Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T. PopaFacultatea de Medicina DenataraDisciplina: Gnatologie

MODIFICARI ALE FORTEI SI EFICIENTEI MASTICATORII LA

PACIENTII CU DIZLOCAREAMENISCULUI ARTICULAR

Studenta: Grupa 16 Anul III

- IASI 2005 –

Anomaliile anatomice ale ATM pot fi investigate folosind tomografia, artrografia, imagistica prin rezonanta magnetica, elecromiografia si kinesiografia mandibulara. Bolile ATM sunt clasificate in mai multe tipuri folosind investigatiile de mai sus, incluzand de exemplu sindromul miofacial al disfunctiei datorita durerii, dizlocarea meniscului articular cu sau fara reductie si osteoartrita. Unii cercetatori au sugerat ca aria de contact ocluzal, presiunea ocluzala, forta si eficienta masticatorie pot fi metode complementare pentru intelegerea functiei masticatorii la pacientii cu boli oro-faciale incluzand deformarea mandibulei, fractura mandibulei, etc. Autorii au incercat sa determine daca analiza ariei de contact ocluzal, presiunii ocluzale, fortei si eficientei masticatorii sunt folositoare pentru evaluarea functiei masticatorii la pacientii cu dizlocarea meniscului articular si sa examineze daca exista diferente intre pacientii cu aceste dizlocari ce prezinta sau nu reductie. Unul din aceste studii a fost realizat pe un grup experimental alcatuit din 48 de pacienti diagnosticati cu dizlocarea meniscului articular. Au fost informati complet asupra studiului si au consimtit sa participe. Pentru analiza subgrupului, pacientii au fost impartiti in doua grupuri in functie de prezenta sau absenta reductiei. Click-ul reciproc este un semn clinic al dizlocarii meniscului articular cu reductie. Click-ul poate aparea in diferite etape in timpul deschiderii si din nou in timpul inchiderii. Dizlocarea meniscului articular fara reductie este caracterizat clinic de o istorie a click-ului care a progresat la limitarea deschiderii gurii fara click. La toti subiectii, prezenta dizlocarii meniscului articular cu sau fara reductie a fost confirmata de imagistica prin rezonanta magnetica (RMN).

22 de pacienti cu dizlocarea meniscului articular, cu varste cuprinse intre 16 si 49 ani, cu o medie de 23 ani prezentau reductie. La 11 pacienti, a fost afectat ATM dreapta, in timp ce la ceilalti 11 pacienti era afectat ATM stanga.

26 pacienti cu dizlocarea meniscului articular, cu varste cuprinse intre 17 si 36 ani, cu o medie de 21,9 ani nu prezentau reductie. La 14 pacienti a fost afectat ATM dreapta, pe cand la ceilalti 12 pacienti ATM stanga era afectat. Rezultatele clinice gasite la pacienti sunt prezentate in tabelul 1.

30 de pacienti au fost alesi drept etalon. Etaloanele nu aveau antecedente sau simptome legate de disfunctia ATM, sunete articulare sau durere, dureri musculare, deviatii la deschiderea gurii sau o deschidere limitata. Varstele lor erau cuprinse intre 19 si 31 ani cu o medie de 22,8 ani. Si la pacientii cu dizlocarea meniscului articular cat si la etaloane, dentitia maxilara si mandibulara era completa si nu

2

prezentau coroane metalice pe dinti. Nu prezentau malocluzie nici deformare dento-faciala. Molarii de minte erau ori absenti, ori neerupti.

Aria de contact ocluzal si presiunea ocluzala au fost masurate cu ajutorul a Dental Prescale (50 H type) care consta in doua foi de hartie si numeroase microcapsule continand o vopsea rosie intre ele. Cand dintii sunt adusi in ocluzie, aceste microcapsule se rup si elimina vopseaua, patand una dintre foi in rosu. Densitatea culorii este in functie de gradul presiunii aplicate. S-a masurat pentru fiecare subiect in parte aria de contact ocluzal si s-a calculat presiunea ocluzala si forta masticatorie.

Toate masuratorile s-au realizat cu pacientul in pozitie semisezanda, cu capul in continuarea trunchiului, cu privirea inainte. Subientul a fost instruit sa muste cat de tare poate. Aria de contact dentar si densitatea culorii pentru presiunea ocluzala inregistrata pe Dental Prescale au fost masurate de un computer Occluzer (FPD703). Forta maticatorie a fost calculata folosind acelasi aparat (Fig. 1).

In acest studiu, valoarea ariei de contact ocluzal si a fortei masticatorii au fost explicate ca fiind totalul ariilor de contact, respectiv forta totala calculata la aria de contact dintre dintii maxilari si mandibulari in ocluzie pentru fiecare subiect. Valoarea presiunii ocluzale a fost reprezentata de media valorii presiunii masurate la aria de contact dintre dintii maxilari si mandibulari in ocluzie pentru fiecare subiect.

Eficienta masticatorie a fost masurata folosind ATP, granule care sunt insolubile in apa, cu diametre de mai putin de 1mm, aproximativ egale. Dupa metoda descrisa de Masuda, 5 g de granule ATP au fost masticate de 50 ori, s-a clatit gura si clatirile au fost diluate pana la 2000ml cu apa distilata. Cantitatea de ATP extrasa din granule a fost determinata prin masurarea absorbtiei mostrei la 259nm cu un spectrofometru (Cl-1200).

Diferentele dintre aria de contact ocluzal, presiunea ocluzala, forta si eficienta masticatorie la pacientii cu dizlocarea meniscului articular si etaloane, si intre pacientii cu dizlocarea meniscului articular ce prezentau sau nu reductie au fost evaluate cu un test t.

Valoarea ariei de contact ocluzal masurata la pacientii cu dizlocarea meniscului articular a fost semnificativ mai mica decat cea a etaloanelor (P<0,05).

3

Nu a existat nici o diferenta intre valoarea presiunii ocluzale masurata intre pacientii cu dizlocarea meniscului articular si etaloane (P>0,05). Valoarea fortei masticatorii masurata la pacientii cu dizlocarea meniscului articular a fost mult mai mica decat cea a etaloanelor (P<0,01). Valoarea eficientei masticatorii masurate la pacientii cu dizlocarea meniscului articular a fost semnificativ mai mica decat cea a etaloanelor (P<0,001). (Tabelul 2).

Nu exista diferente intre valorile ariei de contact ocluzala, presiunea ocluzala, forta si eficienta masticatorie intre pacientii cu dizlocarea meniscului articular ce prezentau sau nu reductie (P>0,05) (Tabelul 3). Au existat multe studii (Mohlin, Ingervall&Thilander, 1980; Lieberman et al., 1985; Riolo, Brand&TenHave, 1987; Runge et al. 1989; Seligman&Pullinger, 1989) care au examinat morfologia ocluziei precum: over-jet-ul, over-bite-ul, open-bite-ul, cross-bite-ul, etc. la pacienti cu disfunctii ale ATM. Ramane o controversa daca semnele clinice si simptomele sunt asociate cu morfologia ocluziei la acesti pacienti. Totusi, putine studii au examinat aria de contact ocluzal la pacientii cu disfunctii ale ATM. Takenoshita et al. (1991) nu a observat nici o diferenta a ariei de contact intre pacientii cu disfunctii ale ATM si etaloanele fara disfunctii ale ATM. In studiile acestor autori s-a examinat aria de contact ocluzal doar la pacientii cu dizlocarea meniscului articular. Aceste rezultate arata ca valoarea ariei ocluzale masurata la pacientii cu dizlocarea meniscului articular a fost mai mica decat cea a etaloanelor. Ramane necunoscut de ce valoarea ariei de contact masurata la pacientii cu dizlocarea meniscului articular a fost mai mica decat cea a etaloanelor. Dizlocarea meniscului articular poate cauza aceste rezultate la pacienti, sau reversul: aria de contact ocluzala poate fi una dintre etiologiile dizlocarilor condiliene.

Exista unele studii care au examinat presiunea ocluzala sau forta masticatorie la pacienti cu dizlocarea meniscului articular. Forta masticatorie la pacientii cu dizlocarea meniscului articular este mai mica decat cea a etaloanelor, desi nu a existat nici o diferenta a presiunii ocluzale intre pacientii cu dizlocarea meniscului articular si etaloane. Fiecare dinte a pacientilor cu dizlocarea meniscului articular accepta o presiune mai mare decat etaloanele, desi aria de contact ocluzal era mai mica, sau datorita simptomelor pacientilor precum durerea ATM sau durere musculara la masticatie, zgomot al ATM impiedica cresterea fortei masticatorii. Sinn, de Assis &Throckmorton (1996) au examinat forta masticatorie la pacienti cu

4

disfunctii ale ATM. Au gasit deasemenea ca forta masticatorie maxima a pacientilor a fost mai mica decat a etaloanelor.

Nu am gasit un studiu care sa examineze eficienta masticatorie la pacienti cu disfunctii ale ATM. Studiile consultate arata ca valoarea eficientei masticatorii masurata la pacienti cu dizlocarea meniscului articular a fost mai mica decat cea a etaloanelor. Unii cercetatori au sugerat ca ar exista o corelatie intre eficienta masticatorie si aria de contact ocluzal. Pe de alta parte, studiile in care s-a folosit electromiografia si kinesiografia mandibulara au aratat ca deplasarile mandibulare erau nepereche la pacientii cu dizlocarea meniscului articular. Autorii sugereaza ca ariile ocluzale reduse sau/si deplasarile masticatorii nepereche pot cauza o eficienta masticatorie diminuata la pacientii cu dizlocarea meniscului articular.

S-a examinat daca erau diferente in ceea ce priveste aria ocluzala, presiunea ocluzala, forta si eficienta masticatorie la pacientii cu dizlocarea meniscului articular ce prezentau sau nu reductie. Nu au existat diferente la acesti factori intre cele doua subgrupuri. Parametrii examinati cu ajutorul acestor masuraturi pot sa nu reflecte reductia condiliana a ATM datorita inchiderii gurii pentru masurarea ariei de contact ocluzal, presiunii ocluzale si fortei masticatorii sau datorita unei mici amplitudini a deschiderii gurii in timpul masticatiei pentru masurarea eficientei masticatorii. Sunt necesare mai multe studii pentru clarificarea parametrilor aditionali ai acestor masuratori care pot face diferenta intre pacientii cu dizlocare meniscului articular ce prezentau sau nu reductie.

Kircos et al. (1987) si Katzberg et al. (1996) au examinat condilul ATM folosind RMN la subiectii asimptomatici care nu prezentau antecedente de boli ale ATM si la care nu se auzea zgomot articular, deplasari neregulate sau o amplitudine limitata a deschiderii gurii. Au observat o deplasare a a condilului la aproximativ 30% dintre subiecti. In cercetarile lor, tehnica de imagistica RMN a aratat anomalii cu dizlocarea meniscului articular, dar nu a fost pus un diagnostic de deplasare condiliana de studii la 30 % fals pozitive cu acest semn si subiecti fara simptome . Studii RMN ale pacientilor asimptomatici evaluate pentru boli ale genunchiului,

5

coloanei cervicale si lombare indica prevalenta unor boli similare la pacienti asimptomatici.

S-a ajuns la concluzia ca analiza ariei de contact ocluzal, fortei si eficientei masticatorii par sa fie metode folositoare in documentarea functiei masticatorii care este modificata la pacientii cu dizlocarea meniscului articular.

Bibliografie

1. Journal of Oral Rehabilitation 1999 26: 906-911 : Occlusal contact area, occlusal pressure, bite force and masticatory efficiency in pacients with anterior disc displacement of the temporomandibular joint. S. Sato, M. Ohta, M. Kawamura& K.Motegi

2. Boden, S.D., Davis, D.O., Dina, T.S. & Patronas, N.J. (1990a) – Abnormal magnetic resonance scans of the lumbar spine in asimptomatic subjects: a prospective investigation. Journal of Bone and Joint Surgery 72,403.

3. Katzberg, R.W (1989) Temporomandibular imaging. Radiology, 170,297

4. Kim, Y.G &Oh, S.H. (1997) Effect of mandibular setback surgery on occlusal force. Journal of Oral & Maxilofacial surgery, 55, 121

5. Biomechanics of the Human Temporomandibular Joint during Chewing - M. Naeije*, and N. Hofman m.naeije@acta.nl

6