Etica nicomahica - Aristotel - cdn4.libris.ro nicomahica - Aristotel.pdf · 22 ARISTOTEL 1096 o....

7
ARISTOTEL ETICA NICOMAnIcA TMDUcERE nnv uMsenuNA dCTMIANNNAUTANU

Transcript of Etica nicomahica - Aristotel - cdn4.libris.ro nicomahica - Aristotel.pdf · 22 ARISTOTEL 1096 o....

Page 1: Etica nicomahica - Aristotel - cdn4.libris.ro nicomahica - Aristotel.pdf · 22 ARISTOTEL 1096 o. nici o activitate toati viala, avand pe deasupra de indurat cele mai mari rele si

ARISTOTEL

ETICA NICOMAnIcA

TMDUcERE nnv uMsenuNA

dCTMIANNNAUTANU

Page 2: Etica nicomahica - Aristotel - cdn4.libris.ro nicomahica - Aristotel.pdf · 22 ARISTOTEL 1096 o. nici o activitate toati viala, avand pe deasupra de indurat cele mai mari rele si

GUPR]N$

Page 3: Etica nicomahica - Aristotel - cdn4.libris.ro nicomahica - Aristotel.pdf · 22 ARISTOTEL 1096 o. nici o activitate toati viala, avand pe deasupra de indurat cele mai mari rele si

cARTEA irurAlCAP. I

I094 o. Orice arti si orice docffini, tot a;a orice u.!i*" ;i orice hotd-

rAre pare a rdrni un bine: de aceea nimerit s-a spus ci binele este

ceva rAvnit de toate. Dar vedem o deosebire a scopurilor. Unele

scopuri sunt activitifl, celelalte pe lAngi aceste, incl s,i anumite

opere sau lucruri, Unde insi, pe langi acfluni, existi scopuri anu-

mite, acolo operele sunt dupi natura lor mai bune decdt activiti-tile.

Existand insi multe acfiuni, arte gi gtiinte, existi 9i multe scopuri. Scopul artei medicale este sinitatea; cel al constructiei de

cor[bii, corabia; cel al strategiei, biruinta; cel al artei economice,

bogifa. Unde atari tiptuiri stau sub o singuri facultate, cum de

pildi, arta seliriei ;i celelalte meserii ce se ocupi cu fabricarea de

curelirie penfu cai, stau sub arta ciliriei, si aceasta iarisi, impreuni cu toad activitatea militari sub strategie, si tot aqa altele sub

altele, in acestea totdeauna scopwile activitiflor arhitectonice, adici

conducitoare, sunt mai alese decAt scopurile celor subordonate,

deoarece acestea din utmi nu sunt urmirite decAt de dragul celor

dintAi. $i aici nu e nici o deosebire, daci' activitif,le inse,si sunt scopul actiunilor sau, pe langi ele, ;i inci altceva, cum e cazulin ar-

tele amintite.Daci existi deci un scop al actiunii pe care il wem penhu el

insusi, iar celelalte numai de dragul acestuia, qi daci nu alegem

toate penfu altceva - cici de altminteri aceasta ar merge la infinitgi werea omeneasci ar fi goali si zadarnici, - atunci e vidit ci un

atare scop trebuie si fie binele si cel mai mare bine. Cunoa;terea

lui n-ar ffebui si aibi oare gi pentru viali o mare insemnitate inles

nindu-ne, ca unor fintagi care au o lnti hotirAti, sd nimerim mai

bine ceea ce trebuie? Daci e aga, si incercim a schita cel putin

acest scop, spre a arita ce este si clrei gtiinle sau cirei facultifl iiapar.tine.

Dupi toati aparenfa, acest scop aparline ;tiinfei celei mai stip]nitoare gi conducitoare in cel mai inalt infeles. Aceasta insi este

IO94 b. firi indoiali politica. Ea anume hotiripte care qtiinle sau arte 9i

Etica nicomahicd 19

meserii se cuvine si existe in Stat, ;i care si in ce mlsuri tebuieinvilate de fiecare individ. Mai vedem ci cele mai pretuite inde-letriciri: strategi4 economia, retorica, ii sunt subordonate. Prin ur-mare, cum ea se foloseste de celelalte gtiinte practice, prescriindprin legiferare ce este de ficut si ce este de oprit, scopul ei, fiindsuperior, va febui si cuprindi, se vede, scopurile celorlalte, iaracest scop al ei va fi deci cel mai inalt bine omenesc. Cici, desiacest bine este acelasi pentru indMd si pentru comunitate, totusilucru mai mare gi mai perfect trebuie sI fie a intemeia gi pistrabinele comunitatii. Fireste ci cineva poate fi multumit chiar candil poate ajuta pe un singur om si dobandeasci adevirata bun5-stare, dar mai fumos si mai divin este tofupi, cand poate inflphriaaceasta penfu un popor sau penhu un Stat. Spre aceasti flnti seindreapth disciplina de fa!i, ea fiind o parte a doctrinei politice.

Expunerea va fi mulfirmitoare, daci va atinge acel grad de exac-titate cel ingiduie materia dati. Exactitatea nu poate fi ciutatA,latoate cercetidle in aceeasi mlsuri, cum aceasta nu se face nici indiferitele arte mecanice. Faptele fi:umoase $i drepte cercetate destiinta politica arata asffel de nepofriviri si o asffel de nestatornicie,incAt sar pirea ci se intemeiazi numai pe lege, nu insi pe naturl.O nestatornicie aseminitoare o au si diferitele bunuri, deoarecemulti sunt pigubif, prin^ele. Mu$ au pierit din pricina bogitiei lor,allii din pricina vitejiei. Intr,o expunere deci care are a face cu unastfel de obiect gi porne;te de la asffel de premise, hebuie si nemultumim a infifisa adevlru] intr-o formi oarecum primitivi sischematici. $i tot aga, acolo unde nu se poate trata si presupunedecAt numai ceea ce se petrece mai adeseori, nu vom wea si do-bindim decAt concluzii de acela;i fel. Chiar tot aga va frebui si fieprimite toate cele ce se vor spune aici. Cunoscitor se arati a fi acelacare cere in diferitele ramuri numai gradul de exactitate cel ingi-duie nafura obiecfului, si ar fi tot atAt de gresit cand am wea siprimim de la un matematician principii de probabilitate, cum ar ficAnd am wea si cerem de la un orator intro adunare deliberativddovezi stricte.

I 095 o. Fiecare judeci bine numai ceea ce cunoaste, gi este in aceastimaterie un bun judecltor. Va putea insi judeca bine intro anumitidisciplini cel ce a invitato, iar indeobste bine va judeca cel invllatin toate. De aceea un tanir nu este un auditor potrivit al stiinteipolitice. ii lipse,ste experienla in vi atapractti4obiectul gi problemaoricirui invi$mantpolitic. Sj, dacie impins de pasiuni, elva asculta

Page 4: Etica nicomahica - Aristotel - cdn4.libris.ro nicomahica - Aristotel.pdf · 22 ARISTOTEL 1096 o. nici o activitate toati viala, avand pe deasupra de indurat cele mai mari rele si

20 ARISTOTEL

acest invifim?ntin zadx,si t[ri de folos, deoarece scopul sdu nueste cunoaqterea, ci adunea, Si nu e nici o deosebire aici, cand

cineva nu e copt din pricinavArstei sau a caracterului. CIci lipsa nudepinde de timp, ci provine din faptul ci cineva friieqte cil[uzit de

pasiune qi-qi alege scopurile dupi ea. Penhl asffel de oameni cu-

noasterea rimane tot asa de nefolositoare ca gi penffu cel necum-pitat care wea binele, dar tohrqi nu-i face. Pentru aceia insi care igi

ciliuzesc werea si fiptuirea prin ratjune, cunoasterea acestor lu-

cruri le va fi de mare folos.AtAta ajunge, ca introducere, cu privire la auditor, la felul cum

wem sir fim infelegi, ;i la obiechrl cel vom trata.

CAP. II

Sd ne lntoarcem acum iarigi la tema noaskd si, intrucAt oricecunoa,stere gi voire lintegte spre un bine, si aritim ce kebuie siconsiderim ca fiind binele ce constituie scopul artei politice, ,si ce

este binele cel mai inalt in sfera actiunii. Asupra numelui sunt aici,

se vede, cei mai mulfl de aceea;i parere; fericire o numesc mu$-mea ;i capetele mai sub{ri, si a trii bine ;i a se afla bine inseamnipentru dansii tot aceea ca gi a f, fericit. Dar despre ce ar fi si fiefericirea, asupra acestei intrebiri pirerile sunt deosebite, muti-mea explicando cu tohrl alffel decat infelepfii, Unii declard ci e ceva

palpabil gi vizibil ca plicerea, bogifa gi onoarea, altii cb e altceva,

uneori gi aceiagi oameni odati a;a gi altidati alfel bolnavul c[ esdnitatea, siracul ci e bogitia, si cine i;i simte ne,stiinfa admiri pe

cei ce expun lucruri mai gi care intrec puterea lui de pricepere.

Unii, dimpotrivi, erau de pdrere ci, pe langi multele bunuri vizibile,

ar exista un bine in sine, care si penhl toate bunurile de pe aceastilume ar fi cauz-a bunititii lor.

Examinarea tuhror acestor pireri nu credem ci ar raspliti osteneala; va ajunge si ne mirginim la cele mai obi;nuite si la cele cepar intemeiate lntr-o misuri oarecare.

Trebuie si avem, in aceasli chestiune, inaintea ochilor ci e o

mare deosebire infe expunerile ce pornesc de la principii, gi cele

ce se urc,i spre principii. Aceasta a fost doar gi problema pe care a

ridicat-o cu drept cuvAnt gi a cercetato Platon, anume daci dru-mul porne,ste de la principii sau merge spre ele, in chip asemani-

I 095 b, tor cum in hipodrom alergarea se face de la arbiki spre tinti sau

lntors. Tiebuie si incepem deci fhri indoiali cu ceea cei cunoscuC

Etica nicomahicd 21

aceasta insi este de doui feluri: existi ceva cunoscut pentru noigi ceva cunoscut indeobste. Va trebui si incepem, credem, cu ceeace-i cunoscut pentru noi. De aceea o buni formare a caracteruluifebuie sd fie infiptuitl, pentru ca cineva si asculte cu folos prelegerile asupra binelui moral si asupra a ceea ce este drep! in generalasupra lucrurilor ce privesc via{a politici. Cici noi pomim aici dela ,,cil', iar odati acesta explicat in mod indestulitor, nu mai e ne-voie de nici un,de aceea". Cine are un asffel de caracter, acela saucunoapte de inainte principiile sau le poate totusi lesne invhla.Lacine insinu este nici un4 nici alta, acelasiasculte ce spune Ileslbd

,,intre tofl cel mai bun e acela care descoperi toate Dar si acelae wednic, ce-asculti de bunele sfaturi. Dar cel ce singur nu cu-noa;te nici seami nu fine, chibzuif de sfahrl alhri4 desigur fdra folos, e intre oameni".

CAP, III

Dar si expunem punctul de la care neam depirtat.Considerand felurite genuri de fra| nici nu ni se prea pare a fi

firi temei, ci multimea, oamenii necioplifi, pun binele suprem sifericirea adevirati in plicere, ciutand de aceea o viati de pliceri.Tiei genuri de trai anume se desprind mai ales inainteaaltora:tra-iul ce l-am amintit chiar mai inainte, apoi viala politici gi, in sfArsilviafa contemplirii flozofice. Multimea se dovedeste a avea o men-talitate cu totul servili, dAnd preferinti viefii de animal, dar poatejustifica totusi aceasta inf-o anumiti misuri aritand ci multi din-tre cei supugi impirtisesc gustul lui Sardanapal.

Firile nobile si active preferi onoarea, care poate fi numiti cudrept cuvant scopul vietii publice. Totuqi, onoarea pare a fi ceva preasuperficial penfu a putea fi considerati ca acel bine suprem al omu-lui pe carel ciutim. Ea pare doar a aparline mai mult celor ce dauonoare decdt celui ce o primeste. Binele suprem insi ni.l infitisimin felul ci arfi propriu interiorului omului gi ci nu sarpierde asa deugor. Se mai pare ci omul rAvneste onoarea spre a se putea credeel insu,si bun. Cdci noi cdutim a fi onorati de citre cei intelepti sicei ce ne cunosc, ,si anume de dragul virtutii. Asadar, aaci o isfetde purtare demonsfeazi ceva, virtutea trebuie si fie ceva mai bun.Am putea doar mai degrabi si considerdm virtutea ca scop al viefiin comunitatea politici" Dar si ea apare ca neindeshrlitoare. Se pareci putem gi dormi., in timp ce posedlm virtute4 sau si si nu avem

Page 5: Etica nicomahica - Aristotel - cdn4.libris.ro nicomahica - Aristotel.pdf · 22 ARISTOTEL 1096 o. nici o activitate toati viala, avand pe deasupra de indurat cele mai mari rele si

22 ARISTOTEL

1096 o. nici o activitate toati viala, avand pe deasupra de indurat cele mai

mari rele si necazuri, iar cui ii este sortitl o asffel de viati, pe acela

nimeni nu-lva numi fericit, ci doar numai cu scopul de a apira in

mod scolastic aceastAtezi. Dar destul despre aceasta; problema a

fost doar indeajuns dezbituti in scrierile enciclice.

Al treilea gen de trai este cel teoretic sau cel contemplativ; el

ne va ocupa in cele ce vor urma.Via{a indreptati spre cas,tig de bani are in sine ceva nefiresc ;i

silit, qi bogifla vidit cd nu este binele ciutat. Cici ea este numai

mijloc penfu scop. De aceea mai degrabi neam putea hotari pen-

tru scopurile amintite mai inainte, deoarece ele sunt preluite pen-

fru sine. Dar gi ele nu par a fi pohivite, oricAt de multe s-ar fi spus

in favoatea 1or. Cu aceasta si sfArsim cu chestiunea de fa$'

CAP. IV

Poate ca e mai bine sa ne indrepthn atentia asupra universului

s,i si cercetdm ce se infelege prin acest tetmen. Dar aceasd cerce

tare ne vine greu s-o facem, deoarece birba{i ce ne sunt prieteni

au introdus ideile. Dar sar pirea poate ci e mai bine, ;i chiar ci e

o datorie si nu cruqim, spre salvarea adevirului, nici propriile pi-reri, mai ales fiind filozofi. Cici, desi iubim si prietenia,si adevirul,

totugi e o datorie sfanti si pretuim mai mult adevirul.Cei ce au nesocotit aceasti teorie n-au admis idei niciieri unde

vorbeau de un mai devreme sau de un mutArziu, de aceea nici

n-au statornicit o idee penfu totalitatea numerelor. Dar binele stiatAt in categoria esentei cAt si in cea a calitif,i si relatiei' Acel,,in

sine" insi qi esenta e din naflri mai inainte decdt relafla' Cici aceas

ta se aseamini cu o ramuri secundari si un adaos al existenlei.

Prin utmare, nu poate edstapenfiu aceste categorii o idee comuni"

$i cum, mai apoi, binele e enuntatin totatAtea semnifca$ica 9iexistenfa (cici el sti in categoria substantei, de exemplu, Dumnezeujtrftelecl,in cea a caliti$i: virhrtilq a cantiti$i: misura potriviti;

a relafei: utilizabilul; a timpului: momentul pofrivit; a locului : sede

rea pentru recreaf;e, etc), aga se vede ci nu este un ceva universal,

ce ar fi comun si unul. Cici atunci nu s-ar vorbi despre el in toate

categoriile, ci numai in una. Mai apoi, cum despre ceea ce apar-

fine unei singure idei nu existi decAt o singuri stiinta, asa n-ar

exista decAt o singuri ptiinfi despre tot binele. Dar existi multe,

chiar despre ceea ce sti sub o singurb categorie. Asa, gtiinla mo

Etica nicomahicd 23

menhrlui pofivit in rizboi este arta sffategului, in boali arta medi.cal6.,iar;tiinla misurii potrivite in nutritie este arta medicali, inexercifiile corporale, gimnastica.

Am mai putea intreba insi, ce inteleg ei in adevir, prin acel,,in sine", pe carel adaugi la toate, cum doar in omul in sine si ln

1096 b. om se repetl unul si acelasi concept, cel al omului. Amandoi fiindoameni, ei nu pot fi deosebiti. Atunci insi e acela;i lucru gi penhubinele in sine gi pentru bine. De asemenea, acel bine in sine nu vafi.ininteles mai inalt un bine, si zicem, din pricina ci e vesnic, ;tiutfind doar ci ceea ce urmeazi mult nu e mai alb, decAt ceea ce du-reazA,numuo it.

Mai acceptabili apare uciteoia Pifagoreenilor, carepun uni-tatea in randul bunurilor. Pe dan;ii i-a urmat se vede si Speuslp.Despre aceasta insi trebuie si se trateze in alt loc.

Dar, impokiva celor spuse sar putea ivi o indoiali, spunandu-seanume ci acea teorie n-ar fi valabili despre tot binele, ci, dupi ea,numai ceeace e dorit;i iubitpenfu she arurma sifie numitdupio idee, pe cand ceea ce infiptuiepte sau pisheamacelbnesau im-piedici contrariul lui, s-ar numi bine de dragul siu ;i in alt inteles.Binele ar avea asffel doui infelesuri: unul ar fi bine in sine,'celi-lalt ar fi un bine intemeiat pe binele ln sine. Si despirtim acumabinele in sine de ceea cei util si si vedem, daci e numit dupi osinguri idee. Ce insupire febuie si aibi spre a fi bine in sine? Sa fleaceea ci e dorit gi pentru sine, numai cum e cugetarea, vederea,anumite bucurii si onoruri? Cici, chiar dacd dorim aceste lucruride dragul altui lucru, tohrgi le putem socoti ca apartinAnd binelui insine. Sau n-ar fi nimic altceva decAt numai ideea? in acest caz ea arfi de prisos ca prototip. Daci insi ,si lucrurile amintite ar fi bune insine, concepful bunititii trebuie si se iveasci in toate in chip uni-voc, tot asa ca pi conceptul alb in zhpadi sau in albul de plumb.Dar, la onoare, prudenli gi plicere, ca bunuri, acest concept e infiecare caz alffelgi deosebit. Binele deci nu este nimic comun, cevace ar cidea sub o idee.

Dar inhucAt se vorbeste totusi despre un brnelMultele feluride bine nu par doar a avea din intAmplare acelasi nume. Este deciaceasta poate din pricina ci provin din unul sau tintesc toate spreunul, sau se numesc mai de$abi in mod analog bine? Dupi acestmod, ceea ce ochiul este penfu corp, este doar penfu suflet inteligenfa, iar analogii asemdnitoare mai existi inci multe. Dar tre-buie si pirisim acuma acest puncl deoarece o fratare mai exactia lui infi in alti parte a filozofiei.

Page 6: Etica nicomahica - Aristotel - cdn4.libris.ro nicomahica - Aristotel.pdf · 22 ARISTOTEL 1096 o. nici o activitate toati viala, avand pe deasupra de indurat cele mai mari rele si

24 ARISTOTEL

Tot asa nu e locul aici s[ urmdrim mai departe teoria ideilor.Chiar rlaci intr-adevir binele comun enuntbt ar fi si fie ceva sin-gular si existent penfru sine in chip separat, e totugi clar ci, omuinici nu l-ar putea infiptri prin acfunea s4 nici nu l-ar putea dobandi.Dar despre un asfel de bine este tocmai vorba. Neam putea insi

I 097 o. gandi ci cunoasterea acelui bine separat ne-ar putea ajuta cu pri-vire la binele cel putem dobandi si infiptui, ,si ne-ar fi ca un modelcu ajutorul cdruia am putea cunoa-ste mai bine gi binele penfit noi,gi cunoscandu-l, l-am putea dobandi. Dar, chiar daci aceasti con-

sideratie ar pirea inhucAhza admisibilh, caniartelor dovedepte de gregiti. Cici, arlele nlzuiesc toate spre un bine ,si cauta ceea ceimai lipseste binelui, dar lasi cu totr-rl la o parte cunoa.sterea acestuibine. E insi putin probabil ca nici un artist si nu cunoasci acest

mijloc de ajutor si ca nici micar si nu-i simti lipsa. Pe de alti parte

ar fi straniu si ne intreblm ce i-ar folosi unui fesitor sau tAmplarpenfu meseria sa si cunoasci binele in sine, sau cum ar deveni

cineva un medic mai bun sau un strateg mai bun, daci a infuitideea binelui. Si medicul, parese, nu di atenf,e sanitifii in sine, cicelei a omului, sau mai bine zis celei a omului in concreto. Cici el

vindeci numai pe cutare sau cutare. Despre aceasta deci si Iiespus atAta.

CAP. V

Si ne intoarcem acuma iarisi la binele in chestiune, spre a afla

ce poate fi. Vedem ci in flecare activitate gi arti binele este totdea-

una alf,rl: altul in medicini, in strategie etc. Ce este deci binelepropriu al fecireia? Se vede ci este ceea penfu ce in fiecare acti-

vitate se fac toate celelalte. Aceasta ar fi in medicini sinitatea, instrategie, biruin1a, in arhitecturi casa, in alte arte iaragi altele, si latoad acf,unea;i voirea scopul. Penhu acesta se fac totdeauna toate

celelalte. Daci deci pentnt tot ce cade sub actiunea omeneasciexisti o tind comuni, afunci aceasta este binele ce poate fi atinsprin acfune, iar dacb sunt mai multe, acestea. Asfel expunereanoastri a ajuns pe aceasta cale iarisi la aceleasi rezriltate.Totu;i,trebuie si incerci,rn a linnuri aceasta;i mai bine.

Cum scopurile suntfdri indoiali numeroase si cum multe dinele nu le wem decAt de dragul altor scopuri, de exemplu: bogi,tie,

fluere ;i, in general, unelte, e limpede ci nu toate sunt scopurifinale, pe cand doar binele cel mai inalt trebuie si fe un scop finalgi ceva desivArsit, Daci existi deci numai un scop final, ahrnci

25Etica nicomahica

acesta febuie sl fe cel ciutat, iar daci mai multe, acela dintre elecare e scop final in inlelesul cel mai inalt. Ca scop final in intelesmai inalt considerim ceea ce e dorit penhu sine fad de ceea ce erAvnitpentru altceva si ceea ce e vmt atAt pentru altceva cAt;i pen-tru sine, prin urmare ca scop final absolut;i ca absolut desivArgite considerat ceea ce totdeauna e woit pentru sine si niciodad pen-

1097 b. tru altceva. O asffel de insusire pare si aibd insd inainte de toatefericirea. Pe ea o wem totdeauna pentru sine, niciodati pentru altceva, pe cAnd onoarea, plicerea, inteligenfa gi orice virtute le wenlce-i drept, si pentru sine (cici degi n-am avea nimic de la ele, to-hr;i aceste lucruri leam dori), tohrgi le mai wem si de dragul feri-cirii, convinsi fiind ci vom deveni chiar prin ele parta;i de fericire.Fericireainsi nimeni nu o wea de dragul acelorbumri si in general de dragul nici unui alt lucru.

La acelasi rensllat ne va duce conceptul autarhiei, Binele de-sivArsit hebuie si fie antarc. intelegem prin acest termen o in-destulare nu numai pentru individ, caie fiiegte pentru sine, ci sipentru pirinfli sii, copiii sii, femeia sA prietenii si concetitenii siiin general, deoarece omul e menit din naturi penfuu comunitateapolitici. Dar aici trebuie si kagem un hotar. Cici, daci am weasI intindem aceasta si mai departe asupra stribunilor si urmasilorsi asupraprietenilorprietenilor, n-am ajunge lanici un.iarsif Ai"r,ta se va cerceta mutirnu. Ca ceva antarc, considerim deci ceea cenumai penhu sine face viata wednici de rAvni! asa ci nu e nevoiede nimic altceva. Aga ceva este credem fericire4 ba o credem chiarca cel mai de dorit lucru, firi ca si fie de acelasi fel cu altceva ce amdori de asemenea. Cici, dacd ar fi asffel, e clar ci ea ar deveni dedorit inf-un grad mai inalt prin adaosul celui mai mic bine, deoa-rece adaosul inseamni un plus de bine si bunul mai mare e doritfireste totdeauna mai mult.

Prin urmare: fericirea se inlatiseaz,A ca ceva pedect si antarc, eafiind scopul fin al a toafaactiunea.

CAP. VI

Dar, cu declarala ci fericirea este binele cel mai inalt poate cdr

nu se spune nimic mai mult decAt ceea ce ingiduie oricine. Ceeace se cere este insi ca si se arate inci mai clar ce este ea.

Aceasta am reusi s-o facem, daci ludm in vedere activitateaspecific uman5. Cum penhu un flautist, un sculptor sau alt artist

Page 7: Etica nicomahica - Aristotel - cdn4.libris.ro nicomahica - Aristotel.pdf · 22 ARISTOTEL 1096 o. nici o activitate toati viala, avand pe deasupra de indurat cele mai mari rele si

26 ARISTOTEL

oarecare, si cum in general penffu tot ce are o activitate si fiphrire,binele gi perfecf,unea sti in activitate, aga este desigur cazul si laom, daca de alhninteri existi o activitate specific umani. Si fie oareca tAmplarul ;i cizmarul si aibi activitifl si fiptuiri determinate,omul insi n-ar avea nici una gi ar fi creat penfru inactivitate? N-ar fimai degrabi, a;a cum la ochi, la mani, la picior si, in general, laorice parte se arati o activitate determinati, si admitem ,si la om,pe langi toate aceste activitaf;, inci o activitate deosebita? $i carear fi oare aceasta? Viata se vede ci nu, deoarece ea e proprie gi plan-

1098 o. telor? Pentru noi insd se pune problema specificului uman. lavialanuhi[ei;i crepterii nu trebuie deci si ne gandim. Dupi aceasta arveni in considerare o viafi sensibili. Dar si aceasta se vede ci e

comuni calului, boului ,si hrfuror fiin,telor inzestrate cu simfuri.Ramane deci numai o viali activi dupi partea sufletului inzestraticu raflune, gi aici este o parte care asculti de rafune, gi alta care o

are si cuged. Deoarece insi ;i viafa activi e lnfeleasi in sens indoig

aici nu poate fi vorba decAt de via,ta in mod actual gi real activi,care e, se vede, mai importanti.

Daci insi opera specifici si fiphrirea specifici a omului sti lnactivitatea sufletului, rafonali sau nu lipsiti de rafune, gi daci fdptuirea unui om activ destoinic este dupi specie aceeagi, de exem-plu: cantul chitaristului si cel al chitaristului bun, ;i apa in toate ca-

zurile, noi adiugAnd la faptuire inci nota unei virtuli sau destoi-nicii superioare gi numind prestatjunea chitaristului cAnt, prestaf,a

chitarishrlui bun insd cant bun de chitarl, daci, zicem,lucrul este

a;a, gi noi considerfun ca fiptuire specifici a omului o anumitivia,ti, anume activitatea sufletului insotiti de ra$une gi acf,une co-

respuruitoare, ca faptuire a omului bun insi chiar aceasta dar cuadaosut buni si dreapti - daci, in sfArsit e considerat ca bine ceea

ce se sivArSqte potrivit cu virfutea sau destoinicia specifici a celuiactiv, noi dobandim dupi toate acestea rezultafirl: binele uman este

activitatea suflehrlui potrivitd cu virtutea, iar dacd existi mai multevkiltr: activiktea potiviti cu cea mai bund pi mai pertecti virnte.Ia acestea trebuie insi s[ se mai adauge ca aceasta si dureze oviafi plini; caci aga cum o rAndunea si o zi inci nu face o primi-vara, asa nici o zi sau un ristimp scurt inci nu face pe nimeni deplin fericit.

Etica nicomahicd 27

CAP. VII

Aceasta si fie schita expunerii binelui suprem. Cici kebuie s5ldescriem desigur mai intAi dupi liniile fundamentale, expunAndapoi aceste in amanunte. CAnd sunt date liniile fundamentale aleunui lucru, oricine poate lucra la el mai departe si poate adiugaamd.nuntele, iar wemea este in acestea o bund desioperitoare siajutitoare. Asa se explici gi dezvoltarea artelor: ceeJce fipsestepoate adiuga oricine.

Si ne gandim gi la observalia ficuti mai sus si si nu ceremexactitate la toate obiectele in aceeasi pisuri, ci totdeauna numaipotuivit cu materia dati gi numai intr-atAta cAt se pohive;te cu in-ten[a ceo avem candva" TAmplaml si geomeful caud linia dreaptiin chip deosebit unul numai inhucAtare nevoie de eapenfu lucrulsiu, pe cand celilaltwea si gtie ce si cum este e4 ciciel cauti adeviml. Tot aga se va proceda in toate cblelalte domenii, pentru ca ac-cesoriile si nu inibuse la urmi opera.

1098 b. Nici nu kebuie si inkebim prehrtindeni firi discernimdntdupi cauzi. la unele lucruri ajunge desigur sd demonstrim bine,,cd", a;a ca gi la principii , cici ,,cd" este elemenful prim si princi.piu. Principiile ele insele se cunosc insi in parte prin inducfie, inparte prin perceptie, in parte printr-un fel de obisnuinti, in parteincl in alt mod. Tfebuie deci si ciutim a le afla in amanunte inh-unmod corespunzitor partrcul:riti,tii lor gi kebuie si ne dim oste-neala si le definim bine. Cici principiul, ca inceput, se poate d estemai mult decdt jumitatea intregului si ci multe din cele ciutate selimuresc prin cunoasterea lui.

CAP. VIII

Dar nu febuie si cdutlm aJ descoperi numai in temeiul con-cluziei gi al premiselor conceptuale, ci tot asa in temeiul opiniilorenunlate despre el. Cu adevirul se pofivesc toate faptele, cu eroa-rea insi adevirul intri repede in dezbinare.

Deosebim kei feluri de bunuri: bunuri exterioare, bunuri alesuflehrlui;i bunuri ale fupului. Din acestea cele ale sufletului srurtcele mai de cipetenie, ca bunuri in infelesul cel mai perfect. Actelesi activititile sufletqti le atribuim insi sufletului. prin urmare, de-terminarea noasfi concepfuali ar fi potriviti, dacd de altrninteri