Sfintul Iustin PoPovici

Dogmatica Bisericii Ortodoxevolumul I

este coordonadide

giDragog Desci

onale a Rominiei

lSfantuI Iustin Popovici ; trad.kovski. - Bucuregti: Doxologia

658&9

r$ei,,Sf6ntul Iustin Popovici",li$a /orr',rarr.rxa llpargca aene

Sfintul Iustin P oP ovici

D ogmatica Bisericii Ortodoxevolumul I

Traducere din limba sArbd de

DrAC. Zenrco Memovsxr

Carte tipdriti cu binecuvAntareatnaltpreasfinlitului

TEOFANMitropolitul Moldovei 9i Bucovinei

Editura DOXOLOGIA

2017

Cuprins

Noti asupra edifiei ..-... I

Prefafi ......'....9

Introducere .......... ...........17

1. Conceptul de Dogmatice .............. .........-.17

2. Conceptul de dogmd .-...'....'-.-17

3. insuqirile dogmelor ............. ......................21,

4. Dogmele gi SfAnta Revelalie ............'.......30

a) Dogmele gi SfAnta Scripturd ................"" 34

b) Dogmele gi SfAnta Tradilie '..'.'....'.'........39

5. Dogmele gi rafiunea .........'... ..............-......47

6. Biserica qi dogmele .............. ..................'..59

7. Sursele Dogmaticii ca gtiinld ...................67

a) Simboluri .............. .............""67

b) HotdrArile Sinoadelor Ecumenice qi locale ...-........'-.7L

c) Mirturisirile de credin!5 ale Sfinlilor Pirinligi ale invdlitorilor bisericeqti'......'...... .....'....'.'.'.. -. -.' 73

8. Scopul Dogmaticii .............. .---.76

9. Principiul cdlduzitor al Dogmaticii ......'.......'...... - - -' -7 6

10. Aborddrile Dogmaticii ....... .'..........'.....'.80

11. impirfirea Dogmaticii ........ ...'................81

1,2. Istoria Dogmaticii ortodoxe .....................................82

Partea intAi

Capitolul IDumnezeu in Fiinfa Sa

13. Existenfa lui Dumnezeu 9514. Confinutul, calitatea qi limitele

cunoasterii lui Dumnezeu ....................10215. Despre Fiinfa lui Dumnezeu

gi despre insugirile ei .........1201 6. impdrfirea insugirilor divine .............. ................,.. I2S17. insugiri generale ale fiinfei dumnezei eqti ............I27

a) Aseitatea ............... ...............I27b) Imuabilitatea ......... ..............130c) Vegnicia .............135d) Atotprezenfa .......... .............139e) Spiritualitatea ....144

18. Rafiunea lui Dumnezeu .....150insu;irile raliunii lui Dumnezeua) Atotgtiin{a ............. ..............151b) Atotinfelepciunea ...............154

19. Voia lui Dumnezeu .......... ...1S5insu;irile voii lui Dumnezeua) Libertatea .............. ..............156b) Atotputernicia ...15gc) Sfinfenia .............160d) Dreptatea .............. ..............764

20. Simfirea lui Dumnezeu ......169insu;irile simlirii lui Dumnezeua) Fericirea .............770b) Iubirea ...............170

21. Unitatea fiinlei lui Dumne zeu .............................. 772

CapitoluJSfAnta'

22. D o gma Sfintei Treimi

Caracterul tr,Persoanel'

23. tnvdfdtura Sfintei Revtgi a Sfintei Tradilii ......

24. Dumnezeirea qi deofiirPersoanelor Sfintei Tre

25. insugirile PersoanelorPreasfintei Treimi ..----.

26. Erezile antitrinitare ...

27. Filioque (scurt istoric) .

28. Critica inv5tXturii romi

Partea

CapilRelafia lui Dumn

Dumnezeu ca I

29. lnceputul lumii30. InvSldturi eretice desp

31. Facerea lumii duhovn

32. Despre duhurile rele .

33. invdfituri greEite desl9i despre duhurile riu

Capitolul al ll-leaSfAnta Treime

Z2.Dogrna Sfintei Treimi ..'..-.-.179

Car acterul treimic qi deofiinlimenP erso anelor lui Dumnezeu

23. tnvdldtura Sfintei Revelaliigi a Sfintei Tradilii ..'.......'.'.' 186

24. Dumnezeirea gi deofiinlimeaPersoanelor Sfintei Treimi '..'....'...........198

25. insuqirile Persoanelor Dumnezeieqti ale

Preasfintei Treimi ......'........'216

26.Erezille antitrinitare ."........ ....'..'.-.'...'....257

27. Filioque (scurt istoric) .......'.'275

28. Critica invdldturii romano-catoiice Filioque ...-......278

Partea a doua

Capitolul IRelafia lui Dumnezeu cu fiPtura -

Dumnezeu ca Ficitor al lumii

29. inceputul lumii .'...'..........'." 303

30. invdldturi eretice despre facerea lumii ................321

31. Facerea lumii duhovniceqti .'........'.. '....323

32. Despre duhurile rele .......... .....".'....'.....339

33. invifituri gregite despre ingerigi despre duhurile rdutdlii ...................352

34. Facerea neamului omenesc ..................35335. Despre starea primordiald a omului .............". .....37036. Pdcatul strdmosesc, cauzele gi consecinfele lui ......3g537. Esenla gi importanfa pdcatului primordial .........3g938. Consecinfele pdcatului primorclial

asupra protopdrin{ilor ......... ................39539. Mogtenirea pdcatului strdmo$esc .......40640. invSlSturi eronate despre pdcatul strdmoges c ......42541- Retrospectiva gi critica invitdturilor romano_catolice si protestante despre pdcatul strlmoges c ......42g

Capitolul al Il-leaPurtarea de grija a lui Dumnezeu Dogmatica B

42. Despre pronia lui Dumne zeu .......... ....434 \rOI43. Pronia lui Dumnezeu pentru om

inaintea cdderii .........._...... ....................44444. Pronia lui Dumnezeu pentru om dupi cddere ......44545. Rela{ia dintre pronia lui Dumnezeu

gi libertatea fiinfelor rafionale gi riui din lume .....45746. invdfdturi eretice despre pronia divind ...............46347. Sfatul cel din veac al lui Dumnezeu

pentru mAntuirea oamenilor ...............46348. Pregdtirea neamului omenesc pentru mAntuire ....46649 . P regdtlrea neamului omenesc

de la Adam pAnd la Avraam ...............46750. Pregdtirea poporului ales al lui Dumneze u ........46g51. Pregdtirea pigAnilor pentru venirea

MAntuitorutui gi penir., mAntuire. ......479Indice de referinfe scripturistice ..............483

ur omenesc ............... ...353

:imordiald a omului ...............,.... 270

sc, cauzele gi consecinfele lui ......385

:anfa pdcatului primordiai ......... 3g9

:atului primordialinfilor .......395

Ltului strdmogesc .............. ........... 406

:e despre picatul strdmoges c ......425

critica invdlSturilor romano-:e despre picatul strdmoEesc ......428

ritolul al Il-leagnii a lui Dumnezeu

Li Dumnezeu ............ .................... 434

::::: i""::::T 444

:zeu pentru om dupd cidere ......445

onia lui Dumnezeu:lor raqionale Ei rdul din lume .....451r despre Pronia divind ...............463

rc ai lui Dumnezeua oamenilor ............... .................. 462

lui omenesc pentru mAntuire ....466rlui omenesci la Avraam ............. .................... 467

ului ales al lui Dumnezeu ........46gilor pentru venireapentru mAntuire. ,.....479

ipturistice ................................ 483

D ogmatica Bisericii Ortodoxevolumul I

Introducere

l, Coneeptul de D ogmaticd

in insugi termenul ,,dogmaticX" este cuprins subiectul ei.

El insuqi impune definifia sa logic5: Dogmatica este gtiinfa de-

spre dogmele credinlei creqtine. Dar, din cauza mullimii con-

fesiunilor cregtine, dogmele se pot inlelege gi tAlcui diferit.ExpunAnd qi tAlcuind dogmele Revelaliei divine in duhul evan-

ghelic, apostolic qi sobornicesc, Biserica Ortodoxd numeqte

Dogmatica sa,,ortodox6"2. Astfel se deosebegte 9i se distan-

feaz6. de infelesurile nescripturistice, neapostolice, nesobor-

nicegti, neortodoxe ale dogmelor mAntuirii. De aceea, Dogma-

tica ortodoxd este Etiinfa care exPune Ei tAlcuieqte dogmele

credinlei cregtine sistematic Ei in duhul Bisericii Ortodoxe,

celei Una, SfAntd, Soborniceascd 9i Apostolicd'

2. Conceptul de dogmd

Dogmele sunt adevXruri vegnice ale credinfei descoperite

de Dumnezeu, cuprinse in SfAnta Revela{ie, pdzite, explicate

2 ,,Ortodox" este traducerea grecescului oq06boEoq, alcituit din doud

cuvinte: oq06c = ,,corect, exact" 9i borc€<o : ,,gAndesc, [iry consider, cted";

de aceea qi cuvAntul ogooboEia inseamnS: ,,dreaptd gAndire, dreapt;' cre-

dinfd, dreaptd sldvire". Contrar ortodoxiei (dreptei sliviri) sta heterodo-

xia: ,,altfel de sldvire, altfel de gAndire, altfel de credinld" (€teqobof,ia,

de la !tfgr^rq botcic.r = ,,altfel gAndesc, altfel cred").

trl

Introducere

gi transmise ca dreptare ale mantuirii de Bisericd, dumneze-iegti, de viafd ddtdtoare gi neschimbabile. insugi cuvantulboypa este de origine greacd si provine din verbul borceiv (,,agAndi, a tine, a considera, a crede,,)in forma sa bdboypraL (per_soana a 3-a bdboKrar =,,determinat, definit, precizat, stabilit,,),insemnand astfel etimologic un gand definit, intemeiat ca unadevdr logic, necontestabil in orice domeniu ar lucrxrii ome-neqti: filosofic, religios, juridic3. scriitorii antici, greci gi romani,folosesc cuvAntul ,,dogmd" in sens fiiosofig etic, juridic, cusensul de ,,invdtdttttd", ,,regnld", care, din cauzaadevdruluisdu incontestabii, pentru mulfi a prirnit valoare de ,,adevdrindispens abil" , logic gi faptic, de ,,porun cd', , <).e ,,lege,' , d.e

,,ordin"a.in Vechiul Testament, cuvAnful ,,d.ogmd,,desemneazd, pe

de o parte, decrete politice, legi Ei reglementxri ale statuluis, iarpe de altd parte, poruncile din legea lui Moise6, sau dispozi_fii care se referi la viala religioasd in generalz.

in Noul Testament, cuv6ntul ,,d.ogmd,,este folosit de cinciori cu dubli insemndtate: politicd, referitoare la decretele gilegile impiriteqtis, Ei religioasi, referitoare la regite lui Moise,

3 La aceasta se referd Clement Arexandrinul c6nd spune: To ;rev 66ypraiorLtcara-Ltlrplq trg Aoyu'i [,,Dogma esie o inlelegere ioglce,,1 lStrn*. VIII, 5;PG 9, col. 581).

- -a Xenofon! Avapaotc,III,3, S * Cicero scrie: ,,Sapientia neque de seipsa

dubitare debe! neque de suis decretis, quae philosophi vocant dogmata,,(Quaest. scnd.,lib.IV, c. 9). Iar seneca spune: ,Nu[a ars conternpratira si^edecretis suis est, quae Graeci vocant dogmata; nobis decreta docet appe_llare, vel scita, vel placita" (Epist.95). in acest sens, sfantul Isidor peru-siotul il numegte pe socrate ,,regiuitorur dogmelor atice" (o ,rc.rv AtrLrcarvboypratr-rv) gi considerd ,,dogme" invdfdturile rui platon gi ale stoicilor(Epist.11, PG 78, col.78S; Epist.97, ibiclem, col. 1453).t Dan. 2, 1,3;3,70;6,8-9; Est. 3, 9.

6 1e2.20,24.7 2Mac.10,8;15,36.o Lc.2,7;Fapte77,7.

r1BI

care in acele vremuri erau r

poruncile Noului TestamenBisericii lui Hristos. in Fapttolul Pavel Ei Timotei ii invicile date de Apostoli gi pre<

bdyprata ta rcsrcqrp€va t'arputdqc.rv tdrv ev 'Ieqouoar\

runcile legii lui Moise qi ad,

tamenf Apostolul Pavel spur

a desfiinfat legea poruncilorAr.rv ev boypraoL rcataqyrlc

De asemenea, pe aceasl

tolice, s-a format sensul ecl

adevdr al credinfei divine i

riu pentru to[ii2. Marele rAvdate de Dumnezeu, SfAntuladevirurile fundamentale al

sericii din Ierusalim, ,,dogm,boypatc.lvf"tu, ,,dogme ale c

iar faptele lucrdtoare ale cre

tuirea, le numeste,,aspecfun(oreug to boypratrrcov]"t:a Noului Testament desprenezeu [ta neql @eo! boypraviali ddtdtoare a acestor dogsiderd o condilie indisperu

' Col.2,14.'o Fapte 16, 4.11 Ef .2,75.l'? Cl Sfantul Ignatie Teoforul,

1, 6; Origen, De princip. I, 7.

" cateh.rv,g.ta lbidem,IY,2.15 lbidem,Y,1.0.

ltuirii de Bisericd, dumneze-:himbabile. lnsugi cuvAntulrovine din verbul borcelv (,,a") in forma sa bdboypaL (per-rat, definit, precizat, stabilit"),gdnd definit, ftrtemeiat ca unice domeniu al lucrdrii ome-riitorii antict greci gi romani,ens filosofic, etic, juridic, cu', cate, din cauza adeviruluia primit valoare de ,,adevdr[e ,,poruncl", de ,,lege", de

hrl ,,dogmi" desemneazd., pereglementiri ale statuluis, iar:gea lui Moise6, sau dispozi-ri irr generalT.

,dogmd" este folosit de cincic5, referitoare la decretele si

eferitoare la legile lui Moise,

ndrinui cdnd spune: To pcv boryparoin,telegere logrcd"l (Strom. VIII, 5;

ro rris ,,Sapientia neque de seipsaquae philosophi vocant dogmata"une: ,,Nulla ars contemplativa sine

rymata; nobis decreta docet appe-ln acest sens, SfAntul Isidor Pelu-I dogmelor atice" (6 tc.lv Arrucr.rvititurile lui Platon gi ale stoicilorIem, cn.L.7453).

2. Conceptul de dogmd

care in acele vremuri erau obligatorii pentru orice evreue, si

porunciie Noului Testament, obligatorii pentru tofi membriiBisericii lui Hristos. ln Faptele Apostolilor se spune cd Apos-tolul Pavel gi Timotei ii invdlau pe credinciogi si lind porun-cile date de Apostoli gi preofii clin Ierusalim [guAaooeLvtaboyprata ta rcercqL;.rdva uno tr^rv anoot6Ac.rv rcai ttrrv nQ€o-

putdqov tcov dv 'Ieqouoaz\4pl'o.FdcAnd diferenfa dintre po-runcile legii lui Moise gi adev[rurile vegnice ale Noului Tes-

tament, Apostolul Pavel spune cd Domnul Hristos.prin dogme

a desfiinlat legea poruncilor (lui Moise) [tov voprov'rcov dvto-Acrv ev boypraoL KaraQy4oaqf"tt.

De asemenea, pe aceaste baz6, incd din timpurile apos-

tolice, s-a format sensul eclezial al cuvAntului ,,dogma", ca

adevdr al credinlei divine, incontestabil, absolut gi obligato-riu pentru tofi12. Marele rAvnitor al Tradiliei apostolice, celei

date de Dumnezeu, SfAntul Chiril al Ierusalimului numegte

adevdrurile fundamentale ale credin{ei, cuprinse in Crezul Bi-

sericii din Ierusalim, ,,dogme indispensabile [tr^rv avayro.i,'ov

boypra'rc.rv f" t3,,,dogme ale cuviinfei [boypratr'rv euoe p 6v]"'n,

iar faptele lucrdtoare ale credinfei, prin care ne insuEim mAn-

tuirea,le numegte,,aspectul dogmatic ai credinfei Ieiboq tle"r'torelog "ro boypatrrc6v]"'5. El numegte intreaga inv5!5turda Noului Testament despre Dumnezeu,,dogme despre Dum-nezeu fta neqi" @eou boypata]", iar insugirea personald gi de

viafd ddtdtoare a acestor dogme prin credinli lucrdtoare o con-

sideri o condilie indispensabil5 pentru mAntuire, de aceea

' Col.2, 1.4.10 Fapte 16, 4.

" Ef.2,75.1'? Cl Sfentul Ignatie Teoforul, Ad Magnes.13, 1; SfAntul Barnaba, Epist.

\, 6; Origen, De princip.I,7.'3 Cateh.lY,3.'n Ibidem,IY,2.ts lbidem,Y,1.0.

tnl

Introducere

si spune: ,,Cel mai mare cAgtig este studierea dogmelor',16.EnumerAnd toate adevirurile nou-testamentare despre Dum-nezelr/ Fiul lui Dumnezeu, Duhul SfAn! bine gi riu, si despreiconomia mAntuirii in general, sfantul Grigorie Teologur ii in-deamnd pe cei chemafi sd pund aceste dogme temei bundtdfii,mAntuirii gi vielii lor celei noi [e nl torjtrp te 0epeAiqo tc..rvboypatc^rv]1?. SfAntul Grigorie de Nyssa imparte intreaga invX-fXturi cregtini in doud pdrfi: partea morald gi partea dogmaticipropriu-zisX [e Lq.ro e0rrc6v lrdQoq rcal t1v trov boyprctr:"oya'rcqLpeiav]18. SfAntul Ioan GurI de Aur prin cuvAntul,,dogme,,inlelege invdfdtura de credinld cregtindre, iar Vincenfiu de Lerinnumegte credinfa universald lunia ers alis fides),, dogm5 uni-versald lcatholicum dogmal"2]. La Sinoadele Ecumenice cuvAn-tul ,,dogma" este folosit cu sensui de odeadr at tnadldturii decr edinld cregtind2l, PXrinfii sinodali numesc,, dogmi" dispozi-fiile referitoare la credintd, iar toate celelalte hotdrAri, ,,canoane,,sau ,,reguli". intr-o oarecare misurS, aceasta se reflectd in fapfulcd Biserica numegte ,,Dogmatica [boypratLrc6v]" acele cAntdriliturgice care contin invifdturi de credinfd despre preasfantaNiscitoare de Dumnezeu, despre itttrrpatea Domnului Hris-tos, despre cele doud firi in Persoana Lui unicd, divino-umand.

Aga, in limbajul bisericesc, in sensul strict al cuvAntului,,,dogme" se numesc numai acele adeadruri diaine reuelate carese referi Ia credin{d, nu qi adevirurile revelate de Dumnezeucu caracter moral, liturgic sau canonic, dar in acelasi timp ni-ciodatd nu trebuie pierdut din vedere cd ele toate, in final,formeazd o unitate indivizibild.

"' lbidem,IV, 2: MdyLotov rctrlpra tott to tcov boypatarv ;raOqpa.17 Omilia 40,45,PG 36, col.424 AC; cf.sfantul Vasile cel Marie,ln is,lm.44,4.

18 Epist.24.

'n ln Genes., hom. 11, 5.

'0 Commonit. prim. n. 18, PL 50, col.664.'zl Cf, Sinodul VI Ecumenic, canonul 1.

3. insusirile dogmelot

Ceea ce face ca dogmekveqnice sunt insuqirile lor dcoperire., caracterul bisericimuabilitatea.

a) Descoperirea dumnereiface dogmele sd fie dogmqdumnezeiasc5. De aceea, dqcredinfei, ci qi adevdruri alrDumnezeu. Originea lor ducontestabile, vegnice, mAntuitDacI insugi Dumnezeu nu len-ar fi putut ajunge niciodafti I

nirii, nici rafiunea individuamele sunt subiectul credinge:adevdruri dumnezeieqti mai

1

Bisericd prin faptul ci Simbc,,cred". intrucAt sunt de origvdruri revelate de Dumnezeurelalia Sa cu lumea gi cu omul,Rdscumpdrdtor, Sfinfitor si |umai Dumnezeu Se cunoagte psd Se descopere pe Sine gi adelIntruparea Fiului Sdu cel Un

. *,6oroorrpr{BeHocr

[BogootkriverrvaJ ,,descoperd, dezviluie', 1n. tr, .'".rlpKggHocr [JArAkvenost] zuhbrsericesc" [n. tr].

n*n. On rureo6aBe3Hocr [ObAgteobaneral"; [obavezan],,oUtigitori",; [n.*...^^".

Huryna.1e [\adu"mne] adj. _Fun€, suprarafional', [n. tr.].

22 cf. Mt. 17,27.23 In 1, 18.74.

l'o