CONTRIBUŢII DOCUMENTARE PRIVIND DEZVOLTAREA INDUSTRIALĂ A ORAŞULUI

ORADEA DE LA SFÂRŞITUL SECOLULUI XIX PÂNĂ LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

de MIHAIAPAN

Cel mai activ domeniu al producţiei materiale devine industria. Ea traversea-· ză epoca de trecere de la manufactură şi meşteşug la "industria mecanizată" şi se impune ca dominantă, dar departe de a fi atotcuprinzătoare în sectorul prelucrării industriale. Progresele înregistrate în industrie sunt rezultanta concurenţei mărfu­rilor străine şi a penetraţiei masive a capitalurilor austriece, maghiare şi străine şi investirea lor nu numai în ramurile miniere şi metalurgice, dar şi în cele uşoare şi alimentare în condiţiile abundenţei de materii prime ale solului şi subsolului, de combustibili şi lemn, a lărgirii pieţei interne şi externe şi a forţei de muncă 'mai ief­tină ca în celelalte provicii mai industrializate ale Imperiului Austro-Ungar.

Încheierea convenţiilor comerciale cu România şi apariţia unei legislaţii pro­tecţioniste au stimulat evoluţia industrială a Transilvaniei, deşi nu s-a atins ritmul de dezvoltare al statelor din occidentul Europei.

În ce priveşte oraşul Oradea la sîarşitul secolului trecut se constată că numă­rul meseriaşilor reprezenta 1/5 din întreaga populaţie 1, iar în anul 1910 populaţia activă a oraşului însemna 31.394 locuitori, din care 11.204 erau cuprinşi în diferite ramuri industriale, iar 3.488 locuitori lucrau în comerţ. În domeniul comunicaţiilor erau cuprinşi 1.910 locuitori, iar 1.490 erau muncitori zilieri2.

Rezultă că 28.092 locuitori lucrau în domenii de activitate industrial-comer­ciale sau înrudite cu acestea.

Stadiul de dezvoltare industrială a oraşului este ilustrat de numărul mare al firmelor industriale, precum şi de varietatea ramurilor, prezentate în anexa nr. l.

În "Agenda cu adrese a oraşului Oradea" (Nagyvârad vâros cimtâra), apărută

1. - Filiala Arhivelor Statului Bihor (în continuare FAS Bihor), J<'ond Primăria Munici­piului Oradea, Consiliul orăşenesc, inv. nr. 142, dos. 386/1897, act nr. 6762.

2. - Enescu Ioan şi Enescu Iuliu, Ardealul, Banatul, Crişana şi Maramureşul din punct de vedere agricol, cultural şi economic, ed. a III-a argumentată, Bucureşti, 1920, p. 18-19.

242 MihaiApan 2

în 1914, sunt înserate firmele industriale existente (fabrici şi societăti industriale pe acţiuni), acestea fiind identificate pe harta cu străzile oraşului din anul 1916 (vezi anexa).

Pentru încurajarea dezvoltării industriale, municipalitatea oraşului a scutit orice fabrică sau întreprindere nou înfiinţată de plata impozitului comunal pe timp de l 0-15 ani, a dat scutire pentru aceeaşi perioadă, de plata vămii de pavaj pentru materia primă sau alte produse necesare functionării fabricilor, acordând anual aju­toare sau împrumuturi fără dobândă, cumpărând actiuni, efectuând donări de tere­nuri necesare amplasamentului întreprinderilor. 3

Industria alimentară şi a băuturilor alcoolice, ale căror produse ajungeau pe piaţa europeană din vest şi Balcani, în Africa sau Orient, aveau condiţii favorabile de dezvoltare în Oradea, datorită faptului că materia primă necesară se producea în cantităti suficiente de către agricultorii din comitatul Bihor, iar forţa de muncă ne­cesară se recruta din rândul muncitorilor agricoli, a meşteşugarilor şi a micilor me­seriaşi ruinati de concurenţa marii industrii. Combustibilul şi forţa motrică necesare pentru aceste fabrici erau asigurate din rezerva comitatului Bihor, bogat în mi­nereuri de cărbune, iar în felul acesta cheltuielile de producţie erau minime.4

Morăritul a reprezentat una dintre cele mai importante industrii care a cu­noscut o puternică dezvoltare alături de fabricile de malţ şi uleiuri vegetale. de con­serve şi preparate din carne. În perioada la care ne referim au existat fabrici de spirt şi drojdie, mori cu aburi, fabrică de îngrăşăminte artificiale, moară de mei şi arpa­caş, fabrici de coniac şi rom, ulei de cocos, de pâine ş.a. 5

În anul 1900, spre exemplu. principalele întreprinderi industriale din această ramură dispuneau de o forţă motri.;ă de aproximativ 2500 CP, fiind acţionate de maşini cu aburi. Capacităp.le de producţie erau de aproximativ 35.400 hectolitri de spirt, 774.064 chintale de făină, 25.800 chintale de mei, 250 vagoane de îngrăşă­minte chimice şi 450 măji de salam anual. Numărul muncitorilor din această ramu­ră era de aproximativ 1.200.6

Prin hotărâri ale forurilor superioare precum şi ale municipalităţii oraşului Oradea s-au luat un ansamblu de măsuri de stimulare a industriei indigene privind toate ramurile industriale. Astfel, la 9 ianuarie 1902 se acordă de către municipali­tatea oraşului scutire de plata impozitului comunal pe o perioadă de 15 ani fabricii

3. - FAS Bihor, Fond Primăria Municipiului Oradea, Consiliul orăşenesc, inv. nr. 142, dos. 484/1900, fila 203.

4. - Ibidem, fila 189. 5. - Borovszky Samu, Comitatul Bihor şi oraşul Oradea (Biharvarmegye es Nagyva­

rad), Budapesta, 1901, p. 311,312, dr. Bernard Augustin şi dr. Liuba Iosif, Compass, anuar ro­mân pent.-u industrie şi comerf, societăţi anonime industriale şi comerciale, 1923-1924, anul II, Cluj, p. 290,293, 295-299, 302; Rapoartele Camerei de Industrie şi Comerf Oradea, 1892, p. 94, tab. XXXVII, p. 98, tab. XXXIX, 1893 p. 93, tab. XXXIII, p. 95, tab. XXXIV, 1894, p. 67, tab. XXXVII; FAS Bihor, Fond Tribunalul jud. Bihor, inv. 160, registre de firme sociale, nr. 9, voi. II, filele 68, 70,257,268,308, nr. 11, voi. IV fila 22, nr. 12, voi. V, filele 81, 130, 133, 163, nr. 18, voi. VI filele 76,174,266, nr. 14, voi. VII, fila 134.

6. - Ibidem.

3 Contribuţii documentare privind dezvoltarea industrialii 243

chimice "Moskovits Mauriciu şi fiul" din Oradea, cu condiţia ca aceasta la înfiin­ţare să posede un capital iniţial de 396.000 coroane şi să angajeze în primul an 20 muncitori şi apoi câte doi în fiecare an, în aşa fel ca în timp de 10 ani să ajungă la 40 muncitori.7

Ministerul Comerţului Ungariei aprobă fabricii de eter "Aurora" S.A. Ora­dea în anul 1910, acordarea tuturor "favorurilor de stat", cu condiţia ca aceasta să investească un capital de cel puţin 300.000 coroane şi să angajeze pentru început 1 O muncitori. Firma se obligă totodată să înzestreze întreprinderea. 8

Industria chimică orădeană era reprezentată în principal de firma "Mosko­vits Mauriciu şi fiul", care producea pe lângă produse chimice şi spirt, drojdie, rom, lichior, eter, unguent, oţet din fructe şi produse farmaceutice. Lacuri, vopsele şi articole de industrie chimică producea fabrica de vopsele "Berkes Bertalan", înfiinţată în anul 1889, care devine ulterior societate pe acţiuni în anul 1916. Pentru prelucrarea produselor fabricii de spirt "Moskovits Adolf şi fii" din Oradea ia fiinţă în anul 1905 fabrica de eter "Aurora" S.A. Oradea, care pe lângă eter a mai produs şi cloroform.9

Dacă urmărim cronologic dezvolta.rea capacităţilor de producţie în cazul fa­bricii chimice "Moskovits Mauriciu şi fiul", constatăm că în ultimul deceniu al secolului al XIX-iea, acestea au fost în continuă ascensiune:

- anul 1891 producţie de 3.000 hi. spirt şi 150.000 kg. drojdie - anul 1892 producţie de 3.500 hi. spirt şi 200.000 kg. drojdie - anul 1893 producţie de 3.200 hi. spirt şi 240.000 kg. drojdie - anul 1900 producţie de 4.000 hi. spirt şi 350.000 kg. drojdie.

În anul 1902 această firmă avea un capital iniţial de 396.000 coroane, ocupa un teritoriu de 18.000 mp., iar pe acesta erau amplasate 12 clădiri. Forţa motrică era compusă din două maşini cu aburi, însumând un total de 71 CP şi 60-70 munci­tori.10

Industria ceramică ş: a materialelor de construcţii a luat o dezvoltare deose­bită, fiind reprezentată în primul rând prin fabricile de cărămidă, dar şi prin produc­ţia de sobe de teracotă. Producţia de ţiglă şi cărămizi era dezvoltată, iar în jurul anu­lui 1900 existau la Oradea 8 fabrici de cărămidă şi de ţigle. Cele mai reprezentative firme au fost acţionate de motoare cu aburi: Riman6czy Koloman, Knapp Francisc şi Rendels Wilhelm_ I I

Capacitatea anuală de producţie a acestor firme era în medie de 2.000.000

7. -· FAS Bihor, Fond Primăria Municipiului Oradea, Consiliul orăşenesc, inv. nr. 142, dos. 524/1902, act. nr. 700.

8. - Ibidem, dos. 866/1910, filele 286-287. 9. - Dr. Bernard Augustin şi dr. Liuba Iosif, op. cit., p. 290, 426, FAS Bihor, Fond Tri­

bunalul jud. Bihor, inv. 160, registre de firme sociale, nr. IO, voi. III, fila 182, nr. 13, voi. VI, fila 72.

IO. - Rapoartele Came1·ei de Industrie şi Comerţ Oradea, 1892, p. 98, tab. XXXIX, 1893, p. 95, tab. XXXIV, 1894, p. 67, tab. XXXVII.

11. - Borovszky Samu, op. cit., p. 301.

244 Mihai Apa11 4

cărămizi, lucrând fiecare în parte cu câte 50-80 muncitori. 12

Reprezentând o bogăţie naturală imensă, pădurile comitatului Bihor au inte­resat capitalul străin, astfel că în anul 1907 a luat fiinţă la Oradea firma "La Roche şi Darvas", înregistrată ca industrie de pădure fuzionată şi societate pe acţiuni. Dr. Alfred La Roche din Baset - Eheţia şi Darvas Imre din Oradea deţineau 190 de ac­ţii a 475.000 coroane fiecare. Ceilalţi acţionari ai societăţii: dr. Sarkadi Adalbert din Oradea. Fichcr Alexandru. Klarrnan Iosif. dr. Kadar Elek şi Schiiltz Adalbert din Oradea, au participat prin cumpărarea a câte 10 acţii de IO.OOO coroane fiecare. Capitalul societar al societăţii era de I.OOO.OOO coroane şi consta din 200 acţii la purtător în valoare nominală de câte 5.000 coroane. Obiectul firmei erau exploata­rea pădurilor, prelucrarea indus li ială a materialelor din lemn, comerţul cu lemn, contractarea afacerilor de orice fel, care făceau parte din sfera industriei lemnului, cumpărarea drepturilor de exploatare a pădurilor şi imobilelor corespunzătoare ex­ploatării acestora, înfiinţarea de noi exploatări corespunzătoare, fabricarea varului şi a cărbunelui din lemn etc.

În raportul direcţiunii acestei firme din 30 septembrie 1911 se menţiona că: "desfacerea mărfurilor era atât de masivă încât se simţea lipsa vagoanelor necesare pentru transportul materialului lemnos pe calea ferată". De asemenea, tot aici se a­răta că toate instalaţiile funcţionau excelent, fierăstraiele erau perfecte, cuptorul circular pentru arderea varului, de asemenea.

Exploatarea lemnelor de foc şi a buştenilor ţinea pasul cu cerinţele din comi­tat şi municipiul Oradea, iar preţul produselor lemnoase era ridicat, promiţând o continuă ascensiune. 13

Averea firmei în anul 1912 era de 2.806.618 coroane. având sectoare de ex­ploatare în comitatul Bihor în zona localităţilor Băiţa, Poienii de Sus, Briheni, Topa de Criş şi Lunca. Din bilanţul societăţii pe anul 1912 rezultă ca aceasta exploata în zonele menţionate o suprafaţă de 5.067 iugăre de pădure, în valoare de 1.004.402 coroane pentru care plătea un impozit funciar anual de 13.000 coroane. În perioada anilor 1910-1911 firma a făcut investiţii foarte mari pentru modernizarea procesu­lui tehnologic, construind linii ferate industriale, teleferice· de transport lemne, alte mijloace de transport, instalaţii ş.a. Valoarea acestor mijloace numai în cazul ex~ ploatărilor de la Lunca şi Topa de Criş reprezentau 1106.737 coroane. 14

Odată cu dezvoltarea exploatării pădurilor s-au dezvoltat şi industria de pre­lucrare a lemnului în fabrici de mobilă artistică. de lăzi, parchete. articole din lemn, scaune curbate ş.a. Datorită concurenţei firmelor austriece de mobilă şi pentru con­tracararea acesteia, la Oradea nu s-a adoptat procesul de fabricare în serie pentru păstrarea viziunii artistice şi a originalităţii execuţiei, care ridica cu mult preţul mo­bilei produse aici. Fabricile de mobilă au lucrat pe bază de cooperaţie, deoarece

12. - Rapoartele Camerei de Industrie şi Comerţ Oradea, 18':IL, p. 88, tab. XXXI V, 1893, p. 86, tab. XXIX.

13. - FAS Bihor, Fond la Roche şi Darvas, inv. 17, dos. 4/1910, filele 1-2. 14. - Ibidem, dos. 1/1912, filele 1-2.

5 Contribuţii documentare privind dezvoltarea industrială 245

producerea unei mobile de valoare cu originalitate în execuţie nu se putea desfăşu­ra în cadrul unei fabrici mari cu mulţi muncitori. 15

În Oradea s-au dezvoltat unele ramuri traditionale ale industriei metalurgice, care erau în legătură cu constructiile, productia de maşini agricole, fabricarea cân­tarelor, confecţionarea instalaţiilor de stingere a incendiilor, producţia de ceasuri ş.a. Atelierele de lăcătuşerie, care au produs la început unelte agricole şi pluguri, în anul 1900 s-au asociat pe bază de cooperatie, ocupând o suprafată de 250 mp. fiind amplasate în 4 clădiri, cu o producţie anuală de circa 3000-4000 de maşini şi unelte agricole. 16

În anul 1902. lăcătuşul Tâtray Alexandru din Oradea a înfiinţat o turnătorie de fier şi o fabrid de maşini şi unelte pentru agriculturi. A început să lucreze cu 10 muncitori recrutati din rândul lăcătuşilor orădeni şi cu micii meseriaşi ruinaţi. Asociatul lui T atray era turnătorul de origine cehă Klier Fereoslav, acesta contri­buind la lărgirea sferei de activitate a acestei firme. În anul 1907, alături de turnăto­rie au început să lucreze secţiile de lăcătuşerie şi tinichigerie, având toate la un loc profilul unei întreprinderi de producţie a plugurilor, preselor de struguri şi multe alte articole de lăcătuşerie. În anii 1908-1909 inginerii mecanici Schuller Adolf şi Szuba Martin au transformat aceste ateliere într-o societate pe actiuni cu 120 muncitori. 17

Datorită importului deosebit de mare de încăltăminte şi obiecte din piei~, municipalitatea oraşului acordă sprijinul necesar înfiintării, în auul 1887, a fabricii de cizme şi pantofi "Moskovits Farkas şi soţii" 18 . În informarea Poliţiei din Ora­dea din data de 17 martie 1900 se aratll că "fabrica de pantofi şi cizme era amplasa­tă în localul fostei şcoli reale din piaţa Sf. Ladislau şi functiona cu I O I muncitori, capitalul investit împreună cu instalaţiile reprezentau 92.000 coroane, iar în anul 1899 capacitatea de producţie era de 65.000 perechi încăltăminte de diferite sorti­mente în valoare de 344.000 coroane." 19

Peste un an, fabrica avea un număr de 150 muncitori şi producea anual 70.000 perechi de încăltăminte pentru piaţa internă şi pentru export în Austria, Bosnia, Serbia şi Bulgaria.20

În anul 1910, aceeaşi fabrică ajunge multimilionară, cu 500 muncitori anga­jaţi permanent cu 4 sucursale în Oradea şi alte 50 asemenea sucursale în ţară. 21

Consolidarea şi dezvoltarea industriei indigene a lânii şi postavului a consti­tuit un obiectiv important al economiei nationale maghiare. Comparativ cu alte ora-

l 5. - FAS Bihor, Fond Tribunalul jud. Biho.-, inv. nr. 160, registrele de firme sociale nr. 11, voi. IV, fila 227, nr. 12, voi. V, filele 70, 167, nr. 13, voi. VI, filele 33, 174,220,243.

16. - Borovszky Samu, op. cit., p. 297-298, 312. 17. - FAS Bihor, Fond Primăria Municipiului Oradea, Oficiul Tehnic, inv. nr. 142,

dos. 5/1893-1911, fila 147. 18. - Ibidem, dos. 484/1900, act. nr. 11074. I 9. - Ibidem, fila 30 I. 20. - Borovszky Samu, op. cit., p. 312. 21. - FAS Bihor, Fond Primăria Municipiului Oradea, Consiliul ora,enesc, inv. nr.

142, dos. 866/ 1910, filele 655-656.

246 MihaiApan 6

şe din Ungaria, la Oradea această ramură industrială s-a dezvoltat mai puţin şi des­tul de târziu. cele mai multe avându-şi sediul în Budapesta. Pentru înfiintarea unei fabrici de lână existau toate condiţiile atât în ceea ce priveşte procurarea materiei prime, cât şi asigurarea forţei de muncă necesare. Regresul evident al sumănăritu­lui de la sîarşitul secolului al XIX-lea era în măsură să furnizeze acestei fabrici forta de muncă calificată_22

Municipalitatea oraşului a luat hotărârea să acorde autorizaţie de construirea primei fabrici de lână sintetică din Oradea. în anul 1911, proprietatea lui Gott­fried Izidor. Szabo Alexandru şi Lindenwald Abraham, care dispuneau de un capi­tal iniţial de 60.000 coroane, iar forta motrică necesară era furmizată de uzina electrică din oraş.23

În dezvoltarea industrială a oraşului Oradea, un rol important l-a avut fabri­ca de gaz aerian "Campbels şi Sands" înfiintată în anul 1873 cu capital britanic, de către Haldenby Keyworth John Robert din Londra, care producea gaz aerian, cocs şi catran. Această fabrică se compunea din: patru clădiri în care erau instalate două cisterne de ~az. Fabrica şi-a început activitatea cu 40 muncitori. producând a­nual 2.200.000 m gaz aerian, aproximativ 130 vagoane de cărbune cocs şi aproxi­mativ 8 vagoane catran. Reţeaua principală era în lungime de 21 km., fiind alimen­tate 7.500 guri de foc, necesare iluminatului şi încălzitului public.24

În anul 1903 s-a încheiat construirea uzinei termo-electrice din Oradea, cu concursul firmei austriece Gantz din Budapesta.

De la o putere instalată de 900 CP în anul 1903 ajunge peste 3 ani la o putere de 1.000 CP, odată cu completarea uzinei cu maşini de aburi de 450 CP şi respectiv cazane cu aburi de 210 CP, generator de 400 KW, transformatoare ş.a., toate fiind livrate de amintita firmă austriacă. Uzina termoelectrică s-a dezvoltat continuu, crescându-i puterea instalată. Aceasta producea energia necesară iluminatului pub­lic, forţei motrice necesare punerii în mişcare a tramvaielor. utilizând ca şi combus­tibil cărbunele din Petroşani. În anul 1911 prin instalarea a încă două cazane de tip Stein-Mi.iller de 12 atm şi a două turboalternatoare de fabricaţie Lang puterea in­stalată a crescut la 4.400 CP.25 În aceste condiţii uzina termoelectrică din Oradea răspw1dea nu numai necesităţilor de ordin public. dar şi creşterii capacităţilor de producţie ale firmelor industriale existente în Oradea. Astfel numai în cursul anului 1904, la un an după înfiintare, au fost eliberate autorizatii pentru folosirea curentu­lui electric în procesul de producţie unui număr însemnat de firme industriale din Oradea: Gri.infeld Ignatiu. Stern Alexandru, Englader Ignaţiu, Blumm Geza, Ren­des Alexandru. Waldmann Mauriciu, Steiner Ernest, Tata Alexandru ş.a. 26

22. - Ibidem, dos. 484/1900, lila 194. 23. - FAS Bihor, Fond Tribunalul jud. Bihor, inv. nr. 160, registru de firme sociale nr.

12, voi. V, fila 281. 24. - I3orovszkv Samu, op. cit., p. 312. 25. - FAS Bil;or, Fond Întreprinderea de Reţele Electrice Oradea, inv. 176, dos.

1/1904-1911, lilele 1-10. 26. - FAS Bihor, Fond Primăria Municipiului Oradea, Oficiul Tehnic, inv. nr. 142,

dos. 511893-191 l, filele 42-43.

7 Contribuţii documentare privind dezvoltarea industrială 247

Odată cu dezvoltarea industrială a oraşului Oradea s-au extins şi dezvoltat transporturile urbane de mărfuri şi călători, care se racordau la staţiile de cale ferată şi care legau Oradea de celelalte centre industriale interne şi internaţionale. Men­tionăm faptul că încă din anul 1882 a intrat în funcţiune transportul de mărfuri pe linii de cale ferată cu tractiune hipo. În anul 1891, municipalitatea oraşului în cola­borare cu antreprenorul Mezey Mihai au stabilit liniile principale pentru transportul cu tramvaie prin tracţiune hipo. Aceste linii parcurgeau distanţa dintre gara centrală a oraşului şi actuala piată a Unirii, iar de aici în continuare la gara Velenţa. Piaţa Unirii era totodată legată prin calea Decebal cu gara Ioşia. În felul acesta erau lega­te între ele staţiile de cale ferată de est şi vest ale oraşului cu gara centrală, asigu­rând jonctiunea cu liniile ferate de bază în interesul aprovizionării oraşului cu măr­furile şi materialele necesare. În anul 1905 lângă pârâul Peţa şi str. Dimitrie Cante­mir a fost plasată o remiză cu 6 lin~i de tramvaie, care în final s-a unificat într-o singură linie conducând până în str. Vasile Alecsandri. Această linie la rândul ei a fost intersectată de alte două linii care legau gara Velenta prin str. Sucevei, după care traversau podul peste pârâul Peţa.

Primul tramvai electric a circulat în municipiul Oradea începând cu data de 21 aprilie l 906. liniile ferate existente încă din anul l 882 fiind aproape în întregi­me electrificate. Concomitent cu aceasta începe şi construirea liniilor de garaj, care deserveau firmele industriale şi comerciale. La 12 iulie 1909, municipalitatea oraşului avizează execuţia liniei ferate de marfă cu începere d111 halta Ioşia prin calea Decebal şi grădina Rhedey, realizând în felul acesta legarea gării Ioşia cu gara Velenţa. fiind o linie ferată de joncţiune de interes local foarte importantă. În anul 1910 începe construcţia liniei de tramvai de pe str. Dimitrie Cantemir spre centrul oraşului până în dreptul străzii Traian Vuia pe actualul traseu. Tot în aceeaşi perioa­dă s-au definitivat şi amenajat remiza de tramvaie a municipiului Oradea.27

Concluzia care se desprinde din cele prezentate este că la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX Oradea era un oraş dezvoltat din punct de vedere industrial, aspect confinnat de numărul mare al muncitorilor şi al finnelor industriale. În ra­murile industriei alimentare, a băuturilor spirtoase, încălţăminte, textile şi al con­structiilor erau cuprinşi, în anul l 910, aproximativ 7.313 muncitori, iar în industria prelucrării metalelor, în mecanică şi prelucrarea lemnului erau încadraţi 3.130 mun­citori. Un număr mai mic de muncitori erau cuprinşi în celelalte ramuri industriale: ceramică, chimică ş.a.28

Totodată, evolutia industrială şi procesul industrializării capitaliste, care a cuprins oraşul Oradea. a creat posibilitatea şi unor investitori de peste hotare să înfiinţeze aici întreprinderi care foloseau maşini cu aburi şi electrice.

Caracteristic şi pentru industria orădeană este introducerea maşinilor, mai ales în ramura industriei alimentare, datorită faptului că aceasta era tradiţională şi mai răspândită. necesita investiţii mai mici, dispunea de o largă bază de materii pri-

27. - FAS Bihor, Fond Întreprinderile comunale Oradea, inv. 287, dos. 5/1885-1908. 28. Enescu Ion, Enescu Iuliu, op. cit., p. 172-173.

248 Mihai Apan 8

me, iar piaţa oferea posibilitatea realizării unor profituri rapide şi sigure. Industria constructoare de maşini a cunoscut începuturi neesenţiale, fără

consecinţe în înzestrarea cu maşini a industriei locale. Evoluţia industrială a avut o importanţă locală, a început destul de târziu, comparativ cu alte ţări şi provincii, s-a desfăşurat destul de greoi, pe baza unei tehnici de import, fără suficiente legături între ramuri.

Industria maşinistă s-a dezvoltat în direcţia satis:(acerii nevoilor pieţei in­terne, iar pentru foarte numeroase produse ale industriei maşiniste, oraşul continua să servească drept piaţă de desfacere avantajoasă industriei vest-europene.

Deşi nu a avut amploarea şi profunzimea evoluţiei industriale din apusul Eu­ropei şi aici acest fenomen a determinat schimbări esenţiale şi în fizionomia socie­tăţii.

Primul război mondial a agravat contradicţiile naţionale, sociale şi politice din T·:..i.1silvania, iar pe plan economic a provocat dezorganizarea economiei şi apa­ratului de producţie şi circulaţie. Aceasta a dus la scăderea producţiei materiale, in­stalând inflaţia şi dezechilibrul bugetar.

Scăderea producţiei industriale şi agricole, rechiziţionarea mijloacelor de transport şi alimentare necesare ducerii războiului, scumpirea rapidă a traiului, mi­litarizarea întreprinderilor ş.a. au înrăutăţit situaţia claselor de jos.

În anii primului război mondial multe întreprinderi orădene şi-au întrerupt activitatea, neavând utilajul necesar, fiind lipsite de materiile prime necesare prodi.lcţiei. Întreprinderile care lucrau nu foloseau decât o parte redusă din capaci­tatea lor de producţie, iar cele nou înfiinţate erau foarte puţine la număr, explicabil prin insuficienţa capitalurilor sau plasarea lor în afaceri mai rentabile, care făceau ca ritmul investiţiilor să crească anevoios.

Din analiza datelor cuprinse în "Compass-ul anuar român pentru industrie şi comerţ, societăţi anonime şi comerciale, 1923-1924" şi "Indicatorul industriei româneşti şi al centralelor electrice, 1922" rezultă că din 84 de întreprinderi ale industriei înregistrate în anul 1914, în Oradea anilor 1916-1918 mai lucrau aproxi­mativ 34, reprezentând în special ramurile alimentare şi a băuturilor alcoolice, industria materialelor de construcţii, industria chimică şi de prelucrare a lemnu­lui. 29

Pe plan economic, formarea statului naţional unitar român a întărit potenţia­lul economic al ţării, a determinat fructificarea la nivel naţional al bogăţiilor solului şi subsolului. accentuând rolul industriei în viaţa economică. Barierele şi hotarele artificiale brăzdate pe harta unui popor plămădit unitar într-o patrie comună, care încorsetau de veacuri dezvoltarea economică şi social-politică a ţării, au fost înlătu­rate. Legăturile economice tradiţionale create în cursul perioadelor istorice ante­rioare, piaţa naţională, au căpătat un contur definitiv, consacrat printr-o organizare de stat unitară.

29. - Dr. Bernard Augustin şi dr. Liuba Iosif, op. cit., p. 290-306, 426-427, 429-432; In­dicatorul industriei româneşti şi al centrelor electrice, Bucureşti, 1922, p. 25-335.

9 Contribuţii documentare privind dezvoltarea industrială 249

ANEXANR.1

Nr. Denumirea firmei Adresa din anul Denumirea 1914 actuală a străzii

o l 2 3

l. Fabrica de cremă de ghete Czitter M6r şi fiul (Czitter M6r es fia cipokremgyar) Zoldfa Vasile Alecsandri

2. Fabrica de lacuri şi vopsele Berkes (Berkes-fele lakk es festekgyar) Idem Idem

3. Fabrica de bomboane Hersmann Ftilop (Hersmann Ftilop cukorkagyâr) Teleki Ion Antonescu

4. Prima fabrică de cărămizi din piatră de var şi nisip (Elso Nagyvaradi meszhomokko teglagyar) Ptispoki Bihorului

5. Fabrica de salamuri Klein David et co. (Klein David es târsa szalâmi gyârosok) Magyar Bradului

6. Fabrica de bomboane Strasser I et co. (Strasser I es târsa cukorkagyâr) Liget col. Buzoianu

7. Fabrica de conserve de peşte Strasser I et co. (Strasser I es târsa halkonzervgyâr) Idem Idem

8. Fabrica de gheaţă cristalină (Kristaly jeggyâr) Gilânyi Dimitrie Cantemir

9. Fabrica de ace şi celuloid (Magyar tii es celuloidgyâr) Idem Idem

10. Depozitul fabricilor de bere şi gheaţă Krausz Bela et co. (Krausz Bela es tarsa sor es jeg gyarlerakata) Idem Idem

11. Fabrica de acid carbonic lichid

250 MihaiApan 10

1 2 3 4

(Hazai folyekony szensavgyar) Idem Idem 12. Întreprinderile maghiare de

uleiuri S.A. (Magyar zsirmiivek R.T.) Idem Idem

13. Prima fabrică maghiară de ulei de cocos (Elso magyar k6kuszzsirgyar) Idem Idem

14. Fabrica de sifon a proprietarilor de restaurante (Vendeglosok szikvizgyara) Idem Idem

15. Fabrica de cărămizi Rendes Vilmos (Rendes Vilmos teglagyara) Teglaveto Cărămidarilor

16. Fabrica de oţet Schadeberg Bela (Schadeberg Bela ecetgyaros) Lukacs Gyorgy Castanilor

17. Fabrica de orologii Szant6 Gyula (Szant6 Gyula torony 6ragyar) Damjanich Cazaban

18. Fabrica de rulouri metalice Grtinvald Jeno (Griinvald Jeno lemezredony gyara) Uri Roman

Ciorogariu 19. Filiala întreprinderilor fuzionate

de acid carbonic (Egyesiilt magyar szensavgyarak fi6kja) Kolozsvari Clujului

20. Filiala rafinăriei de spirt din Gyor (Gyori szeszfinomit6 gyar fi6kja) Idem Idem

21. Fabrică de sifon ocazională (Alkalmi szikvizgyar tarsasag) Idem Idem

22. Fabrica de ciment Rosenberg Izs6 (Rosenberg lzs6 cementgyari telepe) Idem Idem

23. Fabrica de spirt Moskotivs M6r şi fiul (Moskovits M6r es fia Idem Idem szeszgyarosok)

24. Fabrica de celuloid Moskovits M6 şi fiul (Celluloidgyar Mosko-vits M6r es fia) Idem Idem

25. Fabrica de oţet a succesorilor lui Griinwald M6r (Griinwald

11 Contribuţii documentare privind dezvoltarea industrială 251

1 2 3 4

M6r 6r6kosei ecetgyâra) Idem Idem 26. Fabrica de cherestea a lui

Riman6czy Kiilmân şi succesorii (Riman6czy Kâlmân es ut6dai asztalos gyârtelepe) Idem Idem

27. Fabrica de cărămizi şi ţigle Kolliner D. şi fiul S.A. (Kolliner D. es fia tegla es cserepgyâr R.T.) Idem Idem

28. Fabrica de cărămizi Riman6czy Kâlmân şi succesorii (Riman6czy Kâlmân es ut6dai teglagyâr) Idem Idem

29. Fabrica de cărămizi Sztârill Ferenc (Sztarill Ferenc tegl agyartelepe) Idem Idem

30. Moara cu aburi Lederer şi Kalman (Lederer es Kâlmân fele gozmalom) Erzsebet Miron Costin

31. Fabrica de spirt Lederer şi Kalman S.A. (Lederer es Kalman szeszgyâr R.T.) Idem Idem

32. Moara sistematică Stefania (Stefania miimalom) Idem Idem

33. Fabrica de cărămizi şi ţigle ··vulcan" S.A. (Vulkân R.T.

cserep es teglagyâr) Bihari Hâg6 Piatra Craiului 34. Fabrica de geamantane şi

articole din piele (Nagyvâradi borond es borârugyâr) Szacsvay Cuza Vodă

35. Fabrica de pâine Adria (Adria kenyergyâr) Idem Idem

36. Depozitul fabricii de maşini agricole Hofherr şi Schrancz (Hofherr es Schrancz gazdasâgi gepgyâr lerakata) Piac Ter Piaţa

1 Decembrie 37. Depozitul fabricii de maşini

agricole Bacher R. şi Melchior F. (Bacher R. cs Melchior F. gazdasâgi gepgyâri lerakat) Idem Idem

38. Reprezentanta fabricii de maşini

252 Mihai.4pw1 12

I 2 3 4

Kiihne S.A. (Kiihne gepgyar R.T. kepviselete) Idem Idem

39. Filatura de trestie Spitz Samuel (Spitz Samuel nadf6n6gyar) Idem Idem

40. Filiala din Oradea a agenţiei fabricii de maşini aparţinând Căilor Ferate Maghiare (Magyar Kiralyi Allamvasutak gepgyara vezeriigynoksegenek Nagyvaradi fi6kja) Idem Idem

41. Fabrica de lichior Iungreisz şi Weisz (lungreisz es Weisz likorgyara) Idem Idem

42. Fabrica de cărămizi Koblos Ferencz (Koblos Ferencz teglagyara) Temeto Eroul Necunoscut

43. Întreprinderea de ciment şi mecanisme din beton Nutta Iacob (Cement es beton miivek vallalat, Nutta Jakab) Szaniszl6 Mihai Eminescu

44. Fabrica de sifon Schwartz Farkas (Schwartz Farkas szikvizgyara) Szent Janos Ady Endre

45. Fabrica de orologii Mezei Dezso (Mezci Dezso torony6ragyar) Idem Idem

46. Fabrica de sifon Vali Iosif (Vali J6zsef szikvizgyara) Idem Idem

47. Fabrica de produse din ciment Kondor Dezso (Kondor Dezso cementarugyar telepe) Bathory Dobrogeanu

Gherea 48. Fabrica de cărămizi şi tigle

Bemath şi Kesztyiis (Bemath es Kesztyiis tegla es cserepgyara) Kertesz Grădinarilor

49. Fabrica de spirt Berger Daniel (Berger Daniel fele szeszgyar) Sanc Grivi tei

50. Fabrica de pălării Friedlander Herman (Friedlander Hcrman kalapgyara) Idem Idem

51. Fabrica de eter Aurora (Aurora

13 Contribuţii doc11melllare privind dezl'oltarea i11d11slrială 253

1 2 3 4

etergyar) Teglagy Gutemberg 52. Fabrica de pantofi "Hungaria"

S.A. (Hungaria cipogyar R.T.) Kossuth Independenţei

53. Fabrica de ardezie Meteor S.A. (Meteor palagyar R.T.) Idem Idem

54. Turnătoria de fier şi fabrica de maşini S.A. (Nagyvaradi vasontode es gepgyar R.T.) Ossiter Şt.O. Iosif

55. Fabrica de ghiaţă a oraşului (V.irosi jeggyar) Idem Idem

56. Moara cu aburi Emilia (Emilia gozmalom) Szarvassor Mihail

Kogălniceanu

57. Fabrica de conserve din peşte Weinberger Janos (Weinberger Janos halkonzervgyara) Idem Idem

58. Fabrica de săpun Rothbart Adolf F. (Rothbart Adolf F. szappangyara) Idem Idem

59. Fabrica de bidinele şi perii Stern S. Endre (Stern S. Endre kefe es meszelogyar) Idem Idem

60. Fabrica de produse din ciment şi carieră de piatră Spitz Samuel (Spitz Samuel kavicsbanya es cementarugyar telepe) Korosoldal neidentificată

61. Fabrica de cherestea Schwartz, Spitzer şi Neuman (Schwartz, Spitzer es Neuman asztalosgyar) Holdvilag Lunei

62. Fabrica de lăzi şi produse din lemn Flegmann David (Nagyvăradi faaru es ladagyar, Flegmann David) cart. Velenţa

63. Fabrica de îngrăşăminte artificiale (Miitragyagyar telep) - Idem

64. Fabrica de trăsuri Vadasz şi Gr6sz (Vadasz es Gr6sz kocsigyara) Sztaroveszky Magheru

65. Biroul societăţii pe acţiuni "Automobilul" aparţinând comercianţilor din Transilvania (Erdelyi kereskedok

254 MihaiApan 14

I 2 3 4

es forgalmi "Automobil" R.T. irodaja) Szilagyi Dezso Moscovei

66. Fabrica de cărămidă, proprieta-tea Casei de păstrare a comercian-ţilor şi industriaşilor

(Kereskedok es iparosok takarek penztara teglagyara) Banysor Nufărului

67. Fabrica de apă cristalină Demetrovics Jeno et co. Demetrovics Jeno es tarsai kristaly-vizgyar) Vizvezetek Olteniei

68. Fabrica de ciment Stoic şi Cseko (Stoic es Cseko ccmentarugyar) Ftizesfatelep Plopilor

69. Fabrica de corsete Rosenzwcig Rozsa (Miedergyar Rosenzweig Rozsa) Szalardi Postăvarului

70. Fabrica de cutii şi legătorie de cărţi Levai Marton S.A. (Levai Marton R.T., Ozleti konyv es dobozgyar) Rak6czi Republicii

71. Prima fabrică orădeană de oglinzi şi vitralii pentru biserici (Elso Nagyvaradi templom,

tivegfesto es tiikorgyar) Idem Idem 72. Fabrica de ciment Melocco

Peter S.A. (Melocco Peter cementgyar R.T.) Szollos Seleuşului

73. Fabrica de săpunuri Mezey Lajos (Mezcy Lajos szappangyara) Vamhaz Sucevei

74. Morile cu aburi unificate Hunyady Laszlo (Eggyestilt Hunyady Laszlo gozmalmak) Idem Idem

75. Fabrica chimică a succesorului lui Lorincz David-Mandel Ede (Lorincz David utoda Mandel Ede vegyi gyara) Idem Idem

76. Fabrica de spirt Moskotivs Adolf şi fii S.A. (Moskovits Adolf es fiai fele szeszgyar R.T.) Idem Idem

77. Moara cu aburi Adria (Adria gozmalom) Idem Idem

15

1

78.

79.

80.

81.

82.

83.

84.

Contribuţii documentare privind dezvoltarea industrială

2 3 4

Fabrica de mobilă curbată şi produse din lemn (Hajlitott butar es faarugyar) Idem Idem Fabrica de gaz aerian (Legszeszgyar) Idem Idem Fabrica de pluguri Gitye Demeter şi fiul (Gitye Demeter es fia ekegyara) Idem Idem Reprezentant.a fabrcii de cabluri S.A. din Pozson-Bratislava (Pozsonyi kebelgyar R.T. kepviselete) Szent Laszlo Unirii Cură(:ătoria chimică Mokos (Mokos vegyitisztit6gyar) Koros Tudor

Vladimirescu La Roche şi Darvas industrie de pădure fuzionată S.A. (La Roche es Darvas eggyesiilt erdoipar R.T.) Riman6czy Iosif Vulcan Fabrica de rulouri Szant6 Dezso (Szant6 Dezso redonygyar) Vecsey neidentificată.

DOCUMENTARY CONTRIBUTIONS CONCERNING THE INDUSTRIAL DEVELOPMENT

OF THE CITY OF ORADEA FROM THE END OF THE 19th CENTURY

TILL WORLD WAR I

Summary

255

During this period of time, the city of Oradea went through an unprecedented industrial development, stimulated by the investments of both foreign and native capi­talists, confirmed by the great number of registered industrial firms and workers report­ed to the population of the city.

Although steam and electric machines had been used, the metal working indus­try, the machine-building industry and the mechanics were insufficient developed, without any consequences conceming the equipage with machines of other industries, Oradea being an advantageous market for these kinds of products.

On the other hand, the other industries - considered "traditional", but more

256 MihaiApan 16

lucrative increased rapidly, centring their production on the precession of the riches of the Bihor county with a lesser volume of investments but with a greater number of workers, who were avaible for the existing industry, many of them coming from the countryside.

These favourable element had also determined the changes in the aspects of the society in the city of Oradea at that time. World War I meant the breaking of working in many factories in Oradea and the decrease of the production capacities; the remaining ones centred their production particulary on products for the front line.

The post-war industry în Oradea was to score a superior qualitative upsurge between 1922-1928 determined by the benefic consequences, at an economica! levei, of the historical act on December I st, 1918.