@ 2016 by Edirura POLIROM

AceastS. carte este protejari prin copyright. Reproducerea integrali sau pargiali, multiplicareaprin orice mijloace gi sub orice Formi, cum ar fi xeroxarea, scxntrea, transpunerea in Formatelectronic sau audio, punerea la dispoziqia publici, inclusiv prin internet sau prin reqele de

calculatoare, srocerea permanenti sau temporat{ pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatearecuperirii informagiilor, cu scop comercial sau gratuit, preium 1i alte fapte similare sir4r-gite fhri permisiunea scrisl a deginitorului copyrighrulrri reprezinti o incilcare a legislatieicu privire la protecgia. proprietiEii intelectuale gi se pedepsesc penal si/sau civil in conFor-mitate cu legile in vigoare.

Designul copertei: Radu Rlileanu in colaborare cu High ContrastPe coperd: desen de Gheorghe CriciunFoto autor gi documente: Arhiva Criciun

uuw.polirorn.ro

Editura POLIROMIagi, B-dul Carol I nr. 4 ; P.O. BOX 266,700506Bucuregti, Splaiul Unirii nr.6, bl. B3A, sc. 1, et. 1, sector 4,040031,O.P.53

u w w. c4 rtedro rn arreasca. fo

EdituTa CARTEA ROMANEASCABucuresti, Calea Victoriei nr. 133, sect. 1

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a Rominiei:

CRACIUN, GHEORGHE

Doi intr-o carte (Fdrd aJ mai socoti pe dutorul ei) - Fragmente cu Radu Petreseu $Mircea Nedzbiu / Gheorghe Crlciun; ed. ingriiiti de Carmen Muqat gi Oana Criciun;pref. de Carmen Ivfu;at. - Ed. rev. - Iagi: Polirom; Bucuregti: Cartea Romineas cl,2O16

ISBN print: 97 8-97 3 -23-3 | 55 -2ISBN ePub: 97 8-973-46-6448-lISBN PDF: 978-973-46-6449-8

I. Mugat, Carmen (ed., pref)II. Crlciun, Oana (ed.)

821.135.1-O9 Petrescu, R.

929 Petrescu, R821 .135.1.O9 Nedelciu, M.929 Nedelciu, M.

Printed in ROMANTA

GheorgheCRACIT]N

Doi intr'o carte(fire a-l rrai socoti Pe aLltortrl ei)

Fragmcnte cu ltadu Pctrcsctt,si Mircca Ncdclciu

Edigie ingrijiti de Carrnen Mugat 9i Oana Criciun

Prefatl de Carmen Mu$att)

POLIROMCARTEA ROMANEASCA

20t6

Cuprins

Noaiasapraediyiei. ........7Citicd,ficyiunesiconfesiun;,r.....:::::....:.. .........9Tabelbiobibliografic .......15

Doi sau trei intr-o carte? Un zugument . . , .3IPrefagi sau Ochiul gi aparatul de fotografiat . . . . . . .39

RACURSIURI CU RADU PETRESCU

De-acititorul .....52Desprereprezentare. ......60Cesevede ........69Mizapeabis.. ....80Uncatalogculiterede,,Plumb". .........90Privitoruldearti ........102Narajiuneasimultani ....115inuelimite ......127$coala ludici.gi arcanele autenticitijii . . . .137

Miciprogramieditoriali .......146inciutareascrisuluiincet. ......151

FOTOGRAME CU MIRCEA NEDELCIU

Realitate gi izomorfism textual. . . .166Geneticapovestirii. ......177Contextdegeneragie ...... .....185

Laoreeditare .....L93rrnoutsideratliterarului :.:::::::::::::.:. ........20rMeteorologie, arheologie gi presiune subacvatici . . . . . . . .212Plimbiri prin curtea inrcrioari . . .ZZ4fuhipelag'70-'80 ginoulflux.. ........232FormulaluiOrlando .....239

ADDENDA

Scrisoare citre Radu Petrescu (Tohan, 17 august, 1980) . . . . . . . .25jScrisoare citre Radu Petrescu (facsimil) . . .257Manuscrisul rextului Ce se uedt (fragment) . . . . . .26lSumar (varianti)

OCHIUL $I APARATUL DE FILMAT,Radu Petrescu 9i Mircea Nedelciueseuri. .......269

Srrmar (rariantl)Dol seu ucl lnu.o csrtc? Un ergumcnr' Prdfefl rsu Ochlul gl eparatul di forcgraffat-2. . . . . .Z7O

DOSAR DE RECEPTARE

CARMEN MU$AIAutoportrettnoglinaiparalele .......27j

BEDROS HORASANGIANFragmentecuGheorghe Criciun .....280

CORNELIA MARIA SAVURecurs la memorie cu scriitori intre oglinzi paralele . . .ZglRadu Petrescu ;i Mircea Nedelciu, intre jurndgi aparatul de ftlmar . . .Z8A

MIRCEA MI.ITHU,,,A.te situasimultan lntre existengi gi culturi...". . . . . ., . . . . .z\j

RAMONA HAnSeNGheorghe Cri.ciun $i ,formula lui Orlando,,.Fotograme cu Mircea Nedelciu 285

ALINA SPINUUn trio de succes:

si Mircea NedelciuO carte gi trei autori.

CA.I*AIIN STURZACritico-auto-prozatorul

DINARHIVAFOTOGRAFICA.. ..30I

Radu Petrescu, Gheorghe 6/ciun289292

Prefagl

sau

Ochiul gi aparatul de fotografiat

Nu l-am vizut niciodati pe Radu Perrescu cu un aparat de

fotografiat in mlnl. Nu l-am vizut niciodati, pe Mircea Nedelciuprivind contemplativ ceva, un peisaj sau o femeie. $tiu insi cilui Radu Iletrescu ii pliceau fotografiile. Cadrele careJ infrgigeazipe el ca personaj distinct nu sint pugine. Degi, cum mi s-a spus,

de cite ori era fotografiat fizionomia lui se modifica. Eu insumiam avut aceasti impresie, lntr-o dupl-amiazi de vari soldatl cu

un singur portret mai reugit, pe o bancl din parcul Ioanid. Mieinsi imi plac Ai pozele crispate, colguroase, inviluite intr-o atmo-sferi de a$teptare grav5., in care Radu Petrescu se oferi obiectivu-Iui intr-o atitudine ce pare si sfideze tocmai ideea de fotografie.

Nu l-am vizut niciodati pe Mircea Nedelciu desenind, mlz-gilind hlrtii, jucindu-se cu pixul pe vreo coali albi. insi de citeori avea la dispozigie un aparat de fotograffat, prietenul meu se

didea ln vint dupi instantanee 9i cadre neobignuite. Faptul ilincinta peste misuri, nu stitea o clipi, se agita cu aparatul laochi ca un fotoreporter de la un mare cotidian. Clnd am vizutprima datl o fotografie flcutl de Mircea, infigigind intrarea unuicimitir acoperit de zilpaclil, am rimas oarecum descumplnit.Imaginea propunea un cadru metafizic bine studiat, ce nu p5.rea

si fie creaEia colegului meu de grupi de la filologia bucureqteania anilor'70.

Dar ce $tiam eu despre Mircea atunci? ii .ititem clteva proze

teribiliste gi naive (asta a fost prima impresie), fusesetn cu el pe

39

Gheorghe Criciun

munte, chiuleam impreunS" de la aceleasi cursuri insipide, fl"ceam

parte din acelagi cenaclu gi din acelagi cineclub studengesc (unde

am ,,produs" fiecare cel pugin un film de 5-7 minute) 9i iubeamaceeagi ntlrzici, rock-ul energic al anilor flower ?ower. Mi apro-piase de Mircea 9i faptul ci nici el nu credea in literatura rom6,nicare se constituia atunci sub ochii nogtri ;i cluta in cirgile pe

care le citea (Vargas Llosa, Dos Passos, Salinger) si autenticitateavietii si insolirul unor noi tehnici literare. Nu mi-aduc aminresi fi vorbit cu el in mod special despre prozatorii rom6.ni cu care

eram contemporani. Pe atunci noi vorbeam mult mai des despreMarcuse si Althusser, \Wittgenstein si Mcluhan. Sint insi. con-vins cI" ii plicea Marin Preda, altfel n-ar fi citat cu arita satisfac-

Eie, in diferite situatii de viagi care se potriveau cu literatura,replici sau aprecieri morometiene.

Cu Radu Petrescu a fost insi altceva. Descopeream cu sur-prindere cum, in faga cirtilor acestui scriiror, gustul lui Mirceapentru metafizici gi atmosFeri devenea iarisi vizibil. Dar a trebuitmai intli ca Radu Petrescu si-l descopere pe aurorul Auenturilorintr-o curte interioar,i,si si se arate bucuros si-l cunoasci. Fagide grupul de prieteni bucuresteni cu care am conrinuat sL mivid ;i dupl terminarea facultitii, cunogtinEa gi intilnirile melecu autorul Ocheanului intors au pistrat la inceput un aer declandestinitate. Mi se pi"rea ci. intre mediul nostru noncon-formist, inecat in qafele, rutun, certuri pe chestiuni estetice si

nesfirsite discutii despre tot felul de lucruri, din care nu lipseaupoantele, farsele si hohotele de ris, si mediul auster al casei luiRadu Petrescu e o diferentl enorml. Veneam de la Bragov laBucuresti si mi intilnesc cu Mircea;i cu Gheorghe Iova in pri-mul rind, dar si ca si iau pulsul prozei care se scria la cenaclul

Junimea. Nu scipam niciodatl prilejul de a rrece 9i pe stradaPitar Mog pentru al vedea pe Radu Petrescu, insl plstram discretiaacestor intilniri. Mi-era probabil reami si nu fiu ridiculizat,considerat un ins imbitrinit prea devreme.

40

Doi intr-o carte

Aparitia Aueruturilor intr-o curte interioard (1979) m-a bucu-r':rt enorm. intor.."m cartea pe toate fegele, o rlsfoiam, eram:rtit de surescitat, ci abia reuseam si citesc cursiv o pagini saudoui. Mi se pirea o mare victorie a grupului nostru si asa i-amsi prezentat lui Radu Petrescu aceasti carte, ca pe o mare realizare:r prozatorilor dneri. Vorbisem mult cu el despre ce vrem noi sIlacem, cred ci foloseam cu mare frecventi cuvintul ,,experiment",incercam si-i explic de ce credem noi in cotidian gi semiotici,in limbaj si experienta directi si probabil cL nu eram foarte atentla observaEiile gi exemplele lui Radu Petrescu, care-mi puneauadesea sub semnul intrebirii unele afirmagii. incepuser-n deja si-icunosc scrisul, iar interesul lui pentru literatura clasici mi se

pirea un capriciu. Nu prea vedeam legitura intre aceste lecturi;i scrisul s5.u care nu semS"na deloc cu proza romineasci a lllomen-tului. Dar faptul ci se arita sincer interesar de ceea ce-i spuneamdespre prozatorii de la cenaclul Junimea imi didea curaj.

Eram, totugi, prea pufin convins ci Radu Petrescu va gisirimp pentru carrea lui Mircea. Din corespondenga care deja se

infiripase intre noi stiam ci e intr-o reribill crizi" de timp, cI"

nu-i ajunge timpul nici pentru propriile lui proiecte. Degi insecret ajunsesem si. mi intreb: ce flcea roat5" ziua Radu Petrescu?Scria? Numele lui era prea pugin prezenr in revisrele literare alezilei. in camera sa de lucru nu vedeai in nici un fel semnele uneimunci laborioase. Mi aflam cumva in fata unei naturi bacovi-ene? Dar am trecut repede peste aceasti. intrebare. Mi se pireacaraghioasi. Mult mai tirziu, dupi disparitia prozatorului,reluindu-i jurnalele, mi-am dat seama de faptul ci" Radu Petrescupierdea mult timp cu... exerciEiile de privire. Altfel ar fi si greude explicat precizia cu care sinr prezentate in cirgile sale strizi,case, fizionomii, cadre meteorologice.

Cred ci viata contemplativi era pentru Radu Petrescu la felde importantl ca gi scrisul. N-avea nevoie de aparat de fotografilr,

4t

Gheorghe Criciun

ii ajungea propria-i privire gi gtiinga lui foarte personali de astudia lucrurile de aproape, ca printr-un ochean. Cite ceva des-

pre simgul detaliului gi despre felul in care poate fi dezvoltatiaceasti calitate gtiam gi eu. Credeam insi ci ochiul nu e de ajuns,

ci prelungirile lui tehnice sinr pentru o astfel de educagie obli-gatorii. Nici Mircea Nedelciu nu se ocupa cu fotografia din puripasiune pentru inregistrarea vizualului. $tiam cI fotografia e

pentru el un adjuvant, ci decupajul fotografic il ajuti foarte

mult si scrie fIrI a se supune retoricilor cunoscute ale prozei,schimbind perspectivele relatlrii gi pemrigindu-i si prindl cadrele

de viagi imediati in insolirul lor.Revin la momentul aparigiei Auenturilor intr-l curte interi-

oani. La urmitoarea mea vizitl pe strada Pitar Mog surpriza a

fost si descopir ci Radu Petrescu citise cartea lui Mircea gi oasezase pe raftul bibliotecii lingi romantl Interiorallui ConstantinFintineru. Era un autor de care nu auzisem aproape nimic piniatunci, unul dintre ,,minorii" noqtri interbelici cum aveam siconstat mai tirziu. Deosebit de interesant, un autenticist cu pre-dispoziEie spre investigagia relagiei subiectiv-obiectiv in manierlexistenrialistl, dar gi un maestru al nota;iei propozi;ionale. Tehnicvorbind, mai aproape de Gheorghe Iova decit de Mircea Nedelciu.Cred insi ci in stabilirea acestei relagii de vecinitate Radu Perescuavusese in vedere 9i altceva: acea nelinigre a singurlriEii gi acel

sentiment al inadermEei la lucruri, pe care le sesizasem gi eu cuatnari familiaritate (ca unul care cunogtea bine, din proprieexperieng5., viaga de intemat) ln clteva proze din volumul de

debut al prietenului meu.

Apoi lucrurile au evoluat repede spre o apropiere reali a celordoi prozatori. De multe ori il vizitam pe Radu Petrescu in rrei,impreuni cu pictorul Ion Dumitriu, qi atunci discu;iile noasrrecipitau o turnuri mai generali. insi faptul cI Radu Perrescu pi

Mircea Nedelciu se simpatizau firl rezerve putea plrea destul

42

Doi httr-o carte

,lc paradoxal. AfinitiEile dintre ei erau destul de vagi, tempera-rrrcntele lor erau diferire. Cine le cunoatte cirEile gtie ci scrisulkrr nu vorbe;te nici o clipl despre aceeagi realitate. Felul ln careci igi concep personajele nu seamini.. Percepgia narurii e in fiecare.' az specifici. Dialogurile eroilor sint firegti gi consistenre, dareiti deosebire la cei doi in felul de a folosi aceeagi limbi romini.!

La Mircea Nedelciu e vizibil interesul penrru procedeele deltas itage gi pentru inregistrarea nudi a faptelor. Proza lui mizeazi,pe instantaneu 9i rapiditate. Nu eviti neglijengele, ba uneorichiar le afigeazl la modul gmecheresc simpatic. Obsesia totali-rltii concentrice sau liniare, specifici marilor constructori deprozi., este la Mircea Nedelciu absenti. Lui ii plac migcirilecaleidoscopului, sclipirile poliedrice ale imaginilor, rezultateleprelucrate tehnic prin rnlrire, micgorare, transfocare, stop-cadru.Metafizica scrisului siu pare in exclusivitare una cotidianisti si

ea rlmlne asfel chiar gi ln faga unui real distorsionat cum este

acela cu care ia contact personajul principal din romanul Tiata-mentfdbuldtzriu. Omuldin proza lui Mircea Nedelciu e individulanilor '70-'80 din RomAnia regimului comunist, aga numitulzrn nza. Cunoaqterea gi descifrarea mecanismelor interioare si

colective care intri. in alcituirea congtiingei si orizontului de viaglale acestui tip social e in proza acestui autor fundamentali.. $iceea ce descoperl el in imediata lui apropiere e o polifonie delimbaje gi psihologii care sporegte gi mai mult misterul unei lumiconsiderate simple, cenugii, Iipsite de valori adevirate.

Radu Petrescu, in schimb, urmiregte in cirgile sale de ficgiuneconsubstangialitatea omului cu cosmosul, un fel de metafizicigenericl, desflgurati in trepte, de la planurile inferioare la cele

superioare ale existengei. Scrisul slu se incarci asrfel de un anumecaracter oracular, fiind rezultatul lucid al efectelor acumulate.Scenele, stirile, contextele slnt bine cintirite gi construire cuincetineali, intr-un fel de somnambulism al continuirigii prinjuxtapunere.

43

Gheorghe Criciun

Vizul existi aici doar in calitatea lui de privire gi privireaaceasta e insistenti, p5"trunzitoare, decisl-, pi.strindu-gi mereu o

noti de ingenuitate. Panoramarea vizuali a lucrurilor nu urmi-regte descoperirea unui drum care si le relevez. ftumut.g.". inspatele lucrurilor stau Ideile, tiparele, conceptele lor. Iatl o atitu-dine bine ranforsatS. cultural, in care privirea educati de studiullucririlor marilor pictori grie si, sesizeze separagia planurilor fizice,aerul dintre lucruri, detagarea obiectului pe fundal sau transfor-marea sa cromatici in funcgie de unghiul de incidenEi aI lumi-nii. O atare situare in raport cu lumea obligl nu doar la oadministrare severi a percepfiei, ci gi la o anurne caligrafie, la orelagie tactilL cu pagina scrisl" proprie mai degrabi desenatorului.

La nivel de manuscris, literele lui Radu Petrescu sint nu doarsuporturi grafice ale gindirii, ci gi semne plasdce repetate cu micivariagii, ca in arta seriali. Pagina ingesati de litere devine ima-ginea metaforici a densitiEii lumii materiale. fupectul imediatfizic aI scrisului denoti o arti migiloasi de scrib ;i o mini bineexersati. tehnic. Radu Petrescu scria incet, avind tot timpul inminte coordonatele estetice ale paginii, pe care nu apar doarlitere gi cuvinte, ci 9i gtersituri, corecturi, fragmente lipite de

text, toate acestea inscriindu-se vrind-nevrind intr-un spagiu

independent, cu justifi care plastici.Contrastul dintre scrisul lui Radu Petrescu si scrisul lui Mircea

Nedelciu e izbitor. in cel de-al doilea caz rimii surprins de negli.ien,ta

gi uguringa agternerii literelor pe hirtie. De la distangi, ca simpliimagine vizuali, pagina manuscrisi. a lui Mircea Nedelciu igi

arat5. un nu stiu ce aerian, inconsistent, provizoriu. Desfhgurarea

rapidi a scrisului te face insi atent ci ai intrat in contact cu unflux mental de mare energie, fLri opriri qi fIrI ezitfui. Literelesint nigte simple vehicule, propozi;iile se articuleazi clar gi sigur,degi grafia lor igi di o cu totul alti senzagie. Cred ci lui MirceaNedelciu nu i se potrivea deloc scrisul de mini". Mult mai aproape

de natura lui ,,rece" era magina de scris, cu gicinitul ei implacabil,monoton, impersonal, atragind atentia asupra duratei externe a

44

Doi intr-o carte

s. risului. $i - de ce nu * permigindu-Ei gi si te joci cu dispune-rcr aleatorie a literelor pe tastaturl.. $tim c5" intr-una dintre pro-zcle sale Mircea Nedelciu valorificl pini gi aceasri, posibilitate.

Ceea ce n-ar fi flcut in ruptul capului Radu Petrescu, refrac-t:rr Ia ideea de a-gi dactilografia singur textele. La fel, chiar 9i:rtunci cind fotografiazl sau se lasl fotografiat, autorul lfi MateiIli.escu acceptl aceste operaEii nu penrru specificul lor estetic denaturi. vizuali, ci ca pe niste posibilitigi imperfecte de a colec-

liona semne ale triitului si repere pentru memorie.Proza lui Radu Petrescu e saturati. de descrieri. Descrierea se

constituie in cazul siu intr-un element de narativitate. Dar ea

sebazeazl, intotdeauna pe o transgresare a vizualului, prin dila-rarea componentei optice cltre zonele tacdlului gi ale senzatieihaptice. Se afli concentrat;. aici o stiingi a reprezenti.rii care vinedin picturi gi nu din fotografie gi film. Ca gi pictorul, RaduI)etrescu lucreazl, cu pasta cuvintelor, cu materialitatea lor, cindrugoasi, cind catifelati, cu vaiorile lor coloristice, stinse sau

strS.lucitoare. Legile perspectivei ii sint bine cunoscute, iar scri-crea in transparenti. pe care o practici. cu atita convingere e

similari raportului de suprapunere dintre geometria unui tablougi subiectul siu.

in ce-l priveste pe Mircea Nedelciu, [a care desfhgurarea dis-cursului narativ se confundi adesea cu derularea unei peliculede film, interesul pentru picturi e ca gi absent. Vreau si, zic c5,

pictura nu-i influengeazi. percepgia de scriitor, degi altfel el este

un foarte atent interpret al fenomenelor din spagiul artelor plas-tice. A scris pagini de neuitat despre pictura lui Ion Dumitriu,marele siu prieten. A fost poate cel mai fidel vizitator al atelie-rului pictorului, unde i-a plicut si descopere o lume compusS.

din serii de semne ce conserv5" in substanga lor iconici valorileexistentei rurale, puse in evidenti de o cehnici a decupajuluicare il preocupa gi pe el ca prozator. Trezit destul de tirziu, spre

sfirsitul anilor '70, in aceea;i perioadi a cunogtingei cu RaduPetrescu, interesul lui Mircea pentru picturi a imbricat mai

45