprijinirea ini[iativelor de democratizare gi implementare a drepturilor omului (a spriiinilitanciar alegeri, observatori, asistenld umanitard, etc). Bugetul sdu este unul dinheitdicatorii sensibili ai rolului jucat in procesu! democra[iei gi drepturilor omului. "lni[iativaEuropeani pentru democralie gi drepturile omului" a debutat in 1994 cu un buget de 59,1milioane de euro. Pdnd Tn 1998 aproape s-a dublal ajungdnd la 97,4 milioane euro .

Pentru comparalie, de exemplu, bugetul Jnaltului Comisar al Na[iunilor Unite pentrulhepturile Omului (din care o mare parte este alocat salariilor) este de reguld mai pufin dem sfert din aceastd sumd (Tn jurul a22milioane USD) .( Klaauwj, 206)Activitatea Comisiei Europene ar fi considerabil Tmbundtd[itd dacd s-ar lua misuri Tn treidreclii care, cel pulin deocamdatd, afedeazd negativ eficienla sa Tn domeniul drepturilorsnului: baza juridicS, fragmentarea internd, lipsa personalului specializat gi birocra[ia.Affibu[iile ComisieiGomisia Comunit5lilor Europene reprezintd institulia cea mai originald a sistemuluiomunitar, indeplinind atribu[iile unui adevdrat executiv, prefigurdnd viitorul GuvernEuropean su pranational.Conform dispozitiilor art. 155 Tratatul CE, in vederea asigurdrii func[iondrii gi dezvoltiriipietei comune, Comisia indeplinegte urmatoarele atribu[ii:- vegheazd asupra aplicdrii dispozifiilor Tratatului gi a dispoziliilor adoptate de institu[iih virtutea tratatului (funclia de supraveghetor);- formuleazd recomanddri sau avize asupra materiilor care fac obiectul tratatului (funcliade initiafivd gi control);- are putere proprie de decizie gi participd la formularea actelor Consiliului giParlamentului European (funcfie de decizie gi inifiativd);- exercitd competenfele pe care Consiliul i le conferd (func[ia de execufie).ln afara atribuliunilor menlionate mai sus, Comisiei ii revine gi atribufia de reprezentare acomunitd[ilor gi de negociere. Comisia are competenfe gi in ceea ce privegte gestionareabndurilor structurale comunitare. (Moroianu -Zldtescu l, Demetrescu C, 55)Spre deosebire de situa[ia existentd intr-un stat na[ional, unde dreptu! de initiativdlegislativi este exercitat de guvern 9i parlament, la nivel comunitar respectivul drept revine'tn principal Comisiei Europene, Tn unele cazuri, cu titlu de exceptie, revenind gi ConsiliuluiMinigtrilor Uniunii Europene gi Parlamentului.Pdnd la adoptarea Actului Unic European, Consiliu! definea, at6t puterea legislativd, cat gtpe cea executivd, Comisia neputdnd lua mdsuri de execu[ie decdt in urma unei abilitilridatd de Consiliu. in practicd Tnsd, mai ales in materie de politicd agricolS comunS, sefdcuse simtitd nevoia adoptdrii a numeroase misuri de execulie la nivel comunitar, oeeace o,pus Consiliul tn imposibilitatea de a !e solu[iona Tn timp util. Cerinlele legate deeficien[a ac[iunii comunitare au condus pe autorii Actului Unic la modificarea aftieolulu,,145CEE pentru a putea conferi Comisiei competen[e executive. De acum inainte competen{ade principiu apa(ine Comisiei, regula anterioard fiind inversatd: Consiliul nu,'mai esteexecutivul care Tsi poate delega competen,ta cafe Comisie, ci aceasta din'urmd, repredrddexecutivul, cu excep[ia situaliilor in care Consih.d i$ rezervi Tn mod expres acest dreptpentru sine.

55

li. "' i

I

un"' att*hu*g' rc#sf,[1mta,&ut+ rretrirtg": @6p{siei, este acelacomunitare at6t de cdtre'Consiliu, cdt gi de cdtre stateleComisia poate sd declangeze anumite proceduri juridiceConsiliul ori statele membre Tndeplinesc obligafiile ce lein relafiile cu publicul oficialii Comisiei Europene vorp ri ry.c"i

p i i fu n d a me ntal e :

I Legalitatea. Comisia action eazd Tn acord cu legeastabilite Tn legisla[ia lniunii;

al controlului aplicdrii tratatelmembre. in virtutea acestui atribcare au menirea de a stabili da

revin din tratate.acfiona in acord cu urmdtoar

Irll

gi aplici dispozifiile gi proceduril

! Non-discriminarea. Comisia respectd principiul non-discrimindrii gi in special garantatratamentul egal in rela[iile cu publicu! indiferent de nalionalitate gi origine etnicirasiald, religie sau credinfd, nevoi speciale, v6rstd sauorientare sexuald. Diferen{eletratament in cazuri similare trebuie sd fie motivate gi si rezulte din particularitdfile cazulrespectiv;n Fropo(ionalitatea. Comisia asigurd ci mdsurile adoptate sunt propo(ionale cu scoppropus;n Obiectivitatea gi imparlialitatea. Func[ionarii publici europeni vor ac[iona intotdeauobiectiv gi impa(ial in interesul Uniunii gi al binelui public;n lnformarea cu privire la procedurile administrative. Ori de cdte ori publicul soliComisiei informalii referitoare la o procedurd administrativd, funclionarii sdi vor furniaceste informatii in timpul legal precizat in legislafia Uniunii.O dezbatere asupra drepturilor omului a fost Iansati Tn 1998, cu ocazia aniversiriii a 50ani de la adoptarea Declaraliei Universale a Drepturilor Omlui. ln iunie 1999 lideriii UniuniEuropene reunifi la Cologne au cdzut de acord ci drepturile fundamentale ar trebui sa fieconsolidate la nivelul Uniunii Europene intr-o Cartd care sd le promoveze mai bine.Astfel in decembrie 2000 la Nisa, liderii Uniunii Europene, Comisia Europeani giParlamentul European au adoptat Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.Carta reunegte pentru prima oard toate drepturile civile, politice, economice gi sociaintr+un singur text. Carta este cuprinsd in partea a doua a Tratatului Constitufional a cdnitext nu este incd adoptat gi cuprinde gase capitole privind demnitatea, liberti[ile,egalitatea, solidaritatea, drepturile cetS[enilor gi justilia.

4.4. Rolul Parlamentului European in Promovarea Drepturilor OmuluiParlamentul European este una din instituliile celor trei Comunitdli Europene compus din

leprezentanfii popoarelor statelor reunite Tn Comunitate, alegi prin vot universal direct.ln materia protecliei drepturilor omului, Parlamentul European este competent in ceea oeprivegte petiliile adresate de cetitenii Uniunii Europene. Orice cetifean al UniuniiEuropene gi orice persoand fizicd sau juridici, cu regedin[a sau sediul statutarintr-un smembru, are dreptul de a adresa Parlamentului European, individual sau in asociere cualli cetSfeni sau cu alte persoane, o petilie asupra unui subiect care line de domeniile deactivitate ale ComunitSfli Europene gi care il privegte Tn mod direct. Aceastd competen[d aParlamentului European este introdusd prin Tratatul asupra Uniunii Europene. Tratatul dela Amsterdam conljne un numdr de prevederi care intiresc rolul Parlamentului ?n domeniuldrepturilor omului. lntre acestea:- schimbarea cooperdrii in co-decizie ca bazd a procesului de adoptare a deciziilor intr-uninsemnat numir de domenii (cum ar fi discriminarea pe temeiul na[ionalitS[ii, dreptul derezidenfd pentru cona[ionalii de origine strdind, ganse gi tratament egal, protecfiaconsumatorulul, protecfia informafiei);-.'.rolul' P,arlamentului in orice procedurd desf5guratd pe baza arl.7 (ex. Art. F.1) din Tratulasupra Uniunii Europene pe baza cdruia se pot suspenda drepturile unei fdri pentru;,TncSlcareagravi gi persistentd a dreptrilor omului" etc.Parlamentul fiind unica institulie aleasd in mod democratic, s-a dovedit a avea o voca[iespeciald pentru ptomovarea drepturilor omului - chiar gi inainte de primele alegeri directedin 1978 - gi Tn decursul anilor gi-a dezvoltat propria abordare ?n acest domeniu. Fiindcd

56

IhrhrtF,rlr.r

Iek

hhrir$Vf,

in. primele etape-ale -pnmard' s-a ivit ocaziaca par#rrrrE;#T#Jo,;;;;;iJriioiorrrui sub sfera rui

de infruentd, datoritd_ir*r;F m*-ry_""trirl'ptrriroi;;il; r part" esenfiard aactivitSli Uinunii Europene' r'i# rn nrotiv'rp".ii n"1q,

'r"ti,rit+iL parramentare in

acest domeniu: orin aducea;rHdr, -r;iriir"#ra, rri o" ;,#::' 9i prin conectarea

lor'la alte politici' oarprygn,,o,6-"a5i "r,n,; o"r[1r" si ,"rporrlt-iiita1irc asupra unor

chestiuni care in mod obign;iir-.;d"jr;il.ini,.[l.,itr...:i, un'orn

"rpempru in aceastti

Ii::[i1?:5;yii;;Xt"1i;;-;;# il;,t-ol*ilT'iorit.ii conoilrbnJitalii ,,,pra cdreiaDrepturile omului ,;.;;;;i in importanfd in urtimete decade.. Dupd cer de-ar doirea rdzboi' mondial' diferite.fdri au acllonai impreuni p"ni, ,ldopta 1*; il;;; pe varorire de baza

ale societdtii intbrnatil"i""ilri -"r" r"dJ;il [ -..rrt, timp. dupd finarur rdzboiurui au

stabilit deci drepturi bare iu#; rr"nirt t'J ii tirprr erei naziste in Germania. prin[:H:x,?,"f.'ill3;3;l;3;,;o*;;;f,ffi i:.t$:'i!:El,:1ff[aacreatunsistemadoptarea si ulterior ratifiiarea ccilveSiei erioi"*-a Drepturiro, orri.'ii'il'1ff:;"G;"Dar dreptuiile civile ii poritii-"oi

^c^,;rffiE!r;"r?r3- " of"oturiror omurui nu sunti?ii,!,,!.'::3i!T=1; JiaTiTJljir.:m}*,0,, reconstrucl,."i e,,.opei, risie-rieasupra Drepturiror ecoriomil",- So"irre si Cril;;Erf'il",,:1!^"]lf",;,:i;:ti[t";;;ii;nl,eDrepturilor irolitice si civire, 'c;,

sociarcrr"pl";a oi, ltroi si"6ana comunitdtii aDrepturitor Fundamentate so.Ll" ,r" ir.afli:il Acest rrpi I. Ioaugat o a douacategorie a dreoturiror omuruii,i'tirp

"" drepturire ga.rantate ol conJ"nfia Europeand aii"jfllfi ?Ti:li",'":iJll#::#T:i##[1ft iio,,ecteiiiin't,,t",p"*,n"Li,

ffilxl ^ceasta araie crar ca-Ju-it"m o"pr;; ;;:"nsens in ceea-ce priveste ,."rt"Textele de mai t':,.f1: togte referire ra drepturire individuarg. T.o-tusi in urtimii ani drepturire

de srup au constituit s-ubil;iri';;or rrrsii J"io;#. n""..ti'?,"glr" poate incrudeg[f,tlf."fililffia:J*il"_T]ik,S:,"i:_:Fig'[,1i,,11 Europene ii a extinderii ei si ardrepturiror curturare rr" ,inr.,"ioffii:Ji,!",?1il,',{ l=Ji!il,"jT:!:H.:Juxnir,t:,r#fost recunoscute. o" urir'r#tlirrop"rna, o.s.c.e. ;i c;.ffir,,,Irrop"i, 9i nu suntififiiX'?'.l'ji*#','S,.:llt'ri:?#,fri:,"";; !e exempru, o,"it,,irorsarantate deTotugi' in concordanla cu-Iriie;il:ii:

l;'copenhaga, fd.rire care doresc sd acceadd raUniunea Europeand 't'"0'i"'ra"'!"rrnt"="

Ln nir'"r ,ioicat de oroLclie a drepturirormtnor*dfilor' Respectul pentiu ll"*: orepturilt"'o or=a a"r*rIii"a foarte importantiiditi',.3'",.!j!:nn: * l;^:G;L=oL"." t"nsiunire oini, srupurire etnicegis u ra n !I ",,Jp", n a in g'" n

"L r, ;T:...iilllE i::;f :,,^l"="1::

;;,.,:;ilS,HJ* ffitundamentale cele '.'ii'p"tt#i"'llm ncallaie i;J",

99 qrryesie minoritatea arbanezi.Una dintre cere mai irpr.t niJrlarizari;6'p;;;,"rtrrui

Euiopern , fost aceea cidrepturile omului sunt acum irrt" nn il.id";;'t'fg1+" murte'ri"il de activitate arei'ill,ff '.",s:ffi :ii-:,:rill;:ut*,"gffi rlx,r*:?,g,::lyrirl{iaconstituirCe Unirrner e-a i.^^^.-*---, ^

i:iJ"H:r,:i::T:Jff *h"*#'rsIffi :rfl'?il,.:ii##ffi :":l'*,u,Til:E

l?i,1,',:rt#,;g'?: l':::.ii ';r,"1" qi i6di;;?T acestui subiect au exercitat o,.roi,i";;ffiilh?::ffi .?fj,:r:."ffi ,ffi Hl:iif_gx+g.*,;f #xTf [';5mare degi cea mai bund .rrc J"-" L* r*.t nrcru nu a fost hotdr.td inc..

57

Cu toate cd tratatul de la Roma nu a fdcut nici o referire'spee*ir{.&&p$ffSemrn#lui{la principiile plefii egale a femeilor gi bdrbalilor - art.141 (ex art.119) a Tratatulufr

Comunniti[ii Europene - gi al interzicerii discrimindrii pe baze nalionale - art.7 - au fostincluse), reviziunile ulterioare au inceput sd acorde din ce Tn ce mai multi atenliedrepturilor omului. Ca un prim pas, drepturile omului au apdrut in preambulul Actului UnicEuropean in 1986. Standardele drepturilor omului dobdndesc un statut gi mai importantc6nd Tratatul asupra Uniunii Europene a intrat in vigoare. Pentru int6ia oard in istoriaUniunii, drepturile omului au fost incorporate Tn tratate, cu art.6(2)(ex art.F(2)) stipuldnd d"Uniunea va respecta drepturile fundamentale garatante de Convenfia Europeand aDrepturilor Omului gi dupd cum rezultd din tradiliile constitulionale comune ale statelmembre, ca principii generale ale legisla[iei comunitefli".La intrarea in vigoare Tratatul de la Amsterdam a constituit un alt pas in dezvoltareadrepturilor omului, intdrind angajamentul fa[d de acestea in art.6(ex art.F) din Tratatulasupra Uniunii Europene, definindu-le ca principii fundamentale pe care Uniunea estefondatd. Mai mult, stabilegte o procedurd conform "cdreia existen[a unei incdlciri serioasegi repetate a acestor principii, de cdtre statele membre, poate duce la luarea de decizii desuspendare a drepturilor statelor membre in cauzd, dupd ce s-a ob[inut aprobareaParlamentului European. Aceste prevederi trebuie evident interpretate Tn lumina extinderii.Totugi, drepturile omului au devenit nu numai o chestiune importantd care trebuierezolvatd in cadrul Uniunii dar gi o chestiune la care se face referire Tn contextul Politiciiexterne gi de securitate comund (art.11(2)(ex art.J.1(2), aliniatul 5 Tratatul asupra UniuniiEuropene) gi in contextul dezvoltdrii politicii de cooperare (art.177(2) (ex art.130 u(2)Tratatul asupra Uniunii Europene). in relaliile ei externe, Comunitatea Europeand adezvoltat treptat o politicd a drepturilor omului, utilizAnd'puterea economicd a Europeipentru a promova drepturile omului in Tntreaga lume. Astdzi, fiecare Tn[elegere cu o altil

lard include gi o clauzd a drepturilor omului, definind respectul pentru drepturile umane 9idemocratice ca fiind o parte esenfiald a in[elegerii. Din pdcate chestiunea drepturiloromului depinde Tntr-un mare grad de puterea economicd a partenerilor respectivi. Evident,nofiunea drepturilor omului in contextul relaliilor Uniunii cu China diferd mult de abordareautilizatd in negocierile aderdrii statelor din centrul gi estul Europei. Parlamentul gi-a

exprimat nemullumirea fafa de aceste diferenle care intr-o oarecare mdsurd facdiscrimindri in abordarea drepturilor omului. Cu toate acestea privitor la negocierile cu

ldrile aplicante, Parlamentul a subliniat cu cAteva ocazii, importanla standardelor cdt mairidicate de protecfie a drepturilor omului, in special intr-o Uniune cu mai mult de 20 destate membre. in cazul Turciei lipsa unui angajament adecvat cu privire la drepturileomului gi la principiile democratice, este unul din principalele obstacole in calea aderdrii, 9ia dus la o opinie negativd a comisiei in ceea ce privegte aderarea Turciei (situaliadrepturilor omului a dat nagtere la un mare numir de rezolu[ii gi constituie cel maiconvingdtor argumet pentru Tntdzierea negocierilor).Tn timpul negocierii, Parlamentul European va monitoriza de aproape asigurarea la unnivel satisficdtor a respectului pentru drepturile omului.Este evident cd Uniunea garanteazd un nivel de protecfie a drepturilor omului care nu afost incd atins Tn multe alte zone ale lumii, Parlamentul a promovat mereu drepturileomului privindu-le ca pe unele din obiectivele sale principale, gi fdcdnd uz de un marenumir de instrumente in acest scop. O mare contribu[ie s-a adus Ia politica drepturiloromului in Uniune prin asigurarea cd valoarea drepturilor omului gi a democrafiei nu estesubestimatd in sfera de activitate' a. comunit5fii. Acest angajament va deveni gi mai

important pe viitor.Abordarea Parlamentuluiin privintaidrepturilor omului se bazead pe urmatoarele'principiicheie:- o largd concep$e a drepturilor omului;

ob

58

rindlvizibilitatea drepturilor omfi iGrzicindu-se orice distincfie intre [email protected]*$]:i,e1i,i]:lrpolitice pe de o parte gi drepturle esprnice, sociale gi culturale pe de altd parte;

universalitatea drepturilor ornr*i care implicd faptul ci nici o prevedere de naturdmlionald, cultural5 sau religioasii nu poate fi mai importantd decdt principiile stabilite inlleclaralia Universal5 a Drepturilor Omului;

o legaturd strdnsi cu politica de dezvoltare gi principiile democratice in general,ftdndu-se cont de interdependenta aoes{or domenii.Uai mult, Parlamentul a subliniat mereu faptul cd principiile de non interferenld in zonatrepturilor omului sunt relative, din moment ce nu le privegte ca fiind parte din afacerilehterne ale unui stat. DimpotrivS, ele constituie o parte importantd gi legitimd a dialoguluidintre !dri. in prezent, se considerd nu numai cd existd dreptul de interven[ie, dar gi odatorie de a interveni atunci cind drepturile omului par a fi serios amenin[ate. Nu estenecesar sd mai spunem cd implementarea acestor principii depinde mult de considerentepolitice'gi din pdcate economice.

4.5. Rolul Gurlii Europene de Justilie in promovafea drepturilor omuluiAceastd instanfd judiciard suprana[ionald a fost creatd in baza art. 31 din Tratatul CECO(Comunitatea Europeand a Cdrbunelui gi Ofelului) adoptat la Paris (1951). Curtea a intrath funcfiune Tn anul urmitor, 1952, avdnd rolul de a soluliona litigii care implicd statelemembre, institufii comunitare sau persoane fizice din spaliul Uniunii Europene.Relevant este tratatul din 1965 (de fuzionare) care cuprinde un ansamblu de normeinportante relative la funcfionarea Curfii 9i la procedura in fala acesteia. (Voicu M,123)Curtea de la Luxemburg, in cei peste 54 de ani de funclionare, a solulionat aproape 9.000de cauze, numdrul acestora fiind intr-o cregtere absolutd in ultimii 15 ani, ceea ce adeterminat noi reguli de procedurd gi noi instanle. ,

lncepOnd cu 1989, Curtea de Justilie este asistati Tn activitatea sa de cdtre TribunalulPrimei lnstan[e, la r6ndul siu compus din 25 judecdtori. Tribunalul de Primd lnstan!5 ,

creat in octombrie 1989, a preluat, in competenld, litigiile referitoare la conflictele dintreittstituliile Uniunii Europene gi agen[ii lor, pe cele privind dreptul concurenfei, litigiile inlegdturd cu actele emise de organele UE care violeazd drepturile sau intereselepersoanelor fizice sau juridice gi pe cele referitoare la repararea prejudiciilor cauzate uneiadin institufiile Uniunii Europene. El se compune tot din 25 judecdtori care au acelagi statutce cei ai Cu(ii, fiind numi[i pe un mandat de gase ani de cdtre guvernele statelor membre.Cauzele sunt judecate Tn camere compuse din trei sau cinci judecdtori, potrivit proceduriiprevdzute in regulamentul tribunalului.Hotdrdrile sale pot fi atacate, in termen de doud luni de la comunicare, la Curtea deJustilie a Uniunii Europene, iar executarea Ior se face dupd aceeagi procedurd ca pentrucele ale Cu(ii.Org a n i za re a gi fu n c,tio n a re a Cu r,ti i de J u stili eCurtea este compusd din 25 judecdtori gi 8 avocafi generali, cu un mandat de gase ani,numdrul judecdtorilor fiind egal cu cel al statelor membre gi igi exercitd func[iile nurnaidupd depunerea jurdmdntului, a cdrui formuld este apropiatd de cea a judecdtorilor CuffiEuropene de !a Strasbourg (,jur sd-mi exercit funcliile cu totald impa(ialitate gi conformcongtiinlei mele gi sd nu divulg secretuldeliberdrii").Avoca[iigenerali sunt numili dupd aceleagi reguli, fiind independenli gi impa(iali. Curtea igialege pregedintele pe un mandat de trei ani gi grefierul pentru un mandat de gase ani. ,

Procedura in fafa Cu(ii prevede, ca plenul ei examineazd cauzele; dar.,exigf6.,reglementate camerele compuse din 3-5 judecatori care, pentru cauze, cornplexe,,pot ,

decide sesizarea plenului Cur[ii. . ' . .; ,:. ': ,:' :.

Competenla Cur,tii de JustiliePotrivit Tratatului gi Regulamentului de procedurS, Curtea de Justilie, la cererea'statelor,"sau a persoanelor fizice orijuridice, solufoneazi unr6toarele litigii:- dintre statele membre ale Uniunii Europere;

59

r: : : r' Y J tktttg ;aGgst$&giruqanisrnele oom u n ita re ;

- dintre organismele comunitare intre ele;- dintre particulari, persoane fizice ori juridice, de nalionalitatea statelor membreacestea ori organismele comunitare.Asigurind in principal, corecta interpretare gi aplicare a dreptului comunitar, CurteaJust[ie mai exercitd gi rolul unei cu(i constitulionale, Tndeplinegte funcliile gi atribufiile utribunal administrativ ori ale unuia civil, efectudnd gi controlu! conformit5fli actnormative ale Comisiel sau Consiliului Uniunii cu dispozifiile Tratatului gi cu princigenerale ale dreptului comunitar.Procedura in fa,ta Curliieste contradictorie gi public6, constdnd in cele doui faze: scrisdorali. De reguld, dupd epuizarea primei faze (scrise), pe baza raportului Tntocmitjudecdtorul raportor gi cu opinia avocatului genera!, se decide asupra sesizdrii ucamere sau a plenului, fix6ndu-se, de cdtre pregedinte, data gedinfei publice in careavm loc audierile.Hotdrdrile Cur,tiise adoptd prin majoritate simpld.dupd deliberdri in secret, in camera

consiliu, apoi se redacteazd gi se supun aprobdrii camerei ori plenului, dupd caz, ducare se dau publicitSfii. Aceste hotdrdri, conform Regularnentului Cu(ii, se compun dinpe4i (in fapt, in drept gi dispozitivul), a doua parte cuprinz6nd considerenteleargumentele Cu(ii, precum gi trimiterile la normele comunitare, la dreptul na[ional gijurispruden[d. EIe au autoritatea de lucru judecat relativd, producdnd efecte numai inpd(ile in litigiu. Obliga[ia executdrii hotdrdrilor apa(ine statelor membre ale UniEuropene, ca gi instanlelor na[ionale, care le vor investi cu formuld executorie gi exsilit dupd procedura de drept intern. Prin jurispruden[a sa, Curtea de JustifieComunit5filor Europene a avut un rol esenlial in proteclia drepturilor fundamentale. Eastatuat ci respectarea drepturilor fundamentale face parte din pr:incipiile generaledreptului comunitar, al ciror respect ea il asigurd. (Voican M, 334)Curtea Europeand de Justi[ie a deschis practic calea protec[iei drepturilor omuluiordinea juridicd a Comunit5lii incd din perioada Tn care Tratatele nici nu faceaureferire la acestea. Curtea a fost aeea care a integrat printre principiile fundamentaledreptului comunitar respectul pentru drepturile omului.Curtea a promovat Tntotdeauna deschidere fa[d de pldngerile individuale referitoarelegalitatea unor mdsuri care incalcd drepturile omului chiar dacd acestea nu por fi evaluin termeni clari gi precigi atdta vreme c6t nu existi o ,,Cartd Comunitard a drepturilofnici accesul ComunitS{ii la Conven{ia EuropeanS. in aceasti directie Curtea europeand s

sprijinit activ pe jurisprudenfa Cu(ii de !a Strasbourg.4.6. Rolul Ombudsmanului european in promovarea drepturilor omului

in ultimele decenii, tot mai multe !6ri au introdus Tn sistemul juridic nafional o institreceptatS, din practica parlamentard suedezd, care are ca rol solulionarea pldngerilorse adreseazd de cdtre cetdlenii care pretind cd drepturile lor au fost incilcatefunclionari sau autoritS[i ale administrafiei publice. Este vorba de instit,,Ombudsmanului".

lnstitutia Ombudsmanului European a fost Tnfiinlatd prin Tratatul de la Maastricht1gg2. in'1995 Parlamentul European a ales primul Ombudsman European, Tn persoadomnului Jacob Sdderman, care a fost avocat al poporului gi ministru al justi[ieiFinlanda. Tn octombrie 1999 Parlamentul European l-a reales pe domnul Sdderman penun mandat de cinciani.Ombudsmanul European Tgi indeplinegte indatoririle in conformitate cu competen[conferite institufiilor gi organismelor comunitare prin Tratate. Ombudsmanul Europeanpoate interveni in cazuri deferite tribunalelor gi nu poate pune sub semnul intrefundamentarea hotiiririlor pronunfate de un tribunal. Ombudsmanul European ajutddescoperirea aannlor de proastd administrare din activitatea din cadrul instituitTratatele men$onate anterior gi de condiliile prevdzute ?n acestea, institu[iilor

fl,,i

60

n ismelor comun itare; cu eeilill Cr,til dBnci c6nd actioneazd [n ffib itridi(5,stora. Nici o actiune a unei al'b autorititi

dust(ie gi a'Tribunalului de Primi lnstantegi face recomanddri in vederea stopdriisau persoane nu poate face obiectul unei

ngeri adresate Ombudsmanului European.budsmanul European invedigteazi pl6ngerile privind administrarea incorectd initu[iile gi organele Uniunii Europene. lnstituliile includ, de exemplu, Comisia

ropeand, Consiliul Uniunii Europene gi Parlamentul European. Agen[ia Europeand aiului gi Agen[ia Europeand penfu Siguranla gi Sdndtatea Ia Locul de Muncd constituie

mple de organe ale Comuniti$i pe care acesta !e poate investiga. Doar Curtea desti[ie gi Tribunalul de Primd lnstanli activind Tn rolul lor juridic nu cad sub incidenla

ei jurisdicfii.obicei Ombudsmanul European conduce cercetdrile in baza reclamatiilor, dar poate

ra cercetdri gi din proprie inifiativi.Ombudsmanul investigheazi cazurile de administrare neproductivd sau incorectS. Multein pl6ngerile adresate Ombudsmanului European pri.vesc int6rzieri administrative, lipsa

de transparenf5 sau refuzul la accesul la informa[ii.. Cdteva se referd la rela[iile de muncddintre institufiile europene gi agen[iile acestora, angajarea de personal gi desfdgurareaooncursurilor. Altele sunt legate de relaliile contractuale dintre institu[iile europene gilmele private de exemplu cazuri de terminare neagteptatd a contractelor.htrucat Ombudsmanul European, care poate acfiona 9i din proprie inifiativd, trebuie sdaibd acces la toate elementele necesare pentru indeplinirea indatoririlor sale; in acestscop, instituliile gi organismele comunitare sunt obligate sd ii furnizeze OmbudsmanuluiEuropean, la cererea acestuia, orice informa[ii pe care acesta le solicitd, cu excepliacazurilor Tn care existd motive suficient.de temeinice pentru pdstrarea secretului, gi fard aaduce atingere obliga[iei Ombudsmanului European de a nu divulga astfel de informafii.Parlamentul European trebuie sd numeascd Ombudsmanul European la inceputulmandatului sau gi pe durata acestuia, alegdndu-l dintre persoane care sunt cetSleni aiUniunii gi care prezintd toate garanliile necesare privind independenla gi competen[a.Ombudsmanul European trebuie sd iSi indeplineascd indatoririle pdstr6ndu-9ihdependenla totald gi trebuie sd se angajeze solemn Tn fafa Cu(ii de Justi[ie aComunitifilor Europene cd va acliona in acest mod in indeplinirea indatoririlor sale.Orice cetSfean al Uniunii Europene, orice persoand fizicd sau juridicd avAnd sediul Tntr-unstat membru al Uniunii poate sd depund o pldngere prin pogta, fax sau prin e-mail laOmbudsmanu! European.Orice cetdfean al Uniunii 9i orice persoand fizicd sau juridicd avdnd sediul social intr-unstat membru al Uniunii poate transmite in mod direct sau prin intermediul unui membru alParlamentului European, Ombudsmanului European o pldngere privind un e,az de proastiiadministrare in activitatea institufiilor sau a organismelor comunitare, cu excep[ia Cu(ii deJustifie gi a Tribunalului de Primd lnstanf5 atunci c6nd ac[ioneazd Tn calitate juridici.De asemenea, statele membre sunt obligate sd-i furnizeze informa[iile care pot ajuta laclarificarea cazurilor de proasti administrare a activitdlilor institufiilor sau organismelorComunitSfii Europene.Ombudsmanul European nu poate investiga pldngeri Tmpotriva autoritSfilor nafionale,regionale sau locale, chiar dacd pldngerile privesc chestiuni legate de UniuneaEuropeand. Exemple de asemenea autoritdli sunt departamentele guvernamentale,agenfiile statului gi,consiliile locale. Ombudsmanul nu constituie un organ de apel pentrudeciziile luate de tribunale sau de ombudsmani na[ionali. Ombudsmanul European nupoate investiga pldngerile impotriva unor activttilfi sau persoane private.Este,'necesar doar ca Ombudsmanul si informeze institu[ia in cauzd in privinfa uneireclamafii'pentru ca'aceasta'sd'rezolve problema. Dac6 cazul nu este rezolvat satisfacatorpe parcursul investigafiilor, Ombudsmanul va incerca sd gdseascd o solulie amiabilS carerezolvd situalia de administrare incorectii $ satisfiace pldngerea. Dacd incercarea de

6I

conciliere.dd greg, Ombudsmanul poate'faG€ recornandfrriide:"rwltmrera-qazului. ,Daciiinstitulia nu acceptd recomanddrile acestuia, e! poate inainta un raport special cdtreParlamentul European.Din proprie iniliativd sau in urma unei pldngeri, Ombudsmanul European realizeazd toateanchetele pe care le considerd justificate pentru a clarifica orice suspiciune de proastiiadministrare din activitdtile institu[iilor gi organismelor comunitare. OmbudsmanulEurbpean informeazd cu privire la o astfel Oe adliune institufia sau organismul in cauzi,care ii poate prezenta orice observatii utile.Autoritdfile statelor membre sunt obligate sd ii furnizeze Ombudsmanului European,oricdnd acesta solicitd, prin intermediul Reprezentanlilor permanenli ai statelor membre pe!6ngd ComunitSlile Europene, orice informalii care l-ar putea ajuta sd clarifice cazurile dproasti administrare din cadru! institufiilor sau organismelor comunitare, cu excep[iacazurilor in care astfe! de informatii sunt acoperite de dispozilii legale sau de reglementaprivind secretu! sau de dispozilii care impiedicd comunicarea acestora.Totugi, Tn cazul din urmd, statul membru Tn cquzd poate permite fumizarea acestorinformalii Ombudsmanului European, cu condi[ia ca acesta sd se angajeze sd nu ledivulge

[todal itd,ti de acli u ne a Omb ud sma n u I ui Eu ropeanln calitatea sa de institu[ie care se ocupd de pldngerile ?mpotriva actelor de proastiladministrare, este necesar ca Ombudsmanul European sd rezolve aceste pldngeri in cdmai eficient mod giin cel mai scurt timp.Pentru a se asigura cd oferd cele mai bune servicii, Ombudsmanu! European a dezvoltatrelalii de cooperare cu alte institufii implicate, incluzdnd instituliile Uniunii Europene gi cuinstitufiile similare din statele membre.

Ombudsmanul este desemnat de Parlamentul European. El este numit dupd fiecarealegere a Parlamentului European, pe durata legislaturii. Mandatul sdu poate fi ?nnoit.Ombudsmanul poate fi destituit de Curtea de Justifie a Comunitdlilor Europene, la cerereaParlamentului European, dacd nu mai indeplinegte condi[iile necesare exerciliului funcliilorsale sau se afld in culpi grav5.Parlamentul European stabilegte statutul gi condifiile generale de exercitare a func[iilorOmbudsmanului, cu avizul Comisiei gi cu aprobarea Consiliului, care hotdrSgte cumajoritate calificatd.Ombudsmanul igi exercitd func[iile in deplini independenfa. Tn aplicarea Tndatoririlor sale,el nu solicitd gi nu accepti instrucliuni de la vreun organism. Pe durata func[iilor sale,Ombudsmanul nu poate exercita nici o altd activitate profesionald, fie ea remuneratd sauneremuneratd. Ombudsmanul este competent pentru cazurile de administraliedefectuoasi in activitatea instituliilor sau organelor comunitare, cu excep[ia Cu(ii deJustilie gi a Tribunalului de Primd lnstanld, aflate Tn exerci[iul func[iunilor jurisdic[ionale. lnfiecare an, Ombudsmanul prezintd un raport Parlamentului European in legdturd curezu ltatele anchetelor sale.ModalitSlile procedurale de exercitare a funcliilor sale sunt nejurisdic[ionale. E! ac[ioneazifie Tn urma unei plAngeri, fie din oficiu, gi are competenle de anchetd.


1. Ce este Uniunea Europeana?.

1-7-::

Gn

iH-g

Gfl-c&-idl-Ifr

I Rispunsul poate fi consultat la pagina 48.

2. Gare sint pilonii Uniunii Europene ?

62

4.7. LUCRARE DE VERIFICARE.Care este organizarea si procedura Curtii Europene de Justitie de la

Louxemburg?.lnstrucfiuni privind testul de evaluare:- se folosegte in primu! rdnd cursul, insd pentru un punctaj ridicat este necesari

parqurgerea bibliografi ei indicate.Criteriile de evaluare sunt:- claritatea exprimdrii gi absenla formulirilor neslgure,- identificarea elementelor de conlinut solicitate,- utilizarea bibliografiei precizate.

h.rT

U Rispunsul poate fi consultat Ia pagina 48

REZUMATUniunea Europeand este o structurd organizalionald internalionald cu caracterinterguvernamental, la nivel regional european. Uniunea Europeand poate fi calificatd cafiind o organiza[ie internafionald interguvernamentald, av6nd propria sa capacitate,juridicdinternalional5, chiar dacd prezintd anumite particularitSfl, rezultat al faptului ci este vorbade o construcfie evolutivS, al cdrei desen institu[ional este incd in curs.Degi personalitatea sa juridicd internalionald 9i calitatea de organiza[ie internafionaldsunt, incd subiect de controversd in literatura de specialitate, credem cd UniuneaEuropeand poate fi calificatd ca fiind o organizafie internafionalS interguvernamentald,av6nd propria sa capacitate juridicd internalionald, chiar daci prezintd anumiteparticularitdfi, rezultat al faptului cd este vorba de o construcfie evolutivd, al cdrei desen.t];llll[3'g;:l"lli,i

['::';orne din trei pironi, unur institu[ionar si doi de cooperareinterguvernamentalS, cu precizarea cd frontiera dintre ele nu este rigidd. Pilonulinstitulional este constituit din trei organiza[ii interna[ionale propriu-zise: ComunitateaEuropeand (fosta Comunitate Economici Europeani inainte de intrarea in vigoare aTratatului asupra Uniunii Europene), Comunitatea Europeand a Cdrbunelui gi O[elului gi

Comunitatea Europeand a Energiei Atomice. Aceste trei Comunitd[i Europene dispun deun sistem comun de organe. Ceilal[i doi piloni ai Uniunii Europene sunt domeniile decooperare interguvernamentald: cooperarea Tn materia politicii externe gi de securitatecomund gi cooperarea in materia justiliei gi a afacerilor interne. De asemenea, UniuneaEuropei Occidentale, organiza[ie internalionald distinctS, cu caracter politic Ai militar, faceparte integrantd din dezvoltarea Uniunii EuropeneTratatul aiupra Uniunii Europene confirmd, in preambul, atagamentul statelor membre laprincipiile libertdlii, democra[iei gi respectdrii drepturilor omului gi a , libertd[ilorfundamentale, precum gi al statului de drept. In art. F par. (2),aflatin titlul,1.-,,,Dispozitiicomune", se prevede cd Uniunea Europeani respecti drepturile fundarnentale, aga cumau fost garantate de Convenlia europeand pentru apdrarea drepturilor omului gi alibertdfilor fundamentale, semnati la Roma la 4 noiembrie 1950, gi agacum rezultd dintradifiile constitu[ionale comune ale statelor membre, toate acestea fiind:considerate fnprincipii generale ale dreptului comunitiar. Prin art. J.1 par. (2) liniula finald, aflat Tn titlul V -"Dispozifii privind politica externd gi de seofitate @mund", se prevede ca obiectiv al

ffi:

nffi

)E

:kh

$.

rh,h

r:'

&

hh

h

hn;

TI

Iih

hF

63

-:Flfticii.Bxtemlgtqi"-delseouritate comund dezvoltarea gi consolidarea democra[iei gistatului de drept, precum gi respectarea drepturilor omului gi a libertdlilor fundamentalecaracter general, Uniunea Europeand are o activitate mai redusd in consacradrepturilor omului gi mult mai bogatd in apdrarea acestora (in special prin activitatea Cude Justi[ie a Comunitdlilor Europene). in ciuda diverselor ini[iative gi a numeroaseldeclaralii de principii, nu existd incd texte cu fo(d juridicd destinate sd protejeze in mspecial drepturile omului Tn ordinea juridicd a Uniunii Europene.Existd multe motive pentru care Uniunea Europeand nu poate rdmAne fdrd un documeintern Tn domeniul drepturilor omului- rapida migcare spre o,,uniune din ce in ce mai strdns6" gi spre o singurd piat6;- adoptarea unei monede unice pentru aproape 300 de milioane de oameni;- cregterea incidentelor de naturd rasist6, xenofobS, a urii de rasd in cadrul Europei;- tendinla Europei de a se transforma intr-o ,,fortdrea[d" ostild celor din afard, cadescurajeazd refugiafii gi azilanfii;- addncirea cooperdrii in materia politicilor de sfcuritate gi insuficienta ei adaptarestamdardele drepturilor omului ;

- aspira[ia de a integra cel pulin cinci noi !dri, dacd nu chiar toatecele treisprezece,cadrul uniunii Tn anii care vor urma (...) (Cassese A, Lalumiere C, Leuprecht P, 1-3)Tratatele menfionate pun in lumind gi importanla garanliei politice a drepturilor omului,cdror respect deplin a devenit o condifie de aderare gi de apartenenld la Uniune. AsConsiliul European exercitd un control politic ctj doud fafete: preventivi gi represiDimensiunea preventivd conferi Consiliului prerogativa de a constata, cu o majoritatedin totalul membrilor gi dupd ascultarea statului Tn cauzd ,,cd existi un risc clar de violagravd de cdtre un stat membru a principiilor enunfate in art. 6.1" gi dacd este cazul, deadresa recomanddrile necesare statului respectiv. Componenta represivd a acestui conpolitic se exercitd in conformitate cu art. 7.2, care autonzeazd Consiliul UE, reunitnivelul gefilor de stat gi de guvern, sd decidS, cu unanimitate de voturi, asupra propununui stat membru sau a Comisiei gi dupd avizul conform al Parlamentului Europeexistenla unei violdri grave gi persistente de cdtre un stat membru a drepturilor omului,principiului peeminenlei dreptului sau a principiilor democratice gi suspendarea udrepturi ale statului vinovat, inclusiv a dreptului sdu de vot ce decurge din Tratatul asuUniunii Europene.Adoptarea gi natura juridicd a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii EuropeneToate aceste evolufii legale gijurisprudenliale au generat ideea ,,codificdrii" concepfieidespre drepturile omului intr-un document unic, care sd valorifice at6t traditiile statmembre, cdt gi experien[a anterioard a organizaliei. Pe l6ngd motive de ordin tehnicjuridic (cum ar fi, de exemplu, evitarea unor eventuale eontradiclii intre jurispruden[Cu(ilor de la Luxemburg gi Strasbourg in materia ocrotirii unor drepturi), la baza ideii dese elabora un catalog de drepturi propriu Uniunii au stat gi considerente de ordin politicfilozofic: Europa, esen[a ei, este in plind transformare. De la ideea unei piele comune giunei uniuni economice gi monetare, UE a ajuns astdzi la ideea unei comunitdli politicede valori fundamentale, iar atribuliile sale au fost extinse la activitdfi regaliene pexcelen[d: justifie, polifie, politicd externd, dincolo deci de simplele activitdli de gestiueconomicd. ln plus, inevitabila extinderea Uniunii va aduce actori noi, ale cdror traditiipreocupdri in sfera drepturilor omului nu coincid intru totul cu cele ale EuroOccidentale.Garta conline o serie de principii generale, care privesc in primul rdnd c6mpul siuaplicare; :autonomia sa, limitdrile aduse drepturilor. Cat privegte catalogul drepturidocumentul reafirmi drepturile clasice - demnitatea umand, libert:llile, egalitatea, justicontin6nd insd un bogat catalog de drepturi sociale: dreptul la muncd, la securi

flfiaflrrlirt;ilasGnl

IAio

trrG

stil

sociald, Ia ajutor social, la grevd g.a.

64

'17+48+ius*iei'8064 -a'{d adoptd, de cdtre Consiliul European, Tratatul privindCrcnstitu[ia pentru Europa, hatat e i@reazd textul Cartei Drepturilor Fundamentale,mnferind o noud dimensiune Unfunii Europene. Tratatul trebuia semnat de gefii de stat gide guvern ai statelor membre gi apoi rafficat de toate statele membre, in conformitate cuprevederile lor constitulionale (prin aprcbare parlamentard gi/sau referendum). Tratatu!onstitufiona! urma sa intre in vQoare dupd ratificarea de toate statele membre. AcestTratat d'?ost modificat de Tratatulde Reforma de la Lisabona din decembrie 2OO7Spre deosebire de Tratatele anterioare, Constitulia Tgi afirmd atagamentul fa[5 de valorilepluralismului gi democraliei chiar din motto ,Uniunea noastri este o democralie pentru ciputerea apa(ine celor mulli nu pentru cei pu!ini".Protec[ia Drepturilor Omului apare Tn Constitulie drept- una dintre valorile fundamentale pe care se intemeiazd Uniunea (art.1,2);- unul dintre obiectivele sale fundamentale;- parte integrantd a libertdlilor fundamentale ale cet5[enilor europeni (art.14);- atagamentul Uniunii fa[d de promovarea 9i proteclip Drepturilor Omului este consacratin Carta drepturilor fundamentale devenitd partea a ll- a a Constituliei;- de asemenea in cadrul cooperdrii in domeniuljusti[iei gi politicii interne spa[iul europeana devenit unul al libertdfii, securitdlii gijustiliei etc.lntegrarea Cartei drepturilor fundamentale in tratatul de reforma privind Constituliaeuropeand va insemna posibilitatea invocdrii ei in fafa Cu(ii de Justifie, a Tribunalului deprimd instan!5, precum gi in fala instan[elor nalionale ale state]or membre, permi[6ndexercitarea unui control consolidat, pe un dublu nivel, al respectului drepturilorfundamentale.Parlamentul European este una din instituliile celor trei Comunitd[i Europene compus dinpprezentanfii popoarelor statelor reunite in Comunitate, alegi prin vot universal direct.ln materia protecfiei drepturilor omului, Parlamentu! European este competent Tn ceea ceprivegte petifiile adresate de cetdfenii Uniunii Europene. Orice cetdfean al UniuniiEuropene 9i orice persoand fizicd sau juridicd, cu regedinla sau sediul statutarintr-un statmembru, are dreptu! de a adresa Parlamentului European, individual sau Tn asociere cual[i cetdleni sau cu alte persoane, o petifie asupra unui subiect care line de domeniile deactivitate ale Comunitdfii Europene gi care il privegte in mod direct. Aceastd competenld aParlamentului European este introdusi prin Tratatul asupra Uniunii Europene. Tratatul dela Amsterdam con[]ne un numdr de prevederi care intdresc rolul Parlamentului in domeniuldrepturilor omului. Jntre acestea:- schimbarea cooperdrii in co-decizie cabazd a procesului de adoptare a deciziilor intr-uninsemnat numdr de domenii (cum ar fi discriminarea pe temeiul na[ionalitEfli, dreptul dereziden[d pentru conafionalii de origine strdinS, ganse gi tratament egal, prote{iaconsumatorul ui, protec[ia informaliei );- rolul Parlamentului in orice procedurd desfSguratd pe baza art.7 (ex. Art. F.1) din Tratulasupra Uniunii Europene pe baza cdruia se pot suspenda drepturile unei ldri penhJ,Tncdlcarea gravd gi persistentd a dreptrilor omului" etc.Rolu! Cu(ii Europene de Justilie in promovarea drepturilor omuluiAceastd instan[i judiciard supranalionali a fost creatd in baza art. 31 din Tratatut CECO(Comunitatea Europeand a Cdrbunelui gi Ofelului) adoptat la Paris (1951). Curtea a intratin funcfiune in anul urmdtor, 1952, av6nd rolul de a solufiona litigii care implici statelemembre,.institufii comunitare sau persoane fzice din spaliul Uniunii Europene.Relevant"este.,,tratatul din 1965 (de fuzionare) care cuprinde un ansamblu de normeimportante.relative la funcfionarea Cu(iigi la procedura in fafa acesteia. (Voicu M,123)Curtea de,la,Luxemburg,.in cei peste 54 de ani de func[ionare, a solufionat aproape 9.000de cauze',, numdrul acestora fiind intro cre$tere absoluti in ultimii 15 ani, ceea.ce adeterminat noi reguli de procedurd gincli instan,te

65

I

incep6nd oui498gli,Gffite&{;ddi,&stitjd;&s*s{mbtatd tn activitatea sa de citre TribunalulPrimei Instanle, la rdndul sdu compus din 25 judecdtori. Tribunalul de Primd lnstanld ,

creat in octombrie 1989, a preluat, Tn competen[d, litigiile referitoare la conflictele dintreinstituliile Uniunii Europene gi agen[ii lor, pe cele privind dreptul concurenlei, Iitigiile inlegiturd cu actele emise de organele UE care violeazi drepturile sau intereselepersoanelor fizice sau juridice gi pe cele referitoare Ia repararea prejudiciilor cauzate uneiadin instituliile Uniunii Europene. El se compune tot din 25 judecitori care au acelagi statutce cei ai Cu(ii, fiind numifi pe un mandat de gase ani de citre guvemele statelor membre.Cauzele sunt judecate in camere compuse din trei sau cinci judecdtori, potrivit proceduriiprevizute in regulamentul tribunalului.Potrivit Tratatului gi Regulamentului de procedurS, Curtea de Justifie, ta cererea statelorsau a persoanelor fizice orijuridice, solulioneazd urmdtoarele litigii:- dintre statele membre ale Uniunii Europene;- dintre acestea gi organismele comunitare;- dintre organismele comunitare Tntre ele;- dintre particulari, persoane fizice ori juridice, de nafionalitatea statelor membre gi

acestea ori organismele comunitare lnstitulia Ombudsmanului European a fost infiin[atiprin Tratatul de la Maastricht in 1992. ln 1995 Parlamentu! European a ales primulOmbudsman European, in persoana domnului Jacob Sdderman, care a fost avocat alpoporului gi ministru al justi[iei Tn Fintanda. in octombrie 1999 Parlamentul European l-areales pe domnul Sdderman pentru un mandat de cinci ani.Ombudsmanul European Tgi indeplinegte indatoririle in conformitate cu competenleleconferite institufiilor gi organismelor comunitare prin Tratate. Ombudsmanul European nupoate interveni in cazuri .deferite tribunalelor gi nu poate pune sub semnul intrebdriifundamentarea hotdrOrilor pronunlate de un tribuna!. Orice cetS[ean al Uniunii gi oricepersoand fizicd sau juridici avdnd sediu! social intr-un stat membru al Uniunii poatetransmite in mod direct sau prin intermediul unui membru al Parlamentului European,Ombudsmanului European o pldngere privind un caz de proasti administrare Tn activitateainstitu[iilor sau a organismelor comunitare, cu excep[ia Cu(ii de Justi[ie gi a Tribunalului dePrimd lnstanli atunci c6nd ac[ioneazd in calitate juridicd.De asemenea, statele membre sunt obligate s5-i furnizeze informaliile care pot ajuta laclarificarea cazurilor de proastd administrare a activitd[ilor institutiilor sau organismelorComunitd[ii Europene.

4.5. BIBLIOGRAFIE.Balahur, Doina (2006), Protecfia europeani a drepturilor omului, lagi, Univ.A!.l.Cuza,Cassese, A., Lalumiere, C,, Leuprecht, P., Robinson, M., (1998), Leading byExample: A Human Rights Agenda for the European Union for the Year 2003,Florence, AEL

Rack R., Lausegger S.,(2002), The Role of the European Parliament: Past andFuture, Oxford, University Press

Doina Popescu, Protectia juridica a drepturilor omului-note de curs ,2008

5.15.25.35.45.55.6

Rezut5-1. (

lnfifoet{rEurolhtitulpolititbnnipnnfrTo$ |

9S€garalmoti\aresldeca&sp

Iro€ls

iuridierinetailimbttund,unMplop(art.lprevegalCon

procdreptund

66

5.1 .Obiective............ .......67S.2Aparitia si dezvoltarea drepturiloromului in Romania..... ......675.3. Clasificarea drepturilor si libertatilorfundamentale. .............68S.4.lndatoririle fundamentale constitutionale.. ..........815.5. Lucrare de verificare ...............835.6.Bibliografie......... .......86

Rezumat5.1. OBIECT|VE.j introducerea cursantilor in studiu! sistemului national instituit de Constitutia

Romaniei ;r familiarizarea cursan[ilor cu regimulfundamentale si clasificarea acestora ;r dezvoltarea capacitefli cursanfilor de

!

juridic al drepturilor si Iiobertatilor

a delimita drepturile de indatoririlefundamentale ale omului

^ . S.2.Aparitia si dezvoltarea drepturilor omului in Romanialn [ara noastrd institu[ia drepturilor fundamentale a fost consfinfita pentru Tnt6ia oari

intr-o concep[ie modernd Tn Constitu[ia din 1866. Aceasta a cuprins drepturile gi liberti[ilecetdlenilor intr-o abordare politico-juridicd caracteristicd gdndirii politice gi filozofice aEuropei Occidentale din prima jumdtate a secolului al XIX-lea: Titlul ll al Constitufiei a fostintitulat Tn mod sugestiv "Despre drepturile romdnilo/' gi a avut o importanf5 sociali gipoliticd fundamentald, deoarece stipula - este adevirat, Tntr-o manieri declarativS,formald - drepturile de esenfd democraticd din acea vreme. Constitufia a consacrat,printre altele, libertatea de congtiinld, a invdfdmdntului, libertatea presei gi a intrunirilor.To[i romdnii erau declarafi "egali Tnaintea legii gi datori a contribui fdrd deosebire la ddrile9i sarcinile publice." Ea mai prevedea totodatd faptul ca libertatea individuald estegarantatd, nimeni neputdnd fi arestat decdt in baza unui mandat judecitoresc motivat, iarmotivele trebuiau comunicate in momentul arestirii sau la cel mult 24 de ore dupdarestare. O mare importan!5 se acorda proprietS[ii private, exproprierile nefiind admisedecdt pentru cauze de utilitate publici gi numai "dupd o dreaptd gi prealabilidespdgubire."

Odatd cu noile realitSfi gi cu Tntregirea !5rii dupd Marea Unire din 1918, in laranoastrd a fost adoptatd Constitu[ia din 1923, document ce a reprezentat un instrumentjuridic mult mai elaborat decdt Constitu[ia din 1866 gi care a fost orientatd nemijlocit sprccerin[ele dezvoltdrii societdlii intr-un stat de drept. Referitor la drepturile 9i libertii$lecetSlenegti, aceasta a preluat prevederile Constitufiei din 1866 dar a adus unora dintre eleTmbundtSfiri substan[iale. Constitufia a introdus principii noi fald de vechea Legefundamentald, cum ar fi: consacrarea statului nafional unitar (art.1); inscrierea votuluiuniversal (art.64); instituirea senatorilor de drept (art.61); introducerea conceptului deproprietate ca func[ie sociald (art.17); angajamentul statului pentru protec[ia sociali(art.21); principiul legalita[ii gi domnia legii ca fundament al statului. Totodatd, Tn art.8 seprevedea cd "to[i rom6nii, fdrd deosebire de origine etnicd, de limbd sau de religie, suntegali Tnaintea Iegii gi datori a contibui fthi deosebire !a ddrile gi sarcinile publice."Conform art.21 al Constitutiei toti factorii de produ{ie se bucurd de'o egirlS protecfie."

Constitu[ia"din' 1'923 a fost ilrbcuiE b 20 februarie 1938, Itrn"i c6nil a fostproclamatd o noua Constitu[ie elaborati din hi$alit/a regelui Carol 'aI ll-lea. Referitor !adrepturile fundamentale ale cetSlenilor, aceash pasfeaza spiritul reglementdrilor Legiifundamentale anterioare. Constitulia din l$ts a irtihtil insd gi unete modificdri ale unor

6-il

principii constitu[ionale, cum"ar fi: accentuarea limitdrii factoruduiindivdnd*$Bi,*extinderii puterii Statului gi concentrarea puterii politice in mdinile Regelui. i

Constitufiile socialiste din 1948, 1952 gi 1965 au Iegalizat grave abateri deprincipiilea

a

a).renunlarea la principiul separa[iei celor trei puteri gi inlocuirea acestuia cu principiunicitd[ii gi deplindtd[ii puterii;

b) Tnlocuirea pluralismului politic cu monopolul unui singur partid;c) subordonarea intregului aparat de stat partidului unic;d) concentrarea puterii de decizie statalS - legislativd gi executivd - in m6inile unei eli

restrdnse gi influenfarea de cdtre aceasta a puteriijudecdtoregti;e) restrdngerea unor drepturi gi libertdli cetdlenegti gi subordonarea individului de ci

stat;f) absolutizarea luptei de clasd gi extinderea acesteia !a toli oponenlii cla

muncitoare, de fapt ai partidului unic;g) prezentarea intereselor de grup ca interese sociale ale Tntregii societd[i gi dirijarea

eforturilor tuturor fo(elor sociale spre realizarea acestora, dar Tn beneficiul grupului politiminoritar;

h) institulionalizarea intervenliei gi controlului statului asupra Tntregii vie[i economice gi

social-politice;i) crearea unui nou tip de "democralie" considerat Tn mod demagogic

democra[iei parlamentare occidentale gi atragerea formald a ceti[enilor laconducere politicd la nivel central gi local.

Astfel, pentru a exemplifica restrOngerea drepturilor fundamentale ale cetdlenilor,grave prejudicii au fost aduse dreptului de proprietate. Constitu(ia din 1948 a utilizat douiiimportante instrumente juridice pentru transferul unor bunuri din proprietatea privati Tn

proprietatea statului. Aceste doud instrumente au fost: nalionalizarea gi exproprierea-Nalionalizarea era conceputd ca un procedeu juridic, prin care o clasd intreagd demijloace de produclie putea fi transferatd, pe cale de lege, din proprietatea privatd ?n

proprietatea statului. Deosebindu-se de nalionalizare, exproprierea era un procedeujuridic, prin care, pe calea unui act juridic individual al organului de stat competent, un bundeterminat putea fi trecut pe cale silitd, cu plata unei despdgubiri, din proprietatea uneipersoane determinate, in proprietatea socialistS, in vederea efectudrii unei lucrdri sauacliuni de utilitate public5.

Dreptul la viatd - principalul drept al omului cu toatd suita de drepturi adiacente,era grav incdlcat. Astfel, degi se insista in mod demagogic asupra acestuia, regimul refuzain mod sistematic sd ratifice documentele internalionale care interziceau pedeapsa cumoartea'

Un alt exemplu il constituie dreptul persoanei de a se deplasa gi de a circula,acest drept suferind numeroase ingrddiri at6t Tn cea ce privegte deplasarea in interiorul

[drii, cit gi deplasarea in afara granifelor. in ceea ce privegte libertatea persoanei de a-gistabili domiciliul unde doregte, trebuie amintit Decretul nr.68 din 20 martie 1976, acestanepermi[Ond stabilirea domiciliuluiintr-un numdr de 14 orage declarate orage mari.

Libertatea de asociere a fost limitatd la organizaliile oficiale, orice alt tip deasocia[ie, contrari principiilor comunismului, fiind interzisd. Degi legea electorald admiteagi sistemul de alegeri cu mai mulli candida[i pentru organele centrale;qi Jepale'ale puterii,toli candida[ii afla[iin competilie trebuiau si candideze de pe aceeagi pla.tformi politicd.

5.3.ClasificareadrepturilorsilibertatilorfundamentaleConstituliile modeme urmdresc prin consacrarea drepturilor gi libert6fifer;.funda.mentale sistabileasci garan[ii cit mai eficiente pentru apdrarea persoanei umane gi a vie[ii d

democratice, sistemul constitufional socialist romdn av6nd urmdtoarele trisdtu

superiactul de

-'

pomk

,Gxefic

flurd

wtsnspedtr,rul I

.G[rl(IHe[rcatet

dstinI crxwtd

1- Ll

rfi<fiep

de Yi

68

itffic;*ip611pr,,pdkiparea oeQelfr le'* nffi $ pelfu dezvoltarea materiald giculturalS a cet5fenilor.

Pornind de la aceastil mtde, u rycH prdesor de drept constitufionalpropune o clasificare a drepturilorfirdm-l* iErlSE $ de citre noi.

Astfel, o primi categorie de defiri findanentde va cuprinde acele drepturi careau drept. obiect ocrotirea persutd unilE $ a @i ei private fa[d de orice amestec dinafari. Din aceastd categorie f,ac parb urfrare|e drepturi: dreptu! la viafd gi la integritatefzicd gi psihicd, libera circula$e, irwiolabilitate domiciliului gi regedinlei, secretulcorespondenfei gi a celorlalte miiloae de cornunicare, libertatea congtiinfei, dreptul lainforma[ie. Drepturile fundamentale din aceastii primi categorie au o trdsiturd comund gianume faptul ca ele pot fi exercitate independent de un raport social, in cadrul cdruia allicetdfeni sd fie implica[i Tntr-o atitudine participativi. Cu alte cuvinte, ele pot fi exercitate inmod individual, motiv pentru care drepturile din prima categorie pot fi grupate subdenumirea de libertili individuale.

O a doua categorie de drepturifundamentale are drept obiect asigurarea dearoltdriimateriale sau culturale a cetdlenilor motiv pentru care acestea sunt cuprinse subdenumirea de drepturi social-economice. Fac parte din aceastd categorie urmdtoareledrepturi: dreptul la muncd, dreptul la ocrotirea sdndtdtii, dreptul la grevd dreptul laproprietatea privatd, dreptul de mogtenire, dreptul !a Tnvdldturd, dreptul celui vdtdmat intr-un drept al sdu de o autoritate publicS, liberul acces la justilie.

Cea de a treia categorie de drepturi fundamentale are ca obiect exclusiv asigurareaparticipdrii cetSfenilor la conducerea statului, cum ar fi: dreptul de a alege gi de a fi ales inorganele reprezentative locale sau nalionale, de a vota Tn cadrul referendumurilor, etc.Datoritd specificului, aceste drepturi constituie o categorie distinctd de liberti[ileindividuale gi de drepturile social-economice, cdreia i s-a dat denumirea de drepturipolitice.

A patra categorie de drepturi fundamentale se caracterizeazd prin faptul cd pot fiexercitate de cetdfeni, la alegerea lor, at6t Tn vederea participdrii lor la conducerea de stat,c6t gi in scopul asigurdrii dezvoltdrii lor materiale sau culturale. in aceastd categorie intrdurmdtoarele drepturi: libertatea de exprimare, libertatea cultelor, libertatea intrunirilor,dreptul de asociere, dreptul de petilionare. Datoritd caracterului complex al obiectului lor,acestor drepturi li s-a dat denumirea de drepturi social-politice.

Aceste drepturi social politice garanteazd posibilitatea cetdfenilor de a ac[iona fdrdconstrdngere in raporturile lor cu al[i cetSleni in limitele stabilite de lege. Ceea ce estespecific pentru unele din aceste drepturi este faptul cd cetdleanul nu le poate exercita deunul singur, cum este cazu! drepturilor grupate in categoria libertd[i individuale, ci doar inconcurs cu a!!i cetSleni, care Tn acest mod igi exercitd propriul lor drept fundamental (spreexemplu, dreptul de asociere). Datoritd acestor caracteristici, drepturile din aceasEicategorie sunt denumite gi libertS[i publice.

in ceea ce privegte egalitatea in drepturi, aceasta trebuie considerati o categoriedistinctd de drepturifundamentale cetdlenegti, examinate p6nd acum, deoarece obiectuleiil constituie toate drepturile garantate de Constitufie gi legi, asigurdnd aplicarea lor incondi[ii identice pentru to[i ceti[enii.

1. Liberti[ile individuale.

= 'Dreptul la via[d,gi la integritate fizicd gi psihicS. : , t.;

Articolul ,22 din Constitu[ie mnsacri hei drepturi fundamentale cetdlenegti aflateintr-o,strdnsd legdturS. Aceste drepturi sunt dreptul la via[i, dreptul la,integr:itate fizic6,gidreptul la,integritate psihic6. .. ' , :',r?l

Dreptul la viafd presupune in prirul retd, cd nkj o persoand sd nu poatd fi privatide via[a sa in mod arbitrar, arl.22, alin.(3) hHziff pedeapsa cu moartea . Pedeapsa cu

ffi

i!lt '

i

moartea nu'cdnffifttlh*tffitre&tEr.dfuare, a idrepturilor naturale ale omului, insd este T

acelagi timp o cruzime ce rareori s-a dovedit dreaptd. Mai mult, ea produce efecteireparabile, istoria dovedind cd de foarte multe ori cd ea a fost efectul unor grave erodjudiciare gi cd nu intotdeauna a fost pedepsit ceea ce trebuia astfel pedepsit.

Aceastd interdictie este absolutd, nefiind admisd nici o exceplie.. - in ceea ce privegte dreptul la integritate fizici gi psihicS, ai.22, alin.(2), prevede cil

nimeni nu poate fi supus torturii gi nici unui fel de pedeapsd sau de tratament inuman saudegradant. Orice atingere adusd integritS$i persoanei trebuie sanc[ionatd de lege, insidacd totugi aceasta se impune din considerente sociale, ea se face numai prin lege gi Tn

condi[iile art.49 (spre exemplu, recoltarea de probe de sdnge pentru dovedirea intoxicafidalcoolice, vaccinarea pentru combaterea unei epidemii, etc.).

O problemi controversatd este aceea de a gti cdnd incepe si fie operant gi cindinceteazd dreptul la viafd gi la integritate fiztcd. Astfel, dacd se pornegte de la concepfiilereligioase, atunci intreruperile voluntare ale sarcinii nu ar trebui sa fie acceptate dec6t incazuri extreme (spre exemplu, atunci c6nd viala pamei este in pericol). ln sf6rgit, dacildreptul la integritate fizici este prelungit gi dupd moarte, preluarea autorizatd in scoputimedicale de organe ale unor persoane decedate ar fi ilegalS, la fel ca gi utilizarea pentrudisec[ii a cadavrelor.

Un corolar al dreptului la viafd gi la integritate fizicd gi psihicd il constituie gi dreptulfundamental prevdzut de arl.26, adicd dreptul la viala intimd, familiald gi privatS. Textullegii fundamentale obligd autoritdfile statului la respectul vie[ii intime, familia]e gi private gi

la ocrotirea impotriva oricdror atingeri din partea oricdrui subiect de drept. Astfel, nimeninu poate sd se amestece in viala intimi, familialS sau privatd a persoanei fird a aveaconsimlSm6ntul acesteia, consirn[5mdnt care trebuie sa fie liber exprimat. in acest sens:- judecdtorii au obligalia de a declara gedin[d secretd e judecatd in procesele Tn carepublicitatea ar afecta via[a intimd, familiali gi privatd;- se considerd atentat Ia viafa intimd a persoanei ascultarea, Tnregistrarea sautransmiterea imaginilor sau a valorilor unei persoane, fdrd consimlSm6ntul acesteia;- este interzisd, de asemenea, aducerea !a cunogtinla publicd a aspectelor din viafaconjugald a persoanelor.

- Alin.2 al aceluiagi articol consacrd dreptul fiecdrei persoane fizice de a dispune de

ea insdgi, cu condilia de a nu incdlca drepturile gi libertdlile altora, ordinea publicd saubunele moravuri. Potrivit cu aceastd consacrare constitutionali :

numai persoana poate dispune de fiin[a sa, de integritatea sa fizicd gi de libertatea sa;persoana are dreptu! de a dispune de corpu! sau;

- in virtutea acestui drept, persoana are dreptul de a participa ca subiect de anchete,investigafii, cercetdri sociologice, psihologice, medicale, gtiin[ifice gi de a acceptiatransplantul de organe gi [esuturi.

Dreptul persoanei de a dispune de corpul sdu nu se confundd cu dreptul desinucidere.

Ca gi alte drepturi sau libertd[i fundamentale gi dreptul persoanei de a dispune deea insdgi comportd anumite limite. Aceste limite privesc:- examenul sdnit5fli impus pentru angajarea Tn muncd sau Tn vederea incheieriicdsdtoriei;- examenele medicale pentru combaterea bolilor venerice gi a toxicomaniei;- vaccindrile obligatorii.

- Libera circulalieAcest dr6pt fundamental, prevdzut de art.25, vizeazi nu numai posibilitatea de

migcare a cetiileanului romin pe intregul teritoriu al statului, fdrd nici o restriclie, dar gi altec6teva prerogative ceile, in sfdrgit, au dobdndit consisten[d: libertatea de circula{ie in

srg

aI

-

-prl,- prllga- lntffiar:pnrEift

- lrn

idivipffitr

fa acr

-pe'- pe

Perst'!- p€

-pcIBT'iZproocsile

ffilegd]Iilrrces

70

strdindtate, libertatea de a-$ slatl &micilitd,-s€ltrlregedin,tx&raorieer{ocalitate din !ar5,Ibertatea de a emigra, precum $ de a rereni in [ard.

Cu toate acestea, libera dcula,tb nu poate fi absolutd, ea trebuind sd sedesfdgoare conform unor reguli, cu lespectarea unor condilii cerute de lege. Exercitareaacestui drept fundamental poab fre obiectul unor restric{ii daci se cere evitarea unuipericol. grav care ameninf5 ordkrca constittfionald; pentru prevenirea riscului rdspindiriiunei ep^idemii, precum gi pentru evitiarea consecinlelor unei calamitdli naturale.

ln ceea ce privegte libertatea de circula[ie Tn afara [5rii, Constitufia degi ogaranteazd, este evident ci staful romin nu este in mdsura sd Tmpiedice restringerea decdtre un stat strdin a dreptului de circula$e pe propriul teritoriu. in astfel de condilii, totGeea ce statul rom6n poate garanta cetiilenilor sdi este dreptul la ob[inerea unui pagaport.

- Siguranla.Acest drept fundamental este numit de cdtre englezi "habeas corpus", ei Tn[elegdnd

prin aceastd sintagmd garanfia oferitd de Constitulie. fieairui cetd[ean, conform cdreia odatd relinut sau arestat, acesta va fi prezentat fdrd intdrziere unui juriu chemat si sepronunle fie pentru menlinerea invinuitului Tn stare de deten[ie, fie pentru punereaacestuia in libertate.

Astdzi prin siguranfd ca drept fundamental se inlelege garanlia datd de Constituliecetdlenilor gi tuturor persoanelor care se afld pe teritoriul statului impotriva oricdror formeabuzive de represiune gi in special, impotriva oricdror mdsuri arbitrare ale organelor destat av6nd ca obiect privarea lor de libertate prin arestare sau detenlie.

Siguran[a ca drept fundamental se bazeazd pe c6teva principii esenfiale aledreptului, cum ar fi:- principiul legalitSlii incrimindrilor gi pedepselor;- principiul independentei justi[iei;- garantarea dreptului la apdrare;- interdicfia infiin!5rii de jurisdiclii de excepfie: "este interzisd infiinfarea de instan[eextraordin are" (art.126 revizu it din Constitulie).- principiul neretroactivit5lii: "legea dispune numai pentru viitor, cu excepfia legii penalemai favorabile" (art.15 alin.2 din Constitufie).

- lnviolabilitatea domiciliului gi a regedin[ei.Acest drept fundamental este reglementat in art.27 al Constitufiei gi garanteazd

indivizilor posibilitatea de a-gi folosi nestingherili locuinla, astfel Incdt nimeni sd nu poatilpdtrunde Tn domiciliul sau regedinfa lor fdrd ca ei sd permitd acest lucru.

Conform alin.(2) al art.27 , existd anumite situa[ii cdnd se poate deroga prin lege dela aceastd regulS gi anume:- pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotdrArijudecdtoregti;- pentru Tnldturarea unei primejdii privind viafa, integritatea fizicd sau bunurile uneipersoane;- pentru apdrarea siguranlei nalionale sau a ordinii publice;- pentru prevenirea rdsp6ndirii unei epidemii.

Av6nd in vedere implicaliile juridice, morale gi sociale ale percheziliilor, Constituliarevizuita precizeazd care este autoritatea competentd care le poate ordona, precum giprocedura de efectuare. in ceea oe privegte autoritatea competentd a le ordona, aceastaeste numai magistratul, adic6 iudecfrtorul sau procurorul. , '

Se mai specificd gi faptul cd sunt interzise percheziliile in timpul noplii, excep[iefdcdnd delictul flagrant; Aceasta se elgli:i ph faptul ca o acfiune a autoritSfilor publice,legald desigur, ,,trebuie'se se' efeetrcae zitua., o perchezifie efectuati noaptea fiind denaturd a produce efecte nedorite nu rnrmd pentt peeoana in cauz5, ci gi pentru familiaacesteia gi eventual gi pentru vecini. ltldiv perfrtl care, textul constitufional le interzice.

'Fl

llr

Tnatamentul juridic alavind prioritate.

delictului flagrant este Tnsd diferit, Tn.astbt&situqtii'iAters#Fittsli,ti

- Secretul corespondenlei.Prin secretul corespondenlei se urmdregte sd se protejeze posibilitatea fiecdrei

peni.pane de a-gi comunica prin scris, prin telefon sau prin alte mijloace de comunicareopiniile gi gdndurile sale, fird ca acestea sai fie cunoscute de al[ii, fdcute publice saucenzurate

Din prevederile art.28 reiese ci sunt obligafi si respecte secretul coresponden[datOt persoanele fizice gi juridice cdt gi autoritSfile publice. Totodatd rezultd cd nimeni nupoate reline, deschide, citi distruge, da publicitd[ii o coresponden!5 ce nu-i este adresatd,avind obliga[ia de a o restitui destinatarului dacd din int6mplare a intrat Tn posesia ei. Deasemenea, nimeni nu are dreptul de a intercepta o convorbire telefonicd sau de a divulgaconlinutul convorbiriitelefonice de care a luat cunogtinld int6mpldtor.

Trebuie insd precizat cd exerciliul acestqi drept poate comporta o restrdngerenecesard in interesuljustiliei, sau mai precis in scopul descoperirii infractorilor. Acest dreptrecunoscut magistralilor de a reline, citi gi folosi Tn proces coresponden[a care vine saupleacd de la persoanele invinuite de sdvdrgirea unor infrac[iuni, trebuie sd fie consacrat delege, efectuat dupd o procedurd strictd gi doar pe baza de ordonan[e scrise, curespectarea celorlalte drepturi ale persoanei.

- Libertatea de congtiin[5.Aceastd libertate conferd fiecdrei persoane dreptul de a avea orice opinie sau

credinld ca gi cel de a nu avea vreo credinld, persoana respectivd neput6nd fi constrdnstrsd facd un act potrivnic convingerilor sale. O formd a libertafii de congtiinli o constituielibertatea religioasi. Prin aceasta se in[elege garanlia datd de Constitulie persoanelor dea nu putea fi constrdnse sd impdrtdgeascd o credin[d pe care nu o au sau alta decdt ceape care o au.

De reguld, concep[iile despre Iume sunt fie teiste, fie ateiste. Congtiinfa omului nupoate gi nu trebuie sd fie direcfionati prin presiuni administrative, ea trebuind sd fierezultatul Iibertalii de a gdndi gi de a-gi exterioriza gdndurile.- Dreptul la informa[ie

Dreptul la informa[ie este considerat un drept fundamental intruc6t dezvoltareaspiritualS a omului precum gi exercitarea libertitilor consacrate prin Constitulie implicd gi

posibilitatea de a avea acces la informa[ii gi date referitoare la viata sociald, economicd,gtiin[ificd, politicd gi culturalS.

Consacrdnd in art.31 dreptul la informafie, Constitulia revizuita stabilegte gi uneleobliga[ii in sarcina autoritdfilor statului:- de a informa corect cetdtenii asupra problemelor publice, dar gi a celor de ordinpersonal;- de a asigura prin serviciile publice de radio gi de televiziune dreptul la antend;- de a asigura proteclia tinerilor gi siguranfa nalionald;

Trebuie Tnsd precizat cd dreptul la informafie se referd numai Ia informaliile deinteres public. De aici se poate trage concluzia cd acest drept nu presupune gi accesul lainforma[ii cu caracter secret, nici obligafia pentru autoritS[ile statului de a oferi astfel deinforma[ii.

. .l

2. Drepturi social-economice. '. "

:r mulmtd(

- Dreptul la munce.Articolul 41 revizuit din Constitufie consacra un

temeiul ciruia fiecirui cetitean i se asigure posibilitateadrept fundamental cetatenesc Tn

de a-gi alege profesia gi locul de

preIac pa

@filc[ilL4;

ryllcaGmoe

oonvctrrrc(

- tln

fiept

:sau a

trgad

se ia

autolmedimenlactiv

-Dt

fiindden

@nfpoalin[eltotot

lnun-Eded-grmludedinait

72

rrcfffi*ffGrcsm 'Sir de a Oesfigra pofivit pregdtirii gi capacitSlii sale, Tn, condltiL::.';irespunzdtoare de securitiate $ iiene, o activitate in domeniul economic, administrativ,ial sau cultural remuneraGl ecfiffi-

Consacr6nd libertatea aleger- fdesiei gi a locului de muncd, Constitutia revizuitaclude munca fortati. Potrivit at39, nu onstituie Tnsd munci fortatd:

- seryiciul cu caracter militar sau adivitil$le desfdgurate in locul acestuia de cei care,potrivit legii, nu presteazd seMciul militar obligatoriu din motive religioase;- munca unei persoane condamnate, pre$atn in condi{ii normale, in perioada de detenfiesau de libertate condifionatS;- prestaliile impuse Tn situa[ia creatii de calamitd[i ori de alt pericol, precum gi cele caretrac parte din obligafiile civile normale stabilite de lege

Dreptul la munci presupune gi obligalia statului de a lua mdsuri de dezvoltareeconomicd gi de proteclie sociali, de naturi sd asigure cet5[enilor un nivel de trai decent(art.47 revizuit).

Totodati. dreptul la muncd implicd gi obligafia. pentru stat de a legifera gi de aaplica mdsuri prin care sd se asigure securitatea gi igiena muncii, repaosul sdptdminal,concediul de maternitate pldtit, ajutorul de gomaj, dreptul la pensie, etc.

Art.41 alin. (5) consacrd dreptu! la negocieri colective 9i caracterul obligatoriu alconvenliilor colective, fapt ce reflectd rolul tot mai important ce le revine sindicatelor inlumea modernS.

- Dreptul la ocrotirea sdndtdliiConstitulia revizuita asigurd fiecirei persoane, independent de calitatea de angajat,

dreptu! la ocrotirea sdndtSlii (art.34 alin.1 revizuit).Acest drept fundamenta! fine seama de standardele actuale de via[a, prin con[inutul

sau asigurdnd indivizilor pdstrarea gi dezvoltarea calit5lilor lor fizice gi mentale, care sd leingiduie o cdt mai eficientd participare la viala economicd socialS politicd gi culturald.

Totodatd, ar1.34 impune gi unele obliga[ii ferme in sarcina statului, aceste trebuindsd ia misuri pentru asigurarea igienei gi a sdndtdfii publice (alin2).

lmpundndu-se obligalii pentru autorit5file statului, este firesc sd se impundautoritdfii legislative misiunea de a reglementa unele domenii cum ar fi: asistenfamedicald, asigurdrile sociale precum gi alte mdsuri de protec[ie a sdndtdlii fizice gimentale. Tot Iegea urmeazd sd reglementeze controlul exercitdrii profesiilor medicale gi aactivitdlilor paramedicale.

- Dreptul la grevdPrin grevd se Tnfelege Tncetarea colectivd gi voluntard a muncii de cdtre sataria[i,

fiind o misurd de presiune economicd temporard folositd Tn scopul imbundtdlirii condi[iilorde muncd gi de viali a acestora.

Exercitarea dreptului la grevd intervine atunci cdnd celelalte mijloace de rezolvare aconflictului de muncd nu au dat rezultate, fiind astfel ultima solulie, prin care patronatulpoate fi convins sd satisfacd revendicdrile salariafilor. Succesul grevei depinde deinlelegerea prealabilS a muncitorilor de a inceta lucrul pe o anumitd perioadd de timp gitotodatd de posibilitSlile lor materiale de a o continua.

Legea nr.168/1999, modificata si completata privind , solufionarea conflictelor demu ncd;prevede u rmdtoarele:-.i greva,constituie o incetare colectivd gi voluntari a lucruluideclaratd pe toatd durata desfiguririiconflictelor de interese;- greva poate fi declarati numai daca, in prealabil, au fostsolu$onare a conflictului de interese prin prredurile prevdzutedeclangdrii a fost adus la cunogtinli conducerii unitirfi de cdtreinainte;

.",intr-o unitate,,gi',poatts fi - ,, .:

epuizate posibi[tetile. de', :

de lege, gi: dacd, Irlomentul:, i'ilorganizatori cu 48 de ore

73

- hotirdfea.' e''rs*decSsffi.grwEl,trse ia,'de cdtre organiza[iile sindicale' reprezentativeparticipante la conflictul de interese, cu acordul a cel pufin jumitate din numdrul membrilorsindicatelor respective;- grevele pot fi de avertisment, propriu-zise 9i de solidaritate. Greva de avertisment nupoate avea o duratd mai mare de doud ore, dacd se face cu incetarea lucrului gitrebuie, intoate cazurile, sd preceadd cu cel pufin 5 zile greva propriu-zisi. Greva de solidaritatepoaie fi declarati in vederea susfinerii revendicdrilor formulate de salarialii din alte unitdli.Aceasta nu poate avea o durati mai mare de o zi gi trebuie anunlatd Tn scris conduceriiunitSfli cu cel pufin 48 de ore inainte de incetarea lucrului;- sindicatele reprezentative sau dupi caz, reprezentanlii alegi ai salaria[ilor suntresponsabile de organizarea grevelor gi ii reprezintd pe grevigti pe toati durata grevei, inrelaliile cu unitatea, inclusiv in fafa instan[elor judecdtoregti, in cazurile in care se solicitisuspendarea sau incetarea grevei;- in situafia in care dupd declangarea grevei, jumdtate din numdrul salariafilor care auhotdr6t 9eclangarea grevei renun!5 la grevd, aceasta inceteazd.

ln legdturd cu organizarea gi desfdgurarea grevelor, legea stabilegte urmdtoarelereguli:- participarea la grevi este liberd, nimeni nu poate fi constrdns sd participe sau sd refuzesi participe la grevS;- pe durata grevei, conducerea unitdlii nu poate fi impiedicatd sd iSi desf5goareactivitatea de cdtre salarialii aflali in grevd sau de organizatorii acesteia; conducereaunitS[ii nu poate incadra salariafi care sd iiinlocuiascd pe cei aflaliin grevS;- pe durata grevei organizatorii sunt obliga[i sd protejeze bunurile unitdfii gi sd asigurefunc[ionarea continud a utilajelor gi a instala[iilor a cdror oprire ar putea constitui un perico!pentru via[a gi pentru sdnitatea oamenilor;- pe durata grevei, salariafii igi menfin toate drepturile ce decurg din contractul individualde muncd, cu excep[ia drepturilor salariale.

Dreptu! la grevd este reglementat de art.43 revizuit al Constitufiei iar in spiritulacestui articol pot fi aduse doud categorii de limitdri exercitdrii dreptului !a grevd.

O primi categorie de limitdri privegte scopul grevei, el nu poate fi decdt apdrareaintereselor profesionale, economice gi sociale ale salariafilor. Tn consecin!5 sunt interzisegrevele care au un caracter politic.

Cea de a doua categorie de limitdri este determinatd de considerente legate denecesitatea menfinerii ordinii publice precum gi de garantarea asigurdrii serviciiloresenliale pentru societate. De multe ori se considerd cd greva funcfionarilor publici esteilicitd pentru cd ea vine in contradic[ie cu nofiunea de serviciu public Ai mai ales cuprincipiu I continuitdlii servici ilor pu blice.- Dreptul de proprietate privatd.

Jn sistemul nostru de drept, proprietatea este publicd sau privat5.Proprietatea publicd apa(ine statului sau unitdlilor administrativ-teritoriale. Bunurile

proprietate publicd sunt inalienabile. Rezultd cd ele sunt scoase din circuitul civil, neputdndfi instriinate. in condiliile legii, ele pot fi date in administrare regiilor autonome oriinstitufiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate (art.136, alin.S revizuit).

Referitor la proprietatea privati art.136 alin.(6) prevede cd ea este inviolabild,adici un bun dobdndit in mod legal face parte definitiv din patrimoniul proprietarului, o legeulterioard put6nd ce! mult sd modifice condi[iile in care acesta igi exercitd dreptul, dar nusd-i afeeteze insdgi substanfa.

Proprietatea privatd poate avea ca obiect orice bun, bineinleles cu excluderea celorce nu pot,fi decat in proprietate publicd. Astfel, nu pot forma obiectul dreptului deproprietate.privatii urm6toarele bunuri: bogafiile de orice naturi ale subsolului, cdile decomunicalie, spa$ul aerian, apele cu potenlial energetic valorificabi! gi acelea ce pot fi

blosigiale

si aFpersooomeapatn

limitii-peproplsolult-dnasigusau c

ocrot- nillegii,-av

-Dl

drepasigt

-Dt

oblig

-proftfiecainlelr

graddoui-ininter-pdeaexer

aoesoons-ininvd-ircadrprerinvd

insti

74

blosite.ift'intereg{t'htfr+ffiiald;resurselenaturalealezoneieconornice9i ale platoului continental, preoln $ * bunuri stabilite de lege.

in opozifie cu proprietaba g5H, proprietatea privatd nu este exclusivi. Ea poatesd apa(ind oricdrui subiect de @ - oeiliitenilor, organizafiilor sociale, cu condifia sd fiepersoane juridice, deoarece doar in aceast i calitate pot fi tutelare de patrimoniu (societSlicomerqiale, fundalii, etc.) statului, snunei, oragului sau judelului, cetdlenilor strdini giapatrizilor (cu excepfia dreptului de proprietate asupra pimdntu lui).

Exercifiul dreptului de propdetate privatd este supus potrivit Constitu[iei la doudlimitdri principale, dupd cum stipuleartad.4 revizuit:- pentru lucrdri de interes general, autoritatea publicd poate folosi subsolul oricdreiproprietd[i imobiliare, cu obligalia de a despigubi proprietarul pentru daunele adusesolului, planta[iilor sau constru{iilor, p]ecum gi pentru alte forme imputabile autorit6$i;- dreptul de proprietate obligd !a respectarea sarcinilor privind proteclia mediului giasigurarea bunei vecindtd[i, precum gi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legiisau obiceiului, revin proprietarului.

Constitulia revizuita stabilegte doud garanlii principale care au menirea siocroteascd dreptul de proprietate privatd. Astfel arl.44 prevede c5:- nimeni nu poate fi expropriat dec6t pentru o cauzd de utilitate public5, stabilitd potrivitlegii, cu dreaptd gi prealabili despigubire;- averea dobAnditd licit nu poate fi confiscatd, iar caracterul licit al dobdndirii se prezumd.

- Dreptul la mogtenire.Conform arl.45 revizuit al Constituliei, dreptul la mogtenire este garantat. Acest

drept este urmarea fireascd a dreptului de proprietate privati deoarece prin acest drept seasiguri continuarea calitdlii de proprietar de cdtre succesorii fostului proprietar decedat.

- Dreptul la invd[dtur5.Potrivit arl.32 din Legea fundamentald dreptu! la invdldturd este asigurat prin

obliga[ia statului de a organiza Tnvd[imdntul general obligatoriu, invSldm6ntul liceal gi celprofesional, inv6[dm6ntul superior gi alte forme de instruclie qi de perfecfionare. Deci,fiecare cetdlean are posibilitatea si igi aleagd aqezdm6ntul gcolar sau profesional la careIn[elege sd se instruiasc5.

Constitulia revizuita stabilegte principiul conform cdruia invdldm6ntul de toategradele se desfdgoar6 in limba rom6nd. De la acest principiu, Constitulia revizuita admitedoud exceplii:- in condifiile legii, invdfdmintul se poate desfigura gi intr-o limbd de circula[ieinternalionalS;- persoanele apa(indnd minoritd[ilor na[ionale au dreptul de a invd[a limba lor matemi gide a putea fi instruite in aceastd limbd, urmdnd ca legea sd stabileasci modalitalile deexercitare a acestui drept,

Conform Constituliei, invd[Smdntu! de toate gradele poate fi de stat sau particular.Dacd referitor la Tnvd[Smdntul particular, Constitulia revizuita prevede doar ci

acesta se organizeazd gi se desfdgoard Tn condiliile legii, pentru invdldmdntul de stat ea aconsacrat unele reguli specifice, dupd cum urmeazd:- invd;tdmdntul de stat este gratuit, potrivit legii, adici in cadrul acestei forme deinvEfdrndnt nu:pot fi:pereepute taxe de examene gi nici taxe de frecven[d;:,;i6lrgcolile de"stiit,:,:fny5ldmdntul religios este organizat gi garantat prin lege. insd, incadrul;,6Gestd,l reguli;,'notiunea de gcoala anprinde doar invSfSmdntul general gipreuniversitar, aoeasta' deoarece in [ara noasti nu existd tradilia organizdriiinvS[d rnfrntul u i, re ligios in i nstitu[ii le de invitarnint superior.

Conform alin. (6) al arl.32, autonornia universitrard este garantatd, adicd fiecareinstitutie de invdtdm6nt superior are libertaEa de a-ii alege propria conducere, de a-gi

75

stabili programele de invS!6rrrdfrl*gi,He'.r'{ccil6r$i-4n.md+isdependent.asupra moduluifiolosire a resurselor ei financiare.

Prevederile constitulionale gi-au gdsit o ampld dezvoltare in Legea invdldmintu!(nr.84/1 995). Potrivit acesteia:- in Rominia invdf5mdntul constituie o prioritate nalionald;- i1V6[dmintul urmdregte realizarea idealului educa[ional (ce consti Tn dezvoltarea liberi,integrald gi annonioasd a individualitdfii umane, in formarea personalitdlii autonome $creative) intemeiat pe tradiliile umaniste, pe valorile democraliei 9i pe aspiraliile societdfiromdnegti;- dreptul Ia invdldturd se fundamenteazd pe dreptul egal de acces la toate nivelurile giformele de invS!5mdnt ,,indiferent de condi[ia sociald gi materialS de sex, religie,na[ionalitate, apartenenli politicd gi religioasd";- sistemul na[ional de invSfdmdnt include mai multe trepte de formare educalionale $anurne: TnvS[Sm6ntul liceal, postliceal gi Tnvd[dmdntul superior;- invSldmdntul special organizat pentru pregcolalii gi elevii av6nd anumite deficienle seorganizeazd in unitd[i de ?nvdfdm6nt special, in grupe gi clase speciale din unitdlipregcolare gi gcolare obignuite, sau in unitd[i de inv5!5m6nt obignuite, inclusiv in unitdfi cupredare in limbile minoritSlilor nalionale;- Tnvd[dmdntul nu se subordoneazd scopurilor gi doctrinelor promovate de partide saualte formaliuni politice;- de asemenea, legea Tnvd[dmdntului intezice in spa[iile destinate procesului deinvdldm6nt gi cercetare, activitd[ile care incalcd normele generale de moralitate.

Liberul acces la justilie degi nu este reglementat de Constitu[ie in capitoh.il"Drepturile gi libertalile fundamentale", totugi trebuie considerat a fi un drept fundamentddeoarece el se analizeazd ca o facultate de voin[d garantatd indivizilor de Legeafundamentald, facultate cdreia ii corespunde obligalia pentru stat de a desfdgura oactivitate jurisdiclional5.

Articolul 21 al Constituliei prevede:- (1) - orice persoand se poate adresa justifiei pentru apdrarea drepturilor, a libertd[ilor gia intereselor sale legitime;- (2) - nici o lege nu poate ingrddi exercitarea acestui drept.

- Dreptul persoaneivdtdmate de o autoritate publicd.Constitu[ia revizuita din 1991, condifioneazd exercitarea acestui drept prevdzut de

arl.52 de urmdtoarele cerinfe:a) Trebuie sd se facd dovada vdtdmdrii unui drept subiectiv al unei persoane.b) Vdtdmarea dreptului subiectiv trebuie sd fie cauzatd de o autoritate publicS, Tn sensulacestui articol prin autoritate publicd infelegdndu-se oricare dintre organele statului.c) Vdtimarea dreptului subiectiv sd se fi produs printr-un act administrativ sau prinnesolulionarea in termenul legal a unei cereri.

Textul nu se referd Ia actele administrative emise numai de cdtre autoritdfileadministrative, ci la toate actele administrative emise de autoritSlile publice, fdrd deosebire

Articolul 52 stipuleazd gi'pretenfiile,pe care le poate formula cetileanul, acesteafiind: recunoagterea drepfului prdinsitanular,ea actului, repararea pagubei.

?n aceastii categorie sunt ,inclus€,

obiect exclusiv participarea cetdfenilorurmdtoarele drepturi:

acele drepturi ale cetetenilor romdni care au ca"rom6ni la conducerea statului. Ea include

dretdretdrq

ikdredredre

p

&18nintal,ffinil

DacaffiptfrillcrGspomafulmftin{- VAfe alt- virde PI

4- Dn

- Lit

sers(dte I

spirit

cerEp,nn i

spirit

@TTII

ffransesfman

Asff(demdefdclasicontuma

creaorge

76

- dreptul de a vota reprezentanli in Parlament; , ;;1, "i;i';11ttsl\"&c.t*.'*,$164.r,11,4g?,i* t{{- dreptul de a-l vota pe Pregedintele Republicii;- dreptul de a inilia, impreuni cu numerul de cetdleni cu drept de vot prwdzut de art.74revizuit al Constituliei gi in condi[iile acolo stabilite, adoptarea, modificarea sau abrogareaunei legi ordinare sau organice;- dreptql de a vota reprezentanliiin consiliile locale gijudelene;- dreptul de a vota primariin comune gi orage;- dreptul de a fi ales deputat sau senator, pregedinte al ldrii, membru in consiliile localesau primar in comune gi orage.

Articolul 36 revizuit al Constituliei prevede cd cetdfenii au drept de vot de la vdrstade 18 ani, implini[i pdnd Tn ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot debilii sau alienafiimintal, pugi sub interdiclie gi nici persoanele condamnate, prin hotdrdre judecitoreascddefinitivd, la pierderea drepturilor electorale.

La fel ca gi dreptul de vot, dreptul de a fi ales apa(ine numai cetd[enilor romdni.Dacd pentru dreptul de vot limita minimd de vdrstd est.e de 18 ani, pentru a fi ales, aceastdvdrstd este sensibil mai ridicatS. Acest fapt se explicd prin importan[a unor demnitdlipublice gi prin responsabilitatea care le revine celor desemnafi sd guverneze,responsabilitate care cere un suport de credibilitate gi in experienfa practicd gi inmaturitatea candidalilor. in acest sens, arl.37 revizuit din Constitufie stabilegte doui limiteminime de vdrstd, dupd cum urmeazd:- vdrsta de 23 de ani implini[i, pdnd la ziua alegerilor inclusiv, pentru candida[ii ce vor sdfie alegiin Camera Deputalilor sau in organele locale;- vdrsta de cel putin 35 de ani pentru candida[ii ce vor sd fie alegi in Senat sau Tn funcfiade Pregedinte al Romdniei.

4. Drepturi social-politice

- Libertatea de exprimareLibertatea de exprimare prevdzutd de art.30 al Constituliei reprezintd posibilitatea

persoanei fizice de a-gi exprima prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prinalte mijloace de comunicare in public gdndurile, opiniile, credin[ele religioase gi crealiilespirituale de orice fel.

Mijlocul cel mai des folosit pentru ingrddirea libertS[ii de exprimare a fost gi estecenzura, fapt pentru care conform alin.2 cenzura de orice fel este intezis5. De asemenea,prin alin, (4) este interzisd suprimarea publica[iilor.

Libertatea de exprimare are un confinut complex care cuprinde at6t un aspectspiritual cdt gi un aspect material, acest lucru implic6nd gi libertatea de a Tnfiinfa publicalii.

Pentru garantarea liberta[ii de exprimare, legea poate impune mijloacelor decomunicare in masd obligalia de a face publicd sursa finan[irii. Impunerea transparenleifinanciare nu face dec6t sa intdreascd exercifiul efectiv al acestei libertdfi, in fond cerindu-se sd fie cunosculi de public conducdtorii reali ai intreprinderilor de presi, condi$ilefinanfdrii ziarelor, tranzacliile financiare ale cdror obiect pot fi.

Libertatea de exprimare nu este insi absolutS, ea fiind supusd anumitor limite.Astfel, dispoziliile constitufionale interzic acele exprimdri care urmdresc prejudiciereademnitd[ii, onoarei, viefii particulare a persoanei 9i dreptul sau la propria imagine;defiimarea [5rii gi a nafiunii, indemnul la rizboi de agresiune, la urd nafional6,:rasial6, declasd sau religioasd, incitarea la discriminare, la separatism teritorial; manifestdriobscene,contrare bunelor moravuri. Din aceasta rezulti ideea de ocrotire:€r unor.iffiportante valoriumane, statale, publice. ri

Textul constitulional stabilegte ca raspuderea civila pentru:informalia sau pentrucrealia adusi la cunogtin[d publici ]eilir etlibrului sau realizatorului, autorului,organizatorului manifestdrii artistice, prop*f*i miifratlui de multiplicare, al postului de

rtr

He "diersau de televiziune, in condi[iile legii. in ceea ce privegte ordinea in care serdE-Pprn

ea este cea stabilitd prin textul constitulional.Referitor la rdspunderea pentru delictele de presd, aceasta va fi stabilitd prin lega

Constitulia revizuita nu putea stabili detalii, rdspunderea penald pentru sdv6rgirea unddelict avdnd caracter eminamente personal.

- Libertatea cultelorAlflturi de libertatea de congtiin[d, Constitulia revizuita prin art.29, alin.(3), (4), (

garanteazd 9i libertatea cultului religios- Tn ceea ce privegte cultele religioase, trebuie observat cd termenul cult are doui

accep[iuni. Conform primei accep[iuni, prin cult se Tn[elege o asocialie, o grganizaliereligioasi, iar conform celei de-a doua ritualul practicat. Tn ambele accepfiuni, ins5, culttlreligios inseamnd exteriorizarea unei credinle religioase at6t prin unirea celor de aceeagicredin[d intr-o asocialie religioasa (biserici, cult), c6t gi prin ritualurile cerute de aceacredinfd religioasS, cum ar fi procesiunile, adundrilq religioase etc..Fa[a

de credinla religioasd care constituie un element psihic, intern, cultul religiosreprezintd o exteriorizare a ideilor religioase.

Reglementarea libertefli cultelor poatedintre care principalele sunt urmdtoarele:a) Regimul teocratic, conform ciruia bisericastat liica. Aceasta a fost mult timp pozifiaromano-catolicd.

avea loc Tn parametrii mai multor sisteme,

b) Regimul cesaro-papal, in cadrul cdruia seful politic laic este in acelagi timp 9i sefulbisericii. Acest regim este specific raporturilor dintre Coroana britanicd 9i bisericaanglicandc) Regimul concordatelor, potrivit cdruia rela[iile dintre stat gi bisericd sunt reglementatepe calea unei convenlii (concordat) intervenitd intre cele doud pa4i. Astfel de concordatesunt intAlnite intre biserica romano-catolici 9i diferite stated) Regimul separafiei bisericii de stat, potrivit cdruia statul are obligafia de a se ab[ine de

ta orice amestec in organizarea gi func[ionarea cultelor, dupd cum gi acestora le esteinterzis orice amestec Tn treburile statutui.

in ceea ce privegte Constitulia revizuita Rom6niei, in arl.29 alin.(5) este prevdzutilautonomia cultelor religioase fald de stat gi faptul cd acestea se bucurd de sprijinulstatului, prin inlesnirea asistenlei religioase in armatd, in spitale, in penitenciare, in azile gi

orfelinate.

de[ine supremafia in raport cu puterea dedominante pe care gi-a arogat-o biserica

totodate gi cultivarea unui climat de toleranta gi deapa(inand diferitelor culte religioase, c? 9i Tntre

sddD lib€qaniFrtide as(ciib IDdtparticfiumteloradiulperso- sulnafurorgalordinfi pe

-E}I

lntrtltwzas'ocpem

ffioc

cu4altepuHrnotilrtetGart

.E

Colautloon

Constitufia revizuita imPunerespect reciproc Tntre credinciogiicredinciogi gi necredinciogi.

Pentru asigurarea linigtii gi pdcii intre cultele religioase, prin

revizuita interzice, in relaliile dintre culte, orice forme, mijloace,Tnvrdjbire religioasd.

respdemactitStIvC

Libertatea Tntruni rilorLibertatea Tntrunirilor reprezintd un

pe care o au oamenii de a se intruni Tn

exprima opiniile, gindurile, credinfele.

drept fundamental mre constereuniuni publice sau private Tn

alin . (4) Constitufiaacte sau actiuni de

Tn posibilitateascopul de a-$i

mitingurile demonstrafiile, procesiunileprin mai multe forme gi mijloaeei:,GUrn'af,',fi:

Orice Tntrunire, in sensul legii, presupune o legdturi cat de firavd Tntre participa

o intenlie comund gi totodatd un minimum de organizare. Aceste, trdsfturi:,prezinttiimportanli din punct de vedere juridic atunci c6nd se pun probleme de autorizare

l8

prealatffeqrder&nfiC$mam&rHmOere. Aceste trdsdturi deosebesc.intrunirile degrupdrile sau aglomerdrile intirpffice de persoane.

Articolul 39 revizuit al Consfit$ei consacrd trei reguli in legdturd cu intrunirile gianume: libertatea intrunirilor, caractenll pagnic al intrunirilor gi interzicerea la Tntruniri aoricdrui fel de arme.

Cadrul juridic legal prin care se exercitiopiniile'Tn cadrul unor aduneri publice il reprezintdgi desf5gurarea adunirilor publie.

libertatea cet5lenilor de a-gi exprimaLegea nr .2081 2004 privi nd orga ntzarea

Potrivit acestei legi:- libertatea cetS{enilor de a-gi exprima opiniile politice, sociale sau de altd naturS, de aorganiza mitinguri, demonstralii manifesta[ii, procesiuni gi orice alte intruniri gi de aparticipa la acestea este garantati de Iege;- asemenea activitdfi se pot realiza numai pagnic Ai fdrd nici un fel de arme, in piefe, pecdile publice ori in alte locuriin aer liber, numai, dupd declararea prealabilS;- adundrile publice trebuie sd se desfdgoare Tn m.od pagnic Ai civilizat, cu protecfiaparticipan[ilor gi a mediului ambiant, fdrd s6 se stdnjeneascd folosirea normalS adrumurilor publice, a transportului in comun, funcfionarea institu[iilor publice gi private, acelor de invdfdmdnt, culturd gi sdndtate, a unitd[ilor economice ori sd degenereze Tn

ac[iuni turbulente de naturd a pune ?n primejdie ordinea gi linigtea publicS, siguranlapersoanelor, integritatea corporald, viafa sau bunurilor acestora ori ale domeniului public;- sunt interzise adundrile publice prin care se urmdregte: propagarea ideilor totalitare, denaturd fascistS, comunistS, rasisti, govind sau ale oricdror organiza[ii terorist-diversioniste;organizarea unei lovituri e stat sau altei ac[iuni contrare siguranlei na[ionale; incdlcareaordinii, siguranlei sau moralitSfii publice, a drepturilor 9i libertalilor cetdlenilor ori punereain pericol a sdndtd[ii acestora.

- Dreptul de asociereDreptul de asociere prevdzut de art.40 revizuit nu trebuie confundat cu libertatea de

intrunire, aceasta deoarece spre deosebire de intruniri, care sunt aduniri cu caracterocazional de persoane intre care nu se creeazd legdturi juridice cu caracter permanent,asociafiile sunt grupdri cu caracter durabil, constituite in vederea realizdrii unui scoppermanent gi care funcfioneazd conform anumitor reguli acceptate de membrii lor.

Cetd[enii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate gi Tn alte forme deasociere.

Partidele politice contribuie la definirea gi la exprimarea voin[ei politice a cetdfenilor,respectdnd suveranitatea nalional5, integritatea teritoriald, ordinea de drept gi principiiledemocratice. in consecinld, partidele - sau celelalte organizalii care, prin scopurile oriactivitatea lor, sunt contrare pluralismului politic, principiilor statului de drept orisuveranitd[ii, integritdlii sau independentei RomAniei sunt neconstitu[ionale.

Constitu[ia revizuita prevede cd nu pot face parte din partide politice judecitoriiCu(ii Constitulionale, avocalii poporului, magistrafii, membrii activi ai armatei, poliligtii gialte categorii de funclionari publici stabilite prin lege organic5. Aceasta deoarece serviciilepublice nu au voie sd facd nici o diferenliere intre cei cirora le furnizeazd prestalii, pemotive politice. in fine aceeagi Constitu[ie stabilegte cd asocia[ii]e cu caracter secret suntinterzise, urmdrindu-se astfel protejarea valorilor democratice fald de unele fortp obscurecare arrdori s6,,atenteze la ele.

J :;

, ' Dreptrd de peti[ionare' ':i .:Dreptul'ds,,;petitionare a fost regbrnentat ca drept fundamental in art.51'al

Gonstitufiei, .Acest drept garanteazi et4enfor posibilitatea de a se adresa cu peti[iiautoritSlilor statului, acestea av6nd oHiFtia si rSspundi la petilii in termenele gi Tn

condi[iile stabilite potrivit legii:

w

Petifii le adresatO" 6 dfuri@@rasilfitrMi:qee Saoa,doan fn, n umele petifiona ri lor saunumele colectivelor pe care le reprezintd. De aici gi consecinla cd orice peti[ie trebsemnatii gi decitrebuie sd conlind datele de identitate ale petifionarului.

Din punct de vedere juridic, petifiile pot imbrdca cel pulin patru forme gi anu@reri, reclamalii, sesizdri gi propuneri.

Reglementarea datd de Constitufie are un caracter deosebit de larg. Aceastaexprimi prin faptul cd petiliile cetdfenilor privesc nu numai valorificarea unor drepturi, cia unor simple interese personale. Prin urmare, chiar dacd un interes personal, nefiiocrotit prin posibilitatea sanclionatd de lege de a cere unui te( Tndeplinirea unei ac[iusau o abstenliune, nu constituie un drept subiectiv, el poate fi totugi apdrat prin intermedidreptului de petilionare.

Pe de altd parte, caracterul extins al reglementdrii constitu[ionale igi gdseexpresie gi in faptul cd, petiliile pot avea ca obiect nu numai drepturi gi interese personalci gi.drepturi gi interese colective.

Scutirea de taxd pentru exercitarea dreptulyi de petilionare consacratd de alin. (3asigura acestui drept posibilitatea realizdrii sale depline.

5. Egalitatea in drepturiEgalitatea, aga cum este definitd de Constitufie constituie o

drepturile subiective, fie ele prevdzute de Legea fundamentald, fienormative.

garan[ie pentru tde legi sau alte acte

Articolul 16 al Constitu[iei prevede in alin. (1) ce to[i cetdfenii sunt egali in fala leg-gi a autoritSlilor publice, fird privilegii gi fdrd discrimindri. Acelagi articol stabilegte clnimeni nu este mai presus de lege (alin.2).

Aceastd egalitate include toate domeniile in care persoana igi poate desfdguraactivitatea, indiferent dacd ele vizeazd via[a socialS, economicd, juridic5, politici sauculturald. in aceste domenii, nici prin legi sau alte acte normative, nici prin actede aplicarca normelor juridice, nu este admisd vreo discriminare intre cetdfeni, care in condi,tiidentice trebuie trataliin mod identic.

Articolul 4 alin.2 din Constitufie stabilegte cd Rom6nia este patria comund giindivizibil5 a tuturor cetdlenilor sdi, fdrd deosebire de rasd, de nalionalitate, de origineetnicS, de limbd, de religie, de sex, de apartenenld politici, de avere sau de originesocialS.

Constitu[ia revizuita cuprinde pe l6ngd aceastd formulare generalS gi c6tevaaplicalii particulare ale principiului egalita[ii in drepturi.

O primd aplicalie particulard o constituie situalia creatd de art.57 alin.(2), acestaoferind minoritd[ilor nafionale posibilitatea de a se afirma pe plan politic. Conform acestdarticol, organizaliile cetd[enilor apa(in6nd minoritd[ilor na[ionale, care nu intrunesc Inalegeri numdrul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptul la c6te un loc dedeputat, in condi[iile legii electora]e. Cetd[enii unei minoritdli na[ionale pot fi reprezenta$numai de o singurd organizafie.

Cea de a doud aplica[ie particulard se referd la pozi[ia Tn stat gi societate a femeii.Datoritd constitu[iei sale biologice gi a rolului pe care il are in societate, femeia, pentru a fipusi Tntr-o situa[ie de egalitate cu bdrbatul nu este suficient si se bucure de aceleaEidrepturi ca acesta, fiind necesar si i se dea din anumite puncte de vedere o ocrotircspeciald: concedii de matemitate; un,regim special de munci pentru femeile gravide, etc.Constitulia revizuita mai prevede:ea{4,'rfluncd egald, femeile au salariu egal cu bdrbafii.

O altd aplica$e particulard privegte copiii gi tinerii datoritd interesului special pe careil are statul pentru fionnarea moralS,,,intelectuald gi profesionald a acestora precum gidatoritd nevoii de a ocroti interesele,copiilor:gi tinerilor. Articolul 48 revizuit al Constitufieistabilegte obl(plia pentu stat de a acorda alocafii pentru copii gi pentru ingrijirea copiluluibolnav. Totodatii este interzisd exploatarea minorilor gi folosirea lor ?n activitd[i care le-ar

-m*

5.{

80

dduna sdndtS[ii, rnoraliti$i san crebs trrte in primejdie;visteseil.dffifiilsailorwtatil- .:

Minorii sub v6rsta de 15 aniru potlrqgE*f ca salariati.O ultimd aplicalie prlirfra a pincipiului egalitd[ii se referd !a ocrotirea

persoanelor handicapate. Asffi, nt{6 el Constituliei stipuleazd obliga[ia statului de aasigura realizarea unei politici rr{oAe de prevenire, de tratament, de readaptare, deinvd[5p6nt, de instruire gi de ir@rae sochE a handicapafilor, cu respectarea drepturilorgi Tndatoririlor care le revin perinrfla $ trbrilor. Statul mai are gi obligalia de a acordaaloca[ii de stat gi ajutoare pentu -r]ttfea opilului handicapat (art.49 alin.2).

5.4. I n d ato ri ri le f u n damentale constiUtinnaleCorelativ cu drepturile fundamentale, cetiifenii au gi nigte indatoriri fundamentale.

Existenfa acestor indatoriri se impune deoarece este de neconceput ca membriiunei colectivitdli umane sd nu aibialSttri de-drepturi gi anumite Tndatoriri, anumiteobligalii fa[d de societatea in care biiesc. lndatoririle fundamentale mobilizeazd

,oamenii la realizarea scopurilor societillii, constituind in acelagi timp garan[ia, printrealte garantii, ce drepturile fundamentale se pot.realiza efectiv.

lndatoririle fundamentale sunt esenliale pentru stat, in aceeagi mdsuri Tn

care drepturile gi libertdlile sunt esenliale pentru cetdfeni.Statul ar fi redus !a o abstracfie, la o formi fdrd fond dacd nu i se oferd

instrumentele conservirii 9i dezvoltdrii sale. Ori aceste instrumente i le oferd in partecetdlenii sdi prin asumarea congtientd gi infiptuirea de cdtre acegtia a indatoririlorfundamentale.

Indatoririle fundamentale ale cetSlenilor sunt acele obligalii ale cetdfenilor,considerate esenliale de cdtre popor pentru realizarea intereselor generale, inscrisein Constitulie gi asigurate in realizarea lor prin convingere sau la nevoie prin fo(a deconstrdngere a statului.

Conform Constituliei, o primd Tndatorire fundamentalS a cetdlenilor oconstituie fidelitatea fa[d de !ar5, consacratd de art.54 revizuit, Acesta prevedeurmdtoarele:(1) - Fidelitatea fa[d de lard este sacrd.(2) - Cetd[enii cdrora le sunt Tncredin[ate funcfii publice, precum gi militarii, rdspundde indeplinirea cu credinfd, a obliga[iilor ce le revin gi In acest scop, vor depunejurdm6ntul cerut de lege.

Fidelitatea fald de fard reprezintd mai mult dec6t o Tndatorire pur juridicS, eaav6nd gi un profund sens moral, al devotamentului fala de [ari, c6t gi politic, alsubordondrii diferitelor opliuni politice ale cetd[enilor fa!5 de interesul nalional.

in mod deosebit, fidelitatea fafd de Rominia privegte pe acei cetdleni cdrorale sunt Tncredinfate func[ii publice, precum gi pe militari, aceasta deoarece Tntr-un

mod sau altul funclia indeplinitd presupune drepturi gi obligalii in regim de putere,care la nevoie se aduc la indeplinire prin fo(a de constringere a statului.

Conform Constitu[iei, o alti Tndatorire fundamentald o constituie respectareaConstitu[iei, a suprema[iei sale gi a legilor.

Obliga[ia respectdrii legii este esenliali pentru definirea statului de drept gi

totodatd reprezintd principala garanlie a respectirii drepturilor 9i libertililorcetSlenilor gi a unei bune func[iondri a autoritS[ilor publice.

Fdrd securitatea juridici pe care legea o asigurd raporturilor sociale incheiatecu respectarea ei, incertitudinea drepturilor gi a, obligaliilor,corelative ar faceimposibild insdgi viala Tn oomun, dreptul subiectiv ar fi o sirnplS:,iluzie, iar obligaliacorespunzdtoare, devenind prrfaanltativti, o filimicie. I .'! i: r " i

Apdrarea ldrii reglementatil de arl55 din Constitu[ie reprezintd o indatorirefundamentald a cetilenilor. Conbrm ffii artiool: ) :

(1) - Cetdfenii au dreptul 9i obligalia si apere Romdnia.

tr

r,-I i '(2) -Conditiile privind indeplinirea indatoririlor militare se stabileQor.itrtp*{

(3) - Pentru pregitirea in cadrul serviciului militar activ, cetilenii pot fi incorpora$pdnd la vdrsta de 35 de ani cu exceptia voluntarilor.

Apdrarea ldrii este un drept, ca expresie juridici a dragostei fa[5 de Romdnia,insd reprezinti gi o obliga[ie. in acest din urmd sens, ea se referd la satisfacereaserviciului militar, pentru, cetdlenii rom0ni, care au implinit v6rsta de 20 de ani.Pentru pregitirea in cadrul serviciului militar acegtia pot fi incorporali p6na la vdrstade 35 de ani.

indeplinirea serviciului militar nu mai reprezintd o obliga[ie .

O alti Tndatorire fundamentalS o constituie gi contribu[iile financiare. Articolul56 revizuit al Constitu[iei stipuleazd urmdtoarele:(1) Cet5[enii au obligafia sd contribuie, prin impozitepublice.

prin taxe, la cheltuielile

(2) - Sistemul legal de impuneri trebuie gd asigure agezarea justd a sarcinilorfiscale.(3) - Orice alte prestalii sunt intezise, in afara celor stabilite prin lege, Tn situa[iiexcep{ionale.

Cheltuielile publice intereseazd at6t comunitatea nafionalS Tn Tntregul sdudacd se referd la cheltuielile statului, cdt gi comunitSlile teritoriale - dacd se referd lacheltuielile administraliei publice locale. De aceea, contribufia cetdfeanului lasuportarea acestor cheltuieli reprezintd o obliga[ie constitu[ionald.

Prevdz6nd aceasti obligalie, Constitu[ia revizuita a stabilit gi limitele sale,acestea reprezentdnd garanlii constitu[ionale ale averii cetdlenilor. Aceste limite sunturmdtoarele:- contribu[ia cetdfenilor la cheltuielile publice poate consta numai din platia

impozitelor gi a taxelor, iar acestea se pot stabili doar prin lege sau in condiliile legii,orice alte prestalii sunt intezise, in afara celor stabilite in condilii excep[ionale, prinlege;- sistemul legal de impuneri trebuie sd asigure agezarea justd a sarcinilor fiscale,adicd sd fie subordonat unui principiu de echitate, pentru a nu deforma egalitatea deganse, ceea ce exclude orice privilegiu ori discriminare, precum gi unui principiu dejusti[ie sociald, ceea ce corespunde caracterului social al statului, lindnd seama denecesitatea de protec[ie a pdturilor sociale cele mai dezavantajate.

Referindu-se nemijlocit la cetSleni, textul constitulional are in vedere gi

subiecte colective de drept societd[i comerciale, regii autonome, alte persoanejuridice-

in fine, art.57 din Constitu[ie precizeazd ci cetdlenii romdni gi strdinii trebuiesd-gi exercite drepturile gi libertSlile constitulionale cu bund credinld, fdrd sd incaledrepturile gi liberta[ile celorlalli.

Consacrdnd acest articol, Constitulia revizuita Romdniei a stabilit douiprincipii ale regimului juridic al exercitirii drepturilor gi libertSlilor fundamentale alecetSfenilor: buna credin!5 gi respectul drepturilor altuia.

Exercitarea cu bund-credinti a drepturilor este opusd atdt abuzului de dreptcdt gifraudei la lege.

Abuzul de drept vizeazd, de fapt, exerciliul unui anumit.drre$;i.nft-Q,fgaparent legald, dar prin modul in care este exercitat, aduce ppsjrrfliciirdrepturilor,intereselor legitime ale altor cetSleni sau interesului general. . . ..::i,,;rxrrr;I:i ,

Frauda la lege reprezintd eludarea inten{ionati a dispoziliei une[,.,nqrrnejuridice, de obicei prohibitiv5, prin folosirea dispoz$ei unei alte nerme liuridice,situa[ie in care subiectul de drept infdptuiegte un act nu pentru a ob[ine efecteleflregti ci cu inten$a de a obfine pe cale indirecti efecte interzise de o altd normd

-fjI

TEST

1. I

9i

2.(

EErr.!Exlns-( t

parcuGr-c-k-u

REZI

odhst i

mai I

deaffiasubsprinrSerlperspsrt

pfop

aucafufizicoorciltu,iltuEEtno(den

82

"':;rj&trididlaffibtf#mpf**ctele unei norme imperative, prin folosirea unei altenorme juridice cu cara&rinPerain


REZUMAT

Odati cu noile realitd[i gi cu intregirea ldrii dupd Marea Unire din 1918, in lara noastrd afost adoptatd Constitulia din 1923, document ce a reprezentat un instrument juridic multmai elaborat decdt Constitulia din 1866 gi care a fost orientati nemijlocit spre cerin[eledezvoltdrii societdfii intr-un stat de drept. Referitor la drepturile gi libert5file cetd[enegti,aceasta a preluat prevederile Constituliei din 1866 dar a adus unora dintre ele imbunetelirisubstanliale Constituliile socialiste din 1948,1952 gi 1965 au legalizat grave abateri de laprincipiile democratice Constitufiile moderne urmdresc prin consacrarea drepturilor gilibert5[ilor fundamentale sd stabileascd garan[ii cdt mai eficiente pentru apdrareapersoanei umane gi a vielii ei private, pentru participarea cet5fenilor !a viata politica $pentru dezvoltarea materialS gi culturalS a cetSfenilor.

Pornind de la aceastd observalie, un apreciat profesor de drept constitulionalpropune o clasificare a drepturilor fundamentale insugitd gi de cdtre noi.

Astfel, o primd categorie de drepturi fundamentale va cuprinde acele drepturi careau drept obiect ocrotirea persoanei umane gi a vielii ei private fa[6 de orice amestec dinafard. Din aceastd categorie fac parte urmitoarele drepturi: dreptul la via[5 gi la integritatefrzcd gi psihici; li,ber:a circula[ie, inviolabilitatea domiciliului 9i regedinlei, secretulcorespondenlei gi a celorlalte miiloace de comunicare, libertatea congtiinfei, dreptul lainforma[ie.'Drepturile fundamentale din aceastii primd categorie au o trdsdturd comuni gi

anume faptul ca.ele pot fi exercitate independent de un raport socia!, in cadrul cdruia allicetSleni sd,fie implicali intr-o atitudine partiApativa. Cu alte cuvinte, ele pot fi exercitate inmod individual, motiv pentru care dreptrrile din prima categorie pot fi grupate subdenumirea de libertdti individuale.

5.5. LUCRARE DE VERIFICARE.Explicati continutul drepturilor social politice.lnstrucfiuni privind testul de evaluare:- se. folosegte Tn primul rdnd cursul, insd pentru un punctaj ridicat este necesard

parcurgerea bibliografi ei ind icate.Criteriile de evaluare sunt:- claritatea exprimdrii gi absen[a formuldrilor nesigure,- identificarea elementelor de conlinut solicitate,- utilizarea bibliografiei precizate.

t3

O a doua categoriurd$@erare, drept obiect asigurarea dezvoltdrii.materiale sau culturale a cetd[enilor motiv pentru care acestea sunt cuprinse subdenumirea de drepturi social-economice. Fac parte din aceastd categorie urmitoareledrepturi: dreptul la munc5, dreptul Ia ocrotirea sdnitdfii, dreptul la grevd dreptul laproprietatea privati, dreptul de mogtenire, dreptul la invdldturi, dreptul celui vdtdmat intr-un d.rept al sdu de o autoritate publici, liberul acces la justilie.

Cea de a treia categorie de drepturi fundamentale are ca obiect exclusiv asigurareaparticipdrii cetdfenilor la conducerea statului, cum ar fi: dreptul de a alege gi de a fi ales inorganele reprezentative locale sau na[ionale, de a vota in cadrul referendumurilor, etc.Datoriti specificului, aceste drepturi constituie o categorie distinctd de libertS[ileindividuale gi de drepturile social-economice, cdreia i s-a dat denumirea de drepturipolitice.

A patra categorie de drepturi fundamentale se caracterizeazd prin faptul cd pot fiexercitate de cetdfeni, la alegerea lor, atit in vederea participdriiLor la conducerea de stat,c6t gi in scopul asigurdrii dezvoltdrii lor materiale gau culturale. in aceastd categorie intrdurmdtoarele drepturi: libertatea de exprimare, libertatea cultelor, libertatea ?ntrunirilor,dreptul de asociere, dreptul de petifionare. Datoriti caracterului complex al obiectului lor,acestor drepturi li s-a dat denumirea de drepturi social-politice.

Aceste drepturi social politice garanteazi posibilitatea cetdlenilor de a acliona fdriconstrdngere in raporturile lor cu alli cetileni in limitele stabilite de lege. Ceea ce estespecific pentru unele din aceste drepturi este faptul ci cetdfeanul nu le poate exercita deunul singur, cum este cazul drepturilor grupate in categoria libert5fi individuale, ci doar inconcurs cu al[i cetdfeni, care in acest mod igi exercitd propriul lor drept fundamental (spreexemplu, dreptul de asociere). Datoritd acestor caracteristici, drepturile din aceastdcategorie sunt denumite gi libertSfi publice.

in ceea ce privegte egalitatea in drepturi, aceasta trebuie consideratd o categoriedistinctd de drepturifundamentale cetd[enegti, examinate pdnd acum, deoarece obiectul eiil constituie toate drepturile garantate de Constitulie gi legi, asigurdnd aplicarea lor incondilii identice pentru toli cetd[enii.Dreptul la viafd gi la integritate fizicd gi psihicd.

Articolul 22 din Constitu[ie consacrd trei drepturi fundamentale cetdlenegti aflateintr-o strdnsd legdturd. Aceste drepturi sunt dreptul la via!6, dreptul la integritate fizicd gi

dreptul la integritate psihici.Libera circulafie

Acest drept fundamental, prevdzut de art.25, vizeazd nu numai posibilitatea demigcare a cetdleanului rom6n pe intregul teritoriu al statului, fdrd nici o restric[ie, dar gi altecdteva prerogative care, in sfdrgit, au dobAndit consistenfd: libertatea de circula[ie Tn

strdindtate, libertatea de a-gi stabili domiciliul sau regedinfa Tn orice localitate din [ard,libertatea de a emigra, precum gi de a reveni in lard Siguran[a.

Acest drept fundamental este numit de cdtre englezi "habeas corpus", ei infelegdndprin aceasti sintagmd garanlia oferitd de Constitulie fiecdrui cetdfean, conform cdreia odatd relinut sau arestat, acesta va fi prezentat fdrd intdrziere unui juriu chemat sd sepronun[e fie pentru menlinerea invinuitului in stare de detenlie, fie pentru punereaacestuia in libertate Inviolabilitatea domiciliului gi a regedin[ei.

Acest drept fundamental este reglementat in art.27 al Constituliei gi garanteazdindivizilor posibilitatea de a-gi folosi,nestingherili locuin[a, astfel Tncdt nimeni sd nu poatdpdtrunde in domiciliulsau regedinla lor fdrd ea ei si permiti acest lucru.Secretu I corespondentei.

Prin secretul coresponden[ei. se urmdregte sd se proteieze posibilitatea fiecdreipersoane de a5i omunica prin scris, prin telefon sau prin alte mijloace de comunicareopiniile gi gindurile sale, fdrd ca acestea sa{ fie cunoscute de al[ii, ficute publice saucenzurate Libertatea de mngtiin[a.

redirsa farlibert:anulpe ca

temeimunc@ressocia

dreplDrep

fiinddemDrep

proplfi intinstitDrep

drepasigt

Drel

obligproflfieczin[el

"Dr€

deoifuncactil

obieurm-d-d

c

reviun€-(-(-(SAL

Lib,

84

Aceastd Iibertate olffiftHlpamane;:drep,foll' deii a avea orice opinie saucredin[d ca gi ce! de a nu avea vra credhp, persoana respectivd neput6nd fi constrdnsdsd faci un act potrivnic convlpedor sale. O formd a libertdfii de congtiinf5 o constituielibertatea religioasS. Prin aceasta s in[elege garanlia datd de Constitu[ie persoanelor dea nu putea fi constrdnse si im@rtngemcd o credin[5 pe care nu o au sau alta dec6t ceape ggre o au Dreptul !a munci.

Articolul 41 revizuit din Constffie consacri un drept fundamental cetd[enesc intemeiul cdruia fiecdrui cetSlean ise asiguri posibilitatea de a-gi alege profesia gi Iocul demunc5, precum gi de a desfigura, potrivit pregdtirii gi capacitSlii sale, in condi$corespunzdtoare de securitate gi igiend, o activitate in domeniul economic, adminisbativ,social sau cultural remuneratd echitabil. Dreptul Ia ocrotirea sdndtS[ii

Constitu[ia revizuita asiguri fiecirei persoane, independent de calitatea de angaia!dreptul la ocrotirea sdndtdlii (art.34 alin.1 revizuit).Dreptul la grevd

Prin grevd se Tnfelege Tncetarea colectivd .gi voluntard a muncii de cdtre salariali,fiind o mdsurd de presiune economiei temporard folositi in scopul Tmbunita[irii condi$ilorde muncd gi de viafd a acestora.Dreptul de proprietate privatd.

in sistemul nostru de drept, proprietatea este publicd sau privatS.Proprietatea publicd apa(ine statului sau unitSlilor administrativ-teritoriale. Bunurile

proprietate publicd sunt inalienabile. Rezultd cd ele sunt scoase din circuitul civil, neputindfi instrdinate. Jn condiliile legii, ele pot fi date Tn administrare regiilor autonome oriinstituliilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate (art.136, alin.5 revizuit).Dreptul la mogtenire.

Conform arl.45 revizuit al Constitu[iei, dreptul la mogtenire este garantat. Acestdrept este urmarea fireascd a dreptului de proprietate privatd deoarece prin acest drept seasigurd continuarea calit5lii de proprietar de cdtre succesoriifostului proprietar decedat.

Dreptul la TnvS!5turd.Potrivit art.32 din Legea fundamentalS dreptul la invdfdturd este asigurat prin

obligalia statului de a organiza inv6[Sm6ntul general obligatoriu, Tnvd[imdntul ]iceal gi celprofesional, invd[imdntul superior gi alte forme de instruc[ie gi de perfec[ionare. Deci,fiecare cetSlean are posibilitatea sd igi aleagd agezdm6ntul gcolar sau profesional la careTnlelege sd se instruiascd Liberul acces la justifie.

Liberul acces Ia justi[ie degi nu este reglementat de Constitulie in capitolul"Drepturile gi libertalile fundamentale", totugi trebuie considerat a fi un drept fundamentaldeoarece el se analizeazd ca o facultate de voinld garantatd indivizilor de Legeafundamentald, facultate cdreia ii corespunde obliga[ia pentru stat de a desfSgura oactivitate j u risd icJiona l5 Dreptu rile pol itice.

Jn aceastd categorie sunt incluse acele drepturi ale ceti[enilor rom6ni care au ctlobiect exclusiv participarea cetdfenilor rom6ni la conducerea statului. Ea includeurmdtoarele drepturi:- dreptul de a vota reprezentan[iin Parlament;- dreptul de a-l vota pe Pregedintele Republicii;- dreptul de a inifia, impreund cu numdrul de cetileni cu drept de vot prevdzut de arl.74revizuit al Constitu$ei gi in condifiile acokr stiabilite, adoptarea, modificarea sau abrogareaunei legi ordinarosau orgnnice; .

- dreptul de a vota,:reprezentan$i in onsiliile locale gijudelene;- dreptul de a vota,,pr:irnar:i in,@mune $ orage;- dreptul de a fi ales deputat sau senator, pregedinte al [5rii, membru in consiliile localesau primar in comune gi orage.Libertatea de exprimare

t5

Li be rtatea d e exp ri m a re p revdzuti d e' art.,30 r dr Geffiitqii'mftpzir*a " poqib i litateapersoanei fizice de a-gi exprima prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin'sunete sau prin

alte mijloace de comunicare Tn public gdndurile, opiniile, credinlele religioase gi crealiilespirituale de orice fel Libertatea cultelor

Aldturi de libertatea de congtiinld, Constitulia revizuita prin art.29, alin.(3), (4), (5)gara*nteazd gi libertatea cultului religiosLibertatea intrunirilor

Libertatea Tntrunirilor reprezintd un drept fundamental care constd in posibilitateape care o au oamenii de a se intruni in reuniuni publice sau private in scopul de a-giexprima opiniile, g6ndurile, credin[ele.Dreptul de asociere

Dreptul de asociere prevdzut de art.40 revizuit nu trebuie confundat cu libertatea de

intrunire, aceasta deoarece spre deosebire de intruniri, care sunt adundri cu caracterocazional de persoane intre care nu se creeazS Iegituri juridice cu caracter permanent,asociafiile sunt grupdri cu caracter durabil, conqtituite in vederea realtzdrii unui scoppermanent gi care funclioneazd conform anumitor reguli acceptate de membrii lor.Dreptul de petilionare

Dreptul de petilionare a fost reglementat ca drept fundamental Tn art.51 alConstituliei. Egalitatea in drepturiEgalitatea, aga cum este definitd de Constitulie constituie o garan[ie pentru toate

drepturile subiective, fie ele prevdzute de Legea fundamentald, fie de legi sau alte actenormative Corelativ cu drepturile fundamentale, cetSlenii au gi nigte Tndatoriri

fundamentale. Exlsten[a acestor indatoriri se impune deoarece este de neconceput camembrii unei colectivitdli umane sd nu aibd aldturi de,'drepturi gi anumite indatoriri,anumite obliga[ii fa[5 de societatea Tn care trdiesc. [ndatoririle fundamentale mobilizeazdoamenii la realizarea scopurilor societifii, constituind in acelagi timp garanlia, printre alteg?rantii, cd drepturile fundamentale se pot realiza efectiv.lndatoririle fundamentale sunt esen[iale pentru stat, in aceeagi mdsurd in care drepturile

gi libertdlile sunt esenliale pentru cetd[eni.Statul ar fi redus la o abstrac[ie, la o formd fdrd fond dacd nu i se oferd instrumentele

conservdrii gi dezvoltdrii sale. Ori aceste instrumente i le oferd in parte cetd[enii sdi prin

asumarea congtientd gi infdptuirea de cdtre acegtia a indatoririlor fundamentale.

5.6. BIBLTOGRAFIE.Popescu, C.L., (2008), Protec,tia internalionald a drepturitor omului, surse, institulii,proceduri, Editura All Beck, Bucuregti.Doina Popescu, Protectia juridica a drepturilor omului-note de curs ,2008Micu, D., (2004), Garantarea drepturilor omului Tn practica Curlii Europene a drepturilor

Omului giin Constitulia Romdniei, Bucuregti, Editura All Beck,2004Purda, N., Protectia drepturilor omului - mecanisme interne si internationale, Editura

Lumina Lex, Bucuresti,2OO7

i'

6.1ATO.l

Romi6.:6.6.

-rab..$.r

Avoc6.56.6

Rezt

6.1 .

6Ron

D

cornacelpl6r

C

oficiadnpolideft

E

aspofet

trelestalest,un(Brilpalcat

I

rezna1

ulti

,\tn

86

6.1.Obiective............ .......876.2.". Mecanismele juridice si srtrolul exercitat de institutia ombudsman-ului in

Romania. ........876.3. Consacrarea institulieiin legea fundamentald.. ..........906.3.1. lnstitulia Avocatut Poporului inainte de aderarea Romdniei la U.E. .........906.3.2.lnstitufia Avocatul Poporuluidupa aderarea Rom6niei la U.E. .......91

6.3.4.Numirea in func[ie gi rolul siatibutiile Avocatului Poporului................................916.4. Reglementdri legale privind ridicarea excepliei de neconstitufionalitate de cdtre

Avocatul Poporului. ......936.5. Lucrare de verificare ................976.6.Bibliografie......... ......100

Rezumat

6.1. OBTECTTVE.. introducerea cursan[ilor in studiul lnstitutiei Avocatului Poporului;. familiarizarea cursanlilor cu fiecare atributiilor si rolul Avocatului Poporuluir dezvoltarea capacit5[ii cursan[ilor de a identifica orice situatie in care Avocatul

. Poporului poate ridica excetia de neconstitulionalitate

6.2. Mecanismele juridice si controlul exercitat de institutia ombudsman-ului inRomania

Dupd unii autori rolul Ombudsman-ului se reduce la acela de a fi un elementcomplementar al institutiilor existente: Iegislativ, guvern, autoritSti administrative, tribunale,acestea din urmS dob6ndind mai multd fortS si mai mare responsabilitate datoritdpl6ngerilor cet6tenilor .

Ombudsman-ul este in acelasi timp un organ de control care poate actiona at6t dinoficiu dar si in urma unor plAngeri adresate de cetdteni. Ombudsman-ul este un critic aladministratiei publice, dar nu un panaceu, deoarece nu poate legifera in materie depolitica socio-economicS si nici transformarea sau influenta direct functionareadefectuoas6 a serviciilor publice.

Este incontestabilS influenta si necesitatea sa intr-o societate democraticd si sub acestaspect par destul de relevante unele date statistice care demonstreaz6 acest fapt. Ele suntoferite de lnstitutul lnternational al Ombudsman-ului, cu sediulin Canada.

Din aceste date se desprind doud aspecte foarte importante. Tn primul r6nd, num6rulrelativ ridicat de plingeri raportat la populatie. ln al doilea r6nd, importanta institutiei instatele cu traditie Tn acest sens, la polul opus situdndu-se tdrile unde "implantarea'ei nueste suficient definitivatd (statul lowa - SUA, Franta). Sub acest aspect, sunt de discutat siunele proceduri care ingreuneazd accesul cetdteanului la Ombudsman (de pildS in MareaBritanie cererea - plAngerea - nu-i parvine acestuia direct ci prin intermediul unuiparlamentar. O altS piedicd constii ?n numdrul mare de except6ri, in sgnsul c5 numeroasecategorii de acte nu pot fi atacate in fata ombudsman-ului.

Nu trebuie omisd rezonanta activitiitii de contro! a ombudsniari:uli.ii;''ildriifrhiliI'dinrezultatele dezbaterilor parlamentiare pe marginea rapoartelor lul anuaRr,"Rdpri#eniarr'tiinatiunii aflS cu acest prilej cum se aplit5 legile, ?n ce fel sunt afectati'cet6{enii'si; rlu'inultimul r6nd, propunerile lui pentru imbunatiltirea legislatiei.

Unele legislatii europene, printre care si Rorninia, accentueazd rolul ombudsman-uluiin activitatea de control a administratbi Bffce. ln Constitutia noastrd aceastS institutie a

t7

55-57, Tnaintea celorlalte institutii importante aldt Tnvederdnd rolul pe care trebuie sd-l aibS aceastr

i

organ care prin activitatea sa trebuie sd oferece, odat6 ce drepturile omului au fost Tnc6lcate, ausituatia anterioarS.ui de drept nu se face decdt prin functionarmcelor cu atributii de control cum spunea un renurnil

r in\fr$t UegfbmentAte -,:riff" Cap.u lV,, Tn art.statului, Presedintie, Guvern, Parlameninstitutie in societate 1.

Ombudsman-ul trebuie sd fie uncetStenilor sentimentul de incredere sicui sd se adreseze pentru repunerea Tn

Credibilitatea si functionarea statuljudicioas6 a institutiilor sale, ffioi ales al,

l

t

cilldlr

ffiutsiru slradlcalital

e)icaanrisnise

01hve$nec(x

Trtsuntcxoel

Prigpnelgaral

Orcarepublir

AtlElpol

A(regdtTikai

trans-

$nglizbul

ooL-

actv

""r,reG(

rofesor "lfesor "...dacd ceva nu merge intr-o socitate, de vind sunt numai institutiile sale" .

Un rol incontestabil al ombudsman-ului este acela cE este Tn oermanent6 leo6profi

in permanentS leg6tur5 cutoate pdrghiile administratiei, ludnd cunostintd de toate disfunctionalitdtile sale, put0ndastfel prin rapoartele sale anuale sE propunS recomanddri pentru inlSturarea acestcdisfunctionalitdtifiind organul cel mai in mdsurS pentru a le face.

lndependenta institutiei are o mare importantS pentru indeplinirea atributiilor, deoare@Ti dd un suflu mare de initiativd, aduc6nd in prim plan respectarea drepturilor si libertatilorcetdtenilor, aspect care trebuie sd domine intr-o societate democraticS.

Crearea acestei institutii de control si atributiile pe care le are de a investiga toatedocumentele si informSrile autoritdtilor, in statele democratice, contrasteazd cu mistenlsau opacitatea care inconjoard activitdtile birocratoce din tdrile totalitare sau cu regimautoritar.

Ombudsman-ul actioneazS din proprie initiativd intr-un numdr insemnat de cazuri. inmarea majoritate a cazurilor, cetdtenii sunt cei care pun Tn miscare actiunea ombudsman-ului.

C0nd un cetdtean consider6 fie c5 a fost lezat de administratie Tn drepturile sale, fle cio autoritate nu a respectat legea, el recurge la justitie sau la Ombudsman.

Modul de a se adresa ombudsman-ului este simplu, fiind suficientd o scrisoare din caresE reiasd clar dreptul lezat si propunerea de solutionare apreciatd de cetdtean a fi cea maipotrivitS.

Uneori, reclamantul poate avea acces direct la ombudsman, telefonic sau prin vizitd -aceasta ca urmare a tendintei de a reduce la minimum formalit6tile din planul relatiilorombudsman - cetdtean.

Trebuie mentionat cd se poate recurge la ombudsman numai daci au fost epuizate Tn

prealabil alte c6i de atac, existdnd in acest sens o limitd de timp, de regulS, binedeterminatS.

De foarte multe ori, accesul indirect fiind posibil prin intermediul unui parlamentar dincircumscriptia electoralS unde domiciliazd cetSteanul.

O foarte mare important6 trebuie acordat6 relatiei dintre cetdtean si ombudsman caretrebuie sE prezinte urm6toarele caracteristici:

acces facil, ca mod siformd- apropiere;

_ gratuitate;

_ operativitate;obligarea pdstrdrii secretului reclamatiilor.

DupE ce s-a primit pldngerea o analizeazd si isiincepe activitatea Tn urmStoarea ordine:,',,, :o) anahzeazS reclamatia cu scopul de a decide dacd aceasta indeplineste conditiile

l.r necesare.pentru a fi admisS; . '.. ,ri .,.rr. ,:t b),plsdeazd czruTa Tn fata organelor incriminate; , ' " , :.. ...:.: ,

" , -c)'dupd primirea r6spunsului de Ia administratia publicS, poate considera cazul inehig:, j€Eru.'poate efectua investigatii pentru a verifica veridicitatea rSspunsului sau poatg fa.ce,

inspectiile pe care le socoteste necesare pentru elucidarea cauzei. Nici un functionar sau

cent-

onct

soc

notlE

pler

88

autoritate public6"nu.l fxuaFliilm6*rdbfitcces la erbe fel de documente indiferentde caracterul acestora.

d) desi nu are competenta de a modifica sau anula acte administrative, dispune de uninstrument juridic de o mare eficacitab carc constd in posibilitatea de a face recomanddrisau sugestii autoritatii legislative si exectrtive c6nd considera c5 o normS juridicd sau opracticd nu este Tn concordanti cu drepfurile sau valorile recunoscute in Constitutie avdndcalitatea de a sugera interpretarea orectii a normelor supreme.

e) au obligatia de a prezenta anual rapoarte de activitate legislativului sau in unelecazuri guvernului (Franta), oeea ce ii dE posibilitatea sd dea publicit6tii neregularit6tileomise in administratie si sd-siexprime parerea asupra lor;

f) in cazul cind un functionar nu si-a ?ndeplinit obligatiile sau a impiedicat actiunile deinvestigare ale ombudsman-ului, aesta fl poate denunta autoritdtilor pentru comportamentnecorespunzdtor.

Trebuie mentionat c5 unui numdr mare de pldngeri nu li se poate da curs pentru cd fiesunt resortul altor autoritSti, fie reclamatia este tendentioasS ori vizeazd peftioaneexceptate, pentru ca existd alte proceduri.

Prin procedeele prezentate reiese caracteru! complex al acestui organ cu competentageneralS de a garanta legalitatea functionSrii sistemului administratiei si implicit de agaranta respectarea drepturilor si libert6tilor fundamentale ale cetatenilor.

Ombudsman-ul trebuie sd se situeze asadar in permanentd la doi poli de tensiune intrecare este greu de a se gdsi un echilibru: cetdteanul vdtdmat in drepturile sale si autoritateapublicS,reclamatd .

Atributiile pe care le are Ombudsman-ul il fac mai mult un organ de constatare si deraportare lipsindu-i forta coercitivS,,

AceastS dihotomie intre obiectivele urmdrite si atributiile care sunt exprimate, seregdseste in mod diferit in asa-numitul "decalog al Ombudsman-ului" r6mas de la Sir MotiTikaiam, fostul ombudsman din Fidji.

- Dacd a convins c5, oric6t de hotSr6t este sE pund capdt injustitiilor, nu se poatetransforma in inchizitor;

- Dacd isi recunoaste propriile greseli, erori, neputinte, constient c5 nu va constituisingur o noud societate si dacd prin propuneri recomand5 o guvernare mai bun6, nu vaizbuti sd transforme un guvern r6u in unul bun;

- DacS are mare incredere Tn sine, se poate insela Tn ceea ce priveste oamenii;- DacS este permanent constient de faptut cE talentul si prudenta sunt elementul

central pentru eficacitatea muncii sale, nu are darul de a face minuni;- DacS nu uitS ca oricdt de mare ar fi interesul de a face dreptate Tntr-un caz particular,

oricum va fi mai bine sd meargd !a tribunal;- Dacd Tsi mentine neutralitatea politic6 si actioneazd cu impartialitate, independentil si

obiectivitate, fSrd ranchiunE sau dispret pentru valorile supreme;- Dacd nu este dispus s5 nu accepte situatii care il pot bloca sau pot intilrza

actvitatea;- Dacd este preocupat sd inteleagS motivele guvernului in luarea unor hot€iriri si

cautd, in acelasi timp, toate argumentele necesare pentru a demonstra rationalitarearecomanddrilor si deciziilor sale;

- Dacd .este profund uman si accesibil tuturor, Tntr-o epocd a tehnicii, Tn caresocietatea, este in fiecare n mai impersonald;. - in:sfdrsit;ri]ac*'.umn6rirn modelul lui Socrate, rdspunde cu Tntelepciune, judecd si

hotd rdste sS actionsze cu impartialitate.DacS se aspir.S la indeplinirea acestui decalog, imaginea Ombudsman-ului va avea

prestigiu,sivafiadmirati de totisiadminisilnatia va functiona mult mai bine.

t9

6.3. Gonsacrarea institulieiin legea.fundarmntal*;.w*tlr:;.Ht,rt?"F' r: f: ; ,

6.3.1. lnstitufia Avocatul Poporului inainte de aderarea' Rom6niei la U.E.

Art.2 din Legea nr.35/1997 privind institulia Avocatul Poporului modificatd gi completatiiprin Legea nr.18112002 prevede ci ,, institu[ia Avocatul Poporului este autoritate publiciautonomi gi independenti fali de orice altd autoritate publicd, Tn condiliile legii".

Pentru prima datS in legislatia Romdniei, Constitutia adoptatS Tn urma referendumuluide la I decembrie 1991 consacra institutia constitutionalS a Avocatului Poporului,asemdndtoare partia! institutiei Ombudsman-ului din Suedia.

lnstitutia Avocatului Poporului isi gdseste reglementarea Tn prevederile cuprinse inCapitolul 4 intitulat "Avocatul Poporului", din titlul ll al Constitutiei Romdniei, care se referSla "Drepturile, libertStile si indatoririle fundamentale" ale cetdtenilor.

lntroducerea institutiei Avocatul Poporului a suscitat vii discutii in rdndul specialistilorcare au ridicat problema "oportunitStii" inscrierii in Constitutie a unei asemenea institutiicare nu avea precedent Tn practica constitutionalS riomdneascS, unde prevederile legale cuprivire Ia contenciosul administrativ fuseserd considerate suficiente pentru a permitecetdtenilor sd declanseze o procedurS avdnd ca scop anularea actelor administratieiilegale.

Din dezbaterile care au avut loc in Sedinta Adundrii Constituante din 20 martie 1991, cuprilejul dezbaterilor pe marginea textelor consacrate acestei institutii, s-a propus inlocuireatermenului de "avocat al poporului" cu acela de "tribun al poporului"

De asemenea, s-a propus ca s5 fie mai bine precizate domeniile de activitate, atributiilesi competentele acestei institutii, s-a sugerat ca in sarcina "tribunului poporului"l sd intre sidemiterea din functii, m6suri reparatorii in caz de abuzuri precum si initierea de recursuriextraordinare. S-a propus, de asemenea, inlocuirea termenului de "avocat al poporului" cu"ap5rdtor al poporului", cdruia sE ii revin6 urmdtoarele atributii: "sE dea sfaturi celor carecer, in probleme judiciare, importante; recomandSri si drepturi ca la cererea justitiabiluluisd introduc6 recurs nu numai Tmpotriva hotSr6rilor administrative, ci si impotriva hotdrdrilorjudecdtoresti"2. Unii parlamentari au solicitat ca aceastd institutie sd nu fie prevdzutd inConstitutie . Trebuie, de asemenea, retinutd propunerea privind inlocuirea termenului de"avocat al poporului" cu acela de mediator. Ca urmare, prevederile constitutionale privindinstitutia Avocatul Poporului se reg6sesc Tn textul articolelor 58-60 din ConstitutiaRomdniei, revizuiti in octombrie 2003.

Un element de noutate adus in urma revizuirii Constitufiei in art. 58, referindu-se lanumirea si rolulAvocatului Poporului, stipuleazd cd el este numit pe o perioadd de 5 ani.

in legdturd cu textul art. 58 au existat propuneri ca numirea avocatilor poporului si sefacd atdt de Camera Deputatilor cdt si de Senat, pe baza unei liste pregStite de CurteaConstitutionalS, din juristi cu experintS, fosti magistrati si avocati, astfel inc6t sd li seasigure o independentd absolutS fat6 de puterea executivd .

AIin. 2, art. 58 din Constitutie prevede cd Avocatul Poporului nu poate Tndeplini nici ofunctie publicd sau privatd. Fatd de aceastd prevedere se impune precizarea c5 poate erautil si se permitd persoanelor care vor fi investite in functia de Avocat al Poporului s5poatS obtine functii didactice in invdtSm6ntul superior. in acest sens pot mentionaprevederile art. 144, alin.2 din Constitutie, care stabilesc incompatibilitatea oricdrei functiipublice sau private pentru judecdtori'(arL, 124, alin. 2) sau pentru judec6torii de la CurteaConstitutionalS, excepteazd de "la aceste "incompatibiliteti functiile didactice dinTnvStSmdntul superior. Propunerilsr,:sx1p[,.iffi6q[s de Biroul permanent al Senatului arecomandarea grupurilor parlamentarerdin'cele doud Camere ale Parlamentului.

Referitor la exercitarea atributiilor.Avocatului Poporului, art. 59 stipuleazd cd el isiexercitd atributiile din oficiu sau la cererea,persoanelor lezate in drepturile si libertdtile lor,in limitele stabilite de lege. Spre deosebire de textu! fostei teze din "tezele privindConstitutia Rominiei', document preliminar care a constituit o bazS de discutie pentru

elabodreptrefendeoa"interconsl"prev

ArinstittcetStlegalParltParlt

F35/1t

Atnec€caralega

Estatteror

6R

nec(perfdreldre;

ir

- culTnoil,conce,resl

ispeinslfun

iSEC

I

a(tratlegpul

Eutra95,

90

Se

eldborarea textelor viitoald S$ tffiirentale, lezarea cet6tenilor'.trebutFtrs6t-p#vegm&ir*,rc,?',drepturile si libertStile lor Tn ffile Sffte de legi". Fostul text al tezei constitutionale sereferea la "drepturi sau inbrce ledtine'. O asemenea formulare era discutabilS,deoarece nu era at6t de simpkr st se bmine, in toate cazurile ce s-ar Tntelege printr-un'interes Iegitim". Textu! elabonat de onstitmntii a TnlSturat si o altd ambiguitate a tezeiconstitutionale care, referindu* &a adivitatea Avocatului Poporului, avea in vedere si"prevenirea actelor sau faptebrde inistitie'.

Art. 60 contine dispozitii plivitoarc b rnodul de evaluare a activitdtii institutiei. Astfel,institutia trebuie sd intocmeascd rapoarte de activitate in care se prezintd cerererilecetdtenilor adresate institutiei, rnodul de rezolvare a acestora precum si alte problemelegate de activitatea institutiei unde aeasta considerS c5 este necesar s5 !e prezinteParlamentului. Aceste rapoarte de activitate trebuie prezentate celor douS Camere aleParlamentului anual sau Ia cererea acestora.

Rapoartele trebuie prezentate pdn6 la data de 1 februarie Parlamentului conform legii3511997 iar dupS dezbaterea de cdtre acestea sunt publicate in Monitorul Oficial.

Asadar, introducerea acestei institutii prin insSsi legea fundamentalS, rdspunde unornecesit6ti reale, atdt prezente, c6t mai ales viitoare ale societSti rom6nesti, intrucdt princaracterul ei profund democratic, permite cet6teanului liber de a uza de o noud posibilitatelegalS pentru exercitarea nestingheritS a drepturilor si libert6tilor sale fundamentale .

Ea este strdns legat6 de problematica asigur6rii legalitdtii in activitatea organelorstatului, a respect6rii drepturilor cetdtenesti contra oricSror abuzuri, actiuni arbitrare sauerori ale autoritStilor publice.

6.3.2.lnstitufia Avocatul Poporului dupa aderarea Rominiei la U.E.Revizuirea Constitufiei a avut ca scop prioritar adoptarea normelor constitulionale

necesare pentru integrarea Romdnieiin Uniunea Europeand gi comunitatea euro-atlantici,perfec[ionarea democra[iei constitulionale prin recunoagterea gi garantarea unor noidrepturi fundamentale gi indeosebi, pentru Tntdrirea instrumentelor de proteclie juridicd adrepturilor gi libertalilor persoanelor fizice.

ln cadru! acestui sistem, modificdrile se referd gi la institu[ia Avocatul Poporului, agacum este reglementatd in titlul al ll-lea, capitolul al lV-lea din Constitufia Romdniei. Potrivitnoilor prevederi constitulionale, numirea Avocatului Poporului se va face in gedinlacomund a Camerei Deputa[ilor gi Senatului, (gi nu doar de cdtre Senat), av6nd in vederecd, prin atribu[iile gi scopul pe care le Tndeplinegte reprezintd o garanfie importantd pentrurespecta rea d reptu ri lor gi I i bertdli lor persoa nelor fizice.

in realizarea atribuliilor sale constitufionale, Avocatul Poporului va fi sprijinit de adjuncfispecializa[i pe domenii de activitate, ceea ce va conduce la o eficienld sporitd a activitd[iiinstitufiei, realizdndu-se totodatd, o concordan[d cu legisla[ia altor state, in carefuncfioneazi "ombudsmani

ln anul 2003, Avocatul Poporului a continuat activitatea de adoptare a legisla[ieisecundare gi alinierii la practica Uniunii Europene.

Astfel, in aplicarea art. 29 alin. 4 teza a ll-a din Legea nr.67712001, Avocatul Poporuluia emis Ordinul nr. 6/2003 privind stabilirea clauzelor contractuale standard, in caanltransferurilor de date cu caracter personal citre un operator stabilit Tntr-un stat a ciruilegislalie nu prevede un nivel de proteclie ce! pu[in egal cu cel oferit de legea romind,publicat Tn Monitorul Oficial al Rom0niei, Partea l, nr. 151 din 10 martie 2003.

Prin emiterea acestui ordin, a fost transpusd Tn legislalia secundarirgi,Denlzla,ComisieiEuropene 20011497 din 15 iunie 2fi)1 prMnd clauzele contraetual-e,ptandard pentrutransferul datelor cu caracter personal cabe larile te(e, emisd in cor,rforrnitate,eu'Directiva '

95t46tCE26.3.4.Numirea in funcfie gi rolul si atsibutiile AvocatuluiPoporului.,.i: :',,, , '. '::'

Legea de organizare si functionare prevede-tn articolul 6 (1) cd acesta este numit deSenat pe o perioad6 de cinci ani, mandaful satr poab fi re?nnoit o singurS dat6.

9I

ss.+rrrifffihu6tfurS:@0:ctnditiile care trebuie indeplinite pentru ocuparea aestei functii, art. 58,r=

alin.2 din Constitulia revizuitd stipuleazd doar cd Avocatul Poporului nu poate Tndeplininici o functie publicd sau privatS, fdrd a preciza ce conditii concrete trebuie sE

indeplineascd candidatii la aceastd functie. Legea prevede a! art. 6(2) ce poate fi numitAvocat al Poporului orice cetStean romAn care indeplineste conditiile prevdzute pentrujudegdtorii de la Curtea ConstitutionalS. Astfel, potrivit arl. 144 din Constitutie, judecdtoriiCurtii Constitutionale trebuie si aib6 o preg6tire juridicd superioard, inaltd competentdprofesionalS si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridicd sau Tn Tnv6tdmdntuljuri-dic superior.

intre variantele initiale ale proiectului au existat deosebiri si anume: in varianta adoptatdde CamerS se cere pe !6ngd conditiile enumerate mai sus si aceea de a nu fi fdcut partedintr-un partid politic in ultimii 5 ani. Conditiile stipulate in Constitutia Rom6niei precum si

cele concrete prevdzute pentru numirea judecStorilor Curtii Constitutionale ar fi suficientepenku atingerea telurilor avute in vedere de legiuitor la infiintarea institutiei Avocatu!Poporului.

Propunerile de candidati nu se las6 la latitudinea unor institutii sau unor persoane dinafara Parlamentului, ci se face de cdtre Biroul Permanent al Senatului, la recomandareagrupurilor parlamentare din cele douS Camere ale Parlamentului. Dupd numireacandidatilor acestia depun la Comisia juridicd de numiri, disciplinS, imunitate si valid6ri aleSenatului actele prin care dovedesc cd intrunesc conditiile pentru a Tndeplini functia deavocat al poporului.

modiPopccu ju:

Atgi cc

cerelcStrerezoladmirepu

Pt

cereCon'ldisctaceliperslegitl

ATmptpersAcercareacel

a

6citl

AvocadlegitesttParPrirPrede(

eainslinslTnlpradre

corPor

(

ap(actcatlano1

Avocatul Poporului Tsi Tncepe mandatul prinpresedintilor celor doud camere conform art. 8 (2).impiedicd intrarea Tn functie a avocatului poporuluinumire Tn functie conform art. B (4).

Depunerea jurdm6ntului semnificS astfel instalarea Tn functie a avocatului poporului,dupd aceast6 datd el va uza de prerogativele sale pentru a-si indeplini mandatul sdu deapSr6tor al drepturilor si libertStilor cetStenesti un pilon important al societdtiidemocratice.

in art. 9 alin.1 sunt mentionate expres cazurile Tn care mandatul de Avocat al PoporuluiinceteazS inainte de termen si anume: demisia, revocarea din functie, incompatibilitateacu alte functii sau private, imposibilitatea de a-siindeplini mandatul mai mult de 90 de zile,constatatd prin examen medical de specialitate, oriin cazde deces.

Revocarea din functie a Avocatului Poporului este prevdzutd concret la alin. 2 alarticolului 9. Asadar, procedura de revocare incepe la propunerea Biroului permanent alSenatului, numai pe baza raportului Tntocmit de Comisia juridicd de numiri, disciplinS,imunitdti si validSri, revocarea adoptdndu-se cu votul majoritStii senatorilor.

Scopul institutiei fiind acela prevdzut in art. 1(1), adicd de a apSra drepturile si libert6tilecetdtenilor in raporturile acestora cu administratia publicS, nu se poate lSsa la latitudineaaltor organe revocarea din functie a Avocatului Poporului, procedura de revocare estestabilitd intruc6t inlocuirea acestuia nu se poate realiza foarte usor, nedepinz6nd de osingurS persoanS decizia finalS este, asadar, luatd de majoritatea senatorilor.

Celelalte cauze de incetare a mandatului sunt prevdzute in alin. 3 al art. 9, cauze carese constatS de cStre Biroul permanent al Senatului in cel mult 10 zile de la aparitia cauzei.in termenul de 10 zile se pot studia in concret cauzele de Tncetare a mandatului,.insS,,nu ,.

:gB.preVede si un termen pentru numirea in functie a unui nou Avocat al Poporului.,111,.,1.; , ,

.,'', Atribu,tiile Avocatului Poporului,, ,;;;,,ftgJgl ApdrStorului Poporului in practica drepturilor omului depinde in''";atributiile prevdzute de legea organicS, de modul cum poate actiona, de

le vor avea autoritiitile publice sesizate de Avocatul Poporului.

depunerea unui juramOnt Tn fataRefuzul de a depune acest jurdmdntsi deschide procedura pentru o noua

92

inanUl,28@rpriil.*rrffi**('.organiceprinLegeanr.181l20o2privindmodificarea gi completarea Legi r- 3611997 care reglementeazd institufia AvocatuluiPoporului, s-a intdrit autonon*a $ nepenOen[a instituliei gi s-au stabilit punli de legdturdcu justi[ia gi Curtea Constitu,tirrdi-

Atribufiile Avocatului Poporuhri srnt enumerate In art. 13-26 al legii 35/1997, modificatdgi completatd prin Legea nr.181l1lffi2. Acestea se referd la primirea si reparlizareacererilor f5cute de persoanele lezate pin incdlcarea drepturilor si libertdtilor cetdtenesti decStre autoritdtile administrative puUice, hotiirind asupra acestora, precum si urm6rirearezolv6rii legale a cererilor primite solicitind totodatd autoritStilor sau functionariloradministratiei publice in auzA, inoetarea TncdlcSrii drepturilor si libertdtilor cetdtenesti,repunerea in drepturi a petitionarului.

Potrivit art. 59 din Constitutie, Avocatul Poporului isi exercitS atributiile din oficiu sau lacererea persoanelor lezate in drepturile si libertdtile lor, in limitele stabilite de lege.Conform art. 14, alin. 2 din lege, cererile pot fi adresate de orice persoand fizicd fdrd vreodiscriminare de cet6tenie, vdrstS. sex, apartenentd politicd sau convingeri religioase. Deacelasi drept beneficiaz6 in numele membrilor lor si organizatiile neguvernamentale,persoanele juridice romine sau strdine de drept privat, cu conditia de a invoca un intereslegitim.

Avocatul Poporului nu poate lua in considerare p!6ngerile anonime sau cele Tndreptateimpotriva unor incdlcdri ale drepturilor cetStrenesti mai vechi de 1 an de la data la carepersoana in cauzd a luat cunostintd de faptele care fac obiectul pldngerii -art. 15, alin.2.AceastS dispozitie expres6 impune pe de o parte seriozitatea si temeinicia pldngerilor cucare urmeazd sd fie sesizat Avocatul Poporului, iar pe de alt6 parte il degreveazd peacesta de efectuarea unor activitdti care nu corespund scopului si misiunii sale.

6.4. Reglementiiri legale privind ridicarea excepliei de neconstitulionalitate decitre Avocatul Poporului

Un element de noutate este cd prin Constitulie, in forma sa revizuitd in 2003,Avocatului Poporului Ti este recunoscut dreptul de a sesiza Curtea Constitulionald, incadrul controlului de constitu[ionalitate asupra legilor, Tnaintea promulgirii acestora. Astfel,legiuitorul a apreciat cd Avocatul Poporului, prin legitura sa directd cu societatea civild,este in mdsuri sd semnaleze Cur[ii Constitulionale situa[iile Tn care o lege adoptati deParlament, contravine Constitu[iei, inainte de a fi promulgatd de Pregedintele Rom6niei.Prin urmare, Avocatul Poporului este recunoscut Tntre subiectele de sezinS aldturi dePregedintele Romdniei, pregedin[ii Camerei Deputa[ilor gi Senatului, Guvern, inalta Curtede Casafie gi Justilie, un numdr 50 de deputa[i sau 25 de senatori.

Jn ceea ce privegte excep[ia de neconstitufionalitate, potrivit Constituliei revizuite,ea poate fi ridicatd gi direct de Avocatul Poporului, fapt ce prezinti un progres in materiainstrumentelor juridice de proteclie a drepturilor omului, deoarece nu se ridicd in falainstan[eijudecdtoregti gi nu presupune implicarea Avocatului Poporului in procesul concretin fala instan[ei, ca parte sau alituri de o parte. ln plus, exceplia se fundamenteazd pepractica Avocatului Poporului in solufionarea pldngerilor oamenilor fati de Tncilcareaireptunror::ii::'::?ti""1?ri.:'i:ffiI",*"

constitufie,-, ,rpr. ra randur sau modincarea eicompletarea Legii nr. 3511997 privind organizarea gi funclionarea instituliei Avocatu!Popor'ulu i; , tn, acestseop' a fost deja intocrnitil o propu nere leg islativd., Gonstittitia,ideftheste'.in termeni foarte generali rolul Avocatului Poporului ca organ siapere drcpturilo st'llber.tStile cetfltenilor, fSrE a specifica categoriile de organe, a cdroractivitdte este \riiate'prjn'instituirea lui. Legea organicS a reglementat in art. 15, alin.4,categoriile,de organe e)rceptate de la ontolul institutiei, asadar fdrd sd se poatd extindela activitatea instantelor judecStoresti sau b oea a Camerelor Parlamentului. Mai mult,notiunea de administratie public6 este uffi de ail 15(2) intr-un sens resrdns, chemat

93

s5 reduc6 c6t mai mult sfera de 'adivitatrdrai.a{nmeatr*ui', Pspsrului.',in acest articol seprevede anume c5: "Nu fac obiectul actvitdtriir institutiei, Avocatului Poporului si vor firespinse fdrS motivare cererile privind actele emise de Camera Deputatilor, de Senat sauParlament, actele si faptele deputatilor si senatorilor, ale Presedintelui Romdniei siGuvemului precum si ale Curtii Constitutionale, ale Presedintelui Consiliului Legislativ siale autoritdtii judec5toresti.

Desi art. 15(4) al legii prevede categoric c5 actele judecdtoresti nu pot face obiectulactivitStii Avocatului Poporului, totusi la art. 18 al acestei legi, printr-o abatere de laaceastd regulS, stipuleazS cd ori de cite ori este vorba de o cerere, a cdrei solutionare se

aflS pe rolul unei instante judecStoresti sau contine o eroare judiciarS, Avocatul Poporuluiva sesiza Procurorul General sau Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit competenteifiecdruia, acestea fiind s5 comunice concluziile la care s-a ajuns si mdsurile luate.

Merg6nd pe linia conceptiei privind rolul si locul Avocatului Poporului in sistemulorganelor statului nostru, arl.20 (1) al legii subliniazd cd, in exercitarea atributiilor sale,Avocatul Poporului emite recomandSri iar nu acte juridice investite cu fortd obligatorie,cum sunt deciziile, la care recurg in mod curent organele administratiei publice, saudiferitele hotdr6ri ale instantelor judecStoresti, luate in vederea solutiondrii unor unorraporturi sociale. in sensul legii, recomanddrile Avocatului Poporului nu sunt destinate sE

rezolve raporturi sociale, ci au caracterul unor simple acte de sesizare a altor organe asacum rezuita din art.1 20, altn. 2, potrivit c6ruia "prin recomanddrile emise, AvocatulPoporului sesizeaza autoritStile administratiei publice asupra ilegalitdtilor sau actelor saufaptelor administrative".

Revenind la art. 13 (b) care prevede cd acest organ primeste si repartizeazd cerererilefdcute de persoanele lezate prin Tncdlcarea drepturilor si libertdtilor cetdtenesti de cStreautorit6tile administratiei publice si decide asupra acestor cerereri si f6cdnd corelatie cu

articolele citate mai sus legea prevede c5 Avocatul Poporului procedeazd pe cale derecomand6ri .

Atdt in lumina Constitutiei c6t si urmdtoarelor articole referitoare la atributiile AvocatuluiPoporului, aceas.i institutie desfSsoarS in principal o activitate de sesizare a organeloradministratiei publice competente pentru a le determina s5 ia masurile necesare restabiliriiordinii legale, dublatd de obligatia de a urmari modul de solutionare a sesizdrilor sale si araporta Parlamentului cu privire la constatSrile fdcute si rezultatele obtinute in indeplinireatributiilor ce-i revin, precum si de a propune mdsuri legislative sau de altd naturd invederea ocrotirii drepturilor si libertdtilor cetdtenesti. Prin art. 21(1) s-a prevdzut ca

Avocatul Poporului are dreptul de a face anchete proprii, sd ceard organelor administratieipublice orice informatii sau documente necesare in acest scop sd audieze si s5 iadeclaratii conduc6torilor sau functionarilor acestor organe.

Articolul 22 si urmdtoarele se referd la dreptul Avocatului Poporului de a cere, in cazulin care a constatat violdri ale drepturilor omului, autoritdtii administratiei publice care aTncglcat aceste drepturi sa reformeze sau sd revoce actul administrativ si s5 reparepagubele produse, precum si s5 repunS persoanalezatain situatia anterioarS.

Potrivit alin.3 al art. 1 din noua Lege a contenciosului administrativ nr. 554120o4-

Avocatul Poporului, cu ocazia realizdrii controlului, Tn condiliile legii gi in baza sesizdriifdcute de persoana fizic6, se poate adresa instanfiei de contencios administrativ, in acestcaz fiind necesare urmdtoarele precizdri:

Avocatul Poporuluiva putearsesiza:,instatnla de contencios administrativ numaidaci apreciazi cd ilegalitatea'actului sau excesul de putere al autoritSlii nu poatefiinldturatdecatprinjusti[ie;. 'r ': ': '' : '

- Urmare a sesizdrii ,instanlei de contencios administrativ de cdtre AvocatulPoporului, in condiliile aritate,,"petifionarul dobdndegte, de drept, calitatea dereclamant, urm6nd a fi citat in aceastd calitate.

Acadmitcatrecond

Pcdenexoe

vlconttnonTpopomai I

esteGu4i

Pr

detdeteseric

At

ilegefavoPop

ln

funcautodec

D

Guv@rc

- exe(F

faptpub

A

aaorgilez:

Ir

intrtpre:

Part

facrautdecoliest,sal@l

/

e€,l

Act

94

Aceasti posibilitate penttr Avociltl Poporului &.a:dr,*@{reen:@*un6*in eontenciosadministrativ este o solu[ie ca]e ru s.a irpus ldrd rezewe acesta fiind expprimate chiar decdtre institufia Avocatul Poporului-tn pnctul de vedere oficial, trimis inifatorului ceea ce acondus 9i la sesizarea Cur[ii Constit{imale cum s-a ardtat mai sus.

Potrivit unui vechi principiu de drept cine poate mai mult poate si mai pufin. O excep[iede necgnstitu[ionalitate a unei bgi sau ordonanle inseamnd ceva mai mult decdt oexcep[ie de ilegalitate a unui act adminisfiativ.

VA trebuie sd admitem cd este pmibil ca Avocatul Poporului sd sesizeze instanla decontencios administrativ in baza alin. 3 al art. 1 gi cu privire la un act administrativnormativ, ipotezd in care renunlarea cetiileanului nu are efecte asupra Avocatuluipoporului, aici fiind vorba de o ac[iune ?n contenciosul obiectiv, care o datd introdusd numai poate fi retrasd, cum se precizeazi in art. 28 alin 2. Dincolo de interesu! cetdleanuluieste interesul public care di litigiului un caracter de ordine public6. Este in sensul DecizieiCu(ii Constitu[ionale nr. 5O7l2OO4 adoptatil cu majoritate de voturi.

Pentru ca totusi aceste recomand6ri sa nu constituip simple deziderate platonice, lipsitede o realS eficientd legea organica formuleaza o serie de prevederi destinate sadetermine, chiar Tn lipsa cunostintelor concrete, autoritdtile administratiei publice sd le ia inserioasE considerare.

Autoritdtile publice trebuie sd ia de Tndatd mdsurile necesare pentru inlSturareailegalitdtilor constatate, repararea pagubelor si inlSturarea cauzelor care au generat sautavorizat incSlcarea drepturilor persoanelor lezate, inform6nd despre aceasta AvocatulPoporului.

ln situatia in care, in terment de 30 de zile de la data scrisorii, autoritatea publicd saufunctionarul public nu inlSturd ilegalitdtile comise, Avocatul Poporului se adreseazdautoritStilor Administratiei ierarhic superioare, care sunt obligate s5 Ti comunice in termende cel mult 45 de zile mdsurile luate.

De asemenea, Avocatul Poporului este indreptdtit, potrivit art. 24(1) sd sesizezeGuvernul Romdniei cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal. Toate aceste scrisoricare se fac !a un organ ierarhic superior se fac pentru a da acestor recomanddri caracterexecutoriu.

Referitor la autoritatea ddministratiei publice care a emis actul, respectiv, a sdvdrsitfaptul administrativ ilegal, se apreciazd cd este vorba atdt de autoritatea administratieipublice centrale cdt si de autoritStile adminsitratiei publice locale, deci si prefectii.

Art. 25(1) stipuleazd cd Avocatul Poporului va aduce la cunostinta persoanei lezate ca i-a adresat cererea rezultatele verificdrii si mSsurile Iuate. S-ar fi impus totusi in legeaorganicd sd se stipuleze un termen in care Avocatul Poporului s5 comunice persoaneilezate m6surile care s-au luat in urma verificdrilor fScute.

in fine, arl. 25(2) aratd c5 dacd Avocatul Poporului constatd cu prilejul cercet€iritorTntreprinse, lacune in legislatie sau cazuri de coruptie ori de nerespectare a legilor tdrii, vaprezenta un raport contin6nd cele constatate, prezentdndu-le celor dou6 Camere aleParlamentului, sau, dupa caz, primului ministru.

Rolul Avocatului Poporului nu se poate limita la rezolvarea cerererilor primite. lnstifutiaface parte din structurile statului de drept si ea trebuie s5 se manifeste cu deplindautoritate conferitd de lege, ca o pirghie de apSrare a drepturilor si libert6tilor cetdtenesti,de consolidare a democratiei si a regulilor de bunS administratie. Tn acest s@p,colaborarea cu celelalte institutii chemate s5 vegheze la respectarea demnitStii individului,este esentiald. Statul de drept este [n principiu viabil numai Tn mdsura Tn care elementelesale structur structurale actioneazi @-un in8eg, asigurdnd, totodatS, functionarea fiecSreicomponente.

Avocatul Poporului este apdrdtorul eGi,Eanului in fala institu[iilor administraliei publicecare incearcd sd se impund in fa[a aesfilb, s#i nesocoteascd sau sa-i incalce drepturile.Acesta este gi motivul pentru care insihsa Avociltlui Poporului este cuprinsd intr-un

95

capitol distinct din Constitulie; gi anume in Titlul ll consrcraL.drepturibe',{hg[tq$hegt'indatoririlor fundamentale, gi nu in Titlul lll, consacrat autoritd[ilor publice. ' : :

Poporul este titularul puterii publice, a suveranitdlii, insd el exerciti aceastd putere prin

organele sale reprezentative (arl. 2 alin. 1 din Constitufie) . intruc6t aceste organe alepoporului pot ajunge la sdvdrgirea unor abuzuri de drept gi pentru a nu rdm6ne expugiabuzurilor instituliilor statului, a fost creatd institulia Avocatului Poporului.

Avocatul Poporului este o institufie publicd autonomd gi independentd fald de oriceautoritate publicd, ce nu poate fi supusd nici unui mandat imperativ, gi care este numitd deCamera Deputalilor gi de Senat, in gedinld comund, pentru a supraveghea administralia inrelalia sa cu cetdleanul.

Pentru realizarea misiunii sale, Avocatul Poporului se poate sesiza din oficiu sau lacererea persoanelor Iezate in drepturile gi libert5lile lor, cu respectarea limitelor legale.

Revizuirea legislaliilor, modificarea 9i completarea prevederilor constitulionale, seinscriu pe ideea compatiblitSlii institu[iilor, Tn perspectiva integrdrii Romdniei Tn UniuneaEuropeand .

Cu prilejul revizuirii Constituliei, prin modificarea gi completarea art 146lit. c, referitor laatribu[iile Cu(ii Constitulionale, s-a urmirit sporirea eficienlei acestei institu[ii, ca garant alsupremaliei Constituliei, in controlul de constitufionalitate, dar gi corelarea cu dispozi[iileconstitulionale din fdrile vest europene . Astfel, s-a addugat o noud dispozi[ie, conformcdreia Curtea Constitu[ionald hotdrdgte gi asupra excep[iilor de neconstitulionalitateridicate direct de Avocatul Poporului. Aceastd prevedere stabilegte importante aspecteprocedurale prin care Avocatul Poporului igi realizeazd competen[a sa, intdrindu-se gi

concretiz6ndu-se rolul acestei institulii ca apardtoare a statului de drept .

intr-o asemenea viziune, s-a ldrgit sfera subiectelor care pot sesiza Gurlea, in cadrulcontrolului a posteriori, prin addugarea Avocatului Poporului. Parlamentul a apreciat cdAvocatul Poporului prin legdtura sa directd cu societatea civilS, cu oamenii este Tn mdsurdsd ridice din oficiu, in fala Cu(ii excepliile de neconstitulionalitate privind legile gi

ordonanlele.Ridicarea excep[iei de neconstitulionalitate direct de cdtre ceti[eni ar fi creat o

incdrcdturd insurmontabild a instan[ei constitulionale cu numeroase cereri. Prin numireaAvocatului Poporului ca institu[ie abilitatd sd sesizeze Curtea cu excep[ia deneconstitulionalitate, c? reprezentant al intereselor cetS[enilor, s-a creat un filtrajjurisdiclional al excepfiilor.

La nivel European, un asemenea mod de sesizare a jurisdic[iei constitu[ionale existd inPortugalia, unde existd o combinalie a controlului concret cu controlul abstract a posteriori,cel din urmd permildnd un acces indirect al persoanelor la justilia constitulional5, prinintermediul Ombudsman-ului (Apdrdtorului Dreptdlii). Ombudsman-ul poate sesizaTribunalul Constitufional impotriva oricdrei norme gi fird a fi limitat de existen[a unuitermen de sesizare. Deciziile de neconstitufionalitate au fo(a obligator generald dinmomentul intrdrii in vigoare a normei neconstitu[ionale, produc efecte ex tunc .

Situa[iile in care Avocatul Poporului poate ridica exceplia de neconstitulionalitate, inlipsa unor detalleri constitulionale, pot fi deduse prin interpretarea art. 146lit. d teza finalddin Constitu[ie, in coraborare cu art. 58 si art. 60 din Legea fundamentald, precum gi cuart. 23-252 din Legea nr. 4711992 privind organizarea gi funclionarea Cu(iiConstitufionale, modificatd 9i repu blicatS.

Excepfia poate fi ridicatd numai atunci c6nd legile sau ordonan[ele incalcd dlepturile gi

libertS[ilor persoanelor fizice gi nu poate fi invocatd Tn numele gi pentru autoritd[ile Publice,,partide politice, sindicate sau alte persoane juridice. Avocatul Poporulul *ou: sG ,Poatesubstitui unei persclne fizice care are la dispozi[ie ciile obignuite de solieitare a

controlului de const@ionalitate, altefel s-ar deturna sensul dispoziliilor constitu[ionale .

Completarea dispoziliilor constitufionale, prin includerea in sfera subiectelor de sezindgi a Avocatului Poporului, Tn sensul atribuirii dreptului acestuia de a formula gi exceplii de

'*r**in fade ilnivelConl

ACon,ceti

NIngnurdenec(exig

TES

RI

ofiacpc

de

as

of

96

€r ffiillt$t{tuF&:ulitate, reprezintil o rurtate care o diferen[iazd de excepfia clasicd ridicatdin fafa instanfei de judecatii. Avocatul Poporului, in solulionarea pldngerilor cetifenilor faldde incdlcarea drepturilor constitutbnale sau legale, are acum posibilitatea recunoscutd lanivel constitu[ional de a ridaca excep$a de neconstitulionalitate direct in fala Cu(iiConstitulionale, fdri a fi implicat int-un proces, ca parte sau alSturi de parte.

Acliunea Avocatului Poporului nu este o actio popularis, intrucdt sesizarea Cu(iiConstitufionale se face prin intermediul acestei autoritd[i publice, gi nu direct, de cdtrecetSleni .

Nu poate fi acceptatd ideea unei "antinomii intraconstitu[ionale" susfinutd de unii autori ,

in sensul cd exeplia de neconstitu[ionalitate se poate ridica, ca gi exceplia procesuald,numai in cursul unui proces. Ac[iunea Avocatului Poporului vine ca urmare a sesizdrii salede citre cetdfeni, din nevoia "soluliondrii acelei cauze". Asocierea "excepfiei deneconstitu[ionalitate" cu "excep[ia judiciarS", reprezintd o fo(are a dreptului public laexigenlele procedurale ale dreptului privat. .


1. Enumerafi atributiile Avocatului Poporului. Folosili spa[iul de mai jos pentruformularea rdspunsului.

u Rdspunsul poate fi consultat la pagina 93.2. Cum se face numirea in functie a Avocatului Poporului .Folosi[i spafiul de

mai jos pentru formularea rdspunsului.

U Rispunsul poate fi consultat la pagina 92.

6.5. LUCRARE DE VERIFICARE.

Ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate de Avocatul Poporului

lnstrucfiuni privind testul de evaluare:- se folosegte in primul rdnd cursul, insd pentru un punctaj ridicat este necesard

parcurgerea bibliografi ei indicate.Criteriile de evaluare sunt:- claritatea exprimdrii gi absenla formuldrilor nesigure,- identificarea elementelor de conlinut solicitate,- utilizarea bibliografiei precizate.

REZUMATOmbudsman-ul este in acelasi timp un organ de control care poate actiona atit din

oficiu dar si in urma unor pldngeri adresate de cetdteni. Ombudsman-ul este un critic alad.ministratiei publice, dar nu un panaceu, deoarece nu poate legifera Tn materie de'poliiiia socio-economicd si nici transformarea sau influenta dirdct functiohareS'defectuoasd a serviciilor publice.'' Este incontestabilS influenta si necesitatea sa intr-o societate democraticS si sub acestaspect par destul de relevante unele date statistice care demonstreaz6 acest fapt. Ele suntoferite de lnstitutul lnternational al Ombudsman+tlui, cu sediul in Canada.

97

Din aeeste"*datss6rde*prinddoue'aspeete foarte importante. in primu[ r.6nd, numarulrelativ ridicat de pldngeri raportat la populatie. in al doilea rdnd, importanta institutiei Tn

statele cu traditie in acest sens, Ia polul opus situdndu-se tSrile unde "implantarea" ei nueste suficient definitivatS (statul lowa - SUA, Franta). Crearea acestei institutii de control siatributiile pe care le are de a investiga toate documentele si inform6rile autoritdtilor, instatele democratice, contrasteazS cu misterul sau opacitatea care inconjoard activitStilebiroiratoce din tSrile totalitare sau cu regim autoritar.

Ombudsman-ul actioneazd din proprie initiativS intr-un num6r Tnsemnat de cazuri. ?nmarea majoritate a cazurilor, cet6tenii sunt cei care pun in miscare actiunea ombudsman-ului.

C6nd un cetdtean considerdfie cd a fost lezat de administratie in drepturile sale, fie c5o autoritate nu a respectat legea, el recurge la justitie sau Ia Ombudsman.

Modul de a se adresa ombudsman-ului este simplu, fiind suficientd o scrisoare din caresd reias6 clar dreptul lezat si propunerea de solutionare apreciatd de cetdtean a fi cea maipotrivitS.

Uneori, reclamantul poate avea acces direct la ombudsman, telefonic sau prin vizitd -aceasta ca urmare a tendintei de a reduce la minimum formalit6tile din planul relatiilorombudsman - cetitean.

Art.2 din Legea nr.35/1997 privind institufia Avocatul Poporului modificatd gi completatiprin Legea nr.18112002 prevede c6,, institulia Avocatul Poporului este autoritate publicdautonomd gi independenti fa[5 de orice alti autoritate publicd, in condiliile legii".

Pentru prima datd in legislatia Rom6niei, Constitutia adoptatd in urma referendumuluide la 8 decembrie 1991 consacra institutia constitutionalS a Avocatului Poporului,asemSndtoare partial institutiei Ombudsman-ului din Suedia.

lnstitutia Avocatului Poporului isi giseste reglementarea in prevederile cuprinse inCapitolul 4 intitulat "Avocatul Poporului", din titlul ll al Constitutiei Rom6niei, care se referdla "Drepturile, libert6tile si indatoririle fundamentale" ale cetdtenilor.

Introducerea institutiei Avocatul Poporului a suscitat vii discutii in r6ndul specialistilorcare au ridicat problema "oportunitStii" inscrierii In Constitutie a unei asemenea institutiicare nu avea precedent in practica constitutionalS romdneascS, unde prevederile legale cuprivire Ia contenciosul administrativ fuseserd considerate suficiente pentru a permitecetitenilor sE declanseze o procedurS avdnd ca scop anularea actelor administratieiilegale.

Romdniei, revizuitd in octombrie 2003.Un element de noutate adus In urma revizuirii Constitu[iei in art. 58, referindu-se la

numirea si rolulAvocatului Poporului, stipuleaz6 cE el este numit pe o perioadS de 5 ani.Tn leg6turS cu textul art. 58 au existat propuneri ca numirea avocatilor poporului sE se

facd at6t de Camera Deputatilor cdt si de Senat, pe baza unei liste preg6tite de CurteaConstitutionalS, din juristi cu experintS, fosti magistrati si avocati, astfel incdt s5 li seasigure o independentS absolutS fat6 de puterea executivS .

Alin. 2, art. 58 din Constitutie prevede cE Avocatul Poporului nu poate indeplini nici ofunctie publicd sau privatS. Fati de aceastd prevedere se impune precizarea cE poate erautil s5 se permitS persoanelor care vor fi investite in functia de Avocat al Poporutui sipoat6 obtine functii didactice in invdtdmdntul superior. in acest sens pot mentionaprevederile art. 144, alin.2 din Constitutie, care stabilesc incompatibilitatea oric6rei functiipublice sau private pentru judecdtori (arl. 124, alin. 2) sau pentru judecStorii de la CurteaConstifutionalS, excepteazS de la aceste incompatibilitdti functiile didactice dininvf,tSrn&ntul:,superior. Propunerile sunt fdcute de Biroul permanent al Senatului arecomandarea grupurilor parlamentare din cele douS Camere ale Parlamentului. i

Revizuirea Constitu$ei a avut ca scop prioritar adoptarea normelor constitufionalenecesare pentru integrarea Romdniei in Uniunea Europeand gicomunitatea euro-atlantici,perfecfionarea democra$ei constitufionale prin recunoagterea $i garantarea unor noi

drepdrep

incumnoilccomce, Iresp

Lr

Senir

alin.niciindeAvojudeCurlprofjuric

F

ceftCordiscacepenlegi

tAvccadlegiestrParPrirPredeColac€putdulPatatrive(AvrpulderAv,calAccalTnc

98

drepturi fundamentale gi indeoscti,pclfrtr:trtiirirea instrefimer*elorideprotec[ie juridicd adrepturilor gi libert5[ilor persoaneb fizi-.

Tn cadrul acestui sistem, rnotrctfe se referd gi la institulia Avocatul Poporului, agacum este reglementatd in titlul d ll{ea, capitolul al lV-lea din Constitulia Rom6niei. Potrivitnoilor prevederi constitulionale, numirea Avocatului Poporului se va face Tn gedin[acomund. a Camerei Deputalilor gi Senatului, (gi nu doar de cdtre Senat), av6nd in vederecd, prin atribufiile gi scopul pe ca]e la ^tndeplinegte reprezintd o garan[ie importantd pentrurespectarea d re ptu ri lor 9i I i bertii$lor persoanelor fi zice.

Legea de organizare si functionare prevede in articolul 6 (1) c5 acesta este numit deSena[ pe o perioadd de cinci ani, mandatr.rl sdu poate fi reinnoit o singurS dat5.

in legdturd cu conditiile care trebuie indeplinite pentru ocuparea acestei functii, art. 58,alin. 2 din Constitu[ia revizuiti stipuleazi doar c5 Avocatul Poporului nu poate indeplininici o functie publicd sau privat€i, tdrd a preciza ce conditii concrete trebuie sdindeplineascS candidatii la aceast6 functie. Legea prevede al art. 6(\ ce poate fi numitAvocat al Poporului orice cetStean romdn care indeplineste conditiile prev6zute pentrujudecStorii de la Curtea ConstitutionalS. Astfel, potrivit art. 144 din Constitutie, judecStoriiCurtii,Constitutionale trebuie s5 aibd o pregStire juridicd superioarS, inaltS competentdprofesionalS si o vechime de cel putin 18 ani Tn activitatea juridicd sau in TnvStdm6ntuljuridic superior.

Potrivit art. 59 din Constitutie, Avocatul Poporului isi exercitS atributiile din oficiu sau lacererea persoanelor lezate in drepturile si libert6tile lor, in limitele stabilite de lege.Conform arl. 14, alin.2 din lege, cererile pot fi adresate de orice persoand fizicd f5r5 vreodiscriminare de cetStenie, vdrstS. sex, apartenentd politicS sau convingeri religioase. Deacelasi drept beneficiazd in numele membrilor lor si organizatiile neguvernamentale,persoanele juridice romine sau strdine de drept privat, cu conditia de a invoca un intereslegitim.

Un element de noutate este cd prin Constitu[ie, Tn forma sa revizuitd in 2003,Avocatului Poporului ii este recunoscut dreptul de a sesiza Curtea Constitulionald, incadrul controlului de constitulionalitate asupra legilor, inaintea promulgdrii acestora. Astfel,legiuitorul a apreciat cd Avocatul Poporului, prin legdtura sa directd cu societatea civilS,este in mdsurd sd semnaleze Cu(ii Constitu[ionale situa[iile in care o lege adoptatd deParlament, contravine Constituliei, inainte de a fi promulgatd de Pregedintele Romdniei.Prin urmare, Avocatul Poporului este recunoscut intre subiectele de sezind alSturi dePregedintele Romdniei, pregedin[ii Camerei Deputafilor gi Senatului, Guvern, inalta Curtede Casa[ie gi Justilie, un numdr 50 de deputafi sau 25 de senatoriAtit in luminaConstitutiei c6t si urmdtoarelor articole referitoare la atributiile Avocatului Poporului,aceastd institutie desfdsoard Tn principal o activitate de sesizare a organelor administratieipublice competente pentru a le determina sd ia masurile necesare restabilirii ordinii legale,dublatd de obligatia de a urmari modul de solutionare a sesizdrilor sale si a raportaParlamentului cu privire la constatdrile fdcute si rezultatele obtinute in indeplinireatributiilor ce-i revin, precum si de a propune mdsuri legislative sau de altS naturd invederea ocrotirii drepturilor si libertdtilor cetdtenesti. Prin art. 21(1) s-a prevdzut caAvocatul Poporului are dreptul de a face anchete proprii, sd ceard organelor administratieipublice orice informatii sau documente necesare in acest scop s5 audieze si s5 iadeclarati i cond ucdtorilor sau functionarilor acestor organe.Avocatul Poporului este apdrdtoru! cetSleanului in fala institufiilor administra[iei publicecare incearcd sd se irnpund Tn fala acestuia, sd-i nesocoteascd sau sa-i incalce drepturile.Acesta este 9i motivul ,pentru':care: insitulia Avocatului Poporului este cuprinsd intr-uncapitol distinct din Constitufie, gi anume in Titlul ll consacrat drepturilor, libertdlilor 9iindatoririlor fundamentale, gi nu in Titlul lll, consacrat autoritdlilor publice

99

6.6. BIBLIOGRAFIE.Antonie lorgovan, Noua lege a contenciosului

Roata, Bucuregti, 2006Moroianu Zl5tescu lrina, "lnstitutii nationale de promovare si protectie a drepturilor

omului", ?n revista Drepturile Omului, nr.1-412006, IRDO.Doina Popescu, Protectia juridica a drepturilor omului-note de curs ,2008

Cdrneliu Manda, Ombdusmanul- Institutie fundamentalS a statului de drept,Lex,2007

.i . ' 1f ,{p,,le.trii+,r,.t {it ff.Sf ,S-g , *, ffr tt, #* nn

administrativ. Genez5, gi explica[ii, Ed.

Lumina

7.'7."7.if.tf.tf.t7.1

7.1

7.'.

Rezt7.1 .

7.At

internaliccon(

in- na[itcontapalace!spe(protper!disl

ior9

I

inperabcdeapine!

: :.,alefegrL

drt

100

ilffi

7.1.Obiective............ .....1017 .2. Proteclia persoanelor apa4inand minorit5[ilor nationale . . . . . ..1 01

7.3 Convenfia - cadru pentru protecfia minoritd[ilor nafionale ......1027.4 inaltul Comisar pentru Minoritalile Nalionale. ...:.....................1037.4.1..lmplicarea lnaftului Comisar.. ....:.. .......1047 .4.2. Mandatul inaltului Comisar. . ..1047.5. Atributiile autoritatilor romanesti de gestionare a azilului in Romania...................1067.6. Lucrare de verificare .............1117.7.Bibliografie......... .....114

Rezumat7.1. OB|ECTIVE.. introducerea cursan[ilor in studiul protectiei drepturilor persoanelor apa4in6nd

minoritd[ilor nalionale;. familiarizarea cursanlilor cu dispozitiile Convenliei - cadru pentru proteclia

m inoritdfilor na[ionale. dezvoltarea capacitdlii cursanlilor de a delimita elementele specifice privind

gestionarea azilului in Romaniat

7.2. Protecfia persoanelor apa(inind minoritililor nalionaleAnaliza atentd a celor mai importante documente ce marcheaza evolu[ia pe plan

international a reglementirilor privind drepturile persoanelor apa(indnd minoritdlilornafionale poate sa conduca la c6teva constatdri generale, pe baza cdrora se poate trage oconcluzie generald si se pot identifica tendinle de evolulie pe plan international.

Tn primul rdnd, se poate constata cd protecfia persoanelor apantindnd minoritSlilorna[ionale, cu toate cd a evoluat foarte mult, mai ales in ultimii 15 ani gi in special pe

continentul european, nu a reugit sd solufioneze problematica generald a persoanelorapar-lin6nd minoritdlilor na[ionale gi rezultatele au fost uneori redundante. Astfel protec$aacestor persoane s-a diversificat din ce in ce mai mult gi a devenit din ce in ce maispecifica, dar considerim cd este gregitd opinia unor doctrinari conform cdreia mdsurile deprotec[ie ar trebui sa fie limitate in timp, acest lucru putdndu-se intdmpla doar dacdpersoanele apa(indnd minoritdlilor na[ionale ar fi asimilate de cdtre majoritate sau daca ardisparea.

in al doilea r6nd, existd diferenfe intre standardele minime promovate de diferiEorganiza[ii internafionale, ceea ce poate crea confuzie in rindul statelor.

Jn al tieilea rdnd, persoanele apa(indnd minoritS[ilor nalionale beneficiazd de prote{iein special pe continentul european, iar pe alte continente problematica protec[ieipersoanelor apa(indnd minoritd[ilor nalionale a fost mai pulin abordatd sau a fostabordati doar la nivel declarativ, existdnd in mod evident o legdturd intrinsecd intre gradulde dezvoltare economicd gi proteclia unor drepturi, iar protec[ia drepturilor persoanelorapartindnd mino-ritdtilor nalionale este parte integrantd a protec[iei drepturilor omului, eleneputindfiseparate ' i'

in al patrulea r6nd, nu avem un raspuns clar la intrebarea "care''este tentiinlh nbtuidlda"minoiitelilor Tn societate ", pentru ci pot apdrea anumite riscuri in'caaii'ffIdtEdJiei"efective a minoritdlilor, de exemplu, crearea de societili paralele sau izolaiea acelt,Oigrupuriin societate.

Majoritatea statelor nu sunt in mdsura sd promoveze, sd aplice si sa respectedrepturile omului gi implicit si asigure o protec[ie viabild persoanelor apa(inOnd

101

'.mlnorit4tlof:H*,'ffiUea$;lltititroffrsbtdrntrl internalional se bazeaza Tn cel mai bun cazpeinterese convergente, dar nu gi pe valori comune.

Principala caracteristici a rela[iilor internalionale gi, implicit, a protec[iei drepturiloromului si a persoanelor apa(indnd mino-rititilor nalionale, fiind atagatd imprevizibilului,este destul de dificil sd prognozezi dezvoltiri viitoare, nu numai in raport cu via[a reali, cichiar, gi Tn privinfa aborddrilor teoretice ale realitSlii.

ln ceea ce privegte prima tendinfd previzionati, rdspdndirea teo-riilor cu privire !asuveranitatea individului, exista doud posibile dezvoltdri divergente: apari[ia uneicomunitS[i internafionale a indi-vidualitSfilor suverane sau introducerea unui nou tip desistem in-ternational, bazat pe structurile efective regionale si sub-regionale, in masurd sdprotejeze gi sd pund in practicd drepturile omului gi implicit drepturile persoanelorapa(indnd minoritdfilor nalionale.

Comunitatea internationala si-a propus sa gaseasca numitorul comun pentrustandardele minime de proteclie a persoanelor apa(in6nd minoritdlilor gi solutiileimplementare a standardelor universale de cdtre state in funclie de specificitatea fiecdruia,prin realizarea un balans Tntre proteclia persoanelor apa(indnd minoritd[ilor nalionale, cutoate implicaliile sale, gi proteclia drepturilor majoritd[ii, indiferent ci este vorba despredrepturi civile, politice sau economice, sociale sau culturale.

Cele mai importante tendinle de evolu[ie sunt : rdspdndirea teoriilor cu privire laindividul suveran, renunlarea la ideea de universalitate gi trecerea la un sistem diferen[iatde protecfie de specificitdti zonale prin promovarea instituliilor na[ionale de proteclie,precum gi proliferarea fenomenului etno-terorist. Societatea interna[ionald a reaclionat cuintdrziere la aceste tendin[e, drept rezultat ele nu se regdsesc la nivelul dreptului pozitiv.

7.3 Gonvenlia - cadru pentru protecfia minoritililor nalionaleConsiliul Europei a adoptat doud instrumente special create pentru protecfia

persoanelor apa(indnd minoritdfilor nafionale. Aceste doud instrumente sunt: Conven[ia-cadru pentru protecfia minoritd[ilor nalionalel gi Carta europeand a limbilor regionale sauminoritare2 .

Co n ve nli a -c a d ru p e nt ru p rote c,t i a m i n o rit d,t i I o r n a,t i o n a I eConvenlia-cadru pentru protecfia minoritdfilor nalionale reprezintd primul instrument

multilateral obligatoriu juridic consacrat protecliei persoanelor apa(indnd minoritd[ilorna[ionale 3. Obiectivul Convenliei-cadru este acela de a specifica principiile juridice pecare statele se angaleazd sd le respecte in vederea asiguririi protecliei persoanelorapa(in6nd minoritdfilor nafionale.

Consiliul Europei a rdspuns, prin adoptarea acestui instrument, apelului dinDeclara[ia de la Viena pentru transformarea, in cea mai largd mdsurd posibild, aangajamentelor politice, adoptate de Conferinta pentru Securitate gi Cooperare in Europa,in obligafiijuridice.

Doud men[iuni sunt importante Tn acest context: in Convenfia-cadru nu apare niciodefini{ie a noliunii de minoritate nalionald gi cd aplicarea acestei conven[ii nu implicdrecunoagterea unor drepturi colective.

Tn afara Preambulului, Convenfia-cadru conline o parte operativi impa(it5 in cinci titluri:Titlul',1 con[ine prevederi care stipuleazd de o manierd generald, anumite principiifundamentale, care pot servi la elucidarea celorlalte dispozilii substanliale din Convenlia-

I cgdrui;.:Ti11ul.::ll: conline un catalog de principii specifice, Titlul ll! confine pre-vederi, ,referitoare.' la; monitorizarea implementdrii Conven[iei-cadru, Titlul lV confine diverse

prevederi referitoare !a interpretarea gi aplicarea Conven[iei-cadru, iar Tit]ul V con[ineclauze finale.

De esen[a acestei Convenlii-cadru este faptu! cd intreaga construcfie juridici sebazeazd pe aplicarea principiilor egalitalii gi nediscrimindrii ?ntre persoanele apa(indnd

,*potreslprolalto

F

de,libelibeconprivsiper

Palex€SAL

an(reg

I

paIpulpa1

selcul

I

insSefini

par

eXt

salanre(

tn{

Se

fin

Etcr

papupaSE

cu

102

unei minoritd[i nafionale gi celeiapaqii&rd naXxitep. Fentrwpromovarea acestor principiipot fi adoptate mdsuri speciale, care lin seama de condifiile specifice persoanelorrespective gi care trebuie si fie adeorate, adicd sd fie in conformitate cu principiulproporfionalitSfii, pentru a evita incalcarea drepturilor altora, precum gi discriminareaaltora.

Princpalele elemente cdrora trebuie sd li se acorde o atenlie sporitd sunt cele care [inde dezvoltarea culturii, a religiei, limbii, tradiliilor gi patrimoniului cultural. Alte drepturi gi

libert5[i care trebuie garantate sunt libertatea de intrunire pagnic6, libertatea de asociere,libertatea de expresie, libertatea de gdndire, congtiin[5 gi religie, libertatea de a primi gi acomunica informalii sau idei in limba minoritard, dreptul de a folosi limba minoritard Tn

privat gi Tn public, oral 9i in scris etc. Respectul reciproc, infelegerea gi cooperarea trebuiesd fie fundamente ale relaliilor dintre perlsoanele apa(indnd unei minoritSli nalionale 9ipersoanele apan[in6nd majoritdlii, in conformitate cu textul Conven[iei-cadru.

Partea I cuprinde dispozilii generale unde se aduc o serie de clarificdri conceptuale, deexemplu defini[ia limbilor minoritare sau regionale, zona in cadrul cdreia o limbi regionaldsau mino-ritard este folositS, limbi non-teritoriale, modalitd[ile concrete de aplicare aangajamentelor asumate, relafia dintre regimul de protec[ie instaurat prin Carti gi alteregimuri de protecfie maifavorabile etc.

Partea a ll-a gi a lll-a detaliazd obiectivele gi principiile urmdrite in conformitate cuparag. 1 al art. 2 gi misurile in favoarea folosirii limbilor minoritare sau regionale in vialapublicd ce ur-meazd a fi adoptate Tn conformitate cu angajamentele asumate in virtuteaparag. 2 al art.2, Tn special Tn invdtdmdnt, in justi[ie, de cdtre autoritS[ile administrative gi

serviciile publice, in cadrul mijloacelor de cornunicare, in cadrul unor activiteli gi facilitd[iculturale, in via[a economicd gi sociald gi in cadrul unor schimburi transfrontaliere.

Partea a IV-a cuprinde modalitalile de monitorizare a aplicdrii prevederilor Cartei,instituindu-se un sistem de rapoarte periodice pe care statele trebuie sd le prezinteSecretarului general al Consiliului Europei. Ultima parte se referd la anumite dispozifiifinale legate de ratificare, aderare gi rezervele ce pot fiformulate la Cart5.

Carta europeand a limbilor regionale sau minoritarein afara Preambulului, Carta europeand a limbilor regionale sau minoritare conline cinci

pa4i.Partea I cuprinde dispozilii generale unde se aduc o serie de clarificdri conceptuale, de

exemplu definifia limbilor minoritare sau regionale,zona in cadrul cdreia o limbd regionaldsau mino-ritari este folositd, limbi non-teritoriale, modalitdlile concrete de aplicare aangajamentelor asumate, relalia dintre regimul de proteclie instaurat prin Cartd gi alteregimuri de protec[ie maifavorabile etc.

Partea a ll-a gi a lll-a detaliazd obiectivele gi principiile urmdrite in conformitate cuparag. 1 al art. 2 gi mdsurile in favoarea folosirii limbilor minoritare sau regionale Tn vialapublicd ce ur-meazd a fi adoptate in conformitate cu angajamentele asumate Tn virtuteaparag. 2 al art.2, in special in Tnvdtdmdnt, in justilie, de cdtre autoritdlile administrative 9iserviciile publice, in cadrul mijloacelor de comunicare, in cadrul unor activitdli gi faciliti$culturale, in via[a economicd gi sociald gi Tn cadrul unor schimburi transfrontaliere.

Partea a lV-a cuprinde modalita[ile de monitorizare a aplicirii prevederilor Cartei,instituindu-se un sistem de rapoarte periodice pe care statele trebuie sd le prezinteSecretarului general al.Consiliului Europei. Ultima parte se referd la anumite dispoziliifinale l^egate de ratifioare; aderare'gi rezervele ce pot fiformulate la Cart5.

7 .4 Inaltu I Gom isapperilru, Mi'fioritali le N aliona I ePrezentare generald

Conflictul etnic este ''una dintre principalele surse de violenta pe scari largi dnEuropa de astdzi. Pentru a rdspunde unei asemenea provocdri, CSCE a decis Tn 1992 sdcreeze postul de inalt Comisar pentru MinoritSlile Nalionale. Ministrul de Stat al Olandei,

103

Max van der.stbel, a fost numit in calitate de Comieanfn'deerrhis*l992rt9ba","proluatfunc[ia in ianuarie 1993 p6nd in iulie 2001. Din iulie 2001 noul Comisar este Rolf Ekeus.Biroul sdu este Ia Haga.

inaltul Comisar este ajutat de un personal internafiona! alcituit din 11 persoane,

inclusiv 7 consilieri. in decembrie 1995, intdlnirea Consiliului de Minigtri de la Budapesta a

decis sd ii extindi mandatul p6nd la 31 decembrie 1999. Acesta a mai fost extins pe 12

luni la Summitul de la lstanbul din noiembrie 1999.Rolul inaltului Comisar este de a identifica 5i de a rezolva rapid tensiunile etnice care

pot pune in pericol pacea, stabilitatea sau relaliile de prietenie intre statele participante.

Menirea sa este de a fi un instrument de prevenire a conflictelor la cel mai lnsirpientnivel".

Degi titlul postului sdu creeazd uneori impresia cd inaltul Co-misar funclioneazd ca

un ombudsman nafional al minoritd[ilor sau ca un investigator al violSrilor drepturilorindividuale ale omului, nu este o imagine reald. El este lnaltul Comisar OSCE cu privire laminoritd[ile nafionale gi nu pentru minoritdlile nafionale. Desigur, proteclia adecvati .adrepturilor persoanelor apa(indnd mino-ritdtilor nalionale contribuie foarte mult lasuccesul unui stat de a minimiza tensiunile etnice ce ar putea crea un context mai larg deconflict. Corespunzdtor, recomanddrile date de Comisar statelor se concentreazd adeseape asemenea preocupdri, dar nu sunt in niciun caz limitate la acestea.

Oper6nd independent de toate pd(ile implicate, Comisarul este imputernicit sdconducd misiuni gi sd angajeze o diplomalie preventivd la inceputurile unui conflict. In plus

fafd de ob[inerea de informalii de la pdrlile interesate, Comisarul cautd sd promoveze

dialogul, increderea gi cooperarea intre ele. El poate decide sd aducd in fala guvernuluirespectiv un raport cu recomanddri, intr-adevar, in majoritatea cazurilor, Comisarul a

intocmit citeva rapoarte, fiecare bazat pe un raport anterior.

7.1.1.. lmplicarea inattulu i ComisarComisarul a fost implicat in problemele Iegate de minoritili in multe state participante,

incluzind: Albania, Croalia, Estonia, Ungaria, Kazakhstan, Letonia, Rom6nia, Slovacia,fosta Republicd Macedonia a Yugoslaviei gi Ucraina.

La cererea statelor OSCE, in 1993, Comisarul a condus, deasmenea, studii speciale alesitua[iei rromilor gi sintilor in zona OSCE.

7.4.2. Mandatut inattului Comisarinaltul Comisariat pentru Minoritdfl ai OSCE a fost infiinlat in 1992, pentru

identificarea gi rezolvarea timpurie a tensiunilor etnice care pot pune in pericol pacea,

stabilitatea sau relafiile de prietenie intre statele p(i la OSCE.Sarcina Comisarului este de a ,,avertiza devreme" gi, cdnd e cazti, de a ,,acliona

rapid" cel mai devreme posibil ,,in cazul ten-siunilor care nu au depdgit stadiul incipient,dar, in viziunea Comi-sarului, au poten[ialul de a deveni un conflict in zona OSCE". E! are,

astfel, o dublS misiune: mai int6i, sd incerce si aplaneze tensiunile 9i apoi sd anunleOSCE c6nd aceste tensiuni se ridicd la un nivel la care nu pot fi rezolvate cu mijloaceleavute la dispozi[ie.

Degi Comisarul lucreazd in primul r6nd cu prevenirea conflictelor pe termen scurt, nupoate, daci vrea sd lucreze eficient, si treaci cu vederea aspectele importante pe termenlung ale situaliilor cu care se confrunt5. " .

'

Este esenfiald o percpectivi pe termen lurng: dacd se doregte rezolvarea conflictelor.Detensionarea imediati a situaliei nu,ie:," .dec5t;''primul pas in procesul reconcilieriiintereselor pd(ilor impli-cate. Scopul e de a incepe, susline giduce mai departe un proces

ce implici schimbul de puncte de vedere gi cooperarea pirfilor, ducdnd la pagi concreli dereducere a tensiunilor gi, dacd e posibil, la rezolvarea lor.

lmlpKcalgucoap

NE

veprdt1(

inmmpi

iinteac€

I

lmlsur

1

al I

rap(Tn

dat

spl

telmlpa

ITII

Pdr

fl,

a

$i

cgn

nAd

inlin1

r04

in general, Comisarul hebub si prec2eze principiile,derdefrermhafenco.eno.emit6$i'intervenfiei intr-o anumiti situa,tie. Mandatul ii conferd Iibertatea necesard de iniliativd inaceastd privinfd.

Este foarte important sa ii fie permis sd ac[ioneze cu independen[a necesard.lmplicarea sa nu are nevoie de aprobarea Consiliului Permanent sau a celui al ConsiliuluiSuperiorilor (Senior Council) ori a statelor interesate.

Jn ciuda libertalii sale, Comisarul nu poate funcliona corespunzdtor fdrd sprijinul political statelor participante. Un asemenea sprijin devine important cSnd Comisarul prezintdrapoartele gi recomanddrile sale statului interesat gi, dupa aceea, Consiliului Permanent(Tn mod excep[ional, Consiliului Superiorilor). La aceas-ta etapd devine clar dacd stateledau ajutorul necesar acolo unde e nevoie.

Pentru Comisar, Consiliu! Permanent e organul OSCE primar din punctul de vedere alsprijinului politic.

Dacd -Jnaltul

Comisar se vrea cu adevdrat eficient, e la fel de important ca el sd fieimpa(ial permanent. E! nu se poate identifica cu vreuna dintre pe4i, avdnd in vedereproblemele sensibile de care se ocupd. Dacd normele gi standardele interna{ionale pecare statele participante trebuie sd le respecte au fost incdlcate, Comisarul va cereguvernului Tn cauzd sd igi schimbe politica, amintindu-i cd stabilitatea gi prevenireaconflictelor sunt posibile, de regulS, prin asigurarea deplind a drepturilor persoaneloraparlindnd minoritd[ilor nalionale. Procedind aga, va fi strict impa(ial.

Condi[ia confiden[ialitdlii are mai multe scopuri. Este evitatd orice posibilS accentuare atensiunii ce poate fi cauzatd de impli-carea Comisarului. Pa(ile direct implicate cred demulte ori cd vor coopera mai bine dacd gtiu cd discu[iile nu vor fi fdcute publice. Pe de altiparte, pd(ile pot face Tn public afirmafii mai dure, incercdnd sd atragd atenfia sau sd igimenlind pozifia.

Din alt punct de vedere, Comisarul recunoagte nevoia statelor participante de a fiinformate despre activitdlile sale. El dd rapoarte scurte Consiliului Permanent, formale gi

informale, gi recomanddri guvernului, discutate in prealabil cu Consiliul Permanent.Mandatul nu contine o descriere sau o definitie a ceea ce inseamna o minoritate

nafionald. intr-adevai, nu existd un acord general referitor la aceasta nicdieri. Comisarulvan der Stoel, la un Seminar din Vargovia in '1994, afirma: ,,Nu vd voi oferi o defini[ieproprie. Ag, semnala, totugi, cd existen[a unei minoritd[i e o chestiune de fapt gi nu odefinilie. Din aceasta perspectivS, ag vrea sd citez din Documentul de la Copenhaga din1990 care spune cd ,,a apartine unei minoritdfi nafionale e o problema de opfiuneindividuald". Ag indrdzni sd spun cd recunosc o minoritate c6nd o vdd. Mai int6i, ominoritate e un grup cu caracteristici lingvistice, etnice sau culturale care o disting demajoritate. in al doilea r6nd, o minoritate este un grup care, de obicei, nu doar cauti sd igipdstreze identitatea, ci giincearcd sd ii dea o expresie mai puternici".

Mandatul conline un numdr de prevederi ce restriclioneazi activitatea Comisarului.Sunt excluse explicit din mandat cazurile individuale ale per-rsoanelor minoritare.

Privind activitatea Comisarului, Tn general, gi, in special, cea de adunare a informaliilor gi

de stabilire a faptelor, mandatul nu permite nici sd se ocupe de situa[ii ce reprezintd actede terorism organizate sau sd comunice cu alte persoane sau organiza[ii care practicd sauacceptd Tn mod public terorismul sau violenta.

Secliunea 4. il4unca practicd a inaltului iomisarCdnd se ocupd de situalii ce intri Tn competenfa sa, Comisarul nu incearcd sd ofere

solulii general aplicabile. Sunt multe situalii diferite gi fiecare caz trebuie sd fie evaluatconform propriilor caracteristici. Oricum, Comisarul a avut oc:azia si faed unele observa[iigenerale Tn cursul activitdfii sale. Prima este aceea ca proteclia persoanelor apa(indndminorit5[ilor nafionale trebuie sd fie esen[ial vdzutd in contextul intereselor statului gi alemajoritdfii. De reguld, stabilitatea gi securitatea sunt cel mai bine ocrotite cdnd persoaneleapa(indnd minorit5filor na[ionale pot efectiv sd igi exercite drepturile. Daci un stat aratd

105

.totalitate acestor persoane, se poate gstepta la acelagi lucru din partearlor,,lA,,deu$observalie este aceea cd solufiile ar trebui gdsite pe c6t posibil in cadrul (infrastructurii)statului insugi. Cea mai importantd contribulie la eliminarea problemelor legate deminoritdli ca elemente destabilizatoare Tn Europa este de a promova o rela[ie mai bund gimai armonioasS. intre minoritSfi gi majoritatea din acelagi stat. Dialogul'constructiv gisubstanlial Tntre majoritate gi minoritdfi, aldturi de participarea efectivd a minoritSlilor laafacerile publice trebuie incu rajate.

Mai mult, asimilarea minoritdfii poate fi foarte bine realizatd in cadrul statului. Nu eneapardt necesard o expresie teritoriald, dar poate fi realizatd prin intermediul legislafiei cepromoveazd iden-titatea minoritdfii in domenii ca: educalia, cultura gi afacerile pu-blice.Prevenirea pe termen lung a conflictelor este intotdeauna un proces de duratd gi sunt frevent necesare sprijinul gi incurajarea din partea comunitdfli internalionale.

7.5. Atributiile autoritatilor romanesti de gestionare a azilului in RomaniaProblema azilului sau migraliei interna[ionale a reprezentat gi incd reprezinti pentru multestate ale lumii o preocupare conjuncturald, chiar _reziduald. La scard mondiald fluxurilemigratorii sunt relativ reduse (cca. 3o/o din popula[ia lumii). Degi fluxuri migratoriiimportante intdlnim intr-un numdr relativ moderat de state ale lumii "nici o [ard din lume nurdm6ne ?n afara fluxurilor migratorii interna[ionale. Acestea sunt fie [ara de origine, fie larade tranzit sau de destinalie pentm migrant, ori de[in toate cele trei atribute simultan.Asemeni fluxurilor financiare, comerciale ori de informalii sau idei, cregterea propo(ieipersoanelor ce traverseazd frontierele na[ionale se numdrd intre cei mai semnificativiindicatori de mdsurare a intensita[ii procesului de globalizare" . Circular persoanelor gi afo(ei de munci se impune in condiliile contemporane ca unul din procesele demografice,economico-sociale 9i politice majore, cu implicalii (deopotrivd favorabile gi nefavorabile) petermen scurt, mediu gi lung, la nivel local (de plecare, respectiv de sosire), nalional giinterna[ional. lmportan!5 crescindd a acestui fenomen, mai ales prin prisma implicaliilordemografice, asupra pie[elor na[ionale ale muncii, prin efectele in plan economic, financiargi social este eviden[iatd prin intensificarea preocupirilor organismelor Na[iunilor Unite gi aaltor organisme interna[ionale gi regionale in studiul relafiei dintre migra[ia internafionald gidezvoltare. in ultimii ani tot mat multe institufii guvernamentale nalionale gi interna[ionale,ageni[ii specializate ori alte organisme independente, inclusiv ONG-uri, au ca preocupiridirecte gi/sau indirecte diferitele aspecte ale migra[iei interna{ionale a persoanelor. in fapt,fenomenul migrafiei, dintr-un obiectiv de studiu secundar sau rezidual a devenit unu]principal, intensific6ndu-se eforturile pentru evidenlierea diferitelor sale aspecte in modsistematic Ai sistemic.Pe plan interna[ional, schimburile de populalie inter{5ri, joacd un rol tot mat important,influenldnd transferurile inter-culturale dintre state. Este de menlionat in acest caz giimpactul politic al fluxurilor migratorii atdt asupra statelor de origine cdt mai ales asupracelor primitoare. Globalizarea gi internalionalizarea piefelor determind noi comportamentemigratorii, o fluiditate sporitd a deplasdrilor teritoriale, fenomenele migratorii temporareav6nd o semnifica[ie aparte.Construcfia Europei de m6ine nu se poate realiza tdrd a obline un consens in ceea ceprivegte migra[ia internalional5, fdrd a elabora o politici migratory comunS. Cunoagtereafluxurilor migratorii efective, a atributelor gi dinamicii acestora, permite definirea giaiustarea echilibrelor in mediul economic Ai social. De menlionat cd migrafia nu poate fiapre<iata ca un fenomen instantaneu, imprevizibil, circula[ia persoanelor, av6nddetennindri multiple, istorice, com portamentale, economico-sociale etc,,Gqtstituirea Autorit5lii pentru strdini ca o structuri separatS, direct, sup-ordonatd.Mhisterului Administraliei gi lnternelor, a reprezentat un prooes complex de.transformarein plan instituliona! al structurii existente initial - Direcfia pentru Strdini gi .Probleme deMigrari.

'Din

direconac(EvcpreurIIadtuntPritad<regac(orgTi t

coIs-aOnfunstrtDeMiriunDirAddisete

9i I

dir,deulloor(SU

nopriauRe

ma

peSU

lnlde01N(inRrdec0prac

106

-Direc!1a,6nfti,"r,8fi#isfigi*FreElre de{f,grari era o structuri specializatd, constituitd ca odirec[ie de linie in, cadrul 'Direc$ea Generale de Eviden[d lnformatizald a Persoanei, cucompetente pe linia admisiei, gederii gi evidenlei strdinilor cu gedere legald in Romdnia gi

a combaterii gederii ilegale a striinilor.Evolulia fenomenului migralionist -tn Rominia gi Europa, precum gi schimbirile ce sepreconizeazd a se produce in momentrl integrdrii Rom6niei Tn Uniunea European5, inurmd cdreia o mare parte a frontierei [e]ii noasbe va deveni frontierd externi a uniunii, auadus in prim plan necesitatea deanoltiirii institu.tionale a acestei structuri in scopul realizdriiunui management eficient al migraliei.Primul pas in procesul de constituire al Autorita[ii pentru strdini a fost realizat prinadoptarea de citre Guvernul Rominiei a Ordonanlei de Urgen!5 nr. 19412002 privindregimu! strdinilor Tn Rom0nia, aprobatil utterior prin Legea 35712003. La articolul 2 Iit. c dinacest act normativ se menlioneazd cd Autoritatea pentru strdini este structura specializatd,organizatd in subordinea MinisteruluiAdministra[iei gi lnternelor, care exercitd atribu[iile ceii sunt date in competen[i, prin lege, cu privire la regimul strdinilor in Rom6nia,combaterea gederii ilegale, precum gi cu privire la giestionarea eviden[ei strdinilor cirora Ii

s-a acordat dreptul de gedere in Romdnia.Ordonanla de Urgen[d a Guvernului nr.63 din 28 iunie 2003 privind organizarea gi

func[ionarea MAI stabilegte in articolul 11 alin. 2 cd Autoritatea pentru striini este ostructurd de ordine publici, subordonatd direct Ministerului Administragiei gi lnternelor -Departamentul pentru Ordine gi Siguran(a Publicd, fapt confirmat gi de organigramaMinisterului Administraliei gi Internelor aprobatd prin Hotdrarea Guvernului nr.725 din 28iunie 2003 privind structura organizatoricd gi efectivele MAI .

Din motive ce fin de nivelul fondurilor bugetare aflate la dispozi[ia MinisteruluiAdministra[iei gi lntemelor, precum gi de nevoia de a preveni eventuale sincope 9idisfunc[ionalit5[i in implementarea unitari a noului cadru Iega!, s-a optat ca, Tntr-o primaetapd, Autoritatea pentru strdini sd fie constituitd prin reorgan)zarea Direc[iei pentru Strdinigi Probleme de Migrdri din cadrul DGEIP, cu pdstrarea structurii organizatorice la nivel dedireclie, Tn cadrul aceleiagi unitd[i, cu asigurarea, in continuare, de cdtre aceasta din punctde vedere financiar, logistic Ai al resurselor umane.Ulterior, pebaza experien[ei acumulate in implementarea noului cadru legal, a fost fdcutdo evaluare obiectivi a structurii organizatorice nou create, rezultdnd necesitateaorganizdrii acestei structuri !a nivel de direcfie generald cu dezvoltarea corespunzdtoare asubstructurilor deja existente, atdt la nivel central cdt gi teritorial, precum gi a credrii unornoi compartimente care sd asigure atdt rolul de autoritate coordonatoare in ceea ceprivegte regimul juridic al striinilor in Romania, cdt gi func[ionarea ca o institulieautonomi, subordonatd nemijiocit Ministerului Administra[iei gi lntemelor.Rezultatele evaludrii au stat la baza aprobdrii de cdtre Guvern a Hotdr6rii nr.280 din 4martie 2004 privind modificarea HG 57712003 privind structura gi atribufiile Autorit5[iipentru Strdini. Aceastd hotdr6re de guvern gi noua organigramd a Autoritdlii pentru strdinisunt rezultatul analizei comune efectuate de specialigtii Ministerului Administraliei 9ilnternelor gi expert ai Uniunii Europene, in cadrul Convenliei de Twinning care s-adesf5gurat la nivelul AutoritS[ii pentru strdini in cadrul Programului PHARE 2001-RO-0107.17.Noua structurd a Autoritdlii pentru strdini va asigura indeplinirea atribuliilor date prin lege,in ceea ce privegte admisia, gederea, evidenla gi combaterea gederii ilegale a strdinilor inRomdniaSpecificul activitSfli AutoritSfli pentru strdini constd in doud tipuri de activitd[i. Pe6s s parte competentele legate de gestionarea admisiei gi gederii strdinilor Tn Romdniaconferd acestei institu[ii valenlele unui serviciu de imigrdri iar, pe de altd parte, atribufiile

'privind combaterea gederii ilegale a strdinilor, luarea in custodie publici gi indepirtareaacestora de pe teritoriul Romdniei, ii atribuie un rol de autoritate de ordine gi siguranfd

107

puUica intr-un dortreniuhsp.dEiaki$i'Sdr*plex;,:rf6rssls se;cumuleazd elemente de dreptintem, internalional public Ai internaliona! privat, cum este regimul strdinilor.Optimizarea func[iondrii unei astfel de structuri soliciti din partea managerilor nu numaiexperienla de conducere gi abilitS! manageriale ci gi, mai ales, cunogtinle solide Tn ceeace privegte problemele de migra[ie, fenomen atdt de complex al Iumii contemporane, datfiind.specificul relativ diferit fa[d de alte structuri ale ministerului.Schimbarea Autoritdfii pentru strdini de la o direc[ie de linie subordonatd DireclieiGenerale de Eviden[i lnformatizatd a Persoanei cdtre o institu[ie cu personalitate juridicd,direct subordonati Ministerului Administra[ei gi lnternelor, este un proces dificil, datd fiindnivelul destul de limitat al resurselor umane, financiare gi logistice.Cu toate acestea, este vitald pentru institulia nou creatd structurarea unor prioritdli clarepe termen scurt qi mediu, care si conducd la asigurarea unor parametri optimi defunc[ionare a structurilor centrale gi teritoriale ale acesteia, de naturi sd faci fafd cusucees provocdrilor actuale gi viitoare din domeniul de activitate.Tn acest sens, prioritd[ile pe termen scurt constau i4:. Elaborarea gi promovarea imediatd, spre aprobare conducerii MAT a Regulamentului deOrganizare si Funcfionare a Autoritdlii pentru strdini, document ce va con[ine o detalierefoarte precisd a atribufiilor fiecdrui structuri centrale gi teritoriale ale Autoritd[ii pentrustrdini, circuitul intern al documentelor la nivelul acestei institulii, diagrama de rela[ii astructurii nou create, precum gi fisele posturilor personalului de conducere;. intocmirea documentelor, registrelor gi a altor materiale previzute de legislafia in materiesau de dispozilii gi instrucliuni ale MAl, strict necesare func[ionirii unei structuri cupersonalitate juridicd direct subordonatd MAI;. Jncadrarea pe posturi a actualului personal pe baza unei evaludri a performanfelor gi

compe[entelor fiecirui ofifer gi agent de politic Ai recrutarea de personal competent, cuprioritate din cadrul serviciilor de specialitate ale DGEIP (juridic, control, resurse umane,Iogistic, financiar etc.), Tn vederea asigurdrii unei funcfionalitS[i c6t mai rapide at6t aserviciilor operalionale cdt gi a compartimentelor auxiliare;. lncheierea urgentd a protocoalelor de cooperare cu alte structuri ale MAI gi din domeniulordinii publice gi siguranfei na[ionale, precum gi a protocoalelor de colaborare cu alteinstitulii cu competen[e in domeniul migraliei;. Dezvoltarea capacitSlii de management al combaterii gederii ilegale a strdinilor prinopera[ionalizarea urgentd a celor doud servicii cu competenfe de coordonare Tn acestdomeniu, precum gi prin cregterea capasitd[ii de culegere gi valorificare a informaliilorreferitoare la striinii cu gedere ilegald. ln acest sens, va fi definitivat gi inaintat spreaprobare conducerii MAI proiectul instruc[iunilor privind culegerea gi valorificareainforma[iilor de cdtre lucrdtorii Autoritdfli pentru strdini;. ldentificarea gi efectuarea demersurilor necesare pentru atribuirea in administrare a unuiimobil adecvat, in care sd funcfioneze atdt Autoritatea pentru striini c6t gi Centrul Na[iona!de Vize din cadru! Ministerului Afacerilor Externe pentru asigurarea unei funclionalitdlioptime a sistemului Visa on-line. Tn acest sens, Centrut de Calcul din structura Autoritdfiipentru strdini este prevdzut cu un numdr de posturi suficient pentru administrarea gi

dezvoltarea ulterioard at6t a Sistemului informatic de management al strdinilor propriu cdtgi a sistemuluiVisa on-line;. Reabilitarea conform noii destina[ii gi dotarea corespunzdtoare a noii cladiri. Acesteactivit5[i vor necesita eforturi' financiare minime din partea MAI intruc6t Tn cadrulprogramelor Phare aflate in derulare la nivelul Autoritdlii pentru strdini, sunt prevdzutefonduri de cofinanlare (218:000 eutu)'?pentru care vor fi ficute demersuri la Ministerullntegririi Europene pentru a fi folosili in scopul amintit, care este in deplind concordan[icu obiectivul programelor Phare in cauzd;. Darea in folosinli a noului sediu din str. lon Campineanu in care sd funcfioneze unul dinServiciile pentru sbiini ale municipiului Bucuregti;

oiluc.irstrPe

deprim(

mistil^l\.,C

ololca-Tpc

foprsil

I

dc

o'

oEdotinft.lPhinvON

pu?moc

E:

Rr

mct

9iTn

p(

fetAa

D(

RM

-lu

;-R

108

. Extinderea confofm programuhi a si$mului informdtio"detp$ntffiiffl BfuEsl{ie a rnoilor:documente de identitate gi cdlEtorie cale se elibereazd strdinilor precum gi a sistemuluiinformatic de management al strdinilor la nivelul intregii [dri;. Asigurarea derularii fdrd sincope a planurilor de rela[ii lnternafionale gi a programelorPhare aflate in derulare la nivelul Autoritilii pentru strdini, at6t din punct de vedere alinvesti-tiilor c6t gi din punct de vedere al conven[iilor de twinning;. Modificdrile organizatorice gi de personal nu vor trebui si afecteze activitatea de lucru cupublicul, ci dimpotrivd vor fi avute in vedere misuri concrete gi transparente deimbundtd[ire a acesteia;. Crearea noii institu[ii presupune crearea unei noi imagini a acesteia, fapt ce va determinao acliune energicS, de toleranlad zero, fala de abateri, abuzuri ori fapte de corup[ie alelucrdtorilor Autoritd[ii pentru strdini;. in mod permanent, va fi avut in vedere indeplinirea sarcinilor care revin Autoritdlii pentrustriini,din Planul de mdsuri prioritare pentru integrare europeand al MAl.Pe termen mediu, prioritd[ile Autoritilii pentru strdini.constau in transformarea, din punctde vedere legislativ, institulional, al procedurilor de lucru gi mai ales eficienfei privitd prinprisma raportului dintre resursele consumate gi rezultatele ob[inute, Tntr-o institu[iemodernS, cu un rol coordonator Tn oeea ce privegte managementul fenomenuluimigralionist Tn Romdnia, dar gi intr-un partener egal de cooperare cu instituliile similare dinstatele membre ale Uniunii Europene.C6teva dintre aceste prioritdli constau in:. lmplementarea Planului de ac[iune al Strategiei Nalionale privind Migralia;' Implementarea acquis-ului privind admisia gi gederea striinilor provenili din state te(ec6t gi a acquis-ului privind libera circulalie a cet5lenilor statelor membre UE;- Dezvoltarea capacitdfii de analizd gi cercetare a Autoritdfii pentru strdini, pentru creareaposibilitdlii de adoptare a celor mai potrivite decizii cu privire !a managememul migratei;- Perfec[ionarea continud a pregdtirii personalului prin eliminarea birocra[iei giformalismului Tn activitatea curentd gi prin adoptarea unor strategii, scheme 9i tehnici depregdtire a personalului in conformitate cu cele mai bune praCtici la nivelul instituliilorsimilare din UE;- Dezvoltarea cooperdrii gi a schimbului de experienld cu alte institulii cu competenle indomeniul migratei din statele membre ale Uniunii EuropeneOficiul Nafional pentru Refugiali

Exercitarea efectiv5, dupd 1990, a dreptului la libera circulalie a persoanelor pe teritoriulRom6niei a determinat rapid deplasarea lirii noastre intr-un nou gi complex context demigrafie regional5, determinat de factori multipli - economici, politici, demografici giculturali. Foarte curdnd, autoritSlile romine s-au confruntat cu realitSli inexistente anteriorgi, deci, lipsite de un cadru legislativ gi institu[ional adecvat de abordare. Manifestarea,incep6nd cu anii 1990/1991, a fenomenului refugiafilor, prin aparifia unui mare numdrdepersoane care au solicitat protec[ia statului romdn a ridicat numeroase probleme, ce aufdcut necesard gdsirea de solulii rapide gi eficiente, in colaborare cu ICNUR. Aceastdsarcind foarte dificila a fost realizatd, in mare parte, cu sprijinul Reprezentanlei ICNUR inRominia, inbaza unuiAcord de cooperare cu Guvernul Rom6niei.Misurile intreprinse ulterior de autoritdlile romdne au cuprins mai multe planuri:- crearea cadrului legislativ in domeniul protecfiei azilan[ilor gi refugia[ilor gi armonizarealui la nivelul standardelor din ldrile cu tradi[ie democraticd in domeniu;- crearea structurilor la nivel nalional, central gi teritorial Tnsdrcinate cu proteclia giasistenla azilanfilor gi refugialilor;- pregitirea gi perfecfionarea lucrdtorilor insircina[i cu implementarea pe teritoriulRomdniei a procedurilor de azil.

109

Prin Legea nr.46 11991 , Romdnia a aderatProtocolul de la New York din 31 ianuarieConform Constitutiei Romdniei , adoptati

1967 privind statutul refugiafilor.

in condi[iile legii, cu respectarea tratateloreste parte.

?n 1991 , dreptul de azil se acordi gi se retragegi a convenfiilor lnternafionale la care Rom6nia

Actul normativ intern care reglementeazd problematica azilului este Ordonan[a Guvernuluinr. 10212000 privind statutul gi regimul refugia[ilor aprobatd cu modificdri prin Legea32312001. Cadrul legislativ garanteazd solicitanlilor statutului de refugiat accesul laproceduri gi, dupi caz,lateritoriu, cu respectarea deplind a principiului ,,non-refoulement".Conform Ordonanfei Guvernului nr. 1O2I2OOO, Oficiul Nalional pentru Refugia[i din cadrulMinisterului de lnterne este autoritatea centralS responsabild de implementarea politicilorRom6niei in domeniul refugia[ilor, precum 9i a dispoziliilor noilor reglementdri privindstatutul gi regimul refugia[ilor pe teritoriulRom6niei. Oficiul Nalional pentru Refugia[i se subordoneazd direct Secretariatului de Stat.Regulamentul de organizare gi funclionare a Ofipiului Nalional pentru Refugiali a fostaprobat prin Hotdr6rea Guvernului nr. 73712001Oficiul are o structurd centrald gi structuri teritoriale. in cadrul structurii centralefunclioneazi servicii gi compartimente specializate cu urmdtoarele categorii de activitS[i:- primirea gi inregistrarea cererilor de acordare a statutului de refugiat, eliberareadocumentelor de identitate gi a documentelor pentru trecerea frontierei de stat, evidenlasolicitan[ilor statutului de refugiat gi a persoanelor care au dobdndit aceastd formd deprotecfie;- solu[ionarea cererilor de acordare a statutului de refugiat in etapa administrativ5;- resurse umane;- asigurare logisticS;- financiar gi contabilitate;- organizare, mobilizare gi operalii;- analizd, sintezd, relalii interna[ionale gi cooperare cu organiza[ii internalionale;- aspecte legate de integrarea socio-profesionald a refugia[ilor.Personalul Oficiului Nalional pentru Refugiali beneficiazi permanent de programe de

pregdtire gi schimb de experien!5 interna[ionale gi bilaterale gi a participat la seminarii,conferinle, vizite de studiu sau schimburi de experienfi organizate de U.N.H.C.R. gi/sauinstitu[ii similare din Statele Membre ale UE. Toli funclionarii de decizie sunt absolven[i destudii superioare cu profil juridic ai ai unor cursuri de specializare in domeniul azilului gi

refugia!ilor.Tn vederea cregterii standardului de calitate al hotdrArilor asupra cererilor de acordare astatutului de refugiat a fost Tnfiinfat gi incadrat cu personal. Centrul documentar specializatTn strdngerea gi prelucrarea de date gi informa[ii referitoare la situa[ia din [drile de origineale solicitanfilor de azil gi urmeazd a fi creat un sistem centralizat de oblinere a datelor 9iinformaliilor privind fdrile de origine ale solicitanfilor de azil, Tn colaborare cu MinisterulAfacerilor Externe, institu[iile de cercetare specializate, organiza[iile abilitate cu protec[iadrepturilor omului, O.N.G.-uri etc.Printr-un acord intre Ministerul Justiliei gi inaltul Comisariat al Na[iunilor Unite pentruRefugia[i, la Tribunalul Bucuregti a fost creat un centru de documentare pentru judecdtoriispecializa[iin cazuri de azil.Prin cooperare directi cu Germania, Danemarca gi Suedia, Oficiul Nafional' pentruRefugiali primegte periodic date privind situafia din fdrile de origine. Oficiul Nalional,pentruRefugiafi a incheiat Protocoale de cooperare cu Organiza[ia lntemalionald pentru Migralie,inaltul Comisariat pentru Refugia[i gi O.N.G.-urile specializate in domeniu. PersonalulOficiului Na[ional pentru Refugiali a participat la activit5lile organizate de cdtre GIREA.

;eal

facaeacdedeceCe

rel21pcp€

Dtdcderedc

dit

n(c€

Pt

re

N

dtr€

/A,tt-tC

/I

I

Tn strdnsd Iegdturd cu introducerea unei proceduri la frontierd a fost inaugurat Centrul deprimire gi cazare a solicitanfilor de azil in incinta Aeroportului lntema[ional Otopeni cu o

110

;eapacitat6,de',2$rde,loculi; re a{pa condrlii de cazare la standarde comunitare, gi cufacilitdlile'necesare desfSgurni proefuii de solulionare a cererilor de azil depuse Tn

aeroport gi a fost asiguratii preants organizafiilor neguvernamentale care desfdgoardactivitd[i de consiliere juridici pettu sofftanti de azll afla[i in incinta respectivului punctde frontierS. Centrul urmeazi a fi adrhislrat impreund cu lnspectoratui General al Poli[ieide Frontierd gi a fost aprobatil -mcadrarea cu personal specializat pentru procesareacererilor.Cea mai importantd reformd instittlbnaHl penfu Oficiul Nalional pentru Refugiafi estereprezentatd de continuarea misuribr de punere in aplicare a prevederilor Legii nr.21812002 privind organizarea gi fun@narea poliliei gi Legii nr. 360/2002 privind statutulpoli[istului, cu modiflcdrile gi completiirile u]terioare, care au fost aplicate pentru intregulpersonal al ONR.Dupd 15 septembrie 2003, Oficiul Na$onal pentru Refugiali a inregistrat progrese Tn

domeniul refomei institulionale, prin infiinlarea unor structuri gi deschiderea unor Centrede cazare 9i proceduri, necesare miririi capacitilii de cazare gi preludrii unor obligafii,rezultate de aparilia ultimelor acte normative in domeniul azilului. Prin deschiderea celordoud structuri teritoriale au Tnceput demersurile pentru descentralizarea sistemului de azildin Romdnia, centrele din Timigoara gi Galali fiind in mdsurd sd ofere toate serviciilenecesare acordirii protec[iei solicitanlilor de azil gi refugia[ilor: Inregistrarea gi procesareacererilor de azil, asistenla socialS, @zare s.a.Principalele modificdri ale structurii Oficiului Nalional pentru Refugiali se referi la:- darea in folosinfd a celor doud Centre de cazare gi proceduri de la Timigoara gi Gala[i,care au mdrit capacitatea de cazare la nivelu! intregii [6ri la 1440 de Iocuri;- infiin[area unui Serviciu juridic, integrare gi asisten[a sociald, pentru preluarea obligaliilorrezultate din O.G. 43l2OO4 gi O.G. 4412004, vizdnd introducerea posibilitd[ii pentru OficiulNalional pentru Refugiafi de a participa activ Tn cadrul procedurilor in instanld, in cazurilede azil, pentru a apdra deciziile sale, gi pentru implementarea programelor de integrare arefugia[ilor gi persoanelor care au primit o formd de protec[ie subsidiari;


7 .6.LUGRARE DE VERIFICARE.

Gare este Strategia Nationala in domeniul azilului?lnstrucliuni privind testu! de evaluare:- se folosegte ?n primul rdnd cursul, insd pentru un punctaj ridicat este necesard

parcurgerea bibliografi ei ind icate.

lll

1. .Cine a adoptat Convenfia-cadru pentru proteclia minoritililor nalionale ?. Folosi[i spaliul de maijos pentru formularea rdspunsului.

2. care este mandatur inarturui ..1,,"T?i:r[[:[f"3]:lli"l'J'?lii iS3'';JJiformularea rdspunsului.

I Rispunsul poate fi consultat Ia pagina 104.

Griterii 16'dd' evaiti e$t $tf'ffiffi: +d

"+;;1; v H T'jr r r" l

- claritatea exprimdrii gi absen[a formuldrilor nesigure,- identificarea elementelor de confinut solicitate,- utilizarea bibliografiei precizate.

REZUMATin primul rdnd, se poate constata cd protec[ia persoanelor apantinOnd minoritdlilor

nalionale, cu toate ci a evoluat foarte mult, mai ales in ultimii 15 ani gi in special pecontinentul european, nu a reugit sd solulioneze problematica generald a persoanelorapar-[indnd minoritdfilor nalionale gi rezultatele au fost uneori redundante. Astfel protecliaacestor persoane s-a diversificat din ce Tn ce mai mult gi a devenit din ce in ce maispecifica, dar considerdm cd este gregitd opinia unor doctrinari conform cdreia mdsurile deprotecfie ar trebui sa fie limitate in timp, acest lucru putindu-se intdmpla doar dacdpersoanele apa(indnd minoritd[ilor nalionale ar fi asimilate de cdtre majoritate sau daca ardisparea.

in al doilea rdnd, existi diferenle Tntre standardele minime promovate de diferiteorganiza[ii internafionale, ceea ce poate crea confuzie in rdndul statelor.

in al treilea r6nd, persoanete apa(indnd minoritdlilor na[ionale beneficiazd de protec[iein special pe continentul european, iar pe alte 'continente problematica protec[ieipersoanelor apa(indnd minoriti[ilor na[ionale a fost mai pulin abordatd sau a fostabordati doar la nivel declarativ, existdnd in mod evident o legdturd intrinsecd intre gradulde deanoltare economicd gi proteclia unor drepturi, iar protec[ia drepturilor persoanelorapartindnd mino-ritdtilor nalionale este parte integrantd a protecfiei drepturilor omului, eleneputSnd fi separate.

ln al patrulea r6nd, nu avem un raspuns clar la intrebarea "care este tendinla naturalda minoriti[ilor Tn societate ", pentru cd pot apdrea anumite riscuri in cazul proteclieiefective a minoritSfilor, de exemplu, crearea de societS[i paralele sau izolarea acestorgrupuri in societate.

Majoritatea statelor nu sunt in mdsura si promoveze, sd aplice si sa respectedrepturile omului gi implicit sd asigure o protecfie viabilS persoanelor apa(indndminoritililor na[ionale, Tntrucdt sistemul internalional se bazeaza in cel mai bun caz peinterese convergente, dar nu gi pe valori comune.

Principala caracteristicd a rela[iilor internalionale gi, implicit, a protecfiei drepturiloromului si a persoanelor apa(indnd mino-ritdtilor na[ionale, fiind atagatd imprevizibilului,este destul de dificil sd prognozezi dezvoltdri viitoare, nu numai in raport cu via[a reald, cichiar gi Tn privin[a aborddrilor teoretice ale realitdlii.

Consiliul Europei a adoptat doud instrumente special create pentru protecfiapersoanelor apa(in6nd minoritdlilor nalionale. Aceste doud instrumente sunt: Convenfia-cadru pentru proteclia minoritdlilor nafionalel gi Carta europeand a limbilor regionale sauminoritare2 .

Co nve n,ti a-c a d ru p e ntru p rote cli a m i n o ritdli I o r n al i o n a I eConvenlia-cadru pentru proteclia minoritdlilor nafionale reprezintd primul instrument

multilateral obligatoriu juridic consacrat protec[iei persoanelor apa(indnd minoritd[ilorna[ionale 3. Obiectivul Convenliei-cadru este acela de a specifica principiile juridice pecare statele se angajeazd sd le respecte in vederea asigurdrii protecliei persoanelorapa(indnd minoritd[ilor na[ionale.

Frincipalele elemente cdrora trebuie sd li se acorde o atenlie sporitd sunt cele care linde dezvoltarea culturii, a religiei, limbii, tradiliilor gi patrimoniului cultural. Alte drepturi $llibertali care trebuie garantate sunt libertatea de intrunire pagnicd, libertatea de asociere,libertatea de expresie, libertatea de g6ndire, congtiin[i gi religie, libertatea de a primi gi acomunica informalii sau idei in limba minoritard, dreptul de a folosi limba minoritard inprivat gi Tn public, oral 9i in scris etc. Respectul reciproc, Tnlelegerea gi cooperarea trebuie

SE

pet

Eucr€Me

furBir

incdelur

poMrnilPrr

stimiimrdtdeAspeintforecterinlde

9ialldeagdlthtpIsirP(iilirOE

iJ[l

arGrllliaIiloT

LL2

sd fie fundamente ale rela[iilor dinte perlsoanele apa(infrnd unei.minoritali nalionale gipersoanele apar-tindnd majoritd$i, in conformitate cu textul Convenfiei-cadru.

Conflictul etnic este una dinhe principalele surse de violentd pe scard largd dnEuropa de astdzi. Pentru a rispunde unei asemenea provocdri, CSCE a decis in 1992 sicreeze postut de inalt Comisar pentru MinoritSlile Na[ionale. Ministrul de Stat at Olandei,Max van der Stoel, a fost numit Tn calitate de Comisar Tn decembrie 1992 gi a preluatfunclia in ianuarie 1993 pini Tn iulie 2001. Din iulie 2001 noul Comisar este Rolf Ekeus.Biroul sdu este la Haga.

Tnaltul Comisar este ajutat de un personal internalional alcituit din.. 11 persoane,inclusiv 7 consilieri. in decembrie 1995, intdlnirea Consiliului de Minigtri de la Budapesta adecis sd Ti extindd mandatul p0nd la 31 decembrie 1999. Acesta a mai fost extins pe 12luni la Summitul de la lstanbul din noiembrie 1999.

Rolul inaltului Comisar este de a identifica di de a rezolva rapid tensiunile etnice carepot pune. in pericol pacea, stabilitatea sau rela[iile de prietenie Tntre statele participante.Menirea sa este de a fi un instrument de prevenire a conflictelor la cel mai ;nsl-pientnivel".Problema azilului sau migraliei internafionale a reprezentat gi incd reprezintd pentru multestate ale lumii o preocupare conjuncturald, chiar rezidual5. La scard mondiali fluxurilemigratorii sunt relativ reduse (cca. 3o/o din popula[ia lumii). Degi fluxuri migratoriiimportante Tntdlnim intr-un numdr relativ moderat de state ale lumii "nici o lard din lume nurdmine in afara fluxurilor migratorii internalionale. Acestea sunt fie lara de origine, fie farade tranzit sau de destina[ie pentm migrant, ori delin toate cele trei atribute simultan.Asemeni fluxurilor financiare, comerciale ori de informa[ii sau idei, cregterea propo(ieipersoanelor ce traverseazd frontierele nafionale se numird Tntre cei mai semnificativiindicatori de mdsurare a intensitalii procesului de globalizare" . Circular persoanelor gi afo(ei de muncd se impune in condiliile contemporane ca unul din procesele demografi@,economico-sociale gi politice majore, cu implica[ii (deopotrivd favorabile gi nefavorabile) petermen scurt, mediu gi lung, la nivel local (de plecare, respectiv de sosire), nafional 9iinternafional. lmportanfd cresc6ndd a acestui fenomen, mai ales prin prisma implicaliilordemografice, asupra piefelor na[ionale ale muncii, prin efectele in plan economic, financiargi social este evidenfiatd prin intensificarea preocupdrilor organismelor Na[iunilor Unite gi aaltor organisme internalionale gi regionale in studiul relafiei dintre migra[ia intemafionald gidezvoltare. in ultimii ani tot mat multe institulii guvernamentate nalionale gi interna[ionale,ageni[ii specializate ori alte organisme independente, inclusiv ONG-uri, au ca preocupdridirecte gi/sau indirecte diferitele aspecte ale migrafiei interna[ionale a persoanelor. Tn fapt,fenomenul migrafiei, dintr-un obiectiv de studiu secundar sau rezidual a devenit unulprincipa!, intensificindu-se eforturile pentru evidenfierea diferitelor sale aspecte in modsistematic Ai sistemic.Pe plan internalional, schimburile de populalie inter-!5ri, joacd un rol tot mat important,influenf6nd transferurile inter-cultura]e dintre state. Este de menfionat in acest caz giimpactul politic al fluxurilor migratorii at6t asupra statelor de origine cdt mai ales asupracelor primitoare. Globalizarea gi internalionalizarea pie[elor determind noi comportamentemigratorii, o fluiditate sporitd a deplasdrilor teritoriale, fenomenele migratorii temporareavdnd o semnificafie aparte.Construclia Europei de mdine nu se poate realiza fdrd a obfine un consens in ceea ceprivegte migrafia interna(ionald,fdrd a elabora o politici migratory comunS. Cunoagtereafluxurilor migratorii efective, a atributelor gi dinamicii acestora, permite definirea giajustarea echilibrelor in mediu! economic ai social. De menfionat cd migralia nu poate fiapreciatd ca un fenomen instantaneu, imprevizibil, circulafia persoanelor avdnddeterm indri multiple, istorice, comportamentale, economico-sociale etc.Constituirea AutoritSfii pentru strdini ca o structurd separat5, direct subordonatiMinisterului Administrafiei gi lnternelor, a reprezentat un proces complex de transformare

lt3

Tn plan institufional al structuriiMigrdri.Direclia pentru Strdini gi Probleme de Migrdri eradirec[ie de linie in cadrul Direcfiei Generale decompetenfe pe linia admisiei, gederii gi evidenleia cor.nbaterii gederii ilegale a striinilor.Prin Legea nr.4611991 , Rominia a aderat la Convenfia de Ia Geneva din 28 iulie 1951 gi laProtocolul de la New York din 31 ianuarie 1967 privind statutul refugialilor.Conform Constitufiei Romdniei , adoptatd in 1991, dreptul de azil se acordi gi se retragein condi[iile legii, cu respectarea tratatelor gi a conven[iilor lnternafionale la care Romdniaeste parteActul normativ intern care reglementeazi problematica azilului este Ordonanla Guvernuluinr. 102I2OOO privind statutul gi regimul refugiafilor aprobati cu modificiri prin Legea32312001. Cadrul legislativ garanteazd solicitan[ilor statutului de refugiat accesul laproceduri gi, dupd caz,lateritoriu, cu respectarea dgplind a principiului ,,non-refoulement".Conform Ordonanlei Guvernului nr. 10212000, Oficiul Nalional pentru Refugiali din cadrulMinisterului de Interne este autoritatea centralS responsabilS de implementarea politicilorRomdniei Tn domeniul refugia[ilor, precum gi a dispozi[iilor noilor reglementiri privindstatutul gi regimul refugialilor pe teritoriulRomdniei. Oficiul Nalional pentru Refugiafi se subordoneazd direct Secretariatului de Stat.Regulamentu! de organizare gi func[ionare a Oficiului Nalional pentru Refugiali a fostaprobat prin Hotdrdrea Guvernului nr. 73712001.Dupd 15 septembrie 2003, Oficiul Na[ional pentru Refugiali a inregistrat progrese indomeniul refomei institu[ionale, prin infiinlarea unor structuri gi deschiderea unor Centrede cazare gi proceduri, necesare mdririi capacitdfii de cazare gi preludrii unor obligafii,rezuttate de aparilia ultimelor acte normative Tn domeniul azilului. Prin deschiderea celordoui structuri teritoriale au inceput demersurile pentru descentralizarea sistemului de azildin Rom6nia, centrele din Timigoara gi Galafi fiind in mdsurd sd ofere toate serviciileneoesare acorddrii protec[iei solicitanlilor de azil gi refugia[ilor: Tnregistrarea gi procesareacererilor de aztl, asistenfa sociald, cazare s.a.

T.T.BIBLIOGRAFIE.Maxim loan - Implementarea Tn Romdnia a instrumentelor juridice Internafionale

privind statutul refugialilor, in Revista Romdnd de Drept Umanitar, nr.7-812005Doina Popescu, Protectia juridica a drepturilor omului-note de curs ,2008

Fuerea, A., Drept comunitar european, Bucuregti, Editura All Beck,2007Purda, N., Protectia drepturilor omului - mecanisme interne si internationale, Editura

Lumina Lex, Bucuresti

existente initial Direc[ia perfrrl], Etr&*nF,:g[, r#@lemet*&"s *

o structuri speci alizatd, constituitd ca oEvidenta lnformatizate a Persoanei, cU

strdinilor cu gedere legald in Rom0nia gi

Lt4

Doina Popescu - Protectia Juridica a Drepturilor Omului

Documents

Transcript of Doina Popescu - Protectia Juridica a Drepturilor Omului