Proiectare si executie Autostrada Lugoj Deva, Lot 4, km77+361 km 99+500STUDIU HIDRAULICSI HIDROLOGIC

BORDEROUA. PIESE SCRISE1. Memoriu tehnic2. Anexa 1 tabel nivelul apei in sectiunile Muresului cu asigurarile 1%,2%3. Anexa 2 - table podete si poduri cota talveg nivel apa cu asigurarea 1%,2%

B. PIESE DESENATE1. Plan de incadrare in zona2. Plan de ansamblu3. Profil longitudinal ax autostrada4. Profile transversal tip5. Profil longitudinal Mures6. Sectiuni transversal tip7. Detalii structuri

1. DATE GENERALE SI LOCALIZAREA OBIECTIVULUIBeneficiarul de investiie: Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia (CNADNR) - Ministerul Transporturilor b-dul. Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1, Bucureti, Atribut fiscal: J40/552/2004, CUI: R016054368, Cont IBAN: R067RNCB0082008094080001Antreprenor: Asocierea Spedition UMB SRL - Tehnostrade SRLProiectant general: Tehnostrade SRLLocalizarea obiectivului: Tronsonul IV al de autostrazii care face legtur intre Lugoj si Deva. Punctul de inceput al tronsonului de autostrada Lugoj - Deva este la intersectia cu DJ 609A, la sud de localitatea Sanovita, aproximativ 5,5 km nord fata de traseul propus in 1998. Punctul final al autostrazii Lugoj - Deva este la sud de localitatea Soimus dupa intersectia cu DN76, unde se va realiza legtur cu Varianta de ocolire Deva - Orastie. Pe tronsonul Lugoj - Deva, autostrada va traversa judeele Timi si Hunedoara si strabate urmatoarele teritorii administrative: Judeul Hunedoara - Holdea, Ohaba, Lapugiu de Jos, Grind, Dobra, Lapusnic, Sacamas, Lesnic, Branisca, Vetel si Soimus.Prezenta documentatie este intocmita in conformitate cu Ordinul 799 din 6 februarie 2012.2. CARACTERIZAREA ZONEI DE AMPLASAMENTLa est de Margina, traseul strabate un teren deluros, la o altitudine de aproximativ 200 - 220 m deasupra nivelului marii. Aproximativ la 5 km la vest de Dobra, traseul se continua prin valea rului Mures, la o altitudine de aproximativ 170 m deasupra nivelului marii.Anumite poriuni ale traseului sunt situate in campia inundabila, altele strabat versantii munilor de la nord si sud de raul Mures.Caracteristici climatice din zona traseului propus: Traseul propus este incadrat zona de clima continental moderata cu influenta oceanica. Cantitatea de precipitaii din zona in care se desfasoara proiectul se incadreaza intre 587 mm/an in zonele joase, insa depete 1000 mm pe an in muni. Temperaturile medii se incadreaza intre - 2C iarna si peste 18 C in iunie si iulie.Din punct de vedere seismic (conform S.R. 11100/1-93: "Zonare seismic MACROZONAREA TERITORIULUI ROMNIEI") obiectivul se ncadreaz n macrozona de intensitate seismic 6.Indicele de inghet este de 450, genernd o adancime de inghet Z de 72 cm pentru acest traseu si o adancime Zer de aproximativ 110 cm.3. SCOPUL INVESTIIEI SI ELEMENTE DE CORELARE-COORDONAREObiectivul general al proiectului este acela de a sprijini creterea economica in Romania prin facilitarea imbunatatirii si dezvoltrii reelei naionale de drumuri.Scopul acestei investitii este acela de a dezvolta proiectele de drumuri din Romania ce fac parte din Coridorul IV TEN-T (poriunea de nord) in vederea finantarii prin Fondul de Coeziune si pregatirea accesului Romniei la UE prin proiecte comunitare. Tronsoanele de autostrada intre Nadlac si Sibiu includ si: Obiectiv [lll]:Tronsonul IV Lugoj - Deva (aproximativ 22,739 km), ce face legturintre Varianta Ocolitoare Lugoj si Varianta Ocolitoare Deva-Orastie tronsonul IV.Lucrrile hidrotehnice propuse n investiia " AUTOSTRADA LUGOJ- DEVA, tronson IV JUD. HUNEDOARA " sunt ncadrate conform STAS 4273/2 - 83, debitul de calcul fiind, conform STAS 4068/2-87, dupa cum urmeaza:TipulClsProbabilitate(%)Perioada de revenire (ani)

Toate podurile de pe autostrada pe traseul principal (este permisa intreruperea exploatarii doar in cazuri excepionale);II1100

Toate celelalte poduri care nu se afla pe traseul principal si podeele (transversale) care nu impiedica exploatarea autostrazii;III250

Toate celelalte structuri si sisteme de drenaj de importanta minoraIV520

Debite maxime cu diferite prob. de depire (mc/s) la asigurarea de calculNrRaul - SeciuneaFDebite maxime cu diferite prob. de depire (mc/s):

crtkmp0.1 %1 %2%5 %10%20%

1Bacisoara-llia2113378.062.041.327.517.0

2Canal v. Batrana115.328016513087.458.236.0

3Mures- Lesnic2458938252640229018451485968

4Mures-s.h. Branisca2450138402650230018501490972

Documentaia are la baza : Avizul de gospodrire a apelor nr. 31/25.02.2009 emis de Administraia naionala Apele Romane" Bucureti4. TRASEUL N PLANTronsonul de autostrada Lugoj - Deva face parte din Coridorul IV TEN-T (Reeaua Trans-Europeana de Transporturi), care se gaseste pe teritoriul Romniei, pornind de la Nadlac (la grania cu Ungaria) la Piteti si, in final, realizand legtur cu oraul Constanta.Lotul 1- km 0+000-km 27+400Lotul 2 km 27+400 - km 56+220Lotul 3 km 56+220 km 77+361Lotul 4 km 77+361- km 100+014Tronsonul de autostrada Lugoj - Deva lot 4 cuprinde urmatoarele sectoare:(1) Grind - Ilia km 80+500, Lungime 3.14 km(2) Ilia - Branisca km 92+200 Lungime 11,7 km(3) Branisca - Soimus km 100+014 Lungime 7,940 kmTotal pentru autostrada Lugoj - Deva = Lungime 100,014 kmPunctul de inceput al autostrazii Lugoj - Deva se afla la legtur cu autostrada Timisoara-Lugoj (TLM), la DJ609A, care se gaseste aproximativ la km 79 pe traseul TLM. La km 100+014, traseul autostrazii Lugoj - Deva se leaga de proiectul Variantei ocolitoare Deva - Orastie, la sud de Soimus.Autostrada Lugoj-Deva Lot 4 km 77+361 km 99+500, este parte integranta a coridorului IV paneuropean, care se desfasoara pe teritoriul tarii noastre de la Nadlac pana la Constanta. Viitorul tronson de autostrada este situat in partea de vest a tarii, in zona Banatului, fiind cuprins in teritoriul administrativ al Judetului Hunedoara, avand o lungime totala de 22,140 km conform Proiect ilustrativ.In situatia proiectata propusa in prezenta Declaratie de Proiectare traseul Lotului 4 al autostrazii Lugoj Deva incepe la km 77+361 sfarsit Lot 3, si se sfarseste la km 100+014 Nodul rutier Soimus conectarea cu tronsonul de autostrada Deva Orastie. Lungimea proiectata a traseului in varianta propusa este de 22,653 km. Diferenta de lungime fata de trasul proiectului ilustrativ rezulta din cerinta Beneficiarului de conexiune cu sectorul executat de autostrada Deva Orastie. Kilometrul de sfarsit din denumirea contractului reprezinta kilometrul de intersectie cu DN76 acesta fiind un kilometru de reper pentru sfarsitul lotului.Pe sectorul proiectat autostrada se desfasoara paralel cu drumul national european DN7 si raul Mures in partea de Nord a localitatilor Ilia, Branisca, Mintia si la Sud de localitatea Soimus unde se realizeaza legatura cu DN76 printr-un nod rutier si cu DN7 prin bretea de legatura conectata la Nodul rutier de la Soimus. Totodata la sfarsitul sectorului de autostrada se realizeaza conectarea cu sectorul de autostrada Deva - Orastie.Inceputul traseului autostrazii a fost proiectat astfel incat sa se respecte prevederile proiectului pentru Autostrada Lugoj Deva Lot 3 in ceea ce priveste axul proiectat in plan si profil longitudinal in punctul de conectare, precum si elementele in profil transversal (banda de accelerare/decelerare si pana de racordare pentru Nodul rutier de la Ilia) si lucrarile auxiliare ale autostrazii (santuri, parapeti).Pana la intersectia denivelata cu DC 154 traseul autostrazii traverseaza cu podete trei canale de desecare existente la km 77+375, km 77+542 si km 77+805. Intersectia cu DC 154 se realizeaza denivelat la km 78+227 cu un pasaj pe autostrada prevazut pentru subtraversarea autostrazii de catre DC154 pe directia Ilia Cuies. Pentru realizarea pasajului s-au prevazut lucrari de amenajare a drumului comunal pe o lungime de 115m.Autostrada intre kilometrul de inceput si km 78+335, unde intersecteaza digul de protectie a localitatii Ilia, este amplasata in zona inundabila a raului Mures, fapt pentru care linia rosie a autostrazii a fost proiectata intr-un rambleu care sa asigure protectia autostrazii pentru nivelul de 2% al apelor Muresului. Totodata la km 78+335 autostrada traverseaza cu un podet paraul Bacisoara.La km 78+900 a fost amplasat un spatiu de servicii tip S1 pe partea dreapta si pe partea stanga a autostrazii, cu suprafata de aproximativ 10.000mp fiecare. Cele doua spatii de servicii au fost amenajate decalat dupa cum urmeaza: sensul de mers Lugoj Deva intre km 78+700 si km 79+000; sensul de mers Deva Lugoj intre km 78+825 si km 79+125.Mai departe traseul autostrazii traverseaza trei canale cu podete la km 78+390, km 79+240, km 79+540 si km 79+900, urmand ca la km 80+105 sa intersecteze denivelat DC153 Ilia Bacea. Intersectia se realizeaza denivelat printr-un pasaj peste autostrada amplasat pe DC153. Pentru amenajarea intersectiei s-au prevazut lucrari de relocare a drumului comunal pe o lungime de 534m.Intre km 80+105 si km 81+065 autostrada traverseaza cu podete doua canale la km 80+680 si km 80+900.La km 81+065 autostrada intersecteaza denivelat DJ706 cu un pasaj peste autostrada. Pentru realizarea pasajului drumul judetean a fost relocat pe lungime de 650m.Pana la km 81+880 s-a prevazut amenajarea unui podet peste canal la km 81+650 si a unui pod peste canalull Valea Batrana la km 81+840.La km 81+880 autostrada intersecteaza din nou digul de aparare al localitatii Ilia. Astfel traseul autostrazii intre km 78+335 si km 81+880 este amplasat intr-o zona protejata la inundatii de digul existent de protectie a localitatii Ilia cu asigurarea de 2%.Traseul autostrazii urmeaza sa intersecteze doua canale la km 82+340 si km 82+740. Autostrada la km 78+335 intersecteaza digul de protectie a localitatii Ilia. La km 81+880 autostrada intersecteaza din nou digul de aparare a localitatii Ilia. Astfel traseul autostrazii intre km 78+335 si km 81+880 este amplasat intr-o zona protejata la inundatii de digul existent de protectie a localitatii Ilia cu asigurarea de 2%. In Proiectul Ilustrativ nu s-a luat in considerare digul existent de protectie a localitatii Ilia. In cadrul documentatiei, in plansa nr. THS-DP-AU-CO-PT-08, este figurat un profil transversal tip pentru zona protejata de digul existent al localitatii Ilia, incluzand si digul ce se afla la o distanta variabila de aproximativ 2,634km fata de axul autostrazii. In paralel cu traseul autostrazii, in partea de sud, se afla Magistrala CF 200, Brasov Curtici, intre digul localitatii Ilia si autostrada, fiind asigurata la 2%.Aceasta se afla in reabilitare iar in urma acesteia va fi inaltata astfel incat sa fie asigurata la 1%, ceea ce inseamna ca va avea rolul unui dig.Astfel, autostrada va fi protejata de o posibila inundatie.Mai departe traseul se desfasoara in apropierea localitatii Bretea Muresana, in partea de Nord a intravilanului localitatii.La km 83+022 si km 83+368 autostrada intersecteaza doua drumuri de exploatare neclasificate ce fac legatura intre localitatea Bretea Mureseana si localitatea Sarbi. Pentru asigurarea legaturii intre aceste doua localitati s-a prevazut amenajarea a doua pasaje inferioarepentru subtraversarea autostrazii de catre cele doua drumuri de exploatare.Traseul autostrazii urmeaza sa traverseze cu un debleu ( hmed 15m) zona dealului Magura Sarbi, traseul autostrazii fiind amplasat la baza versantului si limita localitatii Bretea Muresana. Zona de debleu are o lungime de 650m intre km 83+500 si km 84+150.De la iesirea din debleu traseul autostrazii urmeaza se se desfasoare paralel cu drumul judetean DJ706A Ilia Branisca, fara a fi afectat de lucrarile la autostrada. Pe acest sector autostrada este construita in rambleu pana la intrarea in debleu la km 85+600. La km 84+710 s-a prevazut un pasaj pe autostrada pentru subtraversarea autostrazii de catre drumul de exploatare ce duce la cariera de piatra Carpat Agregate din zona. Pe acest sector autostrada se desfasoara paralel cu LEA 400kV Mintia Arad.Pe zona cuprinsa intre km 85+600 si km 86+100 autostrada intra intr-un debleu accentuat pe culoarul drumului judetean fara sa afecteze amplasamentul acestuia. In conformitate cu cerintele Acordului de mediu emis in data de 2010 la km 85+775 s-a prevazut realizarea unei structuri peste autostrada (ecoduct).In cadrul proiectului se va realiza o structura peste autostrada (ecoduct) cu latimea de 80m pentru asigurarea trecerii mamiferelor de talie mare. La km 86+335 s-a prevazut un pasaj pe autostrada pentru asigurarea continuitati DC147C prin subtraversarea autostrazii. Pentru realizarea pasajului s-au prevazut lucrari de relocare a drumului comunal pe o lungime de 300m.La km 86+720 s-a prevazut un podet de traversare a unui canal existent ANIF.Mai departe traseul autostrazii traverseaza cu un pod paraul Bozu la km 87+080 si cu podete doua canale existente la km 87+485 si km 87+735, urmand ca intre km 87+950 si km 88+425 autostrada sa fie amplasata intr-un profil mixt la baza dealului Magureanca.La km 88+000 s-a amenajat un pasaj peste autostrada pentru drumul comunal DC 147. Pentru amenajarea pasajului drumul comunal a fost relocat pe o lungime de 583m. Traseul drumului comunal a fost impus de apropierea autostrazii de drumul judetean DJ706A rezultand un traseu sinuos pe sectorul relocat al drumului comunal.Dupa km 88+425 traseul autostrazii se afla in rambleu si traverseaza o zona mlastinoasa intre km 88+625 si km 88+725, zona unde sunt existente doua iazuri piscicole. Pentru amenajarea corpului autostrazii pe acest sector iazurile existente vor fi desecate si umplute cu material corespunzator.La km, 88+745 s-a amenajat un podet pe canal.In continuare autostrada este construita in rambleu urmand ca la km 89+375 sa fie amenajata intersectia denivelata cu drumul agricol Branisca - Rovina. Pentru asigurarea continuitatii drumului s-a prevazut construirea unui pasaj pe autostrada pentru subtraversarea autostrazii de catre drumul agricol. In acest scop s-a prevazut relocarea drumului pe o lungime de 587m.De la pasajul cu drumul agricol pana la km 89+800 autostrada este amplasa in zona de protectie de 50m a LEA 400kV Mintia Arad.Intre km 89+375 si km 90+150 autostrada este construita in rambleu.Pe zona cuprinsa intre km 90+150 si km 90+700 amplasamentul autostrazii traverseaza platoul din zona localitatii Branisca urmand sa coboare catre albia majora a raului Mures, supratraversand DC146A Branisca Rovina cu un pasaj pe autostrada la km 90+247 si drumul judetean DJ 706A la km 90+850 cu un viaduct amenajat la limita localitatii Branisca. Datorita oblicitatii cu care DJ 706A intersecteaza traseul autostrazii s-a prevazut relocarea drumului judetean pe zona viaductului pe un alt amplasament, lucrarile de interventie proiectate cumuland o lungime de 750m.Pe culoarul expropriat de la Proiectul Ilustrativ, pe sectorul cuprins intre km 90+275 90+315 (partea dreapta) a fost identificat un cimitir care nu a fost mentionat in Documentatia de la Proiectul Ilustrativ, si care va genera probleme majore, acestea fiind instiintate prin adresele transmise catre Inginer si Beneficiar. Din acest punct pana la km 92+675 autostrada se desfasoara intre traseul drumului judetean DJ706A si raul Mures. Pentru asigurarea autostrazii impotriva inundatiilor se prevede inaltarea digului existent a raului Mures de la asigurarea de 5% existenta a digului la asigurarea de 1% - conform cerintelor CN Apele Romane Administratia bazinala Mures in baza directivelor in vigoare.Dupa km 92+675 pana la km 94+030, autostrada este construita in rambleu cu asigurarea nivelului de 2% a raului Mures.De la 94+030 pana la km 94+875 traseul este amplasat pe culoarul existent intre DJ706A si depozitul de cenusa al electrocentralei Mintia. Pe acest sector autostrada este construita in rambleu.La km 94+344 se realizeaza supratraversarea autostrazii de catre DJ706A relocat. Traseul drumului judetean a fost relocat pe o lungime de 1285 m prin amenajarea acestuia pe amplasamentul depozitului de cenusa existent, fiind necesare lucrari care nu respecta prevederile Acordului de mediu din 2010 si care vor trebui avizate de catre ANPM si de catre proprietarul haldei de zgura si cenusa. Problemele care sunt generate de realizarea pasajului si relocarea drumului judetean prin halda de zgura au fost instiintate prin adresele transmise catre Inginer si Beneficiar. Realizarea pasajului presupune de asemenea suprainaltarea drumului judetean in zona intersectiei rampei de coborare cu traseul existent al DJ706A cu aproximativ 7m pe lungimea de 340m.Incepand cu km 94+875 autostrada a fost proiectata in rambleu cu asigurarea de 2% pana la km 96+350. Pe acest sector a fost amenajata subtraversarea pentru drum agricol existent la km 95+208, precum si traversarea cu podete a unor canale de desecare la km 95+420, km 95+625 si km 95+995.La km 95+300 pe amplasamentul autostrazii se afla stalpii de sustinere ai LEA 400kV Mintia Brad care vor fi relocati pe un nou amplasament, conform conditiilor impuse de administratorul retelei.Pentru traversarea denivelata a DJ 706A, paraul Caian, DN76 si linia CF Mintia Brad s-a prevazut construirea unui viaduct la km 96+376. Viaductul realizeaza si trecerea de la profilul autostrazii de rambleu catre profilul mixt amenajat pe coasta dealului Plesu Paulis.Astfel intre km 96+634 si km 97+756 zona autostrazii se compune din amenajare debleu pe partea staga in versanul Plesu Paulis (cu inaltimea intre 25-40m) si rambleu pe partea dreapta (cu inaltimea intre 12-20m) adiacent drumului national DN76. Pentru limitarea amprizei autostrazii la baza tazului de rambleu s-au prevazut lucrari de consolidare astfel incat ampriza drumului national DN76 sa nu fie afectata de lucrari.La km 97+200 al autostrazii, langa DN76, la o distanta de 31,9 m fata de marginea drumului, exista Pestera Tunel, precizari si cerinte despre aceasta fiind mentionate in Acordul de Mediu nr.7/09/09/2010.Urmare a datelor transmise de catre Institutul de Speologie ''Emil Racovita''al Academiei Romane, dupa intalnirea care a avut loc la sediul acestuia si prin adresa nr.41/28.01.2014, coordonatele Pesterii Tunel au fost suprapuse pe planul de situatie aferent traseului de la Proiectul Ilustrativ, rezultand ca axul autostrazii intersecteaza aceasta pestera, iar lucrarile de constructie conduc la nerespectarea Acordului de Mediu si a Directivei Habitate 92/43/CEE precum si la afectarea si chiar distrugerea acesteia.Riscurile majore de destabilizare a versantului si de afectare a speciilor protejate si a habitatului acestora din Pestera Tunel si problemele care vor fi generate de executia autostrazii pe acest traseu au fost instiintate prin adresele transmise catre Inginer si Beneficiar.Coborarea de pe versant se realizeaza odata cu viaductul peste DN76 de la km 97+756. Viaductul realizeaza trecerea de la profilul mixt accentuat la profilul de rambleu.De la km 98+070 autostrada se afla in rambleu pana la pasajul pe autostrada peste DN76 din cadrul nodului rutier Soimus, km 99+214.La km 99+214 este amenajat pasajul pe autostrada peste DN76 in cadrul Nodului rutier de la Soimus.Dupa pasajul peste DN76 se realizeaza conectarea cu tronsonul de autostrada Deva Orastie la km 100+014, in conformitate cu Cerintele Caietului de sarcini si Clarificarile de pe parcursul procedurii de licitatie.Nodul rutier de la Soimus este format din doua bretele unidirectionale si o bretea bidirectionala, conectarea cu DN76 realizandu-se cu intersectie la nivel giratorie, amenajata in cadrul proiectului pentru autostrada Deva Orastie. Mentionam ca amenjarea Nodului rutier Soimus in aceasta solutie va conduce la neasigurarea lungimii de decizie pe breteaua unidirectionala 3, DN76 Lugoj, acest lucru fiind instiintat prin adresa transmisa catre Inginer si Beneficiar.Se propune amplasarea Centrului de Intretinere in zona nodului rutier Soimus in spatiul delimitat de DN76, breteaua 1 a nodului si Sectia de Drumuri Nationale Deva.La cerinta Consiliului Judetean Hunedoara, formulata prin Certificatul de Urbanism, si instiintata prin adresa transmisa catre Inginer si Beneficiar, s-a propus amenajarea denivelata a intersectiei DN76 cu DN7.Acest traseu al autostrazii respecta in totalitate culoarul expropriat dar face obiectul problemelor si notificarilor transmise catre Inginer si Beneficiar.Aliniamentul autostrazii in plan orizontalTraseul in plan al autostrazii prezinta elemente geometrice proiectate in general pentru viteza de 120km/h dupa cum urmeaza: Raza maxima in plan: 10000m Raza minima in plan: 705mElementele geometrice in plan ale autostrazii respecta prevederile PD162/2002. Raportul detaliat al elementelor in plan a autostrazii sunt prezentate in tabelul urmator:ElementKilometrajRazaParametru

CIRC.77+00077.000.0003.500

CLOT.78+88278.882.4022,263

ALIN.78+88278.882.404

CIRC.80+00079.999.797-10.000

ALIN.81+99381.992.511

CLOT.83+13583.135.072709,93

CIRC.83+37583.375.0722.100

CLOT.84+53484.533.804709,93

ALIN.84+77484.773.804

CLOT.85+61485.614.061374,166

CIRC.85+75485.754.061-1.000

CLOT.86+05886.058.449374,166

CLOT.86+19886.198.449804,985

CIRC.86+46886.468.4492.400

CLOT.87+74387.743.208804,985

CIRC.88+01388.013.208-3.600

CLOT.89+08589.085.163317,49

CIRC.89+22589.225.163720

CLOT.89+55089.549.797324,999

ALIN.89+69689.696.498

CIRC.89+69789.697.2773.510

ALIN.90+23290.232.032

CLOT.90+23590.235.367324,037

CIRC.90+37590.375.367-750

CLOT.91+32991.329.185324,037

ALIN.91+46991.469.185

CIRC.91+47191.470.901-3.510

ALIN.93+12693.125.728

CIRC.93+12793.126.5393.510

ALIN.93+58993.589.200

CLOT.93+87793.876.971374,166

CIRC.94+01794.016.971-1.000

CLOT.94+15594.154.507374,166

ALIN.94+29594.294.507

CLOT.94+38694.385.883374,166

CIRC.94+52694.525.8831.000

CLOT.94+81994.818.749374,166

ALIN.94+95994.958.749

CLOT.96+07196.070.687317,49

CIRC.96+21196.210.687720

CLOT.96+52096.519.691317,49

ALIN.96+66096.659.691

CIRC.96+87496.873.7983.510

ALIN.97+08997.089.044

CLOT.97+51897.518.059317,49

CIRC.97+65897.658.059720

CLOT.98+37598.374.506317,49

ALIN.98+51598.514.506

CLOT.98+62498.624.267376,032

CIRC.98+76498.764.267-1.010

100+081100.080.953

Aliniamentul autostrazii in plan verticalAliniamentul in profil longitudinal al autostrazii a fost proiectat astfel incat sa prezinte elemente geometrice corespunzatoare vitezei de proiectare de 120km/h cu respectarea prevederilor PD162/2002. Conform instiintarii noastre transmise catre Inginer si Beneficiar, pe zonele de la km 90+375, km 96+211, km 97+658, unde este propusa executia viaductelor au fost respectate cerintele din Proiectul Ilustrativ dar poate fi asigurata numai o viteza de proiectare de 100 km/h[footnoteRef:1] si nu o viteza de 120 km/h. [1: Elementele geometrice in profil transversal ale autostrazii corespund unei viteze de proiectare de 120km/h cu respectarea prevederilor PD 162-2002. Conform notificarii noastre, pe zonele de la km 90+375, km 96+211, km 97+658 unde este propusa executia viaductelor au fost respectate cerintele din Proiectul Ilustrativ dar nu poate fi asigurata o viteza de proiectare de 120 km/h ci numai o viteza de 100 km/h.]

Linia rosie a traseului a fost fixata pe principiul drumului in rambleu si functie de punctele obligate intalnite de autostrada.Astfel au fost obtinute urmatoarele valori caracteristici ale elementelor in profil longitudinal: Raza minima a racordarilor concave: 6.000 m Raza minima a racordarilor convexe: 10.000 m Lungimea minima a arcului de racordare in lung: 240m Declivitate maxima: 4% - nu necesita banda suplimentara pentru vehiculele lente Declivitate minima: 0.3% 5. SISTEMUL RUTIERLa proiectarea structurilor rutiere s-a urmarit respectarea cerintelor Caietului de sarcini art. 4.9 si a prevederilor standardelor aplicabile din Cerintele Beneficiarului. Astfel structurile rutiere au fost proiectate conform standardului romanesc SR 174-1 din ianuare 2009. In proiect s-a prevazut utilizarea bitumului modificat conform notei CNADNR pentru drumurile noi si decizia 30/ 27.01.2010.Structurile rutiere adoptate in cadrul proiectului au rezultat in urma calculelor de dimensionare pentru perioada de perspectiva de 20 ani (2014-2032) si au urmatoarea alcatuire:Astfel, profilurile transversale adoptate au urmatoarele caracteristici:ObiectivStructura rutiera adoptata

AutostradaStrat de uzura din mixtura asfaltica tip MASF16 4cm, conform SR174/1-2009 Strat de legatura din binder de criblura tip BAD25m 5cm, conform SR174/1-2009Strat de baza din mixtura asfaltica tip AB2 8cm, conform SR 7970/ 2001Strat superior de fundatie stabilizat[footnoteRef:2] conform nota 25cm [2: Stratul superior de fundatie se va realiza din balast stabilizat cu lianti rutieri conform STAS 10473/1-1987 sau din zgura granulata de otelarie sau de furnal stabilizata cu lianti rutieri: ciment, doroport, soilfix, functie de rezultatele incercarilor de laborator pe materialele disponibile la amplasamentul lucrarii.]

Strat inferior de fundatie din material granular[footnoteRef:3] conform nota 30cm [3: Stratul inferior de fundatie se va realiza din balast conform SR 662/ 2004 sau din zgura de otelarie sau de furnal functie de rezultatele incercarilor de laborator pe materialele disponibile la amplasamentul lucrarii.]

Strat de forma din material granular[footnoteRef:4] conform nota 15cm, conform STAS 12253/ 1984 [4: Stratul de forma se va realiza din balast conform STAS 12253/1984 sau din zgura de otelarie sau de furnal functie de rezultatele incercarilor de laborator pe materialele disponibile la amplasamentul lucrarii, sau din pamant stabilizat cu lianti hidraulici.]

Umplutura din pamant, conform STAS 2914/ 1984

Relocare DC,DJ Strat de uzura din mixtura asfaltica tip BA16 4cm, conform SR174/1-2009 Strat de baza din mixtura asfaltica tip AB2 6cm, conform SR 7970/ 2001Strat superior de fundatie din material granular (balast, piatra Sparta, zgura de furnal sau otelarie) 22cmStrat inferior de fundatie din material granular2 conform nota 30cmUmplutura din pamant, conform STAS 2914/ 1984

Relocare drumuri agricole, locale, forestiereStrat superior de fundatie din piatra sparta sau zgura granulata de furnal sau de otelarie 12cmStrat inferior de fundatie din material granular2 conform nota 10cmUmplutura din pamant, conform STAS 2914/ 1984

Drumul de intretinere al autostraziiStrat superior de fundatie din piatra sparta sau zgura granulata de furnal sau de otelarie 12cmStrat inferior de fundatie din material granular2 conform nota 10cmUmplutura din pamant, conform STAS 2914/ 1984

n aliniamente, nclinarea profilului transversal denumit dever este ctre dreapta n sensul de mers i are valoarea de 2,50%.Pentru asigurarea securitii vehiculelor i a confortului, la parcurgerea poriunilor de traseu n curbe, profilul transversal al cilor unidirecionale pe aceste zone, se amenajeaz prin nclinri corespunztoare fiecrei situaii, variaia acestei nclinri fiind realizat succesiv prin rotirea profilelor n jurul marginilor benzilor de ghidare dinspre zona median a cilor unidirecionale. Valoarea proiectata a deverului convertit al cailor unidirectionale este de 2,5%, iar lungimea de convertire de 75 m.Pe benzile de staionare de urgenta, panta transversal s-a proiectat cu o valoare egal cu cea a deverului corespunztor cii unidirecionale iar pe acostamente valoarea deverului este de 8%.Materiale pentru terasamentConform Studiului Geotehnic pe amplasamentul lucrarii solurile intalnite sunt de tipul cernoziomuri carbonatice, cambice si argiloluviale levigate, soluri de lunca, soluri brune roscate de padure si soluri brune podzolice argiloluviale.Astfel, sub solul vegetal cu grosimi cuprinse intre 0,1 0,5m, au fost identificate pamanturi argiloase si argiloase prafoase/ nisipoase cu potential de contractie mediu, moi sau de consistenta scazuta medie. Toate aceste pamanturi sunt de tip P4 conform STAS 1709-2/90 pamanturi sensibile la inghet, iar conform STAS 2914/ 1984 se incadreaza in domeniile 4b si 4f ale nomogramei Casagrande, avand o calitate medie ca materiale pentru terasamente.Avand in vedere acest aspect materialul bun pentru terasamente va fi obtinut din materialul obtinut in urma debleierilor pe traseul autostrazii si din gropi de imprumut.Se propune utilizarea la maximum a posibilitatilor de extragere de material pentru umplutura din zonele relativ reduse ca lungime, in care relieful terenului este mai accidentat si permite realizarea unor debleuri, in vederea compensarii terasamentelor si micsorarea cantitatilor de material provenit din gropi de imprumut.

Roci utile pentru drumuriIn zona lucrarii au fost identificate urmatoarele exploatari de roci utile pentru drumuri: Bacea (Ilia) andezit biotonic poros (tuf), folosit ca piatra sparta pentru drumuri Boz (Branisca, dealu Cornetu) calcar cristalin compact, folosit pentru constructii, cu rezerve estimate mari Branisca andezit cenusiu compact foarte dur, folosit ca pavele, borduri, blocaje, piatra sparta, macadam, exploatat in cariera mecanizata Branisca (Magura Sarbi) bazalt negru cu structura porifica masiv, compact, folosit ca piatra bruta sparta sau cioplita, ca criblura si nisip dublu concasat, cu rezerve mari Bretea Mureseana (Ilia) andezit augitic fin cenusiu, inchis negricios dur puternic fisurat, folosit ca piatra bruta, piatra sparta, macadam, criblura, savura, bun pentru betoane asfaltice, rezerve pe cale de epuizare Chiscadaga argila marnoasa si marna (argila deluviala) galben cafenie, component pentru fabricarea cimentului, rezerve mari Fornadia (Doimus) calcar cenusiu spre alb puternic fisurat, folosit ca piatra sparta in constructii si drumuri, cu rezerve mari Ilia andezit pentru nevoi locale cu rezerve mari Ilia (aluviunile Muresului) balast din pietris, nisip, bolovanis, folosit pentru mortare, betoane si drumuri Ilia (aluviunile Muresului) nisip cenusiu galbui cuartos, bun pentru drumuriProfilurile transversaleProfilurile transversale pentru autostrada, drumuri nationale, judetene, comunale si agricole au fost adoptate corespunzator claselor tehnice ale drumurilor cu respectarea prevederilor OG nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor i ordinul MT nr. 45/1998 privind Normele tehnice pentru proiectarea, construirea i modernizarea drumurilor.Astfel, profilurile transversale adoptate au urmatoarele caracteristici:ObiectivProfil transversal adoptat

Autostrada[footnoteRef:5] [5: Elementele geometrice in profil transversal ale autostrazii corespund unei viteze de proiectare de 120km/h cu respectarea prevederilor PD 162-2002. Conform notificarii noastre, pe zonele de la km 90+375, km 96+211, km 97+658 au fost respectate cerintele din Proiectul Ilustrativ dar nu poate fi asigurata o viteza de proiectare de 120 km/h ci numai o viteza de 100 km/h.]

Platform (P):26,00m;Parte carosabila (C):2 cai x 7,50, reprezentand 4 benzi de circulatie de cate 3,75m.Benzi de stationare de urgenta (Su): 2 x 2,50mBenzi de ghidare (G): 4 x 0,50mAcostamente (A): 2 x 0,50mFasia destinata parapetului (F): 2 x 0,75mZona mediana (M): 3,00m

Relocare DJPlatform (P):9,00m;Parte carosabila (C):7,00m, 2 cai x 3,50mAcostamente (A): 2 x 1,00mBenzi de ghidare (G): 2 x 0,50m

Relocare DCPlatform (P):8,00m;Parte carosabila (C):6,00m, 2 cai x 3,00mAcostamente (A): 2 x 1,00mBenzi de ghidare (G): 2 x 0,25m

Relocare drumuri agricole, locale, forestiere, pe rampele pasajelor Platform (P):7,00m;Parte carosabila (C):5,50m, 2 cai x 2,75mAcostamente (A): 2 x 0,75m

n aliniamente, nclinarea profilului transversal denumit dever este ctre dreapta n sensul de mers i are valoarea de 2,50%.Pentru asigurarea securitii vehiculelor i a confortului, la parcurgerea poriunilor de traseu n curbe, profilul transversal al cilor unidirecionale pe aceste zone, se amenajeaz prin nclinri corespunztoare fiecrei situaii, variaia acestei nclinri fiind realizat succesiv prin rotirea profilelor n jurul marginilor benzilor de ghidare dinspre zona median a cilor unidirecionale. Valoarea proiectata a deverului convertit al cailor unidirectionale este de 2,5%, iar lungimea de convertire de 75 m.Pe benzile de staionare de urgenta, panta transversal s-a proiectat cu o valoare egal cu cea a deverului corespunztor cii unidirecionale iar pe acostamente valoarea deverului este de 4%.Proiectarea profilelor transversaleProfilele de rambleu intalnite se constitue din rambleuri mici cu h 0,5m, rambleuri mijlocii cu 0,5 h 2m, si rambleuri inalte cu 2< h < 12m.Functie de inaltimea rambleurilor proiectate s-a adoptat inclinarea suprafetelor taluzurilor dupa cum urmeaza: Inclinarea taluzului de 2:3 pentru inaltimi ale rambleului mai mici de 6m. Aceasta inclinare a suprafetei taluzului se aplica dupa cum urmeaza: Pentru argile prafoase sau nisipoase cu h< 6,0m Pentru nisipuri argiloase sau praf argilos cu h