B. BOERESCU

DISCURSURI POLITICE

'1859-1883

VOLUMUL 11859-1873

BUCURETIAtelierele grafice SOCEC & Co.; Societate anoninfa

1910

B. 130ERESCU

DIS CUR SIMI POLITICE

1859-1883

VOLUMUL 11859-1873

BUCURETI)Atelierele grafice SOCEC & Co., Societate anonimi

1910

r)co0co

CP-

NOTITA BIOGRAFICA

Nascut in Bucuresti in prima zi a anului 1830, V.Boerescu flcut studiile liceale la Sf. Sava si a ter-minat cu succes clasele secundare la 1850.

De pe atunci chiar, tanarul se deosibek printr'un ca-racter serios, printr'o mare dispozitiune la studiu si prinautoritittea ee o exercita asupra prietenilor

V. Boerescu era de vre-o 20 de ani, and Heliade inteoscrisoare a sa, vorbind despre tinerii români din Paris,iata, in ce &tip ii j udech: Pe acest tecnär cunoscin persoanti. Acum vre-o trei ani am luat o scrisoarela (Jhio semnatei cu acest nume fi am zis Domnului Zos-sima, ectra atunci acolo : nu ftiu de e june autorul acesteiscrlSori, dar ccite scrie nu puteau e0 mai bine din capul

pana unui biirbat de 60 de ani2)".In varsta deabia numai de 18 ani, Boerescu ti ma-

nifesta activitatea sa, care pin& la moarte nu mai tre-buià s inceteze un moment, incepand s& scrie inPruncul roman", foaie liberal& a epocei, redactatit de

Revista nouri, Ianuarie 1893...Scrisori din exil", vezi scris. CL adresadi lid Gr. Grildilteanu.

2 903

'

si-a

sai.

nu-1

fi. ,din

I)

.2)

11

Rosetti ), din care cauth el, dimpreunit cu altii tineri,a fost arestat la Ploesti de Muscali.

Din intAmplare acolo, un subprefect Manolache oi-inescu proprietar in Prahova, i-a mijlocit scfiparea, siastfel Boerescu se puta intoarce in Bucuresti, pe andunii dintre tinerii arestati deodatfi cu d'ansul, furfi trimisiin Rusia.

La 1852 V. Boerescu, impreunfi cu prietenul sfiu IonHagi Tudorache, si ajutat de familia acestuia, plead., laParis §i pfitrunde astfel in acel focar de 1uminil, undefi imbogfiti mintea cu stiinta, pe care in urnifi trebuiltsfi o reverse asupra tfirei sale,

Ajuns la Paris, Boerescu, desi departe de patrie, ieàInsa o parte acti vfi la luptele de etnancipare §i devinetin factor politic insemnat. 1. C. Brfitianu si C. A. Rosetti,cari si dnii erau pe acea vreme in capitala Frantei,vfizand patriotismul, entuziasmul i agerimea de minte atânfirului lor compatriot, cfiutar6 sä-1 asocieze la proiec-tele lor. Diferind fns intruckva de dAnsii prin nuantaideilor sale moderate, Boerescu isi *tea, individualitateain mai toate lucrärile intreprinse.

Politica nu-1 Ike& s uite scopul pentru care venisela Paris. _Mitsui urmeazfi regulat cursurile facultfiteide drept §i ascultá unele din cele mai insernnate pre-legeri dela College de France.

In August 1855, V. Boeresen 4i ieh licenta in drept.Inainte de a-§i trece doctoratnl, dfi la luminfi o scrierepoliticá de un merit real, intitulatá illémoire sur laquestion politique et gconomique de la Moldo-Valachie,

Pruneul roman, Iulie 1848, No. 13.9

care s'a distribuit plenipotentiarilor Puterilor strgine,

adunati Ia Congresul dela Paris din 1856.Ideile generale expuse in aceasta seriere, care rezumh

dorintele Romaniei intregi si care dorinte la 1856, inDivanurile ad-hoc, au fost formulate si comunicateprintr'un memoriu oficial Puterilor garante, erau cele

urmgtoare: Autonomia Principatelor, unirea lor intr'unsingur Stat cu un principe strain, sub suzeranitateaPortei ci garantia colectiva a marilor Puteri".

In urma distribuirei acestui memoriu, V. Boerescuprimeste iiumeroase scrisori de incuragiare dela oameniinsemnati ai Europei. Din aceste scrisori, una mai alesii plgeek s'o arate prietenilor ski, aceea a marelui pa-triot italian Massimo d'Azeglio, viteazul luptgtor dela 1848,

care, numit in urmg ministru-prezident, fu trimis caambasador al Italiei la Paris in 1859.

Din scrisoarea lui, Boerescu cith cuvintele: Lumeanu va alma adevetratei pace, dead atunci ceund fiecarenafiune va fi egala inaintea legilor de drept public fiand .fiecare onx va fi egal inaintea, legei dreptului civili)".

In 1857 Boerescu ii ia doctoratul cu o tezg a ciireivaloare stiintificg i-a atras laude din partea mai multor

Serierea este intitulatg: Traité comparatif desdebits et des pelnes au point de vue philosophique et ju-

ridique. In prima parte autorul trateaza desprefundamentale in materig de tirept penal. In a

doua parte dansul studiazg pe larg Inqa, aerie a delic-

Non esser ii mondo per aver vera pace, se non quanclo ogni

nazione ear& uguale dinnanzi alla lege del dritto publico ed ogniuorno uguale parimente dinnanzi alla lege del dritto aivile.

invktati.

prin-

cipiele

111

9

IV

telor ai in a treia parte trateaza despre pedepse, aratandnatura, conditiunile ai scopul lor 0 terming cu un ca-pitol consacrat pedepsei cu moarte, in care exprima euo mare putere de eonvingere maritnea ideilor sale filo-zofice §i umanitare.

In antil 1856, 0 tot spre indeplinirea idealului saude a-ai vedea tara libera' ai bine intoemita in organismulei, Boerescu aerie: La Roumanie après le traité de Parisdu 30 Mars 1856, lucrare erudita, in care pentru in-taia oara se analizeaza en o completa competinta, dupa,vechile tratate, toate drepturile politice ale tArei noastre.Prefata fu scrisa de celebrul Royer-Collard.

In aceasta scriere ea §i in cele precedente, Boerescucere unirea Prineipatelor cu un Domn strain, i regimulreprezentativ. In priVinta Domnului strain, zice autorul :Domnul strain este singurul mijloc de a se pune capabuzurilor anterioare, i numai acela care nu va figura inniciunul din partidele in lupta, va putea singur s'aducaconcordia ci impa carea universal i sa' suqina demni-tatea natiuneii)".

Concluzia autorului e ca singura solutiune practica,care poate impaca numeroasele interese dela Dunare0 in acelaa timp s asigure pacea in aceasta parte aEuropei, este sa ni se recunoasea independenta i neutra-litatea, iar in fruntea noastra sa avem un Domn strain.

Osebit de cestiunile politice, Ar. Boerescu in aieastascriere se ocupa 0 de alte chestiuni mai importantedinauntru, dintre care unele, pe atunci, dau naltere la

1) La Roumanie apres le traité de Paris de 30 Mars 1856.editia din 1856, gag. 107.

V

mari ingrijiri. Cea mai insemnatà era cea relativg lafarani, pentru rezolvirea cgreia Boerescu propuneh, cutoti oarnenii luminati ai timpului, emanciparea §i impro-priefarirea.

Principe le Cuza la 1864, a avut fericirea sh' realizezeaceastA mare reformg, §i a realizat-o in mod aproapeidentic cu cel propus de Boerescu '). .

In ceeace prive§te armata, pentru ca hitratinerea unuiefectiv moderat dar permanent RA nu ingrewaeze preamult finantele tgrei, Boerescu intr'aceastA, scriere propunecrearea unei militii bine organizat, dupg bazele sta-bilite de Mircea cel BgtrAn. Cu modut acesta, ziceautorul, Principatele ar putea, peste cdOva ani, ad dis-pund de o putere indestuldtoare pentru a susfine neu-tralitatea lor, p and cetnd ad soseascli ajutorul puterilorgarante2)".

Raposat ul Royer-Collard , distinsul §i ilustrul profesorde dreptul gintilor la Facultatea de drept din Paris, inprefata acestei cArti, zice cg toatA lucrarea nest unediscussion savante et une aspiration généreuses)". iRoyer-Collard are dreptate, cAci opera intreagg cuprindela fiecare paging manifestarea unei judecgti solide §i aunui program politic, lipsit de orice pasiune egoistg.

V. Boerescu se intoarse in patria sa la 1857 §i, inSeptemvrie acelaq an, este nn,mit profesor de drept co-mercial la colegiul Sf. Sava mai intM, Ong in 1859,

') La Roumanie apres le traité du 30 Mars. Editia din 1869,Vezi Les Paysans", pag. 104, 399.

2) Ibidem, pag. 113.8) Ibidem, Prefata pag. 6.

.

VI

and, creandu-se Facultatea de drept, el continua cursulpang. in 1882 la Universitate.

Numit membru si director al Eforiei scoalelor, Boe-rescu aduce mari servicii invatamântului public. Inaceasta ramura incepe desvolta activitatea, punandIn serviciul ei stiinta i inteligenta sa. Stia dansul caelementul cel mai puternic al propasirei i fericirei uneinatiuni este cultuta ei inte1ectua1 i c aceasta eraacum o necesitate sine qua non pentru un popor, careca al mestrn, trecuse prill atatea sbuciumari i lupte.

Regulamentul organic, relativ la instructiunea pa-numai rgspundeh nouelor necesithti i trebuià

neaparat o mare reforma. Toate lipsiau: i coli si 1111corp didactic si inspectori scolari. V. Boerescu contribuiputernic la inrnultirea scoalelor primare, creand -Lindepe socoteala Statului, altele prin donatiuni acute deBibescu B. Brancoveanu.

Pentru a incuragia i ajuth pe tinerii studenti, Poe-rescu isbuti s dea o mare desvoltare premiilor, si la1859 ajutat de C. Bozianu. si G-. Costaforu, a fost destulde fericit ca s Infiinteze Facultatea noastra de drept.

Activitatea lui IT. Boerescu pe terenul politic e totatat de roditoare. La 1857 creaza un ziar: Nationalul,care a avnt o influence,' destul de insemnata pe acelevremuri, and patriotismu l. era atat de cald.

Nationalul era organul liberalilor moderati, al ace-lora care mai tarziu au format partidul centru din careau lacut parte impreun en Bozianu, Costaforu si fratiiBoerescu.

Intr'unul din primele nurnere ale Nacionalului, V.Boerescu ii face profesiunea de credinta' printr'o epis-

a-ei

bliea,

VII

tolh, publicath, in numhrul dela 12 Decemvrie 1857 :Jurnalul nostru, zice el, este menit a apdret intereselegenerale ale naciunei; nu e de nici o coloare exclusivet,nu face parte din nici o coterie; primeste adeveirul deoriuncle si dela oricine l-ar aflet".

In Septemvrie §i Octomvrie 1858, apare in Nationalulo serie de 11 articole intitulate: (Jonventiunea din Parisdela 19 August.relativet: la organizarea principatelorromane1), in care Boerescu cu o mare claritate explichopera conferintei din Paris, arhtand phrtile ei bunerele; articolele adunate la un loc se tiphrirà in bro§urg,la 1858 §i totodath se traduser i in frantuze§te.

La inceputul anului 1859, V. Boerescu este ales de-putat de Capitala threi. Adunarea nationalh aveh sh" sg-vir§easea in acel an Unirea, unul dintre cele mai matievenimente politice contimporane, §i V. Boerescu sepoate considerh, cu drept cuvânt ca unul din factorii dechpetenie ai acelui memorabil act istoric.

Fericith zi, ziva de 24 Ianuarie 1859, §i fericiti Ro-mânii, cari au luat parte la marele act politic shvAr§itatunci !

Cuvântarea rostith de Boerescu in neuitata §edinth aAdunärei nationale din acea zi, avh un efect hothritor,chiar §i asupra eelor mai putini dispu0 sh, proclame unireaPrincipatelor.

Nobilele cuvinte ale oratorului, inspirate de cel maiinalt patriotism, produserh cu atat mai mult efect, cucat spiritele erau dejh inflachrate §i entuziasmate, inacele momente hothritoare. Discursul lui Boerescu mic

Nationalul, Sept.-Oct. 1858. No. 84-95 inclusiv.

§i

phaah la lacrhmi pe eei cari-I ascultarà i en totii proela-Domn al ambelor tki surori pe Alexandru Ioan Cuza.V. Boerescu vedeh astfel prima si marea sa dorinth

realizath.Din acel moment incepe adevkata sa carierá politich.

La 1860 intrá ea ministru in cabinetul Goleseu-BrAtianusi in aeelas an clhnsul ia interimul ministerului de in-struetiune, mentinându-si postul in noul cabinet ManolaeheCostache, chemat de Principe.

Ca ministru de justitie, Boerescu propuse intre alteleun proiect de lege relativ la desfiintarea pedepsei cumoarte. Camera, duph chtiva ani, chnd s'a reformat co-dul penal, desfiinth aceasth pedeapsa, chzuth de mult indesuetudine, inlocuind-o en munea silnicL

Nu mai putin insemnate sunt numeroasele sale acteca ministru al scoalelor. Mai inthi avem proieetul shuasupra instructiunei publice, redactat in 67 artieole..V. Boerescu intoemeste o comisiune compush din A.Odobescu, I. Heliade, A. T. Laurian, I. Maioreseu,A ron Florian, P. Cernhteseu si I. C. Brätianu, tusk-einath, s culeagh materialul necesar pentru compunereaistoriei nationale.

Pietorul Theareseu e autorizat sh adune intr'un albumcostumele i principalele picturi murale, din bisericelecele vechi. Tot V. Boerescu ieh mäsuri ea s. intrebuintezefondurile Zappa in interesul literaturei noastre.

La 1864, V. Boerescu e chemat in capul Consi-liului de Stat ca vicepresedinte. In aceasth functiune, elieh o parte insemnath la alchtuirea mai multor proieetede legi, iar Proceclura civil& este aproape intreagh operasa personalà; consiliul o admise fárh modificare.

VIII

mart

IX

In 1868, V. Boerescu publica o noug, opera: 111emoriuasupra jurisdictiunei consulare in Principatele rometne,care tradush in limba franceza, se trimise diplomatilorsi publicistilor din Europa. Cestiunea se tract& pentruprima oara. Autorul, dupa, ce examineaza jurisdic-tiunea consulara in Orient, ash cum rezulta din capi-tulatiunile incheiate intre Poarta si puterile crestinetrateaza despre sit atiunea politica, a principatelor inaintesi dupa capitulatiuni, si concluzia la care ajunge este ca,'trebue desfiintata in Romania o asemenea jurisdictiune.

Este de observat ca, prin toate scrierile sale, V Boe-rescu cata, pe deoparte sa faca, cunoscute strainilor celedoua, Principate dela Dunare, iar pe de alta, s asiguresi s intareasca curentul favorabil tarei noastre.

La 1866, in urma abdicarei Prineipelui Cuza, duparevolutiunea dela 11 Fevruarie 1866, V. Boerescu, dim-preuna cu aIii, este insarcinat de Adunare, sa meargala Bruxelles cu plebiscitul alegerei contelui Filip deFlandra. Regele Belgiei, Leopold al II-lea, primeste pedelegatii români si le expune motivele pentru care fra-tele sau este nevoit s. refuze onoarea ce i-o faceau Ro-

In urma acestui refuz, i dupa plebiscitul ;care, la1 Maiu 1866, proclamh Domn pe principele Carol Ludovicde Rohenzollern-Sigmaringen, V. Boerescu dimpreuna cugeneralul Florescu, Costaforu, Epureanu, este iarasi tra-mis pe la toate Puterile cele mari, ca s sustina can-didatura noului ales la tronul tarei.

Succesul de astadata fu complet §i dupg suirea A.. S.Carol I pe tron, V. Boerescu flea parte din cabinetuDimitrie Ghica, pang la caderea sa in 1870.

mann.

X

V. Boerescn atunei incepe in organul Pressa" o marelupta patriotica, care continua in tot timpul razboiuluifranco-german, reclamand independenta i neutralitateaRomaniei.

La 1873 intra in eabinetul lui L. Catargiu, i eaministru de externe lucreaza din toate puterile pentrurealizarea acestui ideal.

Primul pas, prima indrum are o face ineheind, eutoate opunerile Portei, primul tractat de comert cu. Austro-Ungaria.

Pentru a pregi1,4-i opiniunea publica a diplomatieieuropene n favoarea noastra, Boerescu la 1874 publicao noua scriere intitulata : Drepturile Romciniei intemeiatepe tractate, sub pseudonimul un vechiu diplomat".Aceasta opera euprinde un rezumat al dreptului inter-national roman, intemeiat pe vechile capitulatiuni, pre-cum §i o expunere a tuturor intereselor politice ce re-elamau infiintarea unei Belgii" la gurile Dunarei.

In urma acestor luerari pregatitoare. V. Boeresen secrede indestul de tare, pentru a afirma intr'un mod ofi-cial drepturile de suveranitate ale Romaniei, atat printr'onota,' diplomatica, cat §i dinaintea Camerilor, kern carepapa la dansul, nu-1 facuse nici un alt ministru de externe.

Atitudinea aceasta o iea mai ales in Novembre 1873,cand incepe cu Poarta, lupta pentru dreptul de a tractape un picior de perfecta egalitate cu Puterile stralne.

Inca din Septemvrie, acela§i an, ii oferise o ocaziunefavorabila, ministrul de externe al Turciei, Rasid-pas,a,printr'o circulara confidentiala, in care se tagaduiaudrepturile României de a incheia traetate de comert eneelelalte Puteri.

XI

V. Boerescu pun And mama pe acest act, rkspunseprintr'o notk oficialk 1), adresatk, tuturor reprezentantilorPuterilor garante, in care not e afirma sus 0 tarevointa guvernului roman, de a exercith liber §i directtoate drepturile, in virtutea vechilor tractate, garantateprin cel dela 1856 din Paris 0 prin conventiunea dela 1858.

Aceastk notk fu reprodusk de intreaga presk euro-peank §i se poate ziee ck din acel moment se incepitlucrarea, care avek s'aduch', emanciparea politick a -Areinoastre.

Guvernul austriac, din cauza numeroaselor sale in-terese economice cu noi, consimti cel dintki, in Iunie 1875,

semneze prima conventiune de comert.Dar acest tractat era numai inceputul i Boerescu ur-

meaz g. cu ardoare negocierile pentru noui tractate si cualte tkri, mai ales en cabinetele din Berlin §i Peters-burg.

Trebue s nu se nite de asemenea ck tot in acest spatiu .

de timp, V. Boerescu izbute§te, ca agentii români sk fietractati de eabinetele strkine, ca reprezentanti oficiali aiunei puteri recunoscute.

La finele anului 1875, V. Boerescu ese din minister§i n Iulie 1879, il vedem pentru ultima data ca ministrude externe in cabinetul I. C. Brk'tianu.

Motivul, care 1-a determinat s primeasck acest por-tofolin e foarte simplu : V. Boerescu era inainte de toateun mare patriot 0 in momente de grea cumpAnk el

Reinvierea drepturilor RomAniei. Tractatul de comerciuAustro-Romtun. Brel. tip. Iai. Vezi pag. 5, circulara D-lui ministrude externe.

1)

ea

XII

puneh intotdeauna interesele tarei mai presus de inte-resele sale personale sau de interesele de partid ; in 1879,Ora treceh printr'o grea incercare, caci erh la ordineazilei delicata chestie a Evreilor, a carei rezolvire ni seimpuneh prin tractatul dela Berlin 1).

In asernenea imprejurari patriotismul hti V. Boerescunu puteh sa, nu raspunda la chemarea ce-i faceau ceicari acum aveau nevoie de experienta si de luminile sale,si de aceia dinsul primi fail a sth la indoialaportofoliul ce i-se oferih.

Si de astadata sforta'rile sale au fost incununate cusucces, cad putin timp in urma, Romania naultamitaspiritului diplomatic si militar, intelepciunei i patrio-tismului Suveranului ce-si alesese, devine complet inde-pendenta §i este in urmh inaltata la rangul de Regat.

In primele zile ale lunei Aprilie 1881, V-. Boerescufacuse datoria de patriot, parasi ministerul, si, cu toata'board' neindurata care incepeh st-i slabeasca puterile,ramane Ong n cele din urmh in arena luptelor politice.

Ales membru in comisiunea insarcinata cu revizuireaConstitutiunei, in putinele momente de sänatate,V. Boe-rescu lucreaza proiectul de lege relativ la aceasta ced-tiune. Aceasta e ultima lui lucrare, supusa desbaterilorcomisiunei tn Octomvrie 1883, cu o luná inaintea mor-

lui.Trimis de oamenii stiintei, -V. Boerescu, in Noemvrie,

pleaca intr'o clima mai calda ca sa-si caute sanatatea,dar abih sosit la Paris, Vineri 18/33 Noemvrie 1883,

1) Memoire sur la revision de l'art. 7 de la Constitution rou-maine. Paris 1879.

i§i

tei

XIII

numai continua drumul, caei inainte chiar de a ajungela finele calatoriei, se stinge, departe de patrie, dup6, ceun patrar de veac muncise pentru propasirea si feri-cirea ei.

Din aceasta scurt schi. biografica, se poate to-tusi judeca intinderea activitatei si personalitatea poli-tica' a lui V. Boerescu. Dupg, cum va'zuram, mai alesIn arena luptelor politice, dansul si-a pus tot patrio-tismul si inteligenta pentru realizarea idealuluiUnirea vi independenfa principatetelor subt un Domnstrain.

Ca jurisconsult rolul lui V. Boerescu nu a fost maiputin intemnat. Osebit de lucrarile sale ca membru alParlamentului sau vicepresedinte al Consiliului de Stat,V. Boerescu ca profesor la Facultatea de drept, a racutcel dinti Comentar al Dreptului comercial roman, §ia codificat toate legile i regulamentele farei dela 1859pana la 1882 1).

Darul graiului, pe care Boerescu ti poseda intr'ungrad superior si cunostintele sale variate, an faeut din-tr'insul unul dintre cei mai elocinti §i distinsi oratori ai

Baroul Bucurestilor nu-1 putil cinsti mai bine,deck alegandu-I decan al s'au.

Ca profesor eloeinta lui Boerescu era tot eat deplacuta §i cei ce I-an auzit facându-§i cursul la Facul-tate, nu vor uith niciodaa claritatea, preciziunea si me-toda eu pare el, timp de un patrar de veac, si-a &cutacest ours.

faeultatea de drept, op, si baroul,l-au ales decan al

1) Colectiunea, Codicelor romine de B. Boerescu.

tgrei.

ebu

XIV

sau mai multi ani de a rand ul. In chestiile diplomaticeV. Boerescu a ocupat un rol totdeauna distins. Tactulshu, cuno§tintele sale 0 mai ales siguranta cu. care §tia,

sustink ceeaee yoik, 1-au facut s reuseasca mai intotdeauna in misiunile sale pe langa Puterile straine,carora le rasa cea mai bunk amintire.

Alegerea Domnului, tractatele de cornert, chestiaEvreilor, independenta, etc., sunt atatea chestiuni di plo-rn atice, la rezolvirea carora V. Boerescu a contribuitfoarte mult i färk indoiala, se poate zice c i pe acesttaram a meritat bine dela patrie.

In ramura economica, V. Boerescu trecit peste preju-ditiile timpului, punand temelia unor man i puternicesocietatei comerciale.

A§k, in 1871, el era, societatea romana de asigurareDacia-Romania" si de atunci incoace raman in tarà mi-lioanele, care mai inainte se trkruiteau in strainatate §i seintroduse astfel totdeodatk mai mulfa, sigurantk in lichi-darea despagubirilor, desteptand intre capitalistii din Oraspiritul de asociatiune, ce pang, atunci era foarte, mkrginit.

Asemenea V. Boerescu lupta Impreuna cu P. Mayro-gheni, rninistru de finante in 1872-73, Cu Ion Glica§i alti frunta§i ai rei,. pentru infiintarea Creditelorfunciare, pe baza asociatiunei intre proprietari §i emi-terea de scrisuri funciare.

Acela§i concurs 1-a dat V. Boerescu si pentru creareaBeincei Nationale a Romeiniei.

ca publicist activitatea lui V. Boerescu e foarteintinsa, caci incepand la .1848, ea continua §i mergepana in 1883, atat prin presk cat si prin numeroaseleserieri precitate.

s'a

XV

Ca om de Stat, ea temperament politic, V. Boerescuse deosebeh printr'o insemnatg luciditate de spirit siprintr'o fire linstitg, care-i perrniteau sh., judece cu Angerece si multg justeca cele mai grele cestiuni, dându-ledeslegare practicg si inteligentg.

El a avut mai presus de toate cele doug calitgti esen-tiale pentru un om de stat: patriotismul luminat si ne-interesat, dragostea de targ, in cea mai inaltg acceptiunea cuvântului, servite de o vointg neobositg de a lucrhpentru binele patriei.

Acestea au fost scopul si cinstea vietei sale.

BucureFiti, 1910.

1859

20993

I

Monitorul oficial al prii Romaneqti din 26 Ianuarie 1859.

Unirea principatelor

In zina de 5 Ianuarie 1859 Cuza fusese ales domnin Moldova, iar la 24 Ianuarie trebuià sa, se faca ale-gerea si in Tara Romaneasca.

Pang in ajunul acestei zile adunarea electiva eraimpartita in mai multe tabere avind fiecare cite unpretendent, si nu se stie de s'ar fi realizat fericitul actal Unirei, daca in dimineata zilei de 24 Ianuarie par-tidul nationalist, din care faceh parte Boerescu, nu ar fipropus s se aleaga ca Domn tot Cuza.

In acest scop, dupa constituirea adunarei qi dupaapelul nominal al deputatilor, s'a cerut ca Adunareasa se constitue in secret spre a i se face o propunere.

Dupa ce Adunarea s'a retras in alta, camera,Boerescu a luat cel dintai cuvantul si a tinut discursulce urmeaza, care a infracarat spiritele, facandu-leprimeasca propunerea unirei cu entusiasm. i astfel afost ales Cuza.

Pentru ce suntem impArtiti in dotA cam-puri? Pentru ce ne numim noi gi voi? OH nuavem toi aceia0 patrie? OH nu suntem toti fiii

s.

4

aeeleiasi mame? Pentru ce sa zicem noi i voi? Dece sa nu zicem noi Romanii? Nu avem tati aceiasiiubire, nu simOm toti aeeleasi sentimente pentrumama noastra comuna? Care este cauza diviziuneinoastre? Care este marul de discordie dintre noi?

Acest mar de discordie, sq, nu-1 ascundem,el este domnia. Cine va fi domnul? Fiecare Iiare convincOile sale, fieeare îi are simpatiile salepersonale; fiecare din noi crede c Ora va fi maifericita avand de domn pe cutare i pe cutare.Dar discordia exista, exci nu toti eugeta asemenea.Din aceasta diseordie rezulta discreditul nostru.Nimeni nu mai are credinca la noi; anarhia nu edeparte, si inimicul e la portile noastre. Cumrespingem anarhia? Cum sa, oprim pe straini? Fa-cand s piara, discordia, facand s dispara punctulcare ne desparte.

Noi declaram ea nu avem nici un candidat;d-voastra avei vreunul? Se poate. Insa niciunuldin noi toti nu ered ell a venit aci en hotartrea face sa fie candidatul sau cu mice pret. Tatisuntem Romani, si nimeni 131.1 voeste faul -5,rei sale;nimeni nu ar vol ca candidatul sau s ajunga latron pe urme de sAnge sau sprijinit de straini. Arfi o ofensa pentru Ora de a crede ca ea a pututtrimite la Camera asemenea oameni.

Ca sa ne unirn toti asupra aceluias candidat

A.

5

este posibil? Cred c5 nu, fiindca, am zis, fiecareIi are credinta sa. Dar a ne uni asupra unuiprincipiu, ne putem uni, mai cu seama când acestprincipiu este cel mai mare al nationalitatei noastre.Acest principiu este al Unirei.

Multi din d-voastra, acum un, an au repre-zentat Ora in aceasta Camera, si au sustinut cucaldura unirea. Printul Bibescu, fostul domn, afost intre altii, cel mai elocvent si ardent aparatoral unirei. S'ar puteh oare in acest timp ca acestepersoane sa se contrazica? Aceasta nu se poate crede.

ne unim dar toti asupra principiului deunire, asupra acestui mare principiu ce are sa re-invieze nationalitatea noastra. Sa ne dam maimca frati, si sa cugetam ca suntem muritori, elavem s/ trlim e/tiva ani, qi ea, eopiii i stra'nepotiino§tri au sa, mWeneasel un viitor glorios, creatde noi!

A ne uni asupra principiului unirei este ane uni i asupra persoanei ce reprezinta acestprincipiu. Aceasta persoana este Alexandru IonCuza, domnul Moldovei.

Sa ne unim ca frati asupra acestui nume,posteritatea ne va binecuvinta, tara ne va intindemainile i constiinta noastra va fi impacata eani-am implinit cu religiozitate o datorie sant&

Sit

§i

II

Importanta unirei

Dupg, alegerea lui Cuza, la finele sedintei, tot Boe-rescu a luat cel dinti cuvântul si a tinut discursul ceurmeazk, prin care arat'a importanta actului sävarsit,analizeazA, legalitatea lui, aduand multumiri Ad unArei

raud And patriotismul ei.

Domnilor, aceastg zi este cea mai mare cevgzut Romanii in analele istoriei lor ! A ctul ce

am fAcut noi astgzi este un act ce dovede§te lanoi un patriotism qi o desinteresare ash de mare,cum rar se pot vedea, exemple la natiunile celemai mari ale Europei ! Sunt acum mai mult dedoug, secole i jumAtate, de cand unirea Romgnilor,aceastg, aspiraOune generoasi a tuturor generatiu-nilor, cAnth st se realizeze prin puterea materialg,prin forta, prin sange. Astazi unirea se realizeaz1prin puterile morale, prin armele spirituale.

Gratie voug, mandatari ai natiunei, caretiuri inteun moment a v6 invinge toate pasiu

au

ci

7

pile, a egia peste toate interesele egoiste, a ing-bu§1 orice uri, §i a depgra orice simpatieantipatie personalg spre a depune pe altarul patriei,pur qi virgin, acest principiu al reconcilierei ge-nerale §i al vuterei nationale.

Gratie inaltelor puteri garante, cari ne arg-targ drumul prosperitgtii §i mgrirei noastre, prinrecunoaqterea §i garantarea drepturilor noastrenationale §i a vechilor noastre tractate pe caHrinii nostri le apgrarg, cu Angele lor, §i cad stg-teau ascunse §i amortite sub vglul uitgrei §i al violgrei.

0 erg noug se deschide pentru noi ! Aceastgerg este acea a regenergrei noastre! Voi yeti avea,mAndria a spune nepotilor nostri cg ati pus ceadintai piatrg la acest nou edificiu! §i accentelevocei §i recuno§tintei lor se vor transmite resu-nand din generatie n generatie.

care este natura actului ce noi sa,v6r§imcu atata regularitate, liniste qi desinteresare? Ale-gerea domnului Alexandru Ion Cuza este oareconformg cu Conventia din Paris? Lini§titi-vg,domnilor, §i cgutati fiecare rgspunsul in con§tiinta§i ratiunea voastrg.

Mai departe analizeaz, legalitatea unirei si con-formitatea ei cu prescrierile Conventiei din Paris, si inurmg terming:

Actul nostru dar este din cele mai legale.

si

ph-

8

El nu va lipsi peste pucm a fi aplaudat de Eu-ropa intreagg, precum ast'azi este aplaudat de toatàna-Ounea romAn A.

SI trliasel domnul nostru! Sa trliasca pa-terile garante!

III

ItAspuns delegatiunei moldovene.

La 14 Februarie 1859, Moldova trirnite o dele-gape in frunte cu KoggIniceanu cu 0 adresA, eatre Adu-narea 'rani române§ti. Boerescu raspunde lui Kogál-niceanu cu discursul de mai jos:

Glorie vouä, ne zie fratil de peste Milcov ;glorie voug, le ziceam noi, c/ci voi ati avut asustine sub un guvern strain o mai crancen6 luptacleat noi i tim c6, cu cat lupta este mai grea,cu atat victoria este mai straucita. Gloriecaci voi ne-ati aratat calea ce trebue sa urmam,voi ati dat Intaiul semnal al unirei, voi ati fostcei dintai cari, indata dupa alegerea domnului, atiproclamat inaintea Europei ca, singura i perpetuadorintl a inimei voastre este unirea, Voi ne-atideschis drumul binelui, noi l'am urmat; voi atitnceput unirea, noi am terminat-o.

Dar atat noi, cat qi voi, n'am facut ma

voua,

10

mult decAt a analiza un act care era pregAtit deatAti secoli.

aici face o privire istorid, asupra tuturor in-cereärilor de unire in trecut iar mai departe ur-meazg,:

Unire dar §i ineredere in viitorul nostru!piarl dintre noi orice un i mice ne-ar puteaslAbi ! Precum ne spune despre Moldova onor.meu preopinent, aqh 0 la noi sperlin a vedea pecele mai eminente persoane din clasele ce-au fostprivilegiate ne mai §ovAind inaintea unei dificul-tAti spre a apAra interesele nMionalitAtii noastre.La 24 Ianuarie aceste persoane puserA, de o parte, inaplaudarea natiunei, orice considerMiuni de in-terese 0 de persoane spre a implini actul cel maimare care InAlth patria Mr. SA urmeze acest drumla mArire, conlucrAnd cu energie la toate mAsurileee vor intAri acel act, §i vor lAsa uu frumos numede nobletA generaciilor viitoare.

Sper dar c vom §ti a lucra cu toatA energia,cu toath, prude* 0 toata increderea ce cere unact de natura aceluia pe care 1-am sAvAr0t.

Prezenta fracilor moldoveni intre noi este cao legtur i o angajare pentru viitoarea noastrAluerare. AceastA prezent6 constitue pentru noi osArbAtoare, o asigurare pentru viitor, o afirmare

SO

11

nou6, a unirei ce are sl domneasel intre amin-dou6, t6riIe surori.

Salutare Camerei moldovene, care a dat oca-ziunea acestei sArbAtori ! Salutare deputatilor depeste Milcov, eari vor imp/rt/qi Camerei surori sen-timentele noastre! Salutare tuturor Românilor !

IV-

Monitorul ofinial al 'Nei Romine0i din 28 FebruarieNo. 19/1859.

tSedinia din 12 Fcbruarie 1859

Votul Public

Adunarea electivh de abih constituith, se ocu ph deregulamentul vothrii. Brhiloiu sustine votul secret pentruvotarea proectelor de lege in totalul lpr, aduchnd ca ar-gumente mai toate statele europene cu sistem constitu-tional. In acela fel vorbesc principii Barbu §tirbei giD. Ghica. Le rhspunde, sustinhnd votul public prin ur-matoarele douh cuvantari Boerescu.

1) B. Boerescu. D. Brliloiu, din cele ex-puse de D-sa, nu este contrariu votului public,dar pune astfel de eonditii, inek sl fie in tot-deauna secret. D. Brliloiu a arkat incovenientelevotului public, §i. a zis el mai totdeauna unguvern tiranie a adoptat sistemul de vot public, Invreme ce cele constituOonale au adoptat sistemulde vot secret. Dar legile intr'o WI trebue s6 se

13

aplice duph natura localithtei si Imprejurhrile incare se afiä. Este net5ghduit ch sunt cazuri (Andvotul public s'a adoptat de un guvern tiranic,si vice-versa. Dar intreb: unde votul public areinconveniente? Nimeni nu ne poate persecuth, nueste in drept a o face aceasta, pentru liberamanifestare a opiniilor noastre i pentru aceastanu admit votul secret. Este vorba ins6 deoameni,care pentru temerea de interesele lor particularese sfiesc a voth pe fMh'. Este altcevh! Dach suntasemenea oameni in shnul acestei Adunhri, pentruonoarea ei sunt de phrere ch nu trebue sh seadmith de reprezentanti ai natiunel, si pentru acestcuvant nu prilnesc votul secret. D. Brhiloiu zicene afthm intr'o stare anormalh. Din contra, eu cred

suntem acum in starea cea mai norrnard, trlimo via national/ liberh; trecutul era, starea decare vorbeste d-sa. Apoi nu vhd leghtura pe careo vede d. Briloiu, intre votul secret si maturitateadiscutiei unei legi, si nu vhd ce incompatibilitatear fi intre votul public si discu0a maturit Noinu pretindem a se voth o lege mai inainte de a fidiscutath, ci In urmh. Child este Irish vbrba dediscu0a unei legi, gresith din cauza iue1ei si anerhbdhrei, atunci inconvenientul ce d. Brhiloiu iiatribueh votului public, existh si la votul secret.Destul este pentru repararea unei legi gresite, din

Ca

14

graba, §i nergbdare, ea sa luam de baza de a nuToth inainte de o discutie,

AO, din toate punctele de vedere, votul tre--bue a fi public. Afarg de aceste consideratii deineonveniente ce nu exista, putem invoch alteeva :De ce vot secret, and adoptgm o lege? Avemfrica, de con§tiinta noastra? Avem teama a nuvoth cum simtim? Prea de multe ori ne am in-invatat a ne ascunde ce suntem. Trebue a ne con-vinge a noi cari intram intr'o viata noua

§i socialg, s ne schimbam obiceiurile noastre,De ee un deputat sa-mi schimbe opinia, convinetia,votand pe fata? Trebue a ne convinge de prin-cipiul, c mice opinie este respectata. Oricine areconvinetia opiniei sale, de ce sa se sfiasa a oarata? De ce s aseundem opiniile noastre, andpresupunem In Adunare, o convinctie din cele maionorabile. N'avem de ce s. ne temem ! Nu vadnimic de temut. De guvern? Nu. De opinia pu-blica? Nu, aci ea respecta, opiniile sincere; §i apoipentru ,ce vot secret, and discutia se face de fata?Dar ni se va raspunde : Nu toata lumea iea partela discutie. Aceasta nu face nimic. Prin vot pu-blic impunem natiunei, caci aratai c avem con-vinctia opiniei noastre; ea poate fi ratacita; darnu mai putin sincera, §i opinia publica, dupa, cumam zis-o, respecta sinceritatea, independenta opiniei

poli-

15

de orice culoare. Noi cerem votul pe fata, violamconvinctiile, Ii cerem numai pentru demnitateaadunarei noastre. 0 nu trebue a sustine prin-cipiul de vot secret dupa, exemplul altor àni, uncles'a Introdus, pentru diferite consideratii locale.

2) B. Boerescu. Yin a raspunde principilorStirbei §i Ghika. Snntem, zieeti, la inceputul ca-rierei noastre §i nu trebue a merge prea repede.Dar intreb, unde este rnai mare pericol? De amerge pe un drum intunecos, sau de a merge peun drum luminos? Educarea unei natiuni nu seformeaza repede, ea vine cu. timpul. In politica,educarea unei natiuni se face prin legi. Cum oeducam noi opinia publiea, altfel decA,t, puindu-nein evidenta? Numai pe cht vom luerà in ascuns,avern a ne teme de opinia public& Ambii principiau zis c le este frica, a merge prea repede; darce iuteala poate fi intru a merge cineva, pe caleaprogresului? Cand intram intr'o viata' nou6, trebue

intram eu toate elementele ei cele bune, cacide vom lua i elementele rele cu noi, acestea sescot prea anevoe. Nu mergem nici odata prea iuteen adevarul. De ce fiecare din noi sa nu ne cu-nomtem? Prin votul secret exista neincredere, i ca

inceteze aceasta qi sa nu inceteze influenta opinieipubliee, trebue a nearath pe fata con vinctiile noastre.

sh

sh

eS,

Monitorul Oficial al ra'rei Romano Oi din Martie 27 No. 32/1859.

Arenda§ii mo§iilor mändstire§ci

La ordinea zilei interpelatia adresata, de BoerescnMin. Cultelor pe care il maga' binevoiasea a spune cemasuri aluat in privinta arendaOlor mosiilor manasti-resti. Arendarile trecute, asa cum s'au facut, au produsceace sepolte numi eriza agricola, care nu este mai pu-in i perieuloasa statului si societat,ei ca cea fi-

nanciara.Boerescu vrea s tie ce masuri s'a hiat in privinta

aceastaMinistrul raspunde vag c va cauta ca legile sa se

pazeasea". Boeresen replica in ehipul de mai jos:

Boerescu nemulcumit de Aspunsul d-lui Ore-tukscu, ia cuvantul si demonstrg c criza agri-colg este intim legatg cu cea comercialg, cg Indeqert s'ar ocuph Adunarea a lua mgsuri pentruincetarea crizei financiare dud ar Igsa la o partecriza agricolg. Lipsa de esportatie, s'a zis, estecanza principalg a crizei financiare; ea se menOneprin criza agricoll : I-iu pentrucg arendele fiind

s

V.

urgenth,

17

esorbitante i arendasii fiind si1ii a le scoate dinproducte, nu le pot vinde prin preturi mai scgizutespre a face concuren0 altor porturi, ca Odesa

porturile Americei, ce atrag la dAnsele pecumparatorii caH intreprindeau strangerea de pro-ducte i esportarea lor, ei vazhnd c acele productesunt amenintate a se confisch de guvern drept pre-tul arenzilor, nu pot avea nici o incredere, si flumai vin sg, facä avansuri i aeonturi de bani eamai nainte. Afarg, de aceasta e in genere cunos-cut ca arendasii sunt in daraveri pecuniare cu co-merciantii; si a ruinh pe unii este a ruinh i pe altii.

Astfel vedeti ea criza agrico1 i cea finan-ciarg, sunt intim legate

Usurarea propusg, de Domnul Ministru estenumai aparenta,. Ar fi reala pentru cazul chnd arenzi lear fi proportionate cu veniturile. Arenzile insa suntexagerate; acest fapt e cunoscut de toata, lumea, si deam discuth as-upra acestui punct, ar fi sa ridicamun val neplacut, pe care mai bine al läsam ne-atins. Multi au profitat de acest vl, dar multiau fost victima unor manopere si a unor mistere,care s'ar puteh transformh intr'o istorie numita is-toria Misterelor Arenzilor."

Pe lAnga, aceasta, ceeace a ridicat asa de multarenzile, a fost iluzia ce si-au putut face unii oa-meni de bunk credinta asupra adevaratului venit

20993 2

t

18

al mosiei, iluzie provenith din marele pret ee

au avut procluctele in anii treeuti en ocazia rez-belului din Orient. N u este nici just, nicimoral ea statul s profite de acele mistere,iluzii, i sh se inhbuseasch en ruina eethtenilor;

apoi v voi demostrh c acea inäbusire a statuluieste numai fictivh.

Leoile morale si de ecuitate se opun. am zis,la acea inhbusire, s vedem dac i legile positivesunt absolut contrarie unui schzhmAnt. Prineipiulla care a fheut aluziune D. Cretuleseu c nu'lpoate atinge, fiindch este baza societhtei, este ne-gresit sfintenia contractului. Ei bine, va, voi arAth

hst principiu nu este asa de absolut in cat shnu i se poath face oarecare derogatiuni in fataunor consideratii

D. Boerescu citeazh si explich' atunei art. 769si 1770 din condica francezh; apoi reproduchndsi art. 12 dintr'o legiuire din 1852, care a mo-dificat Condica lui Caragea in privinta inchirie-rilor, '1 explich semenea in favoarea tezei cesustine. Dach aceastea ziee c, dacg, intre parti-culari, acel articol dh drept chiriasului sà cearhschzhrnhnt din ehirie, chnd obiectul inehirierei su-ferh' o deteriorare mare, este un afortiori ca acestas e aplice intre stat si particular. Trechndapoi la interesul propriu al statului demonstrrt c.

ca

taxi.

19

inavutirea sa ar fi numai fictiv/ prin acele arenziexagerate; i c rnai mutt ar pAgubi statul astfeldecat facand un oarecare sc/z/mant arenzilor.Arendasii in adevAr nu vor putea s plIteascl;prin aceasta chiar contractele vor cde. Cum seva desp/gubi statul? In doll/ moduri: I-iu van-zand productele ce . va g/s1 stranse pe moii. Darcui sa. se vanzl, Oki nu este exportatie? Plec,arendand din nou moii1e, ceace va aduce un sc/-z/rnant poate de 50 0/o in pretul arenzelor.

Cat pentru ceace zice D. Cretulescu, c6, delaarm! va putea s ia rn/suri spre a se lepa'da decontracte, arendasii cari nu vor voi s/ se tie, cuaceasta recunose singur, c pnicipiul sfintenieicontractului nu este asa de absolut in cat s6 nuse poatA, atach.

Afar/ de acesta, acele mAsuri, tardive an se-rnfl en medicul care ar zice bolnavuhii s/u :Ti-am prescris doctoria, dar astept intai sg, mori siapoi sä ti-o dau. 0 repet remediul trebue acum,de aeeia propui a se face pentru anul acasta un sea-zamant arenzilor ; nu astfel in cat s profite sireaua credinta; ci numai pentru acei arendasicaH vor fl fost de bun/ credintd, si in adevar sevor fi Inselat.

si

VI

Monitorul oficial a rii Rominef2ti", Apri lie 10 No. 19/1859.

tSedinta dela 13 Martie

Ajutorarea comerciantilor

La ordinea zilei erh un proiect al guvernului de ase intervenl in favoarea comerciantilor cu 200000 gal-beni pentrn a se mai usttrb. criza eomercialg. Vorbesecontra acestui proiect I. BrAtianu i Catargin. BoerescuII apgfet.

Boerescu. D. Bralianu s'a contrazis si sus-pe D. Catargiu. D-sa eri cand cerea ca s6

se adune camera in permanent6, se ocuph negresit,de un leac repede; prin urmare D-sa era departede a presupune nici macar inceputul unui stabilimeut de credit, care nu se poate face farA, gri-dire si discutie; nu admit dar c D-sa cand ziceas6, stAm in permanen0 s fi avut idee de ce emiteazi. Cred dar c D-sa, se contrazice. Cauza estec5, D. BrAtianu e departe de principiul acestuiproect: interven0a provizorie a guvernului. D-sa

fin

21

admite altcevh, c criza nu se poate tamadui dealcu facerea repede a unui aezarnânt de credit, §i

aduce de exemplu cea ce s'a facut in Franta la1848, iusa trebue s tie c cele ce se ap1ic in

Franca nu se pot apIic Ia noi, cea ce se aplichla noi acurn un an, nu se mai poate apnea, azi.D-sa confunda creditul cu numerarul, qi c lipsaprovine din lipsa de nurnerar; eu zic din contraca criza provine din lipsa creditului. Apoi comp-toarele de cont creiaza oare ele creditul? Nu; probaeste ca crizele sunt mai dese acolo unde sunt comp-toare; comptoarele de scout nu fac decat sa scomp-teze politele, ele nu dau creditul, afara de aceastaun asemenea stabiliment nu se poate face intfunmoment i mai cu seam/ la noi in imprejurarilede azi: ar fi avut efect cand s'ar fi facut de mult.S. nu credeti ca suma de doll/ sute mii galbeni vaavea o infiuenta materiall asupra crizei. Nu, ci

moral/. Cu intervenirea guvernului se stabile§te uncredit intre comersanti i iata cum: cornertul findajutat de guvern, particularii nu se grabese sa-sisconteze politele, ci vin numai de si le schimba;de alta parte capitalurile cele mici vor circulhadunandu-se, dupa expresiunea D-lui Catargiu, voface raurile cele mari. Sunt qi eu de parerea D-luiBratianu, pentru stabilimente de credit, dar azi nu evorba de asta, ci de o masura ad-hoc ca sa se ia

22

de guvern spre a veni in ajutorul comertului, astava u§urh, criza. Cornersanti singuri au gAsit Ast

mijloc; cred c5, D. Br6tianu nu e mai competentdeck corpul comersantilor cari singuri au gasitaceste mäsuri. Ei bine! pentru un mic sacrificincare ni'l cere comerciul §i care va aveh nu mare efect,noi vom sth zile intregi in discutie, pentru cuvAntul

cutare teorie se opune ? in alte ri sunt lAncistabile, la noi nu. Dupl D. Br6tiann vom pre-lungi indefinit discutia f6r1 s4, facem nimic,de aceia propui ca adunarea s adopte in pin-cipiu acest proiect §i pe urmg, vom intra, indesbaterea lui in parte §i atunci vom face

ce vom vol.

eg

modi-ficarile

VII

Monitorul Oficial" al TIrei Romane 16 din 9 Iunie 601859

edinta de la 2 lunie, anexa

Catre Onorabila Adunare

Do mnilor !

Seqiunile III i V intrunite, spre a deliberhasupra proectului privizoriu relativ _la Jres, s'auadunat la 29 Mai 1859, §i. au procedat la delibe-rarea asupra proectului presentat.

Sectiunile, mai inainte de a intrà in exarni-narea acestui proect, mai inainte de a vedeh pang,la ce grad dispoziOunile sale sunt in acord cu. li-bertatea cugetlrei, au pus chestiunea prealabila' :dad, acest proect poate fi discutat, dacq presinta-rea lui la adunarea electivA este conform g. cu

conve4ei.Pentru aceasta, s'a considerat art. 6 din con-

eleetiva.

24

ventie care zice c legile de interes special se vordiscuth de adunare; iar legile de interes generalse vor preparh de Comisiunea Centrall; precumart. 33 care zice, ea' numai dupg ce vor fi pre-parate de comisiunea centralg, dupg a sa initia-tivg sau a Domnului, legile de interes general potfi discutate de Camerg.

Dar membrii sectiunilor au fost de acord sprea considerg o lege asupra presei, ca lege de inte-res general ambelor principate. Prin urmare o legede o asemenea naturg cat s piece de la Comi-siunea Centralg, iar nu de la minister, cgci, altfels'ar face o evidentg violentg a Conventiei, si n'artrebui ca Adunarea, in intaia lucrare ce face, sgproceada prin cAlcarea conventiei.

rfitIUl de provizoriu ce poartg proectul pre-zintat rin poate fi un titlu ce poate permite astgcalcare. Old ce poate fi o lege provizorie? Con-ventia nu s'a. preocupat de legi provizorii. Ea s'aocupat de legi; i mice lege e definitivg, pe timpulcgt este in vigoare. Sub pretext de provizoriuaceasta, adunare ar puteh face, MA, initiativa Co-misiei centrale, toate legile de interes comun am-belor Principate. Uncle mai este atunci dezvoltareaprincipiului de unitate, la care trebue s ajungem?

Chestiimea urgentei, ce se invoacg de ministersi care s'a consiclerat si de membrii sectiunilor, nii

§i

25

poate iaräi fi un titlu care sa, permitg, violareaconventiei. Cci nici o chestiune nu poate fi destulde urgentg, spre a o scoate din legalitate.

§i apoi sectiunile au observat c drumul ces'a luat de minister nu rgspunde deloc la trebuintaurgentii, chiar de ar fi urgentä. Cgci dupg, art.37 din conventie o lege de interes special, nu sepoate executh nici sanctionh de Domn, decat numaidupg, ce se va cornunich de ansul Comisiunei Cen-trale spre a vedeh dacg, acea lege este in acordcu dispozitiunile constitutive ale unei organiza'ri.Prin urmare dupg, ce proiectul actual s'ar discuthde adunare, ne-ar ocuph mai multe §edinte. Dartot in timpul acesta G-uvernul s'ar puteh adreshla Comisiunea Centralä, 'i-ar expune urgenta cesimte, §i proiectul preparat s'ar inainth apoi Adu-n`arei. IntArzierea in amandoug," cazurile va fi egalg,;intr'unul ing am cgich Conventia; iar in altul amfi in legalitate.

Pe de alta' parte sectiunile au observat ea' le-gile penale, actual in vigoare, pot fi destule pentrumoment spre a pedepsi abusurile ce ar face Presade libertatea sa. Comisiunea Centralg,, functioneaza

nimic D'ar opri pe Minister a se adresh indatg,la.dansa. Urgenta ar mai puteh fi discutabilg, candComisiunea Centralg, n'ar fi deschis6; dar odatg," ceea functioneazg; mice cuvant de urgentg, e de prisos.

26

Prin urmare sectiunile intrunite:Considerhnd art. 6 0 33 din Conventie, duph

caH legile de interes personal provin din initiativaComisiunei Centrale, iar cele de interes special dininitiativa ministerului;

Considerhnd c proectul asupra presei, este ochestiune de interes general, in discutiunea chruiacamera nu poate intrh de cat numai dupg, ce vafi lucrat de Comisiunea Centralh' ;

Membrii sectiunilor in unanimitate declara, c.nu pot intrh in examinarea proectului; chci cuaceasta s'ar viola, art. 6, 33 0 37 din conventie

Raportor, B. Boerescu

(Urineazg subscrierile rneinbrilor secctiunilor).

VIII

(Sup liment la Monitorn1 axial al Titrii Bomanqti" din31 August No. 41/1858).

tSedinta din 25 lunie

Poslujnici i scultelnici

Bozianu dove,lise din punctul de vedere juridic cg.pellusnicia qi scutelnicii sunt un privilegiu. Ace* lucru11 sustine Boerescu din punctul de vedere istoric.

B. Boerescu arata ca C. Bozianu dovedi dinpunctul de vedere al dreptului c scutelniciiposlusnicii sunt Un privilegiu, i voeste sa dove-cleasc i d-sa aceasta din punctul de vedereistoric. Socotesc, zice d. Boerescu, c scutelnicii s,iposlusnicii sunt un privilegiu i ce este mai mult,

acest privilegiu i§i are urigilla feodala care s'acontinuat pn azi. Recompense le ce se dati fune-tionarilor celor vechi la noi erau de alta natura.

Pang la Mihaiu, acestea se faceau prin daride proprietati. Dar Mihaiu Bravul introduse feo-dalitatea in Ora si facn ca omul sa serve ornului.

cg,

28

Mavrocordat desfiinta aeest servagiu, emancipa peservi i introduse pe scutelnicii i pe poslusnicii,earl aunt o consecinta a servagiului. El, ea sa des-pagubeasca pe acei stapani de servii lor, le detescutelnici i poslusnicii. Asa dar seutelnieii si pos-lusnicii din punctul de vedere istoric, nu erau orecompensa de serviciu, ci o simpla despagubirecare representh pe servii de mai inainte. Re-gulamentul veni si transforrna servicille acestorscutelniei i poslusnici in dar de bani. Insacesti bani reprezinta tot serviciul, privilegiul eelvechiu. Dupa aceea vine Conventia i proclamadesfiintarea oricarui privilegiu. Cum dar noi,cari cerem stArpirea privilegiurilor, i conforma-rea intru toate cu Conventia, sa pastram institutiascutelnicilor 0 a poslusnicilor, cari nu suntcleat consecinta unui veehiu privilegiu? De voiti

dati o recompensa unora din aste per-soane, care se bucura astazi de gst privilegiu,insa care merita ajutor, aceasta o puteti face, darsub un alt titlu, dar nu sub acela de scutelnici

poslusnici. Acl este vorba de principiu, iar nude bani. Nu voiu ea sa ramaie o urnill de ba-nuiala asupra Camerei ca a voit s. sustie un pri-vilegiu. Indemn dar Camera ca s primeasca,propunerea ce s'a facut in astg privintg.

insa sa

si

IX

Monitorul oficial. al Orli Roinine0i din 9 Septembrie No. 108/1859.

.5'edinfa din 26 Iunie

Naturalizarea striinilor

Boerescu inainte de a trece la ordinea zilei,cere oarecare deslu§iri Ministrului de interne, relativla mai multi strgini, caH an cerut prin petitie la mini-ster, voe de a se naturalizh, iar ministerul s'a adresatla consulat, pentru ea sg, vazg de este cu consimtimântullui acea naturalizare. Aceste chestiuni nefiind destulde bine explicate, nici de regulament, nici de Conventie,cere dela D. Ministru sa de explicatii in privintaaceasta.

Ministrul r6spunde c dovada consultului se cereca nu cumva stráinul s aib5, vre-o incurcAturA la con-sulat. Boerescu se explidi in urmittoarea cuvântare:

Boerescu. E o chestie de principiu dacqjurisdictia consularie exista la noi ; i aceastljurisdictiune este itiut c prin marea comple-zenta, a celor ce erau la putere in trecut s'a in-

30

tills peste limitele ei, si a facut cele mai marl.abuzuri calcand drepturile noastre autonornice.Vin la chestia de naturalizatie: ea este cu totuLindependenta de guvernul de a cui protectie voi

maAà eu de exemplu sunt Boman, ma duc in

Franta, voi s. m naturalizez, sa traiese sub le-0 ile de acolo nu am nici de cum sa ma adresez

la guvernul meu cerand voie, ci numai la cel deacolo. Tot asemenea trebue s fie §i pentru unstrain cand vine in tara la noi i vrea sa se im-pamanteneasca.

Vedem chiar regulamentul la art. 79 undetrateaza de naturalizare mica §i mare, alin. 5,zice curat c, indata, ce in sudit se va inscrie incorporatie §i se va supune la patella, va fi con-siderat ca pamantean. Iaca dar ca, nu este nici ovorba de vre-o pretentie consulara; de va avehceva in contra acelui supus se va adresh la tribu-nale §i nimic mai mult.

Cat pentru ceia ce zice domnul Iacovache serefera la vagabonzi i dezertori; Conventia de ex-traditie n'are raport cleat la asemenea oameni;§i chiar pe aceia, zice articolul ce cit i D-sa,nu-i poate reclamh guvernul lor de vor fi mezati

ar en industria, 0 la art. 19, se zice ea 0in cazurile in care are drept consulatul s reclame

sa, lepad.

in

t

31

un supus nu o poate face deck adresandu-se laguvernul nostru, §i in urma unei anchete f6cutede Ministrul de interne. D. Ministru a declarat aicic6 nu cere consimOmantul consulatului in chestie denaturalizare. Aceasta e tot ce vream sä -tiu.

X

Sporirea numArului §coalelor rurale

Se facuse un adaos in budgetul ministerului deculte. Era vorba A, se stie cum sä se intrebuinteze acestadaos pentru sporirea lefurilor invgfatorilor, ori pentruinmultirea num'arului scoalelor. Boerescu sustine acestdin urina punct de vedere.

D. Boerescu. Sg, dau oarecare deslus,iri. Ammai spus cg, se plAte§te astg,' sumg, de sate, spre ase acoperl cheltuelile qcoalelor. Trebue sa, consi-derg,m. lucrurile astfel cum sunt. Invg0tori bunin'avem in sate. Mai intai fiind el sunt rga plgtiti;fiecare nu primWe deeat 300 lei pe an, dar tots'ar multumi cu aceastg, micg suna §i en cele doug,kile de bucate, dacg, alte dificultAti qi Incomoditgtinu i-ar sill sg, vie pe toatg, ziva la Eforie cu plan-geri §i demisii. 0 mare parte din ei suferg, dinpartea proprietarilor cari li bat §i. ii pun la lucru.Am acut apel la mai multi din proprietari ca sgse facg, oarecari concesii, s6 se cearg, acea muncg,

33

in bani, ceea ce inv4atorii sunt foarte multumitiprimeaseC Aceast`a chestie lug trebue sa, se

reguleze in viitor. Acum ce este de fAcut? SA,' se

intrebuinteze acest adaos spre a imbun'ath,ti soartainvalatorilor säteni sau sA, se inmulteased num6ru1scoalelor: Credem ca ultima mäsura, este mai bungfiindca' pe deoparte soarta profesorilor se va im-bunkati egad se vor reorganizh comunele; pe dealt6 parte credern c deodata cu regularea chestieiproprieatei se va mai usurh i soarta acestor pro-fesori. Sunt dar de opinie c este mai bine cas6-i mai lase catva timp cu leafa ce o primeseastAzi si sa' se inmulteaseg num6ru1 scoalelor. Am&cut un mic calcul si am v6zut c6, se poatead6ogh o sum6 bun'a de scoale la numg,rul celorin fiintA deja; i astfel am puteh face ca s avemde saizeci familii cate o scoalk pentru acestea ins6avem trebuinta' , ca pe langa fondul ce se afl6 astazisA, se mai dea unul de 414.000 lei. Camera arputeh nota acest adaos, dar cat pentru easpun-derea lui, aceasta se va face mai tarziu, fiinda,mai tarziu trebue s treacg oare-care timp pang,ce se vor infiinth casele de scoalk si al doileapan6 cand se vor formh candidatii de sate : ashMeat aceste sume ar veni s se ia treptat dinvistierie. Cu modul acesta, cand va veni timpulreorganizatiei scoalelor, vom Osi formate destule

20903 3

sa,

3 4

coale ca sg opergin acele reforme. Invit darpe d. Brgtianu ea sg mai adaoge la amendamentuld-lui qi sus zisa suing, §.1 apoi cer ea invgtgtorulsg fie scutit de recrutatie. (Asupra reerutatiei maimulte voci zic el nu se poate). Invgtgtorul ca §ipreotul trebue scutit de recrutatie, pentruc i in-vItgtorul este un preot. (Mai multe voci iar ziceg nu se poate). D-v. vorbiti ea oameni necom-petenti, invgtgtorul face §i el datoria unui preot,dupg ce intImpinam o mulpme de dificultgti pang

dobAndim invgtgtori, d-v. voip suprimatirecrutatie. Imi pare prea bine vgzgridu-vg

aqh de Infocati pentru arnorul resbelului, insg acestamor s'a satisfacut, prin intinderea recrutatieiasupra tutulor elaselor, §i de aceea vg cerprimip ca invgtgtorul sa, fie scutit.

sd-iqi la

sl

S.

1860

Monitorul No. 158/1860.

Expunerea motivelor pentru desfiintarea pedepseicu moarte In Principatele Unite

Inte atte cestiuni caH s'au discutat in consiliulmini§trilor dela 28 Mai 1860, e §i cestiunea desfintareipedepsei cu moarte. Boerescu care era ministru de jus-titie, des-value parlamentului ideile sale ,in aceasta, pH-vinta, combatând pedeapsa cu moarte in expunerea demotive pe care o publicam mai la vale. Boerescu erabine pregatit pentru aceasta cestiune, pentruca in 1857ii sustinuse teza de doctorat in drept la Paris tractanddespre delicte i pedepse din punctul de vedere .filosoficsi juridic. (1)

Una din cele mai importante chestiuni sociale,care a ocupat foarte mult pe moraliO, pe publi-ciqti i pe legiuitorii timpurilor moderne, a fostpedeapsa cu moarte. Aceasta pedeapsg, este legi-

? Aceastg, pedeaps6 este necesarie sau

1) Traité cornparatif des clélits et des peines, au point de vuephilosophique et juridique. Paris 1857. B. Boeresco, docteur en droit.

I

utith,

38

societhtilor? Trebue sau nu sh piarh din legislatiilepopoarelor moderne? lath chestii ce nici nu s'aupus macar pe tapet de popoarele antice, atht demult pedeapsa cu moartea se socoteh justàinsh care au preocupat foarte mult pe cele maimari spirite ale secolului al XIX-lea si al XVIII-lea.

Discutiunea se urmeazh inch si asthzi. Ches-tiunea insh e departe de a fi rezolvath.

Noi pretindem a o rezolvh pentru noi. Acere pur si simplu desfiintarea pedepsei cu moartea,a face sh piara din legile noastre penale o pe-pedeapsh, care existh inch' mai in toate State le ci-vilizate din Europa si America.

Oat s justifichm o asemenea cerere; cathdovedim ch ea e conformh cu dreptul i cu

morala, cu ratiunea i cu interesul kocial bine in-teles. Solutiunea unei chestiuni sociale atht deinsemnate nu se poate decreth de puterile legiui-toare, fh,rh a se dovedi c ele vor fi in acorci curegulile justului i cu necesith,tile existentei uneisociethti.

Pedeapsa cu moartea Ii are partizanii si ad-versarii shi; pub1icitii sau moralistii au discutatpentru sau contra acestei pedepse, spre a face apoi

pe legiuitori sh se conforme opiniunei lor.Pedeapsa cu moartea este legitimh, este justh

s'a zis, fiindel ea provine din dreptul de legitimh.

i utilg,

sg

si

39

apgrare. Orice om are dreptul de a depgra tot cetinde ori dgramg libertatea sau proprietatea sa;prin urmare el poate depgrth i mice tinde a-idgraang viata. Dar dacg individul, in cas de le-gitimg apgrare, are dreptul de a ucide pe inamiculslu, pentru ce i societatea sg nu aibg, dreptul dea pronunth legitim pedeapsa cu moarte in contraunui inamic care i-a turburat ordinea?

Dar aci se confundg dreptul unui individ dea se apgrh, cu dreptul societgtei de a pedepsi;se confundg dreptul de legitimg apgrare cu dreptulde pedeapsd. Orice orn are dreptul de a se apgràin contra unui atac neprevkut ; el poate ucidechiar pe Mamicul sau, cand orice alt mijloc deapgrare Ii lipsesce. Instinctul nostru de conservarene d acest drept. Dar societatea nu se afig niciin astg pozitiune; ori de ate ori se comite ocrimg, societatea nu se apärg, ci pedepseste. CAndindividul se apgrg, el exerciteazg, un drept; cAndsocietatea pedepse0e, impline§te o datorie. Pentruindivid apgrarea e legitima cAnd pericolul e imi-Rent, amenintgtor, prezinte qi inevitabil. Dar childsocietatea pedepse§te, pericolul a trecut, nu mai eamenintgtor 0 ea poate cugeth cu rgcealg i hp-partialitate la pedeapsa ce are sg aplice.

Ce analogie poate dar sg existe intre legitimgapgrare i dreptul d'a pedepsi? Cum legitimitatea

40

pedepsei cu moartea poate deriva serios din dreptulce are un individ, tn oarecare cazuri grave, de ase apara ueigand pe inamicul Au? Se poate oareafia cea mai mica analogie de cond4iuni intre unindivid izolat §i slab i societatea forte i armata?Se poate oare zice c societatea se afl n caz delegitima aparare, din cauza unei crime izolate?Nimeni nn poate sustine aceasta, caci cum a zisPastoret : Societatea nu se afla atacatg, in totimembrii ski, inamicul ce se pedepse§te este de-zarmat i ckzut, ca s zicem a, subt putereasuperioarg, a ei.

Cel putin, autoritatea istoriei, s'a zis, poatelegitima pedeapsa cu moarte. Asta pedeapsa a avutconsimtimintul tutulor popoarelor, a fost aplicatain toate tarile i in toate epocile de civilizqiunesau barbarie. Aceasta nu este destul un indiciupedeapsa este justa, este legitima?

Noi intrebgin, istoria oamenilor este totdeaunaexpresiunea veritgIei? Fiindcg, un lueru s'a prac-ticat in timp de mai multi secoli, urrneazg, oare

acel lucru e just? Sclavia femeii, care era, su-pusg, puterei absolute a barbatului, a fost prate-giata mai de toate legisaiuni1e autice, urmeazaoare cg, dreptul barbatului ar fi legitim? Sclaviadela om la om a existat pang,' deunazi, exista §iastazi in America O. in celelalte continente; ori-

ca.

ca

41

gina sa se pierde in noaptea secolilor, qi nimeneanu cunomte care este adevaratul gu inceput : Cutoate astea de ce nu se justifica asta sclavie totcu cuvintele cu care unii a1ii, vor a justifick pe-deapsa cu moartea?

Spiritul omului §tim ca se poate in§elà, el

nu merge cleat incet, 0 pas cu pas, spre a des-coperi veritatea ; odata, lug ce a descoperit-o, catas'o imbratiseze i s'o proclame, oH cat de lung arfi timpul cat asta veritate a stat aseunsa. Cu des-tule sacrificiuri s'a Mcut descoperirea ei, g nu semai adaoge victime, din cauza ca a venit preatkrziu. Când in anul 1828, celebrul jurisconsultamerican Livingston Meek sa se adopteze de StatulLuisiana desfiintarea pedepsei cn moartea, zicekin raportul gu : ,Ce v cerem? cerem s pa-rasiti o experienta care s'a .urmat fara turburarede vr'o cinci sau §ase mii de ani, modificata intoate modurile qi sub toate formele ce a pututinventeze geniul cruzirnei din toate timpurilecare nici odata nu-0 a ajuns scopul propus".Vechimea pedepsei cu moartea nu influenta de locriici cuno§tirrta mi Livingston, nici spiritul legiui-torilor gi : Pedeapsa cu moartea fu desfiintata;Statul Luisiana continua a vietui tot a0, de asi-gurat ca in trecut.

nici dreptul de legitima aparare, nici au-

VI

saqi

si

Ash

42

toritatea istoriea, nu poate justifich nici intr'unchip, legitimitatea pedepsei cu moartea.

Dar cum asta pecleapsa este legitima? Calu-

andu-se, vedem daca poate fi justa, dael poateintruni caracterele ce trebue s aiba o pedeapsa sprea fi justa.

CAnd societatea ucide pe un om, nu-si raz-bunä, ciii impune o pedeapsa. Dar o pedeapsaeste lipsirea unui bun. Pedepsele ne pot lipsi delibertatea san averea noastra cari sunt atatea bu-nuri pentru noi. Insa orice pedeapsa cata maiintâi sa fie justa si morala. Ash confiscarea bunu-nilor este o pedeapsa injusta, caci cade pe inocenti,pe mostenitorii celni ce se pedepseste. Torturilemutilatiile, desi se aplica, asupra corpului nostru,care e pentru noi un bun, erau injuste, caci de-pravati omenirea, corumpeati moravurile si intre-ceati masura euvenita, spre a mentine ordineapublica. Este pare tot astfel si cu moartea, carene. isbeste in existenta noastra?

Aceasta pedeapsa nu raspunde de loc la indoitulscop ce are mice pedeapsa. Acest scop este de areparh raul facut, de a pune pe eulpabil in im-posibilitate de a mai face ram.

Pedeapsa en moartea nu implineste nici unuldin aceste scopuri. Ea nu repara raul fäcut , eacirepararea raului, in orice bun sistern penal, este

43

indreptarea moralg a celui rhacit ; i prin ardicareavietei sale, asth Indreptaredevine imposibilà. Dar punepe culpabil in stare de a nu mai face rgu ; chciii face chiar sh piarg dintre muritori, dar cuaceasta nu se intrece mhsura cuvenitg spre amentine ordinea publich? Criminalul supus la oinchisoare perpetug, n'ar fi tot in aceiasi impo-sibilitate de a face rhu? Pentru ce atunci sh semai execute? Pentru ce, incatenat, desarmat, lipsitde libertate, societatea s'ar mai teme de ansul,ea care este atat de forte? Cu executarea sa, se

intrece, o mai repethm, mäsura ceruth pentru si-guranta societhtei, i ofice pedeapsh dach isiintrece scopul shu, este injustg.

Ash pedeapsa cu moartea este ilegitimh, fiindcgpe d'oparte nu poate indrepth pe culpabil, pe dealta fiiiidc ti intrece scopul propus.

Dar cel putm ni se va obiecth, aeeasth pe-deapsh este conformg cu interesul social, en ne-cesithtile unei societhti?

La aceasta rhspundem ch. o pedeapsh cathreuneasch mai multe calithti spre a fi conformhinteresului social bine inteles. Pedea psa cu moarteaintruneste aceste cualithti?

Mai Intal ea nu prezinth mai multe gradurispre a se proportionh la nuantele criminahatei ; esteadich indivisibilh, este absoluth, chci nu e nici Un

sa

44

grad intru a conservh viata unui om si a-i o lua;apoi se poate admite eg, mut cazuri in care legea pro-nunth' pedeapsa cu moartea care nu prezinth nici odiferinth de culpabilitate? Iach dar, c societatease serveste de o pedeapsh care nu se poate aplichla toate nuantele greselei.

Aceasta poate fi conform eu interesul socie-thtei? Apoi asth pedeapsh este imoralh', chci nu estecleat continuarea vechilor torture si

este gradul cel mai 'nalt al torturei, i prezinthmultimei un spectacol barbar, care nu face clechtsh se Ingspreasch moravurile, i s duch inimilela nesimtire. Nu este reformhtoare, chci cum ammai zis, culpabilul n'are timp de a se ameliorh.

In fine viciul cel mai gray si mai teribil alacestei pedepse este, eg, la dhnsa once reparatiese afla imposibilh. Odath ce un inocent s'a exe-cutat, nu mai este nici un mijloc de reparatie.

Destul ar fi acest singur viciu, pentru eapedeapsa en moarte sh fie respinsä de toate ini-mile generoase, de tot legiuitorul cu prevedere.eine nu stie la chte greseli nu se afla supuse ju-dechtile omenesti. Acela care este expus la o acu-zatie capitalh. se afig, adesea in pozitia cea maipericuloash. 0 suin g. de circumstante fortuite potinterveni spre a pledh in defavoarea sa.

Martorii pot sA" fie inshlgtori sau mneIai. 0

mutilatii,

45

uitare de ceea ce a fäcut in cutare zi, la cutareorg, poate s fac6 a se na§te grave presumtii incontra-i; o asem6nare fizic6, ni§te vorbe zise dinintamplare, o coineidentI fatalq, de mai multefapte inexplieabile face A, cazg un inocent, i sA,

se pronunteo sentint6 injust6!observati: eu cat crima va fi mai mare,

cu cat ea va cauz'a mai mult sgomot, cu cat vainspira, mai mulfa eroare, cu atat judeeatorul poatefi expus a se in§elh. Totul se intoarce atunci incontra acuzatului. Vocea publicä cere pedeapsaerimei; catá ins6 sA se caute criminalul. Dar undessa" se ga'seascti? Se va lua cel dintai aeuzat careva c6deh sub mana justitiei. Spiritele sunt exaltate,pasiunile chiar sunt agitate. Martorii devin, farl§tirea lor, acuzatori; sgomotul de afar ii anim6

incurageaz1; cu cat el e mai mare, cu atat cul-pabilitatea se face mai grea; cu cat preocuparea

cre§te, en atat ori ce indoial6 pare impo-sibi1L

Trebue un criminal, §i `ast criminal pare ggsit.Judecgtorul orbit de multimea circumstantelor

omene§ti, condamng un inocent i multimea striggcg societatea e rgzbunat6!

De eke ori justitia omeneaseA nu a fost ex-pusa, la asemenea fatale ra,tdciri! De eate oH nus'a executat un criminal, care mai tarziu a fost

§i

-publica

46

recunoscut inocent ! Dar cAnd cutitul executo-rului a lovit, ce reparare se mai poate da? Candasta pedeapsa din cauza altor circumstante acce-sorii s'a putut schhnbh, repararea atunci deveneh.posibila.

AO in analele Frantei, un Filippi, acuzat deasasinat la 17 Martie 1843, insa a cArui pedeapsa'cu moartea fu schimbata, in munca perpetu'd, dincauza circumstantelor atenuante, fu dupa doi anirecunoscut §i declarat inocent. Un Lesnier fiul,tot a§h condamnat la 30 Iunie 1848, fu recu-noscut inocent dupa, cinci ani i jumatate demunca silita la Rochefort i la Brest. Un Malett,condamnat de tribunalele Londrei in Ian uarie 1855,la pedeapsa cn moarte, care apoi s'a transformatin 15 ani de deportatie, fu dui-A putin timp re-cunoscut inocent.

Ce ar fi fost daca toti ace§ti presupqi cri-minali s'ar fi executat? Si cum s'ar puteh sustine

o asemenea pedeapsa poate fi conforrna cu in-teresul social?

Aceste veritati au inceput a se simti, a. sepropag att, inct tendintele pubIiciti1or i chiarlegiuitorilor Statelor civilizate de astazi, sunt catrecresfiintarea pedepsei cu moartea.

ca in 1828, asupra raportului ju-'risconsultului american Livingston, Statul Luisiana

qtim

el

Asa

47

decretg suprimarea astei pedepse, i cum am zis,nu am aflat c st Stat sg fi suferit din astgsuprimare.

Leopold, marele duce al Toscanei, dupg ce asuspendat aplicarea astei pedepse in timp de

21 ani, o dgrAmg in drept in 1786, cu toate ca,§i in State le sale ea fusese mult intrebuintatg eaqi In restul Europei.

Celelalte State din Europa §i America, Ina,conservg astg pedeapsg. Mai la toti insg se vedetendinta de ajunge la desfiintarea ei.

AO in Franta, care a fost cea dinai a dasemnalul emancipgrei generale; and in 1791 sediscuta condica penalä, mai multi oratori reela-marg desfiintarea pedepsei cu moartea. Opiniuneakr nu reu§i, dar lasg urme nesterse, eaci dupgativh ani vedem in legea dela 4 Brurnariu, anulal IV-lea, aceastg dispozitiune: Din ziva publi-cgrei pgcei generale, pedeapsa cu moartea va fi

desfiintatg in republica franceze. Dar pacea ajunselegea din Nivos, anul X, dec1ar c pedeapsamoartea va continuh a se aplich Ong ce se va

ordonh altfel. Prin urmare, desfiintarea acestei pe-depse nu se respinge ci se suspendg.

Condica penalg din 1810, conservg astg pe-deapsg. CAM diferenta insg cu timpii trecuti! Intimpul lui Ludovic al XIV -lea erau 132 de crime

cg,

48

care se pedepseau cu moartea. In legiuirea din1810 abih erau 34.

In 1830, discutiunea reveni iar asupra acestuipunct, in sanul corpuliti legislativ. Un orator cerii.desfiintarea pedepsei capitale. Astg, propunere faca.senzatie si se amang, pentru alta, epoc.

In 1832, la revizuirea legei penale, ministrulregelui cera adurarii franceze ca sh se imputinezeInca crimele peclepsite cu moarte, i esprima spe-ranta de a vedeh intr'o zi asta pedeapsa desfiintatacu totul. 0 mai conserva insa ca o necesitate.Raportorul comisiunei adunarei exprima aceiasiopiniune.

In 1818 asta chestiune fuse din nou pusg,pe tapet. Acum Ins ea fgcii un mare pas catresolutiune; cg,ci se decretä desfiintarea ei in ma-terie politica, prin constituia i legea din 26 Ia-nuarie 1848 si prin legea din 10 Iunie 1850. Seconserva insg, pentru crimenele ordinarii iari canecesitate si provizoriu.

Ash in Franta, dacg pedeapsa cu moarteaInca mai exista, nu este pentruca se crede nece-sarie, dupg, cum ziceh ministeriul din 1832, pang,'va veni timpul cand suprimarea ei va fi in ar-monie cu moravurile publice.

Observam Ins, cg, adesea moravurile se for-meaza dupa legi, si am vazut multe legi vitioase

8

49

comunicand ni§te moray uri simple. Apoi nu in-telegern cum asth pedeapsh poate fi necesarg sthreisociethtei de astki.

In timpii cei vechi, in timpii feodali, pedeasacu moartea puteh, pang la un grad, fi necesarh;in acei timpi se puteh scuza, dach nu legitimh,existenta astei pedepse. Starea moralh §i materialä

societh'tilor de atunci, multimea resbelelor pu-blice 0 private, .nesiguranta vietei fiechrui om,neeficacitatea legilor in fiin i slhbiciunea putereiadministrative : Toate astea puteau oarecum sascuze intrebuintarea unei palepse, care era con-form/ cu starea generalh a societhtei. Astki, gratiecerului, totul este altfel.

Resbelul nu mai este starea normal/ a so-Predhrile, rpiri1e, atat de dese in timpii

vechi, nu se intamplh, decat in cazuri foarte rareexceptionale. Asasinaturile, incendiile i celelalte

crime s'au mic§orat intr'o mare proportiune, duphcum dovedesc statisticele existente; 61,ei actiunealegei §i administratiei este mult mai tare 0 maisimtith. De cand seniorii feodali cu castelele lorau perit, dreptul celui forte a cedat dreptuluidin lege. Libertatea §i viata persoanelor nu maisunt la dispozitia acelor sute de mici tirani: 0lege unich §i egala, garanteazh dreptul tutulorputerea publich, fhcand s inceteze arbitrariul in-

20993 4

§i

§i

50

dividual, protege de o potriv6 pe avut si pe same.Starea material6 a indivizilor este mult mai bun'adecat in timpii trecuti. Grape progresului agri-culturei §i inmultirei eapitalurilor, grape mai alessigurantei generale, fieeare se poate imOrt41 decomoditAtile vietei materiale. Ast'a comoditate per-mite omului de a-si inavuti spiritul si ame-Bora inima. Instructiunea public6 este destul deraspandita in statele cultivate. Pe cAnd in evulmediu un om de sabie san un gentilom ar fi avutru0ne s tie a citi si scri, astki mai totitáranii si 1ucr6torii g6sese natural a poseda, acesteen nostinte.

Timpii dar sunt cu totul diferip, si nu vedemin ce starea societAilor de astki n'ar suferl des-fiintarea unei pedepse atat de defectuoase. Totultinde cgtre astà desfiintare.

In urma reformei din 1832, in Franta aneamas ca la 24 de crime pedepsite cu moartea.S'a primit ins6 In aeelas timp si admiterea eir-ctunstantelor atenuante. Opiniunea publica' a pro-fitat de aceasta, si a acut ea In fapt6, astgpedeapsa sA, se pronunte numai intr'un singurcaz, adicg omuciderea, sub mice forma,, comisI cuintenpune. Aceasta este singurul caz child juratiilag a se pronunta pedeapsa cu moartea. Iac darlegea eludatg, in fapta.

51

Condicele germane in general pronunta pe-deapsa capitala dela 5 la 7 cazuri.

Condicele Piernontului i Neapolului, care seapropie mai mult de legea franceza in privintaseveritatei, au conservat numai dela 15 la 20 ea-zuri spre a pronunth pedeapsa cu moarte.

Ash in toate State le civilizate ale EuropeiAmericei, tendinta generall este pentru desfiin-Orea pedepsei capitale. Daca unii din publicistii,daca legiuitorii mai sustin asta pedeapsa, este maicm seama din cauza unei prejudecati ca asta pedeapsaar fi Inca necesarie starei societ*i de astazi. Dar

aceasta prejudecata va pieri ea multe altele,tatea va triumfit. Crimele pentru care se mai pro-nunta asta pedeapsa, s'au redas la cea mai simplaexpresie. Progresul este evident, si nimenea nu-1poate negh.

Romanii se afll in cea mai favorabila pozitiespre a face sa piara cu totul asta pedeapsa dinlegile lor. Caracterul lor dulce i ospitalier, mora-vunile lor simple si pacifice, 1i fac a nu puteh sasufere acel spectacol crud al unei executii capitaleViata patriarcala ce doming, In eampiile i ora-sole noastre, abondenta materialä a pamantu-lui nostru atat de fertil, inlesnirea cu care oriceom Ii poate capath cele necesarii spre existenta :toate astea fac c pasiunile violente agita, mai

si yeti-

52

putin inimile RomAnilor, cari sunt mai mult aptispre au ameliora spiritul i inima.

Cu toate astea, pedeapsa cu moartea exist/in Romania. Ea insa exist/ nurnai in litera legei,nu 0 in fapt. Spre onoarea Romanilor i reco-mandarea lor ca.tre celelalte popoare civilizate, suntca la treizeci de ani de cand nici o executie nus'a vlzut in fapt. Postul de executor stg vacant.

Tribunalele pronunt/ pedeapsa cu moartea;capul Statului insg, exercitand dreptul sg,u de gra-tie

corespunzand simtimantului general al natiei,transform/ astg pedeapsg, in aceea de munca silitlpe viatä.

Mersul legislatiei in astg, privintl prezintg unfenomen curios. In condica Domnului Caragea din1818 se conservh tortura ; i pedeapsa cu moartease prom:Lath numai in trei cazuri : pentru omuciderecuprecugetare, pentru talhari §i pentru fa10-mone-tari Dar Mat tortura cat §i moartea se executh infaptg, pang, la 1830.

Dela aceastg epoc/ opinia public/ n'a mai su-ferit nici o executare, qi executille au incetat.

Condica penalg, pus/ in lucrare in 1852 §icopiatg, dupg, condica Frantei, se aratg, mai putinsever/ cleat aceast6 din urmg. Suprimg in adev/rtorturele, insg, prescrise pedeapsa cu moartea pentruvr'o zece crime, mai mult adic /. decat condica lui

53

Caragea, insa mai putin decat legea franceza, caredui* reforma din 1832 o pronunta pentru vr'odouazeci i patru de crime; Tug, precum am zis,in nici un caz pedeapsa capitall nu se executain fapt.

Ce cerem astazi? Nimic mai mult decat calegea sa, fie in acord cu faptul. Perem suprimarea

unei pedepse contrarie ratiunei s,i moralei, contrarieinteresului social bine inteles.

Si care alt timp poate fi mai propriu, decatcel de acum, .spre a decreta desfiintarea acesteipedepse? Astazi and ne bucuram de un regimconstitutional care ne va aduce la putere si pros-peritate; astazi, and alesul naiei, preocupat defericirea patriei sale, voeste a pune in practicacele mai sanatoase reforme sociale i economice:totul concura pentru ca puterea publica sa fieforte si respectabila, pentru ca libertatea, viata

bunurile cetatenilor s 'fie garantate i asigurate.Desfiintarea pedepsei cu moartea nu poate lashnici o lacuna in mecanismul guvernamental. Sta-bilirea unui bun sistem penitenciar va complectaasta reforrna umanitar i civilizatoare.

Dupa cum vazuram, desfiintarea acestei pe-depse este conforma cu ratiunea, cu justul, cu mo-rala publica, cu interesul social; legile natiunilor

§i

54

civilizate tind c6tre &Ansa, qi Romanii sunt in po-zitie de a o proclamh.

Puterile Statului, care o vor decrea, vor kishposteritAtei un monument de recuno§tintg, §i derespect !

Se propune dar onorabilei Comisii centraleuringtorul proiect de lege, conform cu art. 33 dinConventia dela Paris din 7/19 August 1858.

Art. 1. Pedeapsa cu moartea este des-fiintatg.

Art. 2. Aceastg, pedeapsg, se va inlocui,in toate cazurile cand este prescris tie legeapenal`a, prin munca silitg, in perpetuu.

II

Monitorul oficial" No. 229/1860.

Adresi a Ministrului B. Boerescu pentru lucrareaunei istoHi nationale.

In bugetul rninisterului de culte i instructilknepublic-a se prevgzuse pe anul 1860 o sumA pentru premiiincurajári stiintifiee. Boereseu, care era ministrul al cul-telor, face o adres'a prin care spune e a0east5. sum5,se poate mai bine intrebuinta cleat pentru lucrareaunei istorii nationale.

Ministerul cultelor

Adresa ministrului cultelor ceitre dontnii A, T.Laurian, I. Maiorescu, I. Brettianu, A. Odobescu, P.Cerndtescu, Florian Aron 1. Elliacle.

Istoria Romaniei, a precum o all napecivilizate, este 0 opera pe care Inc a. nu o avem.

D-voastra hash' 011100 ce este pentru o natieistoria sa; ea este imaginea trecutului din carerezulta invataminte i exemple pentru viitor, eaconserva drepturile i ne aduce aminte datoria, ealauda virtutea, trambita, gloria, da omagii eroilor

§i

nu

fi

56

§i ne face a ne infiorh de vitiu, a despretui 1a0-tatea, a admirh bravura. In partea sa analitichistoria ne face a vede trind nkte fapte i eve-nirnente ce altfel s'ar crede moarte; prin parteasa sintetich, istoria ne arath ratiunea de a fi alucrurilor §i ne explic6 fenomenele vietei sociale,precum §tiintele naturale ne explich pe acele alevietei fizice.

Cum dar o natie ar puteh progresh fArh is-torie, pe cand nu poate progresh Para' alte qtiintepozitive, cum o natie ar puteh crete, pe candIi lipswe istoria, baza individualithlei sale? DarRomanii sunt o natie ce voeqte a progresh, Ro-manii au o nationahtate: istoria lor existh prinfapte, se conservA prin acte, se constath, prin drep-turi; rhmane ca aceste elemente primordiale sh seadune, sh' se complecteze, sg, se coordoneze, sh secombine, spre a le forma o adev`Arath, istorie.

Deja mai multi Romani de merit, trecuti §iprezenti, au tractat istoria noastrh in diverse epocesa il. din diferite puncturi de vedere. Dar toateaste opere care pot foarte mult veni in ajutorulunei istorii nationale, se pot considera ca nkteorti izolate ale unui tot incomplect. Despre acesttot este acum vorba.

Ceea ce vh lipse§te mai ales spre formareaunei istorii nationale, este adunarea documentelor

57

relative la dansa. Aceasth singurg lucrare preli-minarh poate cere mai mult timp spre a se putehrealizh. In bugetul ministerului instructiunei publicese afh prevhzuth o sumh pentru premii i incuragihristiintifice. Ce alth Tncuragiare mai productiva s'arputeh face decat pentru lucrarea unei istorii na-tionale ?

De aceea o parte din aceea sumh din anulacesta se destinh pentru hst seop.

In mijlocul preocuphrilor noastre politicede reforme sociale, nu trebue sh se uite stiintamai ales istoria. Este cu atat mai necesar a seincepe acum aceasth lucrare cu cat ea poate durhmai multi ani, i un inceput la timp ne face a castighvreme pe viitor.

De aceea, Domnilor, m'am adresat D-voastrhea Impreun s formati o comisie spre adunareamaterialelor i formarea unei istorii nationale. Sin-gura mea preocupare in aceasth materie a fostspecialitatea, i m'am adresat la toate persoanelece am dezut mai speciale in istorie. Stiinta leeste tinta, i tiinta, Ast camp intins de exploa-tare abstracth, este independenth de mice altaconsideratie.

ACeiasi mhsurg, am comunicat i guvernuluidin Ora surorh, i sper c aceleasi dispozitii sevor luh i acolo.

§i

§i

58

Sper, domnilor, c apreeiind interesul aeesteimisii, nu yeti lipsi a servi prin lurninile d-voastrAo chestie ce intereseaz5, atat de mult natia ro-mâng.

domnilor, ineredintarea osebitei meleconsidera0i,

Ministrul cultelor, V. Boerescu.

1864

Monitorul Oficial al Principatelor Unite din 21 Martie,2 Apri lie 1864 No. 67.

Raport referitor la codul penal §i procedura penala.

Raport adresat adunirii elective a Orli de B.Boerescu.

Citindu-1, se poate observ cultura juridic& §i spiritulcumpAtat al lui Boerescu. Raportul acesta e un rezurnatclar al tendintelor generale ale codului §i procedureipenale.

ADUNAREA. GENERAL A A ROMANIEI

Anexa litera A, la Sumarul Sedintei din 11 Martieanul 1864, publicat in Monitorul No. 64.

Raport asupra Condicei penale i procedurei Con-dicei penale.

Domnilor Deputafi!

Comisiunea judeeatoreasc6, terminand lucrareasa asupra Condicei penale viu . ca raportor alsA'u a vg supune rezultatul lucrArei sale.

Este de prisos, Domnilor Deputati, a vá

62

mai arlth importanta acestei luergri. Fiecare dinD-voastrh, stie ch bunh lege penalh cathsh se afle toate mhsurile protectoare, toate garan-tine reale ce societatea trebue s deh, spre aphrhinteresele sale generale, precum qi onoarea, viata,libertatea i proprietatea fiechrui cethtean. Comi-siunea D-voastrh a chutat, pe cat timpul i mij-loacele i-au permis, sh fach ca aceasth lege shcorespunzh scopului

Luerarea, pe laugh importanta sa este i deo intindere foarte mare. Timpul insh a fost scurt,pentruca Comisiunea d-voastrh sh poath pretindech a fäcut o lucrare, dach nu perfeeth, cel putincomplecta. Multe lacune, multe imperfecOuni auputut s rhmanh in acest proiect. Stiinta generalha acut mari progrese dela un timp incoace. Codi-ficarea acestor legi a primit mari prefaceri inmulte State civilizate; publicistii au adus luminiinsemnate asupra bazelor chiar sistemului penalde asthzi. Comisiunea D-voastrh ar fi doritpoath profith de toate aceste prefaceri, de toateaceste lumini. Irish pentru aceasta i-ar fi trebuitun timp de ani, iar nu de douh panh la 3 luni,precum a fast timpul ce a avut.

Phstrand in esenth diviziunile i bazele gene-rale ale actualei legi penale din Romania de din-eoace de Milcov, am complectat si am indreptat

'fine%

a-§i

si

63

aceasta lege, si pentruca sq, punem legea noastrg lanivelul stiintei europene, am avut In vedere, nunurnai legea francezA, sorgi ntea Condieelor noastrecelor vechi, dar i cele mai noui si mai bune legidin Germania, uncle. mai cu seaml se aflA, culti-.vatA, stiinta pena16, precum i amelioratiunile aduselegei franceze in Belgia. Astfel, fgra' sa,' se departezeintr'un mod absolut de sisternul nostru penal deasta'zi, §i -cin'and seama de datinele, obiceiurile

trebuiatele ärei noastre, Comisiunea D-voastr6crede eg, a filcut o lucrare care corespunde ade-vh"ratulni s'au scop, Ca i eelor mai bune condicepenale din Europa.

Spre a face Trig aceastA luerare, ComisiuneaD-voastr6, in ceeace priveste Codul penal propriuzis, a trebuit s'a se departeze en totul do textulprezentat de Guvern. Acea luerare, desi poateIi avea meritele sale, era Ins prea imperfectg,prea incomplecth,, pentru ea sa' serveasca' de baz6lucr`drilor Comisiunei. A trebuit day ea aceastasi faca, lucrarea intreag6 a sa. CU despre pro-cedura condicei penale, textul Guvernului era multmai complect si mai corect, i, desi prezintgmulte lacune, prin lipsa procedurei juratilor, cutoate astea el a putut servi. de baz6 lucrarilorComisiunei, care a &cut modificatiunile si adAo-girile necesarii.

si

64

Nu pot avek Domnilor, pretent'runea de ava expune toate modificatiunile aduse de Comisiune,§i principiile generale pe care se bazeaza fiecarediviziune a lucrarei sale. Aceasta expunere ar cereun timp prea lung, care lipse0e, atat mie catOnor. Ndunari. Principiile devin evidente prindispozitiunile chiar ale proeetului. 0 simpla expu-nere sau enunciare a diviziunilor i reforrnelor celormai insemnate este cred de ajuns.

Mai intaiu, in ceeace prive§te Condica penala,Comisiunea D-voastra, nu a adoptat acea divisiunea pedepselor in infamante §i aflictive, care eudrept cuvant se critica mai de toti autorii moderni,§i care nu s'a adoptat de Guvern. Proieetul procedeprin simpl nomenclatura a pedepselor, care seexplica% la crime, deliete i contraventiuni.

Comisiunea a suprimat din legea .noasta pe-deapsa eu moarte. Aeeasta pedeapsa barbara, carenu corespunde scopului indreptator §i exemplarce trebue s aiba o pedeapsa, care este in desacordcu drepturile §i puterea Societatei, se afla numaiserisa in legea noastra, fara ea sa se execute deani indelungati. Suprimarea ei dar, nu numai canu poate aduce la noi nici cea mai mica pertur-batie, precum se pretinde aiurea, dar cred ea nuva da loe nici chiar Ia discutiuni, caci suprimareaei exista in fapt, intr'un mod tacit, prin un con-

§i

65

simOmant general, prin puterea opiniunei publice,prin moravurile dulci i umanitare ale poporuluinostru. Eth dar timpul ca sg, pear i din legeaceastg, pedeapsg, care perise in fapt de atalia ani.Pe and alte popoare mult mai civilizate se indoiescsi nu cuteazg a suprima aceastg pedeapsg, suntmandru a spune cg, Romanii sunt cei dintaiu cariau suprimat-o In fapt, si vor fi cei dintAiu canvor suprima-o si din lege. Si cu toate acestea, relativvorbind, in statul nostru se comit mult mai putinecrime, si intr'un mod mult mai putin crud, cleatin alte state, mai civilizate, uncle aceastg. pedeapsg,existg, si in fapt si in lege.

In privinta specificgrei i executgrei pedep-selor, proiectul aratä in ce constg fiecare pedeapsg,si cum se executä. Scopul pedepsei este de o ordinemoralg, iar nu materialg,. Societatea, prin pedeapsg,nu-si thsbung, precum afirmg, practica cea gresitg ;societatea nu are vindicta publicg, eg,ci ea e preaforte ca sg-si thzbune In covtra indivizilor. Socie-tatea proteeteaz i 'Indrepteaza. Ea opreste podelicuent de a comite thul, i totdeodatg se preo-cupg a-1 indrepth, a-1 amelioth, a-I duce pe ealeabinelui. De aceea toate pedepsele ce propune Comi-siunea, afarg de cele ean l. lipsesc pe delicuent deexerciOul unor drepturi politice, civile sau defamilie, se pot impgall numai In doug elase: pri-

20993 5

66

vative de libertate sau pecuniare. Apoi acestea seImpart in mai multe categorii, dupg natura delic-tului ce s'a comis.

Aci insg cath s argt, e scopul legii se in-deplineste mai ales prin executiunea ei. Executareainsg a pedepselor privative de libertate nu se poateface intr'un mod rational, cleat prin stabilirea unuiJam sistem penitenciar si prin cregri de diferitespecii de inchisori. Aceasta, misiune este a putereiexecutive; ea catg sg, se preocupe, §i D-voastra.sg-i dati in parte mijloacele, ca sg creeze toatespeciile de inchisori cAte se prevad prin proectulde fatg. Altfel mgrturisesc, cg, legea penalg Ii vaperde scopul sgu, tn partea sa cea mai esentialg.

Comisiunea a complectat, sau mai bine alucrat din nou, pgrtile condicei relative la tenta-tivg, la concursul mai multor infractiuni, la reci-diva, la complicitate §i la cauzele care apgrg depedepse sau micsoreazg pedepselele.

Trecand apoi la crimele §i delictele in specialsi la pedepsele lor, Comisiunea a tratat intr'unmod mai complect crimele i delictele in contrasigurantei exterioa.re si interioare a Statului, sia prevgzut toate acele cazuri cand se va comaeo crimg, in contra acestei sigurante, sau in contraconstitutiunei Statului, ori in contra exercitiuluidrepturilor politice ale unui cetAtean.

67

Ca o directa consecuenta a constitutiunei unuiS tat, este respectarea libertatei fieearui cetatean.Aceasta, libertate cat sa fie respectata in toatemanifestatiunile sale, pre cat ea nu vatamg drep-turile altuia. De aceea Comisiunea. atat in Capi-tolul ce trateaza despre atentate in contra libertatei,eat si in alte Capitole relative la abuzurile deputere, la arestari legale, etc., s'a silt a prey edetoate cazurile cand se poate atach libertatea saudomiciliul unui cetatean, si a luat masurile celemai reale, atat in condica cat si in procedura, eaaceastg, libertate sg, fie garantath In toate mani-festatiunile sale, de mice atac ar primi dela func-tionarii publici sau dela particulari.

Dupace proiectul a tratat despre toate delic-tele care ating siguranta exterioara, i interioara aStatului, in toate fazele sale, trece la o alta, ordinede delicte de un interes mai putin general, insacare ating ordinea publica in general, si care prinurmare figureaza sub numele de delicte in contraintereselor generale.

Lipsele din aceasta, parte a condicei eraufoarte simtite pang, acum, i s'au complectat ash,ea in adevar sa se protecteze interesele generalede a doua ordine.

Crimele i delictele in contra particularilorse impart in doua, mari clase; unele se pot co-

68

mite in contra persoanelor, altele in contra pro-prietatilor..

Intre cele dantaiu s'a prev6zut intr'un capitolspecial, delictele care pot rezulth din duel, §i pe-deapsa bor.

Aceastl materie, pang, acum, nu era prevä-zut`a in condica noastra, precum nu e nici laFrancezi. Se af16 ins6 prevAzutl in o lege speciala,a Moldovei, precurn §i in condicele mai tuturorcelorlalte State civilizate. Pe de alta' parte vedem,din nenorocire, c acest obicein al duelului a in-ceput a se introduce qi la noi. Era dar chestiuneade a tl daca §i la noi trebue s introducem dis-pozitiuni speciale pentru duel.

Acolo unde asemeni dispozitiuni nu exista',;ranirile sau omorurile ce se comit prin duel, seconsiderA 0 se pedepsese ca orice ranire sau ornor,dupà dreptul comun. Ins6 aceasta nu e nici just,nici logic. Omorul comis prin duel, nu se poateasemana cu omorul comis prin vointl sau pre-cugetare. Nici ratiunea, nici ecuitatea flu poateasenAna cu un asasin pe cel ce a avut nenorocireas6 ucig a. pe adversarul slu in duel. In duel arnbiiadversari s'au expus deopotriva' a fi ränii sauuci0, §i acest delict, o mai repetam, ñu poate fiasemgnat, nicidecum cu delictul de drept comun.Lea pentru ce, pentru rnirile sau omorurile comise

69

prin duel, catg sg, fie niste pedepse speciale, maimici ca cele dela dreptul comun.

Altfel, Comisiunea 11-voastrg, combing,nd ce aaflat mai bun in legea Moldovei si in alte legistrgine, a luat mai Tuthill niste milsuri preventive,ca sg, facI a se evith duelul cAt mai mult, i apoia prescris pedepsele ce catg, sg, se aplice pentrurg,nirile sau omorurile ce pot rezulth din acest fapt.

Celelalte dispozitiuni, relative la delictele incontra persoauelor sau complectat astfel ea inadevAr sg," se garanteze diferite drepturi i interesece are omul in societate.

La crimele si delictele in contra propriet6-tilor, Comisiunea a desvoltat mai cu seamg, materiafurtisagurilor si taThgriilor, dupl principiile nouiadmise de Condicele G-ermaniei, si care sunt multmai conforme en tatiunea, en ecuitatea, precum

cu interesele proprietarilor.0 dispozitiune finalg, care lipseh in condica

noastrg,, si a ca'rei lipsg, era, prea simtitg, esteaceea a circurnstantelor atenuante. Aeeastg, dispo-zitiune se aflg, strans legat en institutiunea ju-riului. Cornisiunea D-voastrà adoptand i regulandinstitutiunea juriului, a prevgzut si cazurile decircumstante atenuante, a argtat adicit cum se mic-soreaz'a pedepsele, in cazul cand juriul va declarhcg, existg, circumstante atenuante.

gi

70

Cat despre partea condicei relativa, la con-traventiunile de simplh politie, dispozitiunile ei suntprea simple pentru ca s merite o expunere spe-cialh.

In general putern dar adhogh, in privintaCondicei penale, ch Comisiunea D-voastrh, s'a silita face o lucrare pe cat s'a putut mai complecth§i mai la nivel cu ideile de progres ale timpilormoderni. Pedepsele ce s'au prescris sunt mai waredecat in alte State, pentruch Comisiunea a crezut

eficacitatea pedepsei nu sth in exagerarea ei,§i ch la un popor cu moravuri dulci, precum esteal nostru, mhsura cea mai eficace, este mai multaceea de a preveni rhul, qi rhul e prevenit prinaceasta chiar eh, e prevazut.

Sh zicem acum cateva cuvinte despre proce-dura condicei penale.

Procedura unei condici este partea ei cea maiimportanth in sensul acesta, e dach o lege, oricatde bunh ar fi, nu va luh bune mhsuri ca sh seaplice exact, i§i pierde toath eficacitatea.

Procedura noastrh criminalh, asthzi in vigoare,este prea incomplecth, i are atat de multe defecte,incat aplicarea legei penale nu prezinth o ade-v grata. garantie nici intereselor sociale, nici drep-turilor indivizilor.

Comisiunea D-voasträ crede, ch s'a preparat

ch

71

o lucrare ea sa, r6spunzg la adeväratul seopunei bune proceduri.

Observ Ins, c apliearea acestei procedure seleagg, intim cu legea organiz4ei judeegtoresti, cucare tot aceastg, Comisiune a fost insgreinatg. Iiiacea lege se prevede organizarea judecg,torilor deplgsi, a ministerului public §i a juriului etc. Insg,judecgtorii de plä§i au atributiuni de judeegtori desimplg, politie; Procurorii. §i ceilalti agenti ai Mi-nisterului public joacg un rol insemnat in materiicriminale: materiile criminale se judeca, de jurati.Catg, dar mai intaiu sg §tirn, care este organizareanoastrg, juded,toreaseg.

In procedura dar acestei legi de organizare,al cgreia raport voiu aveh onoare a vi-1 prezinthindat6; Comisiunea a egutat sg, vg, prezinte o pro-cedurA complectg, §i as,à ea sg se poatg, aplichindatg, ce se va pune In luerare noua organizarejudecgtoreascg.

S'a regulat dar mai intaiu po1iia judecgto-reasc6 §i ofiterii acestei poliii. S'a specifieat rolul§i competenta acestor ofiteri preeum §i atribuVunileProcurorilor §i Substit4lor lor in materii penale.

S'a creat funqiunea judeeg,torului de instrue-tiune §i s'a prescris modul functiongrei sale.

S'a regulat ascultarea martorilor qi a probelor,preeum §i mandatele de aducere sau de arestare.

ul

72

S'au. regulat in fine cazurile §i formele cumse poate dobandi libertatea provizorie pe cautiune.

In a doua parte a procedurei se trateazg maiintaiu despre Tribunalele de sirnp16 politie, precum§i despre Tribunalele in materii corectionale.

In ceeace prive§te cauzele criminale, ele se vorjudech nuntai de jurati. Partea organia, a Curti lorcu jurati, s'a regulat prin proiectul organizareijudecatore§ti. In procedura s'a tractat modul cuman sa. functioneze aceste Curti. Aci dar s'a tractatdespre punerea in acuzare, despre drepturile §i

datoriile judecatorilor civili, cari pronunta pena-litatea, despre misiunea juratilor §i modul cumi§i pronunta ei hotarirea lor.

S'a regulat apoi apelurile, revizuirea san ca-sarea hotaririlor §i sentintelor in materii criminale,corectionale qi de simpla

Sub titlu de proceduri diverse, s'a tractatdespre fal§ificare, despre cei condamnati in lipsasau contumati, despre crimele §i delictele comisede judecatori afara din functiunea lor san in exer-citiul acelor functiuni, precum §i despre alte crime§i delicte relative la functiunile Ion.

In fine s'au prescris mai multe alte dispo-zitiuni, simple §i lesne de inteles, insa de un in-teres evident pentru societate §i indivizi.

Astfel Domnilor Deputati, comisiunea D-stra

politie.

73

terminand aceastg, luerare, in cel mai scull timpposibil, cred cg, a corespuns la legitima dorinta, aD-voastrg: de a vedea, Tara dotatg, cu 0 lege penalg.,care sa, garanteze, precum am mai zis, onoarea,vieata, libertatea §i proprietatea fiecgrui cerdtean.Dadi aceast6 1ips a fost atu de mult simtitg.aci, cu cat ea trebue sg,' fie §i mai simtitg, in Ro-mania de dincolo de Milcov ! ()rice amanare dara unei asemenea legi, ar fi o perdere adâne simtitg.

Adunare si guvern, catg cu totii sg punemtoatg, bunavointg, pentru ea acest proiect sg, se discute§i ea se voteze cat mai curand, pentru ca aceastg,sesiune care a fost atat de roditoare, sg," nu treaca"MIA Ca tara sg,' fie dotatg, cu o bung lege penalg,.

. Cat despre punerea ei in lucrare, Comisiuneapropune a se aplich, trei luni, dup promulgareaei. Acest termen e de ajuns pentru ea legea saajungg, a fi cunoseutg, in toate pgrtile rei, cuatat mai mult, eh' se stie c o lege incepe a se.eunoaste si mai bine numai din momentul de eandincepe a se aplich.

Raporthr, B. Boerescu.

1865

Monitorul Oficial din 19 lunie (1 Ellie) No. 133 (1865)

Inamovibilitatea magistraturei

Chr. Tell sustine amendamentul de mai jos princare se propunea aplicarea inamovibilitatii la fie ce tri-bunal §i la fie ce curte prin legiuri speciale. Boerescucombate acest amendament fiindea §tirbe§te principiul

§i ar putea deven i. o arma politica inJuana mini§trilor.

ADUN AREA. ELECTIVA A ROMINIEI

Proces-Verbal XXVII

,*dinça publicei din I Italie .1865

Se cite§te asemenea urmatorul amendament:Pre§edintii, membrii §i supleantii Curtilor de Apel §i.ai Tribunalelor judetene vor putea devenlsau Curti le san toate Tribunalele deodata, eau una saumai multe Tribunale prin legiuiri speciale."

B. Boerescu, Vice-Prefedinte al Consiliuluide Stat. D-Ior cestiunea inamovibilitAei este difi-cilA, qi inteleg, a ft impusl discuOunei. Aq fiinteles dar, cand D. Tell qi cei ce au subscris

inamovibili,

78

amendamentul, ar fi subscris curat i simplu ina-mgvibilitatea. Atunci am fi discutat principiul dachconventiunea ne lash a-1 discuth. Dar a pretinde,ch. se prime§te principiul i ch prin alt amenda-ment sh ia numai ni§te garantii, pentru ea jude-chtorii cei buni sh devinh inamovibili, asta nu ointeleg.

D-lor eu nu pretind, c In proiectul gu er-nului este perfectiune, dar pretind c garantiace se afih in acest proiect, c adich peste trei saucinci ani vom aveh pe toi magistratinnamovibili,pretind, zic, c asta e o garantie; in vreme ce Inamendamentul propus, nu numai eh nu se aflAin realitate nici o garantie, dar se qi rtspinge defapt principiul

D. Tell ne spune, Ct in Regulament chiarse af16 principiul cä inamovibilitatea, sh se fach'

treptat, §i c noi o facem deodath. Dar D-lor, ob-servati ch dela 1832 nu facem decht a ne tot pre-parh, s'a promis neamovibilitatea de atunci, darnu s'a realizat nici panh asthzi. Ce face guvernulastlzi? Nimic alt cleat a realizh principiul pus

in Regulament §i mai cu seamh In Conventiuneadin Paris. Guvernul vh prezinth o inamovibilitatetreptatä duph trei ani pentru curti, dupti, cinciani pentru tribunale.

Dar mi se zice, poate, c duph trei ani sau

§i

79

cinci ani vom aveh un ministru rhu si judechtoriiee-i va declarh inarnovibili vor fi rhi. Se poate siaceasta, D-lor. Dar A vedem dach, prin ast amen-dament, evitati un alt ran si mai mare.

Ce faceti D-voasträ cu voia ce dati gayer-nului de a cere prin legi speciale inamovibilitateacutarei curti sau cut6rui tribunal? Mai frithiu,duph cum a spus D. Ministru al Justitiei, nu fa-ceti nimie real, chci guvernul are totdeauna dreptulde a veni la Cainera cu proiecte de legi. Apoi nucugetati ce armh teribill ati da in mama unui Mi-nistru rhu? AO da acelui Ministru rrtu, presupusde D-voastra, un fel de biciii de foc ce ar tineasupra triburialelor si curtilor. Cu aceasta armhar ameninth fiecare tribunal sau curte a urrnhduph vointa sa, chci altfel nu le va declarh ina-movibile. Dar astfel intelegeti D-voastra a proteethindependenta si demnitatea magistraturei? si fitiInca siguri, D-lor, ch acel Ministru find ash deran cum il presupuneti, nici eh va veni cu o lege,prin care sa declare inamovibilitatea cutgrui tribunalsau curti.

D. Aricescu. 0 vom aveh aceasta lege maine.Boerescu. Vice-Prefedinte al Consiliului de

Stat. Nu stiu dach veti fi ascultati, dar ceia cestiu este, cA, un Ministru rAu nu va vol niciodata

80

a perde din nAng, minunata armä ce-i dati, sprea mentine Justitia in puterea vointei sale.

Dar A presupunem chiar c acel Ministruva cere dela Camerg, inamovibilitatea cutlrei curti.Acel Ministru, peste ctItiva, ani va aveh neapAratmajoritatea in astg, Adunare, gi ministru fiind rgu,majoritatea va semgmh hii. Ce garantii aveti atunci,cl se va declara, inarnovibilg, curtea cea mai bunit,iarg, nu o curte rea, care va semgmh acelui Mi-nistru rg,u? chiar cAnd ai presupune, c judeefi-torii ce se oferg, la inamovibilitate sunt buni, de cegarantie sunt eu sigur, cand Ii voiu expune pa-siunilor individuale ale deputatilor?

Sg, mai presupunern en toate astea, c uneletribunale sau uncle curti sunt declarate inamovi-bile, vg, Intreb ce ar insernnh justitia tarei noastre,de a se vedeit cutare curte inarnovibil6; i cutarecurte amovibilg; cutare tribunal sau sectiune detribunal inamovibill, i cutare tribunal sau sec-thine amovibill? Astfel intelegeti D-voastrg, a ga-ranta, indenpedenta i demnitatea magistraturei?Astfel qtiti D-voasta a organizh justitia in tarl?Acest spectacol voiti D-voastr s dati lurnei des-pre modul cum Romanii au asigurat independentamagistraturei lor?..

II

Nonitorul Of. din 20 Iunie (2 Lille) No. 134/1865

Iar Inamovibilitatea magistraturei

Boerescu este un partizan infocat al stabiliatii inmagistraturrt pe care o apár 5. cu tont& eitldura convin-gerilor sale in contra acelora cari fie-cl erau protivniciinamovibilitätii, fie-d, o invAluiau in amendamente 0 pro-ptmeri cari o puteau desfiinth oH ar fi facut-o sit devingo armg de partid. Intr'un discurs anterior s'a pututobserva, aceastg, dorintá, cuvântarea de mai jos va infari§i mai mult in spiritul cititorilor ideia cii, Boerescu voih.o magistraturit inamovibilA.

poerescu, Vice-Prefeclinte al consiliului destat. D-lor, sunt cauze cari sunt supuse foarte multla discutiune, fiinda sunt discutabile. Astfel sunttoate cestiunile de naturl abstractl. Astfel estesi cestiunea de fat/. Când am vAzut pe D. Tell,and se vorbeh de portdrei, a respinge aceastg,institutiune, am inteles cg, neap/rat catrt sl fie siin contra intregei organizgri judeatoresti, si Incontra unui principiu care poate fi discutabil. S6discuam dar, cu tot sangele rece; sl examin6mbine cestiunea, pentrua gr6bindu-vá, intr'un mo-

20993 6

82

ment de entusiasm, puteti comite greseli ireparabile,de earl in urmg poat s v parg rgu, desi indesert. Este, D-lor, neapgrat cg in asemenea cesti-uni importante s consultati experienta dobanditgdin trecutul altor natiuni vechi si din trecutulnostru propriu . . .

Pdcleanu. Trecutul nostru !! . . .

Boerescu, Vice Prefedinte al Consiliului de Stat.Da, egei i noi avem trecutul nostru! Expe-

rienta trecutului! . . .

Picleanu. Experienta altor natiuni, se poate!...B. Boerescu. Vice- Prefedinte al Consiliului

de stat. D. Neleanu are multg poftg de vorbgegad intrerupe, dar tace egad i se dg euvantul(ilaritate) s lugm dar, zic, exemplu dela alte natiunimai vechi decat noi, i sg ne servim noi tineri"Meg, en experienta bor. Mai toate natiunile civi-lizate, D-lor, au judeegtori inamovibili ; dupg ceinsg, acest salutar principiu dat bunele salerezultate, dupg, ce magistratura a ajuns in stareape care o admirgm, atunci s'a ivit i teorii in contrainamovibilitgtei; atunci teoreticianii an inceput de

combate, unii din convinctiune, altii poate dinplgcerea ce aduce inovatiunile. Tot astfel s'a urmatmai cu toate institutiunile popoarelor eivilizate.Nu yeti afig nici-o institutiune, care sg nu fie supusg,critieilor, i aceasta s'a int'amplat nu numai in

qi-a

a

83

domeniul cestiunilor abstracte; dar chiar §i a imbu-nhthtirilor celor mai materiale; yeti aflh, Dior,autori care critich qi thgaduesc binefacerile indus-triei, chilor, drumurilor de fer, etc; Insh acestecritici de obte se fac duph ce tara ion s'a acoperitcu drumuri de fer, cu stabilirnente de industrii,etc. Nu va, mirati dar, dach auziti c sunt autoricari neagh principiul inarnovibilithtei. J. J. Rousseau,cluph ce §i-a inavutit inteligenta cu cuno§tintelesecoluhii shu, a thghduit binefacerile civilizatiunei§i instructiunei.

Duph ce Franta, Anglia si alte OH, an ajunsa, aveh cei mai buni magistrati, tocmai din cauzainamovibilithtei i stabilithtei pozitiunei judechtorilornu vh mirati a auzi c un autor critich, acumbinefacerile inarnovibi1itii. SA,' ajungem qi noicu magistratura unde e ajunsa, Franta i atunci

criticam i noi hst principiu. C6ci, D-lor, credetiD-voastrh, eh' §i in Franta, de esemplu, a fost totdeauna magistrati mh de buni, cum sunt eiactuali? Buni erau rnagistratii Franciei, cari eraulush inarnovibili, chnd §tim eh cavalerul de Agues-seau, unul din oamenii cei mai influenti ai Francieidin timpul shu, ziceh : de m'ar acuza cinevaam, furat turnurile bisericei Notre-Dame (nifteturnuri de doud ori mai mari, decdt turnul Colteidela noi) i ca le-am pus in buzunar, ari, lua

ca

sa

84

da fuga". Dar aste cuvinte ce dovedesc alta cleatca, la acea epoca, Justitia franceza era departe dea prezinta garantiele nnei bune justitii. i cu toateasta Francezii au sustinut inarnovibilitatea; flindca,o repet, prin inamovibilitate, au putut sa ajungaa perfectionh justitia bor.

Prin urmare vedeti D-lor, c daca vorn exa-mina, luerurile a§a, precum sant, arg poezie, aflamdin experienta natiunilor mai batrane cleat noi,

nici ele nu au avut la inceput 0 magistraturamodel de perfectiune, ci ca din contra cu timpul§i cu aplicarea principiuluiaj tins a poseda o magistratura in general respectatg.

SI vedem acum ce aflam §i din experientanoastra trecuta.

Mai intaiu, D-lor, toti §tim cà aceace a cerutaceasta tar/ de mai multi ani a fost neincetat stabi-litate ! stabilitate! Au reu§it cei dela 1859 a aveastabilitate po1itic, prin organisatiunea §i recunoa-§tferea drepturilor noastre, prin Conventiunea dinParis care ne-a aparat de sguduirile la cari eramexpu§i pe atuncea. Dar dupa stabilitatea politica,fiecare a inceput a se preocupa de stabilitateasociala, a institutiunilor civile qi mai 'ales de sta-bilitatea magistraturei. tii, D-lor, ca dela 1859pang acum, toata lumea la noi cere, cu dreptcuv Ant, stabilitate in magistratura. Am trait in

ca

inamovibilitatei, au

85

Bucure0i, am fost in afacerile publice, am facutparte din toate Adunarile Legislative, pretutin-denea, atAt la tribuna cat i in Pre* am auzitnecontenit : prea multe schimbari la justitie : Fie-care Ministru schimba dupa opiniunile sale politice !Magistratura este expusa la fluctuatiunile politice!Destule schimbari, ni s'a zis ! Cand oare are sa,se realizeze principiul Conventiunei de a organiza,inamovibilitatea gradata a magistratilor !

laza, D-lor, ce s'a eerut necontenit dela 1859pAna. acum. Vine astazi un Ministru si va zice :keg inamovibilitatea gradata; peste trei i cinciani toata magistratura romana va fi inamovibill;ma leapad dar de prerogativa ee aveam de a sehimbhpe magistrati, dupa, voia sau capieiul meu; soartabr va deveni stabila, §i vor fi aparati de fluctua-tiunile politice."

Adunarea ee ar raspunde la aceste cuvinte,and ar primi arnendarnentul? I-ar raspunde : Nu!nu. voiu sa-ti iau dreptul arbitrar ce aveai; schimba,

ce vrei en magistratura; cad din aceste schim-bari, din aceasta nesiguranta, va eqi intr'o zi o ma-gistratura onesta. Teorie noua, ca din nesigurantasa iasa stabilitatea! ea din arbitrar sa iasa dreptatea!Poate c i mtg. teorie sa-qi alba meritele ei ; dareu unul nu o inteleg.

fim, D-lor, practici §i sa procedam fara

ft

Sa

86

iluziuni. CAnd un membru al corpului e rgrrit,de multe oH II tg,igm spre a seg ph tot corpul degangreng,. G-uvernul a aflat, c nestabilitatea inmagistraturg, este un rgu foarte mare. VA, propunemdar un remediu radical; desfiintarea eauzeiDar poate c remediul nostru nu este absolut bun.Se poate; eu nu sustiu contrariul. Dar atuncea,

intreb pe D-voastr6, amendamentul D-voastra,'prezintg, un remediu mai bun ?

Nu, Dior, acest amendament nici cg, esteun remediu. Autorii lui sunt in realitate contrariiinamovibilitAei; dar fiindcg, nu o pot zice pe fata",de vreme ce acest principiu se aliA scris in Con-ventiune, au alergat la acest mod indirect de a-Ievith. Cu toate acestea nu e mai putin adevaxatcg, spectacolul e curios. Ministrul zice Camereinumai voiu aveh un drept nemg,rginit, voi sg.

imi mg,rginese puterea voiu ea judecg,torii numai fie sco0 decAt prin judecatg, §i D-voastrg,ati rgspunde: noi nu vrem a0, noi voirn cajudecg,torii s fie nesiguri in functiunile lor, voimsg, fie sco§i dupg. capriciul Ministrului. Dar astaar 3E, D-lor, garan0a ce ai da magistraturei?Asta e garan0a pentru o bung, justitie? Ni seobiecteazg, ineg, c i sistemul nostru nu e bun;cg, de ce magistratii sa fie inamovibili dupg, treiani? Asta e preoeuparea D-voastra, D-lor? Ei,

riIuL

vt

sl

87

D-lor, eu ma, tern ca, nici peste trei ani poate nuvor fi inamobili ; eu mi tem ct un Ministru rau,ash cum il presupuneati D-voastra, sa nu vieinainte de trei ani i sa mai ceara, prelungireaaplicarei prineipiului de inamovibilitate. Termenutdar nu e un cuvAnt de a combate sistemul; caciprincipiul se proclama chiar de azi; de vreme ce,dupa amendament, principiul nu e recunoscut

proclamat astazi.Dar odata, ce principiul inamovibitatei s'ar

proclamh chiar eile astki, binefacatoarele salefructe se vor vedeh indata. Magistratii vor stidupa ata,ta timp an sa deving inamovibili; posi-tiunea lor se va stabill, i chiar cei mai multsau mai putin rai vor cauth a merith stima si in-crederea publica. Trihunalele vor aveh In vedereinaintarea la Curti §i perspeetiva stabilitatei lor,

iarasi se vor sill a se face demni, a ajunge easa se bucure de acea stabilitate. Astfel carierajustitiei va fi o adevarata carierk si junimea seva incuragih a se preparh ei prin studii, fiindeava aveh in vedere, o cariera sigurk nesupusa flue-tuatiunilor i pasiunilor politiee. Iaea, D-lor, cumati prepara viitorul; iaca, cum prin sistemul ina-movibilitätei gradate vom ajunge a aveh o demna

buna magistratura. Dar ni se obiecteaza ca ost ramana inamovibili i magistratii rai. Dar, se

§i

el

si

si

88

poate insg cu sistemul amendamentului sg se eviteacest rgu? Nu, nici de cum; cgci magistratii rgipot fi si mai multi, cand ei se pot numi si scoatedupg capriciul Ministrului. Apoi chiar cei rgi ina-movibili, oare sunt perpetui? Nu, D-lor, i ei sunt .

muritori ca WO, apoi se pot retrage din alte cauze,pe care le yeti vedeg in proiect, si astfel cu in-cetul cei rai se vor strecurg, i a1ii buni Ii vor su-plini; iar principiul are sä se scape de toate re-lele actuale.

Apoi, Domnilor, nu credeti cd, acei magis-trati ri vor fi fgra nici un control, cl nu vorfi impusi la nici o penalitate. Cand am lucratproiectul organizgrei judecgtoresti, nu am avut cu-getul de a face din judecgtorii inamovibili, nistepasale. Nu, Domnilor, ei nu sunt ash de absolutindependenti, spre a face rgul, precum ati crede.Cititi partea relativg la discipling, cititi in Codi-cele penal cauzele pentru cari un judecgtor se poatepedepsi i destitui, i yeti vedeg cg este un controlfoarte serios asupra judecgtorilor inamovibili; cgaceia care "Ili vor permite a abuzg de puterea lor,pot fi pedepsiti si chiar destituiti. Prin urmaredar, rgul in fapt nu poate fi ash de mare, precumvi se aratä.

Apoi chiar supozitiunea ce se face, el pestetrei ani poate s avem un Ministru rgu care sq,

89

compue deodath, niste curti foarte rele, pe cese bazeaz6? Pe ipoteze?

SI considerlm deci numai faptele, i faptechiar ale trecutului, pentrn a veda ea, lucrurilenu au mers tocmai ash.

Ce vedem in acest trecut, In acesti cativh anidin urmg? Vedem c6, afarl de putine exceptiuni,toti magistratii probi i capabili, au stat la locu-rile lor; schimbgrile Ministeriale au trecut pestedansii i ei nu s'au mirat.

Ce dovedeste asta? !Aceasta dovedeste c i

pe viitor nu poate Ii altfel. i pe viitor cred, ma-gistrati cei probi i capabili, desi cu oarecareexceptiuni au s6 sta la locurile lor; ash incatnu cred c e fondatl supozitiunea dula care s'argsasi un Ministru. care sa. compuna, Curtile dinadung,turi.

Cugetati, Domnilor, c flu e natural a pre-supune un asemenea Ministru, ar trebui s credemch. acel om a perdut mice cunostinVa, oHce te-mere de judecata oamenilor i a lui Dumnezeu,pentru ca s. fadi inamovibili pe judec6torii cei

mai rai, dupa, ce ar scoate pe cei buni. Asta nuo pot presupune lesne. i, apoi, mai cugetatiasta'zi puterea Ministrului, in ceeace priveste nu-mirile in functiuni, este limitatI prin legea de ad-misibihtate, ash chiar r'au de ar fi Ministrul, nu

90

poate sg compung Curti le en cei d'intaiu veniti,preeum era pAng acum.

Nu amanati dar acest principiu, pentru nistesupozitiuni nefundate, ci priimiti-1 a se executhtreptat cum vi se prezintg.

A se priimi amendamentul este, cum am zis,a se lepgda chiar prineipiul. Astfel, D-lor, pentruniste temeri incerte, pentru viitor, ati neglijea dea lua mgsuri in prezent, spre a asigura viitorul.Asteptand ea sl aveti magistrati buni, D-voastrgfaceti tot ce puteti ea sg faeeti rei i pe puiniibuni ee avem; egei cum voiti ca magistratul, chiareel ee are o bung naturg, sg nu fie expus tenta-tiunilor, egnd el are o leafg, moderatg, and soartasa e nesigurA, când in caz de scoatere el este expus

rgmânea fgrg mijloace de existentg? Astfel voitia prepara viitorul, fgeand totul ea sg nu incu-ragiati meritul i probitatea?

Respingeti atunei mai bine, pur i simpluinamovibilitatea cgei v'asi intelege; cu acest amen-dament, lug nici eu, nici tara, nu vg va intelege.

ingrijiti de persoane, pentru persoane voitia respinge principiul eel mai insemnat; dar atunci,eel putin v intreb, ce propuneti Dv. ea sg per-feetionati personalul magistraturei?

Nimie si iar nimic. Guvernul v propune sta-bilitatea si Dvoastrg voiti schimbarea; guvernul

V§,

o

i

91

Va propune limita dreptului absolut si D-voastrlvoiti un drept arbitrar; guvernul voieste a sustragepe magistra0 dela fluctuatiile sehimbarilor politice,

D-voastr6 voiti a-i 16sh expusi tot la schimbarisi incertitudini ale treeutului. Dar astfel se vaameliora, personalul magistraturei? Nu, en 6st mod,magistratura va perde din ce in ce mai mult,astfel va yeti intoarce intr'un cerc vieios, fara aajunge vreodata a avek o magistraturg demna demisiunea ei.

Nu respingqi, D-lor, o instituVune care pre-para i asigura viitorul. Inconveniente practice demoment s5, nu v6 facg a uith principiile esenliale;caci inconvenientele pier si principiile ramAn.

si

si

III

Monitorul Of. din Via Iu lie No 142/1865.

Procedura executiunii civile

Discutându-se procedura executiunii silite Boerescuse folose§te de aceast 5. imprejurare pentru a spune adu-

spiritul general al procedurii civile al cäruia autorera. Ideia principara de care a fost insufletit a fost sase foloseasa de ce era ban in trecutul thrii noastre §i

adopte chteva ceva din legislatiunile thrilor eu mo-raviiri simple, Mirk' prejuditi medievale, ca Elvetia. Ashch. opera lui e mai intai romaneasc g. apoi simplàIi napede.

si

B. Boerescu. vice-preqedinte al consiliuluide stat. 0-lor, acum s trecem la o a1t1 partea procedurei, sd-mi permiteti a vd dà oarecariexplicatiuni asupra spiritului acestei lucr6ri.

Ati väzut On/ acum partea relativI la da-rea §i formarea sentimentelor, acum trecem la oaltä parte, la aceea relativl la executiuneaAceastl parte, Domnilor, are o foarte mare im-portantg ea este, ea s5, zic aqh, sanctiunea jus-titiei, cAci la ce ne-ar servi o sentint6, dael nu

n6rii,

i

si

93

am aveh, toate garantiile c6 are s6 se execute in-tocmai. Mud vom examinh, aceast6 parte a pro-cedurei vom sim0 qi mai mult ce insemnat6 lipsaver') in trecut, in procedura veche, §i nu ne vommai mira dac6 in trecut, sentintele se executauanevoe, sau se executau r6u.

Child Consiliul de stat mi-a dat misiunea cas6 incerc en singur toat6 procedura civi16, eu amsimtit atat greutatea acestei ins6rcin6ri, cu caream fost onorat, cat qi avantagele ce pot trage dinacest sistem ca o lege sa se lucreze de un singurom. Am cAutat dar, precum ati putut vedeh, dinp6rtile chte s'au citit pan6 acum, a m6 p6trundede toate lipsele i trebuintele noastre, in materiade procedur6; am c6utat a implini lipsele trecu-tului, §i a corespunde la trebuintele locale. Sprea atinge acest scop, m'am silit a p6strh atat ceeace avem bun in trecut cat qi a indrepth, §icomplecth mai ales aceea ce tiarn c cauzh multeinconveniente. Am c6utat a m6 conformh princi-piilor qtiintei, §i consultând qi legislatiunile altortlri mai ales ale acelor cu moravuri simple, i

emancipate de prejuditiile feodale, precum esteElvetia, am format acest corp de lege uniformä,ornogen6 §i pe cat am putut simp16, clara §i maiales romaneascg.

Acest caracter, care il are toat6 procedura

94

in general, l'am dat, pe cat puterile mele m'auertat, si procedurei asupra executiunei silite in spe-cial. Am consultat traditiunile i jurisprudentanoastra; m'am povAtuit dup6, principiile stiintei sidupg exemplele altor state cizilizate, mai ales, o

repet, ale acelor cu moravuri simple si far6 preju-ditii feodale; am lepa'dat formaliatile complicate

nefolositoare, cari neavand un scop practic,complic6 justitia in loc de a. o inlesni, i ast-felm'am silit pe cat am putut, a forma, si aceastaparte a procedurei simpl, omogen6, practicaromaneascA, adecl corespunzand trebuintelor noastre.

Nu stiu, Domnilor, clack am corespuns sco-pului ce mi-am propus. Imperfectiunile insalacunele ce vor exista se vor ivi cu timpul, prinaplicarea acestei legi, si atunci, profitand de lu-minele ce va aduce cu sine experienta, se vor in-drepth i aceste imperfectiuni; astfel Romanii vorreusi a posede, o procedurA, in acord cu princi-pile stiintei si cu trebuintele tarei Ion

si

si

si

1866

II

Monitorul Of. din 29 Noemvrie (11 Decemvrie) No. 2130806.

Discutie referitoare la excluder ea din adunare alui M. Kogalniceanu

N. Blarenberg cere excluderea lui M. Kogglniceanudin adunare fiindcg nu ava dreptul sg, fie ales. In rea-litate Blaremberg e contra lui M. KogMniceanu cgciacesta Pacuse lovitura de stat din 1864. Boerescu de§lnu e arnic politic al Ini KoOlniceanu il sustine spunAndcit excluderea acestuia nu inseam* cum cred unii, citse desaproba lovitura de stat din 2 Mai 1864 §i se aprobA11 Februarie 1866. Cestiunea nu trebue pe acestteren. Din acest discurs se vede judecata rece §i minteacumpAnitg, a lui B. Boerescu.

B. Boerescu hni pare cA discuOunea ieho forma, care nu ar fi trebuit s'o aibit. Credeamla inceput cA, D. P. Grädi§tianu s'a pus pe ade-vA,ratul trumn, dar am vIzut cit s'a abkut §i D-lui.

Domnilor, pentru ca sA vedem ce este in ces-tiune, nu avem decat sit citim propunerea, carezice: cit votul constituantei in privinO, D-lui Ko-

20993 7

push

98

galniceanu, eonstitue o incapacitate pentru D-sa,qi ea prin urmare D-sa, ne mai putand fi eligibilcand s'a ales, trebue acum exclus din aceastaAdunare. Domnilor, in aceasta cestiune positiuneamea este foarte limpede; este cunoscut ca nu amavut onoare a fi din amicii D-lui Kogalniceanu,ca nu am fost de ideile D-lui; §i ca. in fine amdiferit cu totul de opiniune cu D-lui, In privintaloviturii D-sale de Stat; §i ca, din contra, amfost dintre aceia, cari prevazand c aceea loviturava arra rele consecuente, am combatut-o si amcautat s o evit.

Ideile §i actele mele trecute fiind clan/ cunos-cute, pozitiunea mea este foarte limpede §i facilitin aceasta cestiune. Vorbesc liber de ()rice consi-deratiune personala, de mice simtimant de simpatiesau antipatie §i doresc mai intaiu ca, dupa ce seva pune cestiunea pe adevaratul ei Mein], sa vedemdaca in adevar este bine sau nu, sa se ia in con-sideratiune propunerea ce sa facut.

Acum, Domnilor, se poate ca autorii propu-nerei sA fie preocupati de ideia crt votul consti-tuantei in privinta excluderei D-lui Kogalniceanu,sit continue a fi obligatoriu §i astAzi; el este osolidaritate intre Camera trecuta §i cea actualaiii privinta acelui vot, §i cit pnin urmare §i Ca-

99

mera actualh trebue s voteze astlzi cum a votatCOn s ti tu an ta .

Domnilor, aceasth idee de va existh, este gre-sith: o asemenea solidaritate nu existh intro acesteAdunhri; chiar aceeasi Adunare poate A votezeun ce si apoi tot acea Adunare va puteh reveniMath sau de douh ori asupra aceluiasi vot, dachalte elemente au intervenit spre a o luminh. Cuatht mai mult dar o alth Adunare poate prea binemodifich aceace a filcut o Adunare anterioari.Solidaritatea de voturi nu poate fi niciodath inaceasth pivinth. 0 Adunare urmhtoare poate mo-difich nu numai simplele voturi, dar si legilevotate de Adunarea precedenth. Aceasta este conformcu natura corpurilor deliberante, este conform cunatura progresului uman. Un vot sau chiar olege au putut fi bune pentru un timp; apoi eir-cumstawcele i trebuintele timpului sehimbandu-se,acela§ vot sau aceeasi lege se poate in uma, mo-difich. Dad., domnilor, am presupune cii un votan trebui sh fie ash de perpetuti obligatoriu, cumar pretinde D-nii subscriitori ai acestei propunericum s'ar mai puteh atunei nlodifich legile duphtrebuintele timpului? Vedeti dar, donmilor, ch uicio solidaritate nu poate sl existe intre votul ceavern a da astrizi, si intre votul ce a dat consti-tuanta trecuth.

100

SI luthn acum cestiunea din punctul de ve-dere al legalitatei. Domnilor, eu care tin foartemult la demnitatea acestei Adunari, doresc ca tot-d'eauna lucrarile si voturile sale, spre a fi binerespectate, sa fie nu numai juste i echitabile, dar

conforme cu legea. Cum dar s'ar puteaca printr'unvot sa, se poata creia, o incapacitate electoralapentru o persoana, care, dupa lege, se bucura detoate drepturile unui eligibil? Se poate presupunedupa cum a zis D. Blaremberg, ca in privinta D-luiKogalniceanu s'a creiat o incapacitate exceptionath,prin votul constituantei, §i ca efectele acelui votcontinua i astazi? Dar, domnilor, chiar daca acelvot ar fi lovit in adevär pe D. Kogalniceanu deo incapacitate electorahl, acea incapacitate nu apu tut sa-si aiba' efectele sale decat provizoriu, pentruAdunarea constituanta, si pe cat timp acea Adu-pare l'a mentinut. Dar odata ce acea Adunare aincetat, odata ce o constitutiune s'a votat de dansain care, se arata cari sunt incapacitatile electo-rale, cum mai putem crede ca, peste acele in-capacitati legale, mai exist i altele create prinvoturi indivicluale? Nu, domnilor! Constitutiuneanoastra ne arata car.' sunt incapacitatile electorale;Adunarea, mai inainte de toate, cat s respecteacea constitutiune; §i peste dansa, nu putern ad-mite nicioalta incapacitate (aplauze.)

si

102

in privinta D-lui KogAlniceanu! Rau dar a fäcutacea Adunare cand a gonit pe D. Aricescu; rAuau Meta dupg mine, alte Adu»Ari cari, tot arbi-trariu, au gonit si pe D. Ch. Tell. SA nu cAdemsi noi astAzi tot in acelea§i greseli.

Dar ni se citeazA, de D. Blaremberg mai multeexemple din Anglia, uncle, in secolii trecuti, s'augonit mai multi deputati pentru opiniunile lorpolitice sau chiar filozofice. Dar ce dovede§te asta?Dovedeste cA fapta Camerei din Anglia a fostjustA? Nici de cum. F?'i en toate astea ar fi aceastaun cuvant ca sA imitám §i noi faptele nedreptecomise de Parlamentul englez? Dar nu ati vAzut

in exemplele citate cA un deputat englez s'a gonitpentru o scriere filozoficA, pentru o opiniune ab-stract6 ce exprimase in public? Acolo am voi sAajungem §i noi? Nu cred ca aceasta sl fie inten-tiunea D-v? Apoi atunci feriti-v1 de a intra pecalea arbitrariului; cAci odat1 ce astAzi ati goniun deputat pentru o idee sau un fapt political Om, de ce maine sA nu goniti pe altul §i pentruo idee filozoficl sau curat moralA? Uncle va maifi limita arbitrariului? Justul nu se mAsoarA numaidupA obiectul la care se aplicl, ci §i dupa naturafaptei in sine; tot atilt de imoral iu sine. esteacel ce furA un ou, cat si ace! ce furA un bouNu creati dar astAzi un precedent injust pentru

103

D. Koghlniceanu; chci odath alunecati pe astArhph, nu still' unde ne-am puteh opri? (aplauze.)

Sh nu se creadh iarasi cit, dach asthzi amvoth altfel decht a gait constituanta, am da cuaceasta un Ham acelei Adunhri. Nu, domnilor.Fiecare Adunare este suveranh in lucrhrile i apre-tuirile sale. Constituanta a putut sit aprecieze ces-tiunea intr'un fel; noi astAzi, aflati in alte cir-cumstante, luminati poate mai bine, avem apre-cierea noastrh speciall. Fiecare din aste Adu-nhri nu au fdeut cleat sh-si exerciteze cu since-,ritate misiunea sa.

Am mai vhzut inch, domnilor, i cu multhpArere de rhu, ch unii din noi s'au facut apärhtoriiori acuzatorii revolutiunilor dela 2 Maiu ori 11Februarie. Dar domnilor; acesta nu este de loc incestiune; i rog, pe unii, sh nu creadh cit gonindpe D. Koghlniceanu din Adunare, se loveste 2 Maiusi se laudh 11 Februarie; pe altii, sh nu creadh

cei ce sustin pe D. Koghlniceanu sustinpun acesta 2 Main si lovesc in 11 Februarie.Nu este aceasta cestiunea, si este cred chiar impru-dent a se pune pe acest thrim.

Revolutiunea dela 2 Main ca si cea dela 11Februarie, sunt din domeniul istoriei. Nu ne apar-tine noul, contimporanii interesati, cari am fostmai mult sau mai putin actori in aste fapte, sit

ea,iarOgi,

104

venim a le critich ori a le lludh. Istoria contim-poranh nu se scrie, destul de impartial, de ceicontimporani, ci de generatiunea urm6toare. Asa-zi nu mai avem nici 2 Main nici 11 Februarie:asazi avem o stare normalA, de lucruri; avem oconstitutiune, avem o ilustra dinastie, qi oameniinu au a se mai imOrti duph' ordinea chronolo-gicA. Eu am fost in contra lui 2 Maiu §i 1-amlovit dela aceasta, tribunh; dar n'am avut onoarea participh Ia faptele din ziva de 11 Februarie.titre eine dar in yeti clash pe mine? (Ilaritate.)

Nu, domnilor. Toti Românii astAzi stint

d,,votati regimului actual. Toti deputatii, caricombat sau sustin pe D. KoOnieeanu, sunt venitiaci ca sA, observe constitutiunea i s consolidezetronul, §i dinastia noastrà. (Aplause generale.) Nuvoi, niei pentru un moment macar, s presupunemch arnica D-lui KoglIniceanu de peste Milcov arfi expresiunea celor ce ar vol sa sustina nu §tince din 2 Main. Nu domnilor; nici un judet inRomftnia,n ici aci nici peste Milcov, nu a putut sttrimita un singur deputat ostil regimului de astazi,dinastiei, care are sit regenereze nationalitateanoastrh! (Aplause.)

Dad, asemenea deputat ar existh, el n'ar finici din 2 Main, nici din o alt5, datA, ar fi unsimplu rebel, §i-1 vom trath ca atare. (Aplause).

105

lush, pe cttt cred, nici un asemeneh deputat, nuexisth intre noi, sau, cel putin, nu trebue sh pre-supunem ch exist/.

Repet dar, domnilor, sh respingem propune-rea ce vi .se prezinth; caci ea e contrarie legeinoastre fundamentale: respingerea ei nu e de Joeun blam pentru constituanta. NIA la un puncten imi explie chiar imprejur/rile cari au %cut peacea Adunare sh voteze cum a %cut. Erh in adevhra doua-zi duph o revolutiune; in momentele childaveh sh formeze o constitutiune. Fumul poate alvictoriei, instinctul natural al conservhrei, a pututface acea Adunare sh nu voeasch, a admite insttnul shu pe un om care jucase primul rol inlovirea de stat dela 2 Maiu.

Asth-zi ins/ imprejurhrile sunt cu totul altele.Asthzi ne aflam in stare normalh i legalIt, asth-zi avem o constitutiune in vigoare; asthzi existhstabilitatea la Tron prin ilustra dinastie ce-1 ocuph.Cum s'ar mai puteh scuzh expulsiunea unui deputat?

Au voiti sIt faceti din D. ICog/Iniceanu muom a§h, de mare, luck sh-1 credeti, pe el singur,a§h de periculos? Nu, domnilor. Tocmai pentruchnu sunt amie al D-lui Koghlniceanu, nu voidau aceasth importanth, nu voi sh-1 fac un oma§h de mare. (Aplause.) VinIt d-lui in Adunare, §iva fi privit duph cum se va conduce. Dela tri-

106

bunk i se va da numai erezamatul ce va merith.Pene straine de va pune, cum a zis D. Sihleanu,le vom cunoa§te. Nimeni intre noi, Domnilor, nupoate fi periculos; caci, gratie cerului, sunt inasta Camera destui oameni capabili, §i cand unuldin noi se va abate dela drumul eel drept, cei-

lalti vor fi ael ea sa-1 punk, la loe.A continua dar excluderea in privinta D-lm

Kogalniceanu, ar aveh aerul de o simplk perseeu-tiune. L'am pune in fata tarei qi a istoriei ea ovictima. Si eu unul nu voi aceasta. Vedeti con-seeinta unei aparinte, chiar de persecutiune; ales

de un colegiu, dupa inthia expulsiune din Adu-nare, D-lui vine ales de doug colegiuri; exclus de adoua oara, trei colegiuri ni-1 trimit iarti deputat.De-1 vom exclude §i acum, prevedem oare undeye va opri numarul colegilor ce-1 vor alege? Apoibine e, prudent e, s ne punem astfel in lupta cumai multe colegiuri electorale, sa nu tinem soco-teala de opiniunea lor, §i sa le lasam kirk, depu-tat? Nu, domnilor; aceasta nu ar fi prudent;aceasta nu ar fi drept, §i, ee e mai mult, aceastanu ar fi politic.

Vina dar D. Kogalniceanu in Adunare; §i vamerith dela Camera §i dela tara numai aceeacei se va euveni, dupa conduita D-sale ea deputat.

dar Domnilor, v rog, pentru toate euvin-Ai

107

tele ce le am expus, s respingeti pur i simplupropunerea ce vi se prezint6; i fiti siguri, e cuaceasta yeti fi mai forti, ctci yeti avea, dreptul §ilegea cu D-voastra. (Aplause.)

1867

Monitorul Of. din 6,18 No. 5/1867.

Combaterea sporirii numdrului referendarilor.

Ministrul de Fmante depune un proiect de lege princare cere sporirea numArului referendarilor la curtea decompturi inc5. cu 8. Boerescu II combate motivAnd c ser-vieinl se face bine nu eu cantitatea functionarilor ci cucalititea lor qi ad'Augind c nurrarul referendarilor esuficient en conditiune ea membrii eurtii s fie mai activi.

B. Boereseu. Domnilor, am ft-lent partedin majoritatea comisiunei, §i de aceia rn simtdator a u t dh oarecari explicatiuni asupra impre-siunilor in care s'a gäsit comisiunea chnd a votataeest proect.

Domnilor, se cere prin proieetul de fat6 unadaos la numärul referendarilor dela curtea decompturi; prin urmare comisiunea s'a ocupat, pehingrt consideratiunile de economic, a se convingede insuficienta numerich a acelor referendari, astfelincilt sit nu sufere serviciul.

Domnilor, nu este vorba de necesitatea ce 0

112

resimte curtea de compturi, ci de serviciele ce eaeste menia s dea; aceasta necesitate e incontes-tabil6.

Prin urmare dar, nu se discutl sustinereasau respingerea ideei de adaos a referendarilor dincauza servicielor ce este chemath curtea de compturi

dea, fiindc6 nu are a face una ca alta.eu, Domnilor, stint atat pentru economii,

cat §i pentru necesitatea acestei institutiuni; §i Incacred, ca §i D. Ministru de finance, c5, ar trebuiA, nu facem niciodath, economii, incat s§, desor-ganizam un serviciu, caci atunci dupit cum a zisD. Ministru, e mai bine sA. se suprime acel serviciu.

Yorba este, de a se §ti dad, pin neadaosulacesta, ar suferl in realitate, curtea de compturi;dacg adicg, curtea in realitate, nu ar putea s6,producA ceeace este chirnat s c1e i fii,r6 adaosulacestor referendari. In genere, Domnilor, trebue sa§titi c5, nu este nici un corp de serviciu, care sa,nu reclame mereu adaos de functionari, nu amviizut institutiune care sa nu se planga cA, nu aredestui amploiati. Am vitzut eu insumi, cand eramla minister, cg, in administratiunile serviciilor cedirigeam erau functionari de prisos, §i eu imi pro-pusesem a-i mai reduce; iar din suacesorii mei,nu numai nu i-au suprimat, ha inel i-au mai

sh

113

adaogat : si acesta pentru ct amploiatii strigau chtrebue sh se rnai inmu1teasc5, (A plause).

Acum s vedem, daca, serviciul Curtei deCompturi are neaparat6 nevoe de adaos; i dacatrebue asemenea sh se su prime acei doui membriiacei doui referendari provizorii. Majoritatea Co-misiunei a zis: nu este nevoe de adaos, lush nutrebue sh suprimati acei doui membrii provizorii.Aceastl hotgrire a sa bazat-o, mai inthi peconsideratiunea cit unii din membrii acestei curti,sunt distrasi dela serviciul curtei la alte ocupa-tiuni, i procurorul acelei curti, chemat in sanulcomisiunei ne-a arhtat imposibilitatea ca ea s5, poatalucrh in sectiuni.

Noi mai inthi am constatat aceasta : cit rhusi farit cale merg doui membrii la Comitetul deliquidare, iar nu unul; pentruc6 legea.ruraki, zicecaun singur membru numai dela Curtea de Compturise va duce la comitetul de liquidare; un alt membruse va luh dela Consiliul de Stat, care, fiind des-fiintat, s'a inlocuit cu unul dela Curtea de Cas-satiune, i un al treilea membru va fi Ministrulsau delegatul s/u. Ce cauth dar la Comitetul deliquidare un al doilea membru dela Curtea deCompturi? Ast6 procedare, duph legea rural6, esteilegal6; si am spus procurorului sit explice aceastapresedintelui Curtei, pentruca nu mhine, poimhine

20993 8

si-a

114

lucrarea sa s poatI fi contestata.. tin alt membrual Curcei de Compturi este Ingrcinat de a se ducela Casa de depuneri i consemnaOuni. fns, asupraacestui membru am observat ea, aceast/ Indatorirenu-1 distrage dela luerArile sale; OA el, ne exer-citAnd Ia Cassa de Depunere decal un simplu con-trol, el poate prea bine s5, lucreze totdeodat.itacolo si la Curtea de Compturi.

Apoi, chiar in privirAa mernbrului dela Co-mitetul de liquidare, eu am crezut, i Cornisiuneaa fost de aceastl idee, c acesta riguros ar putehlucrh si la Curtea de Compturi i la Comitetul deliquidare. El ar puteh face aceastit indatl ce si-arregulh orele sau zilele ash, trick s poatA, mergein amandoWi, locurile. Astfel se intampla la Con-siliul de Stat, cAnd aveam onoarea a-1 presidh: unmembru aT situ, care erh insarcinat l cu lucrareaComitetului de liquidare, mergeh acolo seara, iarziva venea de lucra Ia Consilin.

Apoi, Domnul Procuror ne mai spuneh, canu mai poate Curtea s lucreze In sectiuni, niciin Adunarea generala. Atunci i-am aratat legea

i-am dovedit c Curtea poate sa lucreze foartebine si in sectiuni si In Adunarea generath. Inadevar, dupa art. 2 din lege Curtea de Compturise compune dintr'un presedinte, din opt membrii,si din opt referendari. Dupa art. 3 seqiunile pot

si

si

115

lucrh fiecare cu eke 3 membrii; doul sectiuni audar nevoe de §ase membrii; dar D-lor sant 9; §iprin urmare trei mai rAman de prisos. Apoi dupa,art. 17 adunarea generalá se poate tine cu 5 mem-brii. D-lor inA find noun mai ritman patru deprisos. Unde dar este imposibilitatea practiel de

lucrh?Acum, Domnilor, venim la partea a doua,

la necesitatea de alti opt referendari. Aci sà-mipermitg d. Ministra de finante a diteri de opi-nisiunea D-lui in privinta modului de lucrare areferendarilor. Ce zice legea asupra lor? Art. 50ne zice c5, referendarii asist pe membrii in eer-cetarea compturilor; clan lamurilele trebuincioase

Curtei i membrilor in parte etc." Vedeti dar careferendarii nu fac deck A asiste pe membriiin lucritrile lor. Aceasta inA nu va si zicg, di, mem-brii sant scutiti sit fael §i ei lucrarea ce o fac refe-rendarii. De uncle a e§it oare sistemul c numai refe-rendarii A fac a. cele d'intaiu investigatii, §i apoimembrii Curtei A le controleze? Ace§ti membrii potprea bine A facA §i ei lucrarea referendarilor, c5,ciace§tia sunt numai ni§te ajutoare ale membrilor. Lu-erarea membrilor dela Curtea de Compturi, este0115, la un grad. cam ca acea a membrilor delaCurtea de Cassatiune, cand fac raporturi Curtei

a

116

asupra unei cauze. Ei iau dosarele acas6, fac ra-portul lor Curtei, i apoi in sectiuni juded, eauza.

Tot ash s'ar puteh face la Curtea de Conturi.Pe lang5, referendari, punand i Domnii membriimai mult5, activitate, cel putia numai pentru anulacesta, ar puteh 1ui dosare acas6, i sit lucrezeprima investigatiune sau raportul asupra unei cies-tiuni, ash cum fac referendarii. De uncle s'a luat oarecit numai referendarii eclat sit lucreze raporturilesi Domnii membrii nu trebue sa, fad, altcevh dechtsti, le controleze? Cel putin legea se opune la acestsistem; dzi ea face din refendari niste ajutoarenumai, iar nu o prima' instan0 indispensabil6;prin urmare eel ce are un ajutor poate insusi faceaceia ce face ajutorul slu. Dad, s'ar urmh sis-temul ligei, vedeti ce avantagiu am aveh; ar fi

saptesprezece persoane. dar nu numai opt, cariA, fad raporturi sau cele lueari de in-vestigatiune, i lucrarea ar merge indoit de repede.

Vit m6xturisese dar, ca, nu am vazut nevoiade acest adaos, pentrucA dad, ar lucrh si mem-bill cu cevh mai mula activitate s'ar Indeplini sco-pul legitim de care se ocupA d. Ministru. (Aplauze)

Acum vine ehestiunea, dad trebue s5, se su-prime membrii i referendarii provizorii. La aceast5,suprimare majoritatea membrilor comisiunei s'aopus si iacit pentru ce:

si

d'intai

117

Care a fost scopul legei and in art. 64 s'a ziscl se numesc doui membri qi doui referendari pro-vizorii pe doui ani? Scopul a fost ca Curtea s6poatI examinh socotelile inapoiate ale anilor tre-cuti. Implinitu-s'a acest scop al legei? Nu, Dom-nilor; Curtea nu a putut examinh socotelile decat On/ la anul 1860. Prin urmare este logicca s5, mai prelungim i pe acest an existenta ace-stor membrii, spre a se puteh terminh examina-rea vechilor socoteli. Odat/ ce acest scop se va im-plini, precum cred o eit sit se indeplineasca in acestan, odata, ce Curtea va fi pus/ in stare normal/ cuexaminarea compturilor, atunei neap/rat vom su-primh pe acei membrii provizorii. Pan/ atunciins/, Domnilor, trebue mentinem; c/ci altfeln'am indeplini scopul ce §i-a propus legiuitorulchild a ad/ogat ace§ti membrii provizorii.

Mai adqoglm pe lang/ aceasta, c un mem-bru al Curtei este distras dela lucrarea sa, crt unun altul este ocupat accidental cu controlul (Jasseide Depuneri, §i vedeti cä, dael am mic§orh indat/numitrul membrilor actuali ai Curtei, am risch dea paralizh serviciul ei.

lata pentru ce cuvinte, Domnilor, cred cg, estebine a v6 uni cu opiniunea majoritAii comisiunei.A pl a use).

sl-i

II

Monitorul Ofieial din 20 lanuarie (1 Fehruarie) No. 16/1867

Discurs privitor la contractarea Imprumuturilorin strAinAtate.

Guvernul flicuse un imprumut pentru care cereit.votul Camerei. N. lonescu, P. Gra.disteann combilteauaceastá cerere sub cuvânt ea imprumutul este oneros§i cA, ar fi trebuit inainte de a-1 face in striiinatatesa.-1 fi supus votului Camerei. Boerescu de§i nu tagl-duelte ca.' i'mprutnutul ar fi putut fi facut in conditiunimai bune t, tuq recunoa§te guvernului dreptul de a-I ficontractat inainte de a-I fi supus votului adunarii elective.

B. Boerescu. D-lor, a fost un mare finan-ciar al Frantei baionul Louis, la care a facutaluziune si D. Ionescu, care a zis: , faceti o

linat politica, daea, voiti sa aveti bune finante".Prin urmare, contrariu opiniunei D-lui Epureanu,socotese si eu ea finantele smit strft,ns legate cupolitica, si ca. nici Onor. Camera, nici guvernulnu vor puteh reusi niciodatit sa OA bune fi-

nante, daca mai intAm nu vor face buna politica.Asa dar, Domnilor, vorbind de finante, sa

119

nu credeti cg, nu am A fac §i politicg, dar voiuface politicg, care A fie legatit cu finantele. Voictiuth pe lângg aceasta A fiu scurt, §i voi punecestiunea pe un tgram, care, dupg mine, nu s'adiscutat in destul Incl.

Preocuparea acestei Camere in cestiunea im-prumutului o gäsese legitimg, fiindcg imprumu-turile sung intotdeauna rgu la ureche. A se impru-muth este a angajh viitorul, §i neapgrat, cg trebueA vedem §i st cumpgnim bine conditiunile cu cariangajgm acel viitor.

Aceastg preocupare o gäsim dar legitimg. Tot-deauna cestiunile de imprumut dau loe la multediscutiuni. Intre financiarii, chiar cei mai ilu§trii,problema imprumuturilor nu este deslegatg inch' ;sunt unii, din cei mai insemna0 cari cred cg nimicnu este mai bine pentru un Stat, decht a se im-prumuth, sunt altii, tot cu aceimi autoritate, caricombat aceastg teorie. Odatg ce am constatat cAdificultatea cestiunei este naturaM, A trecem laexaminarea ei.

Domnilor, s'a impgrtit de catre comisiuneabudgetarg, prin raportul sgu, cestiunea ce desbatemin doug mari pgrti: partea financial* care pi-ve§te conditiunile qi modul cu care s'au flcut im-prumutul, qi partea legalg, san mai bine zis par-lamentarg ori politicg, din cari se deduc conclu-

120

ziunile la care a voit comisiunea sa ajunga. Voiuluh dar §i eu aceste doua parti pe rand, §i le voinexaminh pe cat voiu puteh mai scurt.

La partea financial* asupra celor relative lacalcule, nu mai am nimic de adaogat. In privintaacestor calcule s'a zis §1 s'a discutat Mat, Meatpentru mine cestiunea s'a epuizat.

Tot ce aq puteh sa constat ar fi, ca am vazutca §i in calcule §i in matematici sunt controverse§i nu se poate ajunge cateodata, la o certitudineabsoluta. Dar, D-lor, nici nu se cuvine, cred eu,sa avem aerul c voim a face din aka Camerao scoala de aritnietica, spre a discuth atat de mi-nutios toate felurile de calcule ce se pot face cuocaziunea unui imprumut; a§h incat fiecare dinnoi sa ajungem la un rezultat diferit, dupa cumvom adaogh, ori vom sustrage cutare cifra delacutare suing, §i, cbiar de am face acestea, Incanu vom ajunge nici un rezultat practic, fiindcit

deputa0 nu an puteh controlh lucrarea unuiasau mai multora dintre noi.

Sit examinam dar lucrurile dintr'un punctde vedere mai practic qi mai general. Sa constatammai intain un fenomen care se intampla cu toateimprumuturile ce se fac azi de &are guverne, fe-nomen despre care a vorbit §i D. P. Graditeanu.Acest fenomen consta intr'aceasta, clt statul, cand

Ia

ceilaiji

121

se imprumutI, prime§te in realitate o surn6 maimie a. ded,t aceia pentru care se da, dator. A unStat zice c ia cu i'mprumut 100, el nu prime§tein realitate decat 60, 75, 80 etc., dup6 cum cre-ditul acelui stat stä mai bine sau mai rAu pepiete. Aceasta constitue diferenta intre valoareareall qi valoarea nominall a unui imprumut. Daraceasta este o anomalie! o contradictiune!

Se poate, §i eu cred c5, este o anomalie, inslla aceastA anomalie eatl s6 se supunl toti, cciaqh voesc capitalitu, voesc speculatorii.in materie de imprumuturi acetia sunt cari faclegi §i guvernelor §i popoarelor.

Ce rezu1t6 insl din aceast6 necesitate finan-ciar6? Rezu1t6 una este valoarea realA ce oprime§te Statul, §i alta este vaioarea nominalit pentrucare se dA el dator. AO, de exemplu, cand Statulse imprumut6 cu 25.000.000 rnilioane, dacg el aprimit in monedl sunatoare aceastg, surn6, apoisg, §titi cg. s'a obligat a plati cltre cel ce im-prumutat, nu 25 milioane numai, ci 30, 40 sau50 rnilioane. Ast/ combinatiune este absurda,, anor-mahi, v6t1m6toare chiar; sunt in contra ei §i eu,§i D-voastr6, §i mai toti autorii financiari. Insh',o repet, ea se impune de c6tre capitali§ti ca olege; cxci a§k le vine lor bine sa, fac/ impru-

àL

ca,

1-a

122

muturi; vor sl ail)/ in maul' ni§te titluri a clrorvaloare reall §i nominal/ sa. fie diferit/.

Mai toate imprumuturile Staturilor moderneastfel se fac. Si sl nu ne mirlm noi cand D.raportor ne spune el Statul, in imprumutul eefleel se dl dator 100, elnd el prime§te numai 52,el suma primitl fiind de 50 milioane, noi ne dArndatori 90 milioane sau altl suml.

Toate aceste sunt adevlrate, insl nu putemnoi schimbh conditiunile creditului ce se practiel.in toatl Europa. Si dadi voim a ne imprumuth,catI §i noi, ea toate celelalte natiuni, sl ne supunemunei legi financiare impusl de uz qi de capitali§ti.

Ne fiind financiar am clutat §i eu sl-midau bine seama de acest fenomen. Am clutat sävAd bine, dacl numai noi suntem supu§i la aceastllege oneroasl; §i am vlzut, Domnilor, ca toatenatiunile au fost silite a se supune ei, intr'unmod mai mult sau mai putin oneros, dupl im-prejurlri.

AO de exemplu, am luat Francia, Stat, alelrui credit este unul din cele mai bine stabilitein Europa, §i am g/sit di in epoce mai mult saumai putin critice ea acelea prin cari am trecutnoi am glsit, zic, el Franta s'a imprumutatcu conditiuni foarte grele; aqh, de exemplu, in1815 un imprumut cu 5 la sutl doblnd/ nu s'a

contractat decat 51suta franci.

0 voce: ErauB. Boerescu.

123

franci 23 centime, pentru o

armatele aliate in Franta.VI voiu da exemple gi când

un erau aliatii in Paris, en toate ca intrarea lor aridieat valorile bursei.

AO in 1816, 1817, 1818 imprumuturile gu-vernului Francez s'au facut pentru 5 la sutit do-banda cu 57 franci. In alte euvinte guvernulfrancez primea 57 franci in Joe de o suta, §i prinurmare dobanda ce platea, nu era, de 5 la sutacum se zicea, ei in realitate da aproape 10 lasuta; adicit pe IngiI altele, guvernul se supunehunei uzuri pe care, altmintrelea, legile sale opedepseau.

Voii Ufl exemplu §i mai apropiat? Tot gu-vernul Francez in anul 1855 contracteaza, Un im-pnimut pentim 3 la suta dobandl cu 65 fr.)25 centime; adica, in realitate, guvernul nu platea,3 la suta, ci aproape indoit. i ca sa, vg incredin-tez cit aceste cifre sunt nesupuse indoelei, vg de-clar ca, le-am luat din manualul speculatorului labursa, de 0. Proudhon.

Acum intelegeti, Domnilor, pentru ce, §i inimprumutul nostru, capitalul real fiind de 18milioane franci iar emiterea lui de 34 milioane,

124

noi plltim in realitate 14 la sutl dobandl, iar nuseapte.

Din aceastl combinatiune financiarl rezulth .mai multe consecinti foarte apAsltoare staturilor.In adevlr, intelegeti,Domnilor, ea prin ingenuoasacornbinatiune ce v'am expus, statul in fapt, se afildator sume ce nu a prirnit; i aceste slime suntfoarte man foarte impovIrltoare.

Un insemnat financiar, D. Gustave de Pu-quode ne spune, c s'a calculat el tezaurul publical Frantei datork pang pe la 1840 o sumI de17 milioane franci, ce nu primise deloc.

Tot acel autor ne spune el tezaurul englez,numai dela anul 1775 pinl la 1816 datorl sumade 171 231 449 livre sterlingi, pe care iarlsinu o prirnise de loc.

Vedeti, dar Domnilor, clt este de grou depurtat diferenta intre valoarea reall i nominalla imprumuturilor.

Voiti inel a mai sti o insemnatl sarcinl ceiau asuprl-le guvernele prin imprumuturile eecontracteazl? N'aveti cleat sq, examinati ce pll-teste guvernul francez pentru rentele sau dobanziledatoriei sale, nu timporale ci perpetue, adicl adatoriei consolidate. Prowlhon, in manualul sude bursI, ne spune eq. de 1814 panl la 1847 gu-vernul Francez a plltit 10 miliarde 433 milioane

125

jum6tate de rentq pentru o datorie a axei capi-tal nu se urea, tocmai la sase miliarde.

Din toate acestea vedeti, Domnilor, c6, sarci-nile unui imprumut stint foarte grele, si ca, tot cee mai bine si mai prudent este ca statul, caindividul, ea se imprumute cat se va putea, rnairar. De aceia, cat pentru mine, cu tot respectulce am pentru opiniunile contrarii ale mai multorinsemnati financiari, sunt foarte putin favorabilimprurnuturilor. Dar Dornnilgr, si in contra opi-niunei mele, si in contra opiniunei D-v. tuturor,este o lege fatal/ : aceastl este legea necesitatei.Cand necesitatea se iveste cat si ne supunem ei.

D. Gustave de Puquode, pe care 1-am maicitat i pe care l'am consultat de preferent6,fiindc si el e putin favorabil imprumuturilor, nuadmite imprumutul deck intr'un singur caz, acelaal necesitAtei. Iac5, propriile sale cuvinte:

Nu este cleat o scua, pentru imprumut: necesi-tatea cea mai aboluth, si cea mai grgbitii."

Acum in privinta imprumutului ce discutamfost-a Barr nu necesitatea de a-1 contraca? Mi separe, Domnilor, ca asupra acestui punt, suntemtoti de acord. Necesitatea a existat. Chiar comisiu-nea budgetar6 a constatat aceastl necesitate prinraportul s6u; i cu toti stim cit era, si necesitatesi urgen0 a se ridich creditul nostru, a se plitti

§i

§i

126

mandatele in suferintl in fine a nu se Ms& datoriaflotant6 de 75 milioane ne

Odatl dar ce necesitatea existä, s vedem pece drept guvernul a contractat acest imprumut;cu alte cuvinte, sg, vedem ce zice legea care dadrept guvernului a face imprumutul; pentruc&numai astfel putem aprecih legalitatea sa, precum

consecintele politice ale conduitei noastre.Domnilor, legea care autorith pe guvern a face

un imprumut, este din 15 lulie 1866. In cel intaiuarticol, ea specific& necesitAile existente pentrucari urrnh a Si vinde o parte din domeniile Sta-tului. Tot din cauza acestei necesitaCi, in art. 36,legea autorizg pe guvern a face un imprumut,chiar in acesti termeni

Se autorizit ministerul finantelor a trath en eapi-ta4tii pentru realizarea urini mprumut de 50.000.000,conform bazelor emise de aceasth. lege".

Vedeti darA, domnilor, c textul legei e precis.Legea dg, guvernului, un drept absolut de a

face imprumutul curn va sti el. Vin insg, D-niiIonescu. P. GrAdisteanu i a1ii i ne zic cg, vorba

trata nu este tot una cu a contracta,urmare guvernul nu puteh contract& alt imprumutfarl ratificarea Camerei.

Domnilor, rnai intitiu nu stiu dac6 in materiede finance, c&nd este vorba de un imprumut atilt

§i

:

8a c cO. prin

127

de insemnat incheiat eu capitalisti strlini, and evorba de creditul nostru pe pietele Europei, tinstiu, zic, dacA ar fi nu numai politic dar i ecui-tabil, ca s5. venim si, serios, st discutlm asemeneainterpretAri.

Nu, domnilor, eu nu pot presupune nici unsingur moment, c corpurile legiuitoare s'ar punepe un ash fals tthrn; ijudccttnd asupra interpretlreijudalce, dael vorba trata este tot una cu contractet,s. vin a dleamh un imprumut, si a da astfel olovire de moarte ereditului nostru pe pietele Eu-ropei ! (aplause). Daca, oratorii de earl vorbese arfi observat mai bine desbaterile constituantei care

flcut legea imprumutului, cred cg nu le-ar fimai rImas nici o indoialit asupra invlesului legei.

Ni se mai objecteaz ins, c, trebue ea Ca-mera actuath, sg, ratifice acest irnprumut. Dar,domnilor, ast5, insemnatl conditiune nu este scrislin lege. Dacg, legea ar fi voit ca imprumutul sa"fie supus ratificArei, aeeasta insemnh, ca. Cameraar avea, dreptul sq, primeaseg, sau s respingl im-prumutul. Aceasta ins/ mai insearnnä, c guvernultrebuih s fael numai o simpth, luerare prepara-torie de imprumut, dar nu s6-1 i realizeze. Daraceasta nu a voit-o constituanta, desbaterile ei ne-ospun, cc e mai mult, textul legei ne-o spune curat.

Acum, dacA, vo4i s critidtm legea, daca.

a

128

voiti sA, criticthn coustituanta, ne putem intrebh:bine sau rthi a fAcut ea? §i eu zic, da, rlu af/cut. Da, era mai bine poate ea constituantafi zis c guvernul sä facl un imprumut, subclauza ratificArei ei. Dar nu a zis aeeasta, §i pecatl vreme, nu a zis-o, Dv. nu puteti inventa.

Domnilor, astA lege e definitivl §i impru-mutul este &cut in puterea ei; el este sanctionatqi promulgat de Dornn; parte din bani s'au §iplAtit; §i dad, ar fi fost in lege vorba de ra-tificare, nimic din toate acestea nu s'ar fi flcut.CuvAntul de ratifieare are o mare insemnitate; elface parte integranth, din valoarea legall a unuiact; §i cand Ast cuvant nu s'a pus in textul legei,nu-1 putem pune noi prin interpretatiuni

Nu est dar. Domnilor, nici politic; nici ecui-tabil, nici legal mai ales, ca s presupunem noiintr'o lege o conditiune subinteleas/ §i Iii virtuteaacestei supozitiuni s atacam un contract.

A§a, dar, Domnilor, sl ne intelegem bine.

Dael este vorba a examina imprumutul sub puntulde vedere legal, sail constitutional, cum a zis asearaD. N. Ioneseu, vedeti cl nu se poate admite con-ditiunea ratificArei. Dacl este vorba sa criticthnlegea constituantei apoi o critic eu impreunA cuDv. impreunl cu D. Ionescu, i zie cI bine ar fifost ea constituanta sA, fi pus §i conditiunea rati-

sit

129

ficarei, i aceia cbiar a maximului de dobAnda.Dar asta-zi nu este vorba nici de a face, nici dea critich legea; ci de a o primi ash cum estefacuta; si ea este ash facuta ca guvernul st albacea mai absoluta putere pentru contractarea astuiim prumu t.

Acum, Domnilor, s venim la parteaadica la consecintele practice la care trebue saajungem In urma Astor discuOuni. Ni s'au pre-zintat trei solutinni! una a comisiunei budgetare,modificata in sediMa de astazi i prin care sezice a se inscrie imprumutul in budget, insa a seda un blam ministerului; alta a D-lui N. Ionescu,prin care se cere ratificare, adica punerea in dis-cutiune a imprumutului printr'un proiePt de lege;si alta a D-Iui. C. Gradisteanu i Epureanu, princare se cere inscrierea in budget a anuitatei, sitrecerea la ordinea zilei, intreb care din acestesolutiuni, trebue adoptam? Eu, Doinnilor demai 'nainte ma declar in contra eiltor trei. Solu-tiunea prezentata de D. loneseu o gasesc eea maigrava dinntre toate. D. Ioneseu ins/ de aseard a venitla aceasta tribuna si cu 1111 ton foarte duleegulitor, parh c apara ministerul contra comisiuneibudgetare, insa, ash cum stie a aparh D. loneseu,cum a aparat i pe D. Kogalniceanu (ilaritate).D-lui a combatut si a inlaturat toate concluziunile

20903

politica,

i ma-

sit

130

raportului comisiunei, §i a fost de idee a nu creacriza ministeriall. A observat numai o singurPi,mica imcorectiune, sub punctul de vedere consti-tuOonal, a observat adica ct trebue ratificarea

Aduniirei.o sit respingem amendamentul D-lui

Ionescu: lug chiar ideea de a o face, chiar ideeac6, Camera ar putea s revina printr'o interpre-tatiune oarecare, spre a anulh tut imprumut facutin virtutea unei legi, ar exercith in strainatate orea impresiune asupra creditului nostru.

De OrtAi, D-lor, mice ar putea atinge cre-ditul nostru. SA nu se compromitit, in modul acesta,creditul unui Stat, care e la inceputul vietei salefinanciare §i chiar politice. Zic la nalterea vieteisale financiare, fiindeA qtiti ct Oita acum abiaeste deschis creditul nostru pe pietele Europe; Omit

acum o singura rentil avem care eircuht pe aceste

piete? suntetn la inceputul vietei noastre politice,61,6 acum am intrat intr'o ert notiA, care are sIne aduca Ia stabilitate si putere; §i creditul fiindfoqa oricarui Stat s nu facem nimie care Farputeh sdruncinh.

Rezulta oare din toate acestea ca criticeleeke s'au adus acestui imprumut sunt toate ne-fondate? ca avem sit mulOrnim ministerului detoate citte a &cut? nici de cum Domnilor, re-

Stiu cIt

131

etinose qi en en multi din D-voastrit adeviirulcriticilor ce s'au adus asupra greut6tei condiOunilorimprumutului. Da, Domnilor, acest i'mprumut estefoarte gnu; insu§i ministrul a declarat-o cit condi-tiunile stint foarte oneroase, mai en seam6 acelarticol care trateazit despre dreptul guvernului dea contraeth alt imprumut in timp de trei ani, mis'au pArut, eel putin pentru mine unul, ea, coprin-And condiOunea cea mai greh §i mai vAtlmiltoare;acel articol coprinde mai ales un germene de umilintitla care se revoltit con§tiinta mea (aplause). Nu potdar Domnilor, sit yin la aceastit tribunit qi sit ziccit admir acest imprumut, aceasta ar fi in contracon§tiintei mele, a D-v a tutulor, §i chiar a D-luiMinistru, care insu§i a declarat, cg imprumutuleste oneros. Nu §tiu ce a§ fi fAcut §i en dacI a§fi fost In locul D-lor; nu cunose toate eircumstantele.Dar poate di en nu m'a§ fi gritbit, poate cit ft§

fi a§teptat reennoalterea Domnitorului, care eradeh dus la Constantinopol §i prin reennoa§tereasa s'ar ft stabilit ereditul nostril, §1 chnd acestcredit ar fi fost rnai bun pe pietele Europei, am fiImtut contracth tin Imprumut en conditiuni muttmai putin oneroase. Prin urmare, Domnilor, eu unulnu stint incantat de acest imprumut, din contra,II recunose cit e foarte greu, §i dupg mine, ar fiputut poate sit se facit rnai u§or, insA aceasta este

132

o cestiune de apreciare a mea, poate c euin§el, aceea ce vtd i §tiu este c6 imprumutul s'afAcut a§h cum if vedem. Legea in puterea cAreiael s'a fácut nu impune conditiuni cum A, se fac6;guvernul a avut carte blanche ca 86-1 fac6 cumva puteh. Putem recunomte, greutatea conditiunilorsale; ins5, suntem nevoiti a le respeeth qi prin urmarea voth contra amendamentului D-lui Ionescu.

Sg, venim acum la solutiunew propusI de co-misiunea budgetarl, a§h cum s'a modificat astitzi.

Comisiunea budgetarg ne propune mai intaiuaceea ce nu fAcuse mai 'nainte ea sl thscrim inbudget anuitatea imprumutului. Apoi, fiindc6 acestImprumut este oneros, sau neregulat contractat, co-misiunea ne propune a da tin blam ministerului§i, deql chiar acest euvA,nt Irni pare cit numaiaetun in concluziunile comisiunei, ins6 o idee re-zult6 clar §i evident. Comisiunea, in alte cuvinte,cu ocaziunea acestui imprumut d loc Ia o crizitministerialä. Aceste concluziuni ale comisiunei bud-getare s'au criticat de unii i s'au sustinut de altiicu 0 deopotriva ardoare.

Voiu §i eu, Domnilor, s le apreciez efit voiuputeh mai cu stinge rece §i mai impartial.

Mai Inthiu, Domnilor, pitn6 la un loc eu stintde acord cu comisiune budgetarit §i inteleg preabine poziti u n ea sa.

ma

exist&

133

Comisiunea budgetarg s'a aflat Ia budgetulministerului finantelor in fa0 cifrei anuitgtei lin-prumutului. Vgd cu plAcere cg, ea a admis inscrie-rea acestei cifre ia budget. Insg, putea, ca sg, ad-mita aceastg, inscriere, pur §i simplu Mr nici o

explicatiune Mrg nici o descriere a irnprejurgriloracestui imprumut? Cu totii §tim, Domnilor, cgcestiunea acestui imprumut fgcuse dejk valvg, M-euse svon In Org. Ei bine, o repet, putek comi-siunea pur s,i simplu sg, propung, Adungrei 'inscrie-rea in budget a anuitatei imprumutului, MIA niciun fel de deslus,ire? Nu? A trebuit dar ca s iadosarul, s '1 examineze, §i s ne spung §i nougImprejurgrile acestui imprumut. Insa, sg--mi per-mitg comisiunea budgetara, a-i spune cl pan/ acise mthgineg, misiunea sa. Ea nu prea a fost in

cand a dat §i concluziuni, cand mai ales,prin aste concluziuni, ea ill naltere la o criz mi-nisterialg.

In adevar, Domnilor, noi am ales comisiuneabudgetarg, pentru ca sg, se pronu* asupra bud-getului, ca sg, examineze cifrele budgetului, sg, lecoordoneze intre ele, sg, arate suprimgrile qi adao-sele ce sunt de trebuin0 a se face, §i apoi curaportul general sg, ne arate modificgrile ce pro-pune. cauzele lor, qi noi sg, lugm in examinareaceste modificgri. Ce face insg, Cornisiunea? in pri-

regulit,

134

viqx imprumutului ea nu se multume§te a facenumai ceeace urrnen/ cu toate cifrele: a expuneadiel faptele §i modificgrile ce propune la cifre;cL ne vine cu ni§te eoncluziuni din cari rezult, ocriz5. ministerial& Dar, Domnilor, ti-am dat noimisiunea aceasta? crizele ministeriale '§i an i eleregula lor, adie/ ele se nasc când majoritatea Ca-merei apveciazA cl este timpul ea sale facla se ivi;§i imi pare c/ nu e de loc timpul a crea crimministeriale in mijlocul discutiunei budgetelor; imipare c6 nu erit de loe timpul ea comisiuneaprin raportul su s arunce intre noi ca o bomb/cestiunea ministerial/.

Daca eomisiunea budgetar/ dup/ expunereaimprejur/rilor imprumutului, ar fi conclus Ia §ter-gerea cifrei anuit/tei din budget, adica la anu-larea imprumutului, of atunci a§ fi inteles-o; ca

ar fi fost in regull, c/ei misiunea ei este toemaia ne propune adaose sau scAderi de cifre. Ins&Domnilor, ea nu face aceasta; nu scoate cifra,din contrA se pronunta ea sit 0 mentinem §i apoipropune criz ministerialii, Dar, Domnilor, 0,

repet, aceasta nu er a. misiunea comisiunei, Apoi,Domnilor, cumpgnit-ati bine §i cestiunea oportu-nit/tei? Ati eugetat oare ce va s zic o crizg,ministedalg, in mijlocul discutiunei budgetelor?Dar, dui)/ regulile parlamentare. ministerul este

135

In drept s/ se retragl sau s disolve Adunarea,§i dael nu ing in§el, pare-mi-se cl I). Ministrude Interne ne-a dat sg, intelegem a are sgo disolveAdunarea. Apoi presupuind c aceastA disolvarese poate intAmplà, bine este ea noi SA expunemtara la o asemenea §ansg, mai 'nainte de a fi bud-getele votate? Lucam noi ca buni Romani, ea bunipatrioti lgsAnd Ora s rAmile fArg, budgete? Prudenteste ea in momentul cAnd avem sl consolidlmregimul nostni actual, care este menit sá ne dud,la stabilitate, sl expunem Vara, la consecinteleluptelor electorale, cari au s 0 0136 intr'o agita-tiune calduroasI in timp de doug, sau trei luni?Nu, Domnilor, eu nu sunt de idee sg, cregm oasemenea stare de lucruri.

Poate sl mg, in§el; ina eu nu vld decAtrAul care ar puteit rezulth pentru tar/ dintr'aceastg,crizl ee am creea; §i eu sunt de idee noi nutrebue sl voram nici incredere nici neincredere inMinistru, ci sA lAslm sl meargl lucrurile in cursullor normal. A§ propune dar onor. membrii ai co-misiunei budgetare, dael D-lor voesc s/ fael unserviciu real tgrei, dad, voese s ne swat/ dinimpasul in care ne aflAm, s retragl ei inqi-§i (Hice fel de concluKiunii; eldi, o mai repet, noi, n'amdat misiune comisiunei budgetare de a veni euconcluziuni pentru sau contra ministerului, ci numai

el

136

de a se ocuph cu cifre. S mergem dar inainteen ministerul in discutiunea budgetelor, ca A, leterminam odata. Voiti s creati apoi criza minis-teriala? Creati-o duel yeti socoti ea va fi bine.Eu unul, va, marturisese de acum ca nu cred binea se creià o asemenea criza, pana, cand nu voiuvedea budgetele votate . (aplauze ,ilaritate, maresgomot).

Ca sä rezum, D-lor, sfarsese cum am ince-put: faceti o bung. politica, _dac .. voiti s avetibune final*. Suntem la inceputul vietei pada-mentare, dorim toti s consolidam noul regim ceam creat. Nu trebue atunci ea dela inceputulacestei vieti s venim a lovi un minister in ces-tiuni de credit; nu trebue s lovim ministerul ast-fel ca s compromitem creditul nostru in strain/-tate, si ca sa adueem perturbatiuni in starea noas-trt interioa

Nu cu propuneri ea ale D-lui Ionescu voinconsolidh ereditul Statului nostru, nu, D-lor, nuturburati creditul nostru pe pietele europene, con-testand existenta unui imprumut facut in virtuteaunei legi care nu a impus nici o conditiune gu-vernului asupra contractarei sale. Cu propunereade anularea imprumutului credeti, D-lor, c yetiajunge a consolidA ereditul nostru? Astfel eredetiD-voastra, ea yeti ajunge a intari noua stare de

137

lucruri? Oare nu se va presupune cu drept cuvantch noi am venit ad cu mandat imperativ in bu-zunar, ca sh rästurnhm ministerul spre a ocuphnoi locurile ministrilor? -V5, rog dar, D-lor, sh la-sati la o parte cestiunea ministeriall si sh conti-nuhm pur si simplu discutiunea budgetelor, nevo-thnd nici incredere in guvern.

Ash dar, Domnilor, conchiziunea mea este cash inscrim in budget, anuitatea imprumutului, caredupa forme, este in regula. Iar in ceeace privestecomisiunea budgetara, o rog ca ea inshsi sh-si re-traga concluziunile sale san sa votam noi inlhtu-rarea acelor concluziuni.

Supliment la Nona. No. 16.

Until din secretari ati, citire la urnigtorul amendament al D-lui B. Boerescu:

Considerand eh prin legea votata de Aduna-rea constituanta care a dat guvernului autorizaciede a contracth un imprumut, nu se vede vre-oaratare de cond4iuni, nici vre-o rezervá a ratifi-c5rei Adunarilor viitoare.

Considerand ca, in consecinth acest imprumuteste legal si trebue ifra, lui prevazuta in budge-tul anului curent.

138

Adunarea decide a- se inscrie -tifra prevAzuthin budget, aIgturând concluziunile comisiunei bud-getare.

Se pune la vot amendamentul D-lui Boerescu siN

se adoptg, cu 58 bile albe contra 40 negre.

Monitord Of. din 21 knuarie (5 Fevruarie) No. 19 1897.

Aplicarea legei judeatorilor de plä§i

Amendamentul de mai jos e combätut de Boerescucàci nepuniindu-se n aplicare legea judecatorilor de pliisis'ar li psi poporul de cea mai mare a lui trebuintg : justitia.

D. Ionescu a prezintat urmiitorul amendamentRanh la revizuirea legei asupra organizatiunei ju-

decátoresti, s'a se amAne instituirea judecatorilor de prasi,nepus tu vigoare; iar atributiunile judiciare ale acelorjudecatori .4 se exercite de subprefecti ca §i pâng, acum".

B. Boerescu. D-Ior, nu stiu dad, ne-amdat bine mai intAiu seama despre ce sunt judo-catorii acqtia do plasi? daca am sti bine ce sunteii care e misiunea lor, nu stiu daca erta0-miex presi unea s'ar fi ivit aceste curioase amenda-mente! Domnilor, judecatorii de plasi, cum s'a maizis in aceasta Camera, sunt judecatorii multimei,sunt judecatorii poporului de jos.

Justitia de pima, amsta justitie patriarchalasi poporana, se da pentru pricinele cele mici, pen-tru dificultatile de fieeare zi si ori, eari se ivesc

111

140

mai cu seamg litre locuitorii dela targ; utilitateaei practicg, se constata. §i mai bine pin legilecare o institue.

Dad, voiti s o cunoa§teti n'aveti deck sgcitii atributiunile acestor judecgtori Ia inceputulchiar al procedurei noastre civile. Domnilor,vg rog a nu uith c ace§ti judecgtori sunt insti-tuiti prin ni§te legi pozitive, cari sunt in vigoareqi neabrogate de nici o alta lege, adieg prin legeaorganizatiei judecatorti §i pii ii procedura civilg.

Dad, dar yeti citi catevh numai din atribu-tiunile acestor judecgtori, ash cum ele se prescriudela art. 1 pang la 9 din proeedur5, v yeti con-vinge, sunt sigur, de utilitatea practk a acestorjudeckori.

Ei judecg Wit apel pricinele cele mici pangla 200 lei, §i cii apel la tribunal pang la 1500lei, contracte, invoeli de lucru, cglcgri de tarine,stricgeiuni de bolde, incendii, etc., toate aceste sejudecg de ace§ti judeckori atat de apropiati dejustitiabili. Nu ;tiu daeg ei seamgng sau nu cujudecatorii de plA§i ori comu»e din Italia de carevorbi D . Fleva; ceeace itiu este cg ei sunt jude-cgtori curat romaneti, i poate cg nu seamgngtoernai nici cu cei din Italia, nici chiar cu cei dinFruit&

Nu poate poporul, mai ales eel dela Ora, sa,

(Mei,

141

mearga, mereu la tribunal A, se judece pentru celemai mici pricini. Aceasta ar cere mult timp; aceastamai ales ar costa pe un mic impricinat cat nuface pricina lui. Judecatorul de plasa, este lângadansul, este aproape de justitiabil, aci e avanta-giul cel mare. tin alt avantagiu §i mai mare, esteca judecata aceasta nu costa nimic. Cum ar putehun om, pentru o pricing de doug sute lei, sa pug-teasca 4 galb. taxa de tribunal? Nu vedeti ca, dacail siliti sa mearga la tribunal ii rapiti dreptatea?(A plause).

Apoi pe langa toate aceste avantage, aceasta,institutiune pe care D. Ionescu o critica cu inles-n ire, mai are §i acest mare avantagiu ca, toataprocedura inaintea judecatorului de plasa este su-marg.. 0 cestiune inaintea sa se judeca fntr'unmod patriarchal, fara multe forme, Fara inthrziere,ffirg cheltueala. Citeasca D. Ionescu §i ceilalti callse indoesc de utilitatea acelei institutiuni, citeasca,o repet, procedura civila §i vor vedeh cht le estede folositoare. Judecatorul de plasa, judeca faraforme, fax/ citatiuni chiar, dupg o chemare su-mark §i a§h, ca el sa fie mai mult parintele §i po-vatuitorul justitiabililor decht judecatorul lor.

-4;i infiintarea, unei asemenea institutiuni voitis'o mai inthrziati, chnd legea ordona a se infiinthexpres?

142

Apoi pe langl acestea, judecAtorii de plAqiau chiar atributiuni de politie; art. 8 din proce-durA le dl aceste atributiuni, §i vorbele noastrenu pot sit le ia, art. 9 din procedurA ne spunecA ei judecit contraventiunile politiene§ti, §i TA in-treb cum puteti prin buget sA, faceti a inceth aceastAjurisdictiune?

Pe de altA parte tot art. 9 ne spune cA atri-butiunile date subprefectilor §i politailor prin art.141 qi 142 din procedura penalg, se vor esecuthnumai de judecAtorii de plki ; §i intreb cum rnaiputeti D-v. prin buget sau amendament sit atisubprefeetilor ni§te atributiuni ce nu mai au?

Nu qtiti D-v. cit dacit legea a luat dela sub-prefecti aceste atributiuni, a fost pentru cit totnoi toti am strigat necontenit ca sA se despartAputerea administrativA de cea judecAtoreascA? Sitnu se facA confuziune de atributiuni intre acestedouil puteri? §i acum cAutAm indirect a-le con-fundh din nou!

Nu sunteti tot D-v., tot noi toti earl, delaun timp ineoace, spunem cit nu avem autoritittican sit garanteze executarea invoelilor, care sit facA

ni se respecth proprietatea §i pozitiunea care sitne apere de atacurile §i violentile aduse holdelornoastre, pAmanturilor noastre, arAturilor noastre,care sit ne asigure de violente, atacuri, furturi, in-

143

eendi §i altemulte rele? §i apoi &and aceste auto-ritati se infiinteaza, cand legea vine si prin acestiagenti, ne da garantie in contra tutulor acestoratacuri, tot noi venim, si nu sthn eum i cu cedrept, venim sit oprim InirIe esecutarea legei?

Dar, domnilor, eel putin de a§ vedea cuvintevalabile pentru care se eere a nu se pune in ese-cutie aceasta frumoasa instititutiune, care e bazajustitiei In loate statele civilizate, eki ea reguleaza

garanteaA interesele de toate zilefe ce avem inviata noastra practica.

0 voce: Finantele.B. Boerescu Voi veni si la cestiunea finan-

ciatit... Dar, mai 'nainte de aceasta cestiune,

s'a pus de D. Ioneseu cestiunea de constitutiona-lism. Cuvântul acesta devine la D-lui o vorbaeareia Ii a, tot felul de sensuri, §i pe care o in-

covoa ie si imladiaza du pa trebuintele momentutului.hi adevar, Domnilor, vit intreb cum voiti

Dv-. A propuneti suprimarea unei legi tu vigoare,care nu §tiu de ce nu s'a pus in practica pAnA,

aeum? Cum veniti in fapt de suprimati aceastitlege i pretindeti ea atributiunile unei autoritittiudeeatoresti A treac/ la o autoritate administra-tiva? Dar aceasta institutiune este formata prin olege expreAl Dar nici o altit lege nu a abrogat'o!Chiar rea daca ar fi legea, trebue sit vit supuneti

§i

144

ei. D-v. din contra, nu numai nu faceti aceasta,dar voiti din non st confundati autoritAile ad-ministrative eu cele judecgtore§ti. Acest fapt, D-leIonescu, este neeonstitutional; §i dad, v5, Indoiicititi art. 36 din constitutiune care declarl curatel autoritatea judec6toreescg, se exercitá numai deputerea judeditoreascA, de curti, de Tribunale.lar, D-v, pretindeti, In contra celor prescrise deconstitutiune, cA, se pot da ni§te atributiuni jude-cittore0 unor functionari administrativi?

D. Ionescu ins intelege constitutionalismulin diferite sensuri; i de aceia D-lui ne-a spus citar fi mai constitutional a nu se aplicit aceastrtinstitutiune pAn N. se vor revizui legile.

Dar, Domnilor, §tim noi cAnd vom revizullegile? Oare astg, revizuire se face a§à lesne cumcred unii? Am avut oare noi o alà indelungl apli-catiune a legilor pentru .ca sä putem cunoqte,viciile lor, lacunele.? relele ce ar contine, aqh incAt c&nd revizuirea se va face, sa. fie serioas1 §iin euno§tintl de lucru?

Unde a vkzut D. Ionescu cestiune de consti-tutiune in toate acestea? Cestiune de constitutiuneeste oare de a veni s declarlm o lege, care estein vigoare, di nu este bunl, §i pentrue6 ni se

pare nou6 di nu este bun6, sit o litsitm nea-plicat6 f6r6 a o inlocui cu alta? AO se respectil

145

legile, a§A, o sg, aducem stabilitatea? Astl insti-tutiune s'a creat repede, ne spune Domnul Io-nescu, s'a fAcut prin decret

Acest euvânt nu ar aveh valoare, pentru casl se suspende de aceea aplicarea unei legi.

Pe lângli, acestea ca s liniqtesc §i mai multcon§tiinta D-lui Ionescu, sl mai afle c legea or-ganiz6rei judeditoreqti, care cea dintai a inflintatjudecatorii de plgqi, a trecut chiar prin Camerainaintea lovirei de stat dela 2 Maiu, ca §i condicapenall, ca qi procedura penal, i c aceste legi,cu oarecare mici schimb6ri, s'au mai examinatapoi §i de Adunarea dupit statut.

Vedeti dar ehiar garantia ce o

doreh D. Ionescu existl intr'un mod indoit, tn sensulacesta, c6 aceastä lege e trecutg, de doul ofi prinexa tn i n area pu teri l or legiui toare. Vedeti dar d intoate acestea ct cestiunea constitutionall, cum apus-o D. Ionescu, este o simpla iluziune.

Eu unul v mIrturisese, eg, a§ preferi aceiace a zis D. Ionescu in .§edinta de eri, adicA dea 1s s, doarrn/ §i aceasta lege, ea multe altele;da, D-lor, thsai, dad, voiti, s doafinà justitiapoporului de jos! Dar eel putin nu faceti aceeace nu puteti, adicl de a da subprefectilor atri-hutiunile ce legeh a prescris pentru judeeltorii de

Aceasta, D-lor, am zis cl nu o puteti face.20993 10

numai.

plIsi.

146

pentrucg, chiar dacä yeti face-o, stiti ce se poateintamplhsi sunt sigur ca. se va vaintamplh, ca o sentintg, datg, de 1111 subprefectmearg a. la curtea de casatiune; si acesta curte vafi silitg, sg, caseze acea sentintA, fiindc1 va fi datacontrariu legilor In fiintg,.

Aà dar, D-lor, vedeti c chiar in fapt vafi imposibil a desfiinth o lege prin simple voturi,ori amendamente, o lege, o mai repet, nu se abroagildealt prin o alai, lege. Ash dar, inconstitutionalestint toate propunerile ivite Si aceia a comisiuneibudgetare, i amendamentele D-lui Ionescu, Fleva

chiar acel al D. Grigore Lahovari. D. La-hovari mai ales, mg, mir cum a fg,cut un ase-menea amendament, prin care cere ca sti se

adaoge niste grefieri pe langd subprefecti dacaacestora li se vor da atributiuni judecgtoresti; citciD-Iui §tie cit aceasta nu se poate face, si atuncinu mai "jnteleg ce ar insemnh grefierii pe lkingaubprefecti. Toate aceste propuneri trebuese res-

pinse, cAci sunt in contra legilor si a constitutiunei.Ni s'a mai opus, D-lor, i o alt1 obiectiune,

pentru infiintarea judecg,torilor de plgsi; ni s'a ziscit ei sunt putini p1ltti1i cu 400 lei peprin urmare sit nu mai infiintg,m, i aceasta s'adedus din, aceasta cg, eine o 0 fie acei care 0voeascii, sit meargg, a fi judeditori in comune pentru

sit

luna,

intlnipla se

si

147

o leafh de 400 lei pe lunl! Mai Mt-1i, Domnilor,aceasta poate li un cuvhnt serios pentru a nu seinfiinth o institutiune Mat de utilh? De chnd oarelegile nu se mai pun in lucrare de temere ch nuvom ghsi oameni destul de capabili ca sh ocupefunctiunile ce ea creazh? Dar fiti, Dior, siguri chnici aceasth dificultate aparenUt nu va existh. Sitincerchm, D-lor, i veti vedeh eh, vom ghsi oameni.

Legiuitorul nu a ceiut o capacitate aMt demare pentru acesti judechtori. El le cere sä aibAnumai purthri oneste si oarecare cunostinth de legi.

Aceqtia stint ni§te functionari midi, niste im-phciuitori intre oameni. SA nu venim cu presumtiide mai nainte, si sub cuvhnt cit nu putem dao destul de bunil justitie poporului, sit i-o luhmde tot §i pe aceia ce i-am puteh da. Gici, D-lor,aveti sit lipsiti de tot pe popor de justitie, de nuyeti mufti*, cu o orh mai 'nainte, asth institu-titme, de vreme ce, cum am mai zis, nu poate.un om dela tat* sau chiar din orale, pentru opricinh de donh sute sau trei sute lei, sh vinh ase judech la Tribunal, a plhti 4 galbeni taxh, acheltui pe la oteluri, i a perde un indelungat timp.

Vh temeti ch nu o sh gäsiti asemenea jude-cittori? Sh va pearh temerea chei veti ghsi. Suntmulti oameni retra0 din serviciu, vechi functionariadministrativi sau judecittore§ti, cari astlizi sunt

148

la pensiune §i locuesc pe la Ei bine, ase-

menea persoane pot primi a fi judeatori de plft§icftei ei au misiune de impftcare, sunt niste ade-vArati prini ai multimei. Legiuitorul chiar, pentruea sa. indeinne pe pensionari cari locuesc pe la tarä,a primi sft, fie judeditori de plAsi, le-a pernlis cape lftngI pensiunea lor, s aib ft. dreptul a primi§i jumfttate din retributiunea unui judec6tor deplasft,. Art. 10 din legea organizgrei judec'atorestiprescrie aceasta pozitiv.

Cu aceastá dispozi-ciune, pe de o parte s'arasigurft, numirea unor buni judecfttori, i pe dealtft parte s'ar asigurk o economie pentru Stat.

Functiunea aceasta nu e ash greh ca aceeade subprefect; nu stint atfttea alergft,turi, bfttfti de

cap, riscuri chiar. Judec6torul de plasa, este omul§i al bunei vieuiri, §i fiti siguri eft, va fi o

pkicere, pentru un om bAtran si retras la targ, sft,primeasca, o ash frumoasft misiune.

S'a mai pus inainte dificultatea financial*s'a zis, poate fi bunl instituOunea, dar sft, o maiamanftm pentru anul acesta, fiindcl nu avem mij-loace a o infiinth. Iac singurul argument pe care-111-01eg, pang la oarecare grad, care poate fi eel

putin discutabil.Pentru ea A, vedem valoarea acestei objec-

tiuni, sft, s4 mai aduc aminte, D-lor, acea ce s'a

pAcei

tart.

149

zis in ast a. adunare, c adica, impozitele sunt, dinnatura lor, ni§te compensatiuni in schimb de ser-viciele ce Statul d contribuabililor. Ei bine, D-lor,la ce servicii mai mari §i mai utile, pot aveh drept,contribuabilii, daca nu la acele ale justitiei? Darv'am demonstrat, D-lor, c neinfiinthnd pe ace§tijudecatori de pla§i, luati justitia multimei, contri-buabililor celor mici ! Si claca chiar veti sustineca mai inainte, a se da aceasta justitie prin sub-prefectii, astazi, dupa legile existente §i constitu-tiune, nu o mai puteti da tot subprefectilor. Jardaca va yeti incerc s faceti, aceasta, dael veticrede c prin amendament, §i propuneri yeti puteamodifich aeeste legi, v'am spus ca Inca va 'n§elati,fiindca mice lucrare s'ar face de subprefecti, peasemeneh baze, se va cash de curtea de casatiunefiindea aceasta carte nu judeca dupa amendamentelesau diseutiunile noastre, ci dupa legi pozitive.

A§h dar, in fapt cred c sunteti envin§i cayeti lash multimea fara justitie, §i ce e mai mult,yeti incarch §i tribunalele de judete cu o suma depricini, fiindca toate pricinele ate erau sa se strangala judecatorii de pla§i vor merge tot la tribunale.

Cum dar voiti sa faceti economic cu eel maiinsemnat, cu principalul serviciu ce Statul e datorsa deh contribuabilor, cu justitia? Vom face eco-nomia, D-lor, din alta parte; vom scadeh din budget

150

uncle vom puteh, insa, v'o repet, nu putt-4i luhjustitia poporului sub cuvânt de economic: caciatunci nu viid cuvântul pentru ce nu am desliinthSi tribunalele si curtile,

Acum, Domnilor, yin st va, pun pe fatao aith ingrijire de care am vilzut preocupati maimulti deputati, in eon vorbiri izolate. S'a zis, daydaea winistrul va face o alegere rea cu Asti u-deditori? Dac6, ei vor deveni astfel o nenorocirepentru comune? Daca vor servi de propagatoripernicio§i pe la tara? Daca vor deveni instrumentede lupte electorale? etc.

Ei bine, D-lor toate acestea se pot latamplh.Din nenorocire cele mai bune institutiuni pot de-gener i cadeh din cauza relei lor aplicatiuni.Dar Camera va fi acl; dac nmnirile se vor facerele, daca legea se va aplic ru, vom interpelhpe D. ministru, ii vom critich, lE vom sill a se punepe calea cea buna. Câncl vom aveh ocaziunearevizul legea organizarei judecatore§ti, vom maicauth §i alte garantii, vom vedeh a gasi §i altemijloace ca sa asiguram buna aplicare a legii. Insa,D-lor, niciodata o lege nu se poate suspendh, dincauza unei temeri vage §i eventuale ca. ea poatese va aplich rau. Niste legiuitori nu pot sa opreascaexecutarea legilor pe asemenea consideratiuni.

Sfilr§esc, D-lor, zicând ca mai presus deori-

a

151

ce consideratiune este un principie care dominä.Acest principiu este ea, avem o lege neabrogatà,in vigoare; crt aceastit lege trebue sri, se aplice.Dar flu s'a aplicat Ona acum, foarte r6u s'a

aceasta a fost o anomalie. Acum Ins cata" sa, facem

inceth ast6 anomalie; §i IndaM legea,c6ci, o repet, prin neaplicarea ei, lipsim pe Popo'.de una din cele mai mari ale sale necesithli, deaceea de a aveh justitie (aplauz0.

flicut,

st aplictmsi

IV

Suplimentul Mon. Of. No. 32 din 10/22 Fevr. 1867.

Propunerea strimularii curtii de casatie la Ia§i.

B. Boerescu coinbate propunerea de urgenth' de maijos spunind ea nu este nevoe A. se intrerupg desbaterilebugetului pentru a se studia, cestiunea transfergrei curiide Casatiune dela Bucuresti la Iasi prin doul cuvâneari.Urgenta este respinsit. Propunerea de urgenth,' este con-ceput4 in modul urmätor.

«Subseinnagi deputafi suntem pentru strdmutareaCurfei de casatiune la lafi ci propunein a se luà«desbatere de urgentd raportul comisiunei delegaglor

(ss) Gr. IW. Sturza, G. Vdrnar, A Holban, A. Ci-libidache, N. Costandache. D. Tacu, C. Emandi, A. 1.Ghiorghiu, C. Rosetti Tetcani, M. Cogdlniceanu, N. C.As lan, Ghr. Tell, II. Adam, Dr. A. Fetu, P. Arbore,C. Mdrzescu, 1. Fetu, I. S. Filibi liu, D. Cozadini, G.Ghitescu, G. Ilasna, M. Jora, V. Foiescu, M. Plesescu,G. G. Sturza, C. A. Rosetti. E. Alcaz, C. Boliac.

B. Boerescu. D-lor, ai vkut ca, in mijloculdiscutiunei budgetului ministerului de culte, maimult decat attaa ai vgzut el in mijlocul discuts-arei

in

153

articolelor din acest budget ne-am intrerupt dinlucrare prin ivirea unei propuneri care cere urge*spre a se discuth qi voth proiectul pentru stramu-tarea curtei de casatiune la Ia0, mai nainte chiarde a se voth §i terminh budgetele. Ins6, domniloreste un ce gray a se intrerupe astfel discutiuneaunui proiect Ia ordinea zilei, sub cuvant c unalb)) este mai urgent, 0, pentrucl aceste chestiunide urgenta, au o a§h mare insemnAtate, Camera,prin regulamentul Au, a luat mg,suri ca nu, subpretextul de urgen0, sa se intrerup6, lesne discu-tiunea legilor care sunt in drum de a se voth sausa se rAstoarne ordinea zilei. i pentru a atingeacest scop, se cere prin regulamentul nostru laart. 79, ca s6 fie doul treimi de voturi spre a seprimi urgenta. Aà dar ar trebul ca motive foartegrave sa militeze in favoarea acestei propuneri,pentru ea in mijlocul discutiunei budgetului sa neintrerupem §i s d6m loc Ia o alta, discutiune, careare sa fie destul de animata pe cat se vede duSaparintele de acum. Ei bine, D-lor, cari sunt cu-vintele fundate cari s'au adus spre a se justifichchestiunea urgentei? S le examing,m, §i voi evith,peck voi puteh, de a intrh In fondul chestiunei, sprea mg m/rgini numai in discutiunea urgentei.

Mai intai, D-lor, fiindc a. sunt dou'a chestiuniin fata una cu alta, adid aceea a budgetelor qi aceea

154

a urgentei astei propuneri, mini pare ea este logicea inainte de toate, st comparam aste doua die-stiuni intre dansele, spre a vedeh care din naturasa este mai urgenta; budgetul prezinta naturamai urgenta san chestiunea stramutarei eulei decasaOune? mu pare D-lor, c comparand aeeste(lona chestiuni intre dtinsele, rezulta, intr'un modnecontestat §i pozitiv ca budgetul trebue sa aibrtprioritatea asupra ori carei discutiuni. S'a §i datnfl vot do Adunare in sensul acesta, intr'una dinqedintele trecute, qi prin net vot s'a hotarat casa nu turburam prin nimic diseutinnea bud-

getelor. i aceasta, rezulta din natura chiarlucrurilor.

Budgetul in adevar ofera, un interes generalel trateaza despre nite interese generale ale tareiintregi, in vreme ce, cel putin dupa mine, chestiu-nea stramutarei curtii de casatinne la Ia§i, per-

va spun, ea nu atinge decU ni§teinterese curat locale; §i cu toate astea autorii pro-punerii voesc st ne distraga dela aeeasta discu-tiune a budgetelor care intereseaza tara intreagii,pentru ea 0, discutam o chestiune cu total locala,§i, cand zie ea ehestiunea cur(ii de casa-ciune esteen totul locala, veV vedeh el luerul este 10,, qicred ca §i D-voastra yeti ft de acord en mine

In adevar, D-lor, cand este ehestinnea de bud-

D-lor,a

155

gete nimeni nu poate zice ca aceasta este 0 elle-stiune local6; c6ci budgetele reguleaza, servicile pu-blice, ele introduc amelioratiuni si economii in chel-tuieli, a0 in cat toata tara, toate localitatile seintereseaz la aplicarea cat mai curand a acestorbudgete. Nu este aqh, qi nu poate fi a§à candeste vorba de stramutarea curtii de casaOunela Jai. Veti vedeh mai ales, cand se va discuthaceasta chestiune in fond, ca, ea nu poate fi decat o chestiune local/. i in adevar, D-lor, dacase va dovedi ct aceasta stramutare este foarte fo-lositoare pentru multe localitäti, se va putea, ase-menea dovedi, prin fapte, ct ea este in contra in-tereselor a o suma, de alte localitati. Este destul pen-tru aceasta a va spune c locuitorii din judeteledin Romania mica, 0 din mai multe alte judetede dincoace de Milcov vor fi siliti sa se duel toe-mai la cea alta extremitate a tarii spre aparàinteresele lor inaintea curtii de casatiune. Apoi, In-datt ce unele parti ale tarei au un interes con-traria stramutarei curtii de casatiune, iat ea elle-stiunea devine curat caci cand o chestiuneprezinta foloase numai pentru o localitate, iar nupentru tara intreaga, aceea chestiune se zice caeste de interes local.

Cu toate acestea s vedem care stint cuvin-tele, care sunt consideratiunile ce ni s'au adus in-

locall:

a-si

156

nainte spre a ne convinge, eI trebue sl hisIm dis-cutiunea unei legi ca a budgetului care trateathdespre interesele generale ale Orei, spre a ne ocuph

cc o chestiune de interes local. Am aseultat petoti oratorii, cari au vorbit in favoarea acestei

propuneri, §i anume pe D-nii deputati dela Ia§i,

§i am ykut a toate argumentele D-lor se re-

due la unul singur, eI, adicI, aceastl chestiuneeste o arml in mAna separati§tilor, di ea este omaterie de exploatare de care se servI §i inamicii

noqtri : cl prin urmare este necesar, este urgent

sl se strImute cu 0 orI mai inainte curtea decasatiune la Imi SI mi se permitl ing a nuparticiph aceste temeri, a nu vedea qi en lucru-rile a0, de negre (NO cum le vId acei onor. de-

putati. Eu unul vI declar curat ca. nu cred inrealitatea pericolelor anuntate, cA nu ne aduc nici

un argument, nici un fapt prin care sit se probezeaceastI realitate.

Se crede oare di ni s'a demonstrat realitatea

pericolelor, §i prin urmare necesitatea strImutitreicurtii de casatiune la MO, prin aceasta el ni s'azis cit interesele populatiunelor de dincolo de Mil-

coy suferI foarte mult ? Da, D-lor, din nenorocireeste adevkat; aceste populAiuni suferl foarte multeinsa sl-mi perinitI D-nii oratori a le spune, ea'

nu veld sorgintea nici cauza acestor suferinte in

157

lipsa eurtei de casatiune din Imi, pentru ca A,

pot crede el, IndatA ce aceastl eurte se va tran-sporth in Iaqi, toate aceste suferinte vor inceth.

Nu, cauza suferintelor o vld in lipsa unor altormasuri §i imbunItItiri call nu s'au Ricut nici inIa§i, nici in Moldova intreagA.

0 voce. Propune-le.B. Boerescu. Le voi propune la timp. Piln5

atunci constat astAzi c6, Mail Moldovei provinedin lipsa budgetelor pe anul 1867, pe care amintArziat a le voth; din lipsa de §osele i dru-

muri de fer care trebue s§, uneascl Moldovacu Muntenia; din neaplicarea destul de exactl alegilor; din lipsa unei bune organizatiuni admi-

nistrative qi finaneiare qi din mai multe alte lipse.

Jar cat despre curtea de casatiune vg, incredintez,

D-lor, cg, ea va puteh fi la Ia§i qi relele Moldovei

vor fi tot acelea§i §i soarta chiar a justitiei tot nu

se va imbungtAti. Intrebati, domnilor, multimea,intrebati populatiunea Moldovei §1 yeti vedeh di.va surhde cand ii yeti spune el relele de caresufere au sl inceteze prin transportarea unei curti

la Ia§i ! i dovadA despre aceasta este cg nu este

populatiunea care cere, care se intereseaz5, a setransferh curtea de casatiune la Ia§i.

Prea putini oarneni din masa poporului auinteres la curtea de casatiune, procesele lor sunt

1.58

prea mici ca s ajunga pana la casatiune. Exa-minati dosarele acestei curti, statistica ei, i vayeti covinge de acest adevar; yeti vedeh maiales ca procesele proprietarilor mari, capitalistilormari, merg 'Aril la casatiune. Masa poporului nea-rand decat procese mici, de se termina la tribunale

curti. Chiar de ar veni cinevh ca, cu un pro-ces mic, s mearg6 Ia casatiune, un ar putea-o face,fiindca, cheltuiele vo intrece validarea procesului.

Daca dar ar fi cinevh care sit se intereseze detransferarea curtei de casatiune la Iasi, acestia arfi marii proprietari i capitalisti. De unde dar s'ascos aceasta idee c cestiunea transferarei curteide casatiune este o cauz de agitatiune in masapopulatiunei, ca ea atinge interesele celor mai dejos, ca. este urgenta de a face sa inceteze aceastaagitatiune, fiindca s'a. pus in pericol chiar Unirea?

Eu unul, Domnilor, nu cred hi acest peri-col. De aceasta caw/A de agitatiune nu se pot servidecat aceiadaca vor mai esisth asemenea per-soane n'au dorit unirea niciodatit (aplause).§i dadi prin masura ee propuneti credeti D-voastra,ca le-ati luat mice arina, oi ce preteest de ne-multumire, va inselati; caci, daca inimicii unireivor existh, ei vor afla totdeauna alte arme. Intrenoi Insa, D-lor, intre D-voastra, toti care tineti launire, nici nu trebue sa cugetain macar ca se pate

car;

5i

159

da cuiva vreodath, o arma in contra unirei; i cachestiunea curtei de casatiune poate sa fie vreodatade natura a pune in joe unirea sau desunirea ta-rilor. Lasati asemenea pericole numai in spiritulacelora cari proflt i vor profita de mice ocasiunespre a strigh: iata unde ne-a adus unirea; iaca cene-a facut unirea!

Plangerile in contra unirei nu pot, Domnilor,fi niciodata juste. Am vaznt in alte ri, alte Ca-pitale, cu mult mai mare fortrt, materiala si mo-raki, i cu toate acestea ele au renuntat Ia rangullon de capitala gra nici o plangere; caci aceastarenuntare s'a &cut acolo ca si la noi in favoareaunitatei i fortei naturale.

Tot astfel, Domnilor, au cugetat si cugeta lanoi toti adevaratii patrioti.

Spre a ni se demonstrh urge* desbaterei ceni se propune, D. Marzescu ne-a mai spus ci

aceasta cestiune a devenit populara, si c trebuesi satisfacem o cerere ash de populara.

Eu, domnilor, nu stiu daca aceasta cestiunea devenit popularl, sau daca ea este o cestiunede popularitate; caci, domnilor, e o mare deosebireintre una i intre alta. Pe mine unul nu mq, poateface nimeni, sIt cred ca cestiunea este in adevarpopulara in Moldova, en tot manifestul, ce vad

160

ne sosl dela Iai, subseris numai de un singurindivid.

Dar sa p-resupunern, Domnilor, chiar ca

aceasta cestiune este populara in Moldova. Ce arinsemnh aceasta? Aceasta ar insemnh c, opiniuneapublica de peste Milcov ar fi, pentru moment, A,-tacit/ in privinta acestei cestiuni; ar insernnhfratii no§trii de peste Milcov au luat drept un re-mediu la suferintele lor, acea ce este o iluziune,acea ce chiar are sa le aduca mai mutt rau, cadcand vom vorbi in fondul cestiunei, v voi de-monstrh, Domnilor, c justitia are §i mai multsufere prin stramutarea acestei Curti. Dar cand opi-niunea public/ este in§elata; noi nu trebue saurmam, ci s'o luminam §i s'o indreptam. Ar fidar de datoria noastrit, §i in aceasta imprejurare,sa luminam opiniunea publica in Moldova; qi sa-i

demonstram c suferintele ei n'au sa inceteze prinstramutarea unei curti la Ia§i; §i c prosperitateaIauIui §i a Moldovei are A, rezulte din alte ma-sun; de imbunatAtire ce trebue sa se iea...

Voci. .$ care nu se vor luh niciodata.B. Boerescu. i care se vor luh de your

starui noi, qi de vom §ti sa lucram. Dar Domnilor,eu sunt sigur c opiniunea publica in Moldovanici nu are nevoe deasernenea luminare, caci eaimi pare ca este luminata §i nu se in§a16 Ora

e.

s.

efi

161.

a crede ch toath Moldova are sh prospere dach ocurte se va transporth la Iasi.

Negresit eh vedem pe multi din Deputatii depeste Milcov sustinInd asth eestiune cu chldurh.Dar poate eh si D-lor, sunt siliti sh se conformezedorintelor unor localithti, poate ch trebuese sa exe-cute promisiunile ce vor fi dat mandatarilor D-lor.

Insa Domnilor, nu toti deputati de paste Mil-cov cugeth astfel; sunt foarte multi, o mare partedintre D-lor, care nu vor eere de loc transferareacurtei de casatiune la Ia§i, §i care prin urmare nuvhd de loc vreun pericol pentru asth netrans-ferare. Pe eine dar sh credem mai bine?

Dach eel putin as fi vhzut §i eu o unaniini-tate Intre toti deputatii de peste Milcov In asthcestiune; dach toti ne-ar fi spus a strthnutareaacestei Curti la Ia§i, a devenit o trebuinth adancsimtith de toata populatiunea de aeolo; dach totiD-lor, Impreunh en guvernul, ne-ar fi expus pe-ricolele ce ar rezulth peutru tail din amAnareaInca a acestei diseutiuni, atunci, ID-lor, a§ fi zis

si eu qi D-voastra, toti, ca sa Intrerupem discutareabudgetelor care trateza despre interesele generaleale threi, spre a ne ocuph de aceasta cestiune carede§i localh, este adevhrat urgent&

Fiindea insa aceasta unanimitate nu exista §iniei aceastä expunere nu ni s'a facut, sa-mi per-

20993 11

162

miteti, D-lor, a crede c'a, este mai bine sl conti-nugm discutiunea projectelor de budget, care inte-reseaza, tara intreagA; si sa, nu intrerupem aceastádiscutiune prin o chestiune locath, a cärei urgent6nu ni s'a dovedit, c exista.. OdatI insg. ce vornterminh cu budgetul, ne vom ocuph de aceastAcestiune a transferlrei curtei de casatiune la Iasi,care dejh se af1h pug la ordinea zilei.

Pân atunci Ins permiteti-mi D-lor, a vothin contra oric6rei propuneri de urgentl.

IV

Mon. of. din (24 Fevr. 8 Martie) No. 44 1887.

Perceperea veniturilor statului.

In aceimi §edinta,' fiind la ordinea zilei legea depus5,de guvern pentru perceperea veniturilor Statului, deputaliiGheorghin §i Vericeanu o combat cu inverlunare. Luindparte la desbateri le respunde Boerescu sustinând proectulguvernulni.

B. Boerescu. Domnilor, acest proiect s'acombltut mai 'Main de cltre doi onorabili oratori,D-I Gheorghiu si D-I Vericeanu, earl, ca eco-nomisti sunt negresit presupusi competen0 inasemenea materie.

D. CernAtescu Pa combltut asernenea ca §iD. Boliac din, alt punct de vedere.

Eu, Domnilor, voiu A. critic aceastl combatere,voiu d,uth a vl dove& cg, ea nu este fondath,

prin urmare Camera ar face foarte rgu dea voth contra acestui proiect, cei ar lipsi sistemulnostru financiar de una din ramurile sale cele mai

164

principale, de acelea adic/ cari reguleaz/ percepereaveniturilor.

incep dar mai Intâiu cu aceia ce s'auzis in privinta prirnarilor, §i in privinta solidari4icomunelor, i apoi voiu expune In scurt observa-tiunile mele asupra criticelor financiare, care s'au.fcicut acestui proiect.

Despre primari mi s'a p/rut prea putin fondath .observatiunea ce s'a f/cut cl nu trebue s facem

dintr'insii functionari, cl nu trebue sl-i incArcthncu asemenea atributiuni. Ins/, D-lor, primarii suntfoarte in rolul lor cand sunt insArcinati i cuperceperea veniturilor. Prin ast/ noug atributiuneei nu sunt sco§i afar/ din cercul comunei Mr. Ce

e mai mult legiuitorul nici nu puta s/ g/seasc5,un agent mai bun deck primarul pentrp a-1

insärcinh cu perceperea veniturilor din comun/ ;ex& el, ales find de cornunl prezint mai multe,garantii morale; qi apoi ca om din localitate,cunoa§te mult mai bine atAt pe contribuabili cAt

puterea san averea lor. MI mir cum D. Yeti-ceanu care vorbeqte necontenit de descentralizare,se revolt/ cAnd primarul, agentul comunei, repre-zentantul comunei, are §i sarcina de a adunh impo-zitele. Dar nu vede D-lui c noi nu facem deck

descentraliz/m? i cum sPi, nu primim o asemenea

SI

aft

165

descentralizare, al cArei efect este de a se da prima-rului cea mai natural/' §i mai simplA a tributiune?

S'a mai observat de mml din D-nii preopi-nenti, a este ingust a se stabill solidaritatea deráspundere, intre primari, perceptori §i comura.Dacg, Domnilor, vom consider/ aceastá dispozitiunedin punetul de vedere al justitei absolute, negre§itexist/ azi o justitie, c/ci este ingust ea comunasg, se facg, responsabilg, de faptele altuia.

Dac/ insg, 1/s/nd dorneniul teoriilor abstracte,vom trece pe terenul practic, §i ne vom pune §iin prezenta necesiatilor faptelor, atunci vom vedehcg, teoria absolut g. cat/ sg, cedeze necesitMei practice,precum vom vedeh cg, aceasta s'a flcut §i de altenaOuni in cazuri identice cu ale noastre, qi la cariaplicarea principiului responsabilitItei eomunelor aprodus efectele cele mai salutarii.

Mai intMu, Domnilor, nu uita0 eg. aci estevorba de un functionar ales de comung,, c/ruiacomuna i-a dat toatg, increderea. Prin urmarecomuna nu se face solidarg in privinta strangereiveniturilor cu un functionar ales de &Ansa. Estedar o obligatiune moral/ din partea comunei casg, aleagg, oameni cari sa. corespunz/ en misiuneacare li se ineredir4eazg, care sa aibg, toate calitAtilede moralitate §i probitate, spre a nu abn7)a de

166

increderea sa. Asigurlm dar mai inaiu o maibun/ alegere, de primari deat pAnl acum.

Apoi, un alt rezultat practic ce rezultl dinsolidaritatea comunei cu perceptorul au, este clinsgli comuna se aill moralmente interesatl a nuse comite abuzuri de primar in pereeperea venitu-rilor ; clei ina are sl sufere de acele abuzuri.Prin urmare la cel mai mic abus ce s'ar comitela perceptor, ins/§i comuna il va denunth la guverncea dIntliu; aci toti locuitorii comunei suntinteresati ca abuzul mie sl, nu devie in urnalmai mare.

Astfel, in practicI, paguba ce ar rezulth pentrucomung, din solidaritatea sa cu perceptorul, se vareduce la putin lueru. Aceasta este §i mai adevAratand vom eugeth cum are, in practia, sl seexerciteze räspunderea comunelor. Mai intliu, pentruimpozitele neadunate, are sl se urm/reasa contri-buabilul, §i toti din comunl sunt interesati ea sa,denunte averea lui ; apoi se urm/re§te averea pri-marului ; apoi, nurnai dupl, aceste urmäriri i

impliniri fleute asupra averei con tri buabililor i

a perceptilor, se va exereith urrn/rirea §i asupracomunei. De aceea in practia, o repet, respon-sabilitatea comunei nu va aveh ceva, consecintegrave pentru &Ansa; ins /. temerea, ideea el are sa,pllteasa, in oarecare caz, and primaral nu '§i

167

va face bine datoria, o va sill ca s ieh toatemh'surile spre a evith un asemenea caz. i folosulcare va rezulth pentru Stat din aceasta, va fi foartemare; caci i se va asigurh strangerea exacta qi

complecta a veniturilor sale.Asmenea legi exist/ §i in alte tari, exista,

in Franta de exempla. A§h in timpul marei republici,in anul 1795 s'a facut o lege prin care comunadeveneh raspunzatoare, nu de faptele unui agentales de dansa, ci de crimele sau delictele comisepe teritoriul ei chiar de un strain. i unii dinnoi gasesc c e rau ca aceeali responsabilitatese puna pentru un functionar ales de comunachiar?

Ei, D-lor, e lesne ca §i in cestiuni de finantesa venim cu teorii abstracte §i filosofice; insa cuasemenea teorii nu vom ajunge s garantam Statuluiincasarea banilor W.! cand e vorba de cheltuelinu suntem a§h de abstracti; acolo toti suntempractici; acolo fiecare din noi propunem a se inscriein budget cutare i cutare cheltueall. i apoi candajungern la venituri, chnd vi se propune creari devenituri sau masuri prin care sa. se garantezestrangerea lor, atunci tot noi venim §i invocamteorii abstracte, §i ne ocupam de niqte suscepti-bilitati pe cari alte natiuni, §i mai civilizate §imai dernocratice cleat noi, nu le-au avut (aplause).

si

sa,

168

Lesne vine D-nii Vericeanu §1 Gheorghiu eain numele unei teorii abstracte, s propunl respinge-rea proiectului de fatl. Dar arltatu-ne-a, Domnilor,un alt sistem mai practic? nu ; apoi Domnilor, atuncivt intreb pe D-voastrA, aveti nevoe de veniturisau nu? aveti nevoe ca sg, preseriti nite mAsuricar; sg, vt asigureze adunarea acestor venituri? da,aceasta este pozitiv. Apoi atunci rug6m pe cei cecritic proectul acesta, s6 nu se m6rgineasel nu-mai a-I critich ci s6 ne prezinte altcevh in locul

fiindc nu putem rAmilneh fara'. nici o legeIn aceastg, materie.

°And in epoca regulamentului organic s'a cAu-tat mijlocul de a sd.ph tara de talhari, nu s'aocupat legiuitorul numai de teorii abstracte, 0 aadoptat legea republicei Franeeze pentru r6spun-derea comunelor in privinta crimelor qi delictelorcomise pe teritoriul su i toi noi recunomtern,D-lor, c acea lege s6 se aplice din nou i astAzi(aprobari)

Acestea le zic spre rgspuns §i la cele sustinutede D. Boliac qi D. Cerratescu.

S6 trecem acum la partea financiarg propiu zisa,,la observatiunile finaneiare ce D-nii Ghiorghiu §iVericeanu, in calitatea D-lor de econorni0i, au fAcutasupra acestui proect.

Sub acest punct de vedere, D-lor au flcut

.

169

mai intaiu niste observatiuni generale asupra sis-temului proiectului si, pe aeest -Milan, -vor putehD-lor aveh totdeauna dreptate ; caci stiinta fins nciara,find o §tiinta abstracta, e destul cinevh sa adoptezeun sistem oricare pentruca apoi A, poata critichtoate celelalte sisterne. Ash, D-lor, ne-au spus eanu este unitate in Intregul nostru sistem financiarli ca proiectul de fata aduce Inca un element ete-rogen la restul sistemului nostru. Nu ne-au aratatInsa cari sunt acele punte, acele parti eterogenedin sistemul general. Ne afirma Insa D-lor, §i maiales D. Ghiorghiu, ct au qi D-lor un sistem alD-lor financiar, §i ea sistemul D-lor nu se potrive§tede Mc cu al nostril. Se poate; Insa Ii rog §i eu sabinevoiasca a ne arath §i noug, acel sistem al D-lorpentru ca A, ne convingem §i noi despre perfectiuneahii; insa pan/ atunci sa ne permita D-lor a con-servh pe al nostru (aplauze).

Destul timp ar fi avut D-nii financiari aino§trii sa ne comunice §i noel, sistemul D-lor.Proiectul de fata este de mai multe luni in adunare;el a fost tiparit, §i. oricine a putut sa-1 studiezein lini§te. De ce D-nii financiari ai no§tri, carigasese ca acest proiect e foarte ran nu au venit cuun contra-proeet prin care A, ni se arate un sisternmai perfect pe cad noi am fi fost incântati de a-1primi? dara nimic din toate acestea nu s'a facut.

170

S'a lgsat proiectul a veni in adunare; §i apoi sezice; nu ne place 1st sistem; este imperfect; noiavem alt sistem financiar mai bun.

Toate astea pot fi prea adevgrate; insg in. fi-nante trebue sg fim practici i pang sg vedem unalt sistem mai bun catg sg ne multumim pe ceeaceavem; cdci tot e mai bine a avea, ceva, decat nirnic.

Ca critice mai speciale asupra proiectului s'azis de D. Ghiorghiu, c prin el se inmultesc func-tiunile; apoi s'a mai adäogat §i de D. Ghiorghiu§i de D. Vericeanu, cg remiterile sunt cheltueli deprisos; cgci ran-16001e tot n'o sg intre in casaStatului §i ct atunci e mai bine ca ele sg rgrngein punga contribuabilor. V rngrturisesc, D-lor,cl nu pot intelege toate aceste critice. Eu qtiu cesistemul acestui proect are de bun; intM cg des-cetralizeazg serviciul financiar in privinta perceptiu-nilor ; de vreme ce prin sistemul solidaritgtei, in-sg§i comuna, iar nu numai primarul, este insgrcinatgcu strangerea veniturilor; al doilea, se asigureazgexacta strângere a veniturilor, pentrucg se adopteazg,de cgtre Stat, precum se face de multi particularifabricanti oH comercianti, sistemul de primiri sauremiteri prin caH se stimuleazg strAngerea ramg-§itelor, a acelor rgmg§ite de mai ulte milioane,din lipsa cgror milioane, noi am fost siliti s6, con-tractgm imprumuturi a0, de grele ca cel de deungzi.

171

Cu ce euvant s'a criticat toate aceste avantagii _ceprezinta, proiectul de fatg? Cu cuvantul cg se in-multesc functionarii? el se centralizeazg serviciul?Dar D-lor acest proiect face tocmai contrariul.El nu inmulteste functionarii de vreme ce d pri-marilor misiunea de a strange veniturile; el nucentralizeazg, de vreme ce insgsi comuna. alege peperceptor i privegheazg indeplinirea acestui servici.

Dar ni s'a zis cg in desert se plgtesc pre-miile, c. rgingsitele nu o 0, se strangg, i cl deaceea e mai bine ea acei bani s ramang tot inpunga contribuabililor. Eu vg mgrturisesc, Domni-lor, ca. nu inteleg de loc acest liinbagiu. Oratoriicari 11 tin au aerul de a vol s. incurajeze neplatadatoriilor cgtre Stat. Apoi ce fel de economisti arfi D-lor, dacä ar recomanda cl ar fi mai bine cabanii Statului s ramae in buzunarul contribua-bililor? cum voiti s existe un Stat en un ase-menea sistem?

D. Ghiorghiu. Eu nu am zis aeeasta.B. Boerescu. D. Ghiorghiu a zis ca. este

inuman ca sl se perceapg toate rgmasitele, si D.Vericeanu, a zis cg, fiindcg nu o sg se adune toatergmasitele, este mai bine ca ele s rgmae in pungacontribuabilor. Ideea 'cum vedeti este tot una;insa, logica ei nu o inteleg. Ilmanitatea, Domnilor,este un sentiment foarte bun, foarte frumos i lau-

172

dabil, Ins i st sentiment 10 are marginele sale.Eu pana aeum nu am vazut nici un economist,nici un filozof, nici un publicist care sa ridiceneplata datoriilor Ong la Inaltimea unei teoremeeconomiee sau morale (ilaritate aplauze).

Domnilor, pe lAnga datoria de umanitate maiavem alta 0 mai mare, aceea de a moralizh po-porul de a-i inspirh constiint4a datoriei de a-1 faceadic st stie c oricine e dator trebue sa plates*si ca, mai ales datoria catre Stat este un luerusacru. D-voastra eitiO jurnale straine, i a-ti vazutde multe ori publicilndu-se c un anonim a trimisguvernului o suma oarecare, de multe ori foarte mica,pentru o plat datorita, fiscului, care se vede c fusesefraudat la vama, sau oriunde alt de catre acel anonimsau un om al Am. Asernenea plata, este dovadade respeetul ce exista, in statele eivilizate pentrudreptul cuvenit fiscului ; datoriile fiscUlui se con-sidera ca sacre, i cel ce 1-a fraudat are o mustrarede cuget ash indt, sub scutul anonimului, vineapoi de plateste aceasta datorie. Iar la noi undeaceasta consciinta de datorie catre Stat este dejadestul de slaba, am veni s o sla,bim si mai mult,propagand niste doctrine earl sunt contrarii moralei

stiintei economice i bunului sims.Am mai vazut criticându-se cifra rerniselor

ar fi prea mare, el legea aceasta este incom-ct

17a

plecta pentruca nu cuprinde dispoz4iuni de consta-tarea veniturilor. Dar, Domnilor in privin0 cifreiremiterei, D-voastra stiO ea nu este esagerata, duphcum vi s'a dovedit prin ealculele ee s'a facut ladiscuOunea de articole. Apoi, D-voatrh mai stiticl constatarea qi perceptiunea sunt doua lucrurien totul deosebite; astazi este vorba nurnai de per-cepfrunea veniturilor, este vorba mai en seama, dea se adunh imensele ramasite ce stall la contri-buabili. Prin urmare sh nu se eonfunde perce-perea en constatarea, eaei sunt doul lucruri entotul cliferite.

rog dar, Domnilor, s vota0 acest proiectel are sa umple o lacuna ce se HU in sistemulnostru financiar; caci avem o lege asupra consta-tarilor, insa ne lipseste asupra perceptiunei. Cand vafi timpul a se critich intregul nostru sistem financiar,voiu aveh i eu, Domnilor, multe de zis, si voiu fi

eu pentru o reviziune i o simplificare a acestuisistem. PAna atunei ins st complectam aceeacene lipseste, si la timp vom indrepth ceeace vafi vieios.

VI ;

gi

V

Mon. Of." No. 54, din 8/20 Martie 1867

PROIECTUL DE LEGEPentru ratiticarea conventiei din 11 lunie 1866 relativi

la reziliarea conventiei Imprumutului de 150 milioanelei turce0i, dela 19 Martie 1865

Cu oeazia disentiunei acestui proieet de lege, Boe-reseu ia euvântul i spune c ratificarea acestei transae-tiuni trebuià prealabil supusA votului Camerei conformprineipiilor constitutionale.

B. Boerescu. D-lor, aceasta chestiune "i§i areimportanta ei din douA puncturi de vedere: in-taiu, din punctul de vedere financiar qi al doileadin punctul de vedere constitutional.

Sunt unii din oratori, precum D. Kogalni-ceanu, care a cgutat A, lege dou q. chestiuni de onatura diversa. AO D. Kogalniceanu a zis cg, trebuemai intaiu sä examinthn imprumutul Zarifi In sine,§i apoi s ne ocupthn de chestiunea care e la or-dinea zilei, adicl de rectificarea transactiunei irn-prurnutului si de inscrierea tifrei de 2.700.000 leiin budgetul statului. A mai adaogat Inca D. Ko-g/Iniceanu, ca aceasta din urm6 chestiune a tran-

175

sactiunei e aceesorie si prin urmare depinde dechestiunea intliu care este cea principalg.

D-lor, ca sl nu mai repet ceeace s'a zis, millmgrginese numai a aminti D-lui Kogglniceanu, elaceste doll/ chestiuni nu mai pot fi astazi legateimpreung. Clci mai intgiu, chiar de am primi sitne ocupgm de imprumutul Zarifi in sine, ce amawl oare sg judecam ? Am judech oare greutateaconditiunilor sub care s'a fleut acest pretins im-prumut ? Dar aceasta nu se mai poate; clei acestimpruTut este reLiliat, el nu rnai are o existentIrealI. Fi-va oare pentru ca sl judeclm, precuma zis I). KoggIniceanu, cl nu au existat cauzepentru ea O. se contracte acest imprumut ? D-lor,atunei ar fi sl intram in examinarea unor idei deo ordine morall numai, si nu cred iar c/ estetimpul astlzi de a ne ocupit deasemenea ches-tiuni; cu atgt mai mult el ati vgzut cl alti ora-tori au si aratat necesitltile reale ean l. au silit peguvernul de atunci sit facl aceastg operatiune fi-nanciar6.

De ce dar se confundg sau se algturg dougchestiuni de o naturg diversl ? Imprumutul Zarifinu mai existI; aceasta este un fapt pozitiv; el afost reziliat cu vointa ambelor pgrti, si prin un-mare mice critice am face asupra lui, numai putem

176

sg-1 indreptarn; eaci, o repet, el nici numai exista,apoi nici nu e pus la ordinea zilei.

Eu, D-lor, nu voiu aveh, in aceasta chestinneea si in altele, doug masuri, dup l. cum va fi vorbade un individ simpatic Ban antipatie mie, de opersoana din partida mea sau din alta, partida.Am si voi aveh o masura pentru to0, i voi ju-dech lucrurile en o egalg impartialitate i justitie.

Nu inteleg insa pe D. Kogglniceanu pentruce voeste en ()rice prec sa lege ehestiunea ratifi-carei actiunei facutg de D. loan Brgtianu ca mi-nistru de finante, en chestiunea imprumutului con-tractat de D. Strat ? Eu nu am asistat la sedin-tele eonstituantei, insg am auzit pe oratori ce rn'aupreeedat, pe D. Ioan Bratianu chiar spunandu-necl D. Strat expus in sedi* secreta aconstituantei toate cuvintele sale, si unii chiarafirmg ea, s'au prirnit eu aplauze. D. Kogalniceanupare tns a fi de altg opiniune; egei, pe cat alasat sa transpire din envintele D-lui, se vede clD-lui e prea dispus a condamnh pe D. Strat.Poate s'o fug dacg crede de cuviinta; insa atunciII intreb si eu de ce nu examineazg en aceeasiegalg impartialitate si condiOunile transactiunei fl-cutg de D. Bratianu ? De ce aceasta deosebire ?De ce pare ash de sever in privinta luerarei D-luiStrat, cand acea lucrare nu e la ordinea zilei,

§i

si-a

177

nu zice niinic asupra chestiunei care este deja laordinea zilei. CAnd Arad ca se fac asemenea dis-tinctiuni, nu-mi este permis sa presupun ca D.Kogalniceanu este poate preocupat de oarecari con-sideratiuni de antipatii §i simpatii personale ?

Dupa oareeari expbeatiuni date de Lasear Catargi,continua tot B. Boereseu.

B. Boerescit. Domnilor, din cele ce am zis,rezulta in scurt, ca chestiunea vi s'a pus subcloua faze. In ceeace prive§te faza relativa la con-tractarea imprumutului Zarifi, cred ca vom renuntaa o mai tractà, de vreme ce aceasta nu este ches-tiunea ce se discuta, de vreme ce o Camera an-terioara a declarat acest imprumut reziliat; §i cred,ca nu este regulat, intr'un mod incidental, sa, mairevenim asupra acestei chestiuni.

Sa preciz&n dar bine ce este la ordinea zilei.La ordinea zilei este daca trebue sg, se ratificeconventiunea incheiata pentru rezilierea acelui con-tract, daca trebue sa se inscrie in budget sumade 2.700.000.

lata chestiunea financiara care este la ordineazilei. Vorn vedea, apoi §i chestiunea constitutionath,.

Domnilor, in privinta chestiunei financiarecautl mai intai sa ne lamurim asupra unor con-sideratiuni puse de D. Iorgu G-hica; Duninealui ne-aspus cg aici nu e vorba de un act; nici macar

209M 12

178

de o- transactiune, ci de executarea natu'ralg a unuicaz prevgzut de contractul inclieiat cu Zarifi. Imipare, domnilor, cl D. G-. Ghica se insall foartemult; Dumnealui, ce este mai mult, se dig incontradicOune chiar cu declaraliunile D-lui Bra-tianu, chiar cu ceeace se aflà la biurou, adica cuproiectul de lege prin care se propune ratificareatransactiunei. Ash dar vedeti cg existg in realitateun act public asupra rezilierei unui contract, sicg un ministru ne propune prin 0 lege sä rati-ficam acea transactiune.

Dar D. G. Ghica, spre a ne convinge si maimult cg, transactiunea nu existg, in realitate, si cgeste vorba numai de executarea clauzelor din con-tractul Zarifi, ne adaogg ca reziliarea s'a facutnumai cu perderile prevIzute prin acel contract,afarg de diferenta obligatiunilor Stern. Sg-mi per-mitg D. Ghica a-i spune el si aci se insalg. Tran-sactiunea, domnilor, este realg, chiar sub punctulde vedere al concesiunilor reciproce ce si-au flcutpartile. Perderile primite de ministrul, ce a fAcuttransactiunea, sunt mai mari decat cele prevgzuteprin contractul primitiv al imprumutului.

In adevgr, domnilor, dupg cum am citit con-tractul imprumutului, am vgzut cg, ca despggu-bire pentru reziliarea contractului se prevedeg platadin partea noastrg mai intgi a unei sume de 7.500

179

lire turce§ti, §i a unei alte sume de 30.000 lireturce§ti. In actul de transactiune ce s'a fäcut, vadel perdeau afará de cele 7.000 de lire, alte 45.000.Iacl dar o intAie perdere de 15.000 lire mai multdec&t in contractul primitiv.

Vine apoi §i ceailaltg, perdere de eke un mi-lion care rezult5, din sc6z6mantul obligatiuniunilorStern pe care I-am primit drept bani cu o va-loare mai mare decat erh in realitate.

Asupra acestei din urm5. perderi nu am sAzic alt decht c6 comparatiunea ce a fAcut D. G. Ghicaintre aceste obligatiuni §i politele din zapisele pecare un debitor onest este dator a le primi dreptplata, cu valoarea lor intreagl, nu este destul deexactrt; fiindcl, dacl ar fi fost a§h, atunci obli-gatiunile Stern, nu trebuiau primite numai cu 84drept o sutg, ci o sutl in cap, adica, au pair;cazi o sutg, este valoarea lor nominalä.

Apoi s5, §tie cl de ob§te, amortizarea uneidatorii sau retragerea din circulatiune a unor ac-tiuni sau obligati uni se face rAscumpaTând titluriledupl valoarea ce au ele in momentul operatiunei.

Eu ins5, nu uit cg, aci a fost vorba de o tran-sactiune, §i c5, casa ce ne-a imprumutat nu a voitA, transige decat cu condiciune sI primim §i titlu-rile lui Stern pe pret de 84 in loc de 54 cum

180

circulau atunci. A trebuit dar sit suferim i aceastA,

perdere.Ce este acum de zis in privinta conditiunilor

chiar cu cari s'a Rent astA transactiune? SA oexaminAm oare in fondul ei? SA calculAm eat tara

ca§tigat, oricat a pierdut printr'insa? D-lor,pentru mine aceastA, chestiune este secundarl. Odatlce am fost siliti s facern o transactiune, apoicaut s ne ateptArn qi la pierderi. Si eu §i

D-voastrA toti §titi cat de gra era pozitiunea tAreiatunci, i prin urmare nu trebue astazi s nemiram de sacrificiile ce a trebuit sA ne impunemspre a e§i din multe dificultAti.

Ceeace mns rnA preocupg pe mine, §i ceeaceare in adevAr o important6 in aceastA chestiune,este partea constitutionalA. Si in asta privintAsl-mi permità d. Ioan BrAtianu, ministrul de finantecare a incheiat aceastA conventiune in anul trecut,a-i spune el a comis o eroare, el nu s'a confor-mat principiilor constitutionale. Nici d-lui, de vavoi sA fie drept, nu va puteh contesth aceasta.

Eu am toata. stima In d. BrAtianu i cunoseonorabilitatea d-sale, §i numai respectul ce trebuesà datorAm toti principiilor constitutionale, mg facesd-i arAt ea, d-lui, cu aceastA ocaziune, a comis,poate dinteo scApare de vedere, o eroare consti-tutionath, esentialg.

181

0 voce. Imprumutul Oppenheirn.B. Boerescu. VI voiu raspunde i asupra lui.

Deocamdata sa constat ca din explicarile ce ne-adat d. Bratianu i d. Catargiu ne-am convins deaceste fapte.

Intaiu, ca, un vot al Cainerei constituante princare sa se autorize d. ministru de finante de atunci,de a incheih transactiuni nu a fost de vrewe ceinsusi d. Bratianu declara astazi ca a crezut ctare o autorizare morala, i tim, d-lor, ca, in Adu-nari se fac voturi pozitive, iar nu se dau autoH-zari morale.

Al doilea, s'a mai constatat c aceasta tran-sactiune s'a facut fár autorizarea colegilor d-luiministru de finar-4e, fara s incheie macar un jurnalal consiliului de ministri prin care sa se aprobeacea transactiune, si tot ce ne spune d. Bratianueste ca d-lui credeh ca are si consimtimantul cole-gilor sal, iar d. presedinte al consiliului de mi-nistri de atunci ne declara ca d-lui nici n'a stintmacar de aceasta transactiune.

Prin urmare iata constat, intr'un mod pozitivcert, ca d. Bratianu, ministru de finarqe din

anul trecut a facut o transacOune de chtevh mi-lioane in numele Statului intr'un mod definitiv,ash incht transacOunea s'a i executat, fara votulAdunarei. MIA autorizarea consiliului de ministri,

si

182

fAr6 mai ales sg, se rezerve Camerei In acea tran-saetiune dreptul de ratificare precum se obi§nue§tein toate transactiunile deasemenea naturA.

Acum, vg intreb, bine a flcut, regulat, consti-tutional a lucrat d. ministru de finante procedandastfel? D-lor, este un principiu foarte elementarin sistemul constitutional c§, nici-o transactiuneasupra unui proces, sau asupra unei averi a Sta-tului nu se poate incheih definitiv §i executh maiinainte de a fi votat6 §i aprobata. de Adunarealegiuitoare.

Nu §tiu, d-lor, daa, sunt intre noi persoanecari apnea, principiile constitutionale intr'un modsau altul, dup6 cum va fi vorba de cutare saucutare partid la putere, dac§, amicii san adversariisti vor fi ori nu la guvern.

Eu unul §tiu cA, nu schimb nici opiniunilemele nici aplicarea principiilor constitutionale duplconsiderOunile ce a§ aveh asupra persoanelor delaguvern. Opiniunea ce emit astki am avnt-o §i amcerut aplicarea ei, Inc a. de mult, eu alte ocaziuni,§i in §edinta de astki nici ml preocup eine e laputere, nici nu tin ea aceast6, opiniune a mea,aibI majoritate ci, ca un om care voesc s fiutotdeauna consequent cu mine insu-mi, ea un omcare, mai mult sau mai putin, sunt competinte inmaterie de legi, tin ca s6 declar c6 principiile

sIt

183

constitutionale cer ea nici-un ministru sg nu-§i iadreptul de a face transactiuni in numele Statului,fgrg invoirea expresg si pozitivg a puterei legiui-toare. Daeg d-voastrà yeti fi de altg opiniune n'avetidecAt sg declarati §i tara va judech.

Eu unul o repet eg aceastg opiniune amavut-o totdeauna.

AO, dupg 11 Februarie anul trecut, guvernulde atunci mi-a acut onoarea a mg consul* im-preung eu altii asupra coneesiunilor 0 eu unul,impreung cu altii, am recunoscut eg Statul vatrebui sit facg transactiuni cu concesionarii, expu-nandu-se la oareeare saerificii, insá aeeste tran-sactiuni vor trebui sg se faca, numai cu invoireaexpresa, a Adungrei.

Mai deungzi d. Haralamb, ministrul de resbel,m'a mai consultat in special asupra concesiuneid-lui Godillot cum ar puteh segpà de aceastg con-cesiune. Eu iargli mi-am dat opiniunea cg ar trebuisl facg o transactiune, care ing nu se va putehexecuth mai inainte de a aveh expresa invoire aAchmitrei.

Acum cAtevg sgptgmani am fost iarg§i con-sultat in privinta unui vapor de resbel care esteadus la Galati §i care in adevgr nu insu§e§te cali-tgtile cerute pentru a fi un vapor de resbel; insg§i aci am consiliat pe ministrul de resbel, eä, ar fi

184

bine sa ajunga la o transactiune cu fabricantul,dar tot cu expresia si invoirea Adunarei. Prinurmare. domnilor, cand am fost consultat de dife-rite ministere, in diferite cireumstante, si candmi-am dat opiniunea in seris ca nu se poate facetransactiuni fära, invoirea Adunarei, intelegeti preabine eg, nu pot eu astazi, sa masor cu o alta ma-sura decat am masurat atunci, intelegeti ca nueste de loc o opiniune pe care o inventez astazi,fiindea e vorba de d. Bratianu; si ca din contran'as fi nici drept, nici logic daca a-si aplich astazialtfel principiile consitutionale, fiindca este vorbade d. Bratianu.

Auzii insa adineauri pomenindu-mi-se de im-prumutul Oppenheim; in alte cuvinte, intrerup-torul parca a avut aerul de a-mi zice de ce nuam zis acestea si pentru acel imprumut. Insa, D-lor,comparatiunea ce se face nu este de loc nemerita.Din contra, ea ma intareste si mai mult in con-vinctiunea mea ca neregulat s'a facut transactiuneace este astazi in chestiune

Stiti, Dior, ca imprumutul Oppenheim delifoarte oneros pentru Stat, s'a facut in virtuteaunei legi care, fara nici o restrictiune, autoriza peguvern sil contracteze acest imprumut. D. Kogal-niceanu, care a fost in comisiunea budgetara, afost cu toate astea foarte sever in privinta guver-

185

nului de atunci, si tine0 minte raportulD-lui de atunci, macar ca existh o lege formula,care autorizh pe guvern sa faca imprumutul, faranici o restricOune, Ina numai pentru e crezuseca un agent secundar al guvernului a lucrat ne-regulat, D-lui ne propuneh atunci un vot de blamministernlui trecut. Eu insa am raspuns D-luiatunci c. sunt silit a recunoa§te imprumutul fiindcaguvernul a lucrat in virtutea uuei kgi, promul-gata prin Monitor, si nu pot da vot de increderesau de neincredere de vreme ce, cu toate c im-prumutul este oneros, insa legea nu a pus nici ocondi(iune, nici o restrictiune; iar cat despre agentulsecundar, care ar fi trecut limitele mandatului sau,am zis ca aceasta nu este treaba noastra, ci aguvernului.

Astazi insa nu este tot a§h. Astazi vedeti caguvernul sau D. I. Brätianu, in circumstantele di-ficile in care se afia preocupat negreqit de binelepublic, preocupat s scape starea dificila in carese afià finan0e, a facut o transacOune care poateft folositoare in sine, ins/ a trecut peste o legefondamentala, adica peste principiile cele mai ele-mentare constitutionale. In chestiunea cu Oppen-heim guvernul erh in regula, oricare ar fi fostgreutatea acelui imprumut, oricare ar fi fost chiargresehle agentului guvernului; nu puteam dar eu

'ca, prin

186

dau vot de blarn ministrului pentruck agentulsku a lucrat rku.

AstAzi *tusk, cum a-si vkzut, un ministru atransigeat neregulat, adiel intr'o chestiune, unde estevorba de mai multe milioane, a luerat fkrA, Inde-plinirea formelor esentiale, arg autorizarea prea-labith, a Came lei, fArk autorizarea colegilor ski,sau, in alte cuvinte, grk a se rezerva Camereidreptul de ratificare.

in adevkr, D-lor, totul se reduce la aceastkrezervI, ce ar fi trebuit sk o fad, D. Brktianu.Riguros vorbind, puteh sk nu existe autorizareasau votul prealabil al adunkrei. Tusk D. Brktianuera dator, trebuia ea in actul de transactiune skzick ck ea va fi va1abith dupg ce se va ratificade adunare. Asta va s zick rezerva Camerei,dreptul de ratificare; a§a s'a fkeut cu toate tran-sactiunile asupra concesiunilor cari sunt depuse labiurou. i in adevkr, D-lor, ark astk rezerva, lace s'ar reduce rolul adunärei ? Dack dar ve0 ad-mite i vei stabili ca teorie ck un ministru poateface transacOuni asupra intereselor Statului, ea unparticular, fr s rezerve Camerei dreptul sAunatural de ratificare, atunci Camera nu va avehde fAcut deck sk inregistreze actele implinite, qiaverea Statului va fi la dispozitiunea ministrului;feriti-vg tusk Domnilor, de a crea asemenea pre-

A

Si

187

cedente. ista gresa15, involuntarl, sunt siguri s'acomis astazi de D. BrAtianu, care e de burl cre-dintg, de a cArui onorabilitate nu ne indoim ni-meni. Dar nu §tiu maine eine poate fi la guvern;nu §tin dacg, un alt rninistru de rea credintg, nuva abuzà deasernenea precedent; §i pentru ca Aevit un asemenea rgu posibil, pentru ea A nucreez un precedent fatal, cat st spui chiar mi-nistrului de burl, credinO, care a acut o eroare,cat6 spun c§, a cornis eroare, cl a lucrat ne-regulat (aplauze). Ei, Domnilor, când pentru ni§temici sume de sc6deri discutqm ore intregi, candavem la biurou o transactiune numai de 193 miilei, care este supuA, la prealabila invoire a adu-ngrei, just §i logic ar fi ca asupra acestei chestiunide catev6, milioane A trecem fàr mIcar a men-Vonh gresala ce s'a cornis, pentru ca s6 serve inviitor i altora de precedent ?

venim acum la rezultatul practic la caretrebue A ne duc5, aceasta discutiune.

Este vorba de chestiunea financiar6 dacg, trebueA ratificnn aceasl transactiune, §i dacg, trebueA se inscrie in budget -tifra de doll milioane§eapte sute de mii lei; §i apoi este vorba §i dechestiunea constitutionala, in privinta regularilteitransactiunei.

Sg,

st-i

188

Cat despre ratificarea transactiunei, noi trebues'o dgm. Imi pare ca D. Tell a zis ca sa nu ra-tificgm. Insa. Domnilor, ratificarea trebue data.,caci in fond, ea trebue fcut i apoi, in fapt,nici nu putem face altfel. Transactiunea este de-finitiva, este ehiar executatg. Ambele WO au pri-mit-o; banii chiar s'au pltit, i a nu o ratifichar fi a ne expune la alte dificultati neprevazute.

Din nenorocire imprurnutul Zarifi era oneros;o transac.ciune era neaparata. Dar aceasta transac-tiune trebuia facutg cu rezerva ratificarii Camerei.Daca asta rezerva s'ar fi facut, Inca am fi rnaiputut discuta, clauzele transactiunei. Insa rezervaaceasta nu s'a facut i ailandu-ne astazi in fataunui fapt implinit, repet c trebue s ratificarntransactiu nea.

Ca o consecinta a acestei ratificgri este ca,

noi trebue sa inscriem in budget si acele doug mi-lioane lei; caci aste rnijloace sunt proprietateanoastra. Dar s'a zis c acesti bani, fiind primitiin obligatiunile Stern, nu stim scaderea la carevorn fi expusi, din diferer0 cursului acelor obli-gatiuni. Asa. este; insa, aceasta e o chestiune deregulare a comptabilitatei. D. ministru va calculaaceasta scadere i va inscri in budgetul anuluiviitor diferenta in minus ce va rezulta.

Nemai ramane acum a zice cateva cuvinte

In privin0 opiniunei D-lui Mehedinteanu, careeonchide ch 50 mii de lei turceqti sa se impli-neasch, dela D. Strat i ministrii ce i-au suceedat.Negre§it c D-lui a emis aceasth opiniune inspiratde un sentiment de justitie si de economie pentrufina1.4ele Statului. Dar o asemenea propunere esteidentich cu un act de acuzatiune; si stirn proce-dura ce trebue sa, se urmeze cu asemenea acte.Noi putem acuzh, insa nu putern §i s osandirnla plata unei sumi. Apoi trebue sh se precizezede D. Mehedinteanu, eine anume sunt

cari ar trebui sh fie acuzati; chci D-luimentioneazh numai pe unul; 1111 citeazh Irish sinumele celor1a4i. Propunerea dar a D-lui Mehe-dinteanu nefiind in. regull sub nici un pullet devedere, noi nu o putem voth.

dara *in seurt, zie; trebue s. ratifichmaceasth transaqiune; trebue s inscrim cele douhmilioane in buget. Dara, fiindch e vorba de unprincipiu constitucional de cea mai mare insem-nhtate e de imperioasa datorie a noastrti nu sq.dam blam rninistruluici sa constatarn numai ehprocedarea nu a fost constitutionalh pentruch nus'a rezervat Camerei, dreptul de ratificare. Asthconstatare, domnilor, nu poate aveh nici-un amesteccu cestiunea ministerialh de astAzi, pentruch nueste vorba de ministrul de interne actual, ci de

19

gi ceilaliministrii,

AO

190

ministrul de finante din anul trecut care a incheiattransactiunea. Prin urmare 1§i are euvântul d.BrAtianu cand ne-a zis cl se retrage din ministerdm/ Camera va constath greseala D-lui din trecut.Cáci, cum v'am mai zis, nu e in cestiune nicibuna credintl, nici onorabilitatea D-lui, ci numaio grevala, o scApare din vedere. Este ing de in-teres pentru WA, este chiar de interesul D-luiBrAtianu ea sA nu lase a se trece asemenea erori,a§h hick ele sA creeze un precedent. Eu a§ face apelapoi chiar la D-lui, ea insu§i D-lui sa. recutwascaeA cu adevArat a gresit in asta, imprejurare. SAne ajute chiar D-lui a implini o forrnA care esteesentiall in regimul parlamentar.

,titi, Domnilor, eg. este de regulA in mArireaStatelor europene, el dael mi egpitan de un batela avut nenoroeirea, intr'o furtung sl-§i piarda. vasulAm, cu toate luptele eroice ce a facut spre a-1sell* el merge cu toatA astea inaintea judecAteispre ali expune faptul sAu. Judecata il va declarhde inocent; big forma s'a indeplinit spre a putehevith alte rele in viitor.

Tot in acela§ caz ne afigm §i noi. Intentiu-nile d-lui BrAtianu au fost poate prea bune. Ins/catl A, se constate faptul greselei, pentru ea slevitAm un alt riiu posibil in viitor.

Este de datoria noastrA, este de datoria mea

191

care am obiceiul de a vorbi mai in toate chestiu-nile importante, ea sa declar ca nu regulat a pro-cedat d. Bratianu cand a ineheiat o transactiunearl sa reserve Camerei dreptul de ratificare. $iaceasta cata sa o zic astazi D-lui Bratianu, carepoate fi un ministru bun, pentru ea A, o pot zieeqi maine unui alt ministru rau, care ar fi dispussa abuseze de asemenea precedente (aplause).

VI.,Monitorn1" No. 67 din 23 Martie 1867

Proect de lege pentru organisarea ministeruluide finante

Ledinta Camerei din 18 Martie 1867

Acest proect de lege e comlAtut de deputatii Gheor-ghiu, Valeanu fiindea sporetite biurocratia §i infire§te bu-getul Statului. Boerescu fi apArà.

B. Boerescu. Domnilor, Onor. D. Gheorghiua eriticat acest proieet ar6tAnd cuvintele pentrncari D-sa este contra lui. Mgrturisesc cg, nu amvAzut nici-un cuvânt financiar, economic nici chiaristorie in argumentele ce a adus D-lui spre a corn-bate acel proiect.

Ce ne-a spus in adevär (1. Gheorghiu? Ne-aspus mai intaiu cg, asta lege seaming en legeafinanciarl din Francia dela anul 1828 si combateproiectul nostru fiinda seamgra en acea lege, si

vg citeaza, apoi expunerile ce face asupra legei din1828 un financiar francez. V Ingrturisesc, dam-nilor, cA, acest argument nu este de loc de naturg.

193

a convinge pe cinevh. Noi putem in principiu sa.adoptarn o lege financiara din (nice an, §i din micetara, indestul numai ea acea lege sa se poata, aplichla noi. Uita insa, D. Gheorghiu ea in celelalte legifinanciare ale noastre precum este legea compta-bilitatei §i legea Curtei de eompturi nu suntluate tocmai duet cele franceze, ci seamana maimult eu ale Belgiei. .Aceasta am facut-o pentruca, in Francia sistemul financiar este mult mai com-plicat deck in Belgia, al carui sistem este maisimplu §i mai putin costisitor. Apoi, dact intregulnostru sistem financiar nu este tocmai ea eel dinFrancia, este logic ca sa ne a§teptam ea §i orga-nizarea ministerului nostru de finante A, nu fie in-tocmai ea aceia a ministerului din Francia. Prinurmare eritica D-lui Gheorghiu sub ast punct devedere este cu totul fara loc. Pe de alta parte sa,nu creaza, D. Gheorghiu el de cateori vom luhun sistern intreg din Francia §i-1 vom transplanthla noi, el va puteh produce fructe bune, iar lanoi acelea§i fructe i§i pot pierde §i savoarea §iparfurnul. De aceia cand criticam o lege nu trebuesit compulsam nurnai texturile §i sit zicem ca nua fost destul de exact copiat dupa, cutare lege din

cutare lara, ei sa examinam ce viciuri poate aveh,§i dad, la noi poate produce bune rezultate.

Apoi, domnilor, imi pare ea noi toti am cri-20993 13

194

tieat eu drept curAnt, cit si ceeace am copiat dina1t rLri, i mai ales din Francia, in materii finan,'ciare, nu este tocmai potrivit en trebuintele noastre,exci sistemul altor tAri este Ind prea complicat,prea costisitor pentru noi, i vedem astki, cu toateastea, pe d. Gheorghiu imputilnd unui proiect ertnu seamlna. exact en acel al Franciei, e adid,nu este destul de complicat i difieil in practid.

Bine ar fi fleut darl, D. Gheorghiu, dad s'arfi narginit a ne arla numai defectul proieetuluice avem a voth. Sub acest punet de vedere in*D-lui s'a mgrginit numai a ne spune, d. In proiectulde fat6 nu se prevede un consiliu finaneiar, preeumeste la ministerul Franciei; se poate, Domnilor, eaideia D-lui Gheorghiu sit fie bunit, ca foloaseleunui asemenea consiliu sd, fie reale; de ce lugD-lui nu ne-a propus asth, ideie pun un amenda-ment dud s'a discutat proiectul in articole? Atuneinumai am fi putut discutà i intelege valoareapnapunerei.

Ne zice insl, D. Gheorghiu rAspunzand Iacuvintele D-lui Epureanu, cit D-Ini nu a avut timpdestul sit studieze acest project; cit el a fost oare-cum o surprindere pentru noi; ins5, D-lor, acestproiect se aft depus de dotiA, luni pe biuroul Adu-nitrei, i cred eg, este destul coneeptiunei i tiintejfinanciare a D-lui Gheorghiu, pentru ea in douit

195

luni sa poata studia, si intelege viciile sauunui proiect financiar. Cred chiar cit i cateva

zile ar fi fost destul pentru D-lui a medith asupraunui asemenea proiect. Surprindere dart nu existasi nu poate sa existe nici pentru noi, nici maiales pentru D. Gheorghiu.

Dar ne-a mai zis D-lui ea pnin proiectul defaCt nu se amelioreaza sistemul nostru financial%hist uita D. Gheorghiu cit acest proiect are de scopnumai a organiza ministerul de finance si cit nu-sipropune de loc reorganizarea sistemului nostru fi-nanciar. De ce dar nu vorbese de acest sistem?Ce are a face organizarea serviciului ministeruluide finanCe cu sistemul financiar, si de a pune inarmonie si serviciul ministerului de finance cu restulsistemului nostru financiar? NIA actin' era o de-sarmonie, daca nu o contrazicere intre acest sistemsi serviciul ministerului. Acum se cere ea sa or-ganizam serviciul central, sa amanam puterea mo-trice dela centru, ash ea sistemul nostru finan-ciar, bun sau rau, cum exista, sit poata fi pus inmiscare, sa poata merge. D. Gheorghiu ne zice:Nu mai organizati serviciul central, lasati puteremotrice sa adoarma, ci lucrul va merge mai bine".Dar atunci sA-mi permitA D-lui a-i spune ca faceca cela care, dupa ce a incereat un car eu pro-ducte, uita de a inhama la dansul animalele cari

call-tdcile

196

s6-1 tragl §i se mirl atuncea de ce carul nu merge.Dael D. Gheorghiu nu voe§te sl organizeze servi-ciul central al miVsterului, apoi lag la o parteputerea ce are g pun6 in mi§care tot sisternulnostru financiar, i cum D-lui, §i cum chiar noinu o sl ne mirlm apoi chnd vom vede c acelsistem nu poate functionh, nu poate merge.

Am auzit Inc zieandu-se de D. Gheoighiuea §i de D. Vgleanu, el prin acest proieet se ml-re§te biurocratia, ba §i cheltuelele. La aceasta, D-lor,n'am nimic a rlspunde; cititi proiectul §i yeti vedeh

printeinsul numlrul functionarilor §i cheltue-lile se imputineazl. In fine, Domnilor, ce s vlmai spun? D. Gheorghiu a mers pinA a imputhacestui proiect el este ran, fiindcl s'a Osit in por-tofoliul unui ministru din cei dinaintea lui 11 Fe-bruariu. Nu qtiu dacl faptul va fi exact. In oricecaz, aide g declarAm dupl D. Gheorghiu c nurnaice§tia-l'alti dupl 11 Februariu, sunt oameni per-fecti capabili de a produce cevh, cei dinaintea lui11 Februariu nu pot produce nimic bun ! (Hari-tate) DacI ing vom vol sl fim cevh, mai mode§tivom constath el dacl cu adevlrat ministrul ce aprezentat acest proiect 1-a gasit in portofoliul pre-decesorului sau, apoi bine a facut ca ni 1-a pre-zentat, i acel ministru merita chiar laude, ca in-data ce a aflat o idee buna a preclecesorului sau.

cA

197

el nu a inl6turat-o, ci a antat s o realizeze. Dinnenorocire, Domnilor, de cAtivh ani fiecare mini-stru nou cautg, A paraliseze sau A dthArne lu-trärile predecesorilor Ai 0 cu aceasta se parali-zeaza, chiar interesele publice. Eu dar6 voiu 16uda,pe un ministru care va renunth la 6st fatal sistem0 care va c6ta, A realizeze tot ce a aflat bun delapredeeesorul Au. Nici o alt/ critic6 nu s'a maiadus acestui proiect.

Ceeace a zis D. Cern/teseu, in privinta admi-nistr6rei padurilor, este numai ca A atragl aten-tiunea D-lui Ministru asupra acestui serviciu. i

D. Cernatescu are dreptate; cxei, cu adev6rat, stserviciu meritl toat6 atentiunea, §i D. ministru vatrebui, ca A-1 faca, prin oamenii cei mai compe-tinti ce avem in tara in asta. specialitate.

D. Váleanu ne-a mai vorbit despre consta-tarea därilor. Ins ast6 cestiune nu este in discu-tiune astAzi, qi acest proiect este a se face. Paulatunei lug v observ c un element foarte puternicpentru constat6ri este statistica qi recenAmantul.

fiindel se alb, la birou un proiect in catevharticole asupra acestei materii as rugh pe Adunare ea la cea intai ocaziune A-1 voteze, fiindcg,o repet, cu acest proieet are mult A se in1esneasc60 A se per fectioneze serviciul constatIrilor dgrilor.

i

198

Pentru toate aceste cuvinte vg, rog, D-lor, slvotati proiectul de lege ce vi se prezint6.

Se cere inchiderea discutiunei fi, puinclu-se

la vot se incuviinteaza.Se pune la vot proiectul in total f i se adopta.

Monlhorul No. 74 din 113 April 1867.

Prolect de lege pentru lnfiintarea unui sistemmonetar §i pentru fabricarea monetelor nationale

Acest proieet sustinut de d. D. Sturdza gi CezarBoliae este apttrat en cklur. i de B. Boereseu.

B. Boerescu. ID-lor, cestiunea fabric6rei mo-netei, are la noi in targ, o important6 specialA,nu numai sub punctul de vedere al suveranit/teinoastre nationale, precum en mult talent a arltatfl Boliac, dar si sub punctul de vedere financiarsi economic. Sub acest punct de vedere, fabrica-rea unei monete nationale, are acest mare avan-tagiu ctt, d. leului nostru, acestei valori par4 acutn

o existentg reallDin realizarea aeestei valori, are in practiel

ias/ un foarte mare folos pentru comertpentru toate relatiunile de daraveri ale particula-rilor; cAci, Domnilor, fluctuatiunile, care vedem

VII

ideall, cli vizibi1 6,

sa. si

200

ca, se ivesc in valoarea monetelor straine, provinin mare parte din cauza lipsei unei monete natio-nale reale. tNi se zice, in adevar, c cutare mo-neta straina, are la noi cutare valoare, adica 10,20, 30 lei; insa ce va sa zic c o moneta arevaloare de un leu? Ce este acel len? Cine a vazutmoneta de un leu? Leul dar nu este in realitate;el e o moneta curat ideala si fietiva, serveste determen de comparatiune spre a Exh valoarea monetelor reale. De aci urmeaza, c agiutagiul i spe-culatiunea pot cu inlesnire influenth pentru ca saaduca o perturbatiune, o fluctuatinne periodica invaloarea monetelor straine. Odata ce nu avem omoneta norma, un etalon dupa care sa, putem pre-uI monetelor straine, odata, ce moneta

noastra etalon este o fictiune numai, apoi valo-rilor monetelor straine, se poate urch sau scadeh faramacar sa, putem intelege ratiunea acestei urcarisau scaderi. Iaca dar c o persoana, care credehea poseda eutare suma de bani in cutare moneta,deodata, intr'o zi, se pomeneste, c starea sa asporit san a scazut, Ara sa stie pentru ce alt, decat numai pentruca valoarea monetei ce posedhs'a urcat sau a scazut in raport cu valoarea fie-tiva a Ieului nostru imaginar. Dar toate acesteperturbatiuni qi perderi, atilt pentra averea publica,cat i pentru eea privata, vor ineeth prin fabri-

valoarea

201

carea unei monete nationale, prin monetizarea cazic as,h, a leului. Intelegeti dar Domnilor, cg,

sub acest punct de vedere economic, fabricareaunei monete nationale are sa exercite o salutaràinfluenta asupra comertului §i daraverilor noastre.

Sub un alt punct de vedere financiar, saumai bine fiscal, fabricarea monetei prezinta Inca omare utilitate practica in sensul acesta ca. prinfabricarea monetei de bilon sau de arama, statulare sa-§i creeze un adevarat venit. In adevar, Dom-nilor, D-voastr/ moneta de arama, mo-neta marunta, are o valoare nominala mult maimare decat valoarea sa realg,. Aceasta diferentain general e aproape de jumatate; a§a, beat omoneta, de arama care valoreaza, de exemplu cinciparale In realitate n'are valoare decat de doug. §ijumatate parale. Ei bine, eine ca§tiga astazi aceasta,difereata! 0 castiga acele taxi care ne tramit mo-neta de arama §i Statul nostru pierde aceasta in-semnata diferenta, care legitim, i se cuvine numailui. Aceasta, anomalie va pieri §i ea prin creiareamonetei noastre de bilon, §i statul va realiza uninsemnat §i legitim profit.

St zic acum, Domnilor, cateva cuvinte §i asu-pra consideratiunilor politice expuse eu elocuentade D. Boliac. Este adevarat, Domnilor ca noi amavut din veehime dreptul de a bate moneta; dela

A.

stiti, oh

202

un thnp incoace n'am mai exercitat acest drept,insa el a continuat de a exista, §i prin urmareII avem.

Este iaräsi adevarat c dreptul de a bate mo-neM este un atribut al suveranitatei unui popor;insA acest atribut nu este cel mai insemnat, nici

cel mai principal; §i dovadg, despre aceasta estecrt in secolul de mijloc, statele vasale din Franciaatt avut, si Egiptul, astazi are dreptul de a batemoneta. Pot dar sg, fie State, cari fara sa fie absolutsuverane, sg, aibg, dreptul de a bate moneM. Ho-manii ing, au avut §i au pe langa acest drept§i alte drepturi mai insemnate, cari probeazg, intr'unmod evident perfecta lor suveranitate interioara.

Ni s'a zis insg, Domnilor, c pentru a afirrnasi mai bine suveranitatea noastra; trebue sa fa-bricam §i eva, monetg, de aur §i de argint.

Sg. ne intelegem i ins. Daca se crede cg, emai suveran de a fabrich moneta in cutare metaldecat in cutare altul, aceasta mi se pare un simpluprejuditiu pentru timpii de astäzi. Ca drept, caatribut al suvernitatei, aceia ce se considerg, estedreptul in sine de a bate monetg. Cat despre me-tal, economi§tii qi financiarii moderni nu se maiocupg de dansul sub punctul de vedere politic, cisub un alt punct de vedere. Cei moderni au con-statat, cu drept cuvant c moneta in sine, nu este

2oa

numai un sernn conventional de schimb, ci qi

marfa care are o valoare reala intrinseca.Din alt punct de vedere dar plecand, econo-

mi0i i financiarii de astazi se ocupa daca esteprofitabil pentru un Stat ca s fabrice monete inmetaluri pretioase; cdei moneta de aur i de ar-gint, fiind o marfa, ea are o valoare reala maiegala cu valoarea sa nominall; insa fabricarea sacosta foarte scump, aVa incht, in realitate, Sta-tul nu *tigd nimic fabricand moneta; ba de multeori este chiar o pagubd simtitoare pentru un Stata fabrich moneta in cutare ori in cutare metalpretios. Acolo unde Statul c4tiga, intotdeauna estecu fabricarea monetei de bilon. At dar oameniicle Stat nu se mai ocupa astazi de nobleta meta-

ci de profitul ce el poate aduce Statului.Ne Intrebam dar, sub punetul de valere al

utilitatei practice, dad, este bine sa fabricam sinoi monetil, de aur sau argint2 Raspundem afir-rnativ, qi aceasta pentru euvantul prea simplu cIdaca, ne-am margini a fabrich numai moneta dearama, atunci nu vom realizh valoarea leului;atunci aeeasta valoare fictiva §i ideald nu se varealizh §i va continua a fi tot un mit, un ce ideal§i impalpabil. Am aratat insa inconvenientele cerezulta din lipsa unei unitati monetare reale.Dar aceasta, unitate nu se poate monetizd cleat

lului,

204

de un metal pretios, aur ori argint. Leul nu poatedeveni monetä cleat de aur sau argint. OricAt demultg, araml vom fabrich tot nu vom puteh avehleul monetizat. Insg, ne trebue aceastg, valoare fic-tivg, transformatä in valoare realg; ne trebue cuun cuvant, s avem un etalon fix. Numai cAndvom aveh asemenea etalon, vom puteh §ti §i VOIT1puteh mentine adev6rata valoare a monetelor strg,-ine; numai atunci vom schph de schimblrile pe-riodice §i neprevgzute in valoarea cursurilor mo-netelor. Prin urmare sunt pentru fabricarea uneimonete in metaluri pretioase, fiindeg, prin astg, fa-bricare vorn aveh un folos practic, un folos real.

Ins/ tocmai din cauza folosului ce ei intelegtrage din moneta de aur sau argint, tocmai din

cauza rolului ce asth monetg, are sg, joace pepietele noastre, nu sunt deloc de ideia D-lui Boliacca s ne multumim deocamdatá a fabrich catevhpiese numai de aur sau de argint. Dar, Domnilor,numai medaliile se fabrich in catevh piese. Ce arinsemnh, v intreb, dacg, am fabrich monetg, deaur pentru trei sau patru mii galbeni? Acesteanu ar fi monete, ci adevgrat metal; ele s'ar trimitepe la muzee, s'ar purth pe la gatul femeilornoastre; insh nu ar circulh pentrucl nu ar puteh

circule, pentrucg, ar fi ca qi cum n'ar existhpentru intinsele daraveri ale comertului nostru.st

a

205

Dacg avem mijloace financiare ca s fabricthnmonete de aur ori argint, apoi s'o fabriegm irtcantitate indestulgtoare, a§h ea in realitatecorespundg la scopul ce ne propunem prin fabrica-rea acestei monete. Dad, nu putem, s ne rnultu-mim deocamdatg cu moneta de bilon, §i tot deodat a. sg ar60,m guvernului cg va aveit tot concur-sul nostru cand, la timp oportun, ne va propunecheltueli §i pentru crearea monetelor in metaluripretioase.

SI zic acum cateva, cuvinte in privinta mo-netei de bilon sau de aramg. Nu §tiu dacg opi-niunea D-lui Ministru actual de finante este inprivinta metalului acestei monete, tot aceimi ca apredecesorului D-lui.

Moneta aceasta de bilon se obicinue§te inEuropa a se fa brich din doug metaluri; ori dinaramg, bronz, ori din metalul acela care se nume-§te nikel. Acest metal nikel este de curand e§itla luming §i s'a adoptat pentru fabricarea moneteicelei mgrunte in Belgia, Elvetia §i State le Uniteale Arnericei de Nord.

Acum mg adresez cgtre D. Ministru de finanteqi '1 rog a ne spune care este opiniunea D-luiasupra acestor doug feluri de metale, pe caripreferg D-lui? Eu §tiu numai cg nikelul este rnaiavantagios pentru stat, in sensul acesta cg el dg

st

-206

mn profit aproape de 750/o in vreme ce arama dalin profit de 500 o prin urmare in starea financiaraIn care se A/ tezaurul nostru, cred ca, nu prea.este de lepadat un profit de 250/0 mai mult.

RamAne numai ca D. ministru de finante sane spuna dad, D-lui a examinat asta cestiune,daca de exempla, s'a convins ca' acest metal nikelare o rezistenta egall ca aceia a aramei, daca,-and s'ar retrage din circulatiune din cauza inve-chirei prin uzura s'ar puteh vinde ca o materiebruta, inteun mod avantagios; caci, in caz candAspunsul D-lui ministru ar fi afirmativ, eu credca ar fi mai avantagios pentru noi ca sa adoptamnikelul, macar c proiectul guvernului ne propanea rarna:

In sectiuni fiind, eu am intrebat pe D.

Mavrogheni, fostul ministrul de finante, pentruce nu a adoptat nikelul, i D-lui mi-a raspunsca nu l'a adoptat pentru doug cuvinte: intAiupentruca moneta de nikel prezinta o prea marediferenta intre valoarea sa reali, i intre cea no-minala; si al doilea pentruca la vedere s'ar confundhmoneta de nikel en cea de argint de vreme cenikelul este mai mat de alb si frumos la vedereca i argintul, ash incat de multe ori oamenii,din popor, mai cu seama taranii, ar confundhaceste doua monede i ar primi on an da o piesa

207

de nikel de 6116 parale drept o piesa, de argintde un leu. Aceste doul obiectiuni nu mi s'auOmit destul de tail.

In privinta celei d'intfiiu obiectiuni,loarea reala a monetei de nikel este prea micain raport cu valoarea sa noniinath, cata sa neaducem aminte c 111 toata moneta bilon aceastadiferenta este mare , Ia moneta de arama, propusade guvern, ea este de peste 500 o; la nikel semai adaoga Inca 250/o. Insa in moneta de bilon,

moneta cea marunta nu se ocupit nimeni devaloarea sa reala; aceasta, moneta este cu adevaratnumai un semn conventional, i nu se aduce nicio paguba publicului cknd valoarea sa nominalava fi mai mult sau mai putin mare in raport cucea reall. Numai pentru monete de aur sau argintcare este i o marfa, catA sa ne preocupam devaloarea sa reala; caci daca aceasta valoare ar fiprea mica in raport cu. cea nominala, atunci anicrea monete false. La bilon insa, la moneta ceamarunta, valoarea reala 11U joaca mai niei unrol : aceia ce cauta s consideram in aceasta monetaeste daca ea are destula soliditate, incat sa11U se strice lesne prin uz; daca ca materie brutit,ea se poate vinde far/ mare pierdere când seretrage din circulatiune; acestea sunt cestiunile prin-cipaAe de care trebue sit ne preocupam &and exa-

e va-

in

a$,

208

ming,m metalul ce trebue sl adoptlm pentru monetade bilon.

Trecand acuma la a doua obiectiune a D-luiMavrogheni, c5. adicI s'ar puteh confundh decAtre popor moneta de nikel cu acea de argint,observ iarAsi a. acest pericol nu mi se pare real.In privin0 monetei, Ora noastr6 este un fel deturn al Iui Babel. Avem tot felul de monete, dediferite mgrimi, si dela diferite naVuni. Cu toateastea vedeti, in practicA, dacl vreodatg, un omdin popor, mai ales un Oran, se insealq, asupraunei monete. Niciodatä. Din contra n'are decksl vad a. o monetg, n'are decat sl o pip6e poate,.pentru ca, mai bine deck, noi, sl--0 spung ce mo-neta, este si ce valoare are. Nu se va inselh darnici cu moneta de nikel, dacl o vom adopth, siprin urmare pericolul de care se vorbeh nu existti,in fapt.

AO dar, D-lor, in privinta monetei de bilonzic numai c6, de vreme ce vedem c6 Belgia, Elvetiasi America de Nord au adoptat nikelul pentruast6 moneta,, de vreme ce statul castig6 75°/ocu acest metal, trebue sl examingm daca, nu artrebui s6-1 adopam si noi. Eu nu fac deck sIpun cestiunea, spre a atrage atenOunea D-luiministru asupra acestui punct.

VIII

Mon. Of. No. 77, din 5/17 Aprilie 1867

Proiectul de lege pentru pensiuni

La ordinea zilei in qedinta Camerei din 30 Maniceste proiectul de lege pentru pensiuni, combAtut cle Ko-Olniceanu, Vernescu §i sustinut de Boereseu.

B. Boerescu ia cuvantul asupra ludrei inconsideratiune a proiectului, i zice:

Domnilor, atftt D. Kogglniceanu cat §i D.Apostoleanu au arltat avantagiile legei de fao. D.KogAlniceanu, 1/udAnd acest project vine mai peurml qi combate dispozitiunile sale privitoare ladrepturile dobAndite in virtutea legilor in fiin0,.Negre0t, Domnilor, ca, D. Kog/lniceanu care areideile D-sale asupra acestui proiect poate A-1 laudesau A-1 blameze, ins/ D. Apostoleanu g/sesc,a acut bine de a Iludat mai intai acest proiect,fiindcg, el este 0 opera D-lui, fiindcl acest proiecteste mai tot acela pe care 1-am lucrat la consiliul

20103 1 1

eA

210

de Stat §i D-lui s,i eu, pe cand aveam onoarea dea prezidg acest corp (ilaritate). Ins mg mir cumapoi D. Apostoleanu prin amendamentul ce apropus voeste s respingg acest proiect la ca, e

repet, am conlucrat impreung cu D-lui!Domnilor, ea sg discutrun pe larg toate cgte

s'au observat asupra acestui proieet, ar fi oarecuma ne perde timpul, fiindcg, la discutiunea artico-lelor in parte vom fi sillti sg repetgm aceea cevom zice acum la discutiunea generalg. De aceea.cat pentru mine, eu mg voi mgrgini a face cgtevetscurte observgri asupra celor zise de D-nii Koggl-niceanu s,i Apostoleanu.

Mai intgi D. Apostoleanu ne propune respin-gerea acestui proiect, din cauz c. Statul nu arputeg sa-§i in promisiunea ce dg; din cauzg, cualte cuvinte. cg dreptul funqionarilor la pensiunear fi un ce iluzoriu, de oarec,,, cgnd ar veni sacearg pensiunea, ar ggsi fondul epuizat. D-lor,cred cl temerea D-lui Apostoleanu, temere careserve§te de 'Jaz/ amendamentului D-sale, flu e destulde fondatg, §i c prin urmare aceastg temere aD. Apostoleanu nefiind fondatg, §i baza propunereiD-lui va cgdeg. Viitorul sunt sigur, va probh crtcele ce am sg, zic sunt adevgrate.

In adevgr, Domnilor, sg nu uitgm cg, casa depensiuni, dupg cum se propune prin proiect, este

211.

o cas6 separatä cu totul de easa Statului; Statuld6, odatI pentru totdeauna o subventiune anuall;si casa de pensiune pe lang6 ast/ subventiune seva alimenth cu toate celelalte venituri arltate inart. 14. Dar un asemenea fond, fiind bine admi-nistrat, putAnd deveni chiar productiv prin dareala dobandä a prisosului, va fi totdeauna de ajunsea sa, acopere toate cererile de pensiuni. Sunt sialte tri, Domnilor, precum Austria, imi pare, careare tot acelas sistern i unde casa pensiunilor adevenit atat de avutä, 'Meat nu a mai avut tre-buintA nici de o subventiune din partea Statului.La acest rezultat este logic a ne atept i noi,dupl ativh ani; c/ci nu uita.ci, D-lor, c vacan--Oe eari se produc pnin moarte sunt foarte nu-meroase, i ca, din partea celor rnorti profit/ cei vii.Luati tabelele de mortalitate, faceti calculeyeti asigurh, eg, fondul pensiunilor, alimentat precunivi se propune, va fi de ajuns ea sl satisfaeg toatecererile pensionarilor cari vor ajunge la vArsta le-giuitä. Chiar subvenOunea Statului sunt sigurare s inceteze in total sau in parte peste civ ani.

Prin urmare dar, temerea D-lui Apostoleanueste o iluziune; ea nu va deveni o realitate. Darodat6 ce temerea D-lui nu este fondata., i propu-nerea D-sale, si sistemul propus de D-lui catI sá

cä

212

cadg, fiindc6, acel sistem se bazeazg, pe acea te-mere nefondatá.

Dar sA, vedem, eel putin, ce ne propune, D.Apostoleanu ? D-lui ne propune, curat §i simplu,respingerea dreptului de pensiune; D-lui nu voe§tea reeunoa§te functionarilor acest drept; §i cu toateastea, tot D-lui ne propune ca sa, se facg o re-tinere la lefile functionarilor, spre a se formh oeas1 de asigurare pentru dam§ii.

kg, D-lor, eu nu vAd logiea acestei proce-&xi. Daca nu se recunoa§te functionarilor dreptulla pensiune pentru ce li se mai face retineri ? Daa,Statul nu intervine de boo, prin o subventiuneanuall, ea 0, asigure §i el viitorul functionarilor§i a eopiilor lor, pentru ce atunci ar mai inter-veni Statul ea sa institue o casa de asigurare cu sila ?

Ori se recunoa§te functionarilor dreptul lapensiune, ori nu li se recuno§te acest drept. Daeali se recunoa§te acest drept, intelegeti el legea catasa reguleze toate Imprejurarile la cari poate da locexercitiul acestui drept, precum vArsta, anii de ser-viciu, dreptul vaduvei §i al mo§tenitorilor etc. Dacanu li se recunoa§te acest drept, precum face D.A postoleanu, atunci de ce ne mai vorbe§te de re-tinerea de 10 la suta. ? D-lui nu an mai trebuisa ne vorbeasea de aceasta retinere, precum nu nevorbe§te in contraproiectul D-lui de nici una din.

213

celelalte chestiuni, ca varsta, stagiul, dreptul mo--tenitorilor, etc. D-lui ar fi trebuit sa. se margi-neasca inteun singur articol, prin care sa se zicaea, de acurn inainte functionarii numai au dreptla pensiune.

Acest singur articol 1-aqi fi inteles. liestulsistemului D-lui Apostoleanu nu-1 i*leg de loc.Aceeace ne propune D-lui este o adevarata socie-tate de asigurare mutuala; dar pentru ea ni§teindivizi sa formeze o soeietate de asigurare nu autrebuinta de intretinerea Statului. Pentru ee darD. Apostoleanu mai face sa intervina Statul §ilegiuitorul intr'o masura, care este eu totul dedomeniul initiativei private ? Ce are Statul sau le-giuitorul sa-rni impuna, o asigurare eu sila? Nusunt qi astazi la noi case de asigurare asupravietei ? Cine va vol sa-§i asigure viitorul sau saual copiilor sai n'are deeat sa se adreseze la acelesocietati. Pentru ce D-1 Apostoleanu, avand aerulde a regula, un fel de drept de pensiune, trateazaqi reguleaza, in realitate o ehestiune de asigurare,care, o repet, depinde cu totul de vointa indivi-ziloy, §li in ca-e Statul sau leginitorul nu potavek niei un amestec ?'

AO dar, din toate aceste, unneazit ca contra-proiectul D-lui Apostoleanu trebue respins: intMpentruea ternerea care ii servWe de baza, ea nu

214

vor fi foncluri de ajuns, mi este fondatà; al cloilea,pentrue/ el reguleaza, nu dreptul la pensiune, ci

o asigurare mutua16, care trebue 16satA numai lalibera ointil a pärintilor.

Proiectul ce ne-a prezintat guvernul este foarteutil i foarte practic. El ne prezint5, doug marlesentiale avantaje: asigurl mai intai fiscul, ca,ci

II deseara de aceastá teribill perspectivA de avedeh pe fiecare cu subventiunea pensiunilor cres-cAnd intr'un mod inck s acopere, cu timp, ceamai mare parte din venituri. Statul nu va aveh

pl6teasc6 de acum inainte deck o subventiunefixit i nestr6mutat6 de cinci milioane; i Inca.

aceastA subventiune se va puteh micsorh, ba chiarinceth cu timpul. Apoi, pe de alt6 parte, asigur/intr'un mod real si practic functionarilor celor 12d-trani, sau copiilor lor o viatl modest6, dar ono-

caci nu este bine, nii este just, nici demnpentru Stat, ea functionarii sgi cei onesti sa. fieredusi, in timpul bkrametelor, Ia conditiunea umi-litoare si mizerabill de a-si cersi pftinea (aplause).Nu, Domnilor, Statul trebue s6, asigure batrâne-tele vechilor servitorj,./

Tree acum, Domnilor,*la observatiunile fäcutede D. Kogg,lniceanu. D-lui a zis, in privinta drep-turilor dobandite, eg, trebue sq, hotaxim. dupa, carelege au A, se reguleze aceste drepturi, de acum

§i

sg,

rabill;

215

inainte, dupa legea din Moldova sail dupit legeade dincoace de Milcov. 1nsa, domnilor, va mArtu-risese ca nu inteleg de loc pe ce principii se fon-deaza aceasta opiniune a D-lui Kogalniceanu. D-lui,ca i noi toti, stie ca, din nefericire, pe cat timpprincipatele au fost separate, fiecare avut le-gile sale speciale, i nimeni 'Ana acum nu a con-testat drepturile dobandite in virtutea acelor legispeciale. D-lui stie ea, nu numai legea pensiunilor,dar si toate celelalte legi difera in ambele princi-pate. si aceasta diferenta a tinut pana când acestelegi s'au unificat.

D-lor, este peste putinta ca s luam dreptnorma o singura lege; aceasta ar fi nu numai ab-solut contrariu cu principiile cele mai elementarecari constituesc un drept dobandit, dar ne-ar ex-pune, si in practica, la rezultatele cele mai inguste

rnai absurde.Numai voin st staruese asupra acestui punct

desi a aveh multe de zis; caci imi rezerv dreptulde a vorbi, cand vom veni la discutiunea artico-lelor, i cand negresit, D. KogAlniceanu va punedin nou chestiunea.

Raul ce rezulta din diferenta a (lona legi, iirecunose i eu; i tocmai de aceia sunt pentru adop-tarea proiectului de fata, caci numai ash acest ruva ince* numai prin votarea unei singure legi

si-a

si

216

de pensiuni vom face sit Inceteze cele douà legice sunt i astäzi in vigoare; chei chiar astAzi, ce-rerile de pensiuni, ce se prezinth, au sl se reguleze,tot duph aceste doul legi diferite, §i efectele ceaceste legi produc nu vor ineeth decht child se vapromulgh noua lege de pensiune.

De aceia, Domnilor, s ne silim cu totii avoth cat mai curhnd aceasth lege, qi pentruch se-siunea este aproape a se terminh, pentruch D-niiDeputati se rhresc; vh, rughm sLt punem toatabunhvointa, sa, fim cat mai economi in vorbe,pentru ca sh se voteze asth lege cu o orh mai ina-inte; chci, cu cat votarea ei se va inthzih, cu athttezaurul se incarch mai mult, qi cu atht pagubapentru tarl este mai insemnath.

Se pune la vot inchiderea discufiunei i seprimeqte.

Se pune la vot luarea in considerafiune aproiectului guvernului se prinieste.fi

1868

Monitorul No. 282, din 15 27 Deceinvrie 1868

Proiectul de raspuns al Senatului la mesagiul Tronului

Rolul armatei rom'ane

In Senat se discua proiectul de riispuns la mesa-giul Domnesc. In §edinta din 3 Decemvrie 1868, la para-graful privitor la rolul armatei române vorbe#e Boerescucare explick cuvantul ameninfare" din adresä.

B. Boerescu D-lor, imi pare bine cg, ono-rabilul D. Costa-Foru voteaz1 acest paragraf, ins

mi permitA a face o explicaOune asupra cu vân-tului de ameninfare, i sunt sigur c ea va ficonforml cu intentiunea D-sale.

Costa-Foru. Schimbati-1 dacA voiti.B. Boerescuministru al Justitiei. (Continuand).

D-Ior, negre§it cl D. Costa-Foru cand a zis c pritne§teca armata noastr6 sä constitue o amenintare, stservit de acest cuvAnt spre a se pune in acord

220

cu D-nii Senatori, cari voesc mentinerea acestuiparagraf. Dar negre0t ct D-lui nu a voit s dea,

acestui cuvant sensul uzual ce are. Nu, D-lor, ar-mata noastrl nu este amenintatoare pentru nimeni,ea este o armata destinata, a conservg si a apargdrepturile noastre, cand aceste drepturi s'ar atachde altii. Iat marea §i frurnoasa sa misiune. Cu-vantul de amenintare este sinonim cu cuvantulagresiune §i seel ce este agresiv poate fi animat §ide spiritul de cucerire.

Dar armata noastra nu este nici agresiva nicide cucerire. Este ca s zic a§a, o armatl conser-vatoare. Ea are acea pozitiune politica ca si taranoastra. Suntem neutri am zis-o i o repet. Dareste neutralitate i netrtralitate. Este neutralitatedemn §1 armata (aplauze). Noi iata prin urmareca avem o forta armatl, cu care fail, sa fim catde putin nici agresivi nici amenintatori, ne putemopune acelora cari ar vol sa ne atace, sau sg vio-leze neutralitatea noastr i drepturile noastre(aplauze). SI viu acum, D-lor, la oareeare faptesau preocu-patiuni ale D-lui Costa-Foru. D-sa arevenit asupra subserierilor cari se fac pentru cum-pararea de arme. Vi s'a mai dat, D-lor, qi altadata explieatiuni asupra acestui punet. Vi s'a spus

guvernul actual nu a vazut in aste contribu-tiuni nimic de anormal si prin urmare a lasat dec.

221

a se continua. Ce inconvenient ar fi in adevar eape cand suntern si1ii a schimbh sistemul armelorvechi, s vin §i* partieularii in ajutorul budge-tului spre a se putek cumpara arme noi ? EsteInsa legitima preocuparea ea aceste contributiunisa se intrebuinteze bine §1 regulat, §i ca ace§tibani sa rnearga la destinatiunea Mr. Dar pentruaceasta, D-lor, va declar §i acum c s'au i luatmasuri de guvern, ca banii adunati sa mearga ladestinatia Mr, §i odata intrebuintati, se va qi pu-Mica un compt exact kat de sumele adunate eatqi de armele ce guvernul a cum parat cu dansele.(V oci. Prea bine, prea bine). Onorabilul domnCosta-Foru a mai vorbit despre multimea ofite-rilor creati de predecesorii no§tri §i modul apli-carei legii asupra punerii lor In neactivitate. D-lor,nu aunt competinte In chestiune §i nu va pot rits-punde mult, vt voi zice insa cateva cuvinte, §i

fiindca Ad ea eolegul meu dela resbel sosi acum,D-lui ma va indrepta, dad, voi gre§i. Faptele men-tionate de D. Costa-Fora sunt pentru trecut §i

prin urmare nu ne privesc, sau daeit voiti, putetiface din ele obiectul unei interpelatiuni. Cu toateastea va pot spune ca mai aceimi chestiune amultimei numarului ofiterilor s'a ridicat astazi §i

in Adunarea de jos §i D. I. Bratianu, fostul mi-nistru de resbel, a raspuns c en toata, aceasta

222

multime de ofiteri, cadrele nu sunt Inca complectesi am vazut el D. general Florescu care se aflafata, nu a combatut aceasta.

Dar, ni se zice de D. Costa-Foru, de ce cadrefr soldati? Ei, D-lor, lucrul 'e prea simplu. Ca-drele nu costa mult; dar a le umple costa preamult, qi budgetul nostru nu sufera ca aceste cadresa fie totdeauna pline si cu soldati.

A mai observat insa D. Costa-Foru, c s'aabuzat cu legea punerei in neactivitate, incat avemacum doua randuri de ofiteri, unii activi i altiineactivi. D-lor, nu e treaba mea a intra in dis-cutiunea faptelor. Va' pot insa zice ca in adevarar fi un inconvenient prea mare, oneros chiar pentrubudget, ca O. se inmulteasca prea mult numärulofiterilor, in neactivitate. Vorn cauth dar a faceuz de aceasta lege, in limitele cele mai strictemai moderate; si totdeodata vom cauth a chiemain serviciu cat vom putea, rnai multi din ofiteriidin neactivitate.

Cat despre consiliile amicale ce ne da D.Costa-Foru ea sa nu ne luam, sa nu ne ametimde aplauze i manifestäri sau de boala populari-

cred c suntem la adapostul acestor sensa-tiuni. De multe ori multimea sau opiniunea pu-blica are dreptate; de multe ori n'are dreptate.De multe ori un om just e recompensat i apre-

tefii.

223

tuit de multime; de multe ori ins/ am vgzut mul-timea prigonind i persecutAnd pe cel just. Nudar ovatiuni efemere vor regulh linia noastrl deconduitl! ()ea mai bun/ garantie de a se feri deasemenea sensatiuni §i de a multumi opiniuneapublie/, drcapt i luminat/, este de face tot-deauna datoria, de a fi totdeauna in limitele legei,fárt preocupatiune de a atrage aplauze sau a dis-place. Dac/ opiniunea public/ va fi dreapta, eava fi cu noi; dac/ nu, vom aveh multumirea,pacea i lini§tea ce aduce con§tiinta curata, a unuiguvern ce-§i face datoria.

a-si

II

Monitorni No. 283, din 17/29 Decemyrie 1868

Proiectul de rAspuns al Senatului la mesagiulTronului

In aceimi §edintä a Senatului, la paragraful pri-vitor la justitie, vorbe§te Boerescu ministru de justitie.

B. Boerescu, ministru de justitie. Dom-nilor, pozitiunea care mi-a fhcut-o acum onora-bilul D.' Costa-F'oru este in adevär dificilh, fiindchD-lui emite in privinta mea niste sperm* mari,incht nu stiu dach voi puteh corespunde la astep-tarea D-lui, si dach acele sperante, in viitor s'arputeh toate indeplini.

§tiu lush atht, ch este lesne de a emite spe-rant% este lesne de a formulh critice. Greutateamai mare este pentru acela care este chemat de ast a. pe aceste Mnei si a realizh sperantele altora.Prin urmare D-lor, inch dela inceput, rog pe ono-rabilul D. Costa-Foru, sh nu aibh ash mari spe-

225

rante; caci, fAra a fi de o modestie exagerata, mi-eteama ca nu le -voi putea, realiza, pe toate.

SI vedem acum, D-lor, in ce conk/ speran-tele D-lui Costa-F'oru ? D-lui spell, ca en voi in-drepth in justitie, toate actele predecesorilor mei,cari dupa D-lui sunt rele.

Eu nu pot sa discut nici sa ma, pronuntasupra acestor acte. SI fim 'MA drepti Inainte detoate. Predecesorii mei au putut corn ite greseli,precum si en, la rAndul men, voi puteh comitegreseli. i precum eu, cand ma voi retrage dinminister, voi fi foarte rnultumit cand succesoriimei, imi vor indrepta greselile mele ; ash, suntsigur ca si predecesorilor mei nu le poate Orarau daca voi indrepth din gre§elile ce Domnialorau putut comite. Este dar natural ca onorabilulD. Costa-Foru sa ceara dela mine a indrepth aceeace au putut face rau predecesorii mei.

Ce am dar de facut ?Mai intai va declar, ca voi fi fidel, progra-

mului meu inscris, atlt in ceiace priveste specialjustitia cAt §i politica generala, a guvernului. Voicauta, sa' ridie magistratura respeetand-o; §i nimienu poate ridich justitia decal atunci cand organeleei se respecta in demnitatea si independenta lor;si ered ca, mult mai tare si mai cu prestigiu esteun ministru inconjurat de un corp de magistrati,

20993 15

226

demni i independenti, decat Un ministru inconjuratde niste magistrati umiliti i servili

Foarte bine! Ash! Ash!(Aplauze prelungite).Boerescu, ministru al justitiei. k;i aceasta pentru

cuvantul, ca mult mai tare este un ministru pFlfl pu-terea sa morala, cleat prin eea materiala, i aceastaeste si mai adevarat, and este vorba de justitie.

Acum, venind la aceeace se chiama partea gre-salelor predecesorilor mei, fiecare din noi ti aremodul Om de privire asupra faptelor, i eu, D-lor,poate ea nu am aprobat multe din acele fapte.

Mrt voi sill dar ea ministru s indreptez, peat voi puteh, aceiace poate fi gresit, din faptelepredecesorilor mei, insa D-lor, nu uitati c posi-bilul are o limita, nu uitati el in domeniul faptelorse afla o stânca, care se numeste faptulasupra efectului cáruia nu se mai poate reveni.mi se tie dar si mie seama de aceasta stavila.V edeti ca nu specific nimic, nu intru in arna,nunte.

Dar daca ar fi s vorbim numai de Curteade Casatiune, sit vedem daca teoria emisa de D.Costa-Foru ar fi ash de absoluta, inat sa numaiexiste obstacolul, stanca de care am vorbit. Ei,D-lor, nimeni ca mine nu regreta mai mult aceeacesa intAmplat la Curtea de Casatiune. Dar raulce ne arata D. Costa-Foru crt s'a facut cu humirea

implinit,St

Voci.

227

unor membrii, cari, dupa D-lui, nu au nici un ca-racter legal, nu se poate reparà a§h lesne cum credeD-sa. Acei judecatori nu judea oare ? nu dau hota-riri care au putere ? Oare and s'ar declarhnul tot ce s'a facut, nu ar rezulth o mare pertur-batiune in toate interesele societatei ? Eu cred D-lor,

toate acestea ar face cbiar pe D. Costa-Foruse opreasca in marginile impuse de natura lucrurilor.

In examinarea faptului nu intru, a fost liberpredecesorul meu sa-§i aiba §i el aprecierile sale.

Aceasta ehestiune s'a mai tratat §i in Camera§i in Senat. Fiecare din noi ne avem dar opiniu-nile noastre asupra faptului ce-1 putem aprobhsau desaprobh.

Dar nu e vorba numai de un fapt, este vorba dea indrepth aceeace mi s'ar Ora a s'a gre§it in trecut.Voi reparh D-lor, pe cat voi puteh, insa o repet, in li-mitele posibilului, §i tinand seama de faptele impli-nite, asupra efectului arora nu se mai poate reveni.

Rog dar pe onorabilul D. Costa-Foru camai reduca sperantele D-sale, in limitele posibi-lului §i de aceia, D-lor, m'am §i explicat indestul,aci nu voi sa, dau mai mari sperante decat aceleaee §tiu a le pot implini i atunci i multumireatuturor va fi mai mare (aplauze).

legala

ca eh

sh-si

1869

I

Proiect de lege pentru modificarea legel electorale

Se depusese un proiect de lege care modifich legeaelectorala. Proiectul fusese votat de Camera Qi guvernul11 retrasese din diseutia Senatului. Stolojan sustinea Aguvernul nu are acest drept. Boereseu arafa cii. guvernulpoate sa. faca acest lucru.

CameraMonitorul Oficial No. 6, din 10 22, Ianuarie 1869

B. Boerescu, ministrul justifiei, Domnilor, [11dori s6, se precizeze natura acestei discuOuni, athtdin punctul de vedere teoretic, ca SA zic alà, cat§i din punctul de vedere al rezultatului practic lacare am puteh sl aiungem.

Onor. D. Stolojan, cu foarte drept cuvant aal./tat, a aceastA chestiune poate A, constitue unadin acele chestiuni de drept constituOonal foartecontroversate li asupra cgrora se poate zice foartemulte pentru sau contra; insl pe langl acest adeviir

2,32

arhtat de D-sa, eu pot ca sh mai adaog c aceastaregulare a dreptului care aci se diseuta, nu estescrish nicheri in constitutiunea noastra, §i nici nuse puteh eerie, de vreme ce asemenea chestiuni dedetalii, de regularea raporturilor intre ambele cor-puri legiuitoare, in general, nu fac obiectul nicia unei legi mhear, ci ele sunt inserise, de obi§nuit,in regulamentele corpurilor legiuitoare; §i acesteregulamente la noi nu prevM nimic in privintaaceasta. Ak dar vedeti intr'un mod general in ceconga chestiunea de fata. D-v., voiti sh, discutati§i s rezolvati o chestiune de drept constitutionalfoarte controversata, chiar duph acei D-ni cari aupus aceasta chestiune; §i pe de alta parte voiti shregulati o chestiune care nu este regulata niciprintr'o lege speciala, niei prin constitutiune, nicichiar prin vreun regulament. Nefiind dar nici olege in privinta aceasta, pentru ca sa §tim dupace s o regulhm, ne mai rarnhne uzul. Prin ur-mare totul se reduce a regulh un uz, §i Inca a re-gulh un uz de curhnd stabilit la noi, care numaiare precedent, regirnul de care ne bucuram astazifiind foarte nou, §i care deabia eri cu ocaziuneaproiectului in chestiune, s'a ivit pentru prima oarg.Luerurile fiind astfel, chestiunea se reduce la ceamai simpla expresiune, §i cade cu totul dela trial-timea aceia uncle a voit sh fie ridicata de onor.

233

preopinent. Nu este insä mai putin adevgrat ca,

din punctul de vedere al rezultatelor ce ar putehesi din aceastA, diseutiune, acele rezultate 'pot sA,

fie destul de insemnate.SA, examinAm mai intai faptele.Acest proiect de lege, D-lor, dup6 ce a fost

discutat si votat de D-v., a fost trimis in diseu-tiunea Senatului, si a fost trimis acolo dupq, re-gulg, insotit de un mesagiu domnese; din mornentulacela, din momentul ce el a fost trimis Senatuluiprintr'un mesagiu domnesc, putin import6 nastereasa, ea sg, zie astfel, putin impora, dacl acel pro-ject a provenit din initiativa Camerei sau a gu-vernului, el nu puteh fi considerat cleat ea al gu-vernuldi, fiindel din cauza mesagiului ce-1 insotehguvernul si-1 apropiase.

Modul de a se trirnite proiectele dela CamerIla Senat prin mesage, este bazat numai pe uz.Voi veni la partea cea constitutionalä a chestiuneimai la urm6; o voi discuth si se va vedeh dae/preoeupatiunea a unora din D-nii Deputati cariau ridicat chestiunea aceasta, este fondatl sau nu.

Domnilor D-v. §titi, eq, de multe ori formeleexterioare joadi, un rol foarte important spre adeterminh fondul unei chestiuni. D-v., stiti negresitregula ce se urrneaz6, formele ce se indeplinescpentru ea un proiect de lege sä se trirnia inaintea

234

corpurilor legiuitoare printr'un mesagiu. Aceste for-sunt: ministrul care voe§te sI propunl

corpurilor legiuitoare un proiect de lege pentru ochestiune de cornpetintl a sa, studiaA chestiunea,face un proiect de lege, §i-1 Inainteaz/, cu un ra-port in deliberarea consiliului de mini§tri; consi-liul '11 diseutI, 11 cereeteazI §i apoi aprobl, sau nutrimiterea lui cu un mesagiu inaintea corpurilorlegiuitoare dupg, ce s'a dat §i aprobarea Domneasel.Va A zie/ mice ministru, de Indatl ce prezintIun proiect de lege Inaintea unui corp legiuitor, seconstitue naturalmente prin aceasta chiartorul acelui proieet, Ii considerl ea opera sa, §i

astfel ii sustine. Astfel este formalitatea cares'a indeplinit in totdeauna in asemenea cazuri,astfel s'a urmat §i acurn; §i pentru ea A nu seurmeze astfel, ar if trebuit ea uzul de pang, acumsg, fi fost desfiintat, ar fi trebuit ca s specificeprin regulamente speeiale ale corpurilor leginitoare

regularea unor asemenea luerlri sit nu se maifael ca phnl aci, ci sl se fael printr'o simplgcorespondentl de birou; §i atunci negre§it el arfi fost cu totul alteevh, crici atunci intr'u nimicresponsabilitatea ministrului nu ar fi mai fost puslin joe. Nici odata' ins/ asemenea lucräri nu s'a%sat sl se fad, numai prin corespondenta biurou-rilor ambelor adunlri.

malitati

aparl-

cA,

235

Ei bine, D-lor, din momentul ce nu exist&un alt mijloc de a trimite Maintea unui corp le-giuitor un proiect de lege decat prin mesagiu, ceeste mai natural cleat de a intelege c suntemdatori, ea unii ce subsematm acel mesagiu,apgrAan, §i sustinem. Tot restul chestiuneieste o conseeintl a aeestui principiu.

Conform cu acest principiu ne credem datoriea s aprrn un asemenea proiect; egei (lac/ nudintr'alte puneturi de vedere, dar cel putin dinpunctul de vedere al euviintei constitutionale, noicredem cg, nu s'ar puteh ca un guvern st prezinteunei adungri un proiect de lege printr'un mesagiuineuviintat de toti mini§tri, §i arunce pe biurouzicand : poftiti, faceti cu dânsul ce veti voi, eunu-1 sprijin, ba chiar sunt inamicul lui ! ConvenitiD-lor, c aceasta ar fi o anomalie ne maiauzita..

Un proiect de lege, cand se discutA in corpulacela care i d na§tere, nu este lipsit de ap6r6tori,chiar dael guvernul nu-1 apgrg, fiindc6 are eadefensori naturali pe deputatii aceia cari l'au propus;dar cAnd acel proieet de lege ese din corpul carei-a dat naltere pentru ea A, treael In ce161alt

corp, acolo, dac a. guvernul nu-1 ap1r6, este expusa rImAne fAxg, ap6r6tori. Ei bine, D-lor, gäsitioare D-v., o asemenea stare de lucruri rationa15?

sI-1s6-1

sI-1

236

Puteti admite D-v., c o asemenea stare de lu-cruri, este constitutional/ ? Eu cred c6 nu.

Iat/ D-lor, cum am apreciat noi lucrurile, §iodat5, fiind astfel punctul de valere al nostru, amvenit la practicl, §i conform cu aceste prineipii,conform cu consecintele ce tragem noi din aceast/form/ a mesagiului Domnesc; am sustinut pro-iectul in discutiunea general/ in contra aceloracari voese s1-1 arunce chiar dela inceput.

Vine ins/ chestiunea de detaliu, ajungem laart. 1 din acest proiect. Noi am crezut c acelarticol modifica, legea electoral/. Ideia D-lor, nue inventatl ad-hoc, nu e g/sitl cu aceastA oce,-ziune ci erh deja manifestatl de trei dintre noi,mult mai inainte: de onorabilul Pre§edinte al con-siliului Inc/ de c/nd s'a dat proiectul acesta indiscutiunea acestei Camere; de D. Koaniceanutot in timpul acelei discutiuni, §i de mine, ca ad-vocat, Inc/ de mult timp; prin urmare D-lor, ye-deti c asupra sinceriatei convinctiunei noastre nupoate fi indoiala, fiindc/ noi de mult eram contraacestui articol. Prin urmare am sustinut §i insistatla Senat foarte mult, in timp de don/ zile sa, con-vingem Senatul c acel articol e inconstitutional,§i am cerut, nu sl se pue un articol in sensul in-terpret/mi noastre, ci sa, se lase legea electoral/a§a, cum este.

237

Ei bine, in urma a doul zile de discutiunenu s'a putut face nimic; am vazut ca, opiniunileerau foarte pronuntate in o parte §i in alta; amvazut ca' s'a ridicat mai multe chestiuni impor-tante; am socotit atunci de cuviinta a pune capattutulor acestor dificultati, ili am retras proiectul.

Ni se obiecteaza insa astazi §i ni se zice: darce se alege din initiativa Camerei §i a Senatului?Pe aceasta, obiectiune, pe acest unic argument seinvarte§te aci discutiunea provocata de D. Stolo-janu; s'a zis ca s'ar paralizh dreptul de initiativa,al Adunarilor, dacä guvernul ar retrage un pro-iect care e in discutiunea celuilalt corp; ca. infines'ar atach constitutiunea.

D-lor, sistemul constitutional e sistemul eelmai bun, eel mai ingenios, al carui mecanism esteastfel ca diferitele puteri ale Statului sa fie echi-librate aqh incat sa, poata fi in armonie unele cualtele, fara A, se neutralizeze, fara sa se parali-zeze. In ce consista dreptul de initiativa al Ca-merei, inscris in constitutiune ?

In aceasta, de a propune legi, de a le dis-cuth §i voth. Ziceti 'MA D-voastra, a daca gu-vernul ar av eh dreptul sa retraga dela o Cameraun proiect provenit din initiativa celeilalte, atunciacest drept s'ar paralizh ? i acum aceasta ? Daratunci ar trebui sa ziceti ceeace s'a zis intr'un

238

mod indirect, eh chiar dreptul de a nu sanctionho lege ar fi a paralizh dreptul de initiativä. Daraceasta nu este a§h, pentruch Camera §i Senatul,child un proiect discutat §i votat nu se sanctio-neaz a. de guvern, an dreptul sh vin s exprimeopiniunea lor in privinta acelui guvern; sh'-i dehvot de neincredere ca sh vie alt guvern sh fad,alt proiect, sau apropieze §i sh supunh sane-tiunei domne§ti proieetul nesanctionat de fostulguvern. Tocmai a§h e D-lor, qi cu dreptul guver-nului de a retrage un proiect. Guvernul vine §i&dal* cum am fheut noi la Senat.

Arest articol modified legea electorald, credemca acest articol constitue o violare a acelei legi,

retragem" . D-voastrh ati voi sh siliti guvernulsustinh sau sh sanctioneze un proiect In care

el crede c5. se aflh un articol inconstitutional ?Aceasta nu se poate. Dar ce rnn'ane atunci defAcut ? ithmane, D-lor, intr'un asemenea caz, pentrua echilibth diferitele puteri ale Statului, ca s6 sepun5, chestiunea ministerialh; sh se deh un vot deblam guvernului. i dach va veni un alt minister,acela va sustine sau va sanctionh proiectul; darnu voiti a§h ? Este atunci un alt mijloc, este ini-tiativa membrilor Senatului sau ai Camerei? acestiai§i pot insu§i acest proiect, il pot discuth §i voth.Prin urmare credeti el dreptul de initiativ6 nu poate

sit

sg-gi

ci-t

239

fi de loc atins, §i permiteti-mi a spine, ca pericolelede cari vh preocupati, sunt, duph mine, imaginare,de vreme ce remediul s poate afl agh de u§or.

Odata acestea find astfel, odath ce chestiuneade care ne ocupam astazi e o chestiune constitu-tionalh foarte nedeterminath, controversath dupa,chiar autorii interpelarei; odata ce aceasta chestiunenu .se aft, regulata prin nici un uz constant, odathce chiar regulamentele Adunhrilor, in oarecare arti-cole generale, sunt in favoarea noastra, sa vedemacum la ce se reduce rezultatul deliberarei de astäzi.

Chestiunea se reduce, precum in adevär s'aredus dela iticeput, la o ehestiune de regulament,in ceeace privete Senatul, §i tot a§h a conside-rat-o i Senatul. In adevar, D-lor, a doua zi duphretragerea acestui proiect, unul din vice-pre§edintiiSenatului vine §i propune o chestiune de regula-ment, nici chiar o interpelare, §i arata D-lui ch,du regulamentul Senatului, guvernul nu avehdreptul s retraga proiectul.

S'a Rent multa discutiune asupra acestei cies-tiuni in Senat, am riispuns la obiectiunile acutede onor. D. N. Rosetti, probez cu regulamentulin mhna astazi, ca guvernul e in drept sa-1 re-traga, i Senatul, in urma discutiunei acesteia, maiin unanimitate, trece la ordinea zilei. Va sa zichSenatul, corpul acela despre al chrui drept se face

240

aci discutiunea, mai in unanirnitate s'a crezut sa-tisfacut de explicatiunile date, singur a recunoscutca regulamentul nu s'a calcat.

De vreme ce dar Senatul a zis, ca s'a urmatconform regulamentului, rezulta ca guvernul aavut dreptate sa, retraga acel proiect, rezulta ase-menea, ca Senatul a adoptat teoria guvernului.

Ramane acum sa vedem, despre ce mai poatefi chestiunea in Camera astazi ? Mai poate fi ches-tiunea de a se pune in discutiune ce s'a urmatla Senat? Nu cred, D-lor, pentruca cel putin noi,nu admitem teoria, ea Senatul poate sa controlezeCamera sau Camera poate sa controleze Senatul;pentruca, de0 fiecare corp au relatiunile lor re-ciproce, insa sunt independente unul de altul.

Senatul dar s'a pronuntat 0 nu mai poatefi vorba de drepturile sale, dar este vorba de ase da o satisfactiune unei preocupari legitime dea stabill un alt uz, sau de a cauth sa nu se atingaindirect, cum s'a zis, dreptul de initiativa al Ca-merei. Ei bine, D-lor, un raspuns asupra acesteipreocupari; v'arn aratat dela inceput ca am retrasacest p-roiect, nu pentruca avem preventiuni incontra lui, clei l'am sprijinit, ci l'am retras, cre-zAnd crt eth in dreptul men, de vreme ce veniseinaintea Senatului cu un mesagiu. Dar voiti ea'sa se stabileasca un alt uz ? D. pre§edinte al Con

241

siliului v'a raspuns, §i v'a zis: formati un proiectde lege; regulati raporturile dintre Senat 0 Ca-mera.; poate sa fie 'Inca §i alte multe chestiuni ne-prevazute, i eu cunose vreo calevh., i atunci vomdiscuta. §i vom veda pana la ce grad ar fi binesa se adopte cutare sau cutare sistem. Insa panaatunci guvernul crede, ca. a lucrat conform cudreptul sau, conform cu constituOunea, fiindcanimic nu priveqte dreptul de initiativa.

Gasi0 D-voastra, ca acest drept de iniciativas'a lovit prin faptul nostru, atunci Camera estein dreptul sau sa vie a§i exprimh parerea sa la-murit in privinta acestui guvern; sau, prin o legespeciala, prin regulamentul sau, sa, villa A, spe-cifice, sa reguleze cum are sa se urmeze cu pro-iectele provenite din iniVativa sa. Numai prin unuldin mijloacele acestea se poate pune capat acestuiconflict. Aceasta este opiniunea mea, D-lor, afaranumai dad, onor. Camera nu va voi sa deh unalt caracter acestei chestiuni (aplauze).

20993

II

Monitornl No 11, din 16/28 Iannarie 1869

Teoria partidelor

sedinta din 16 Decemvrie 1868 a Senatului N.lonescu interpeleazk guvernd asupra sgomotelor ce cir-culau despre dizolvarea corowilor legiuitoare si face cuaceastk ocaziune o teorie asupra drepturilor ce ar avekun Cabinet sk stek la carma Orel cu majorifatile unuiguvern ckzut. Rkspunde B. Boerescu.

B. Boerescu ministru justifiei.Domnilor, onorabilul D. Ionescu a inceput

prin a pune in indoialg, credinta noastrg, cl nuexistA actualmente in aceasta. Adunare nici majo-ritate nici minoritate, ci numai unanimitate. D-luiargurnenteaz1 apoi qi arat c aceasta nu poateexisth, de vrerne ce este §tiut, c un guvern con-stitutional nu poate sq, existe deck cu o majori-tate; §i apoi conchide ca, de vreme ce aceastg, ma-joritate este a guvernului trecut §i de vreme ceguvernul actual este contrar guvernului trecut,

In

243

apoi nu §tie Domnia sa cum am puteh av6majoritate chiar in sftnul acestui corp.

Domni lor, la aceastI teorie a D-lui Ionescuiatl ce am onoare a rIspunde din partea guver-nului : chestiunea de majoritate §i minoritate esteun fapt care rezult1 din mai multe alte fapte coti-secutive, i ea se apreciazI dupl putictul de ve-dere din care le considerl cinevh. Care este pine-tul nostril de vedere din care cofisiderIm aceastlchestiune §i care sunt faptele difi care ati sd re-zulte majoritIti §i mit-writ/4i ?

VI marturisesc In toatl francheta, el se audedela 'cm timp IfiCoaee, vorbinclu-se la riol necon-tenit de particle. Ce sunt 1 de pot fi oare acesteparticle Sunt ele oare bazate pe ni§te principiiimutabile, a0, ificftt sl constittle adetrArate partide?Sunt doul feluri de partide lii toate *tile lumei:partide call se rapoartl la forma guvernului unuiStat §i partide cari se rapoartl la principiile co-prinse ir constitutittnea uttui Stat, Ia Modul tie apune in aplicare acele principii. Cele dintfti pat-tide sunt lesne de distins, sunt chiar lesne de format,.ele se nasc deodata, ca sl zic a§h, cu forma gfi-vernului, astfel vedem id uncle State particle am-narehiste, reptiblicaue, etc. relelalte partide, earlde§i in acord asupra fortnei guvernultii, difer asupramoclului de a apnea, priticpii1e sociale coprinse in

?

244

constitutiune, sunt mai greu de format, de multeori ele sunt efectul evenimentelor petrecute in maimulte zeci de ani, astel este partidul conservator,progresist, radical, ultra-radical, etc.

venim acum la noi. Sunt mai mult dedoi ani de (And la noi a avut loc o insemnatgrevolutiune socialg. Efectut acestei revolutiuni afost d'a substitui regimului electiv, regimul ere-ditar. De unde pang la aceastg revolutiune, capulStatului era electiv, desi viager, noi am preferit

cu drept cuvant de a fonda o dinastie. Eibine, o asemenea insemnatg revolutiune socialg, ne-gresit produs efectele sale, si in ceiace privesteraporturile dintre partidele ce existau pang aci.

In adevgr, Domnilor, mai toate partidele lanoi, inaintea acestei revolutiuni sociale, erau for-mate in vederea vacantei eventuale a Tronului.Dar asemenea partide nurnai pot exista de acuminainte; pretenden0 la Tron numai pot fi, fiindcgconstitutiunea insasi determing, eine are sg suc-ceadg la Tron. Gratie cerului am scapat de aceleperturbatiuni teribile ce aduceau cu sine vacantaTronului, am scapat si de acele frgmantgtoare par-tide ce se formau numai in vederea acestei va-cantii. Aceste partide numai existg, dar la noi, cgcinu vedem pe nici unul care EA se proclame re-publican, sau pentru sistemul electiv.

S.

ca, §i-a

si

245

Care partide ar fi deci posibile la noi, deacum inainte? Ar fi negresit numai acele partide,Pali ar aveh de baza, aplicarea principiilor socialecuprinse in constitutiune, am aveh si noi particleconservatoare, radicale, ultra-radicak etc. Dar undestint aceste partide?

Abia de doi ani ne-am dat si noi o consti-tutiune, una din cele mai liberale constitutiuni dinEuropa. Toti suntem uniti imprejurul acestei con-stitutiuni. si fiecare manifesthm devotamentul celmai mare pentru aceastl constitutiune. Nimenidar la noi nu se proclaml contra acestei consti-tutiuni, nimeni nu voeste sg, schimbe principiilesociale cuprinse intrânsa, toti declar/ c.' voesc sAo aplice, toti voesc a se con formh si literei si spi-ritului ei.

Uncle stint dar partidele noastre sociaie? Undestint conservatorii nostri ? liberalii nostri ? radicaliinostri ? ultra-radicalii nostri?

Nu-i vedem nicäeri. Nici un partid nu a scrispe stindardul s6u aceastl denumire. ii nici nuputem Ina, vedeh, asemenea partide, pentruc6 elese formeazg, precum am zis, dupA un foarte in-delungat timp, si dupa, trecerea a multor eveni-mente si (NO Tncercarea a multor experiente.

Inteleg, D-lor, partidele, o mai repet, intelegpartidul acelora cari vor schimbarea formei gu-

246

vernului. Dar aceste partide la noi nu se aft. In-teleg, partide cari vor schimbarea principiilor so-ciale de administratiune, cuprinse in constitutiune,dar acele particle noi nu le avem; cIci nu amavut timpul a le avee..

Avem noi dar adev6rate particle, particle deacelea earl reprezinth, principii, cAci sunt fondatepe principii, cari sunt imutabile cace reprezint6, cari petrec ani i de multe ori se-coli, arg, a se schimbh, hrg, a Muth de a existà?

Nu! asemenea partide noi Ind nu avem!(aplauze).

Am puteh oare numi partid acele grupuride oameni adunati imprejurul unor persoane sauunei persoane ce ar face din acele persoane sauacea persoanl seful lor ? Nu! Asemenea grupuninu se pot numi partide, in adevIratul sens al cu-vântului! Influenta lor poate s5, se vad6 ckeodat6,Ms . e iluzorie si trecgtoare,.si acei oameni adunati

strAnsi numai prin simpatii personale, nu potconstitui un adevIrat partid, in sensul lady al cu-vantului! (aplauze).

DacA dar la noi partide in adevar nu existA.inc6, pentru ce am aveh idei preconcepute asupramajorit6ti1or i minoritgtilor ? Majoritatea a cgruipartid ? Minoritatea pentru care partid ? Noi dannu vedem in corpurile legiuitoare deck reprezen-

i principiik

2'17

tanti ai naiunui, cari impreuna, cu guvernul saconlucreze pentru binele 6,rei, de aceia child amvorbit de majoritate §i minoritate, noi am zis tot-deauna fosta majoritate §i fosta minoritate si amzis pentru noi in Camera se afla unanimitate §ithmane, ca la fapte §i la lucru sa vedem dacaavem sau nu o majoritate; odath ce dar pentrunoi partide nu exista, singura preocupatie a noastraa fost binele public; §i prin urmare este logic sadeclaram ca vom luh §i vom primi binele ori deunde II vom afih fara discutiune, fara preocupa-tiuni de partide (aplauze).

Vine acum partea practica a interpelarei D-luilonescu. D-lui ne spune e un guvern constitu-Oonal nu poate existh fara o majoritate. Negre§it,D-lor, §i eine zice altfel? Acesta e un principiufoarte elementar, este in natura lucrului ca unguvern constittrcional sa nu existe fara majoritate.Dar noi nu putem zice phna acum, nici ca avemo majoritate nici ca nu o avem.

La lucru vom vedeh.Fiecare zi, va fi o zi de experien0, majori-

tatea care nu este astazi poate sa fie maine. NIAacum nu ne-a lipsit majoritatea, ea se formeazaduna chestiunile ce sunt in discutiune.

Chteodata ai vazut amici personali ai no§trivothnd contra cutarei chestiuni sustinuta de noi.

248

Altadath a fost altfel. Aceasta este o chestiunede convinctiune si trebue sh stim sh respectam li-bertatea fiechruia.

Sh asteptam dar fapte, D-lor. si cand faptelese vor ivi, atunci vom vedeh. Pada atunci inshnoi nu avem idei preeoncepute asupra majorith-tilor, fiindch noi nu am venit aici nici cu sim-patii, nici en antipatii preconcepute. Dach dar lafapte se va formh majoritate, atunci negresit chva fi si minoritate, adich si o opozitiune. i aceasthopozitiune este un ce foarte natural in regimulconstitutional. De aceia noi, cand opozitiunea seva formh, nu o vom privi ca inamich, ea ostilh,ci dela inceput o asigurhm ch are sh i se res-pecte libertatea acestei tribune, acestui loc deunde ea are sh-si exprime liber opiniunile sale!Avem, D-lor, si noi incetul cu incetul sh ne in-vaihm a nu mai considerh ea inamici pe ceice seaflit in opozitiune. Aceasta este legea progresului,si eu cred eh sistemul nostru parlamentar a facutprogres. Mi-adue aminte numai dela 1859, catam progresat!

0 voce. 0! da, am progresat.D. ministru al justifiei. Am progresat, chei

progresul este in natura lucrurilor si consequentaacestui progres va fi ch nu se va mai confundhAugusta persoanh a Mariei Sale eu ministrii si se

249

va zice si la noi ca in alte taxi fldela opozitiuneAlAriei Sale" (aplauze prelungite).

0 voce. Ask.D. ministru justitiei. i aceasta, D-lor, este

foarte natural intr'un guvern constitutional.0 opozitiune se formeazg, in contra upui gu-

vern. Aceastg, opozitiune poate deveni majoritatesi un conflict se naste intre guvern i majoritate.k4iti insg, cari sunt rezultatele unui asemenea con-flict ? Dad, ministerul se retrage opozitiunealocul, i atunci ca una ce a fost fldehl opozitiunea Maxiei Sale, ea devine consiliera tronului. Daeàministerul nu se retrage el face apel la natiune,si natiunea se va pronunth. Insä, D-lor, asazi noinu suntern intr'un asemenea conflict.

eu toate acestea, D. Ionescu precizAndchestiunea voeste rgspundem intr'un mod po-zitiv, daeä avem sau nu de gg,nd sg. dizolvgrn con-purile legiuitoare. Sgi motivul principal al D-luieste, pentrua stiind de mai inainte, sg. ne des-pg,rtim ea buni amici, sg, ne lugm adio, sä neputem chiar da o strangere de ing,n6 frgteascg,

(ilaritate).Dar ce voiti sg, vg, räspundem, D-lor? Dupit

eate am spus Ong ael; acest raspuns este dat dejh:,,nu stim nimic, sa venim in fapte i vom vedek".Dar stiti a In aceasfa, Adunare noi nu prh im pe

a

sa-i

ii la

250

nimeni de mai inainte, nici ea amici nici ca adversari.

Voim §i dorim libertatea cea mai absolutapentru &care. Ai vzut, o mai repet, adesea caamici personali de ai no§tri cateodata ne combat,cateodata ne sustin, caci intre noi domneste tot-deauna cea mai intinsa libertate de opiniuni. As-teptarn dar s vedem ce majoritate se va forrnh,ce opozitiune se va afirmh.

Pn cand nu se va ivi un conflict nu stimnimic.

Mild se va ivl conflictul vorn vedeh, §i dacava fi necesar sa dizolvam Adunarea, vom anunthmai inainte pe D. Ionescu, ca s ne despartim,ea buni amici.

Pana ce un asemenea conflict nu se ivestenu inteleg, in adevar, preocuparea D-lui Ionescu.D-sa nu a vazut pang, acum nici un act care salegitimeze sgomotele de care ne vorbeste.

Dar sgomotele, D-lor, sunt libere de a cir-culh, indestul ca. din partea noastra nu e nici unact care sa le deh oarecare aparentá de realitate;caci vom vol s evitam, negresit pe cat demni-tatea noastra ne permite, mice conflict, din carepoate s rezulte o dizolvare, caci ar fi o noul agi-tare §i o perdere de timp pentru 0,ra, §i §tim,D-lor, ca eu cAt luptele vor fi mai crancene §i

251

mai dese cu atat interesele threi vor suferi maimult. Dar astazi mai cu seamd, Romania are tre-buinta de acord si de unire intre fii sai (aplauzeprelungite).

La replica lui N. Ionescu rAspunde din nou Boe-rescu.

B. Boerescu, ministru de justitie.D-lor, sunt sigur, ca daca onor. D. Ionescn

ar fi fost aci in timpul discutiunei adresei, ne-.gresit cl am fi lost dispensati de plPicerea de aauzi multe din cuvintele rostite de D-sa astazi,fiindca negresit cu ocaziunea acelei discutiuni, D-saar fi aflat multe din cele ce voeste s oie astazi,

pe can negre,sit ca nu le-ar fi mai repetat acumEu voi cauth, en toate astea, sa dau satis-

factiune curiozitatei D-lui Ionescu, de vreme ce D-sa,nu s'a multumit numai cu raspunsul ineu dintaiu.

Onor. D. Ionescu nu-i place definitiunea ceam dat en partidelor, sau modul cum inteleg acesteparticle. Ei bine D-lor, 16sand la oparte teoriavenind la practicä, mi se pare ca experienta ce-lorlalte natiuni vine sA confirme ceeace am zis eu;caci D-lor, in alte ri am zis,si la noi nu poatefi altfel, sunt doua feluri de particle; acelea carise raporta la forma guvernului in sine, si aceleacari se raporta Ia modul de a executa, principiilesociale coprinse in pactul fundamental.

§i

252

Altfel de partide, in sensul exact al cuvantului, eu am zis ca, nu inteleg. i aceiace ar fialtfel, i s'ar numi partid, nu ar fi in realitatedecal niste grupuri de ambitiosi, cari dispar maicurand sau mai tarziu.

eititi, D-lor, istoria tutulor natiunilor, si yetivedeh ea' pretutindenea nu a fost si nu sunt par-tide serioase, can sg aibA, rldilcini in tar5, carisg, reprez,inte o putere reaK decAt numai acelea(.ari s rapoart5, la forma guvernului, sau laprincipiile sociale i modul lon de aplicare. Deveti privi Anglia, care este model in ceeace pri-veste guvernul constitutional, yeti vede c acolonu se afl6 particle, cel putin particle serioase, caris6 se raporte la forma guvernului; toate partideleserioase in Anglia sunt monarchice; sunt Ins par--tide in ceeace priveste principiile sociale, sau modulde aplicare si intelegere a acelor princiipii coprinsein constitutiune; astfel la Englezi, sunt conserva-torii, liberalii, radicalii i ultra-radicalii, etc. Oarela noi s poate zice c exist6 asemenea particle?Negresit cq, nu? si cum ar puteh fi altfel, candabià de doi ani avem o constitutiune ? Oare ase-menea particle se improvizeazI ele? Oare asemeneapartide nu sunt opera unui timp foarte indelungat,a mai multor zecirni de ani chiar ? Asemenea par-ticle ca sI existe, trebue s aibe traditiuni: cAci

253

ele sunt rezultatul, cateodata, a secoli de lupteexperienta. Si credeti D-lor, noi am trecut atat

de repede prin at&tea experiente, incat contrariude ceeace s'a petrecut in Anglia, in cAtivh ani dezile am qi improvizat partide. Cuvinte, D-lor, putem

improvizam, dar partide nu putem improvizh,and ele reprezinta ni§te principii, §i principiilenu se pot stabill cleat dupa, lung timp de expe-riente i de lapta. Partide dar, in adevaratul senaal cuvântului Inca nu pot existh la noi.

Ce insa ne-a obiectat onor. D. Ionescu! D-luine-a zis: Nu, avem partide, pentruca uniimati la guvern, aplica ran principiile i altii lepot aplich bine; unii au cutare sistem in politicaexterioara, altii au alt sistem". Dar aceste feno-mene le nume§te D. lonescu partide? Partidele earlreprezinta in adevar principii au semnificare i oirnportairta mult mai mare qi mai reala decAt aceiacare o da D. lonescu. Ace le ce arata D. Ionescasunt fenomene individuale, de multe ori nuan0ale aceluia§i partid, nu constitue insa aceia ce senume§te partid. Sa v dau un exemplu ce se vedein unele State monarchice, sa luam Franta undepartidele sunt bine desernnate, caci foarte multe saraporta chiar la forma guvernului. Partidul celmai puternic, este partidul imperialist sau bonapar-list, cum yeti vol.

sl

che-

254

Ei bine, chiar In acest partid sunt grupe deinclivizi de nuante diferite. -

Dar sa, 16Min aceste exemple de un interesmai mult abstract, sl venim la practicA.

D. Ionescu, care tine s ayem §i noi particleadevgrate, a voit sg, le gäseasc i traditiuni, §i

numai in itst scop cred en, ne-a spusfondarea unei dinastii la noi nu este nici tin lucrunob, nici 0 revolutiune socia1, fiindea dinastii ammai avut in vechime, dupa, cum ne sptine istoria.

Negre§it ea, D. Ionescu este inti orn foartedoct in materie de istorie; tns cu Were de räutrebue spun cA ael mi se pare cd, se insealA.

eu in adev6r cunosc acest regulament pe care1-am invocat orideckeori am sustinut fondarea uneidinastii, insl 1-am invocat spre a aratA, c4 in ye--chime au fost Incercgri de a se fonda o dinastie,Aar o adeyg,ratA, dinastie nu am atilt decArt acum.

Este adevärat cä in vechirne s'au vazut adeseaDomni ale§i, chiar in tirnp de mai multi secoli,seri oarecare intervale, din aceiasi farnilie domni-toare. InM aceasta se facea, totdeauna prin alegeri.Tara recunoscgtoare pentru serviciul unui mareDomn, unui eron. alegeh de multe ori pe bornnulMu tot in aceiasi familie, tot in familia ilustruluisiiI fondator. l aceastg, alegere repetat6 itt aceia§ifamilie numeste D. Ionescu o dinastie? Nu D-lot!

D-lui cl

sd-i.i

255

cand este o dinastie, succesorii Tronului numai auputerea prin alegere, ci prin dreptul lor de ba§-tere, drept recunoscut §i scris in pactul funda-mental al tarei: o asemenea dinastie nu am avutOng acum; acum o avern pentru prima oara.

D. Ionescu, terminand cu partea istorica acuvantarei sale, ajunge la partea politica. D. Io-nescu. din grija sa pentru acest guvern, lucrude care-i sunt foarte recunoscator se preocupaprea mult de pericolul de a nu lash sa ne atragemcl majoritatea actuall pe o cale, care nu este ceabung,. D. Ionescu ne-a zis: Fiti expliciti, gi spu-neti daca aveti sa dizolvati Adunarile; caci iacaee se poate intamplh: majoritatea actuala repre-zinta un sistem de guvernare care astazi numaiexista; acea majoritate continua acelea§i opiniuni,Rcelea§i tendinte, mai ales in ceiace priveqte

exterioara; daca nu dizolvati Adunarile, vazica aprobati modul de a vedek, al acestei ma-

joritati, va s zic 0 sa fiti atrai pe drumul ceva insemnh, ea. Acestea sunt, in scurt, ideile

D-lui Ionescu.

poll-ticitsit

111

Monitoral Oficial No. 12, dia " 29 anuarie 1860:

Politica esterioara a guvernului

La intrebarea hi N. lonescu care este politicaesterioar5, a guvernului Boerescu easpunde n numeleguvernului ca,' in ce prive§te relatiunile esterne linia deconduitg a guvernului e rezumata, intr'un singur cuvânt:neutralitate, cxci dupg cum foarte bine argumenteaz;.1Boerescu neutralitatea este politia traditionalA a Ro-mthiei comandath, de situatiunea ei geograficii, §i deinteresele ei.

D-lor, §i acum cat sd repet, c dach D. Io-nescu ar fi fost aici in timpul discuOunei adresei,negre§it, ch s'ar fi dispensat de a mai reveni as-tazi asupra acestor idei ; s'a zis §i atunci tot atese zic asthzi, §i ministerul §i-a expus ideile sale

Este de mirare cum D. Ionescu poate credecd ministerul ar puteh fi atras, de majoritate saude oricine altul, in o altd politicd cleat aceia pecare §i-a desemnat-o el insu§i. Aceasth, politicd, este

257

cuprinsh in programul situ, i cred c onorabilulD. Ionescu trebue s creazh acest program, ne-find in drept a-I bhnui, phnh cel putin nu-I vavedeh desmintit prin fapte. In acest program sezice foarte expres eh linia noastrl de conduith inpolitica noastrA exterioarg este insemnath printr'unsingur cuvant neutralitate". Muhl discutiune afost in timp ct erh la ordinea zilei adresa chtreTron asupra faptelor ministerului trecut. Noi ne-amtinut in cea mai complecth rezervh, 0 am declaratcit noi nu avem a rhspunde cleat de faptele noastre,aqh precum se ormeazh intre toate guvernele cese succed. Când insh a fost vorba de actiuneanoastrh, ne-am afirmat pozitiv 0 am zis: tuna-wntru vont cautet a face cat mai multa adminis-tratiune, i cdt mai putina politica. In afara po-litica noastra, va fi politica traditionala a acesteitari, politica bazata pe tractate, i comandata desituatiunea noastra geografica i de cele mai mar iinterese ale noastre, politica neutralitacei". Insäam adhogat indath, c intelegem a conservh oneutralitate demnh, neutralitatea armath, neutrali-tatea unei natiuni care sit fie in stare de a seaphrh chnd altii i-ar atach drepturile sale (aplauzeprelungite).

Odath ce politica noastrl a fost expush, in-tr'un mod atht de clar, intelege D. Ionescu c mi

20993 17

258

avem nimic a-i raspunde nici asupra chestiuneiOrientului nici asupra regatului daco-roman. Toatepericolek, toate preocupgrile D-lui Ionescu disparinaintea acestui singur euvant neutralitatea", cu-vant pe care majoritatea Adun'arilor, pana acumnu numai ca nu 1-a combatut, dar 1-a si aplaudatand 1-am pronunOt (aplauze). Prin urmare nueste nici un pericol ea aceste majoritAti sa le tragApe tin alt t'aram politic decat al nostru, pentrucanici noi nu ne vom lash a ne abate dela politicanoastra, nici majoritacile nu se vq,d Ona acum innimic dispuse a vol sa," pretinda sehimbarea poli-ticei noastre.

Pericol dar pentru guvern, in aceasta pri-vinta, nu exist6; fie D. Ionescu foartedespre aceasta; ii suntem negresit foarte recunos-catori pentru preocuparea si solicitudinea D-lui;ins6 grija ce are, ea s'a nu devenim cu timpulmai rai deal crede a a fost guvernul trecut, nuni se pare fondata.

creaza D. Ionescu c pozitiunea noastrafa0 cu Adunarile este foarte clarg. Noi ne-amexpus principiile i politica noastra, i cautAmapoi ea faptele sa fie in aeord cu vorbele. Nuprovocain majoritatea in contra; noastra; dar iarAqinici nu c6ut6rn dupa zisa D-lui Ionescu, a fi to-lerati çle aceasta majoritate. Atitudinea noastra

lini§tit

SI

259

este demna ca i pozitiunea ce oc.upam. Nu avemnevoie de toleranta, niei nu suferim a fi tolerati;ci voim ca majoritatea s. ne aprobe, sau sa nedesaprobe, dupa cum va crede mai bine. Mei caguvern, voim s traim prin noi insine, si numaicu 'dreptul 1 cu demnitatea noastra. Nici nusuntem continuarea cuiva, nici nu servim cuivade para van; si rog pe D. Ionescu a nu vorbi siD-lui de influente straine, caci noi nu cunoastemnici o ingerintd straina in afacerile noastre; i dacaam venit la guvern, am facut-o, precum am maizis si alta data, chemati numai prin singuraunica initiativa a Ma'riei Sale Donmului (aplauze).

§1i fie sigur D. Ioneseu a, cu toata recuno-stinta ce datoram in mod egal tuturor puterilorgarante, niciodatd nu vom tolera uici unei puteristraine, dreptul, contrariu tractatelor, de a inter-veal in afacerile noastre interioare (aplauze). Odatace acest punct e bine stabilit, odata ce am maiconstatat cd, dad, am primit greaua sarcina de aguverna am facut-o numai pentru ca sa, cores-pundern la increderea ce Maria Sa a binevoit ane arata, sa reviu iar la D. Ionescu, la intrebareace D-lui ne face, daca avem sa, dizolvam corpu-rile legiuitoare? Nu numai D. Ionescu, stim eapresa, si mai multi altii indeamna pe guvern dea ajunge la o dizolvare.

i

gi

260

Rog Insa pe D. Ionescu, care totdeauna a de-clarat ca, stie A se mentina pe taramul curat con-stitutional, sa-si aduca aminte, ca este un ce ele-men tar in mecanismul constitutional, ca o CameraA nu se dizolve, 'Ana ce nu va fi un conflictintre &Ansa si guvern. Fara un asemenea conflictcum s'ar putek pe niste presumtiuni vage, pe nistetemeri presupuse, sa, venim a declara de mai Ina-inte: avem sau nu sa dizolvarn Adunarile"? saastepte D. Ionescu fapte; si când acele fapte sevor ivi, vom vedea ce vom face.

Pang, atunci insa, dm/ este vorba de fapte,am vazut a in fapt, Adunarile au aplaudat pro-gramul nostru, in care sa cuprinde declaratiunea,ca, politica exterioara este neutralitatea; ce e maimult, Adunarile, in raspunsurile lor catre Tron,au invocat acea politica de neutralitate. Prin ur-mare, D. Ionescu vede, ca eel putin in ceace pri-veste politica noastra exterioara, D-lui poate fi li-nistit ; caci, panä acum nu se vede pericol ea ma-joritatile A fie dispuse a ne atrage pe un alt taramdecal acela al neutralitatei.

Conflictul dar neexistamd, ternerile de pericolnefiind fundate, D. Ionescu poate prea bine veni laaceastä tribuna sa-si exercite talentul sau oratoric,spre a cere dizolvarea Adunarilor, noi nu puteminsa A ne pronuntam si A prejudecam niste con-

261

flicte eventuale, cari Inca nu s'au prezintat. Con-stitutional ar fi dacg, am urmh noi astfel? D. Io-nescu cu toate astea, se preocupit de stabilitate;D-lui voe§te stabilitate in toate, qi chiar in admi-nistratiune. Curioasa insa metoda, ar fi de a aducestabilitate prin dizolvari de Cameri, fail. conflicte;D-lor, durata chiar a unei legislaturi §titi a estedestul de seurta dupa constitutiune, abia de patruani. Daea este vorba ea opiniunea publiel sa. semanifeste cht de des prin alegeri, imi pare el opoate face cu inlesnire, termen.ul legislaturei fiinddestul de scurt. Bine insa ar fi, in interesul sta-bilitätei ca pe lAng a. aceste alegeri normale, destulde dese, sa mai venim §i noi, §i WA cauza, fallconflict, intr'un mod inoportun, sa mai dizolvamAdunarile, §i sä mai perturbam tara cu alegerilecari §titi ca produc totdeauna o mare agitatiune?Nu, D-lor; o clizolvare este un ran necesar, §i eatrebue sa se faca cu multa prudenta, pentru cauzegrave, §i far/ precipitare. CAnd dizolvarile se facusor, fara conilicte §i precipitat, stabilitatea nu ch§-tiga nimic ; cad stabilitatea nu poate na§te dinnestabilitate, cum nici ordinea nu ese din dezor-dine, nici lumina din intunerie. Apoi ceeace maiface pe D. Ionescu sa doreasca dizolvarea, maieste si o alta, preocupare. D-lui banue§te sau lagsa se inteleaga, ca nu numai guvernul actual a

262

fost productul sau efectul ingerintei strh'ine in afa-cerile noastre, ba lna §i camerile actuale, pot fiefectul aceleia0 ingerinte straine.

Imi pare rau a onor. D. Ionescu sa meargaphi)/ acolo inat sh presupuna a ingerinta strainaar puteh aveh la noi atata efect, Mat sa da nal-tere, nu numai la guverne ba q,i la Adunari Le-giuitoare! Pentru onoarea natiunei române, o ase-menea ingerinta nu trebue nici macar a se presu-pune, §i erect a §i D. Ionescu este de opiniuneamea (aplauze).

Domnilor, am crezut de datorie, §i poate chiarde onoarea guvernului, ca sa dau aceste explica-tiuni. Cred a insu§i D. Ionescu este satisfacut.D-lui nu a fost tnsa tocmai multumit, and amdeclarat a, inlauntru guvernul va face at maimulta administratiune §i cat mai puOnk politick.Cu toate astea imi pare a 1st program este celmai util Wei. In afara, am zis ca politica noastra,actiunea noastra se rezuma intr'un singur cuvInt:neutralitate". Inlauntru, actiunea guvernului catasa fie mai ales absorbita In administratiune; caciOra, D-lor, trae§te mai ales cu administratiuneade toate zilele, 0 bung, administratiune, li poateda bune finante; prin o buna administratiune, Orapoate aveh, §coli, §osele, armata, etc. Prosperitateamaterial/ se ch§tig/ prin administratiune; §i and

233

nu ai prosperitatea rnateriala, nu poti aveh niciprosperitatea morala. Ce vrei sä faci cu o Orasaraca, inculta, fara drumuri, fara §coli, fr ar-mat'a? Poti face politica cat vei vol; acea tar/va fi tot in mizerie. NegreOt ca, nici un guvernnu poate exclude absolut politica; Insa politica sanu absoarba' toata actiunea guvernului, i admi-nistratiunea s predomineze politica. Caci ordineamateriala e cea mai buna garantie a ordinei mo-rale, §i nu vom putea, face o bung politica cleatdupa, ce vom incepe a face o mai buna adminis-tratiune (aplauze prelungite).

III

Monitorul No. 279, din 19/31 Decemvrie 1869

Imprumutul cu premii al oraplui Bucure§ti

D. Th. VIcArescn interpeleazg, ministerul la 15 De-cemvrie 1869 asupra imprumutului oraplui Bucure§ti.Ii rAspunde B. Boerescu care demonstreadi ea acest im-prumut nu este 0 loterie ci un imprumut ea prelnii, decinu e pedepsit de codul penal.

B. Boerescu, ministru de justi0e. D-lor pecând s'a incheiat acest contract aveam eu onoareaa ocuph ministerul de interne ad-interim; tin dara risipi mice ihdoeli ce s'au putut ridich qi iauasuprg-mi a vg probh cit acest imprumut este eo-rect, Mat sub punctul de vedere al legei, cat §i

al qtiintei. i ce e mai mult, mg, pot landh caam putut confirmh unul n cele mai avantagioaseimprumuturi care s'au fgcut vreo data in taranoastrg. Dar s'a criticat qi acest irnprumut, s'a

265

ridicat opozitiuni qi in contrA-i! SA vedem InsAdacA, critieele au fost fundate.

Onor. D. Interpelator nu s'a pronuntat intr'unmod pozitiv asupra caracterului acestui Imprumut;D-lui a atins numai multe chestiuni fArA, a le re-zolvh. A parut c recunomte legalitatea lui, pedeoparte; ing pe de alt/ parte, pare cA, s'a in-doit asupra caracterului gu esential. Dad, l'a gäsitcorect in forml, pare cA nu l'a aflat tot atAt decorect in ceeace nume§te D-lui punctul de vedereconstitutional.

SA examinAm D-lor valoarea tutulor criticilorce s'au putut produce; cAci o repet criticele suntlesne §i abundente in regimul constitutional. VAobserv numai un amAnunt important, ea in timpde mai mult de doua luni acest imprumut a fostscutit chiar de critica, lucru foarte rar iii aranoastrd. Legalitatea sa, avantagiile sale erau slatde mari, incAt chiar §i ziarele opozitiunei nu l'auatacat. Toemai lug peste 2 luni, un jurnal alopozitiunei emite repede aceasta idee, c acest im-prumut ar fi o loterie, care ar fi oprita de legeapenalA, cA guvernul prin urmare, a fácut un actcare cade sub prescriptiunile legei penale. Celelalteziare ale opozitiunei furA fericite a apuch aceastaidee emisa deoeamdath fra mult curajiu. §i pepipäite, o propaga apoi cu un ton tare §i o pro-

266

clamg ea o axiom/. V/ märturisese, Domnilor, ciiila intaia vedere and am citit aceastl idee in str/-inAtate am surfts; cci niciodat/ nu-mi inchipuiamcl se poate sustine mutt timp el un imprumut cupremii este o loterie. CAnd insl am väzut ct aceastlidee se mentine §i se propagl, m'arn cony ins el,

notinnile financiare fiind putin rlspandite la noi,ea toate ereziile s/ poata Aftnu e de mirare

crezltori.Este timpul ins/ acum

spre a nu mai läsft, spiriteleexaminA, Domnilor, acest imprumut, atat subpunctul de vedere al legislaOunei, cat §1 al §tiineifinanciare i economice i v yeti convinge cat eleste de cored §i de legal. i fiindcl'mg afla ma-intea unei Camere luminate, ehematI de a discuth§tiinta §i a face legi, dati voe a vl eitftautoritlti mai superiore deck noi, mai desintere-sate chiar cleat noi; §i a v da probe palpabiledespre toate asertiunile mele.

D. interpelator a inceput prin a v6 eft/ unautor, din ale cgrui citatiuni pare D-sa, eà a in-teles el imprumutul cu premii este o loterie, panlla oarecare punct. Procedura este bur* tug res-trictia este rea. OperaOunea ce a facut Primäriaeste sau imprumut sau loterie, nu poate fi 0111la oarecare punct loterie sau imprumut. Dacti, este

Ca

in indoiall. Voiu,s5, vg lumin/m

s/-mi

267

o loterie, este opritl de lege; dac1 este imprumut,ea este 1icit6, ea este corectá.

Cum s6 §tim dar dac6 aci este un imprumutsau loterie? Lucrul este prea lesne. Luati carac-terele esentiale ale Imprumutului, luati caractereleesentiale ale loteriei, aplicati-le la cazul de fatl,§i yeti aflh Indatl adevárul.

Este, Domnilor, general cunoscut, este o no-tiune elementarä, vulgarA,, cunoscuta de toti, §i euatat mai mult de D-v. legiuitori, c§, caracterul esen-Oat al unui IMprumut const6 in intoarcerea capi-talului imprumutat. Imprumut este atunci când oparte, ImprumutItorul, (16 capitalul sAu cu con-ditiune ca ceailalt1 parte sg, 1-1 intoareq, inapoidupl un oarecare timp. Dar am vgzut prin ziaream auzit zicAndu-se, ca un imprumut Ii pierdenatura sa, dacl nu s'a stipulat §i dobAnda. Per-

D-lor, a vt declarh c aceasta esteo enormg erezie in §tiintA. Imprumutul este dinnatura sa gratuit, i dolAnda existà numai atuncicAnd pgrtile o vor stipulh expres. Fr o stipu-latiune expres6 dobanda nici nu se presupune.Ceeace economi§tii §i publici§tii au cfttat s pro-beze, a fost nu legitimitatea unui Imprumut ftrdobandg ci legimitatea unui imprumut cu do-land& A se- vedeh insl la noi c se sustineet un imprumut fttr dobandl este un ee ilicit §i

miteti-mi tns,

268

imoral, este a se rAsturnh rolurile si a se comiteuna din cele mai man i. erezii stiintifice.

Care este acum caracterul esential al uneiloterii? D. Vlearescu ne-a citat un autor din undictionar; si bine a ;Rent, desi eu cred c cita-tiunea sa nu a putut fi comp1ect6; cici nu e cuputintA ca un autor serios sit suAind c un im-prumut cu priml este o loterie. Trebue Ins6 slalergAm la dictionare &id voim a aveh adevIrataInsemnare a cuvintelor. Ei bine, Domnilor, deschi-deti (nice dictionar yeti vol cititi mice antor yetidon, si yeti afla, pretutindenea, c caracterul esen-0111 al unei loterii este cAnd miza, &Ind depunerea,când pretul biletului ce se cumpArl este in rise,in pericol de a se perde. Nu voesc a v ostenicu citatiuni; Insl am aci o suml de citatiuni dindictionare academice i economice, din enciclopedii,citatiuni trase din cei mai insemnati economisti,cum Adam smith, J. B. Say, Edgard Duval, Jo-seph Gamier, etc., cari toate v vor spune c lo-terie este atunci cand capitaiul este in rizic de ase perde.

Ash dar intr'o operatiune oarecare, dacg capi-talul ce se depune, trebue sl se intoarc6 inapoi,dupg un timp oarecare, acea operatiune este un im-prumut; And capitalul ce se depune risc6 a seperde, operatiunea este o loterie.

269

Aplieati, D-lor, aceste principii elementare lacontractul primgriei, si yeti vedeh indatti cg estevorba de un simplu imprurnut.

Cum tug s'a putut ivi indoiall? Cum s'arascut mgcar ideia de o loterie?

Ei, D-lor, in cazul de fatg au lost indoelicari au provenit din doug eauze diferite. Unii voiaucu mice pret sg critice, sä atace imprumutul

ei erau foarte voioi de a gdsi (nice oca-ziune ca sl loveaseg in guvern. Acestia intelegeti

sunt de rea credintg, si nu pe ei voi dna a-convinge. Au putut insg, fi persoane de bung ere-

cari au putut et se insele, cari au pututsg `comitg o eroare involuntarg. De acestia trebue

ne oeupgm; pe ansii Ii putem lurninà. Deunde dar le-a putut veni aceastg idee gresitä?

In mice imprumut cu prime, este in adevgro sang, este aceeace se numeste in drept un alea".Aceastg sans5, lug, nu este asupra capitalului, ciasupra dobanzilor cari forrneazg primele. Cel ce im-prumutg eu primg, este tottleauna sigur c capi-talul (si cevh mai mult peste el, cum este la noi)are sg iea inapoi; aceeace insg depinde de sorti,de sansg, sunt numai dobanzile, este prima pecare o poate chstigh sau perde. Insg aceastg sangasupra primei numai, nu dens tureazg de loc ca-racterul imprumutului. De aceia i veclem cg eco-

dintA,

s.

pri-maciei,

ca

2i-1

270

nornistul Joseph Gamier, intro diversele imprurnu-turi, aleatorii, citeaz a. si imprumutul cu prime, chiarprin aceste cuvinte:

In fine imprumuturile aleatorii sunt aceleaprin care guvernul, n schimb de ceeace primefteface promisiuni bazate pe un eveniment incert ;astfel loteriile, primele trase la .sorti, tontinele

aparfin la aceasta categorie".As'a dar imprumuturile cu prime, rentele via-

gere, tontinele intr6 in categoria imprumuturilora leatorii.

Imprumutul dar contractat de primArie esteun imprumut aleatoriu cu prime. Eroarea pentrupersoanele de bung credinta s'a putut naste dinaceasta, ea' au vault cg, sansa, joacl un rol inaceast6 operatiune. Nu au observat Ins6, c'a" aceastásansg, este asupra primelor, nu asupra capitalului;si And notiunile financiare nu sunt destul de ra's-Ondite, intelegeti cum aceastl eroare s'a pututpropagh i prinde crezthnant.

Apoi, Domnilor, ad6ogati pe Ung a. aceasta,limbajul practic, limbajul uzual care adesea nueste destul de corect. Ce e de mirare ca mu1i, m-data ce va,d cg, un ce, fie capital, fie doband6, esela sorti, si numeascg loterie? Ins6 atunci acestcuvant este o metafor a. si nu are sensul sau legal

stiintific. Mi s'a intAmplat, D-lor, s vld cbiar

s1-1

271

un mare economist, un phrinte al economiei poli-tice, servindu-se de acest termen ca o metaforh.Ash, Adam Smith, vorbind in tractatul shu de eco-nomie politich eh' ceice intrà in armata de mareau mai multh sans/ decht ceice intrh in armatade uscat, zice textual:

Loteria de mare nu este atdt de desavanta-joas4 ca cea de uscat' . (v. I. p. 207).

Apoi, Domnilor, dm(' un economist ea AdamSmith a putut, intr'un mod impropriu, sh numeaschaceasta loterie, cum sh ne miriim, ch s'au gAsit

si la noi oamenii earl sh numeasch loterie impru-mutul municipal (aplauze)?

Nu cred dar eh D. interpelator s'a preocupatde acest limbajiu metaforic ce nu poate aveh nicio importanth stiintifich si legalh.

De ce alt s'a preocupat? S'a preocupat oarede criticele morale ce unii vor sh fach asupra im-prumuturilor cu prime? Nu stiu.. Insh inteleg preabine aceste critice. Opiniuni sunt multe, si eu lerespect. Insh sh nu uitäm a domeniul critieeloreste foarte intins. Eu vh voi da de exemplu peJ. B. Say, acest mare economist care critich, nuimprumuturile cu prime, ci si alte imprumuturialeatorii acute sub forml de renth viagerh si detontine; el ne spune eh aceste imprurnuturi con-stituesc o operatiune de egoist; si favorizeazh ri-

272

sipa capitalurilor, procurAnd imprumutgtorului unmijlon de manch capitalul cu venitul, de friegsg nu moarg de foame.

dar de ne vom pune pe domeniul criti-celor, vedeti cg drumul este foarte intins, §i nuqtim unde am puteh *Inge.

Dupg ce dar, Domnilor, am probat cu auto-ritätile in mkt* din punctul de vedere al §tiinteieconomice qi financiare eg aci nu poate fi vorbade loterie, §i eg a emite numai aceastg idee, estea comite una din cele mai enorme erezii §tiintifice,sg examingm aceimi chestiune qi din punctul devedere al legislatiunei.

Am vazu.t, Domnilor, cu o profundg mirare,cg unele ziare au mers cu curajul pang a sustinenu numai cg imprumutul municipal ar fi o lo-terie, ba Inca cg ar fi o loterie, din cele oprite deart. 350 din legea noastrg penalg! Da, sunt oa-meni la noi earl vorbesc de legi arl a le cu-noaste, A.A. a le fi citit, ba sunt incg multi cari§tiu a le interpreth dupg persoanele ce se alb, lagu vern !

Insg aci luerul este atAt de simplu, bleat lesnese pot confundh ceice au volt sg specnleze asuprabunei credinte a publicului. SI ne urcgm la sor-gintea legei qi sg vedem ee se petrece in tgrile deuncle ea derivg.

a-li

273

Art. 350 din codul nostru penal este intocmaiart. 410 din codul penal al Frantei §i al Belgiei.Sg, vedem dar ce se urmeazg in Franta §i in Belgiaunde se afil aceimi lege ca la noi, §i indatl vomputea Oi intinderea §i sensul legei noastre.

Domnilor, loteria, in adev6ratul sens al ei,a existat cu o mare furie in Europa, in secolulal 16-lea, 17-lea si al 18-lea. Nu numai particu-larii, ci Statul chiar creea loterii §i se folosih debeneficiile lor. In Italia, in Anglia, in Franta, inGermania furia jocului de loterie era foarte mare.Pentru Stat ea deveneh o sorginte de venituri §i

sub Ludovic XIV, acest impozit hnoral §i ruingtorera, trecut regulat in budget ca o sorginte de ve-nituri. Precurn a ar6tat §i D. V6clrescu, in timpulrevolutiunei franceze, s'au lovit loteriile in Franta,ins/ numai cele particulare, nu §i cele publice.Odata, s'a suprimat §i loteria publicl, ing apoiiar s'a infiintat; a§h incAt in timpul revolutiuneifranceze loteriile publice ale Statului, functionauliber in toate depa' rtamentele Frantei.

La 1810 se f/ca codicele penale ale Frantei§i prin urmare art. 410 de unde derivg, articolulnostru 350 care vorbe§te de loterii. Credeti insitcit loteriile publice, in adevaxatul lor sens, au in-cetat din cauza prescriptiunilor art. 410? Nici de

cum, D-lor. Loteriile an continuat sI functioneze

20903 18

274

in Franta pan/ la anul 1836, eand a venit o legespecial/ care le-a oprit anume.

In Belgia lucrurile s'au petrecut tot astfel.Macar c i acolo era tot legea penal/ ce avemnoi, loteriile publice au continuat de a exista, pan/la 1830. Tot Da lloz ne spune aceasta.

Mud dar ne all/m in faIa unor fapte atatpozitive, cand vedem c6, in Franta, c/ in Belgia,de unde am luat legea noastrl, loteriile publiceau existat, §i nu au putut inceta cleat prin oan ume lege, cum ar mai putea cineva ayek cute-zanta de a invoca art. 350 din codul penal, caaplicabil, nu nurnai la loterii, ba §i la imprumu-turi cu prime?

Nu cred, Domnilor, 0, mai fi venit cuiva ingand pan/ ast/zi ea sA, con funde imprumuturilecu loteriile, §i sg, le supunA apoi la toate legilepenale. La noi numai se v/d asemenea minuni.Loteriile astäzi sunt oprite expres, §i pedepsite sever,in Franta, in Belgia, in Anglia, in Elvetia, inItalia; ele exist/ numai in unele state din Germania.§i cu toate astea §i In Franta §i in Belgia, inElvetia, in Italia imprumuturi cu prime, Mr/ nicio dobandl, se contracteaz1 pe fiecare zi de ora§e.Este modul de imprumut eel mai avantajios alormelor.

§i cauza mi-o explic lesne. Imprumuturile

275

Statului sunt mari, §i in deob§te dobanda ce seoferl este insemnatI. Ora§ele contractl Imprumu-turi mai mici §i ca sl evite de a se ineArch cumarl dobanzi, au preferit mijlocul primelor, ashineM imprumutátorii pot fi atra0 °ea §i f6r1 omare dobAndI s6-§i depunl capitalurile lor, avandin perspectivg, beneficiul acelei prime.

De aceea vedem a mai toate orasele din Eu-ropa fac imprumuturi, ea eel dela noi, adid, cuprime numai, fArg, dobanzi. Mid in eglAtoria meaam auzit pentru prima oar/ cl la noi se acredi-teaza. akeast5, erezie, c5, un imprumut cu primeeste o loterie, am avut curiozitatea a-mi procurhmai multe obligatiuni de imprumuturi cu primefárA dobanzi, din mai multe tlri. AO am aci obli-gatiuni ale ora§elor Friburg, din Elvetia, Neuchatel,Ostenda din Belgia, Milan §.1 ale ora§elor Roubaix§1 Fourcoing din Franta.

Toate aceste obligatiuni Bunt de imprumuturicu prime fax5, dobanzi; toate aceste obligatiuni,notati bine acest insemnat punct, sunt din OHunde loteriile sunt en desAvAr§it oprite prin legispeciale foarte desvoltate! *i la noi, unde avemaceia§i lege penalA ea in Franta, Belgia, Elvetia,s'ar pretinde e5, imprumuturile cu prime nu suntpermise, ba Ind, ea, sunt §i pedepsite de legeapenalg ?

276

Clutmi, Domnilor, dosarul rnunicipalitMei, §iyeti vedeh el toate propunerile de imprurnut cates'au flcut, trei sau patru, fricA din timpul consi-liului precedent, toate au fost tot cereri de Impru-rnuturi cu prime.

Dintre toate insA propunerea cea mai avan-tajioasl a fost aceeace s'a intArit; pentru primaoarA, Domnilor, se vede in Romania un imprumutgat de avantajios, ca cu 11 la sutl sl se plg-teasel §i dobandl §i arnortisment.

SA nu cAutAm dar a critich 0 a denigrh aceeaceprin natura sa este atat de avantajios, atat de co-red, gat sub raportul qtiintei economice, cat qisub raportul legislaOunei. SA numim fiecare luerupe numele sgu, §i sA dAm tennenilor adevaratalor semnifieare; atunci numai vom procedh in exa-minarea noastrl ea oameni luminati 0 vom daluerurilor adevArata lor valoare (aplauze).

1870

Monitorul No. 58 din 14/26 Martie 1870

Dreptul de control al Reprezentatiunei ,nationaleasupra V3udgetelor statului.

In §edinta din 6 Martie 1870 a Camerei Deputatilor,cu ocazia discutiei budgetare pe 1870/71, mai multi depu-tati, intre cari Codres.u, Gr. Bratianu §i Agarici ch'utânda provock o crizg ministerialk prin refuzul budgetelor subcuvânt eh% nu ar fi equilibrate, iek cuvântul gi B. Boerescucare sustine cg, budgetele find ale tärii nu ale mini-trilor nu se poate refuzit votarea bor.

B. Boerescu. D-lor, aqi don s coborimchestiunea de pe t6rArnu1 abstraqiunilor vagi peearl au pus-o unii din onorabili ID-ni oratori canm'au precedat; aqi dori s'o coborim de pe t6rarnulteoriilor fgra, nici un scop practic, pe cafi amvgzut cl le-a desvoltat onorabilul D. George Bra-tianu qi chiar onorabilul D. Joan Codrescu, al

280

carui discurs mi s'a parut cevh mai practic; asivoi, zic, sa coborim aceastä chestiune pe un taramcu totul practic si mai aproape de bunul simt. Cualte cuvinte, asi dori sa definim bine chestiuneasa de dam o socoteala exacta despre ce este vorba.

Despre ce este vorba dar, D-lor astazi?Este vorba de votarea budgetelor; e vorba de

exercitiul unui drept, cel mai important ce areCamera, despre dreptul de a examinh expoziOuneaofieiaJ a cheltuelilor si a veniturilor pe care gu-

' vernul este dator s'o prezinte Camerei in fiecare an.Acest drept este in adevar foarte important

eu ct importaMa sa este mai mare cu atAt mise pare ca Camera trebue s proceada in exerci-iul cu tot tactul si cu toga seriozitatea ce

trebuie s aibe un Corp menit de a controlh in-teresele cele mari ale natiunei.

Numai in Statele constituOonale, numai inacele State in cari natiunea controleaza afacerileguvernului, stiti ca sunt budgete regulate; numaiacolo, D-lor, se voteaza regulat pe fiecare an bud-getul de venituri si acela de cheltueli; stiti c acestdrept noi 11 executam ca In toate Statele consti-tucionale, numai din timpul de cAnd s'a inauguratsistemul nostru reprezentativ, numai dela 1859 avem

noi dreptul sa controlam afacerile guvernuluinostru, numai dela 1859 avem si noi budgete,

si

§i

lui

§i

281

avem dreptul sl le cereetAm, sä le votAm. Numaide atunci acest control se face de natiune, §i seface Intr'un mod bine simtit.

SA vedem dar, D-lor, cum trebue sA se exer-citeze acest drept in oHce Stat constitutional, pentruca sa §tim §i noi sa, luerAm tot astfel. CAci credcA ar trebul sg, ham exemple de la alte State con-stitutionale; sa vedem cum se exercita acolo acestdrept; cAci socotesc ea este bine sA, tinem seamlde experientele Statelor celor mai batrane cari ne-auservit de model in noua noastra organizatiune!

Domnilor, este adevArat e6 en ocaziunea dis-en budgetului se discuta totdeauna chestiunilecele mai importante; cu ocaziunea budgetului decheltueli se pun pe tapet toate chestiunile din IA-untru, chestiunile de administratiune, toate chestiu-nile cari sunt legate, direct sau indirect, cu afa-cerile publice §i CU serviciile cari se indeplinescprin acel budget. Cu ocaziunea budgetului de ve-nituri se discuta natura impositelor, cotitatea Mr,modul de perceptiune, in fine se face o discutiunepotrivit cu natura obiectului care se afla in chestiune.

Prin urmare Ia ce rezultat se poate ajungeen ocaziunea discutitmei generale a budgetelor? Cuocaziunea acestei discutiuni nu se poate intamplhdecat doll/ lucruri: Camera sau corpul care estemenit de a examina, budgetele, exprima intr'un mod

282

franc 0 categoric, el nu are ineredere in guvern,cg, nu voe§te prin urmare cg, incredinteze pungaStatului in mhinile unor mini§tri cari nu se bucurg,de inerederea reprezentatiunei nationale 0 cAnd seface aceasta, atunci §titi cari sent consecintele:mini§trii sau se retrag, sau dizolvg. Adunarea.

Dad, se intAmplg, insg, ea Adunarea sg, nuvoiasca, a pane chestiunea pe acest arg,m, atuncise discutg, §i se reguleazt equilibrul budgetar, adieg,balanta intre cheltuielile §i intre veniturile Statului,0 astfel se rezolvg, chestiunea budgetarg, cand mini-sterul are o majoritate in Adunare.

Iatg,, D-lor, rezultatul practic al desbaterilorcare se urmeazg, in toate State le constitutionaleunde se examineazg, pe fiecare an budgetele: iat6,D-lor, ce obiecte speciale §i bine determinate, poatesg, aibg, discutiunea iscatä cu ocaziunea votärei bud-getelor. La noi ce se intamplg, cu discutiunea de tatg,?

Mai inainte de toate, inteun mod general,intr'un mod vag, s'au aruncat temeri, s'a argtatpericolele eari rezultg, din cre§terea exageratg, abudgetelor dela un timp incoace. Apoi, onorabiliiD-ni oratori cari au combittut budgetele, 0 earlen toate astea nu au pus chestiunea ministeriala,intr'un mod precis §i regulat, au socotit a vorbindnumai despre pericolele ce au sa, rezulte din sporireaexageratg a cheltuelilor ce nu sunt in proportiune

283

eu eheltuelile, ne vor induplica, sa, nu votthnbudgetele.

Dar, D-lor, lasand deocamdata, la o parte ne-regularitatea procedurei, oare sporirea cheltuelilor,in sine, este ea o eauzl reala a perturbatiuneinoastre financiare? Aceasta cauzl fi-va ea un pericol?

acest pericol fi-va el adevarata cauza care facepe acei domni s declare ea, refuza budgetele?

A venit onorabilul D. Codrescu §i ne-a facutpanegiricul sistemului nostru financiar din vechime;a venit s ne arate in ce stare de fericire ne-amafiat atunci cand comptabilitatea Statului er a. a§a,

de simpla, a§a, de patriarhall!Dar, D-lor, este cunoseut de toatl lumea cá

un Stat merge spre civi1izaiune, cu cat mergespre civilizatiune, cu atat Ii cresc §i trebuintele,cu atat ii cresc §i cheltuelile; cu cat un Stat estemai putin inaintat, mai in stare primitivl, mai instare patriarhall, cu atat §i trebuintele, cu atat §icheltuelile sale sunt mai mici.

La noi s'au urcat negre§it cheltuelile, §i era,natural O. se urce dela 1 859 incoace, dela acelan de dud dateaza inceputul unei noui ere socialede eivilizatiune in care am intrat. Dela acea epoca,societatea noastra a luat o mare desvoltare, §i nutrebue prin urmare s va mirati dad, §.1 cheltueliles'au ridicat in proportiune cu desvoltarea nouilor

284

trebuinte §i nu trebue D. Codrescu sa se mire dacasistemul nostru financiar numai poate fi a de

simplu §i primitiv ea In vechime.17n singur exemplu: aduceti-va aminte cum

era in vechime numai o singura parte a activitateinoastre: lucrarile publice, eel putin in Romaniade dincoace de Milcov; §i ce aflati? Aflati c inaintenumai de 1859, acest serviciu insemnat abia figuthea o singura §i rnodesta sectiune in ministerul deinterne. Astazi, insa, pentru indestularea acestuiserviciu s'a instituit un minister special qi zecimide rnilioane sunt consacrate pentru lucrarile publicede tot felul.

Putem oare zice e o asemenea cheltuiala esteo sarcina? Putem oare zice e o asemenea adao-gire de cheltueli este o anarchie, este un semn deslabiciune sau de desordine? Cred e nimeni dinD-voastra nu admite aeeasta.

Cu toate astea este un rau, necontestat, eacheltuelile sa nu fie in equilibru eu veniturile.Dar de unde a provenit raul? De unde a venitne-am aflat intr'o buna dimineata ca, cheltuelilenoastre sunt in disproportiune cu veniturile?

S. ne explicam cauzele acestui fenomen, nueauzele politice, cum necontenit s'a facut, ci cau-zele reale, cauzele economice. cari suntdupa mine cauzele? Ele sunt, ca nu s'a putut

ca

tii, D-lor,

gi

285

dela 1859 pang astiizi sa, se creeze prin acele chel-tueli destule luerlri productive.

Cheltuelile ce s'au flcut erau neapArat utile,necesarii chiar, nu de lux, cum a zis onorabilulD. G. BrItianu; clei, WO ael, §tim el numai luxnu face Statul nostru, abih are utilul, abih arenecesariul §i nirnic mai mult.

Trebuintele dar desvoltându-se, s'au pututface multe cheltueli utile, s'au putut indestulh ser-vicii indispensabile, dar nu am putut ineg On/astgzi face incl destule cheltuieli pentru lucr/riproductive. Intr'un sens general §i cheltuiala util/este productiv1; cAci, productive sunt cheltuelilece se fac, de exemplu, en justitia, cu administra-tiunea, cari apIrg averea, persoana onoarea noa-strl. Ins/ intr'un sens restrilms, in sensul econo-mic, eheltuiala productivA este numai acea princare se m/re§te avutia public/. Child un Stat aremulte asemenea cheltueli productive, eu felicit acelStat; c/ci cu cat asemenea cheltueli vor fi maimulte, cu atat avutia public/ qi privatI se va marl,§i win urmare cu atilt resursele de venituri in

Stat vor fi mai numeroase.Am puteh noi care s/ ne plangem daca, in

budgetul nostru s'ar prevedeh o sum/ pentru ex-ploatarea de mine, pentru parchetarea de p/duri,pentru inlesnirea navigitrei rhurilor §i altele ase-

286

menea? Negre§it ea, nu, D-lor, pentrucg, acestecheltueli, nu ar produce desordini in finaMe, arfi din contra o sorginte de avutie, un mijloc de acre§te veniturile Statului §i de a se face posibilg,equilibrarea budgetului.

Din nenorocire insg,, D-lor, trebue sg, mg,rtu-risese cg, numai de putin timp incoace au inceput ase inmulti si la noi asemenea lucrg,ri, productive insensul adevg,rat economic, pang, acum aceste lucraxisunt drumurile, numai mijloacele de comunicatiune.

Iatg, Insg, intr'adevax o lucrare productivg,. *ioric`at ar critich cinevh drumurile de fer, eu voibinecuvanth In totdeauna efectuareh acestor dru-muri, cxci sunt cea mai mare sorginte a avMieinoastre publice.

Mai sunt s,i alte lucrgri deasernenea naturA ;Insl toate abih au inceput a se efectuh, InchtInc/ n'au putut sq.-0 producg, efectele lor, n'auputut Ali deh incg, roadele kr.

Aci se aflg, adevArata cauzg, econornicl a ne-equilibrIrei budgetelor noastre. Am avut cheltueli,insemnate consecintg, naturalg a necesitg,tei tim-pului, a desvolarei cari a luat societatea noastrg,§i interesele ei, insg, cheltueli mai mult utile decat productive; §i astfel pe nesimVte, pe dad chel-tuelile s'au mrtrit inteo proportiune insemnatg,, ve-niturile n'au crescut in aceemi proportiune.

287

De aci, dificulatile financiare, jena financiara,neequilibrarea budgetelor.

Apoi dad, pe langl aceastl caug principallqi primordia1, s'ar adlogit din timp In timp §io nedibace gerare a finantelor, qi o a§ezare de im-pozite mai mult sau mai putin nenemerita, §i operceptiune mai mult sau mai putin neg1igent5,,Intelegeti, D-lor, ct dificultAile financiare au pu-tut deveni §i mai mari !

Dad, dar ar fi s ne ocuplm intr'un modserios qi practie de chestiunea budgetelor, ar fimai cu seamit spre a examina, toate aceste

financiare, ar fi spre a ne urch, la cauzeleeconomice cari au adus deficitul; atunci am duta§i modul cum s pIar. dificultMile, cum sä adu-cem equilibrul in budget, cum sg, punem in finefinantele noastre intr'o stare normalg,!

Aceasta este oare tinta D-lor oratori caricombat budgetele? Preocuparea D-lor este oare opreocupare economid sau numai o simp1 preo-cupare

Nu voi s fac analiza cuvintelor D-lor;aceasta au fAcut-o altii. S observgin numai intr'unmod general, modul cum fiecare din D-lor a com-ba,tut budgetul, §i vom intelege indaM care a fostadevArata D-lor preocupare. Atunci vom vedea, qine vom putea, da seama cum BM chestiunea; atunci

difi-cultIti

politicg!

288

vom cugeth dach, e bine sau rhu s asculthm peacei D-ni deputati cari ne indeamna, sh., nu vothmbudgetul

Constitutionala, este procedarea D-lor depu-tati cari propun refuzul budgetelor? Spre a §ti dachaceasta este bine, este prudent sh consulthm uzu-rile altor natiuni eivilizate. Cel popor carea avut budgete regulate, uncle natiunea t§i-a exer-citat mai inainte de toti acest drept de control afost Anglia. Acolo pnin urmare uzul este mai con-stant, mai sigur.

Consultand dar uzurile parlamentare ale acelornatiuni, vom vedeh eh, budgetul se considerh caapartinând natiunei, iar nu mini§trilor. Nu se faceo chestiune ministerialh, din up budget, §i aceastacu drept cuvant; chci budgetul este, cum se zicepeste Milcov, gospodhria Statului; precum fiecarefamine ii reguleaza, veniturile §i cheltuelile salede peste an, tot astfel §i familia cea mare, Statul,trebue reguleze veniturile §i cheltuelile sale.Nu este nimeni in drept, sub cuvant de neincre-dere in minister, sh, opreasch aceasta gospodhrie aStatului, s opreasch economia domestich a familieicelei mari, a Statului, sh finpiedice astfel mersulsociethtei §i sh ameninte siguranta publich.

Dar aud c mi se objecth c s'au vhzut ase-menea exemple, ca s'a vhzut Camera in acele ni

d'intAi

289

refuzand budgetele. Da, este adevhrat; dar stiticând ? Sa vä spun en and.

Asemenea aete s'au vhzut, de exemplu, inFranta, in timpul lui Carol X-lea, când Camera,i-a refuzat budgetele; sa vhzut in Anglia, in timpulvechilor ei parlamente, and ele smulgeau dela Regeuna tate una liberthtile publice, §i cAnd Ii zica:dh-mi cutare drept, ca votez cutare impozit!"dar asemenea acte s'au vhzut in aceste thri numaiatunci chnd se aflh o lupth intre Camera, §i capulStatului ; aceasta erh pozitiunea intre Camera Frantei§i Carol X, intre vechile parlamente ale Angliei§1 regii ei; pozitiunea erh anormalh §i actul erhrevolutionar.

Mai voiti §i alte exemple ? Le voi ghsi maiaproape deck ati erede, le vom ghsi chiar la noi.Fiindch facem istorie, de ee §i istoria noastrh shnu ne serve a ne lumina ?

Chiar la noi s'a intamplat asemenea acte. Vhaduceti aminte ch in anul 1863 s'a fácut In Adu-narea noastrh o propunere de a se refuzh budge-tele. Am avut curiozitatea a citi procesele-verbalespre a-mi improsphth memoria acelui fapt, petrecutin ziva de 26 Februarie 1863. Acea propunereerh fäcuth, de d-1 C. A. Rosetti, §i intre alte con-siderante pe cari se bazh d. Rosetti spre a refuzhbudgetele i perceperea impozitelor, era un consi-

20993 )

sa-ti

290

derant care se potrive0e mult cu ceeace s'a zisastAzi.

D-lui ziceh intre altele: Consiclerdncl crt prinvotarea proectului de lege proectat de comisiuneafinanciard s'ar da un vot de incredere ministeruluiqi, teoriilor constiturionale ce a susfinut in Aclu-nare, i dupd care voeqte a conduce tara, etc.".Vedeti ca. D. C. A. Rosetti vorbeh in acea epocatoemai mum au vorbit unii astazi.

Am combatut atunci propunerea D-lui Rosetticu ace1ea0 argumente cu can m serv i asthzi;am spus atunci, ca i acum, 0, nu se face dinvotarea budgetelor o chestiune ministeriall.adaog Inca asthzi, c inteleg ea budgetele sa serefuze atunei cand este o lupta de o a1t1 naturA,o lupta mai mare decat ministeria1, o lupta intreCamera 0 capul Statului. Atunci inteleg a se re-fuza budgetele! Dad, lupta ins/ nu este de aceastanatura, atunci, vl mai repet, cum se poate facedin budgete o chestiune ministerialA, ?

dar, D-Ior, din aeest punct de vedere.Imi pare ca s'a probat in mod pozitiv cA, propu-nerea de a nu se voth budgetele nu este constitu-tionall; cAci ea este contra a ceeace se urmeathin Statele constitOonale; eaei ea, prin natura sa,este un act revoluOonar.

SA eonsideram acum chestiunea sub un alt

VI

Asa

291

pullet de vedere; sg lgsgm uzurile §i exemplelestrgine §i locale; sg, vedem dacg, dupg legilenoastre, dupg constitutiunea noastrg, constitutionalgeste o asemenea propunere ? Sg, vedem daca, dupgconstitutiunea noastrg se poate face din bugete ochestiune ministeriall ? Iat ce zice art. 113 dinconstitu tiu ne :

Budgetul se va prezinth totdeauna cu un aninainte de punerea lui Th lucrare, Adungrei le-giu itoare, etc.".

Din nenorocire acest articol nu s'a pus Ongazi In lucrare. Spergan Ins e peste putin nevorn pune in stare normalg, vothnd budgetul enun an inainte. Insg ce dovede§te acest articol ?Na vedeti D-voastrg, in modul cel mai clar, cgconstitutiunea noastrg nu permite ca din budgete,din expozitiunea oficialg a veniturilor §i cheltue-lilor zilnice, sg se poatg, face o chestiune mini-sterialg ? Nu vedeti cg, prin obligatiunea de a sevoth budgetele cu un an inainte, a fgcut imposi-bile crizele ministeriale cu ocaziunea budgetelor?(aplauze). Cum, in adevgr, en votarea budgetelors'ar puteh face o chestiune ministerialg, child nuse §tie ce miniqtrii vor fi peste un an chnd elese vor aplich ?

Presupuneti c suntem In regula.; ea. in hma,lui Noemvrie 1870 ni se plezintA ca sg, votgrn

292

budgetele pentru 1871. Ei bine, presupuneti D-v.ca ar fi constitutional, ca ar fl regulat, ea ar fichiar fapt de om cu minte ca A, se refuze mini-sterului din anul 1870 budgetele destinate pentruanul 1871? Aeeasta ar fi absurd si 1111 cred ca,

ati aprobh o asemenea enormitate.Imi yeti zice ins6: Da, ash este; insa, acum

ni se prezinta budgete pe anul curent; daca, dinimprejurari independente de vointa noastra nu s'aputut de zece ani a se aplieh art. 113 din constitu-tiune, apoi atunci profitam de ocaziune si zicem mi-nisterului : te-am prins la mâna, nu-ti dam budgete".

Dar atunci, D-lor, D-voastra ati profith nu-mai de o ocaziune pe care nu ati avea-o de amfi in starea normal/ a art. 113; dar atunci eelputin spuneti ca aceasta este o curata stratagem6,o tocmeala intre D-voastra qi minister? Numaivorbiti insa in .numele dreptului!... Dreptul estecontra D-voastra si constitutiunea este in contraD-voastra (aplauze)!

Formati francamente o propunere categoricade neincredere in minister dar nu sicanati ! luptatifranc si leal; aveti curajul de a pune chestiuneade neincredere, si atunci guvernul, dae6 veti avehmajoritate, sau va va cedh locul, sau va dizolvhAdunarea, cu budgete votate, §i vom sti unde neafläm.

293

Daca nu yeti avek majoritate, aveti s vasupuneti la legea comuna, in virtutea careia mi-noritatile cedeaza majoritatilor, §i iara0 §tim undene aflam §i tara va merge inainte (aplauze).

Tug cu modul D-voastra ce faceti mai multdeck simple incurcaturi? cum veniti D-v. §i zicetiguvernului: noi nu propunem vot de neincredere;dar nu votam nici budgetele; dar atunci ce voitisit faca guvernul? ce consilii are sa dek el capuluiStatului? S6-0 da demisiunea? dar eine i-a spusca nu are increderea Adunarei? sa dizolve Adu-narea? dar ce conflict s'a ivit intre ea §i minister?p'ana cAnd majoritatea Camereinu s'ar pronunthasupra unei propuneri de blam, ce voiti sit faca,

ministerul? A! dar D-voastra tii ca nu suntetimajoritate i iata, de ce nu cutezati a va expuneIa votarea unei propuneri de blam! voiti dar sitajungeti la scop, de a decimk ministerul, prin stra-tageme numai, prin simple amenintari! poate aceastasa fie dibaci, MO, nu este cavaleresc (aplauze).

Cred, D-lor, ca am probat astfel pana la evi-scopul ce urmaresc ceice propun refuzul

budgetelor, cit remediul ce prescriu la un rau ce-1recuuosc chiar D-lor, nu este practic, nu este logic,nu este mai ales constitutional.

Pot adaogh acum ca aceasta a D-Ior proce-dare nu este nici patriotic& D-v. cari a;i constatat

den4a, ea,

294

rAul, D-voastr5, cari cunoa§teti deficitul budgetului,cum puteti ajunge la concluziunea cl mai bine esteea tara pa, meargl cu un budget ce are 24 mi-lioane deficit, deck cu un budget al cgrui deficiteste redus la 11 milioane? Nu este patriotic slvoiti astfel a mg,ri rAul prin continuarea lui!

. Fac dar apel la Ins6§i sentimentele D-v. pa-triotice, ca sA. pgAsiti o a§h cale rkkit6! In mice-caz, sunt sigur cg, aceast/ Adunare nu v§, va urrnh,§i cA ea, conform uzurilor parlamentare, conformdatoriei sale esentiale, va aduce cel mai mare ser-viciu t6rei, curmAnd r6ul §i restabilind echilibrulfinanciar prin votarea budgetelor tlrei (aplauzeprelungite).

II

Monitorni No. 271, din 9 21. Deeemvrie 1870

Alegerile Colegiului III de Deputati din llfov

Contimporanii isi aduc aminte de furtunile ce pro-vocau alegerile in primii ani ai Domniei Regelui CarolI. In Bncuresti mai cu seamA se dedeau advg.rate IA-falii en prilejul acestor alegeri.

In sedinta din 2 Decemvrie 1870 abilt a ajuns laordinea zilei rapertul sectinnei de verificare a alegerei Co-legiului III de Ilfov. Acest raport conchide conform opi-niunei majoriatei membrilor sectiunei la invalidareaalegerilor si la convocarea din nou a colegiului, ad'ao-gand ca sit se numeasa o anchetl parlamentara care sitcerceteze cum s'au facut acele alegeri si sa' asiste de dreptla alegerile cele noi.

Se naste o diseutinne aprinsa care dureazg, trei zile.In sedinta din 3 Decemvrie a Camerei Deputatilor

ia cuva,ntul B. Boerescu.

B. Boerescu. Domnilor, am A combat con-cluziunile raportului, s,i A-mi permite0 a le corn-bate pe un t6ram cu totul altul decât acela pe

296

care s'a pus chestiunea de catre mai multi Domnioratori.

Nu ma voi urea in acele regiuni superioareabstracte uncle s'au urcat unii din onor. preo-

pinenti, facand teorii vage asupra libertatei de ale-geri si a tot felul de libertati, cari teorii se potksne copia din autori, ci ma voi tine pe taramulmai modest al faptelor ce discutam.

Nu ma voi ocupa nici de chestiuni personale,mci de ehestiune de guvern, ci pur i simplu voiexamina concluziunile raportului ash precum dor6onor. D. Voinov, care insusi a constatat, ca maitoti oratorii s'au departat dela chestiunea prin-eipala.

Este in discutiune alegerea din Bucuresti;permiteti-mi a crede, ca lumina nu este, nu poatefi facuta, numai dupa discutiunea ce a urmat.

Eu presupun acestei onor. Adunari, intentiuneade a lucra cu impartialitate. Dar fiindea cei maimulti din D-voastra sunt din districte, cred c ni-meni nu poate eunoaste mai bine faptele ca noicari suntem din eapitala; i dovada despre aceastaeste ca onor. D. Fleva, spunandu-ne ea la ale-gerea capitalei s'ar fi votat cu frauda, s'a exprimatchiar astfel: Afet »ii s'a spus, i cred ca esteadevarat". Tot cam ash s'a exprimat si D. Voinov.Va st zica, Domnilor, cred dupa spuse, dupa afir-

si

si

297

mgrile altora; cici nici unul din D-lor nu au fostprezenti in caltitalg, i prin urmare nu au fost inpozitiune de a cunoaste lucrurile prin D-lor

Ash dar, sa examinam acum chestiunea cuimpartialitate i cu rgcealg mai cu seam& Nu voisä pun alegerea capitalei mai presus de t, ate cele-lalte alegeri, cum se pretinde de unii D-ni oratori,cari ne-au spus cit capitala este inima si capalnatiunei.

Eu, Domnilor, nu cred cg capitala este capulsi inima unei natiuni; caci atunei s'ar presupunecg celelalte pgrti ar fi un Corp inert: capitala nueste, Domnilor, nici capul, nici inima unei natinni,ci o parte din capul i inima unei natiuni; insg,o parte ce ocupg locul cel dinthiu; capitala, cu altecuvinte, este prima inter pares.

Sa examinam dar alegerea capitalei, intocmaicum s'ar examinh acelea ale colegiilor odor maidepgrtate din OA i sit vedem daca le putemanulh in drept, farg a da votului nostru nici unadin semnificarile la can l. au voit sg ajunga uniidin preopinenti. In alte cuvinte, nu trebue, D-lor,ca din acest vot sg iasg un blam pentru minister;nici asemenea a dori, mai ales ca acest vot asupraalegerilor capitalei, sa aibg semnificarea pe caretoti, ati inteles-o, la care a voit s6, ajungl D.Candiano. Votul nostru, in chestiunea de fata, nu

298

poate fi, nu trebue sl fie deeht un simplu votde justitie; i pentru ea justitie sa, fie sA-mi per-mit/ onor. D. Blaremberg, a-i spune, c trebue

votAm cu rAceall, en impartialitate, §i WA aarnestech politica, sau alte consecinte politice deblam sau nu §tiu mai ce. CAci, Domnilor, este§tiut el, nu poate fi justitie acolo undo nurnaisunt garantii de impartialitate.

Aà dar, Domnilor, s examinAm chestiuneaBucure§tilor, eel putin eu aceia§i mAsurl en cares'a examinat i alte alegeri pang maim.

Cht despre mine, Domnilor, v voi probh ea,vorbesc cu cea mai mare impartialitate, fiindeltoate argumentele mele le voi bazh pe fapte si actepozitive. A§ nigh nurnai i eu pe D. Deputatican vor vol s/ mA combatA, sit o facA tot in acela§mod, adicl sl nu mg cornbata numai cu fraze §ideelamatiuni, ci eu fapte, cu aete (intreruptiuni).

B. Boerescu. Domnilor, o alegere se poateatach sau ca fAcutA in contra legei, ea lipsitAadica de formele esentiale cari o fac valabilA, sauea fAcuta, cu violentA, §i atunci Camera, transfor-mhndu-se Intr'un Malt juriu, apreciaza, dacA aufost violente de naturA a face ca alegerile sA nufi existat, i va judech cum va crede mai drept.Subt ambele aceste puncturi de vedere s'au ataeatalegerile Capita lei.

sa

299

Le vom examinh pe arnAndoug; vom producefapte, vom expune acte, 0 vom vedeh daca Adu-narea, fie numai cu legea in mhna, fie chiar cajuriu, va puteh invalidh aceste alegeri. Vorn vedekatunci daca aceste alegeri se pot lovi, prin motivekgale, sau prin motive numai morale, sau daca anu-larea lor ar fi numai o chestiune de partid, execu-tarea unui pact care a fost baza fuziunei de particle..

Toate acestea le vom vedeh 0 tam, le va aprecih.SI. incepein dar mai intai, cu partea legala; sa.

examinam daca aceste alegeri au fost sau nu fa-cute conform legei.

S'a pronuntat neincetat de unii din D-nii ova-tori qi de D-nul raportor, cuvantul de ilegalitati,fara sa precizeze in ce constau acele ilegalitati.Ce e mai mult, ati putut observh acel curios fe-nomen, ca. toti din D-nii oratori cari au vorbit deviolarea legei, s'au ferit de a cith anume articolede lege. Numai d. Fleva a mentionat, in treacat0 foarte repede, ca s'ar fi violat art. 62 din legea.electorall; iar toti ceilalti oratori s'au ferit de ane cith vreun articol de lege ce s'ar fi violat.D-nul raportor insu0 repeta de mai multe ori insevera D-sale lucrare, ca s'a violat legea, 0 cereanularea alegerilor numai pe unicul motiv de ile-galita,ti, fara sa-0 ,deh osteneala a ne arath ceanume articole de lege s'au violat.

300

SA luAin dar noi legea; sA o exarninAin, sit ye-dem formele esentiale ce ea cuprinde, spre a putea,apoi vedea reproducAnd faptele, dac6 legea s'aputut viola.

SA luAm dar textul legei electorale; sit vederncari stint formele esentiale ce ea prescrie, aceleforme, earl direct sau indirect se leaga, cu alege-rile de acum, i s ne pronuntrun apoi in cu-notintg de cauzA dacA legea s'a putut sau nu viola.

Aceasta e lesne de flcut. IatA legea electoral/.Ce aflAm?

Art. 54 care ne spune c., sub pedeapsil de nu-litate, alegerea trebue s6 inceap/ la o orA oarecare.Aceasta ins/ nu are a face cu chestiunea noastrà.Sunt apoi art. 60 qi 62 care ne spun cum se vo-teazA, ea' adicA fiecare din alegAtori merg chernatidupg ordinea alfabeticA s6-0 scrie votul lor, etc.,gi c votarea nu tine deckt panl la 4 ore.

Art. 65 ne mai spune cA nu pot vota decgtacei cad sunt inscri§i in liste.

Iar art. 66 ne spune, intr'un mod expres, cl nu-marul voturilor Deputatilor se inscriu pe o indoitglistA, una tinutA de secretari i alta de scrutatori.

In fine, sA nu uitAm c'/' art. 69 ne spune c.clespre toate operaliunile gi incidentele electoralese va tine un proces-verbal, subscris de biuroude alegAtorii prezenti can vor voi.

§i

301

Domnilor, toate dispozitiunile legei, caricuprind formelb eele mai eseMiale de observat inoperatiunile electorale.

Acum lucrul este lesne. Odat . ce am constatatcA legea cere ea fiecare alegkor s voteze dupgchemarea ce i se va face, ca votarea s tinA nu-mai pftnA la 4 ore, ea A, se tina doug, tablouride numärul voturilor celor a1ei, i cg, despre toateaceste operatiuni s6 se fac6 proces-verbal. subscrissi de aleg6torii ce vor vol ; odatA ce toate acesteale stim, st venim acum la fapte, sA vedem daclfaptele comise, daa, neregularitAile .ce se impuMacestor alegeri, constitue atatea violAri ale formeloresentiale ce am mentionat cu textul legei in mAng.

Dar de unde s6, lutim aceste fapte? Negresittrebue sg le iau din lucrarea d-lui raportor; caeibaza discutiunei noastre este raportul comisiunei,care este depug la biuroul nostru. St rezumez dar,domnilor, toate observatiunile, toate pretinsele vio-

. 16ri de lege expuse in raport, is le rezum Intr'unmod mai exact si chiar mai generos deck toti.

IatA, Domnilor, cum se rezum6 dup6, acel raporttoate lipsele de formA ce s'ar fi comis Ia acestealegeri.

Li se imputa adie6:01, nu s'a cusut la dosar apelul nominal, si cg

nu s'a tinut lista votantilor;

Iatn,

302

CA nu s'a votat la sectiuni 0 du$ patru orein ziva Int Ma;

CA la sectiunea III, hartia pe care erau serisevoturile biuroului definitiv, este tliatA dela unJoe incolo;

CA la seetiunea de albastru, procesul-verbalpentru alegerea biuroului definitiv nu s'a subscris{le 25, ci numai de 10 alegAtori;

CA tot la sectiunea de albastru, procesul-verbalpentru rezultatul votului, e seris de o alt/ manA,decAt restul procesului-verbal ;

CA la sectiunea dela negru, este o rAsAturg petabloul de voturi, in dreptul numelui unui candidat.

Iatri, Domnilor, in rezumat, toate faptele ce seimputl de D-1 raportor ea ilegalitAti ale acestoralegeri; §i vedeti cA se recunomte cA, rezumatulmelt este corect, scurt §i compleet.

Acum, Domnilor, dupl ce am expus qi coprin-derea legei, 0 analiza faptelor, lesne le putem-apropia, unele de altele, spre a vedea, dad, fapteleiniputate eonstitue at&tea violAri ale famelor ex-prese. i atunci Camera poate spune, in cunoqtinta.de lucru, dael s'a violat legea.

SA venirn la imputArile cuprinse in raport,la pretinsele ilegalitAti ce se zice cá s'au eomis inaceste alegeri.

Mai inthi, D-lor, sa. constatArn acest fapt

303

esential, ek alegerilor de astazi se imputk ni§telncruri, asupra ckrora nu se afik nici t-th protestal alegktorilor, pe care sk-1 fi judecat biuroulsecOunei. Se constat a. ea' in toate verifickrile pre-cedente, Camera a admis aceastk jurisprudentkconstanta ck ea sk se ocupe numai de acele viciuripentru cari aleggtorii vor fi protestat la biurouri;tusk cand intr'un dosar de alegeri nu se ggse§tenici un protest Camera s'a mkrginit totdeauna aadmite alegerea ca bunk.

Acum numai, §i anume pentru cazul de astAzi,voe§te a se face o exceptiune la aceastk generala,jurisprudentä ? Fie; primim §i aceastk exceptiune.Macar cl nu exista nici un protest in dosareleacestor alegeri; sk primim a judech viciurile ee Iise imputk.

Am rezumat earl sunt acele viciuri. Am vazutck cele mai principale, acele cari s'a invocat maimult §i de D. raportor §i de ceilaW preopinenti,sunt a, nu s'a cinut o listk de votanti;cg, nu s'auanexat la dosar apelurile uominale.

ne preocupkm dar mai inthi de acestimportant viciu.

Aceastk lips /. de formalitate constitue ea oviolare a unui text espres din legea electoralit ?iata prima chestiune :

Tam citit, D-Ior, toate articolele din acea

SO

304

lege, cari se referd la formele de votare; §i ati vdzutcd niedieri legea nu cere nici sd se coase la dosarapelurile nominale, nici sd se tind listd de votanti.

Legea, in art. 62, ziee: cd votantii sd voteazedupd fandul lor alfabetie. Aceasta presupunenegreit ed este un apel nominal; fiinda, altfelnici un s'ar pita, vota.

Insd din aced articol nu se deduce de locacel apel nominal sd fie §i anexat la dosar.s'a fdcut votarea dupd apelul nominal, se constatddin procesele verbale, subserise de sumd, de alegd-tori, dela toate sectiunile; i prin urmare legeas'a observat, §i necoaserea la dosar a acelor ape-luri nominale nu constitue de loc o violare de lege.

Asemenea legea, in art. 66, ne spune c. votu-rile eandidatilor de deputati se vor inscrie pe cloudtablouri: astfel in cat legea cere, intr'un modespres, existenta numai a tablourilor de voturi; eanu cere nicderi ea sd se tind §i listd de votantiqi tablouri de votnri; qi netinerea listelor de votantinu constitue de loc o violare de lege.

Eu nu tagdduesc, §i recunosc cd este mult maibine sd se tind §i liste de votanti, i sd, se anexezela dosare apelurile nominale. Dar a se zice cit lipsaacestor formalitAti constitue o violare de lege, esteun ce prea arbitrar. De aceea toti s'au i fait avit ardta ce anume articol de lege s'a violat.

elC.

305

Poate ca legea sl fie incomplectl sau imper-fect& Aceea nu este treaba noastrl; nu ne estenoul permis, ca prin interpretatiune, sg, complee-Utm §i ce este mai rnult, din eauza imper-fectiunei legei, sl anulgm o alegere.

Dar, D-lor, sl llsgan legea la o parte. Poatemi se zieg, cl nu este totdeauna nevoie de o

lege expresl; el Adunarea poate, in materii deaiegeri, prin interpretatiuni §i ap1ietri, sa, creeze ojurisprudent& Sa cercetam dar, cel putin, aceasta,jurisprudent6; sä vedern dacl in privinta listelorde. votare §i a anexIrei apelurilor la dosare, seaft, creatl de Cameral sau cel putin de uzul dintrecut al biurourilor electorale din capitall, o juris-prude* atat de constantl §i uniforml, 'Meat slpoatl, pang, la un punct, suplini chiar legea. Pri-mese §i acest sistem. S llsgm la o parte legea,§i sg, ne ocuplm numai de jurisprudentI din tre-cut in privinta listelor de votare §i a apelurilornorninale.

Pentru a Ala aceastl jurisprudentl este nea-plrat D-lor, ca s facern istoricul tuturof alege-rilor dela 1866 §i panI acum §i atunci %TOM aflaadevgrul.

Dug, D-voastra yeti afla cg, a existat o juris-prudentl constantl §i uniforrn6 pang, la aceste ale-geri, §i eg, numai acurn s'a sehimbat luerul, atunci

29903 20

legea,

sA

306

anulati actualele alegeri, iiti cit fortnalitatealistelor de votatori nu este prescrisl de lege.

Dar dacg yeti afla contrariul., si dacg, cu toateacestea tot yeti anula alegerlle capitalei, hu s'arzice atunci cit adel vot nu a fost de dteptate, ciun vot de partid. un vot de combinatiune intreniste elemente politiee ce se fUsioneazA?

SA facem dar acel studiu.Penttu h-1 face, D-lor, am examinat toate

dosarele dela ministerul de interne qi dela muni-cipalitate, relative la alegeri cari s'au gent dela1866 si Ong acum.

Din dosare rezultg, in modul eel mai autentic,cg dela 1866 Ohl acum nu a exIstat nici o juris-prude* constantg i regulatg In privinta tinereilistelor de votare i anexgrei apelurilor nominale.

Insuf0 ministrul de interne, D. Eptireanu, candi s'a prezintat spre confirmare alegerile celorseapte municipali dela Aprilie trecut, a rgspunsprimarului, prin adresa sa din 6 Mai CA. desicrede esentiala existenta listelor de votare, totusi,flihdcg, nu s'a flout contestare aniirne de cgtrealeggtori, D-lui confirmg, alegerile.

Apoi, Intreb act= : cum niste persoafie ziselibetale, ca D. St. Golescu i altii, primese laAprilie trent mandatul de municipali, si altgdatg

307

mandatul de deputat, macar ca erau a1ei graEsM de voturi, i uneori chiar §i fth apelurinominale, qi astazi amicii D-lor, din aceasta Ca-mer vor sa anuleze n4te alegeri facute absolutin aceleaqi conditiuni, cum au fost §i acelea ands'au ales D-lor?

Dreptate ar fi aceasta, sau o curata afacerede partid?

Ash dar s constatarn bine a de vase anide and se aplia actuala lege electorall, nu estenici o jurisprudenta constanta in privinta tinereilistelor san apelurilor nominale.

Dar daa, cel putin, cu ocaziunea verificareialegerilor capitalei de atre Camera, s'ar fi ridi-cat in sanul ei discutiuni asupra acestui punct;daa s'ar fi dat macar un vot expres prin careA. se oblige colegiile din Bucure0i a tine aserne-nea liste ! Insa nimic, absolut nimic din toate ace-8tea. In Camera se vorbea de violentele intrebuin-tate; insa nimic de aceste chestiuni de forme, latoate verifiarile ate s'au facut ! Dar se vedeastazi s'a schimbat procedura, §i se pot anula ale-geri chiar and nu exista contestatiuni!

Ei bine, va, intreb, Domnilor, este just, eatocmai ati, dupa 6 ani de zile, §i cand alegAtoriinu au fost preveniti prin o lege pozitiva, nici prinjurisprudenta, nici prin discuiunile sau voturile

cá

308

Adunlrei, just este ea sq. anulati o alegere, numaipentru lipsa unei formalit/ti, care nu s'a obser-vat pang, la Aprilie 1870? Spuneti dacg, aceastaeste o mlsurl de dreptate?! Am zis, uzati pentruBucuresti de aceeasi dreptate ca pentru toata, tara;apoi totdeauna s'a admis aceasta teorie c, in ma-terie de verificarea titlurilor, nu se poate pedepsisi nici atinge alesul pentru motive de Interpretgride lege, ci Camera pe deoparte confirml ale-gerea i pe de alta stabileste o doctring, cum sg,se urmeze la alte cazuri de alegere. Aceasta s'afleut pentru toate alegerile ce s'au verificat inCamera.

§i ati voi sq. faeeti o exceptiune numai pen-tru Bucuresti? Dar nu vedeti, Domnilor, c atuncitoti vor intelege eg, ati lucrat numai cu pa-si un e?

Am terminat astfel cu cea mai importantlimputare ce se flea acestor alegeri, lipsa adiclde Este de votanti.

Toate celelaite imputgri au o importantl cutotul secundarl.

Acestea aveam de zis in privintabr ce s'a spus el s'au comis la aceste alegeri.S'a pretins de unii, se pretinde de raportul veri-ficlrilor, ea sl se anuleze alegerile numai fiindcg,sunt ilegale. Eu am venit cu legea, am venit en

309

fapte §i cu dosarele tutulor alegerilor §i v'am probatel nu vl puteti pune pe täramul legalitltei, caci aelsunteti prea slabi; nu aveti in favoarea D-voastrlnici legea electorall, nici, jurisprudenta, nici ante=cedentele. Prin urmare pe acest thrall' nu se poateanula alegerea de oarece caleare de lege nu existl.Aplauze).

Dar A facem abstractiune de toate acestea,A nu mai vorbim despre legalitate sau ilegalitate,A treeem la partea morall a cestiunei, A ne punernpe tarâmul juratilor.

Oonorabilul D. Voinov a zis: Violet* auexistat! Faptul e evident! SA anulam alegerile: Darcum a probat D. Voinov evidenta, acea evidenta,pe care D-sa a descoperit-o dela Foc§ani (ilaritate,aplauze) ? D, Voinov s'a multumit a afirma, i anu proba nimic, nu ne-a citat macar un fapt.nici ea putea D-sa proba ceva; era nevoit a afirmanumai cu un aer mandru i eu un accent emfatic:falq, violentl! rlAturg! faptul este evident!

Dar, Domnilor, am zis, Camera poate judecaalegerile i ea juriu, facand abstractiune de lege,§i forme; dar trebue eel putin ea faptul imputatA se eonstate el a existat. Cum voiti altfeljudice un juriu? Pentru ea aceste alegeri A seanuleze pentru violente, trebue neaparat A se pro-beze ea au fost violet*, el au fost persecutiuni

sh

310

de nattirg aqa in eat sg facg imposibilg votarea.Daca, violenta nu este probatä, pe eine s credem!Pe onorabilul D. Voinov care nu trge§te in capi-tal i pare afirmh numai lucruri din auzite? Darafirrngri avem i din o parte §i din alta. Pe eine

credem? Yedeti cl Adunarea, ca juriu, nu poatesg se convingl eu simple afirmgri; cici a afirmhnu este a proba. i ce au facut pang acumceiIaIi D-ni oratori contra acestei alegeri, deck apane inaintea Camerei tot ni§te simple afirmari?

SA-mi permitg D-nii deputa0 mai ales aceiaearl nu sunt din capitalg, sg le spun eI luptaalegerilor din 13ucure§ti are a lung§, qi interesantgistorie, care nu dateazg cle asazi. Expunandu-vgpe scurt astg istorie ve0 puteh lesne intelege ea,jurati partea morath, a thestiunei, i yeti vecleh

din ce parte au provenit violetAele, daeg violenteau fast.

D-lor, in Bueure,Iti sunt doug partide cari selupt a. spre a, aveh onoarea de a reprezenth capi-tala. Este partidul care se nume§te din stanga,partidul radical dug voiti; este apoi partidul cela-lalt, mai moclerat...

Aceste doug partide dar se lupta, pentru aputeh reprezenta capitala. Insg lupta este numaide cativh ani. pang la 1866 trebue sg vt declar

partidul zis liberal, sau mai exact radical,

sl

0

cI

311

domina singur 0 exclusiv capitala ; qi o domina,Winn mod absolut.

Acesta este adevitrul, 0 eu nu am nimic decriticat; aci este prea natural ca un partid sq, vo-iasa a avea, cea mai mare influen0 in capitala,ca §i aiurea. Dar atunci mi se pare a, este totma de legitim ca 0 pelalt partid, numit al ordinei,O. aspire 0 dansul la onoarea de a aveh o legitim5,influenta in colegiile electorale ale capitalei. S'a, in-ceput dar lupta intre aceste don/ partide dela 1866.AO vlzut din istorieul ce am acut al alegerilor,cam in acel an 1866, in mijlocul, pot zice, a teroareicare domnia, in capitalä, s'au ales la seqiunea IIde galben numai candidatii partidului moderat.

Acesta er a. un bun inceput, §i un mare pas.Iatg una din cele cinci colori ale capitalei câ$,-

tigate de noi.Lupta ta'a continuat 0 mai pronuntaa Par-

ticlul ordinei s'a organizat spre a avea, aderenti.Care era, mijlocul eel mai natural §i mai le-

gitim? propaganda, luminarea. Pentru acest scopam inceput a face marl adun6ri publice, meetin-guri, spre a lumina opiniunea publicä. §titi ins5,ce am pAit? adversarii no§trii, D-nii liberali ra-dicali, la intAia noastra, adunare dela sala Sl6,ti-

neanu, au times un mare nunalr de amici ai

31.2

D-Ior, au intrat in sail, au Mont larm i vio-

lente, ne-au luat locul noua, cari platisem i salasi lumanari, ne-au dat afara si an vorbit D-lorin locul nostru! (intreruperi, ilaritate, aplauze).

Asa intelegeau D-lor, exercitiul libertatei dis-cutiunilor publice! (intreruperi, aplauze).

Dar in urma ne-am lust si noi precautiunilenoastre Si ne-am putut adunh in liniste eke o miecinci sute i doua mii de alegatori in sala Slati-neanu spre a discuth in deplina libertate. Imi pare,D-lor. ca n11-111C nu poate fi mai legitim deck ase-menea propagande.

A») mers flan inainte. La 1867 positiunea parti-dului moderat erh foarte critica. Hadicalii erau la pu-tere, i ne-au combatut in alegeri cu multa vioienta.

Lupta apoi a continuat. In alte alegeri amdobandit majoritate si in culorile de albastru, verde

negru. In ceilalti ani am dobandit majoritatesi in alte trei culori ale capitalei.

De ce dar, D-lor, v'ati mirà daca, am ajunsin curs de patru ani s avem majoritate in patrucolegii electorate in Bucuresti? colegiul din culoareade rosu a rlanas i OA, acum cu majoritateaad versarilor nostrii. Dile/ partidul moderat numaicu violenta i frauda a reusit de ce nu poate musttot ash si in culoarea de rosu? si sit nu ni se ras-

si

313

punza cu acea banalitate cunoseuta, a, adica,coloarea de ro§u, este cea mai:inteligenta, §i deaceea nu am putut sa ajungem a domina §i in ea ;caci inteligenta este pretutindeni raspandita ; inteli-genta nu este monopolul unei culori. Si apoi, savedem, Domnilor, din eine se compune culoareade ro§u? ea se compune mai ales din mici comer-cianti, mici industria§i §i proprietari. Dar undesunt inscri§i astfel de alegatori? ei sunt mai alesinseri§i in colegiul al doilea. Ei bine, in acest colegiual capitalei m'am ales eu, §i acum de doui ani sealege D-1 Simeon Marcovici. Va s ica o mareparte din culoarea de ro§u este pentru noi.

Ak dar Domnilor, vedeti c dacit partidulchiamat al ordinei, a isbutit in ulegerile din Bucu-re§ti, aceasta isbanda n'a dobandit-o in mod repedeqi spontaneu. Aceasta isbanda s'a facut gradat §icu incetul, in timp de 4 ani. S'a ca§tigat maiintaiu euloarea de galben, §i colegiul al II, apoialte trei culori §i colegiul al IV; numai culoareade ro§u nu s'a putut ca§tigh pana acum.

Dup a. ce am do vedit legimitatea acestei lupte, savedern dad, a fost o violenta de natura a vicia alegerile.

Am zis c aceste violente trebuesc probateprin fapte; cum le-au probat adversarii no§trii,servindu-se necontenit de cuvantul de bande. Dar

314

pot eu crede ea intr'o camera matura i serioasa,aceste simple cuvinte de bande, euvinte de caris'a uzat qi s'a abuzat Mitt qi can In realitate uusunt cleat o Injurie, Q porecla ce'§i aruuca unpartid alttlia pot g de ajuns spre a anulà o ale-gere? Dar nu numai cu vorbe, nici cu injurii nuse probeaza violentele, ci ne trebuesc fapte, faptemateriale, dupa care Camera, ca Malt juriu, sa sepronunte in deplina cunostinta, Dar care sunt faptelemateriale ce vi s'au citat spre a probh violentele?

Voii fapte materiale de natura a probh ade-varate violente? eitii cele ce s'au petrecut in ale-gerile dela 1.866, acute sub 11 Ion Ghica, i veti,vede?i, acolo ce va s zica violenta.

Voiti s v dau mi specimen despre naturaacelor violente din 1866? N'arn decht sa va citezUn singur orator, pe P. N. Blaremberg care prinelocueute puvinte critica aceste alegeri, dupa tribung,Adunärei, In §edinta dela J. Decembrie 1866.

VI voi pith inel o autoritate mai ales pre-tioasa peutrn aeeasta parte din stanga Adunarei,

voiu cita pe inau P. I. Bratiarni, care va vaconvinge a nu este njoi drept, nici patriotic, saloviti alegerile capitalei pentru asemenea motive.

IA, 1866 se atacau in Camera, ca facute cuviolenta, alegerile capitalei. Afar/ de )3. N. Blarem-

315

berg, le mai ataca §i D. D. Ghica, care §tia, maiales prin violentele exercitate asupra venerabilului§i onorabilului sau Irate, C. Ghica, cat de violentefusesera acele alegeri.

D. I. Bratianu, ca. ministru, aparand acelealegeri, zicea in §edinta dela I, Decembre 1.866.

Ati zis, D-lor, el aci in capitala fin s'arfi facut majoritate pentru noi, daca nu erau vapte,opt oameni caH §i-au sumes nianicile, §i au ame-nintat, §i s'au incruntat, etc. Ei, D-lor, pentru nitora§ mititel, cum a zis onor. D. Ghica, nu este odesonoare daca s'ar fi gasit &Ova oameni, cari au=Mat prin munti cu annele apoi au venit inacest ora§- §i au facut asemenea amenintAri. Darpentru un ora§ de 200.000 locuitori, s4, ziceti elcutare su cutare a tinut in loc pe alegatori §i afgcut atUea desordine, este in adevar o rusine.ziceti c intr'un ora§ ca acesta, cu o gal*, natio-nail ma de mare, si caH tine la onoarea ei toteat cat §i onor. D. Ghica, a wat bath., joc

de alegeri vre-o cinci, vase misei cl.ci in adevarmi§ei ar fi ace§tia, o repet, este o adevarata ru§ine.

onor. D. D. Ghica, cafi a§a de des face pro-testatiuni de sentimentele D-sale de Roman, §i as,4de gelos se aratit de demnitatea poporuini nostru,§i d'e datoria ce aveau cu totii a da thwezisuntem o natiune destul de matting, §i inteligenth.

§L

Bali

8,1

ce

316

ea 0, meritAm institutiunile liberale i s putemfigura, cu demnitate intre natiunile civilizate aleEuropei. Dar care acuthrile ce D-sa face eapitaleipot ti de natuth a se atrage stima si incredereaEuropei in viitorul acestei 0,6 ! (aplause)."

Ce zieeti, D-lor, din stânga, de acest elocuentcuvânt pe eari odat5, l-ati aplaudat? (ilaritate apla-uze). Atunei D. Bthtianu a ap6,rat eu puteresucces alegerile capitalei contra carora erau multefapte de violente raxturisite din partea a 1.000alegrttori ; astAzi tot D-voastth voiti s votati con-tra unor alegeri, pentru ale c6,ror pretinse violente,nu puteti s adu,eeti nici un fapt!

V'ati putea dar cOntraziee, intr'un" mod atatde evident, si comite un fapt atAt de injust?

Nu vedeti, D-lor, cg, dacg, nu yeti tine soco-tealg, de toate cele ce preced, daeg, condusi nurnaide pasiune san de interes de partid, yeti anulaaceste alegeri, creati un thu precedent, care mainese poate intoarce in contra D-voastth cand yeti fiin rninoritate?

Terminand, D-lor deputati adaog don/ cuvinte.Votul ce yeti da in aceastg, chestiune, trebue

sA fie un vot de clreptate. Dar dreptatea nu potefi, cand votul dat este efectul pasiunilor, este re-zultatul calculelor de partide, si al pasiunilor politico.

Tara asteaptl acest vot i va judea.

gi

317

Pe cat insl nici legea, niei chiar jurisprudentanu este ea:Leath., cu ocaziunea acestor alegeri, pecat faptele jnateriale ce ar constath violente nicinu s'au produs, nici nu s'au probat, D-voastrA nuputeti, §i ea judecalori 0 ea jurati, deck s, con-firrnati aceste alegeri. Votul D-voastra, nu pote fiexpresiunea drepatei cleat cand veti voth contraconcluziunilor raportului, deck cand yeti admitepe deputatii, a1ei cari sunt adevAratii reprezentantiai capitalei, (aplauze prelungite).

1871

Monitorul No. 55 din 11 23 Martie 1871.

Cestiunea Strousberg

In §edinta din 12 Ianuarie 1871 D. Ministru alFinantelor (D. Sturdza) s'a adresat Camerei ziand:

Una din cestiunile cele mai grave cari ocup'6, peguvern §i pe tall este cestiunea concesiunei acordath,D-lui Strousberg; cestiunea a intrat, cum §titi Intr'ofazg foarte gravá. Depun dar astazi pe biuroul Aduniireidosarul acestei afaceri, care cere cea mai maturA deli-beratiune a D-voastrà.

Cestiunea este foarte delicat`a, foarte difici1, §i deaceea v'aq rugh sa, binevoiti a numi o comisiune cares'a se ocupe de &Ansa, ca, atunci &And se va prezintit ma-intea Adungrei, s i se dea o solutiune conform cu im-portanta ce ea comportg".

Si dripá aceste grave cuvinte D. Ministru a depus pebiuroul Adunärei dosarele relative la afacerea Strousberg.

Adunarea uimit 5. de declaratiunile D-lui Ministru§i mi§cath de o legitim6 ingrijire a nurnit de indatg, ocomisiune de §eapte membri, compus'a din deputatii C.Bozianu, N. Ionescu, I. Codrescu, N. Blaremberg, C. F.Robescu, A. Sihleanu §i A. D. Holban.

Comisinnea a§teptând ca D. Ministru al finantelorsá binevoiased a'i Intl-144k o relatiune l'amuritä a ces-

2 OA 21

322

tiunei Strousberg, a intrebuintat mai multe sedinte instudiul amänuntit al dosarelor Ministerului de Finante,

diva, laborioase investigAri a insArcinat pe D. Holbansã expura rezultatul cercerarilor sale intr'un raport. A cestraport s'a prezentat in sedinta Camerei din 24 Febr. 1871.

S'a ineins o lung5, discutiune, la care au luat partein mai multe sedinte mai toate somith4ile Parlamentuluisi ale gnvernului.

In sedinta din 28 Februarie a fuat cuvantul B.Boerescu.

B. Boerescu. Domnilor deputati, mai multidin D-nii oratori earl s'au urcat la aceastA tribunä,au inceput prin a declarh ct vor pune in astii,

discutiune cel mai mare spirit de impartialitate,ct vor lep6dh mice consideratiune de partid,§ivor trath aceast5, cestiune condus,i numai de ecui-tate, qi mai ales de interesele generale ale statului.

Nu §tiu, Domnilor, dac a. toti acesti Domnis'au tinut de cuvAnt; nu tiu dae In discursurileD-lor au avut in vedere numai justitia, iar nu §iconsideratiuni de partid. dae an avut In vedereecuitatea iar nu §i consideratiunile de persoane;

§tiu dacl toti s'au preocupat numai de intere-sele generale ale statului, §i dadi nu au cgutat,intr'un chip indirect, s5, loveascl altceva decat peminktrii ale elror fapte erau in discutiune §i sAapere alteeva decAt interesele generale ale StatuluiLas, Domnilor, ca onorabila Adunare, ea publicul,ca Ora intreag6, care cite§te desbaterile noastre,

eh,

nu

sit

323

judece impartialitatea, dezinteresarea §i mai alescorectitudinea constitutional./ a multora din oratoriicari au ocupat aceastl tribuna.

Eu nu voiu fi acela care va apretui aeeea cea vorbit fiecare, ci cuvantarile rostite sunt sufi-ciente, pentru ea fiecare s poatl apretui dacl totioratorii ce au promis impartialitate §i lips/ de pa-siune §i-au tinut cuvantul. A§a de exemplu, ativazut eke promisiuni de impartialitate ne-a facutonor. D. raportor la inceputul cuvant/rei sale.Dar putin dupl aceste promisiuni §i in cursul dis-cursului slu D. raportor, sa-mi perrnit iari a'ispune, a inceput a produce ni§te argumente, caripentru multi pot da inult banuiala, c/ D-lui nua fost lipsit nici de spirit de partid, nici de pa-siune poate. A§a ati varzut, Domnilor, ea, D. ra-portor, vorbind de D. Brltianu, autorul come-siunei, a ajuns pana a face apologia unui faptregretabil, §i de toti reprobat, violentele dela Bacaucontra persoanei D-lui Bratianu.

Adevarat InsI este, Domnilor, el in aceastacestiune ar fi trebuit ca fiecare orator sa, nu fieinspirat nici de pasiuni, nici de interese de partid.Clei cum s'a pus cestiunea prin raportul ce dis-cutam? Ea s'a pus sub trei aspecte, sub trei puncte:el legea concesiunei s'ar fi violat, el asta violares'ar fi fleut de unii din mini§trii trecuti, §i ca. in-

324

teresele financiare ale statului se afia vatgmate sauin pericol, Fiecare din aste 3 puncte trebuesc dis-cutate lamurit, si probate cu raceall, cu probe, enargumente solide. Asemeni cestiuni nu se trateaza,nu se probeazg, numai on fraze, cu pasiune, endeclaratiuni, mai mult sau mai putin combinate sichiar cilteodata invatate pe din afara. Nu asa seprobeaza c legile s'au violat, nici asa se acuza,rninitrii cari au guvernat. Camera ca i natiuneapentru asemenea cestiuni cere fapte, i numai faptebine precizate; bine exprese! Nu asa, nu prin de-clarnatii i fraze de efect pentru aplause se apara,interesele financiare ale statului ; pentru apararealor trebue argumente i rnai precizate, si mai claresi mai limpezi.

Prin urmare, Domnilor, pentru ca sa puteincastigh ceva lumina in aceasta discutiune, eu nivoiu pune pe acest tarâm solid, si voiu calla ava produce numai fapte.

Asa dar voiu examina, si eu cestiunea subcele trei faze de cari am vorbit. Voiu cauta, maiintal a cunoaste bine care este acea lege care ar pre-tinde c s'ar fi violat, adiea voiu cauth, a va face'At se poate o idee cIar i preeisa, despre acea lege.

Apoi voiu cauth sit vedem in ce const6 pre-tinsele violatiuni Ia acea lege comise de ministrii;daca ele se produe in un mod precis si mai ales

325

dacA ele se pot probk, si se Inte lege eu mA voiu feride a face repetitiuni inutile. In fine, Domnilor,voiu atinge 0 al treilea punct relativ la intereselefinanciare, despre cafi alti oratori mai competintiau vorbit §i vor vorbi; §i asupra acestor punetepot declara, de pe acum cA, Domnii concesionari nusunt in regulA, ca, D-lor n'au indeplinit obligatiu-nile ce le impun contractul, 0 ca. prin urmaresunt rAspunzAtori.

Voiu cAuth de a fi cAt se poate mai clar §iprecis in examinarea acestor trei puncturi ale ces-tiunei de fatA.

SA-mi permiteti 'MA, mai Int Ai o mica digre-siune. Inte leg, Domnilor, cA, in aceasta cestiune aconcesiunei Strousberg cAnd se discuta, daca s'aviolat concesiunea, §i dacg miniqtrii sunt culpabilimai tate leg, zie, sa vina sA, aeuze, sA, loveasea maimult sau mai putin just persoanele sau partile,acei cari nu au luat parte la crearea acestei eon-cesiuni, aeei cari au cornbatueo, sau aceia cafi eelputin au fost straini de &ma. In* vl marturiseseca este un fenornen straniu care isbe§te lumea In-treaga de o mare mirare, vAzand ea un mare partidal Camerei, stAnga, ro0i, sau ori cum veti vol sA-1numiti, vine 0 acuzA pe cei ce au pus in luerareo operA vitioasa a D-Ior; 0 de aceea comparatiuneade eri a D-hii Cantacuzino, a fost la locul sau

326

and s'a zis: apoi, Domnilor, aceasth operl estecopilul D-trh, §i de ce oare vh speriati daca esteurht? Chei el a fost urht, el a fost pocit Ina dinnaqtere! Ce vinh avem noi dach ngsand, el allamas tot urat, tot pocit? Acum intoarceti capul§i voiti sg, vh 1ep6dati de el; dar nu se poate!

frumos, trebue s1-1 primiti cum este; cheiaqa l'a ngscut. (Aplauze).

Prin urmare voiu rugh pe partea aceea aonorabilei Adunhri Ca, eel putin sh aibh mai multàmoderatiune la aceasth cestiune; chci vom vedehindath, c, dacg ar fi vorba de o culpabilitate,dach ar fi vorba de persoanele cari se pot acuzaa din cauza acelora s'a adus r6u1 threi apoi,Domnilor, ar fi acei culpabili. Ins6 eu nu voiuveni aci sh acuz, ci sg, luminez numai cestiunea,

yeti vedeh a noi suntem mai ju§ti de at credeti.Domnilor, baza discutiunei a fost aceasta, c.

concesiunea s'ar fi aplicat rhu. Onorabilul D. Fleva,ea §i onorabilul D. Holban, ea gi alti D-ni oratoricari au sustinut raportul, au recunoscut dificultateatezei ce voiau a sustine §i au avut grije dela in-ceput a ne spune, a D-lor nu se ocupa, de conce-siune, aci bung, sau rea ea existh, ci de aplicareaei, ci de acei cari au aplicaeo. Prin urmare, D-lor,au trecut totdeauna repede peste concesiune, nicin'au voit sh se opreasa la examinarea ei, ci s'au

Urat,

§i

327

multumit a aruach vina tutulor relelor rezultate0 a efectelor produse, numai asupra acelora cariau asistat la producerea acelor rele efecte, iar nuasupra acelor cani au asistat la producerea chu-zelor din caH au izvorat acele rele efecte.

Apoi, Domnilor, este oare aci vorba de vio-larea unei legi dare, precise pozitive? Este vorbade o lege in care toate masurile ce legiuitorulprescrie sant ap, de dare, in cat sa, nu mai fienici o indoiala asupra aplicarei lor?

Domnilor, despre mine cel putin, am vAzut cuOrem de rau a% nu un sentiment de impartiali-tate §.1 de dreptate a animat in asta discutiune peunii din D-nii preopinenti; caci D-lor au criticataplicarea concesiunei, &A, ca sa arate tot deodataca textul concesiunei nu este nici dal-, nici precis;sa fiti siguri, Domnilor, ca daca an fi fost vorbade o lege clara, pe care ministerul ar fi violat-oprin o rea aplicare, o! fiti siguri, ea aeei D-ni s'arfi grabit a pune in evident& claritatea acelei legi;s'au ferit insit toti de a ne expune legea, s'a oeolit,0 s'a afirmat numai ca s'ar fi violat concesiunea;insa cum? care articole, care parte din asta con-cesiune? Nimic din toate acestea. S'a criticat numaimodul cum mini§trii au lucrat, ca obligatiuniletrebuia mai bine a fi a§a redactate, iar nu aqa;se poate ca D-nii critici sil aibe dreptate; se poate

328

ea dacl D-lor ar fi fost minitrii ar fi aplicat maibine concesiunea. Dar dela o aplicare mai mult saumai putin rea la violayea unei legi, distanta este-mth mare. AstI criticl este foarte comodl dinpartea acelui partid care se nume§te fractiune;elci membrii sli an concesiunea, §i prin urmarepozitiunea D-lor le este mai lesne. Dar dad, Diorar fi flcut mai bine decat acei ce au aplicat legea,aceasta este un ce necunoscut; cici §titi ce a zisun mare filosof: critica este lesne, arta e difi-

. Fractiunea a criticat concesiunea cand s'avotat de Adunare; astAzi se vecle relele efecte ceea a produs, tot fractiunea critic6; comocll, pozi-tiune; i sigur c fractiunea va §ti sá profite dedansa.

Noi ins/ celtilalti cari am fost chiemati slapliclm aceastl lege, sl vedem dacl putem fi cul-pabili, cum zie unii din preopinerrti?

Spre a sti aceasta trebue sl incepem dela in-ceput, sI incepern a vedea care este legea care sepretinde c s'a violat? este ea o lege clarl, precisl,sau are ea dispozitiuni vage?

Cat s v, declar insl de mai inainteaceastl cestiune o voiu examina numai in ceeacepriveqte drepturile concesionarilor i actele mini§-trilor; cici cat despre obligatiunile concesionarilor,

ca

329

ele sunt mai toate dare qi precise, qi astazi, dinnefericire se vede ca. nu le-au indeplinit.

Zie dar, child se vorbeqte de violarea. unei legi,cad concesiunea este o lege, nu este natural savedem mai intai ce este acea lege, ce se pretindeca s'a violat? Trebue dar in puOne euvinte, sa vaexpun ce este acea lege a concesiunei, a carei apli-care se pretinde a s'a facut rau de catre mini§trii.

Domnilor, trebue mai intai sa. Ira declar, ea,dupa mine cel putin, s'a acuzat pe nedrept guver-nul D-lui Bratianu despre mobilul care l'a impinsa cere sa se voteze drumurile de fer. Dupa mine,imputarile acuzatoare contra acelor miniqtrii au fostinjuste; cad sa nu uitam, Domnilor, ca necesitateadrumurilor de fer era tare simVta, inea cu maimu10 ani inainte de 1868, 0 va aducqi amintecum sub fostul Domnitor mai multe propuneri deconcesiuni s'au votat. Votarea unei coneesiuni dedrum de fer era o necesitate, iar nu efectul unuicapriciu ; ea rezulth din natura lucrurilor, caci eraun interes mare pentru Ora noastra ea sa nu rg-mama in urma celorlalte tari vecine; drumuri defer se creau in Rusia, altele se proectau in Serbia, siOra noastra era sa ramana izolata in mijloculacestui cere de transit european ce se crea impre-jurul sau. Erau dar interese economice de cea maimare importanta call cereau imediata votare a dru-

330

murilor de fer, era chiar §i un interes politic. Vaaduceti in adevar aminte cate intrigi erau pe atunci,cum se zicea, de exemplu, cl Unirea era in pe-ricol. Toti credeau c numai prin drumurile de ferintre Moldova si Tara Româneasca se va formh olegatura forte si se va consolidh Unirea. i aceastaera foarte adevarat, caci nimic nu poate conservhmai bine Unirea ea drumurile de fer.

Prin urmare, Domnilor, s fin venim azi sainculpam intentiule acelor cari in 1868 au voit§i an votat drumuri de fer. Avea dreptate D. Sto-lojan en child a cerut s ;au se inculpe intentiu-nile. Aceasta repet §i eu azi, insa eu mai adaog, ca§i sustiitorii raportului sq. nu inculpe intentiunilealtora, adica sa nu faca aceea ce D-lor nu Yoese,sa le fug altii. i child en nu acuz intentiunilealtora, o fac cu cea mai perfectl impartialitate,caci eu nu am facut parte din Adunarea delp, 1868,care a votat concesiunea, §i prin urma re mi-ar fifost foarte comod sl viu §i en sl acuz pe altii.Insa, Domnilor, nu numai nu o fac, dar Yindin contra §i constat necesitatea bazata pe ratiunieconomiee §i politice care a provocat votarea dru-mului de fer. Dar aceasta necesitate scuzl oare uurinta cu care s'a votat concesiunea? Scuzl oarenepreciziunea §i contradictiunea textelor sale! 0!aceasta nu! i aci mi se pare el a fost gre§all.

331

Necesitatea, urgenta chiar a posedh drumuri defer, era evidenta. Acest scop patriotic l'a avut invedere §i guvern §i Camera, §i §eful statului §i to0chti au contribuit la dotarea tarei cu drum de fer.

Ins/ guvernul era acela care conduceh acestinteres major. El trebuih sa aiba un zel luminat

faca ca Camera chiar sa proceada cu matu-ritate, cu un rece examen, astfel in cat prin votareaunei legi, atht de necesarii sa nu se cauzeze un pre-judiciu statului. Din nenorocire insa nu s'a urmatastfel.

Dar oricum ar fi concesiunea s'a votat, §i caorice lege trebue respectata. Bine insa s'a votat ?Votatu-s'a intr'un mod ea diferitele ei dispoziOunisa nu dea loc in aplicare la controverse, la difi-cult4, la contradictiuni. §i ca interesele statuluisa nu poata fi compromise niei espuse la dauneeventuale? Aci e cestiunea. i din nenorocire trebuesA afirm ca aceasta coneesiune nu s'a votat in celemai bune conditiuni.

Nu voin veni, Domnilor, sa va ostenesc cuanaliza cestiunei intregi, aceasta ar fi o opera mare,lung* dificila. Vi s'a expus in parte de alti ora-tori §i anume de D. G. Cantacuzino chteva din vi-Ourile acestei legi. Sa-mi permiteti sa fac §i eu oochire retrospectiva asupra partilor celor mai im-portante din asta coneesiune, spre a !luta sti daca

0 sa

332

ea este clara, precig, necontradictorie, spre a puteavedea claca relele rezultate la care am ajuns suntefectul neglijentei sau incuriei guvernului, oH nurnaiale legei chiar ce a trebuit sa se aplice. Spre. a re-cunoalte bine rail] prezent trebue s ne suim lacauza liii, si asta cauza este chiar concesiunea.

Sa ne facem o idee generala despre &Ansa.Domnilor, cand in ziva de 16 Maiu 1868

I). Hurmuzache, raportorul acestei concesiuni,depus raportul gu pe masa Adunlrei, era atfttde incantat de lucrarea sa, in cat zicea acestea inraportul säu :

Dupa multe conferinte, negociaiuni i desba-teH avute cu sus numitii reprezentanti, comitetul aobtinut in fine urmatoarele rezultate: textul con-cesiunei s'a precisat i s'a lamurit intr'un modcare nu mai da loc la veintelegeri sau nedome-riri, etc.".

Aqa dar vedeti ce idee avea comisiunea deatunci de opera sa. Cred ing, ca s'au in§elat.

In adevar, nu a trecut mult, adica indata ces'a inceput discutiunea, i s'a vazut la cate nedo-meriri, la ate dificultati a dat loe textul aceleiconcesiuni, preting aqa de clara. Nepreciziune §icontradictiuni in text, avantaje enorme pentru con-cesionari : iata mai ales calitatile cu earl se dis-tingeh acea concesiune, §i pe cari oratorii opozi-

0-a

333

tiunei de atunci, mai ales D. Vernescu, le-a pusfoarte bine in evidentg.

parcuram repede cateva dispozitiuni prin-cipale ale concesiunei.

De vom .incepe cu articolul 3, ce vedem? e-dem cl cohcesionarii ti rezerva, dreptul de a alegeliniile en caH sq, inceapa.. Avantagiu pentru con-cesionari, i sorgina de neintelegeri intre ei i gu-vern. Mai mult decat atat, un paragraf ulterior alaceluias articol mai 6, drept coneesionarilor de aincepe luerriIe pe mai multe sau mai pe toate li-niile de odatä. i acest avantagiu este foarte in-semnat, cAci de vA veti raporth la art. 9 yeti vedehel dreptul de a confection& obligatiuni este in pro-portiune cu liniile in lucrare; asa in cat dacg toateliniile vor fi numai ineepute, toate obligatiunile sepot confectionh. Se intelege la cate discutiunidificulati mai poate da loc si ast articol, cu Matmai mult cA si texturile intre articole se contrazic.

Apoi chiar paragraful final al acestui articol3, d6 iarasi un avantagiu concesionarilor; 616acest paragraf ne spune c6 dacit guvernul asupraplanurilor prezentate de concesionari nu se vapronunth intrun termen fix, acele planuri se vorconsider& ca aprobate. Dar intelegeti, Domnilor,Ia chte difioult6ti si controverse poate da loc numaiacest paragraf?

SI

si

334

mergem insa inainte.De vom trece la articolul 4, vom afla, un ee

foarte important, adica e6 nu se precizeaza de locconditiunile constructiunei. Cu toate astea lucrul separe straniu! 0 casa eu zece incaperi, de exemplu,se poate construl i cu 3, si cu 5. si cu 10, si cu30.000 galbeni; totul depinde dela modul de con-structiune, de materialul intrebuintat, de luerul orisimplicitatea stilului. Cu toate acestea concesiuneain art. 4 multumeste numai a zice c toate lucra-rile technice de asemenea natura sa se faca ca inPrusia, si unele dupa legea dela Dresda din 11 si16 Septemvre, 1865.

Insa in Prusia, ca si in Saxonia, ca si iiitoate tarile, pot sa fie drumuri de fer de mai multecalitati. Cum au sa, fie ale noastre? Ca in Prusiani se zice? Dar ast termen este foarte vag. In Prusiapot fi drumuri de mai multe categori. S'a cerut deunii oratori pe egad se discuth, ca eel putin sa sespecifice care linie anume din Prusia are sa ne ser-veasca, de model? A. promis-o un ministru, dar nus'a facut nici aceasta. Ast-fel incat vedem c o lu-crare colosala de 1200 kilometrii se voteaza de

Adunare fara caet de insarcinari, fara ea sa, se spe-cifice eonditiunile de construetiune, modul cum ausa se faca luerarile. -Uncle se mai vac' drumuri defer, fàr a fi insotite de un caet de insarcinari,

Sa

335

uncle se mai vede o lucrare a§a fgrg, specificareaconditiunilor executarei?

Cu toate acestea minoritatea, dupa cum v'acitit eri, D. G. Cantacuzino, a fäcut observatiuniasupra acestui punct.

Pe MAIO cele ce v'a citit D. Cantacuzino, maiiatä un paragraf din discursul D-lui Codrescu carezicea : Dacg nu ne putem pronunth eu certitudineasupra aceia ce trebue sl dgm, cuvine-se oare sgrämgnem in asemenea intuneric §i asupra aceia ceavem sa, lugm in loc? ce are sg dea lD-lor dupgdupg aceasta concesiune? Are sg ni se dea dru-milli de fer, ni se ritspunde; negre§it. Dar D. Sto-lojan v'a spus eri cg, drumurile de fer sunt de di-ferite calitati, unele mai lucsoase, altele mai simple;unele mai trainice, arltele mai igritii. Trebue dar sit§tim cu certitudine ce fel de drumuri de fer aresg, ni se deg. Trebue, prin urmare, en alte cuvinte,sii avem pe 15,1)0, concesiune §i caet de sarcini.Aceasta se face pretutindeni. lug §i Adungrile tre-cute, mice s'ar zice despre ansele, totdeauna andau dat o concesiune, s'au interesat sg §tie, cel putin,in ce chip au sg fie lucrgrile ce tara va aveh aprimi; §i totdeauna pe langg concesiune, ele aufacut a se anexa, §i un caet de insgrcinitri, care,ca §i concesiunea, a trebuit sg, fie disentat §i adoptatde puterea legislativg.

336

D. Codrescu aveh dreptate cxci i eu tiuminte ca, am votat dou, trei concesiuni, in timpulfostului Domn, §i totdeauna a fost caet de ins/-cingri, pe Mug/ concesiuni, pe care Adunarea le-adiscutat §i votat.

A. Stolojan. In Franta se public/ caetulde insIrcin/ri ea regulament de aplicatiune alconcesiunei.

B. Boerescu. Ar fi fost mai bine A. urm/muzul care era la noi

D-voastrl ati IPisat dar ca toate lucrrile sa.se fac/ ca in Prusia, frà maear s/ specifica0 olinie din Prusia, §i apoi tot din ai D-voastrl,membrii eomisiunei de atunci, serial' in raport c/concesiunea este clarg! i la obiectiunile fäcute, làacelea ale D-lui Codrescu, Ia acelea ale D-lui Hol-ban, iat/ ce raspunde D. Bratianu.

Apoi a venit D. Holban la partea tehnicl qia inceput a ne strigh: Ce drumuri faceti D-trA?Statul vars/ milioane farit s6 aib a. dreptul de con-trol ! Uncle vg este caetul de ins/rcinaxi? Unde vaeste garanta pentru constructiunea podurilor, a 0,-rilor, a pantelor, etc.? i atunci s'a rAspuns dinaceasta parte c se vor face dupa legea Prusiei.0! atunci D. Holban a inceput sa nc spuna, ca intoate afacerile importante, recurgem la legi straine,la legea Prusiei care nu ne prive§te! Apoi, ono-

i

337

rabile D-le Holban, D-ta care esti om invat, maicu seaml In chestiunea de fatl, D-ta care stii si nedai lectiuni fn toate, cum nu te-ai informat sl vezice lege este aceea &vile care se vorbeste? Ce con-ventiune este aceea la care recurgem noi ?... S'aflcut, D-lor, un lucru care a servit de exemplututulor, si aceasta D. Holban trebuià sl o stie, sinu era D-sa SA, facl caete de sarcini mai nimerite,mai asigurAtoare deck lucrarea atkor capacitkigermane, adoptate chiar de experienta Europeiintregi, etc ".

Ou asa ctivinte, si en alte asemenea, adiclmai mult prin persiflagiu eomblted atunci D. I.Bratianu observatiunile judicioase ale D-lui Holban,si acum D. Holban devine apArltorul D-lui Brl-tianu, si sustine cl D-lui nu este vinovat intru nimic.

§i dad, dela D. BrAtianu vom trece la D.Donici, ministrul de atunci al lucrarilor publice,vom vedek cl D-lui dembnstrh stiintific c/ un drumde fer nu are Devoe de un caet de insgrcintiri.

Iatl ce zicel D. Donici:Despre proectul sau proectele cafi s'au Ina-

tisat, s'a zis: nu avem caete de ins§rcinlri. Eu unulin aceastl privintä am fost mai putin sever deckD-voastrl, cici mi se pare cif, veniti, dati-mi voe slvl, spun, a cluth inadins dacl n'ar mai fi eevade zis contra acestei lucrlri. In aceasta nu zic el

20993 22

338

rau a-ti fácut; din contra ati facut bine; dar sania ertati s v explic ce va s zica caet de in-sareinari, etc.".

k;i D. Donici incepe a explich ce va sa zicacaet de spre a ajunge la concluziunea,ca nu trebue caet de Insarcinari.

Vedeti, D-lor, ca Mat de multe persoane dinpartidul roqu de atunci credeau in perfectiuneaacestei concesiuni, In cat se mirau cum se maigasesc oameni earl s'o critice. ste dar de mirareceva astazi ; acelemi persoane odata atht de favora-bile concesiunei, aceia o g6sesc rea, §i sunt atht de se-vere In critica lor, i inculpa pe aceta, can l. au aplicato opera pe care D-lor la, nalterea ei o lauda atht.

Ofi cum ar fi, D-lor, era o convinctiune §i 11I1sistem din partea guvernului i majoritatei din 1868ca sa nu primeasca un caet de insarcinari. D-lor,cred de prisos un asemenea act; dax child din lipsaunui a§a, act s'a putut naste vreo paguba pentruStat, atunci trebue sa ne referirn la sorgintea chiara acestei pagube.

D-lor, dad, vom trece la art. 5 din concesiune,vorn aflh iar o dispozitiune foarte importanta,asupra careia credem ca, a atras atentiunea numaiD. Vernescu. Acest articol iar poate da loc la sumede neintelegeri qi nedomiriri, la multe controverseIntre stat i concesionari.

.inslreinati,

339

Tat ce zice art. 5 :Guvernul numai atunci va puta, cere modi-

ficarea dispozitiunilor de mai sus and cheltuelileconcesionarilor nu s'ar spori prin aceste modifica-tiuni. Concesionarii vo puta face in cursul con-structiunei numai modificatiuni partiale, i numaiatunci and ele nu vor aduce prejudicii, nici di-rectiunei totale a liniei, nici so1idit6tei constructiunei,nici sigurantei exploatatiunei.

Vedeti, Domnilor cg, dupA acest articol, gu-vernul nu poate sl cearl modificare la planurileprimitive, decft,t numai atunci and nu s'ar sporicheltuelile concesionarilor, Ins. concesionarii pot facemodifiari prin cari sA, se scazá cheltuelile. Vedetice inegalitate de conditiuni intre Stat si concesio-nari. i ce sorginte de neintelegeri pentru ambeleOrti. D. Vernescu, in. Camera din 1868, a atrasatentiunea Adungrei asupra acestui punct impor-tant; iat6 cuvintele D-lui :

Trec inainte, aei la un lucru curios, si rluzic curios, un lucru principal §i mai importantpentru Ora; este vorba de modifiarile ce se vorface concesiunei. Ei bine, Domnilor, stiti care esteconditiunea pus5, in aceastl eoncesiune? Alta estepentru concesionari, si alta pentru guvern: conce-sionarii pot sa, propunl modifiari in cursul con-structiei care sq, fie de preturi mai sazute, pe and

340

guvernul nu poate face modificiiri de lucrari caresa, fie mai scumpe. Aceasta este foarte drept pentruD-nii concesionari, ing nu i pentru noi, pentru cAD-nii concesionari vor face lucrAri eu preturi maisckute; noi BA nu putem scAdeh pretul kilometric;iar cAnd noi vom propune ceva lucthri de o va-loare mai mare atunci A, le mitrim ql pretul etc.Sunt.dar §i contra acestui articol cum este redactat".

A§a dar, Domnilor, vedeti c i din acest ar-ticol la care nu s'a admis modific6ri1e ce se puteauface, se pot na§te surtil de netntelegeri, sumA de difi-cultAti. Ins onorabila majoritate de atunci a trecut§i peste aceste consideratiuni.

Acum, Domnilor, dac A. vom trece la art. 9 relativla confectionarea obligatiunilor, vom spune numaiatAt c ,rin acest articol s'a dat concesionarilordreptul de a confectionh obligatiuni pentru 300 kl.,fArg, nici o garantie din partea D-lor concesionari.

Dac6 treceM la art. 13, asupra cäruia iara§ivom mai reveni, yeti vedeh ct concesionarilor li se

dreptul de a aveh, til toatl durata concesiunei,impiegati, nu numai p6mAnteni dar i strin, i

acest articol s'a admis cu toate observatiunile im-portante ce s'au fAcut contra acestui art., precumvom vedeh mai la vale.

Asupra acestui articol 15, avem putine de zis;cAci el este relativ la garantia obligatiunilor, §1

dl

341.

dupa mine cel putin, acest artieol nu este in ces-tiune. Cad confectionarea obligatiunilor se face pecontul si rizicul coneesionarilor; si aeesti D-ni con-cesionari nu se pot prevalh de garantia statului,spre a nu aveh o direeta obligatiune, un direct an-gajament catre detentorii de obligatiuni pentru platacupoanelor in tot tinapul constructiunei.

Acum, Domnilor, trecftnd la art. 17 &liniari dispozitiuni foarte importante; aci se speci-flea suma de cheltueli care se scad prealabile dinvenitul brut, spre a formh venitul curat. Asa deexemplu, se scad cheltuelile pentru reparatiuni,pentru reinoirea eonstructiunilor, astfel in cat con-structiunea fiind rau facuta, o reinoim noi tot cubanii nostril, etc.

In fine, Domnilor, se seade i un beneficiu de30/o, ce se (la concesionarilor, ca sa hnpartaintre aceasta este un dar pe deasupra, cumse zice, i asupra acestui art s'a facut in Camerala 1868 multe observatiuni; s'au aratat i sareinelepentru Stat ce el contine, si vagul ce el prezintain multe parti. Dar s'a trecut inainte de onorabilamajoritate a Camerei, si nu a voit sa se tina inseama nirnic.

De vom trece la art. 20 avem sa vedem iarica se rezerva coneesionarilor o suing de alte avan-tage i seutiri pe lânga toate celelalte call le-ain

i-1

damii;

42

vg,zut, cum sunt : cedare de th'ramuri ale Statului,scutire de taxe de import, qi mai multe alte avantage.

In fine, prin art. 26 pe langl toate celelalteincertitudini ce euprinde astá lege, se adaogh' §i ceace este cuprins in 1st art., redactat astfel :

Toate amlnuntele neprevazute in actul defatA vor fi regulate, prin o eomura intelegere,luandu-se de baz6 dispozitiunile legislative aleAustriei pentru e6i ferate".

Iatl dar, Domnilor, iath' o altA, dispozitiunevagA, iatA, cl ne mai aflAm ineurcati, acum s,i enlegile Austriei luate drept normit prin o comunaintelegere. Dar când nu se va puteh infiinth aceacomunh intelegere? Dar cand se vor schimbh acelelegi ale Austriei ? CAnd legea Austriei dela pro-mulgarea acestei concesiuni nu va mai existh inAustria, ce vom face noi atunci ? Care lege strAin6are sa, ne mai serveasc6 de norma in neintelegerilenostre cu concesionarii ?

Astfel, Domnilor, am terminat en expunereape scurt a celor mai principale dispozitiuni vagi,incerte §i contradictorii din astl concesiune.

Cu toate acestea, D-nii Deputati din stângaerau atunci foarte departe de a fi a§a de severicontra acestei concesiuni cum ii vad el se arat6astgzi. Cititi, Domnilor, cuvintele D-lor de atunci0 yeti vedeh cAt5, incredere aveh ace§ti D-ni De-

343

putati in aceast6 opera. A§a, Domnilor, aveti savedeti c dupa pomposul raport al D-lui raportor,se afla un cuvftnt tot a§a de pompos al D-lui Sto-lojan, prin care se fat* prin foarte lungi desvol-

istoria drumului de fer din toata lumea, §i D.Stolojan era a§a de mult incantat de aceasta, con-cesiune, in cat critia chiar propunerea ce se facusede a se da o parte din aceasta concesiune companieiOpfenheim, §i propunerea ca trebue sa se dea toataconcesiunea lui Strousberg ca cea mai buna §i ceamai avantajoasa pentru Ora.

Dm/ dela discursul wag §i teoretic al D-luiStolojan, vom trece la altele mai practice, aflamdiscursul D-lui Holban, in care face, intr'un modfoarte judicios, critici importante asupra acestuiproect.

Ati vazut insa, Domnilor, cum la asemenea dis-cursuri serioase raspunde D. Bratianu; raspundeaca sa zic a§a, prin persiflagiu; §i cand D. Holbanzicea, intre altele majoritatii de atunci I:44 deseama ca angajati generat'iunile viitoare lucrAndcu u§urinta in niste asemenea luerari". tii ceraspundea D. Bratianu? Nu mai vorbiti de ge-neratiunele viitoare, ele o sa IAA foarte mult deteoriile noastre de astazi, §i o sá multumeascaca, le-am dat drumuri de fer"... Insa, Domnilor,vedeti c5, nu am ajuns la nici o alta generatiune

Carl,

344

ci tot generaIiunea din 1868 vine si condamnaopera D-lui Bratianu i n Ata, generatiune, si inmajoritatea de astazi se afla chiar i partidul D-luiBratianu, care si el ar voi condamne conce-siunea, en deosebire c voeste a-si face partea sacea buna, c voeste adic s ne acuze numai penoi i A, se scuze pe D-lor. i sa nu ne zicafl Fleva c D-lui nu a, facut parte la 1868 din Ca-mera, si c D-lui vorbeste In numele sau personal.ca un deputat liber si independent, Se poate Dom-

o mai fi si asta, dar noi stim ca partidadin stanga adunarii, este q partida disciplinata sinu prea vor crede lesne oamenii simplii si cu bunsims, ca un membru din acel partici si membruca D-1 Fleva, va vorbi intr'o cestiune ash de MI-portanta numai in numele sau i fara sa prezinteopiniunile intregei particle. Si negresit ca daca nuar fi fost ash, intreaga partida ar fi protestat incontra euvintelor D-sale. Vedeti, prin urmare, Dom-nilor, ca opera D-lui Bratianu are aerul de a secondamna acuma, chiar de aceia earl au votat-ola 1868, si earl atunci ziceau el TM se poateconeesiune mai buna de cat aceasta.

Sa, continuam insa, Domnilor, a expune o-bieetiunile principale ce s'au facut la 1868, decatre opoziOune, si sa, vedem modul cum ele serespingeau de majoritate, astfel voln putea aprecia

nilor,

al

345

mai bine faptele de astázi. Dintre oratorii cari auvorbit contra acestei concesiuni, §i can au aratatintr'un mod serios toate lacunele si vitille ce existauilatr'insa, au fost D-nii Codreseu, lio lban §i Ver-nescu. Ei bine, Domnilor, nu va. rhspundeau atunciin cea mai mare parte la criticele serioase ce sefacea, de cat prin persiflagiu sau Kin generalitátisi intr'un mod ash de vag, !neat nu se daramade loc obiectiunile produse; si astfel cele mai multeamendamente cafi aduceau modifichri si indrepthriimpirtante, nu au fost admise.

Dintre toti D-nii Vernescu a facut recapitularegenerala, de toate phrtile vagi si nedeterminate aleacestei concesiuni; cu toate afirmgrile cc acuse D.raportor cum eh textul gat este precis, este clan,iatà ce raspundea D. Yernescu:

Am inaintat eri in sedinta un lucru care s'aparut exorbitant; am anuntat eh aceasth conce-siune in mai multe puncturi nu este determinathsi poate sh dea loc la contestatiuni. MI voiu silla arAth aceste puncturi si a atrage atentiuneaD-voastrl asupra lor.

,,Mai intaiu voiu veni la art. 4 care se ocuphde formarea planurilor detaliate, etc.".

Apoi D. Vernescu expune partea vagh si in-doioasA a art. de care v'arn vorbit deja. Treceapoi la art. 9, pe care-1 critich eu severitate, si

346

continua, astfel a arath mai multe parti din aceastaconcesiune care nu sunt nici dare, nici determinate.si cad pot da loc la multe contestatiuni. S'a ascultatatunci D. Vernescu? Nu, astki numai se mai gasescD-ni tot din partea stânga, a Adunarii, cari afla caconcesiunea este defectuoasa.; dar acum e prea tArziu.

Atunci multi onor. D-ni cari compuneau ma-joritatea erau incantati de opera D-lui Bratianucare asigura ct generatiunile viitoare au sa-ifie recunoscatoare pentru aceast6 concesiune. D.

Chitu a facut si mai mult, D-lui si-a. pus lauripe cap despre meritele acestei concesinni. EMI cegasesc in procesele-verbale: imputa D-lui Vernescu

sustinuse odata, concesiunea Ward, concesiunepe care am sustinut-o i eu, D. Costa-Foru, subDomnia lui Voda-Cuza, D. Vernescu rkpunde:

facut datoria de reprezentant sustinftalacea concesiune; cuvintele mete au r6masAm aphat concesiunea Ward, fiindca, era cea maiavantagioasa din cate ni se prezintase, dacä ea, din ne-fericire, pentru noi, a cazut, vina nu este negresit aacelora can an ap6rat-o ca cea mai us,oara. pentruOra. S dea D-zeu ca D-voastra, ap6rand astazipe cea mai grea, s dobti»diti i laurii acestei

G. Chitu. Ii primim.Apoi, Domnilor, D-v. cari v-ati asigurat laurii,

pastrati-i acum (ilaritate, aplauze).

,Nli-am

06.

efi

cerise...

347

0 voce. Sunteti gelosi de acei lauri?B. Boerescu. 0, nu! Laurii D-voastrá sunt

de spini, nu-i dati la a1ii, conservati-i pentru D-v.(aplauze).

Dui.* ce dar D. BrAtianu asigurl el aceast5,concesiune va fi bine cuvântath de generatiunileviitoare, dupl ce D. Chitu primeste laurii acesteiconcesiuni, oferiti de D. -Verneseu, pune pecap tocmai acum, dui:A ce vede el acesti lauriau spini, voeste sa,-i pung pe capul nostru!

lath dar, Domnilor, faptele ash cum s'au pe-trecut, i imi pare ran c5, nu pot ca sh insist maimult spre a vA expune toate vitiile acestei con-cesiuni ; cazi intelegeti D-voastrh eg este peste pu-tintl sh yin acum i s6 analizez cu de-amänuntulcum a flcut D. Vernescu atunci, child a arItattoate puncturile vicioase ale acestei concesiuni.din chteva exemple ce am dat, este lesne a vlconvinge cä aceastl concesiune este fAcuth cu avan-tagil man i. pentru concesionari, c coprinde intr'insao sum/ de dispozitiuni vagi i nedeterminate, earlpot sA, dea loc la multe neintelegeri. Ce se faceastki? Acum cand din nenorocire timpul si-a pro-dus efectul su, c6ci timpul trebuia s produchacest efect, acum ca,nd o eaus a. rea a produs unefect rA,u, vine D. raportor i afirrn a. toateaceste efecte rele provin din neglijenta guvernelor

si-i

cit

Insk

348

chemate de a pune In lucrare aceasta, concesiune,iar nu din causa naturei chiar ,a acestei eoncesiuni.

Domnilor, dael cel putin, D. Fleva, qi cei-lalti oratori din sthnga ar fi avut acel stoicismroman de a se fel.) qi D-lor singuri ea victirne pealtarul patriei de a zice mea culpa, atunci celputin am admira acel stoicism vechiu gplicat intimpii noi. Dar nu este a§a, Domnilor, D-nii dinstânga win ea ni§te bravi §i simplii burghezi dinepoea moderng, sa loveasca in altii, nu zic, dinpasiune, nu pentru a inlaturh pe cei ce le-ar putehface coneurenta la ceva, dar intr'un comun sen-timent de conservatiune. Domnilor, spre a se putehapara, §i pune la adapost, yin §i ne zietv noi amfacut bine.

I). Bratianu nu a fleut nimica; D-voastrasunteti culpabili. far cand noi le aducem aminteca si D-nul Bratianu i§i are partea sa, D-nul Flevane raspunde: A ! voiti a avea pe D-nul Bratianucu. D-voastra, pentruca §titi ea D-lui este popular,§i voiti a va se6ph. Ei, Domnule Fleva aceastaeste un cantee vechiu din alte timpuri, nu maiare valoare mum. Popularitatea D-lui Bratianuo fi existat, dar acum s'a dus. D. Bratianu a fostpopular pana a venit la guvern; dar din neno-rocire venirea la putere stinge mice adoratiune§i entusiasm popular. Popularitatea acum o are

349

altii, o are D. Ionescu, de esemplu, i când vaveni i D-sa la guvern o va perde (ilaritate). Po-popularitatea o au totdeauna cei ce nu fac ui-mica, cei ce se Incur/ de privilegiul nihilis-mului. Prin urmare, cum voiti D-voastr s avetidoul privilegii de odatl, privilegiul ct ati fost laguvern, ct ati administrat aproape doui aniati dat aceasta, concesiune; i voiti s aveti inaeelas timp i privilegiul popularitNtei?

numai eu unul, cum se multumeste si D-1Ioneseu. A avea pe amAndoul este prea mult(aplause).

Popularitatea este un fum prea usor pe carevantul 11 face s/ disparl la cea dinthiu suflarea sa. Acest vAnt a Suflat peste D-1 Brltianu.

dael este vorba de dreptate, iar nu de popu-laritate, dacl voiti cu mice pre s spuneti lumei

raul causat t/rei nu de concesiune, ci dineausa minitni1or, atunci tati s vin6 la ritspun-dere, si intre ace0 toti, guvernUI D-lui Bra-tianu este cel Intliu. Dar nu voiti aceastaD. Meta are aerul de a voi s dea In gura lupului pe U. Donici ministrul de atunci al 1ucrl-rilor publice.

Dar de ee numai pe D. Donici, en care sevede cl v'ati ratit, voiti a-1 sacrifick? San poatecl vl este greu a vg, aplra, pe D. Donici din causa

si

Si

s'a

§i

Muhumi-h-va

cl

350

rolului principal ce D-lui a jucat ca ministru allucrarilor publice? Dar aceasta nu este just. D.Donici era ministru cu toti ceilalti in cabinetulD-lui BrAtianu; qi daca credeti ctt, D-sa era devinA, apoi intelegeti c principiul solidaritAtei faceca 86, se atragl toti ceilalti miniorii la Aspun-dere en D. Donici. Cel putin acest principin alsolidaritItei trebue sA-1 recunoWeti.

Dar s6 vedem oare numai in virtutea acestuiprincipiu al solidariatei este r/spunzItor D. Bra-tianu? Nu sunt din partea acelui guvern, acte po-zitive care ii angajeaza raspunderea, cAnd s'ar primi

raul provine din acteleAceste acte sunt bazate pe fapte numeroase

care arata intr'un mod pozitiv qi probeath ce in-seamnatä parte are guvernul D-lui Bratianu inaplicarea acestei concesiuni, qi prin urmare ce partede rIspundere i se cuvine qi D-lui. §i cand contraguvernului D-lui Bratianu existA fapte pozitive, nun face contra celorlalte guverne decat imputarivagi .§i nedeterminate, de D. Fleva, de D. Holban,

altii. D-lor nu specifica nimic, nu arata nici legeapretinsa violata nici fapte pozitive, ci expun criticecu totul personale §i speciale asupra modului cums'a aplicat concesiunea, cAci D-lor ar fi aplicat-oaltfel, ar fi facut a se confectiona altfel obligatiu-nile, ar 11 fitcut altfel traductiunea texturilor din

oft miniOrilor.

§i

351

corpul obligapinilor, ar fi ars in cutare mod ni§teobligaOuni ce se anulau, qi in fine ar fi regulat infelul D-lor multe alte detaliuri earl privesc numaipe concesionari. Chiar de am propune ca acestecritice ar privi pe mini§trii, de ce alt ar fi vorbadecat de cestiuni de serviciu, iar nicidecum de lege?Lucrul ins/ nu este tot ma cu onor. D. Bratianu,pe care D. Fleva voe§te a-1 pune cu desavar§ire laad/post, rezervand toata raspunderea numai peseama altor mini§trii.

Ia A, examinam D-lor, faptele, sa vedem exist/fapte pozitive contra D-lui Bratianu de o alta gra-vitate de cat acelea .ce ni se imputg? Ei, D-lor,aduceti-v a. aminte istoria ; caci imi pare ram ca,uita0 prea lesne, si o uitati numai and va, vinebine in favoarea D-voastra, iar niciodata in fa-voarea altora. El bine, ati uitat oare cá pe andCamera 0 Senatul in 1868, gi pe cand D. I. Bra-tianu era in strainatate, se ocupa cu concesiuneaOlIenheim, de nu ma in§el. D. Bratianu intorcan-du-se din strain/tate §i gasind un pretext oarecaredintr'o interpretare inofensiva disolva Camera; qiapoi qi la lumina concesiunea Strousberg? Ce s'afacut in urma? Indata ce s'a votat acea concesiunede Camera, Senatul care a dat un vot de blamrninisterului, s'a disolvat. i titi, D-lor, cu ce alaiuau fost petrecu0 D-nii Senatori trimiqi acasit! Ono-

352

rabilul D. Ionescu §i Costa-Foru 0 aduc aminte,cred de onoarea extraordinart i patrioticl ce lis'au fácut cu aeea ocaziune! (aplause).

A! Domnilor, uitati prea mult istorial... S'aales dar un alt Senat. Si bine, eel putin pftn5, aciam fost in regull.. Guvernul are drept sl disolveCamera. Cat despre alaiul extraordinar al unor Se-natori, aceasta este treabA de gust i nu mijloc deconvictiune pentru unele partide. (aplauze). Dar, infine constitutional vorbind, guvernul a fost inregull..

S'a facut dar un alt Senat. Cel putin daelse aqtepth ea acel Senat sl vinA sl voteze conce-siunea, clei concesiunea este o lege, i aceasta nutrebue s'o uitrtm, de0 nnii din preopinenti s'aupitrut el tm qtiu el concesiunen este o lege, ei bine,mai inainte de a se voth astl lege qi de Senat, 0 ase promulgh, mai inainte adicI de a deveni exe-cutorie, ce face guvernul D-lui Brltianu? 0 punein lucrare. Ceva mai 'mult, ki permite de a o mo-difich intr'un mod ocult, misterios; i aceste mo-dificAri nu erau relative numai la mijloacele delueritri preparatorii, conform votului Camerei, carevot era neregulat dui)/ mine, ci relative si la dig-pozitiuni din corpul concesiunei.

Dar sl vedem mai Mai votul Camerei dela4 Iunie 1868, caci este bine sl, ne dlm soeoteall

353

de cele ce s'au petrecut, ea A §tie Ora bine ce afAcut fiecare.

Voci: AO! A§a!B. Boerescu. Iatrt acest vot al eamerei dela

4 Iunie:Consideretnd di concesiunea drumurilor de

fier este votatil de camera deputatilor;,ca acest aet este obligatoriu pentru deinfii;Ca pdna la convocarea noului Senat poate

trece un termen indestul de lung, acel prevazutde Constitutiune, fi a afet poate trece campaniaanului curent fi ametna 'Inca pe un an incepereacailor ferate, reclamate de tara intreaga In atdfiani, precum o constata numeroasele concesiuni vo-tate de fostele Adunari,apoi Adunarea deputatilor,cu dreptul ce-i este acordat de Constitutiune, de ahotari cestiunile financiare, autoriza pe ministera se intelege cu concesionarii spre a se puteet in-cepe indata lncrarile pregatitoare pentru caile fe-rate concedate".

31. Costalei. Senatul era convocat atunci?B. Boerescu. Nu era, era dat afarl, disolvat.

(Sgomot, Intreruperi).CA,nd se vor potoli ilu§trii intrerupWri, voiu

continua.Al. Lahovary. Propunerea a fost f/euta, de

D-nii Mieleseu indreptatl de D. Kogglniceanu

20993 _3

354

combatuta de mine, de D-nii Carp, Vael-rescu §i

B. Boerescu. Domnilor, v'am spus cà dupa,opiniunea mea, acel vot este neregulat; iar aceleconsiderante ea Adunarea singura hotarmte fn ces-tiuni financiare este o sirnpl subtilitate; caci cumodul acesta, In mai toate legile, se aflä o ces-tiune de bani i atunci s'ar zice c Adunarea poateautoriza ca acea lege sa se puna in executiunemai Inainte de a se voth la Senat. AO, de exernplu,s'ar voth o lege pentru infiiMarea unei curti, intr'olocalitate oarecare; in acea lege s'ar regula sala-riile functionarilor acelei curti; s'ar pretinde apoica ea reguleazit o cestiune financial* qi ea prinurmare se poate pune in aplieare fara sa fie vo-tea de Senat; dar aceasta ar fi absurd qi nu sepoate sustine serios.

Camera dar, riguros, nu era in drept s deaun asernenea vot; dar 1-a dat. Prea bine!

Dar despre ce vorbeqte acel vot ? El vorbe&itenumai de lucrari pregatitoare, qi se qtie ce va sazica luerari pregatitoare fn chestiune de lueraripublice; caci indata ce nu mai e vorba de studii,ci de luerari de constructiuni, acele lucrari in-ceteaza de a mai fi pregatitoare; sunt lucraride fond, cari nu se mai pot ,desfiiirch, lucrari de-finitive.

hi

alIii.

355

Ce se face insA, in faptä? Urmatu-sa numaiaceste lucrAri pregAtitoare? MArginitu-sa numai aci?

Nu! au mers mai departe.S'a incheiat, Domnilor, acea faimoas6 con-

ventiune secret1 aditionala. D-nul Holban care el.&atat de sever cand s'a votat concesiunea si careeste atat de indulgent astIzi spre a seuza i aplrape aceleasi persoane caH an votat concesiunea, D-nulHolban, zic, ne-a spus, ineurcat de actele ce pre-zintain, di, nu stie D-lui dadt acea eonventiune eranumai un proiect intr'o cancelarie a acelui guvern,sau dacl acea conventiune era un act definitiv.

Ei bine, am onoare a lumina pe D. Holbana-i spune c acea conventiune aditionall era un

act definitiv, subscris de ministrii si dat in mans,concesionarilor, era dar un contract ea toate con-tractele, era un contract sinalagmatic, care delinu indeplinea poate toate formele constitutionale,insa nu e mai putin adevitrat cá guvernul a formatun act aditional la o concesiune, fArA, votul Adu-ngril or.

Acest act vi s'a citit de onor. D. DimitrieGhica; eu imi voiu permite numai de a-I analizain scurt.

Domnilor, v'am spus cä motivul acestei con-ventiuni aditionale era de a se executa votul Ca-merei din 4 Iunie in ceea ce priveste lucrlrile pre-

si

356

ghtitoare. *i iath, Domnilor, ce zice art. 1 dinaceasth conventiune:

Concesionarii se autorizeaza a procede deindata la toate lucrarile pregatitoare izecesitate deconstructiunea drunzurilor de fier aratate mai sus,fi cari fac obiectul concesiunei, precum asemeneaa incepe lucrarile de construcfiune a lor, cu con-clifiune ca planurile set fie conforme cu traseuladoptat fi dupa regulele aratate in actul de con-cesiune".

Ash dar, Domnilor, vedeti ch acest articol1 trateazh despre vot; va sh zich au fost planuriaprobate. t?'i apoi se mai vorbeste despre Inceperealucrgrilor de constructiune. Va sh zich este vorbade aplicarea concesiunei chiar inainte de a fi votathde A dunare, lucrhrile de constructiune nu suntluergri preghtitoare ci lucrhri definitive.

Dach apoi vom trece la art. 2, iath ce se zice:Termenele prescrise la art. 4 din concesiune

pentru inceperea fi terminarea lucrarilor vor Iisocotite dela data convenriunei de Ma".

Din acest articol vedeti, Domnilor, ch aci estevorba de rnodificarea concesiunei chiar; chci acestacest articol ne spune ch punctul de plecare siterminarea lucrhrilor nu mai sunt cele indicate deconcesiune, ci data actului aditional.

Este dar constatat cit guvernul D-lui Brit-

357

tianu a modificat o lege, afarit din Oonstitutiune,fArl intervenirea corpurilor legiuitoare.

A. liolban. Aceste angajarnente stint ele oaresubscrise si de cltre concesionari?

B. Boerescu. Stint fAcute in toatl forma unuicontract prin jurnalul consiliului de ministri. Dar

vA arlt, Domnilor, alte angajamente ce gu-vernul le ia prin art. 3.

IatI ce zice art. 8:Guvernul se obliga a pune staruinta spre

a se vota de Senat fi a se sanctiona de thtre 111. S.Domnul concesiunea votata deja de Camera legini-toare, precum fi a interpreta prin un act aditionalarticolele care ar da loc la grefite interpretari".

Nu stiu, Domnilor, dac a. este regulat, i daegeste constitutional, s,i dacit nu este umilitor pentruo art, cand guvernul ei ia angajarnente inainteaunor concesionari strini c va sta.rui ea conce-siunea sa% se voteze si de Senat, si la caz ekid nus'ar voth concesiunea si de Senat atunci dupg art. 4,guvernul se angajaza a despagubl, de toate chel-tuelile cari vor fi fost facute, fie pentru studiu, fiepentru lucrari executate, dupa o pretuire JácuULde experti numifi de ambele parr.

Apoi, Domnilor, in fata acestei conventiuni,unde mai este votul Adunlrei dela 4 Iunie? Candguliernul ia angajamente ea s5, despAgubeased pe

A

358

concesionari, nu numai de sumele ce acecstia vorcheltul pentru studii, pentru planuri, dar qi chiarpentru 1ucrri executate, mai puteti sustine elv'ati conformat chiar votului neregulat al Adu-rarei? (A plauze).

Ei, Domnilor, nu eu voi condamnh intentiu-nile; dar voi condamnh procedura D-voastra, deastäzi, cafi veniti s acuzati pe altii spre a vgscAph pe D-voastr6, §i atribuiti altora ni§te relecari sunt rezultatul operei D-voastre, iar nu alfaptelor noastre. Cci indatl ce vorbiti de faptelenoastre pe ce bazI vg sprijiniti inculpärile? Nimic,faceti critice, §i expuneti numai sisteme; arätaticum ati fi acut Dv. cand ati fi fost la minister;nu mentionati nici un art. pozitiv violat, nici unfapt care ar constitui o ilegalitate, i nu pe ase-memea baze se acuzl un ministru. In vreme ce,cand e vorba de D-voastrl de ministerul D-luiBrAtianu, ce vedem? Vedem fapte pozitive, earinu se pot contesth; se vgd atatea i1ega1itti pozitive

nediscutabile; se vede faptul de a se executhlegea mai inainte de a se voth de Senat; se vedefaptul conventiunei aditionale, care modificl legeafArg. formele legale; se vede, in fine, lucrAri, nunumai de studii, ci lucräri de conventiune, adicAlucrAri definitive.

M mir dar, Domnilor, cum onorabilul D.

si

359

Brgtianu nu vine §i D-lui, §i in fata tuturor acestorfapte, sa, se declare ct ia solidaritatea cu noi WO,§i rtispunde §i D-lui de faptele D-lui.

Daa, mai aveti tndoial, cl concesiunea s'aexecutat §i de D-nul Bratianu, iath Inc6 o problin Monitorul din 12 Noembi ie, care zice in re-vista sa:

In6ltimea sa Domnul, luni 11 corent, fledndo preumblare, a binevoit a examina luer6rile cese fac, pe linia feratá Bucure§tiPloe§ti, i, gAsindo mulOme de ingineri i 1ucr6tori ocupa0, pe ointindere de aiiva kilometri, eu lucr6rile de tera-sament ale acestor linii, exprim a. doriMa c6treD-nii ingineri, ca s6 se imprime lucr6rilor cea maimare activitate, si c astfel sl se realizeze pro-misiunile D-lui Dr. Strousberg; totdeodatl Ii aratA,a sa nml(umire de a vedea inaintate".

Vedeti, Domnilor, c tnsui prin Monitondoficial, organul Statului, se afirma intr'un modpozitiv, c. inceputul de lucrgri de terasamente s'afgcut; prin urmare, Dombilor, ministrul de atunci,afirmg prin Monitor c, D-lor, nu au f1cut numaini§te lucrlri de studiu, ni§te lucrri preggtitoare,ci au fácut chiar lucr6ri definitive; c6ci cand estevorba despre lucarile de terasarnent, atunci ase-menea luerAri nu se pot numi dealt definitive.

Pe MAIO aceasta, Domnilor, ati mai vlzut cu-

lucrrile

360

vintele pe cari vi le-a citit eri onorabilul D-nu Di-mitrie Ghika, cuprinse in discursul Tronului, la des-chiderea sesiunei Adunärei din 15 Noernvre 1868.

;4i in acelas discurs se vorbeste iarksi de lu-crAri de terasamente dela Suceava la Iasi i Bucu-resti, dela Galati spre Roman, si dela Bueurestispre Ploesti. Tar din rkspunsul la discursul Tm-nului, fácut de camera de atunci, vk voi citi numaiacest pasagiu:

k,Stim insa ca fara Augusta Sa influentaasupra capitalurilor din Europa, mult timp 'Incaam fi afteptat inceperea construirei cailor Prate" .

Ash dar, Domnilor, vedeti ca acea Camerk,care s'a nurnit a D-lui Brktianu, a comis doukneregularitkti; intai eg, a autorizat ea sk se executeo lege mai inainte de a deveni definitivk ; i al doilea,el a filcut sk se intervink si persoana CapuluiStatului in astk chestiune. Apoi regulat este, con-stitutional este, ea o Adunare s angajeze persoanaCapului Statului ash Meat sk spunk ek numaiprin influenta sa personall am putut sk ckpktkIncredit in Europa? Dar clack a fácut-o, apoi cu ceeste acoperita, persoana Capului Statului, clack nude ministru? Prin urmare mice ar face si oricear zice Capul Statului In actele publice, nurnaiminitrii sunt i rkmân responsabili.

Ash dar, Domnilor, precum bine a zis D. Ni-

361

colae Blaranberg, sa nu ne dam nimeni dupaspatele tronului, spre a ne scaph responsabilitateanoastra, ci fieeare sa spunem franc cum s'au pe-trecut lucrurile, §i fiecare sa ne darn socoteala defaptele noastre. (Aplauze).

Faptele, Domnilor, §titi care sunt. Se aflao concesiune en o suing de dispozitiuni ineerte,vagi, nedeterminate, contradictorii. Nu vorbesc decat de dispozitiunile cari privese pe mini§trii, §i

de call D-nii concesionari lin pot profith chiar deam presupune ca din partea acelor fogti mini§triiar fi fost neglijenta; cad obligatiunile concesiona-rilor sunt pozitive, §i nimic nu poate scuza, vio-larea Ion.

Fiindoä dar trebue sa ne ocupam numai deminister, intreb ce se imputa in asta chestiuneguvernului dela 1 6 Noembrie? Aveti oare eevafapte pozitive §i dare contra lui? Enumarati-le,pentru ca este just ca fiecare sa-§i ded, socotealade faptele sale. Para acum insa niei o acuzatiuneprecisa nu s'a produs. Din contra, cei ce ne acuza,i)e noi du contra lor, sau mai bine contra ami-eilor, fapte ilegale de o mare elaritate §i preciziune.

Iatiti insa ca. aceleaqi persoane, unite cu ceeace se chiama fractiune, yin sa impute guvernuluicare a succedat onorabilului D. Bratianu, ca, ar fifacut niste neregularitati cu ocaziunea punerei in

362

aplicare a acelei concesiuni, a acelei legi neclarh§i nedeterminath care lAsh loc la sumg, de contro-verse. Dar eel putin, Domnilor, dach s'ar putehprecizh in contra noastrg, fapte de o naturl pre-eish §i determinath; tot am §ti pe ce bazg, s'ardiseuth; §i chiar dach grevalg, ar fi, ei bine errarehumanum est, se poate cineva in§ela. Dar oare a§heste? ia s lugm faptele.

Nu voi mai repeti, Domnilor, puncturile des-voltate de umi preopinenti cari au combhtut ra-portul; dar voi reaminti numai fapte mai impor-tante, §i din cele ce voi mai expune §i eu se vademonstrh cred, nefondarea acuzatiunilor ce ni s'au%tut. Lasam in lhturi partea tehnich a cestiunei;ni se imputh cg, am comis erori, cu ocaziuneanumirei D-lui Ambron, cu ocaziunea confectionhreiobligaOunilor, §i mai ales in privinta controluluice trebuia sg, exercite asupra Iiherrei certifica-telor de obligatiuni.

Domnilor, sh vorbim franc, §i s punem ces-tiunile pe tapet a§h, cum sunt spre a se vedeh cetrebue sh, facem. Chci, Domnilor, chnd o'Adunarelegislativh ar trebui s formuleze ni§te acuzatiunicontra unor mini§trii, contra acelora cari au avutputerea executiva in manh, trebue ca acele acu-zatiuni sg, fie dare, precise, §i mai ales fondate.Nu se cuvine pentru o camera ca asemenea acu-

363

zatiuni A, se formeze intr'un mod vag ash cumsa nu stie nimeni de ce este vorba.

SA incepem dar cu D. Ambron. Se zice caD. Ambron s'a numit neregulat. Mai inainte detoate insit, sa-mi permiteti a face o mica rectificarela raport in ceea ce priveste cele aratate de D.raportor, si care se raporteaza la persoana mea.

D. raportor, foarte nepasionat si impartial, asacum 11 cunoastem toti, model de seninatate si dejustitie. foarte blAnd, asa de blAnd in cat facehapologia neomenosului incident cu Bratianu laBacau, si ataca eri chiar, intrun mod necuviinciospe D. Kogalniceanu, acest dar model de raportor,D. Holban, sa-mi permita a face o mica rectificarela impartialul sau raport, in ceeace ma priveste per-sonal. Domnia sa, dibaciu redactor, care stie foartebine a cornbinh frazele si a face sa alunece insi-nuarile nesimtite, raporteaza cele ce zice ca i-a spusD. Golescu in comisiune de fall cu mine; si nutrebue sit uite D. raportor cit daca vorbele noastredin comisiune erau sa fact', obiectul unui raport,apoi atunci un simtimânt de delicateta trebuia imipare sa faca pe D. Holban a ni le comunich, maiinthiu pentru a vedeh i noi daca sunt reproduseexact. D-lui insa nu a facut aceasta, ce e mai multimaginatiunea D-lui personala a jucat un mare rolin expunerea cuvintelor mele.

D.

364

lath, in adevar ce zice D. raportor:D. A. Golescu a declarat ca, D-sa abia a

sosit de doua zile dela agentia dela Constantino-pole, n'a avut nici o cuno§tinta, despre cele petre-cute in privirea concesiunei Strousberg, §i di nucuno§tea bine nici chiar conventiunea care a fostsubscrisl. D. Golescu intrand la Finante, era inplecare sa, nurneasca pe D. Winterhalder comisaral Statului la Berlin, ceeace se dovedWe chiar dindosarul ministerului finantelor, dar ca in consiliulde miniqtrii D. Boerescu, care fusese adinterirn lafinante, panl la sosirea D-lui Golescu, §i care en-no§tea toate imprejurarile, a. scris repede in §edintajurnalul mentionat, pe care, subscriindu-1 ceilalti mi-ni§trii 1-a subscris §i D. Golescu de bung, credinte.

Iata,, Domnilor, descrierea epitoreasca, §i inge-nioasa ce face 0. raportor despre zisele noastre §ifaptele petrecute in sanul consiliului de mini§trii.

Mai ales modul repede ma face sA admir ta-lentul §i imaginatiunea D-lui Holban; caci D-v.intelegeti ce tablou ingenios §i variat face sa. senascA din acest singur cuvânt repede. VA putetiinchipul o §edinta a consiliului de rniniOrii subpreqidentia Domnitorului; puteti veda pe D. Boe-rescu scriihd repede un proces-verbal, 0 D. Go-lescu subscriindu-1 de buna, credinta. Nu este aqacä tabloul este patetic i misterios? Nu pot face

,

365

cleat s6 adresez D-lui Ho lban complimentele melepentru puterea imaginatiunei sale, pentru ingeniosultablou ce a voit a face.

A. Holban. Face0 complimente D-lui Golescu.B. Boerescu. Nu, meritul este numai al

D-tale. Un singur mic cusur are tabloul Dumitale;este cg in fapt n'au fost lucrurile cum le athtati.Este adevArat, D-lor, cá a fost consilii de mini§triiasupra acestui obiect. Astfel se intamplA, totdeauna.Asupra unui subiect important dupà ce ministriidelibereaz1 §i hotIrlsc, unul din ei ia coudeiul §iredacteazg opiniunea consiliului. Ce reiese de acipentru cel ce a scris procesul-verbal? Dar cuvantulrepede de unde l'a scos D. Holban, i cum l'a re-produs, chnd nimeni, nici D. Golescu, nici eu, nu1-am pronmAat. Asta dovede§te incl odatg, impar-tialitatea exemplara a inocentului D. raportor!

Ce e mai mult, D. Golescu, inaintea comi-siunei, a vorbit, nu despre numirea D-lui Ambron,ci despre clauza, ea sg, se da aprobarea guver-nului pentru eliberarea certificatelor, coprinsit inacel proces-verbal. Asupra acestei clauze D. Go-lescu a spus c4 a primit a se inserh in jurnalulconsiliului de miniqtri Mil, a cunoalte bine conce-siunea Dar D. raportor se ferWe a ar6th acestpunct; ba, ce e mai mult, se fere§te de a insisthasupra acestei clauze de control, cici poate prin

366

aceasta s'ar fi adus o mica laudh pentru acel jurnalpentru ministrul ce l'a redactat; i aceasta nu

puteh conveni D-lui Holban, chci atunei ce s'ar fif/cut ingeniosul tablou creat de brilianta D-saleimaginaOune?

Tree dar peste aceasta, mica scapare din ve-dere a D-lui Holban, i yin la fapte; cu atAt maimult ch toate aceste tablouri sunt de prisos, devreme ce eu am declarit i declar c ian respon-sabilitatea, iau solidaritatea tutulor aetelor colegilormei; chei eu Ineleg solidaritatea ca unul s rhs-pundh pentru to0, i to0 pentru

Voci. Prea, bine.B. Boerescu. Dar ia s vedem cum s'a pe-

trecut faptele ?Noi am afirmat si afirmhm ch numirea D-lui

Ambron, de0 e adevIrat ca, in forml e acuthsubscrish de noi, dar In fapt ea existh de maiinainte, inch din timpul guvernului D-lui Brhtianu.

Domnilor, nu numai noi sustinem aceasta cio afirml chiar comisiunea prin raportul shu. gutoate intortochierile ce D. raportor a dat expunereifaptelor, cu toate perifrazele tn cari sunt ascunseideile sale, totu0 nu a putut sh nu deh pe fath ni§tefapte pozitive ce se impuneau prin puterea evi-dentei bor. i pentru aceasta cath s rnultumim ge-nerozithpi D-lui raportor

until.

367

In adevar, dupl ce D. raportor enumlrl acteledin call se constatl faptul material cl D. Ambronfunctionl mai inaintea venirei noastre la guvern,concbide in modul um/tor :

Prin urmare se constat/ din cele ce preeedca, epistola prin care D. Ambron decIar c pri-rnWe sarcina de comisar al Statului roman. adre-satI M. S. Domnitorului, mentioneaza despre uninalt ardin al Domnitorului din 30 Septemvre, invirtutea cIruia D. Ambron a facut act de auto-ritate in numele Statului, stipuland dejl cu D.Strousberg despre forma obligatiunilor,D. Ambron intrat In functiune la 18 Octomvre,cu 42 de zile inainte de numirea sa oficiala fl-cutI la 30 Noemvre, 1868".

A§u,dar vedeti, Domnilor, c comisiunea inslOa constatat ea D. Ambron funcOonh cu 42 zileinainte de a fi numit §i functionl flcand acte deautoritate. Apoi, Domnilor, acum cum justifica0D-voastra, faptul acesta?

D-nii din stanga cari sustin raportul acesta,cum combat D-lor constatarea comisiunei in pri-vinta numirei D-lui Ambron? Cum D-lor mai potsustine c guvernul D-lui Brltianu este curat cacristalul, el toate actele cari probeazl contrariulcat/ sI se lase la o parte qi el tot rlul ne pri-vwe numai pe noi.

odic& cg,

368

Acura s'a constatat ea numirea D-lui Am-bron erh un fapt indeplinit sub D. Bratianu, prinurmare el nu ne priveste pe noi.

Cu ce s'ar puteh combate aceasta, constatarea comisiunei? Nu pot fi deck doug mijloace :unul s'a expus de catre aparatorii D-lui Bra-tia nu; altul s'a sub inteles poate. SA vorbim despreeel subInteles.

S'a vorbit despre un consilier privat al prin-cipelui, despre o scrisoare a Domnitorului; D-lor,nu still daca, scopul acestor insinuari a fast ea sase acopere ministrii prin persoana Capului Sta-tului. Insa nu pot crede ea vor existh ministriiearl sá caute a scaph de raspundere, punandu-sela spatele Tronului, si asemenea nu cred ca va fieinevh care sa. creaza ca. D. Brätianu nu stia deacest fapt, macar ea D. Ambron functionh de 42de zile. Nimeni asemeni nu poate admite ea mi-nisterul finantelor din Prusia, a autorizat pe unimpiegat al sau superior, sa primeasca o misiunestraina, aa ca sa fi fost convins ea aceasta mi-siune ii este oferita de guvernul roman, adica deministrul roman.

Forma am facut-o noi; dar noi am confirmatun fapt kja indeplinit. Acest fapt existh en 42zile sinaintea venirei noastre la guvern, spunetiD-voastra. Repet, este un singur om care sa

369

admitA di, in fillip de 42 zile a functionat D.Ambron, f6r6 ca D. BrAtianu s6 stie? k;i aceste42 zile stint osebit de timpul cat a durat trata-tivele pentru numirea D-lui Ambron, ceeace poateuea acest timp la trei lani de zile.

Toat6, lumea cunostea ca, comisar al Statuluieste D. Ambron, i D-v. admiteti astg,zi el numaiD. Brätianu, carele era until din membrii aceluicabinet cel mai activ, numai D-lui nu stia nimic?Puteti crede aceasta, sunteti liberi dac5 voiti;insa eu nu o pot crede.

Dar sl admitem si noi ct D. BrAtlanu n'astint nimic. Apoi atunci atat mai rau pentrn mi-nisterul constitutional care lag s existe asemeneafapt fArl ca el sA. stie nimica. Faptul ii privestetot pe el; pentrucá ash cere mecanismul constitu-tional care garanteaz1 inviolabilitatea capului Sta-tului. Nu se poate admite cg, se comite rhiI, fgraca ministrul sa-i aibá rAspundere: el este, in micecaz, capabil de adevIrat6 inertie, poate chiar deineptie.

Mai este si un alt mod de justificare in fa-voarea Bratianu, intrebuintat de D. Fleva,aparatorul sam.

I. Bratianu. Nu am apaeitori; eu singurma pot aproa.

B. Boerescu. D. Fleva a apArat in adeviir

2 1993 -1

D-lui

370

pe D. Bratianu, cu formele de procedura; D-luia zis ert odata ce decretul de numire al D-IniAmbron nu este subscris de D. Bratianu, D-lui nupoate fi chemat la nici o raspundere; eine nu arecarte, nu are parte. Acest mod de a sprijini poatesa fie bun inaintea unui tribunal; inaintea uneiAdunäri se cant/ actele, si forma nu face sadispara fondul.

Fondul este el D. Bratianu a stiut desprenumirea D-lui Ambron, si a stiut, fiindel D. Am-bron functionh cu 42 zile inaintea venirei noastrela minister. D. Ambron fiteeh acte de autoritatepe eari ministerul trebuia sa, le stie. Guvernulnostru nu a facut nimic alt deeat sa confirme unfapt indeplinit. Noi lug nu ne dam la o parte;dar nu trebue ea predecesorii nostril sa se dea lao parte. D-Ior 1-au nurnit. Noi 1-am gasit numit.Noi primim raspunderea faptului nostru, pentruee D. Bratianu fuge de raspunderea sa ? De ceD. Fleva voeste a-1 pune la o parte?

Dar si eu voiu apara pe D. Bratianu.I. Breitianu. Warn trebuinta de apararea

D-tale!0 voce. Aparare gratuita.B. Boerescu. D-lor, nu judeca0 luerurile

din epoca numirei D-lui Ambron, dupa cele cese petrece astlzi, pentruca atunci nu se putea sti

371

ceeace s'a descoperit astnzi. Nimenea nu putehatunci sn, prevazn efectele rele ce s'au ivit numaiastnzi. Atunci toate probabilitntile erau cn D. Am-bron este demn de misiunea ce i se incredinth.Insusi D. D. Sturza, actualul ministru, trimis laBerlin in timpii din urma de tot, sub guvernulD-lui Epureanu, spuneh prin un raport al snu,cn D. Ambron este o persoann care se bucurn deincrederea generaln. §i retragerea sa ar fi o per-dere pentru creditul nostru. Aceasta a fost o ilu-ziune; din nenorocire ne-am inselat! Dar inten-tiunea noastrn §i a D-lui Brntianu nu poate sn,fie culpabilit; pentrucn Insu§i unul din mini§triide astnzi a constatat di erh reputiunea D-lui Am-bron din cele mai bune. A fost o nenorocire calucrurile sn, iasn astfel!

4a dar nu este just ca sn. judecati un faptpetrecut in 1868 dupl impresiunile ce aveti in1871; cnci nu se cunoteh atunci, aceea ce secunoaste astäzi.

Oricum ar fi, v'am spus a faptul rämaneconstatat, di, D. Brntianu a nurnit pe D. Ambroncare a functionat, dupl cum constaa comisiunea,cu 42 zile inaintea decretului de ntmire.

Ce ne imputn, noun comisiunea ? Ne imputncn, prin aceastn numire s'a vitiat art. 10 din Con-stitutiune. Iatn, dar 0 acuzatiune precisn, singurn

372

precisa, c adica in asta numire s'a violat un textde lege.

Art. 10 din Constitutiune spune, in adevArnici un strain nu se va numi in functiunile

Statului deck numai in cazuri anume determinateprin o lege speciala. Ei bine. sa ne dam bine seamain ce consista cestiunea?

V'am spus c in concesiune exista un articolcare da concesionarilor dreptul de a numi fune-tionari straini pentru exploatare §i administrare.

T. Dobrescu. Pe Ambron nu-1 numea con-cesionarii.

B. Boereseu. Voiu raspunde, nu va grabiti.St mergem mai departe. S ne dam bine

seama de natura discutiunilor din Adunare asupraacestui punct, asupra art. 13, pentru c nunmiaà ne putem face o idee mai exacta, de ceeacea inteles legiuitorul cand a zis, ca nu se vor puteanumi streini in functiuni.

D. Codrescu, asupra art. 13. dupa ce constatapentru exploatare §i constructiune impiegatii

pot fi pamanteni i straini, aduce aminte Camereiun amendament al D-lui C. A. Rosetti din 1864prezentat tot la o coneesiune de drum ferat, §i princare D. Rosetti propune c dupa 5 ani dela dareain circulatiune a drumurilor de fer, s fie indatoratiantreprenorii a lua i impiegati romani. D. Codreseu

A

ca,

373

face apel la D. Rosetti §i-1 roagg sg susting in 1868amendamentul propus la 1864. Dar D. Rosetti nua mai sustinut amendamentul propus la 1864.

Sg vede0 Inca ce s'a rgspuns D-lui Codrescu,qi yeti intelege mai bine importanta art. 13. Iatgce zicea mai Intaiu D. Chitu care a luat, cum§4, o parte foarte activg In aceastit discuOune.D. Chitu rgspundea D-lui George Brgtianu care setemea prea mult de streini.

Nimeni nu poate tägAdul cg strginii, (lac/vin la noi cu propuneri de asemenea naturg nuyin ca sg nu-§i facg interesul lor; dar cestiuneaeste aci sg, §tim dacg interesele noastre, legate cuale lor, se pot ajutit, vor putea prospera; dadtputem face treaba noastrg, fgcgrid §i ei pe a lor.Ei bine, dacg o data vedem cg interesele noastrese combing cu ale lor, atunci nu mai poate fi vorbade respingere, pentrucg astgzi cel putin in Europa,este recunoscutg solidaritatea societgtilor de micenaturg §i de ()rice nationalitate, este recunoseutgsolidaritatea intereselor tutulor natiunilor, a acelorazic, cari s'au desteptat §i IncreaA, nu a acelora earldorm in ignorantg, care zac in stagnatiune. Nu estepatriotic a zice: nu voiu sg, fac cutare treabg cueutare, fiindeg e neanA sau franeez, ei e patriotica zice: voiu sg fac treabg cu dânsul, pentrucgnu pot cu altul, qi fgcându-si amandoi trebile

374

prin reprocitate de interese, nimic nu e mai sfantin l u m ea ci v ilisata eel puti n " .

Vedeti, Domnilor, ce idei de cosmopolitism intinsdomina atunci, aproposito de redactiunea acestuiarticol. Aceleasi sentimente cosmopolite se OA sidin cuvintele cu cari D. I. Bratianu a raspunsD-lui Holban, tot aproposito de acest articol; eaciD. Holban, vorbind de straini, confunda pe co-misar si inginer CU ceilalti impiegati ai societatei.

Iata, In adevar ce zieea D. Bratianu in cu-va,ntul su reprodus in Monitorul din 24 Main 1868 :

Acei cari yin sa zica ca, strainii trebue sapuna la discretiunea noastra 400 milioane, sieste o injosire din parte-ne a le da acele garantii,

citeasca cele rostite atunci si alta data.Ei, Domnilor, cand le puneti D-voastra §i

noi in toate zilele conditiuni §i margini läsati ea§i ei sa ia garantii dela noi.

Apoi stint §i alte State, (lac/ nu ma insel,chiar Grecia, unde s'a asezat o liana §i guver-nului i s'a impus de a pune in capul bancei undirector francez".

Ash dar vedeti, Domnilor, ca D. Bratianu casi D. Chitu, aparau teza in general el streinii potfi admisi in afacerile bancei, si aparau asta teza,intr'un mod foarte general, confundand ca si D.Holban, pe comisar cu inginer, cu impiegatii...

ad

375

Voci. Nu este a0, nu o suci.B. Boerescu. Dar nu vedeti cg, eu vin en

discutiunile de atunci spre a vl probh cl in in-tentiunea oratorilor de atunci a fost de a nu facedistinctiune intre comisar §i inginer....

Voci. Te ine1i, intre impiegati....B. Boerescu. Dar despre impiegati nici nu

mai poate fi distinctiune, cAci avem un articolexpres, care zice c ei pot fi stritini sau Oman-teni. Este vorba acum dacl aceast a. dispoziOunese poate intinde §i la comisar, ea §i la inginerulElef; ei bine, Domnilor, ce probl voiti D-v.dau mai bunA deck cuvintele D-lui BrAtianu, carevorbind de dreptul ce 1as6 ne adueeaexemplul 135,ncei din Grecia, qi ne spanea eg, Incapul acelui stabiliment s'a primit de guvernulgrecese conditiunea s i se impung de a aveh eadirector al 136ncei un Francez. Apoi acest exemplunu se aplia, tocmai la cazul nostru? i nu poatefi oricine in drept s creaz c cel Min in spi-ritul D-lui Brgtianu, ministrul de finance de atunci,a fost de a se intinde dispositiunea art. 17 la WOcei ce vor prezidk la afacerile drumurilor ferate,adica, §i la comisar ? Apoi, nu vg, aduceti amintede cuvintele D-lui Holban, care obiecta in Camerade atunci, cg. cum se ineredinteazg, unor strinisate de milioane ? Ins numai comisarului se in-

sa va

strainilor,

376

credinteaza acele sute de milioane §i prin urmarede comisar se preocupa D. Holban in euvantul sau.

Aà dar vedeti, Domnilor, cum se prezintacestiunea. Se pune in concesiune un articol 13,§i in care se zice, c concesionarii s numeascaimpiegati straini §i painânteni. Asupra acestui ar-ticol se na§te discutiunea; unii din oratori pre-zinta modificari, cari se resping in cursul discu-tiunei; §i se sustine cestiunea strainilor intr'unmod general (intreruperi).

Acum, Domnilor, datu-v'ati seama, D-voastracare ma intrerupeti, care credeti e dintr'o vorbaa unui deputat din minoritate, san din mAdoritatese schimba si se denatureaza sensul unei concesiuni?Datu-v'ati bine seama ce sunt impiegatii ace§tiaai companiei in timpul duratei exploatarei dru-multi de fer? Apoi, Domnilor, nu vedeti c gu-vernul se leaga ca in timp de 90 de ani sa laseconeesionarilor dreptul de a avea impiegati strainiin administratiunea caei ferate ? Dar nu §titi Dv.ca odata linia 1)rimit6 de guvern, raspunderea in-tereselor 11 prive§te pe dansul, §i atunci nu vedetiD-voastra c cele mai mari interese ale Statuluiroman stint date pe mana unor impiegati cari an0, fie straini ? Datu-v'ati D-voastrá seama bine dece va sa ziert ni§te impiegati cari functioneazá invirtutea unei legi speciale in timp de 90 de ani,

377

si cari au interesele cele mai maxi in maim lor,interese de zecimi de milioane? Fiindea pin acestiimpiegati are sa se ting comptabilitatea exploa-tarei liniei drumului de tier; fiindca dupa luerarilelor guvernul are sa stie pe fiecare an cat are säplateasca ea dobiinzi. Dar daca Ira dati acum seamade importanta acestor functionari, de ce nu ad-miteti di guvernul a putut prea bine sa creazael de vreme ce pin aceasta concesiune se admiteimpiegati straini in timp de 90 de ani, si pentrufunctiuni ash de importante, apoi este in drept anumi un comisar strain, de vreme ce nu este ostipulatiune contrarie care sa o opreasel ?

SA \TA mai citesc, Domnilor, cuvintele D-luiHolban dela pagina 742, ea sa vedeti eum D-lui,ea si D. Bratianu, ca D. Meliedinteanu Aim., con-tunda pe comisarul dela Berlin, en inginerul-sef.Vorbind asupra art. 13, D. Holban zicea :

Eu in acest articol nu gasesc nici o garantiegentru Stat; gasesc numai doi oameni: este ingi-nerul-sef al concesionarilor, si mai este si comisarulStatului care reside dela Berlin. Acestia sunt sin-gurii controlori in aceastA afacere de mai mult de400 milioane franci, si cari milioane sunt lasate,ca sa zic asa, la inspiratiunea numai a doi oameni,cari negresit nici odata nu pot da acea garantie aunui cabinet intreg controlat de Adunare, etc.".

378

Apoi mai la vale, D. Holban vorbind destraini i voind a probh cit aceasta dispozitiune arfi contra constitutiunei, adaoga:

Daca oare nu ar fi a ne declarh noi de in-capabili, a merge contra constitutiunei, cand vomda o parte din autonomia tarei, o parte din pu-terea reprezentatiunei nationale, controlul finan-telor, in mana a doi oameni, can Inca nu stimeine vor fi, etc.".

Mai poate dar ramalleh cuiva indoiala, Dom-nilor, cit inginerul i comisarul se confundau ne-contenit, si se admiteh el pot fi straini, de vremece zieeh ea se ataca chiar constitutiunea?

Mehedinfeanu intrerupe.B. Boerescu. Rog pe D. Mehedinteanu sa

fie mai pacient pentru cit D-lui a luat o mareparte la concesiune.

.211-ehedinteanu. -Am luat Ia discutinne, darn'am votat concesinnea, vit voiu spune pentru ce.

B. Boerescu. Ei bine, Domni lor, cand seprezinta o cestiune in asemenea conditiuni de in-eertitudine, nu admiteti D-v cel putin ca, poate sitfie loc la o interpretare diferita de aceea ce D-trao admiteti astazi? Cand nu exista un art. care sazica anume cit comisarul sa fie Roman, si cand dincontra exista un art. expres, in care se zice cit totiimpiegatii pot sa fie straini, pentru ce nu admiteti

379

Indoiala ee putin asupra sensului art. 13 eraposibilil ?

Dar, Domnilor, mai cugetati §i la altceva, cu-getati a D. Ambron nu este un functionar, pentrua el nu exercitg, o parte din autoritatea publia,pentru a nu prime§te leafa dela Stat; D. Ambronava o misiune specialg, o misiune numai provi-zorie, pe and impiegatii functioneazg, in timp de90 de .ani. Sa zicem c aceasta a fost o interpretaregre§itl; dar nu poate fi vorba deck de o interpre-tare, §i nici cum de violare de lege. i nu admitetiD-voastrg, a se puta face o asemenea interpreta-tiune, mai ales fatl cu aceasta, lege contraziatoare aconcesi unei ? Atunci nu recunoa§teti guverndreptul ca s interpreteze o lege in un sens altul cleatal D-voastrg,? Dar oare Domnilor, de and se opresteguvernului dreptul de a interpreta, legea? §i cumsunt atata de sever tocmai autorii primitivi ai nu-mirei D-lui Ambron? Mai multg, modestie. vt rog,Domnilor, pentru c pe D-voasträ nu v6, prindeasta, severitate (aplause).

Acum sá examin6m faptul din alt punct devedere.

Va intreb, Domnilor, responsabilitatea minis-terialA, nu are nici o limita? Aceasta o zic pentrufo§tii mini§trii, pentru actualii mini§trii, §i pentruviitorii mini§trii; cred ct pentru toi justitia cere

c.

380

Ca S. fie la asta responsabilitate o limita. El bine,)omnilor, sa, mai revenim la faptele cum s'au pe-

trecut. Numirea D-lui Ambron, am zis, s'a thcutde predecesorii nostrii; aceasta este un fapt pozitiv,guvernul nostru a confirmat aesastl numire prinun decret In forma; iata, un alt fapt pozitiv. Darnumirea prin deeret nu s'a facut intr'un mod mis-terios, asa cum s'a facut conventiuneaacea modificare a legei de concesiune. Aceasta nu-mire, efectul simplu al interpretarei concesiunei, eragreOtA, dar noi am dat un ram sens legei. Daca secredea, ca art. 13 din concesiune are alt inteles decat eel dat de noi.'apoi eine era mai in drept, eine emai competinte s indrepteze gresala i sa ne arateadevaratul sens al legei, decat Camera autoareaconcesiunei? Ei bine Camera de atunci a trecut ?

gheru. Ai disolvat'o,B. Boeresac. D-nu Magheru nu stie cum

au mers lucrurile. D-sa era atunci la Targujiu, facehplanuri politice prin munti.

Camera de atunci, in fata careia s'a facut nu-mirea lui Ambron, nu a zis dar nimic. Ea, maimult decat ori eine, puteh s5, faeg interpretareasensului coneesiunei, ea una ce votase concesiunea;

en toate acestea ea nu a interpretat art. 13,nici in sensul D-lui Holban, nici in sensul celorce o interpretA astki.

aditionaI6,

_Ma

§i

3S1

Mai mult deck atat Domnilor;Dupg mai mita vreme (sgomot).D. Prefedinte. Face0 ii nite, Domnilor.B. Boerescu. Ii doare rau Domnule Pre§edinte,

de aceea nu se lini§tese.D. Preqedinte. Nu vg ocupati de D-Ior.B. Boerescu. Apoi atunci D-v. in

Cel puin, Doinnilor, repet, dacg Adunarea arfi tacut pang, la fine tot nu s'ar fi putut zice astAzicg nu a avut ocaziune de a vorbi. Dar dupa oare-care timp, pe la finele sesiunei, dupg mai multgfunctionare a acelei Camere cgci se in§eala D-niicari mg intrerup cit s'a dizolvat Indata acea Ca-merg a D-lui Brgtianu.

0 voce. Camera tarei nu a D-lui Bratianu.B. Boerescu. Camera D-lui Brgtianu asa a

numit-o 0,ra (aplauze). In acea Camera', dupgcat va timp, s'a sculat D-nul Voinov, §i a fgcut ointerpretare asupra numirei D-lui Ambron. Ei binece a fgeut Camera ? Acea Camera na4ionalg, bung,patrioticg, cum o numea oratorii de atunci, a trecutla ordinea zilei!...

S'a disolvat apoi acea Ca Merl, si a venit oaltg Camera, fn care D. Agarici face aceimi inter-pelare; si el cere anume ea comisarul sa fie Roman;Camera iarasi trece la ordinea zflei !... Ei bine,

liniste.

382

Domnilor, aceste acte, numiti-le bile de indemnitate,sau cum veti vol, vh, intreb oare nu au §i ele va-loarea lor? Nu constitue o limith naturalh la res-ponsabilitatea ministerialh? Qare sunteti D-v, Camerade asth-zi, o autoritate en drepturi mai marl de-ck Camerile treeute? Nu, Domnilor ! Toate Cameriletrebue sh fie egal respectate; chci, dad. D- v asth-zi nu veti respecth Camerile trecute, eine vh spune

alte Camere viitoare và vor respecth mai multpe D-voastra?

Eu, Domnilor, nu voiu s m sustrag delaraspundere, macar ct existh In favoare-ne celedoua biluri de indemnitate. Dug, voiti puneticestiunea din nou aidem s o studihm din non.Cugetati numai la precedentul ce creiati i laprincipiile constitutiunei ce violati. Am terminatdar cu numirea D-lui Ambron.

Domnilor, aeum o alth acuzatiune ea s'a for-mulat intrun mod mai mult sau mai putin vag,

exci oratorii cari au vorbit asupra ei nu suntde acord este aceea in privinta confectionilreiobligatiunilor, Eli in privinta controlului.

In privinta confectiongrei obligatiunilor amsa zic foarte putine: aceasta nu ne prive§te penoi, ci pe concesionari; §i rhu a zis D. Fleva chguvernul este culpabil, fiindca a fost numai unbiurou de Inregistrare; chci concesiunea zice eh

ea

lit

383

confectionarea obligatiunilor este pe comptul con-cesionarilor: prin urmare guvernul prea bine afIcut sl nu fie deck un simplu biurou de inre-gistrare.

SI lasam iaräsi la o parte textele de legecari s'au inscris pe obligatiuni; cAci aceasta pri-veste tot pe concesionari. S venim la ceea ce nepriveste pe noi minitnii, caA, chiar dacI am ficulpabili, aceasta nu scuteste, nici sena, pe D-niiconcesionari cä nu si-au indeplinit datoriile impuselor pnin legea de concesiune.

Sit venim dar la control.Se zice ca. la art. 9 se prevede c lucrarile

au sa. se faca sub controlul guvernuluin'au executat acel control. Ce zice,

acel articol 9 § 5:Obligatiunea pentru lucrAri executate, pentru

materiale aduse, i pentru avansuri de plata, sevor liberh concesionarilor pe baza certificatelor ceinginerul sef al concesionarilor pentru citile ferateromâne va liberh i va prezenth comisarului Sta-tului. Aceste certificate se vor liberh sub controlulguvernului. Pentru constiincioasa compunere aacestor certificate, inginerul sef va fi obligat a daparola sa de onoare".

Ash dar sit examingm bine in ce consta eon-trolul ce se pretinde el puteh face guvernul, sau

si cit mi-nistrii D-lor,

384

mai exact vorbind, sit vedem daca din acest articolse poate §ti care este procedura acelui control, zic,cum se exerciteazg acel control.

Mai intai, ati vgzut, Domnilor, ca in disco-tiunea generalg din acea epocg, domina intre ora-torii din stanga un radical sentiment de cosmo-politism. AO vgzut ce opiniune aveh D. Brgtianuin privinta increderei ce trehue sg acordgm strei-nilor. Nimeni atunci din cei ce acuzg astgzi, dinstanga, nu se revolth cg afaceri ash de importantesg. se reguleze, sg se con troleze numai pe simplaparolg de onoare. Toti, atat I). Brgtianu, cat siD. Chitu, cat §i D. Mehedinteanu, criticau pe aceicari nu voiau a aveh toga increderea in strgini.

..i fiindcg D. Mehedinteanu protesth adincauri,si multi din D-voastra ar crede ca n'ar fi fost deaceiasi opiniune, iatit §i cuvintele D-lui din

anul 180:Mai este Inca o cestiune foarte importantg

la care onor. D. Holban, s'a revoltat este atilt-pentru acel comisar, cat §i pentru inginerul sefcare va da certificate pentru lucrg.ri Mcute. Cum

se poate, zice D-sa, ca tam, ca Camera sg pi-meascg un .functionar strain, numai pe simpla saparolg de onoare, qi .sg-i incredinteze mai multemilioane, si corpurile legiuitoare sl renunte la con-trolul care trebue sg-1 aibg.

385

Ei bine clack e vorbA de parola de onoarede jurAmant, am v?izut oameni earl s'au juratsolemn, §i apoi au facut cele mai mariPentru mine este mai multi, parolit de onoare aunui om onest, deck acele jurgsninte solemne cannu -tin nici 24 ore etc.".

Vedeti §i D. Mehediiiteanuaveh atunci toatá increderea in striiini; §i ce emai mult, D-Iui zicand di, se incredinteazt maimulte milioane acelor stráini, a flcut aluziune lacomisarul Statului, fiinddi numai lui, iar nu ingi-nerului §ef.i se incredintau inilioanele. Iata. dar eI §iD. Mehedinteanu confundl, ca toti cei1a1i, pe comi-sarul Statului cu inginerul §ef al concesionarilor.

Toi dar la discutiunea generall all di pa-rola de onoare, cg, strAngerea de mang a inginerului§ef constitue un control suficient.

Apoi, Domnilor, dacg v'ati resemnat pe pa-rola de onoare, pe acea strângere de man6 ce seobi§nueste in Germania; dacl, cliii nenorocire, maima fost cam tare §i s'a strAns de v'a e§it ochii(aplauze, ilaritate) vina nu este a noastrl; nu datialtora ce se cuvine D-voastr6!

Yin acum la o obiectimie ce sa f6cut InaceastA Adunare. S'a zis de catre D. Fleva, Imipare c noi ne sprijinim pe discutiuni, pe cuvintezise de D. Codrescu §i alOi la discutiunea gene-

20993 25

miselii.

dar, cl

si

D-Ior,

386

rath, a concesiunei; dar apoi uncle articole ale eis'au modificat, si astfel s'a amendat i acest art. 9.Obieqiunea este intemeiata? s examinam. Sa venimdar Ia amendament. S vedem daca articolul amen-dat s'a indreptat ash Meat sa nu mai existe in-convenientele pe cari le semnalh diferitii oratorican an combatut concesiunea.

Vi s'a spus, Domnilor, ea D. Carp a pre-zentat un amendament asupra acestui articol; acelamendament erh complect si precis. lath, in adevarce ziceh el:

Aceste certificate se von prezenth, de ingi-nerul sef al concesionarilor guvernului, care dupace le va verifich 'Ana in zece zile dela prezentarealor, le va trimite imediat comisarului 8tatu1ui. In casde contestaOuni asupra aeestor certificate, un tribu-nal arbitral, conform art. 3 si 27 va hotari insa phnace hotarirea sa se va da, certificatul se va trimitecomisarului spre aehitare, dar rezultatul hotarirei ar-bitrale se va lua in primire la certificatul urmátor".

Prin acest amendament (Tar se determina, pro-cedura controlului. Nu mai era vagul ce existhpana atunci, i despre care a vorbit D-nii Ver-nescu, Holban i Codreseu, prin ei se determinacum are sa se faca controlul. Ce raspunde comi-siunea la acel amendament ? Ce raspunde Camereidelegatul comisiunei D. Chitu ?

387

Comisiunea respinge ?west amendament, find-ea, este inutil si mai mult incureator deck asigu-rator" (ilaritate).

Vedeti, procesul-verbal adaoga, ca atunci ciindD. Chitu a dat aceste minunate explicari convinga-toare, D-v. cei din stAnga, ati rAs atunci, a fostilaritate in Camera. Ei bine, daca ati As atunci,plangeti macar aeum; dar nu dati vina pe altiicani nu sunt culpabili.

0 voce. Cititi mai la vale.B. Boerescu. Iata dar ca, s'a respins amen-

damentul. Se scoala insa D. Kogalniceanu si vor-beste tot in sensul oratorilor. D-nii Codrescu, Holbansi ceilalti cerAnd a se precisa in ce consta con-trolul, cerând a se crea proeedura controlului. D.Kogalniceanu nu sustinee, toemai intru toate amen-damentul D-lui Carp, dar propunea o procedurade control cam identica.

La cuvintele D-lui Kogalniceanu WI ce Ms-punde tot D. Chitu:

Am zis dela inceput ca comisiunea a res-pins amendamentul numai pentru ca creaza, difi-cultati si nu dit gnrantii. Comisiunea este convinsäca garantia nu se (la unui Stat cu eeeace a zisD. Kogalniceanu, ori eu ceeace an voi sa zica cu-tare deputat, garantia in asemenea lucrari estebuna credinta a oamenilor, buna crestere, si do-

3S8

riqa de a urmh cu drJptate §i sfintenie, iar nu dea face cutare jurgmant sau cutare revizuire, cgcicu multe revizuiri s'au mancat destui bani.

Acum D. Kogglniceanu zice ca sa, se deacertificate de inginerul prusian sub controlul in-ginerului roman : primim si primese §i concesio-narii, ca sa nu se zicg di, avem aerul de a nuvoi control u I.

A poi. procesul-verbal con'tin ug :

,Se pune la vot amendamentul D-lui Carp sise respinge".

Se pane la vot art. 9 modificat §i se pri-me0e.

A§h dar, vedeti, Domnilor, ce s'a intamplat.Amendamentul D-lui Carp se respinge. D. Chitu

zice ca prime0e propunerea ll-lui Kogglniceanu eacertificatele inginerului prusian sa, fie controlate deun inginer roman. Toci dar s'ar fi a0eptat sg vazgaceastg modificare in textul primitiv al art. 9 ; 0tot erh cevh atunci, cAci se precizh o procedurgde control.

Insg nu vedem nicgeri acest amendament alD-lui Kogglniceanu redactat. Vedem numai ca,procesul-verbal al Adungrei ne spune ca, art. 9s'a primit modificat. Cgutlm dar modificarea,0 ce aflgm:

AfIgm cg s'a adlogat fraza: Aceste certift-

389

cute se vor libera sub controlul guvernului".in loc sa se arate in ce const5, acest control, se

urmeazA, numai deck cealala parte, uncle se ziceca, aceste certificate se vor da peparola de onoarea ingineruluilef.

Prin urmare dar aceia0 confuziune i incer-titudine a Minas in corpul art. 9, nu s'a indreptatde loc inconvenientele ce oratorii arkau e existh .

din acel control bazat numai pe parola de onoare.Spuneti D-voastrA toti in convinctiune §i dupa

dreptate, dael articolul acesta 9, a§h, modificat, adevenit mai clar de cum era mai inainte? a ca§tigatel un caracter mai precis? a fixat el in ceva pro-cedura cum sa se exercite controlul Statului? Nu.Nimic.

Vagul dominä la sfalit, precum a dominatdela inceput. Ce a urmat dar atunei? A urmat omare incertitudine asupra modului cum sg, se exer-cite controlul Statului. i ati vlzut buna credintg,a tutulor guvernelor ce s'au succedat, in privintaaflarei procedurei unui control, care nu era impusde concesiune, qi care ar fi putut garanta maibine interesele Statului. Ati vazut cg, In acel jur-nal, care eth scris de mine qi prin care s'a numitAmbron comisar al Statului la Berlin, am speci-ficat atunci ca sá nu se dea certificate deck dupl,autorizarea ministrului de finante; insä, ati vázut

In*

390

pe urmg, cl nu s'a putut, pentrua, a inceput dis-cutiunea cu. D-nii concesionari, cari nu recunosteauaceast6 dispozitiune. Ei invocau textul concesiuneicare este nectar, neprecis, si de aci necontenitediscutiuni. D. Golescu, a crezut a regulh controhilintr'un fel. D. Dimitrie (Mika v'a argtat cum s'a,luptat necontenit, Fin corespondentele ce v'a aratat,ca sg, creeze o procedare sigua de control; ingnu a putut terminh, nimic, si cestiunea a rAmaspendinte la esirea D-sale din minister. IirmAtorulministru, D. G. Cantacuzino, s'a luptat iarasi ne-contenit ca sl creeze o procedurl de control, insii,aceleasi d ificultAti a intampinat.

Apoi, Domnilor, and o procedurA, nu s'acreat prin lege, cand nu s'a explicat nimica plainlege; cAnd articolele concesiunei sunt a$ h de vagesi incerte, veniti D-voastr5, si acuzati toate gu-vernele cg, nu au fixat cutare mod de procedur5,pe care It decide tocmai azi D. Holban, oni D.Codrescu? Ei, Domnilor, azi pot A, fie multi is-teti care s§, inventeze procedeuri de controluri, diciastlzi s'a Intilmplat räul si dupA, bAtAlie multi vi-teji s'aratI. Apoi, D-lor, asemenea procedeuri nuse creaz§, Fin interpretatiuni, and ele se specificg,anurne prin lege. D-voastr5, la 1868 nu ati primitamendamentul D-lui Carp, nici procedura practidi,datA, de d. Kogálniceanu, si nu ati volt macar srt,

391

intelegeti explicatiunile date de d. Mtn; cAciaceasta tot ar fi fost un text precis. Ei bine, cAndredactati o lege in un sens incert §i vag, §i o daipe mAna guvernului ca sit o execute, a poi totD-voastrA veniti §i-1 atacati c nu a executat legeacu cutare procedurg de control care cu toate acesteanu este scrisA in lege?

Nu mai revin, Domnilor, la alte atacuri ces'au fcut, cAci alti fo§ti Nlini§tri au ritspuns §ile-au spulberat. Eu nu am Rent decat s formulezintr'un mod general atacurile principale ce s'auprodus in contra ministerultfi §i am combätutaceste atacuri cu fapte si cu aete in man&

Acum, domnilor, s vin la partea cea dinurrnA, despre care v'am promis a vit' zice cAtevhcuvinte, adic in ceeace prive§te obligatiunile con-cesiona rilor.

Am auzit ziandu-se de unii din D-nii ora-tori c ar trebui s ne ferim ca prin discursurilenoastre s dgm concesionarilor argumente in fa-voarea lor. Dar, Domnilor, nimic nu poate da con-cesionarilor motive de a se sustrage dela obliga-tiunile ce li se impune prin concesiune. Nimenidin cei ce an vorbit nu le-a dat asemenea motive§i nimeni nu le va da.

Obligatiunile Domnilor concesionari ate stint,multe putine, sunt precizate indestul, in textul

S92

concesiunei. Aceste obligatiuni sunt mai ales rela-tive la executarea lucritrilor. Legea concesiunei inprivinta tutulor astor indatoriri este expresa, qi

chiar dac am presupune c un ministru ar fiaplicat ran concesiunea in ceeace priveste admi-nistratiunea interioara, aceasta nu poatetda dreptulconcesionarilor de a se sustrage dela mste obliga-tiuni cari li se impune prin contract intr'un modformal.

eonchid dar, Domnilor, i zic ca, dacrt esteadevarat ca in aceasta cestiune nu suntem preocu-pati deck de interesele generale, apoi sa lasam laoparte incriminarile. Ce faceti d-voastra mai ales ?neulpati intentiunile?

Pe cat se vede numai aceasta a fAcut maitoti din cei ce au sustinut raportul: cAci fapte,un s'au produs; intentiuni numai s'au judecats'au condamnat. Noi nu am facut astfel. Noi nuam ineulpat intentiuuile adversarilor nostri. Canda fost vorba despre aceia earl au votat drumulde fer, noi am zis ca nu trebue sa incriminamintentiunile: cáci votarea drumurilor de fer era onecesitate a timpului, erh expresiunea unei tre-buinte necontestate.

Prin urmare, eu nu am presupus i nici voiupresupune rele intentiuni ministrilor cari s'au silitca sa voteze aceastA coneesiune; greseala Ion este

si

si

393

numai el an proces cu oarecare us,urintg, au co-mis neregularitAti constitutionale, mai cu seamlfatd cu SPnatul si in ceeace priveste actul aditio-nal din Iunie 1868.

Eu, Domnilor, cred cA toate guvernele si-aufAcut datoria lor; i dacl, din nenorocire, oarecarirele efecte s'a produs in aplicarea concesiunei,aeele rele efecte trebue sA le atribuim numai unorcauze, en totul nedependinte de ministrii, adielInsi concesiunei, care desi nu a fost flcuta In-tr'un scop Mu, insl a- fost atAt de defectuoasA,elasticI i echivoc in redactarea ei, Melt apli-carea ei a print da loc la multe inconveniente.

SA incetlm dar, domnilor, o repet, de a neineriminh unii pe altii, ci sI tie unim cu totii, sldlin liana CU totii, pentru ca sl, silim pe strlinisl-si execute obligatiunile ce le impune actul deconcesiune! (Aplauze prelungite).

Dupa terininarea discutinnei in care unii deputatian atacat toate ministerele dela darea concesiunei, i opersoana in lta care nu se numeste, atacuri earl s'autradus i prr propuneri de dare in judecaa a ziselorministere, Camera adoptri, urmiitoarea propunere a Gene-ralului Florescu, prezentat'a sub fQrm de amendamentla eelelalte propuneri:

wino, discutiunilor qi lamuririlor ce s'audat in sanul Adunarei in privinta cestiunei con-rcesinnei Strousberg ci compania;

In

394

Avdnd in vedere ca d?,ficulta,tile ivite asupra

,, executarei concesiunei intre guvern cu concesio-narii sunt supuse arbitragiului;

in privinta depozitului cata sa se urma-reasca pe calea justiciei D. Strousberg f i consortii,Ambron fi bancherul Jacques;

Ca, pdna la rezolvarea tuturor acestor ces-,.tiuni, guvernul trebue sa iea toate masurile viz-tru conservarea fi asigurarea drepturilor fi averei

Statului, incunoftiinteind pe Camera despre rezul-tatele fi solutiunile obtinute in cestiunile »zai joscitate ;

Camera decide a se trece la ordinea zilei.

Ca,

II

(Mon. No. 161 din 24 Iu lie 1871)

Din nou chestiunea Strousberg

Cotnitetul de delegati a sectiunilor Camerei compusdin deputatii Al. Plagino, G. Apostoleanu, G. Manu, Me-nelas Ghermani, N. Negri, G-. Cantili qi C. Boerescu, stu-diind proiectul de lege al guvernului in solutiunea ces-titinei Strousberg, l'a inlocuit printr'un contra-proiect,mai complect deck cel dintai, prin care se reguleaza atitsituatia tarei fafa de detentorii de obligatiuni, cat §iaceea fatit de Societatea Strousberg. C. Boereseu numitraportor al Comitetului Delegatilor a prezentat raportul§i proieetul de lege al comitetului delegatilor in §edintaCamerei din 4 Julie 1871, eind s'a §i luat in discutiune.

Desbaterile continua §i a douazi 5 Julie child guver-nul a declarat ca' se une§te cu proiectul delegatilor. Inmei* zi iaeuvantul §i B. Boerescu.

B. Boerescu. Domnilor Deput4, cele dinurml cuvinte ale D-lui Vernescu ma dispenseaza, dea face oarecari observatiuni asupra unor aluziuniale D-sale san apostrofari earl s'ar fi putut in-terpreth intr'un sens ram; fiindca D-sa, din neba-

396

gare de seama se intelege, a zis c aci in Camera.unii ar fi aparatori ai Wei qi altii ar fi contra

Domnilor, D. Vernescu insa a retras aeestecuvinte, de vreme ce sfar§ind, a zis ca toti voimbinele rei, i c daca diferim in opiniuni, cauzaeste numai punctul de plecare in care ne punemfiecare din noi. A§a dar. Domnilor, critica lacare ar fi dat loc multe din cuvintele D-lui,aeum nu mai poate aveh 'loc. k;i-rni pare bine caD. Yernesen, la finele cuvantului sau, a recunoscutadevarul; caci este bine ea eestiunea aceasta san'o mai inveninam i s'o agravam mai mult deckeste, prin pasiunile ce le putem exereith. Toti neluptam pentru binele tarei, §i toi cautam in aceastaafacere atat de grav s aflam solutiunea cea maifavorabila i1 rei, dupa opiniunea fiecaruia.

Prea bine dar a facut D. Vernescu ca a fa-cut sa inceteze aluziunile cu eari incepuse. Nu mapot insa oprl de a zice doua euvinte asupra unorobservatiuni secundare ale D-lui Vernescu, carimi s'au parut a fi mai mult o stratagema, decalun argument serios; qi aceasta este insistenta cea pus Onor. D. Verneseu pentru ea guvernul sadeclare daca mai dustine sau nu proiectul ce aprezentat; daca prime§te sau nu proiectul majo-ritatei comitetului. Pentru ce aceasta insistent/din partea d-lui Yernescu ? Guvernul §i-a facut

397

declararea sa dela incept in aceastg, cestiune; elasteaptá acum s vadit lucrarea Camerei, si ea intoate celelalte proiecte, va primi ori va combateamendamentele propuse. Pentru ce oare D. Ver-neseu voeste neap&rat ea guvernu s declare demenchne sau nu proiectul sau? Ce insemneazAlaudele ce face numai unora din ministri? Fi-vatoate aceste spre a aduce desbin&ri intresau spre a face a se crede cg, cei ce von vothpentru proiectul delegatilor, voteaz a. aceastachiar contra guvernului ?

Voci: Nu este ash, protestAm (sgomot).B. Boerescu. Dacl nu este asà atat mai

bine; ins& este bine s inlittur6m si aceastg, supo-zitiune, precum s'a inlItutat si celelalte; este bine0 nu IA0,111 bgnuiala cIt s'ar gandi cinevh avede In ast/ cestiune o cestiune ministerial6.

SI fie bine constatat c aci este vorba de inte-rese generale, si cIt preocuparea noastra, a tutora estenumai a ajunge la cea mai bun/ solutiune

SIt intrAm dar, Domnilor, indatl in cestiune,si voiu fi foarte scurt in argumentatiunea nwa;voiu fi scurt, ca,ci argumentele D-lui Vernescucare s'au raportat la cestiune nu sunt atat denumeroase, nici de o mare forta; D-sa n'a conk-batut atat proiectul in fond pe cat a expus maimulte teorii §i generalitlti, cari poate sI placI, dar

ministri,

prin

posibila.

398

cari nu pot sa ne convinga spre a respinge proieetulprezentat de comitetul delegatilor. Generalitatilesunt bune cateodata, apelurile la patriotism pot filaudabile, dar nu cred c numai alas se rezoM,cestiunile de cifre, cestiuni de mai multe milioaneale Statului, cestiuni cari pot aduce tot felul decomplicatiuni. In asemenea cestiuni trebue s proce-dam mai mult en ratiunea, trebue s calculam §isa vedem care an fi solutiunea cea mai practicaqi mai acceptabith, ce am puteh da. D. Verneseua inceput prin a ne aduce arninte cum s'aprezentat cestiunea inaintea Camerei; voiu incepeD-lor, qi eu tot asemenea. Açi vazut ea guvernula venit in aceasta adunare cu o conventiune §i CUun proiect de conventiune. Multi din noi au crezut,eu buna credinta negre§it, e erau avantagiurireale in proiectul de conventiune; ea adica ruinacel proieet eram expu§i la mai mici perderi pentrutara; i, Domnilor, nu trebue sa ascundern, ea nuputem eqi din aceasta cestiune fara sa pierdemcevh. Aeeasta este imposibil D-lor. Ei bine, multidin noi, intre cari sunt i eu, am crezut c prinacea conventiune perdem mai putin, in sensulacesta cit eram sa avem drurnul de fer reparat §iterminat pana la Pite0i, eram sit avem o ipotecaasupra averei imobile a debitorului, pe care nu ovom gasi dupl. judecata.

399

Insa Onor. Adunare, In intelepciunea sa, prinpropunerea celor 62 de deputati, can s'a produsla biurou, a crezut ca, va pita esi din acest impas,mai avantagios pentru taxa, prin calea judecateicu concesionarii.

Prea bine. A§ fi incautat daca lucrurile voresi ash,. Eu am crezut insa altel. MajoritateaCamerii a preferit alt sistem; en respect vointamajoritatii. Ce se observii insa, acum cand aceaconventiune s'a retras? Vad pe Onor. D. G. Bra-tianu, cat i pe insusi D. G. Vernescu, c yinasta.zi sa recunoascl cA acea conventiune aveh oare-care avantagii, si cá nu pricep D-lor cum astaziconversiunea se prezinta, fara acea conventiune,caci zic, Donmilor, acea conventiune da o corn-pensatiune pentru sacrificiul cuprins in proiectulde conversiune. Ash, dar Domnilor, vedeti ca toc-mai astázi se recunoaste el au fost avant* cu-prinse in conventiune. Ei bine, Domnilor, luatiseama s nu se mrturiseasc i avantajul proiec-tului de conversiune, dupace va cad& Daca amlasat s cad proiectul de conventiune, st cautamacum a da o solutie cel putin cestiunei conversi-unei; sa, clutlm a ne dirige in aceasta cestiunemai mult cu inima de cat cu ratiunea. SI nu nefacern iluziuni, Domnilor! Aci este vorba de obli-gatiuni pozitive, cari se judeca, de tribunale dupa

.

400

principiile de drept, iar nu numai dupg equitate,dupg capriciu. De vom procede cu usurintit neputem pomeni intr'o zi cu pierderi mai mari decat cele de acum; ne worn cal atunci, clan va fiprea thrziu.

Asa dar. Domnilor, in discutiunea acestuiproject de conversiune, vg rog s departati ()riceidee de opozitiune, mice spirit 3e partid; sit in-cetarn de a mai invoch sentimentele de patriotism,caci toti avem aceste sentimente, dar nu cu ele serezolva cestiunile financiare; sit departiim iluziunile

ne ocupgm de realitate, de lucruri pozitive,reale si asupra acestei realitati vin mai ales a VAatrage atentiunea D-voastrit.

Ash dar, abstractiune achnd de consideratiuniministeriale, abstractiune facand de mice spirit departid, sa vedem la ce rezultat ne-ar duce, la cedificultati ne-am expune daca am primi proiectulminoritatii, iar nu al majoritgtii comitetului dedelegati.

SI vedem mai intai ce este aceasta, cestiunea detentorilor de obligatiuni care este natura aces-tei cestiuni?

Dupg mine, Domnilor, dupg opiniunea measiucer i intimg, natura acestei cestiuni este du-blg. Intai ea este de o naturg politica, si al doileade o naturg financiarg. Domnilor, oricat ne vorn

sd

40f

sill noi sit ridicgm acestei cestiuni caracterul in,ternational ce contine intrAnsa n'o vom puteh face.

In adevär, este necontestat ca sute de mili-cane coprinse In aceste ob1igaiuni, sunt subscrisein strlinatate; o suma destul de insemnath, estes't in

El bine, Domnilor, astfel fiind. judecati D-v.In sinceritate daca streinii, dacit posesorii de obli-gatiuni rAspanditi in toatit Europa, nu stint liberide a interpreth dificultätile la cari a dat loc con-cesiunea, mai mult in valoarea lor? V intrebdacl nu este asemenea natural ca i guvernele lorrespective s6 facl aceia§i intrerpretatiune? Aceastaeste un sentiment de conskleratiune natura16.

Prin urmare dar care este dificultatea ceadintai ce se ive§te? Este cestiunea garantiei. D.Vernescu cu mult talent ne deinonstr c noi nusuntem .garanti. Prea bine face D-lui. Dar suntsi altii de opiniune contrarie. Trebuie dar sit ad-mitem cä cestiunea este cel putin controversatA.

Nu este vorha aci cit concesionarii sau de-tentorii au sa. gilseascl argument in diseutiunilenoastre, dupit cum zice D. Vernescu. SA-mi per-

kmit6 D-lui a-i spune c asemenea argumente nuse vor gitsi in toate dezbaterile noastre; ci fiecaredintre noi a expus numai dificultAtile, precumcrede cg, se vor intttmplh. Trebuie pin urmare sit

20993 26

tang.

402

admitem i aceasta eh asupra cestiunei de garan-tie pot E. controverse.

Dar dach controversele pot sh fie posibile,asemenea trebue sh admitem ipoteza eh in strhi-nhtate poate prevalh opiniunea c existh, garantiidin partea noastrh. Poate asemenea c i aeolosh predomineze tot opiniunea de la noi, adich ehnu exist/ garantie.

Dach, presupunând c va predominh opiniu-nea ch suntem garanti obligatiunilor, mh Intelegetila ce conflict ne expunem? Nu este bine ea Adu-narea sh meargh cu imprudenta phnh, acolo, trick

1111 admit/ eh acea controversh nu s'ar putehluh aiurea in alt sens de cht se considerh,Aceasta ar fi o adevgrath, orbire. Vedeti dar deaci la ce dificulthti ne expunern! i sh nu ni sespun c cestiuni financiare de asemenea naturhnu dau loc ta dificulati politice, ci se judech detribunal, cu citatiuni, eu porthrei etc. Nu ; ase-menea eestiuni au un caracter international. Suntexemple de asemenea cestiuni financiare care audat loc la conflicte, la dificulthti mari. D. N.Blarenberg ne-a citat eri ca exemplu MexiculGrecia, unde s'au ivit grave eonflicte pentru ces-tiuni de bani. Eu vh, mai pot cith exemplul Por-tugaliei, care a fost expush, asemenea la graveconflicte, tot din cauz5, de interese financiare. Prin

SA

mi.

§i

403

urmare, D-lor, opiniunea mea este: sh facem totposibilul sh vedern cum putem alià mai bine in-teresele thrii cu menajarea intereselor exterioare,spre a evith conflictele neplhcute pentru noi.

Eath intaiul punct.Tree la a doua naturh ee prezinth cestiunea

la natura sa financiarh care ne privelte en desh-varqire direct pe noi. Ei bine, Domnilor, sub acestpunct de vedere, cum s'a prezintat cestiunea ? Ease prezinth astfel: Este sau nu in interesul, thriica in schimbul unor lucrlri de drum de fier ceam luh, sh constituim o datorie a Statului ? Sidad, trebue sh continuhm acea datorie, trebue shchuthm a fi cat mai uvarl, cat mai justh, §i catmai mult acceptabilh spre a evith diflculthii.

Dach s'ar puteh emite franc §i neted opini-unea radicalh eh nu suntem datori nimic, nici shdgm nimic, eh nu avem sa, luhm nimic, dach inadevax, ar fi o sistemh franch, o sistemh simplh,lhmurith, dar pe care nu am vhzut-o formulathintr'o propunere §i a chreia bunItate nu s'a de-monstrat de nimeni. Se poate ca acel sistem radicalsh fie bun pentru noi; Ins/ cat/ sh §titi nici acelaar rezolvh dificultAile exterioare, chei dach instrhinUate controversa de care am vorbit ar do-mink altfel de cat la noi, intelegeti D-voastrh chprin acel sistem, dificultalile exterioare ar fi §i.

404

mai marl. Va s zica, chiar acest sistem radicalar ave/ inconvenientul s lese Inc/ in picioare di-ficult/ti politice eventuale. Dar pe cat nu s'a for-,mulat acest sistem in propunere, ne aflarn in fataacelor doul propuneri; a majoriatii si a minori-tritii. Sunt acum don/ zile de cand se discutlaceste propuneri ; a vol s rezum discutiunea,spre a puteh vedeh care este cea mai bunA, ceamai practicä.

Onor. D. Plagino a zis c nu Intelege cg, olege sl fie ea o oferta, a se primi ori nu de str/-ini; ei bine, dar solutiunea Onor. minorit/tii nueste ea o oferea ? Cestiunea dar nu este de oferte,ci care din aceste propuneri nu este in conditiunide a fi acceptabil/. Asa dar, s1 examin/m caredin aceste propuneri este mai avantagioas6.

Avem in fat/ propunereaD. Vernescu a sustinueo combgtand numai

propunerea contrarie, dar s vedern propunereaIn sine,

Mai Intdiu s observIm c/ D. Vernescu s'aservit cu doll/ feluri de argumente spre a sustinepropunerea sa, estrinsece §i intrinsece, ca s. zicastfel. Eu rn voiu ocuph mai ales de cele intrinsice.

ne ocupqm numai in treacgt de un ar-gument estrinsec. D. G, Vernescu a repetat demal multe ori ett cei ce au subscris propunerea,

SA

405

in numAr de vre-o 60 deputati, sunt legati a vothastgzi projectul minoritAtei. Eu nu intru a exa-mina modul cum s'a subscris acea propunere,admit el s'a subscris regulat. Zic numai atAt eg,

in intrunirile ce se ziee c s-au fAcut, sunt multidintre noi deputatii care nu am luat parte. Prinurmare astA-zi cAnd cei ce au fost la acele adu-nAri au. vorbit, cand lumina a putut a seface mai mare, este prea posibil ca unii din aeeiD-ni subscriitori sg, '§i fi modificat opiniunile qi

voteze cum le va dicta eonstiinta.Dar sg, vedern ee contine acea propunere.

Ea coprinde aceastl idee! Ca sg, se facg o esper-tizA de valoarea 11m-hi-nor executate, §i pe aceavaloare sg, se dea detentorilor o despAgubire pro-portionatg, care sg, reducl dobAnda de 7 la sutA,adicA capitalul obligatiunilor luate se vor reducein proportiune cu capitalul lucrArilor efectuate.

Dar Onor D. Vernescu care a fAcut laudAacestei propuneri, a uitat sA se ocupe de dificul-tAtile ei practice.

SA vedem dar daeg aceasta propunere estepracticl, este justA, este acceptabila.

D. Vernescu a neglijat toate acestea. D-luia &cut mai ales generalitAti §i a rAspuns D-luiEpureanu, numinclu-1 cocon, §i fAcAnd §i alte ase-menea trAsuri de spirit.

asta-zi

sa,

406

Iata dar dificultatile naturale care se pot ivicu propunerea minoritatei. Cu eine mai intAi seva face expertiza? Cu detentorii negresit, caci pro-punerea zice a expertiza sa se faca contradictoriu.Dar unde sunt detentorii? Uncle este aceasta per-soana morall en care voiti a face espertiza? Auei undeva un comitet cu mandat legal ca sa re-prezinte pe toti ceilalti detentori? Nu va temetiD-v. ca espertiza ce o yeti face in nefiinta deten-torilor legal representati, ar putea fi contestata, eailegala. Ei bine, Domnilor, nu trebue sa voitiniciodata ca luerarile %cute de Stat sa poata fitaxafe de lucrari ilegale. Prin urrnare cum are sase faca espertiza cu niste persoane cari n'au acinici un representant legal. Cel mai din urma de-tentor de obligatiuni, cea mai din urma portarisaposesore de o obligatiune, ar putea sa atace eailegall espertiza. Ce siguranta dar an putea pre-zinta o asemenea lucrare? Dar sa. vedem acumpe ee baze s'ar face aceasta expertisa? Admit caau venit detentorii, admit ca, autorii propunereiin discutiune au gasit mijlocul ingenios de a adunhpe toti detentorii. Dar orice espertiza cata sa, aibao bag. Trebue sa se stie pe ce principii, pe cebaze se face expertiza; caci este espertiza si esper-tag. Ash dar ambele parti intr'un mod prealabil§i eontradictoriu, trebue sa se inteleaga despre

407

bazele pe cari se va face espertiza. Ca s5, vingun detentor sg, Voesc sA. se fad, espertizgpe baza certificatului dat de inginerul §ef cands'au liberat obligatiunile; pe certificatul care seraporta la lucrArile efectuate, la materialurile aduse,§i la plata dobanzilor platite, pentrue6 are sg. zic/acel posesor de obligatiuni, de ce s escludeti dinespertise §i surnele date pentru plata dobAnzilor?Oare aceste sume nu fac parte din capitalul intregal drumului ferat?" Iatä dar c s'ar putea ad6ogape lang a. valoarea materialurilor §i lucrárilor, §i

acest element al dobanzilor. Ar mai putea veniapoi §i alti detentori cari s invoace alte baze;alti ne-ar intrebh, de exemplu, ce s'a fàcut depo-zitul, citci a fost o suml depusA? Si ne-ar ziee:dael s'a furat, aceasta nu ne prive§te pe noi,Statul este dator s.1 plateasel; ar pretinde dar easg, figureze in espertith qi suma depozitului.

Dar sti presupunem c toti s'ar mArgini aconstata numai valoarea lucrri1or. Rthnane atuncia se §ti care luergri? Unii ar invoch espertizachiar a D-lui Doniei, confirmat6 in carnerg, deguvernul D-lui I. Ghika, c acele lucräri valo-reazg aproape 146 milioane. Alti nu ar tine insearnä luerlrile cum sunt acum degradate ci a§6,

cum au fost inainte de a se degrada. Vedeti darDomnilor, eate dificult64i s'ar ivi numai in pri-

zia:

408

vinta bazelor de estimatiune a luerarilor. A poi armai putea veni alii i ar zice: c procentul de7 la suta este pe valoarea nominala de 270.000franci, iar nu pe valoarea reall care este multmai mica. Capitalul de 245 milioane nu este realei numai nominal, eel real este numai de vre-o180 milioane.

Prin _urmare cand se zice In concesiune eldobanda este de 7 la sutl, nu este tocmai exactcaci acea dobanda este pe capitalul nominal, iarpe capitalul real ea este de aproape 12 la sutaprin urmare deteutorii mai pot obiecta autorilorpropunerei; dael mergeti dupl ecuitate, de ce nupuneti dobanda pe valoarea efectiva si nu pe ceanominala? De ce ne dati numai 3 la Rita, ei

nu 12 la suta, atat cat luam in fapt dupl. eon-eesiune?

Dar sa presupunem c dententorii au sl seinteleaga asupra bazelor evaluarei, ceace este maiimposibil; dar in cursul evaluarei s'ar putea ivicontestatiuni. Ei bine aceste contestatiuni eine leva judech? i ct timp vor tine aeeste eontestatiuni?

ce se va face cu drumul de fer in acest timp?D-voastra zieeti e contestatiunile se vor judecitde tribunalele noastre; dar in deobste asemeneacontestatiuni se judeca de arbitri, pentruca Indeobste arbitri sunt mai expeditivi si mai compe-

409

tinti. In timpul cat va durh aceast6 judecatá ce vornface cu drumul ferat? Nu vorn puteh face actede proprietar, pentrucA nu qtim Ong, la fine daelne vom intelege cu dententorii, §i am ajunge stne insuqim drumul Va fi dar in pericol de a sedegradh; i eine va suferi paguba?

Ei bine, Domnilor Deputati, in fata unordificultlti practice atAt clenurneroase, spuneti D-v.in eonqtiintA, clael propunerea minoritltei estemenit6, de a le deslegit? D-nul Vernescu ne vor-be§te rnereu de unitate; dar, Domnilor. cand estevorba de finante §i de interesele Statului, nu sevorbeste de equitate, ci de legalitate, §i de dreptate.Cuvantul equitate, luat in un mod vag, duce maide multe ori la iniquitate, la arbitrariu.aduceti aminte ceeace Vatel generalul ziceh unuirege al Frantei. Sire scapA-ne de equitatea par-lamentului." Cum? acestor oameni, acestor detentorinu voiti sg, le recunoVeti nici un drept? Apoiatunci pentru ce le acordati atatea milioane? Nu.Aceasta o faceti ea milg? Negreit ct nu; eAcistatul nostru nu are mijloace, nici demnitateadetentorilor permite, ea 81 se fael milq, de milioane.

Este dar ael un drept. Equitatea D-voastrAiI1semneaz c ad i. este o cestiune de drept; Insávoiti, nu §tiu de ce ascundeti dup acestparavan numit equitate (aplause)." Ash dar aceste

V§

sit vfi

410

milioane nu le dam pentru equitate, ci le damfiindca in schimbul lor luam o proprietate ce sechiama drum de fer. Nu e vorba aci de equitate,ci de drept, trebue sa pItim acea ce luam. Gre-qeala insa a minoritatei delegatilor este ca D-1ornu au aclus o baza spre a ajunge la un rezultatpractic.

Putem day zice in rezumat, Dornnilor, capropunerea aceasta 111.1 ofera nimic cert 0 deter-rninat, ei ea cuprinde un ce vag §i nesigur; i neexpune a nu satisface interesele noastre financiare,a nu fi acceptata de detentori §i prin urmare a nuevith dificultaOle exterioare la care ar puteh da loc.

Propunerea de a doua este ea oare mai per-fecta, ? Dar, de0 nici ea nu e de natura a nu ficriticata, dovada este ca partizanii opiniunei mi-noritatei au venit 0 au criticat numai pe a ma-joritatei, au combltut-o, insa cand a fost vorbade a justifich propunerea D-lor, attinci s'au mar-ginit numai la generalitati i invocari la senti-mente patriotice. fara a deslegh vreuna din difi-cultatile ce se prezinta.

Avantajele ins& ale propunerei de a doua auntlesne de inteles. Aci se ia valoarea nominala acapitalului aqh cum este, i se (la obligatorilor unce cert §i determinat, qi se conserva, acel capitalnominal, Ins/ li se reduce interesele. Cu ocaziunea

41.1

acestei recunoaqteri a capitalului, am vazut cumare parere de ram, ca, multi au cdutat sd dena-tureze chestiunea, s faeg pe Adunare a credeplatim 245 milioane franci, mdear ca. nu Waindrumuri de aceia§i valoare.

0. Vernescu. AO este.B. Boerescu. Aceasta este o arrna, de ex-

ploatare; prin aceasta voiti s speriati pe arä i

pe deputati, incat sa, se creaz c unii apara tara§i altii nu, zicAnd ct noi dam in schimb oloare mai mare. Ei bine, nu este asy Sd luamcapitalul i dobanzile §i sa, le analizam

Capitalul de 245 milioane, vd repet, cum afacut §i D-nul Lahovari, ca, nu se plate§te acestcapital care este luat nominal; aceeace platim inrealitate dupd propunerea majoritatei, este nu 245milioane, ci 146 milioane; §i aceasta, tifra esteconstatatd prin evaluarea fdcuta de inginerii nostril,§i ati vdzut-o probata, §i prin calculele matema-tice ale D-lui Anino§anu. Dobânda ce se plate§tela acest capital, este de 4 la sutä, pentruca aceasta,tifra corespunde valoarei lucrarilor ce luam delaStrousberg. Prin urmare, Domnilor, prin calculelefacute in tabloul alaturat pe langd propunereamajoritMei, s'a probat c nu platim mai mult ca-pital decAt absolut valoarea lucrdrilor ce primimdela concesionari.

ca

Ira-

.. .

412

Dar, D-nul Vernescu, cand a venit la tifre,in loc sa ne spuna cu ce tifre bate pe ale noastre,ne-a zis ea aci este o incurcaturei.

G. Cantili. Eu nu am auzit vorba aceasta.B. Boerescu. A zis cit sunt ineurcaturi cu

socotelile §i apoi a mai adaogat c6, nu-i pasaD-lui de socoteli (intreruperi). Dar, Domnilor, candeste vorba de a se §ti &ea Statul are sa plateascamai mult cleat i s'a dat, cand este vorba de a se§ti sa nu expunem Statul pe viitor en pagube maimari, bine este a se zice: ce-mi pas/ de socoteli.Apoi trebue sa, vit pese, Domnilor, eaci tarei Ii

pasa (aplauze). Dar eel putin venit-ati D-voastrasit ne probati win tifre ea D-voastra platiti maiputin prin propunerea D-voastra ? Nici de curn.Noi v'am probat prin calcule de logaritme caplatim in realitate 146 milioane pentru drumulde fer ce luam, ca dobanda §.1 amortizarea a 4 §ijumatate Ia suta face pe an 11 milioane §i mai binea se inscrie in budget, in vreme ce dupa concesiunetrebuia sa platim 18 milioane. Oare, D-v., prin pro-punerea ce faceti, ne faceti a plati mai putin ? Nu.Clei D-v. oferiti 7 s,i jumatate la suta, §i totdupt calculul D-lui Aninosanu vi s'a probat cittot 11 milioane aveti sit inscriti in budget pefiecare an.

Prin urmare, dupa ce ca propunerea D-v.,

413

este nepracticA, nejust a. neacceptibilg, niei mgearnu ne oferg o sareing mai mica pentru budget.

Apoi, Domnilor, cand sarcinele sunt egale,cand dobanda ce vom plgti pe o sumg mai mare,echivaleazg, cu dobanda ce plittesc D-lor, vit intreb,Domnilor, prudent este ea sg, vg, expuneti la toateinconvenientele necunoscutului ? Si pentru ce ?pentru ea sg, satisfacem poate numai o placere deamor propriu, o placere de autor (aplauze).

Apoi, Domnilor, sit TM perdeci un singer mo-ment din vedere eg chestiunea nu este numai fi-nanciarg, ci este 0 politica, eaci ay-ern a face enstrginii; prin urmare trebue sg facem un projectcare sg, fie §i just 0 usure pentru tezaur, 0 tot-deodatg, sg, aibe sansa de a fi acceptabil. Absolutnimic flu poate sti eineva in aceastii chestiurre;insa, D-lor, dupg, cat v'am expus, foarte scurt,puteti lesne presupune c flU proiectul minoritgleiare perspectiva de a fi acceptat. A poi votand unproject inexecutabil, nu crede0 D-voastrgexpune itra la mari dificultgti exterioare.

Ne-a vorbit onor. Vernescu de o §edintg,a unui jude de pace dela Berlin, care a condamnatpe D. Strousberg la plata cuponului pe Ianuarietrecut. Dar aceastg sentintg nu ne ajutg, intrunimie Mai intai ea, nu cunomtem motivele. Apoichiar de i le-am cunoa§te, ea decide o ehestiune

i

cg ati

D.

41.4

nediscutabilri pentru noi, adic c constructoriisunt obligati a pläti cuponul pe timpul construe-tiunei.

dach cinevh crede ch, cu aceasth, sentinthpoate probh e guvernul prin conventiune se obligha face aceasth plath, pe child judechtorul dinBerlin a zis altfel, se inealh; chci guvernul prinacel proiect, propune a face numai un avans luiStrousberg pentru plata cupoanelor celor douh; Trishtot Strousberg le datoreazh, §i de aceia ne i dacele 4 milioane de talere. Cum dar s'ar puteh shbánuiti macar un moment, ct cinevh ar pretindech noi suntem datori cuponul lui Ianuarie?

Nu, Dornnilor, nimeni nu a zis aceasta; noiam zis aceeace zice acurn i judele din Berlin, ch.numai D. Strousberg este dator s plIteasch deten-torilor procentul pe tot timpul constructiunei.

Onorabilul D. Vernescu a mai spus, cumputem noi s trathm aci chestiunea conversiunei,fhrh, mai intai sh reziliem concesiunea ? Dar, Dorn-nilor, uitati ch cele relative la conversiune se voraplich numai dup l. rezilierea concesiunei.

Odath ce rezilierea se va face, noi oferim de-tentorilor a le schimbh obligatiunile in obligatiuniale Statului. Ei bine, eu cred eh mai toti deten-torii vor veni schimbh obligatiunile, chci I§i

vor ghsi interesul lor propriu a face aceasta; cheial;

415

in loc de un debitor nesigur i nesolvabil, ei vorpreferi a axe/ un debitor ca Statul roman, sigur

solvabil. i apoi trebue s tii cS, detentorii deobligatiuni, nu vor prirni In realitate 4, ci vorprimi dela 6 la 10 la sut/, ctici mai toti au cum-pArat obligatiunile dela Strousberg dela 50 la 60drept 100. Apoi pe Mug/ toate aceste avantaje,este 0 avantajul c vor scgpa, de o judecat a. lung;iar noi drept schimb de cele 146 milioane ce

vom lua drurnul de ferVoci. Da, dar s le dAm noi obligatiuni de

ale noastre!B. Boerescu. Apoi atata ati mai pretinde,

ca s luati drurnul de fer, fax/ ca sA, le platiti.Voci, Nu..B Boerescu. Prin urmare indata, ce yeti

sc1iinib ob1igaiunfle, veti lua drumul de fer, oproprietate foarte productivg, i pe care nu o avempan/ acum.

Eu, unul, Domnilor, mai cred, cg, In fata di-ficulatilor practice ce prezinta, propunerea

autorii ei pare cl voesc, in fapt s5, nu seda nici o solutiune chestiunei; ea nu este ma,carredactat/ sub forma, de proiect.

D. Vernescu a spus ca, cea mai bun/ solu-tiune care ar fi dat-o D-lui, ar fi fost aceea dea rezilia nurnai concesiunea, si de a nurnai face

mino-rit/tei,

platim,

416

nimic alt, si D-lui a ad/ogat cit dacA a fäcutcevit, aceasta a fost din cauza cererei minis-terului, dci voia o solutiune. Dar a prezinta oasernenea propunere este oare a da o solutiune?(aplauze).

0 repet dar in scurt, Domnilor, dad, voitiA, aveti o solutiune practid, apoi, aceea care re-lativ vorbind, se prezint6, ea cea mai buml, estesolutiunea propusA de majoritatea comitetuJui de-legatilor (aplauze).

1872

2093 27

(Monitorul No. 4 din 6 Ianuarie 1872)

Proiectul de lege pentru transmiterea concesiuneiStrousberg atre o societate anonimA.

Prin legea din 17 In lie 1871 se rezilia concesiuneaStrousberg §i se decidea ea s'a se inceapA negocieri endetentorii obligatiunilor garantate de Stat pentru datoriavechilor concesionari, in vederea unui aranjament en

Aceastii. lege care nu da o solutiune definitivit greleieestiuni, a produs mari nemultumiri in stfainatate §i maicu deosebire n G-ermania, unde se gäsea eel mai marenumgr de detentori ai obligatiunilor Strousberg, nemul--tumiri crora Principe le de Bismark le-a dat o vie ex-presiune printr'o not5. atm Poartg. ,

Guvernul, animat de cele mai bune mtentium, dea nu Wit, tu suferinfa pe creditorii vechilor concesio-nari, Ida thee' a compromite interesele Statului, a cilzutde acord cu reprezentantii detentorilor de obligatiuni,ca aeestia s se substitue vechilor concesionari, consti-tuindu-se tn societate anonima, asupril-le ese-tutarea concesiunei Strousberg.

Acest aranjament trebuind s'a fie aprobat de Corpu-rile leginitoare, Ministerul a prezentat Camerei 1111 proiectde lege pentru regulamentarea legei din 17 Iu lie 1871

pentru transmiterea concesinnei Strousberg detento-rilor de obligatiuni, constituiti in societate anonimh.

I

angii.

4i Itiând

4i

420

La 12 Decembrie, comitetul delegatilor a adusproiectul in desbaterea Camerei, cu oarecari mici mo-dificgri, impreun5, cu un alt proiect al minoritAtei.

Se incinge o lung g. discutiune care dureaza seasezile pAnA and, in fine, in sedinta din 17 Deeernbrieproiectul majoritátei, la care se unise guvernul s ia inconsideratie en 81 voturi contra 49.

In sedinta urmhitoare din 18 Decembrie, en ocaziadiscutiei pe articole, unii deputati, intre cari G. Ver-nescu, cearcá s redeschidá discutia generalä. In urmadiscursului lui G. Vernescu vorbeste si B. Boerescu.

B. Boerescu. D-lor deputati, D. Vernescu ne-aaratat cuvintele pentru cari D-sa nu va vota acestarticol, va pot insa dispensa de a va mai spuneaceste motive, caci vi le-a spus la discutiunea ge-nerala, §i §tiam de mai inainte ca D-sa nu va vota,nu numai acest articol, dar nici un articol dinaceasta lege, §i. aceasta pentru cuvinte foarte pu-ternice, nu ma indoesc.

(D. Vernescu parase§te banca). Onorab. D.Verneseu eel superior in toate, eel mai inteligent§i mai mare din to0, D. Vernescu care este maiinfailibil decal Papa §i care de abea permitealtora sa eugete din momentul ce D-sa a cu-getat, care euget6 pentru toata, lumea, fuge canclcineva voe§te raspunza §i sa-1 combata. Aceastainsa nu ma va impedich pe mine de a-i raspunde.Voiu raspunde, pentruca eu nu cu D-lui vorbesc, --care are o botarire luatit pe care sunt sigur ett

sg-i

421

nu §i-o va schimbh mice i s'ar zice, (nice argu-mente plauzibile i-ar aduce cineva ca sh-1 con-

ci pentru ca, vorbesc acestei Carnere inainteachreia sunt dator de a'mi arlth opiniunile mele §ide a-i spune pentru ce cred eu ch argumenteleD-lui Vernescu sunt cu totul nefundate.

Mai intaiu st constat, D-lor, ch bine a fAcntD. Vernescu de a vh declara eh asthzi D-sa seva adresa numai Ia ratiunea D-voastrh, iar nu lapasiuni, cum zice ch 1-au acuzat unii ca a flcutla discutiunea generald. Bine a fãcut D. Vernescude a face aceasth declaratiune, chci sunt multi.intre cari sunt i eu, care 1-au vAzut cA, a fostdeparte de a se adres hi ratiune, ci s'a adresatnumai la pasiune, spre a puteh obtine chteva voturimai mult hi favoarea ideilor sale.

Ct despre obiceiul ce are D. Yernescu dea vorbi in totdeauna de persoana sa, de a se punein totdeauna mai presus de toti, de a ghsi pe totigreqiti, si de a zice c numai D-sa e mare qi JAMgre§ealä, imi permit a-i spune c aceasta nu estebine din partea D-sale, al chrui tot merit a constattotdeauna in a negh §i a critich i a nu face nimicmai mult; aceasta nu este chiar conform cu re-gulele cele mai elementare ale modestiei. (Ilaritate).Am vgzut §i noi, in site O, oameni maxi, oamenia c6ror viatA intreaga nu a fost deck o produc-

422

thine continua pentru binele public, oameni a ckrorviata a fost plink de fapte marl, tusk, pe acestioameni i-am vAzut cei mai modesti, si niciodatanu au crezut ca-si ridick persoana lor, clack, sevor la'uda singuri.

SA nu creazk D. Vernescu ca ne micsoreazape noi, pe membrii comitetui de delegati, andinsinue ca acest comitet a cautat sa complack gu-vernului, cand a primit 81 modifice lucrarea saprimitiva.

SA nu creaza asemenea ca se mkreste pe D-sa,cand ne spune ca numai D-sa nu a schimbat sinu va schimbh nimic din convinctiunile sale, siel este mai presus de toate si de toti; ckci toateaceste titluri sunt piste brevete care §i-le clk, D-sasingur, si care nu au decht un singur defect: acelaea ele nu au nici o valoare când nu-i sunt datede altii!

Vin la chestiune.Acest articol ash modificat trebue mentinut cu

tarie. Si ma adresez pentru aceasta la aceea onor.majoritate care a luat in consicleratiune proiectul,care a gksit cu cale ck trebue neapkrat sk facemo transactiune cu detentorii, sk. sckpam Ora deaceasta spinoasa chestiune, si 0, o dotam in acela§timp cu drumuri de fer, lndoit scop ce ne-ampropus cu totii.

423

In adevg,r, D-lor, sunt cateva pIrti in acestg,lege, cari dad, vor peri, dad vor ddea, toatg,legea cade, adid devine imposibilg,; nu credscopul D-Iui Vernescu si al altora sg, fie ca earnodifidri partiale s ajungg, tot la rezultatul lala care voiau s ajung?t prin nevotarea lug,rei inconsideratiune a proieetului de lege. Dar nu estemai putin adevaxat c sperantele sunt d tendintasa an fi aceasta.

Nu uitati, D-lor, c suntem chemati a faceo lege pe baze acceptabile si de dtre cealaltg, parte;altfel, lucrarea onor. majoritlti ar deveni iluzorie.

Ash dar acest articol precum si un altul de'mai jos, art. 5, formeazg, baza esentiall a legei;dad, ele ar lipsi, legea devine imposibilg, si nea-plicabilg.

Pe ce cuvinte vor preopinentii s respinglmodificarea propusg, de guvern i primitg, de de-legati ? Pentru ce D-lor zie a nu trebue stt pri-miti ea ramura Bucuresti-Pitesti s intre in sec-tiunea, dela Roman-Bucuresti? Can sunt gravelerele ce ar resulta pentru arà, ce pagube ar fi

pentru noi din aceastg, impreunare de linii ?D-lor, in aceastg, lege sunt avantage reciproce,

sunt drepturi reciproce; pun urmare trebue gt fieobligatiuni reciproce intre noi i detentori.

D. Cantili insusi a recunoscut caracterul de

en,

424

transac-tiune ce are aceasta lege; §i de§i a inartu-risit, ca. cand e vorba de transactiune, trebuese face concesiuni reciproce, en toate acestea totD-lui sustine ca. noi nu trebue s facem nici o con-cesiune, sg, ddm niei un avantagin celeilalte

Dar atunci, pentruce D. Cantili ne-a spusca aci este transactiune?

G. Cantili. Nu am zis.B. Boerescu.. Ba ati afirmat tocmai aqh.

Apci, D-lor, a vol a se face o transactiune si anu se admite nici o concesiune, nici un sacritiinchiar din partea unei paqi, nu vedeti D-v. caD-nii Cantili §i Vernescu prin aceasta voescajunge la rezultatul acela de a face legea impo-sibilA de aplicat §i prin urmare §i transaqiuneaimposibild de incheiat?

Dar pentru ce D-lor, nu admit transactiunea?SA vedem opiniunea D-lor.D-lor, Mat comitetul delegatilor, cat i D-v.

toti, nu am fi de opiniune ca SA facem Incasacrificiu, cand s'ar implich din partea uoastragreutati cari nu s'ar compens pnin avantagelece primirn.

SA examinam, in practica, cu ce cuvinte D.Cantili constata c avantagele ce noi dam conee-sionarilor, adica unirea drumului dela Bucure§ti-Pite§ti eu linia dela Raman-Bucure§ti, nu se corn-

a

parti.

425

peuseazA, cu avantagele ce §i noi primim deladetentori.

Singurele D-lui cuvinte se reduc la aceasta,unirea propusl ar fi in contra legei dela Iuliu,

noi trebue sa, nu e§im din acea lege. Acestargument s'a repetit necontenit §i in discutiuneageneraM, §i 1-au repetit in mod gratuit, f6r5,probeze in ce se violeazA, acea lege dela Iuliu.

Dar, D-lor, legea aceasta se compune dindou5, pgrti, una relativA la substituirea detentorilorde obligatiuni in locul vechilor concesionari, §ialtg relativä la despAgubirea lor prin bani.

Ei bine! in ee se vio1eaz5, acea lege candreglementg,m modul cum au sa. se substitue obli-gatorii sau actionarii in locul vechilor concesio-nari? Dacl minoritatea a crezut c acea loge sevioleazg numai fiinda, se reglementeaza, aplicareaei, pentruce ing§i minoritatea a vt nit cu un contla-projeet, §i nu s'a tinut tot pe tIrAmul ei primitivde negatiune, cum §tie a se tine totd'auna onor.D. lonescu? OdatA, ce minoritatea '§i-a formatun contra-project compus din vreo 14 articole, cumtot ea ne imput noul c6 am violat legea dela 17Iuliu numai fiinddi, am reglementat-o, §i f6r5,ne eiteze ce anu--ne articol din acea lege se cald,prin reglementarea uoastrl?

'Mi pare rAu cA, nu sunt in discutiune gene-

§i c

insPi

eft

sh

sh

. 426

raIt ca sit vg, arAt intr'un mod mai larg eroareaD-voastra,. Este destul a vg, repeth cg, argumentulD-lui Cantili, de a refusa modificarea propusg pemotivul numai ct noi, prin projectul nostru, ame§it din legea dela 17 luliu, nu poate fi serios,pentrucA insui D-lui a reglementat legea dela Iuliuprin projectul D-lui.

Prin urmare acest motiv este numai oalegatiune invocat a. in discutiunea generalg §i carenu ne probeaa nimic.

Sit venim insh la partea economicit a chestiu-nei. S'a z:s, D-lor, din partea noastrg, cA, esteavantagios pentru noi, eg, este bine ea, eAt se vapnteh mai curand, tara s aib drumul de ferterminat §i pus in eirculatiune, fiindcl pe liniaPite§ti luerárile sunt avansate a§h de mult, in catiii scurt timp drumul poate 81 fie terminat; pen-tru ce dam sg, mai prelungim punerea sa in eireu-latiune inea cAtivh ani §i sh nu o avem peste treiluni? Fi-va pentrue6., cum zicea minoritatea, aceastaar ft un avantagiu pentru detentori? i pentrucenu vor, D-lor sA le deh nici un avantagiu? Pen-truce insI nu le-am dà noi un avantagiu, de vremece facem o transactiuue? Dart avantagiLl nu estesi pentru noi? Nu eft§tigitm noi, §i tot comerciul,prin eircularea mai timpurie a unei linii ea ceadela Pitesti? Ne Aspunde insA, D. V itsesc,i

shnplit

el

427

concesionarii tot au s pung ei linia aceasta incirculatiune, §i dupA trei luni, indatg ce o vortermina, §i aceasta pentru cuvintul c locornotivelecatä s circuleze pentru trebuintele construireiInainte. Aceasta este numai o presupunere. Dardacg concesionarii nu vor voi ?

D. Vasescu. De sigur el au sg voiascg.B. Boerescu. Aceasta poate fi sigur pentru

D. Vilsescu, dar nu §i pentru mine. Eu admitdar presupunerea c c ncesionarii nu ar voipung hi circulatiune acea linie dela Bucure§ti-Pite§ti. Aceastg presupunere o admit, pentrucgexploatarea unei linii implicg in sine cbeltueli in-semnate de administratiune §i cit concesionarii flUpot fi siguri cg le vor realiza din exploatatiune.Cine poate Sit garanteze Cr), pinnInd in circula-tiune aceastg linie an sg, obting venitul necesarpentru acoperirea cheltuelilor de exploatatiune ?D-voastrit insg presupuneti cg in ()rice cas §i tot-dauna concesionarii vor da linia in circulatiune,§i bazati numai pe aceastg simplg prezumptiunenu voiti sa procurati tgrei vantagiul cent de a sebucura de aceastg linie dupg ateva luni. Darcg practica, D-lor, §tie mai bine deck D-nii Cantili§i Vernescu avantagele reale ce trage dintr'undrum de fer, pentru aceasta iau de probg chiarargumentele D-lui Vernescu; caci D-sa a mers Ong

aft

428

a contesta avantagele ce dau chiar liniile ce suntastgzi in exploatatiune, i ne-a spus cg, ele nu potacoperi nici chiar cheltuelile. Cu toate acestea atAtmembrii din comitetul de administratiune cat siministrul de lucrgri publice 'i-au declarat cg, acestecheltueli sunt acoperite.

Jat dar cat de departe este 1). Vernescu dea cunop.ste productiunile si avantagele drumului defer. Practica stie mai bine si sirnte mai positivavantagele drumului de fer i foloasele ce poatetrage din o mai repede punere in circulatiune.

Iatg, tocmai asupra circulgrei acestei linii delaPitesti o depesg ce primii dela sute de cetätenidin acel judet, i iatg ce ne spune:

Calea feratit dintre Pitesti-Bucuresi esteaproape terminatä. Societatea detentorilor de obli-gatiuni, substituind pe vechii concesionaii, ar putegsg, termine si aceastg parte de odatg cu celelaltelinii afiate In constructiune. Dacg s'ar lgsa ca aceastglinie sa, fie pusg in circulatiune clupg terminareaIntregei sectiuni Bucuresti-Varciorova, prin aceastas'ar iiduce o mare jicnire comerciului a opt dis-tricte, adicg Muscel, Arges, Olt si alte cinci dinOltenia, cari toate ar afla Un miloc de -cornunica-tiune eficace cu capitala i restul tgrei prin aceastàlinie i infiintarea unui regulat serviciu de diligente.Astfel vg ruggar binevoiti a stgrui Ca, rezolvan-

429

du-se chestinnea ciIor ferate, st se punt Indato-rirea societatei detentorilor ca cel mult pant intoamna anului viitor s termine linia Bucure§ti-Pite§ti".

(UrmeazA sematturile a sute de eetliteni).

Astfel dar vedeti cä oamenii simt folosul cean ca, cu 0 zi mai 'nainte, sit se dea drumurilede fer in circulatiune.

D. Vernescu mai combate acest articol numaipentru unicul motiv 0 el ar contine un avantagiuce se da, concesionarilor, §i C sant destule alteavantage. Dar st vedem oare, D-lor, dact Adu-narea '§i-a propus ea object principial ca nu cum-va st dea vreun avantagiu concesionarilor, oripropus a rezolvt chestiunea 0t se va putek maiputin In paguba Wei §i in avantagiul tutulor?

Nu tagaduesc et este un avantagiu pentruconcesionari in articolul 2, precum este un altul§i in art. 5; dar in ce acest avantagin vatamtOra? Ca sa, §tim dact acest avantagiu ne-ar vt-tama s examinam §i avantagele earl ni se da,mut de 0tre detentori ca compensatiuni. Noi ledam lor clout avantage, aceasta din art. 2 si celdela art. 5. Ce primim in schimb? I) ei iau asupralor depositul de 54 milioane,. care a disptrut; II)iau asupra-le §i plata cupoanelor neplatite din 1871in valoare de 18 milioane franci;

'ti-a

430

0 voce. SA, plAteasclB. Boerescu. III) mai fad a incet (mice

controversA asupra ce s'ar fi putut pretinde cA, adat Statul pentru vechile obligatiuni. titi1 D-lor,ea, aceastg cestiune a garantiei este foarte impor-tan* ea a dat loe la multe controverse; noi nuputem fi singuri judecAtori in aceast/ chestiune;sunt dar i alte opiniuni, i titi cA, in strAinA,-

tate toti cred crt noi suntem garanti. Acum "MgaceastA, controversA inceteazg, cAci obligatiunile

se transformA, in actiuni, i prin aceastA transfor-mare piere mice idee de garantie din partea Statului.

Pe lAng6 aceste dificultAti maxi earl dispar,mai avem i altele. Sunt aproape 30 milioane costulreparatiunei drumului de fer dela Roman pft,n5, la Bu-curesti, mai avem 'Mel 100 milioane pentru cons-truirea celui dela Pitesti la VArciorova. Aceste maxiqi insemnate cheltueli le ia societatea tot in sarcina sa.

Toate aceste avantage rezultá ori nu dinaceastá lege? NeapArat, D-lor. Depozitul i en-poanele din 1871 le ia societatea asupra sa, eaare a le reclamh dela vechii concesionari, ash incatStatul romaa e desfácut cu desävaxqire de aceastA,ineurcaturg. Chestiunea garantiei piere asemeneacu desa,varsire pni a transtormarea obligatiunilor inactiuni, i win qtergerea subsemnAturei Statuluide pe acele titluri. Cheltuelile reparatiunilor dru-

ministrii.

431

mului de fer le ia asuprä-i societatea precum §i aceleade a terrninh linia pang, la VArciorova, adica. peste130 milioane efectiv. Ei bine, pe Ing acesteavantage reale §i pozitive nu mai aclitogati qi peacela c detentorii se supull la un caet de insAr-cinrai care nu exista, Sat acum 0 din care cauzâa rezultat cele mai mari dificultäti? Concesiuneaprimitivh vorba numai de o conventiune din Dresda,care nu cuprinde cleat ni§te principii generale.iar nu conditiunile de constructiune localrt, precumcuprinde un caet de insArcin6ri, i caetul de in-särcingxi este un avantaj real pentru noi.

In schimbul tuturor acestor avantaje reale sinecontestate, i pe cari D. Vernescu, nu le-a (IA-Amat, ce dAm noi in schimb? Unim linia Pite§ticu cea dela Galati-Bucure§ti, §i le mai ditm §i

avansul dela art. 5; 0 cu toate astea nu garan-tam dobanda dela darea in circulatiune a liniilor.

S6 vedem acum dac6 avantajul pentru deten-tori, ca srt dgm in circulare aceastà linie, consti-tue un sacrificiu mare pentru noi. Pentru D. Ver-nescu poate sg, nu fie un avantaj din o mai cu-randt circulare a unei linii, fiindc6 D-sa a zis càdrumurile de fer nu dau nici un serviciu. Folosuleconomic insA care-I trage tara din cireulatiuneadrumului de fer este foarte rea16, i apoi ne in-datorgm a piliti venitul de 7 §i jun-Mate numai

432

din momentul punerei in circulatiune. Oare acestinsemnat falos economic nu compenseaza pe deplinavantajul ce dam 0 detentorilor? Ar trebul, noi samai ingreun6,m concesiunea, ori sa o usurgm? Tre-bue sit recunoastem eft o gresealA mare in vecheaconcesiune a fost marimea sectiunilor. Ei bine,am vol poi acum sa nu inlesnim nimic detento-rilor spre a aye& 0 pe viitor alte confiicte? Undee paguba materiala care ar rezulta, pentru noi&And aceste foloase concesionarilor in schimbulatator avantaje reale si a serviciului economic careni se da prin punerea drumului de fer in circu-latiune? D. Vernescu merge pan/ a suqine dimodificarea propusä nu. ar fi un mijloc de a grabiconstruirea drumului de fer pana la Craiova; ciadevAratul mijloc ar fi acela de a garanta platavenitului dupl primirea si darea liniilor in circu-latiune.

imi pare rau ca D. Vernescu nu a citit cuatenOune lucrarea delegatilor, caci ar fi vazut canoi am preAzut si mijlocul propus de D-sa chiarla finele art. 9.

Pe langa aceste mijloace noi am mai adaogatsi mijlocul exploatärei mai curand a liniei Pitesti.

Minoritatea nu a prevazut in proiectul saunici unul din aceste mijloace, prin care se asiguraconstruirea drumurilor de ter in Romania-Mica

433

Aceastá lacunit este destul de insemnatl, dupgcum sunt mai multe alte lacune Insemnate pe caile-a filcut minoritatea.

Prin urmare, de vreme ce, nici o obiectiuneserioasit nu s'a produs in contra unirei cu liniaPitesti; de vreme ce Oath, discutiunea ce s'a fg,cuta fost numai o discutiune generalit a axeia tendintAse pare mai ales a este a face proiectul imposibil;de vreme ce suntem in fata unei transactiuni,guvernul ne spune c acest punct ce discutäm euntil din puncturile esentiale, mai putem ezita unmoment de a primi acest amendament ?

D. Vernescu ne-a spus Inca c, dad, nu pri-meste acest amendament, este §i pentru aceastac5, nu este sigur dac6, §i cealaltI parte 1 vaprimi.

Aci s5-rni permitg, D. Vernescu a-i spune Caface o confuziune pe care am vazut-o ca s'a fAcutde multeori i "in discutiunea generala, atat deD-sa ct i de altii, ct adicg, noi am incbeih oconventiune, on c ar fi o micsorime ca lucrarileCamerei sl se supuna la aprobarea unei adunaride actionari. Dar, D-lor, A, nu uitgin mecanismulcum se trateazit cu societAtile anonime; sq, nuconfundam cazul cand se trateaza cu un individ,cu acela ctind se trateaza cu o societate anonimMt.

Mai intaiu noi nu incheilm conventiune, numai

20993 2s

434

guvernul incheie conventiuni, nu Camera. Cameravoteaza o lege §i pe baza acelei legi trateaza apoiguvernul §i incheie conventiuni. Tratarea se va facecu o societate anonima, dupa cum este uzul generalin Europa, §i uzul general este ca guvernul trateazabazele provizorii, vine apoi la Camera cu ele subforma de lege, Camera le voteaza, §i daca adunareagenerala a actionarilor le primelte, se incheie con-ventiunea; iar daca nu o pritne§te, nu o incheie.

A§a dar ultimul euvAnt este al Camerei, caciea '§i exprima vointa sa §i conditiunile ce pre-scrie. Societatea nu are sa se pronunte &eat prinda sau nu, alit a puteh propime nici o modificare.

Ala dar, este §i. regulat §i conform cu inte-resul general ca sa primim acest articol precum§i tot proiectul.

Troci. Inchiderea discutiunei.

II

Mon No. 18 din 25 Ianuarie 1872.

Legea timbrului

In sedinta din 15 lanuarie 1872 se aduce in desba-terea Camerei deputatilor proiectul de lege pentru insti-tuirea taxei de timbre si inregistrare. Camera ins& des-complectandu-se. desbaterea se amid', si nu se poate in-cepe deck in sedinta din 17 a aceluiasi an &Ind ieacuvantul Leon Eraclide spre a combate legea. A doua zidupa ce vorbese deputatii, Ventura pentru lege si A. Sto-lojan contra iea cuvantul B. Boerescu.

B. Boerescu. D-lor, cand se combate unproiect de lege serios, cum este acesta prin care secreaza un izvor insemnat de venituri pentru Stat,eu ma a§teptam sa aud motivele pozitive, criticeleformulate direct contra acelui proiect; mit a§teptamsä and cuvintele puternice asupra ilegitimitaieinoului impozit din cari sit se conchida la respin-gerea lui. Insa din cuvintele cAte s'au rostit pang,acum, mi se pare Ca nici unul nu a atins acestscop; ele au constat In ni§te critice elastice, in

436

ni§te afirmaxi vagi, fArl sl ni se arate prin cevaprecis pentru ce nu e bine ca sa, votIm acest project.

in adevAr. D-lor, eri a vorbit contra acestuiproject 1). Eraclide §i astlzi D. Stolojan. Amputut inWege din cele zise de D. Eraclide c5, D-sadin doua, puncturi de vedere a criticat proiectul,adicl dintr'un punct de vedere al equitatii, §,i apoioarecum dintr'un punct de vedere financiar.

Din cel dintaiu punct de vedere, D. Eraclides'a marginit a spune ca cu taxa de timbru seingreuneava agricultura §i proprietatea, crt este osarcina noua care se impune agricultorilor, Ora-nilor, celor sgraci, §i cit nu este bine §i folositora se crea, aceastl sarcina.

Din zisul punct de vedere financiar, D-lui s'amarginit a afirmh nurnai cl acest impozit estegreu §i cg are s6 apese mult pe contribuabili; §iaceasta singur a. afirmare i s'a plrut D-sale ch' estesuficientl pentru a conchide cg, nu trebue sa creamo sorginte noul de venituri at .care sa" acoperimdiferitele cheltueli ce avem. Concluziunea D-luiEraclide este pozitivá, dar sl-mi permit/ a-i spunecA, asupra economiei proiectului n'a zis nimic.

Vine astlzi D. Stolojan §i D-lui a voit sAne probeze el .i-a desvoltat mai mult sistemul Omde combatere. Ce a fácut dar? D-lui a inceputprin a imparti obiectiunile sale in trei pArti. Partea

437

tntia D-sa o nume§te necesitatea exister0i acestuiimpozit; §i In aceasta parte D-lui nu face decko revista retrospectiva, dupl cum ati vazut, asuprastarei noastre de lucruri dela 1859 pftna astazi;aceasta revista consta intr'o lamentatiune, ea sazic ash, asupra acestei stari; a aratat ca cam ingenere to0 oamenii, toate guvernele n'au pututisbuteasea la binele ce §i-au propus a face, §i prinurmare a recunoseut prin aceasta c nici amicii sain'au fost mai norociti In aceasta decatbine ca D. Stokjan a recunoseut acest adevar qipentru ai D-sale.

Aceste lamentatiumi, aceasta stare de jale, afacut pe D. Britiloiu s faca acea intrerumptiuneea sa spuna D. Stolojan daca regreta regulamentul.Dar oricum ar fi, aceasta este o eritica, este oapreciatiune istorica a D-sale, dar ce are a faceaceasta apreciare cu noul impozit al timbrului §icu legitimitatea lui? in fine, D. Stolojan, din aceastaparte a criticei sale, conclude zicand ea mergem spreruina. A o fi, D-lor? Arad ca faptele ne pro-beaza altfel; cel putin bursele din Europa nearata ea, efectele noastre publice asupra Statuluiau o mare valoare §i se urea pe fiecare zi; prinurmare acest singur barometru financiar nu preane arata de toe c mergem la ruinA, cum neproroceste D. Stolojan.

sh

altii. Iar

438

In partea sa a doua, D. Stolajan, dupg, re-vista sa restrospectiv6, destul de posomorkg, asupratrecutului, ne .spune cl ce am fg,cut pentru pro-prietatea imobiliarl spre a-i mai impune un nousacrificiu? Astfel Inck, auzind eineva pe D. Sto-lojan in aceast6, parte a doua, ar crede cl estevorba a se pune un nou imposit asupra proprie-atei fonciare. Si astfel D-lui, eriticand acest nouimpozit, eonchide a respinge proiectul impozituluipentru timbru §i inregistrare. D-lui, spre a neconvinge, a mai adgogat cá proprietatea imobi-Hai* d, proprieta,tile noastre se aft intr'o starefoarte rea; cN, ele sunt mai mult o alea; adic6constitue o §an4 a0 trick eine curnOrg, a mo§ie.curnpka. necunoscutul §i nu §tie ce are. 0 mai fi§i aceasta, D-lor!Vedeti ins& faptele, vedeti valoareacrescand a pgmantului §i a irnobilelor la noi, §i vg,yeti convinge de sth,biciunea §i acestui argument alD-lui Stolojan.

D-lui mai expune alte consideratiuni spre ane indemna A, respingem projectul; ne-a mai vorbitadia de un consul austriac din Viena, de niste pa-puci turce§ti, etc., na §tiu daeg, aceste din urrng, ar-gumente v'au convins mai mult deck cele precedente.(Ilaritate).

Vine in fine D. Stolajan la a treia parte acuvantului sAu i consiliazg, Camera ca sa. respingA

439

acest impozit, pentru cuvAntul ea nu s'ar ti stu-diat chestiunea indestul, §i cg nu avem elementelenecesarii pentru ea A, legitimeze punerea acestuiimpozit? eA, In alte täri, exist5, industria, §i cl deoarece la noi nu existl, nu este drept sr introdueemtimbrul. Apoi, spre a demonstra aceasta, D-luiargumenteaza, a§a,, §i ne citeaz a. a§à exemple, incaten credeam c6 este vorba despre impozitul asupraaceea ce se chiaml materie primal* impozit caretocrnai s'a tratat zilele acestea in Camera francezA.

A§h dar in partea intaia a cuvantul di situ,D. Stolojan se rngrgine§te a trata partea istoricla trecutului nostru social; in partea a doua se ocu$numai de un impozit financiar de care nu e vorba;in parte.a a treia a avut aerul de a vorbi de im-pozitul asupra materielor primare. Cum atunci,D-lor, nu m'a§i mira c in urma unei a§k criticesä se conchida, la respingerea acestui impozit.

SI punem dar chestiunea pe adev/ratul situard,rn. Care este obiectul proiectului? Ce este acelimpozit al timbrului §i al inregistrarei? In micecaz el nu este un impozit exclusiv asupra proprie-atei, nici asupra rnateriilor primitive, nici asupraagriculturei. Este dar vorba de un impozit carein parte e fix, In parte proportional, §i care sepune mai intaiu asupra diferitelor acte judecgto-re§ti, administrative sau acte de transactiuni, §i

44()

apoi asupra mutatiunilor proprietAtilor mobiliaresi

Prin urmare dar, e vorba de un impozit careconstitue o tax6 asupra unor acte. i aceasta estepartea cea mai moderatä; §i e vorba de un im-pozit proportional care se pine asupra circula-tiunei averilor mobiliare sau itnobiliare. Vedeti darcrt obiectele impozitului acestuia sunt diferite cudesAvaqire de acelea care s'au preeupus (le D.

Eraclide §i Stolojan.S'a mai invocat inichitatea acestui impozit!

E 1)-lor! D-voastril, §titi c6 din toate impozitelein general cele mai juste sunt cele indireete. Im-pozitul dar al timbrului §i al inregistriirei, ca

impozit indirect, este foarte just. El nu love§tepe cel care nu are, fiindca, se plgte%e taxa numaiasupra unor bormri care circuleazl.

Este foarte comod de a combate un impozitCe poate fi mai popular deck aceasta? A! cânde vorba de cbeltueli, toti noi, deputatii, le cerem

Inca cu staruintii. \Teti vedea and va fi in

discutiune budgetul, mai cu searnA al lucrárilorpublice, cum fiecare deputat are sa cearg, podulsau, soseaua sa, sau mice altA cbeltuiala pentruinbunAtAtirea in districtul sAu. Si aceasta e totau de popular ea i aceea de a combate impozitelein mod sistematic.

si

441

Noi insg, nu ne ocupäin de popularitate. nicide interese locale numai, ci si de interesele gene-rale ale Statului. Prin urmare din acest pullet devedere. care este dreptatea acestui impozit? Estemai intaiu dreptatea, ca in oricare hnpozit indirectpentru cit nu se aplicA decat la cei avO si in

proportiune cu valorile cari es la ivealA. Apoiafaril de aceastd utilitate generalà, ea mai prezintàsi o ntilitate specialg. Care este acea utilitate?Vi hitreb mai intaiu, este sau nu necontestat cäavem nevoe de a mail veniturile Statului? Da.Este sau nu adevarat c cu cat un Stat face pro-gres. cu atat i veniturile sale trebue s creascit?SA, nu regrete 1). Stolojan timpurile acelea in carinu cheltuiam deck 25 milioane de lei vechi pean, cAci aceasta nu probeaz6 decat eirA,cia noastra,de atunci; cAci toate cheltuelile merg in popor-thine cu valoarea lucrurilor generale. Pe cat inteunStat cheltuelile sunt mici, pe cat consumaOuneae micA, pe atat e micl si productiunea; undecheltuelile sunt mici, acolo e probá de grácie.Este dar necontestat ea avern nevoe sa crestemveniturile, pentru cit i cheltuelile trebue sa creasdi,

dacl nu ar fi altele, cel putin acelea pentrudrumurile de fer si stiO cg sunt indispensabile,si stiti cat ele an sA, creasca valorile noastre. Minddar trebuint,1 de venituri, de unde sit ni le pro-

si

442

curam? D-nii Eraclide si Stolojan, cari au atMami1 6 de proprietate, tot pe proprietatea funciarlvoese s6 o impun6? laM la impozite directe voesesg, alergam? C6ei de unde o sl mai inventlim alteimpozite? Repeth, necontenit D. Eraclide sA facemeconomii. Dar in ce mod! Suprimand sosele, po-dull, drumuri de fcr si alte imbuna,t6tiri? Cunosedoctrina unei scoale care tinde la nihilism in finante,ea si in lucruri. Economia toti o, facem; nu voiming nihilism. Voiu dar un imposit just si indis-pensabil.

Acest impozit nu loveste proprietatea, cumse zice. ci el se impune asupra mutatiunei averilormobiliare si imobiliare. Averde mobiliare 0111ast6zi nu sunt impuse. lin om care are o casg,sau un petic de loc cat de mic, plgteste astilziun impozit, iar aceia care au valori mobiliareinsemnate, titluri de creante care se transmit dinmanl in mang, aceia nu platese nimic. Aceastaeste just? Vedeti cit acest impozit are sg, se im-punA mai mult asupra oraselor, cad nu love§;te

mai ales deck capitalurile mobile in circulatiunesi imi pare ca, este just ca si orasele s6, contribuein proportiune cu imbun6t/tiri1e de cari se bucuMsi ele ca si ceilalti.

In adevAr, ce impune mai mult acest impozit?Impune politele, biletele de ordine, toate actele de

443

eomerciu, toate actiunile societAtilor anoniire si incomanditl, precurn si cupoanele cari reprezintlinteresul lor; toate aceste titluri sunt manifestareaexterioarl a valorilor mobiliare, care nu e posibila le cunoaste altfel, deelt atunci cand es la luminl.

Care este cealalt/ ordine de valori la care seapliel impozitul timbrului? Acestea sunt mutatiu-nile proprialtilor imobiliare, mo§tenirile intre rudelecolaterale, transcriptiunea actelor de instrlingri aleproprietltilor, care se pllteste astki, Instr./in/xi debun/ voie, sau silite, inseriptiuni de ipoteci cariiarási se plátese §i astAzi.

Specificand dar astfel in ce constl acest im-pozit §i arltlnd necesitatea §i justitia lui, cumcredeti a-I respinge numai en simple afirmatiuniel este rlu? Oare acele afirrnatiuni nu se reducatunci la aceasta c combateti impositul numaifiindcl e popular de a-I combate? Nefiind darargumente speciale si pozitive call se opun acestuiproieet, n'am nici la ce s/ r/Spund.

Sl mai zic numai eateva cuvinte despre pro-ductivitatea acestui impozit.

Este adevgrat el cifra de venit care va produceacest impozit nu se poate preciza mai dinainte;dar nu este mai putin adevIrat el aproximativ sepoate sti pnin cornparatiune. A§a in Franta pentruanul 1860 numai taxa inregistrth.ei a produs un

444

venit de 301 milioane franci, qi taxa timbrului aprodus peste 5, 6 milioane franci. In Belgia ase-menea in 1861 a produs inregistrarea peste 26milioane franci, §i timbrul peste 2,600,000 franci.

Ei bine, la noi, in proportiune cu avutianoastr mobiIiar, acelea0 taxe au sg, producg, uninsemnat venit.

D. Eraclicle. Cerceteaz6 ce a proclus in

Moldova.B. Boerescu. Fiindeg, poate in Moldova legea

a fost vitioas1 san s'a aplicatAst impozit dar va produce un insemnat venit,

va produce in viitor i mai mult; cAci, obser-vati bine, D-lor, c. averea noastrA mobiliarg, creltefoarte mult si foarte repede.

D-voastrg cunoasteti cu totii cg astazi sumede capitaluri se intrebuinteazg, in curnpg,Mri devalori mobiliare, de efecte asupra Statului; ca, multiprefeM aceste valori la averile imobile, pentru c§,cele dantaiu produe mai mult. Ei bine, aceste in-seminate valori cari cresc pe fiecare zi sa, nu ving,§i ele sg, contribue la sarcinele comune? Acestevalori sg, nu fie supuse la nici o taxg, ci numaiaverea irnobiliará?

Ce se mai obiecteazit? Se mai zice c acestimpozit are sá izbeascl pe cei sáraci. Eroare ab-solutd. In adevax, D-lor, eine are o politg, de 10

rau.

§i

445

mii galbeni va phiti o taxä in proportiune cuaceasth valoare; asemenea §i eel ce va instrhinho cash, qi aqa mai incolo. Cine nu are nici o avere,nu are sh plhteasch nimic.

Vedeti dar ct toate agumentele invocate decei ce combat proiectul nu §i-au tocul in cazulde. fa0.

In privinta economiei mecanismului legei, imipare ch este foarte practich. ;Ititi, D-lor, ch maiinainte guvernul prezintase douh proiecte separate;ele acum &au fuzionat; un singur proect trateazhdespre timbru §i inregistrare. DispoziOunile salesunt practice, simple §i bine combinate.

In privinta taxelor, ele sunt foarte modeste.Iar (tacit vor fi ceva v-itii, se vor amenda la vo-tarea pe articole.

Cum vedeti, D-lor, legea este but* este pro-ductivh, §1 Camera, care voteazh cheltuelile, n'aredeck sit voteze §i aceasth lege cu care va crea oinsemnata, sorginte de venituri pentru Wit (aplauze).

III

Monitorut No. 18 din 25 Ianuarie 1872.

Lipsa profesorilor deputati dela catedre In timpulsesiunilor parlamentare.

(Politica in f coale)

Ministrul de Culte si instructiune publidi Gen. Tell,in apliearea legei de instructiune publia, dedese unordin circular corpului profesoral cii,, in conformitale eulegea A, nu lipseasa. dela cursuri, frofi. a fi supliniti data%lipsese timp mai scurt sau a se privi ea demisionati clack'lipsesc timp mai indelungat. Unii profesori din Iasi, fiindalesi deputati, au preferit sit páriiseascá cursurile si shstea in parlament sesiuni intregi. Ministrul de instructiunepublich, Gen. Tell, s'a crezut dator a aplica legea si adeclarat vacante catedrele respective.

Chestiunea a fost adusii, pe cale de interpelare,de mai multe oH inaintea Adungrei deputatilor, care arezolvat-o in sensul procedeului Gen. Tell.

In sedinta din 17 Ianuarie, Nic. Ioneseu a fácutdin nou o interpelare ministrulut de Instruetiune pu-bliett, acuzindu-1 de nedreptate de oareee ar fi favorizindpe profesorii Universitiitei din Bueuresti, intre cari peministrul de Externe Costaforu, care era si profesor alUniversitätei din Bucuresti. N. Ioneseu apeleazä la mar-

turia lui B. Boerescu, deputat, profesor si rector al Univer-sitritei din Bucurasti.

447 -

S'a rgspuns lui N. lonescn de ministrii Tell si Cos-taforu, dovedindu-se a profesorul Costaforu nu lipsisedela cursuri.

Camera dup5, aceste lämuriri a trecut la ordinea zilei.Insg fiindcA N. lonescu, in apelul sau ciitre B.

Boerescu, fäcuse o aluziune indirecta la acest din urmlB. Boerescu, a cerut cuviintul, pentru a spune catevacuvinte mai ales en pri vire la politica ce se face de pecatedrii.

B. Boerescu. D-lor, fiindel D. Ionescu atinut eu (vice pret ea sit aducg, §i universitatea dinBueureti in discutiunea de fatl, flegnd alegatiuniprin earl lasl a se presupune el se face favoareunor Mrbati din aceastg, universitate, blrbati cariau importanta lor si cari nu au nevoie de favoare,NI rog sa Ilsati discutiunea deschisg, ea sa, dau§i eu himuriri in privinta eirculgrei D-lui ministru,s,i va prornit el voiu fi foarte scurt.

Voci: Sg. vorbeasa.B. Boerescu: Domnilor, am luat euvantul

ea st zic doug, trei cuvinte in chestiune de re-gulament.

M fi inteles, D-lor, pe oricine ea sl se opungea eu sl iau euvintul, afarg de D. Ioneseu.D. N. foneseu singur a provocat ea sl i se rgs-pundg, m'a provocat pe mine personalmente fl-and Camera sg, inteleagg, eg, la noi in Universitatese fac favoruri unora din profesori, pe elnd dum-nialor sunt asupriti, §i apoi tot D-sa nu voieqte

448

ea Camera st and/ cuvintele pull cari se poateu§or probh c D-lui se in§eal/.

Aceast/ opunere a D-sale Iliad singura unr/spuns la cele ce a zis, eu nu mai till s/ vorbesc

in chestiune persona. Declar dar cA renunt d'amai vorbi in chestiune personala, ceiace voiesc

arat numai este cit corpul profesoral al Universi-MO din Bucure§ti nu s'a scandalizat nicidecmn

de circulara in chestiune a D-lui ministru al ins-.

trucOunei publice, ci departe de aceasta, a primit'ocu bucurie, pentrucit a väzut di este folositoare

instructiunei publice, qi s'a supus qi se supune ei,

ca fiind conform/ eu legea. Prin urmare, in cevede D. N. Ionescu anomalii §i favoruri la Uni-versitatea din Bucure0i? Anomalii nu sunt inUniversitatea din Bueuresti, unde fiecare din pro-fesori Ii vede de &Ionia sa, ci sunt acoio undeprofesorii file din catedra lor o tribunl depe care,in loc sit '§i facl lectiunile pentru cari sutfac politic/ cu §colarii lor. Profesorii Universit/tiidin Bucure§ti nu fac aceasta. In Bucure§ti politica

este scoas/ din Universitate, §i daca unii din pro-fesorii ei fac politic6, o fac afar/ din Universi-

tate, niciodat/ in Ana IJniversit4ii. (Splauze).

Atilt voiam s/ zic, declarând incit odat/ citrenunt de a mai vorbi in chestiune personal/.

sit

plAtiti,

IV

Monitorul No. 49 din 2/14 Martie 1872.

Interpelarea lui C. Boliac In privintainsurateilor.

Cesar Boliae interpeleaiii guvernul despre soartainsurateilor, caH nu pot dolcandi Orntint, eAci dup.&legea rurath, pgmintul fusese vândut clAcasilor. D-sacere ea sa, se vanza caranilor si mosiile Statului. Dezvol-tarea acestei interpeari se pune la ordinea zilei in se-dinta din 15 Februarie si continua si in sedinta din 16Februarie, And are euvântul B. Boereseu.

B. Boerescu: D-lor, sl-rni permiteti ea, incateva cuvinte qi in modul cel mai scurt, slprecizez discutiunea §i s6-mi exprim opiniunea inaceasta chestiune important/. D-lor, zie eg, ches-tiunea este important6, fiindc/, dupg cum vedeti,se trateazg despre aplicarea unei legi ce dateaza.Inc/ din anul 1864, 0 care s'a aplicat In cursde 7 ani. Este ins/ un punct din aceast/ lege carese nice c/ este obscur, 0 care pnnet nu s'a apli-eat Inc/.

Domnilor, importanta aplicaVunei legei rurale

20993 29

450

este asa de mare ea si crearea acestei legi, carea rezolvat una din cele mai mari chestiuni socialela noi. Asa lege a lost, dupa credin0 mea, unadin cele mai binefacatoare si din cele mai civili-zatrice legi ale noastre, ceruta, de spiritul seeoluluisi impus6 de necesitMile noastre sociale. Aceasta ozic nu acum nurnai, ci am zis-o de mult Incapin o scriere a mea din 1856.

Cand dar o dificultate se iveste asupra apli-catiunei unei asemenea legi, cand un pullet dinasta lege se poate explich intr'un sens de unii siintr'un sens de altii, atunei este bine, dupa mine,ca Adunarea A. discute si sl hoUrasel eu totsangele rece si Mr1 a fi preocupata de spirit departid, i mai cti seamI arl prejudecare; c46prejudecgtile, ideile preconcepute sunt cele mai pe-riculoase si cele mai funeste in ma cazuni.

Fiecare din noi dar este bine s4 yin/ sa-siexprime opiniunile sale in cea mai sincer4 con-vinqiune, si an totii s5, vedem we este adeiratulsens al legei si care a lost scopul legiuitornluidin 1864.

SA vedem mai intai care a fost scopul legei(lin 1864; caci odata acest scop explicat, mai lesneputern afla si sensul ayticolelor relative la insurMei.

Domnilor, s'a zis multe in alp timpi desprelegea rurala, dar nu de aceasta avem noi a ne

4M

ocuph acum. Cáci nu este vorba astazi de a cri-tick sau de a face legea, este vorba de a ne lu-mina asupra unui punct din acea lege care DUs'a aplicat Inca de la nasterea ei. Prin urmare,urmeaza sa discutam fara preventiune, fla partipris, curn se zice, pentru ca sa, vedem sensul ge-neral al legei intregi si sa cautam a nu lash des-chis un ram care cu timpul ar putea creste, §icare atunci ar putea sa, ne vatame mai mult. Ne-amcal, rim cainta ar veni tarziu.

Chestitmea rurala iarasi ar fi devenit un mareram daca nu s'ar fi rezolvat pang acum. Aseme-nea si in aplicarea ei, cand se vad oarecari lacunesau oarecari dificultati, trebue sa se indreptezecat mai curand, trebue sa ne grabim a aplicalegea in sensul ei natural. De aceia, Domnilor,ered a ar fi o impruden0, foarte mare din par-tea noastra, daca nu ne-am grabi sa dam o solu-iune practica. Si aceasta., Camera, care a dat 4tatea

probe ca este conservatoare in mai multe chestiuniva §ti sa reguleze si acest punct.

Care a fost, D-lor, scopul general si cel mareal legiuitorului din 1864, spre a putea sti careeste §i sensul articolului 5 si 6 din acea lege?Scopul cel mare al legii din 1864 a fost ca sa,se rezolve intr'un mod definitiv, pentru totdauna,atat liberarea proprie4i, at §i liberarea muncii;

452

cki, Domnilor, orice ar zice altii, adevgrul estecg, proprietatea fuuciarg, inaintea legii rurale, erhsupusg unei adev6rate servitudine, §1 sgteanul erhun fel de serv, In sensul acesta cl munca sa nuerh absolut liber6.

Legiuitorul din 1864 a voit s6 rup6 ast6,stare de lucruri; el a voit sl libereze Bat pro-prietatea de servitudinea ce o apash, cat §i pe ce-tMenii clka§i de ceiace impiedic6 libertatea munciilor. Legiuitorul din 1864 a izbutit sl ating6 acelscop, qi prin aceasta s'a indeplinit cea mai marereformg, care s'a fkut in Ora noastrl, cea maimare imbunAtMire ce are sa, ue aducl prosperitatea§i civiliziOunea. (Aplause).

Pe Una, acest scop general, mai era qi altulspecial, tot de MAO, importanO, adidi acela dea se face slteanul emancipat proprietar de pgmant.

Se *teà insl un conflict de interese IntresIteni §i proprietar; sateanul trebuia sl ia pgruAntulasupra arui el aveh numai o servitudine; proprie-tarul trebuia sl se despAgubeascA de munca silitA qiobligatorie ce gteanul ii datorh.

S'a admis dar atunci principiul de despagu-bire; aceea despagubire nu reprezint6 valoarea pg-mantului, ci valoarea clkei, a muncei silite decare proprietarul a fost lipsit.

Dar pe langl saleni clacali, pe langI aceia

453

cari aveau pthuanturi aservite lor, legiuitorul din1864 a observat ca se mai alb, §i alti sateni carinu au avut asemenea pamhnturi; a§h sunt sateniice nu erau claca§i, ash erau cei de pe mo§iilestrimte, a§h erau insurateii, adic a. aceia cari la1864 August 15, Inca nu apucase sa ia pamanturi.

Ce erh sa faca cu ace§tia? Trebuih oare aramane ei singuri fara proprietate in mijlocul fra-Olor Mr cari se Improprietareau? Nu; caci, am zis,un scop mare §i special al legiuitorului din 1864 afost ca toti taranii, toti fara deosebire earl existauin anul 1864, sa devina proprietari. (Aplauze).Dar cum erau ei sa devina proprietari, cand niciclaca§i erau, nici pamanturi aservite nu aveau.

Legiuitorul a declarat, franc §i lamurit, prinart. 5 §i 6 din legea rurall, ca asemenea taranisa poata deveni proprietari pe mo§iile Statului. Inalte cuvinte, legiuitorul din 1864 a facut un sacri-ficiu in favoarea acelor trei categorii de tarani,cand a hotarit ea §i ace§ti cultivatori de parnant,intr'un interes general, trebue sa fie improprie-tärici pe mo§iile Statului. Statul creaza pe mo§iilesale pe acesti noui proprietari, multumindu-se adicacu o mica despggubire.

Am vazut acum, D-lor, care a fost scopullegei; acest scop este evident, el rezulta din eco-nomia totala a acestei legi, din litera §i spiritul

454

ei; el const6 hi aceasta: ca sft se improprietftreascfttoti sfttenii, fIcand i Statul un mic sacrificiu; iarpe d'altft, parte sft se desplgubeasca, i proprietariide munca de care au fost

CAnd acest scop este atftt de probat, oare textullegei contrazice acest scop? Nici decurn. Insusi D.ministru al justitiei a recunoscut cri, art. 5 §i 6nu pot fi supuse la interpretare, c/ci ele prescriupozitiv c sfttenii din aceste trei categorii au dreptula se ImproprietAri; prin urmare, la ee se reducedificultatea? La aceasta: dacft, Statul este obligatca pe domeniile sale et improprietftreascft, pe ace§ti

sau dadi este numai facultativ aceastapentru el? SI presupunem c sfttenii din cele treicategorii stabilite de lege se adreseaz4 cltre Stat

zice: noi ne aillin in una din cele trei cate-gorii §i, in virtutea legei rurale, venim s cerema fi improprietftriti pe unul din domeniile Sta-tului; ei bine, poate Statul sft : nu voiu,pentrucft nu .am Inc/ trebuintä de bani pentrucassa de lichidare a obligatiunilor rurale? Sau Sta-tul trebue sg, : da; iatft partea, iatft domeniulpe care aveti s vg, improprietftriti? Cu alte ea-vinte improprietftrirea acestor slteni pe rnosiileStatului este ea obligatorie pentru Stat, sau nurnaifacultativft? Aci naste dificultatea; pang aci suntemtoti de acord.

lipsiti.

stteni,

si-i

455

S'a sustinut de unii D-ni deputati, ea si deI). ministru, eit aceastá improprietaxire pentru Stateste numai facultativg; eu cred cá ea este obli-gatorie. De ce ar fi facu1tativ6? Din cauza arti-colului 54, ni se zice; pentrucA, acest articol vor-beste de cassa de lichidare a obligatiunilor rurali;rezu1t1 ea. numai atunci Statul va vinde acestepg.manturi, cand cassa de lichidare va avea deficit,va avea trebuintI de bani.

Eu unul vA rn6rturisesc ca. a interpretà o legeintr'un mod asà de silit, in fata scopului ei ge-neral atat de evident, in fata econorniei legei carecontrazice o asemenea interpretare, este a denaturasi seopul si sensul ei. Dar sl lam textul legeichiar dela art. 54 si urrn6torii. Sunt dou6 Orliin aceastl parte a legei: mai multe articole cariregüleaz a. modul aplic6rei art. 5 si 6, adic g. in cemod cele trei categorii de sateni pot sq. devin6proprietari pe domeniile Statului, si la ce desti-natiune au sa, fie sumele din plata. plmantului. Ino a doua categorie a acestei pIrti, adie6 la art. 61,legea prevede anume cazul de deficit al cassei delichidare, si autoriz6 pe ministru a vinde parnftnturipentru acest caz special.

Cum dar legiuitorul puta prevede in parteaa doua tot aceea ce D. Costa-Foru a zis cA, pre-vale in partea intftia? (Aplause).

456

Pe d'alta parte un alt articol, art. 59, nespune ca ministrul s dea Camerei pe fiecare anun tablou de pamanturile vandute in virtutea art.5 §i 6.

Cum dar am presupune c legiuitorul a pre-vazut ca are sa fie pe fiecare an, i permanent,un deficit in cassa de lichidare, de vreme ce nu-mai atunci s'ar putea, vinde pamanturi la insuratei?Aà dar, legea este foarte clarA ; art. 54 §i urma-torii trateaza despre modul aplicarei art. 5 §i 6;iar art. 61 trateaza anume cazul aratat de D.Costa-Foru, qi care nu este de loc cel din art. 5 §1 6.

VA mArturisese dar, D-lor, cA in privintasensului legei nu poate fi cea mai mica indoiala.Statul este obligat st improprietareasca pe to0satenii din 1864 aflati in categoriile din art. 5s,i 6 §i cari vor voi a se improprietari. A inter-preth altfel legea, numai din cauza unei simpleziceri aflate in art. 54, §i a-i d un alt sens carear lovi in scopul legiuitorului, cred ca nu estebine, nu este chiar prudent.

0 data dar ce sensul legei este natural, simplu,evident, vine cealalta chestiune: cum sa determinamaceasta cestiune? SI se prezinte un proiect de legeinterpretativ, cum zicea D. VAleanu, prin care sase determine ca cutare este sensul legii? Eu suntcu desavar§ire contra unui asemenea proiect, fiindca

457

s'ar creh un ran precedent, 'care ar aduce dupasine un pericol foarte mare. In adevar, astazivenind o lege spre a interpreth cutare articol dinlegea rurall in cutare sens, maine poate veni altalege spre a interpreth un alt articol in alt sens,poate chiar a creh dispositiuni cu totul strainelegei rurale. (Intreruptiuni).

0 Voce. Cum sa facem?B. Boerescu. Eu nu pot admite, in casul

de fata, un proiect de lege interpretativ, fiindca,repet ar fi un pericol §i un precedent ritu. (intre-ruperi). Legea rurall nu are nevoie de alte legiinterpretative; ea este clara, este precis/. In cazulce ne preocupa sunt de Were ca, prin o motiunece s'ar depune pe biuroul Adunarei, sa se zica:ministerul, in urma discutiunei qi vazand simtulcomun al Camerei, va aplich legea aqh cum este,adica va fi dator sa improprietareasca pe domeniilesale pe taranii din 1864 din categoriile art. 5 §i6; iar Camera trece la ordinea zi[ei. (intreruptiuni,sgomot, aplauze).

AO dar, dupa mine, D-lor, sensul legei nuprezinta cea mai mica indoiall, cea mai micadificultate. Daca aceasta parte a legei nu s'a apli-cat pana acum, ran a facut, qi vina este a tutu]or.

Imi pare ram ca D. Vernescu a avut aerul aacuzh pe altii numai de aceasta neexecutare, child

458

§tie el §i D-sa a fleut parte din guvernele cartn'au executat-o.

Dar inteleg ezitatiunea unui ministru, in fatAunei ehestiuni atat de importante.

Astl ezitatiune, astl indoiall, astI temere deresponsabilitate devine qi mai mare clnd maiseaml, au trecut mai multi ani fth ea sI se apliceaceastl parte a legei.

Ce face astlzi ministerul? Voe§te §i eere eadin discutiunile ce se urmeazl s/ profite spre a selumina, spre a vedea care este sensul legei. A§adar, votati motiunea ce v propun, ruin care sespecificl acel sens, §i in urml ministerul va aplichlegea a§a cum este. a§a cum i-am spus noi c.este sensul ei.

Dar aplicarea acestei legi este posibill? Acini se opun iar dificultAi. Onor. D. Costa-Foru nespune el D-lui crede c aceastl aplicare ar fichiar imposibill. D-Ior v/, mlrturisesc c niciodat/motivul de imposibilitatea aplielrei unei legi nupoate s/ fie un obstacol ea acea lege A nu seaplice. Ne intrebati cum sl se aplice legea? Noivq. rlspundem: aceasta este treaba guvernului; elva cluta mijloacele cele mai practice spre a aaplica. Recunose §i eu c dificultlti au sl fie; cicia trecut §apte ani dela prornulgarea acestei legi,§i va fi prea greu a se constata eine sunt aceia

ctt

459

ean l. in anul 1864 au fost in categoria celor dinart. 5 si 6 din legea rurall; clei numai acestiaau dreptul, numai pe acestia guvernul trebue sA-iimproprietlreasel pe mosiile sale. Dar in fine, cutoate difieultAile, constatarea trebue sl se facl.Yeti avea in pnacticl oarecari mijloace; asa stiuel In unele cornune s'au flcut chiar tablouri deaeele trei categorii Inca din anul 1864; guvernulva cluta sl institue comisiuni speciale in fiecarejudet, cani comisiuni vor fi compuse cum sI deacele mai maxi garantii cl nu se von face abuzurisi fraude; acele comisiuni se vor servi eu aceletablonri de cari am vorbit, sau cu alte notiunisi probe; von face toate cercetarile putincioase, siastfel vor forma, vor statua adie6 asupra aceloracad sunt in drept de a cere o asemenea impro-prietlrire. Guvernul va decide asupra acestorluerini.

Acum, D-lor, clad, vom MA la oparte toateconsideratiunile legale, cici dupl mine, sensul legeieste pozitiv, afarl dacl vom vol noi sl-1 schim-barn Intealtfel de cum prevede legea; dacl vornMsa la oparte toate consideratiunile legale, zic, casI vedem este vreun inconvenient financiar saueconomic dad, am da noi o solutiune de a seaplica In acest adevlrat sens al sAu? Eu socotesccl nu este nici unul; inel cred cg dad, a fost

460

ceva rau, este ca nu s'a aplicat aceasta lege pangacum; §i pentru ca raul sa nu deN ina §i mai maresa-1 curmam de acum, iar nu O., inchidem ochiila pericol §i s credem c astfel orbiti l'am §i

evitat.Care ma intreb, ar fi ran! cknd am aplica

legea in sensul ce am aratat? Ar fi acesta : cas'ar vinde prea eftin cat-va pamant cu 5 galbenipogonul? Mai intki acest pamânt nu are sa fie

prea mult; nu are sa fie o multime mare deoameni care sa absoarba o .rnare parte din dome-niile statului. Aveti sa vedeti in practica ca acestnumar nu are sa fle a§a de mare, caci din aceioameni in 1864 au fost in una din cele trei cate-gorii de care am vorbit, multi an murit, multi audosit, aa inckt numarul lor are sa fie foarte redus.Apoi chiar din ace§tia numai jumatate poate vorstarui a se folosi de acest drept, caci D-v. §titica nu a§a lesne se indupleca un satean sa-§i laselocul salt natal, parintii sai, rudele sale, vatra sa,ca sa se stramute pe alta proprietate. Numaruldar si celor ce vor vol a se improprietari nu vafi a§a de mare precum s'ar crede. Deci §i pamantulde dat nu va fi a§a: de mult.

.Darà se va vinde prea eftin, ni se va obiecta,numai cu 5 galbeni. Inteadevar, poate ca acestpret este mai jos decat pretul curent, dar este

461

egal cu pretul ce s'a dat pentru toate pamantu-rile drept despagubiri proprietarilor privati. DarD-v. nu tineti compt de toate acele avantagii cariar rezulth pentru mo§iile Statului in urma acesteipopularizari ! Dar comunele rurale cari s'ar formadin nou pe acele moqii oare n'ar marl venitul lor?Nu §titi D-v. c cu cat o mo§ie este mai popu-lata, cu gat valoarea ei este mai mare? Pe dealta parte acei sateni carora le-am inlesni rnijlo-cul de a se inavuti prin improprietarire, n'ar venipnin impozitul lor care 1-ar plati sa adaoge iarasivenitul Statului? A§a dar cre§terea valorei mo§iilorprin ace§ti noi agricultori. adaosul impozituluinoilor proprietati compenseaza. cred, in mare parteeftinatatea pretului cu care se zice ca se vindepogonul.

Prin urmare, vedeti D-lor, c i din punctulde vedere economic interpretarea mea nu este de-zavantagioasä, §i nu namai consideratiuni legale,dar §i financiare sau economice yin a milita infavoarea acestei interpretari.

In fine va mai atrag atentiunea asupra uneiinsemnate consideratiuni politice. Prin legea rurala,am zis, s'a rezolvat o chestiune care putea, sa de-vin timpul foarte periculoasa.

Aceasta lege a luat din mama ambitio§ilorsau factiosilor o arma care ar fi putut deveni

en

462

&tall pentru toata societatea, dupa, cum s'au va-zut exemple in alte taxi. Si ati voi D-voastra acum,D-voastra. Camera, conservatoare, sa mai lasati inaceasta lege un germine va,tamator, un punct ob-scur, care s'ar putea maxi cu timpul si aveh con-secinte rele in viitor? Vedeti prea bine di, neinte-legerea exista; vedeti ca i eu si multe persoanede convinctiune, multi deputati din Camera, cred,au convinctiunea, cl sensul cel adevarat al legeieste ca, Statul este dator s. improprietareasca peacei sateni pe moiiIe 'sale, si aceasta credinta estebazata, pe datine pozitive. Altii cred din contra.Apoi bine este, prudent este ca noi, Camera con-servatoare, sa läsIm aceasta neintelegere sa con-tinue, sa. lasarn adica ca lucrul sa se incurce,sa, ne marginim a trece la ordinea zilei pursimplu? Nu, D-lor, noi trebue sa dam o solutiunein sensul legei, ca, netntelegerea sa-si ia slarsitulsu pe calea regulata. (Aplauze).

EA, D-lor, si la 1864 au spus, cand faceamparte din Adunare, in mai multe reuniuni parti-culare ce se fa.ceau asupra chestiunei rurale, am spusconservatorilor de atunci: ,Faceti prin D-voastra,a nu, se rezolva, prin o revolutiune aceea ce putetiInca, rezolva insiva. Dar nu am lost ascultat;ajunsesem a ne tocmi daca s se dea sateanuluicinci pogoane sau mai mult; si in fine nu s'a

sisi

463

fAcut mimic ; iar chestiunea s'a rezolvat prin orevolutiune! ..

Apoi prudent este acum ca si D-voastrg, gIgsati o parte din legea ruralg, nerezolvatg, si ob-scurg,?

§titi oare ce ar puteh deveni cu timpul oasemenea obscuritate? §titi ce ar puteh face din-tr'insa ambitiosii si factiosii ?

Ne obiecteazg, insg, D. ministru ca.,. dacI s'arimproprietgrl astg,zi hisuigteii din 1864, apoi arveni maine alti deputati si ar zice: cum ati datatunci pgmant pentru insurgteii din 1863, trebuesg, dati acum pentru alti "insurltei noi, si asa maiOzalo. Dar, D-lor, dacg, cu asernenea argumentese poate inteapreth si schimbh sensul legei, atunciAr fi mai bine sá declargm nule efectele chiar alelegei; cgci aceste argumente sunt in contra chiarefectelor legei rurale. Dar ati vgzut, D-lor, cg, inpracticg, efectele acelei legi n'au fost acestea.

Voci. Asa este, da.B. Boerescu. Asa Mat dad, in toa0 tara

s'ar pune nurnai proprietarilor chestiunea clacl eiar yoi sg, reving la, cele dinaintea lui 1864, .nuyeti OA zece proprietari cari sg, voeascg, sg, semai into,arc g. la acel regim. (Aplauze). Cu toatewstea 0 atunci, la 1864, am auzit oameni cuminte 0 cu invg,taturg, zicand cit legea, rural/ este

464

o lege agrara, comunista, dernagoga, etc., *insa

timpul a probat a nimic din toate acestea n'auexistat; din contra, realitatea a fost c proprie-tatilor le-au erescut valoarea, c ranul sa eman-cipat, c creditul Statului s'a ridicat! MAI rezul-tatele reale ce a proclus legea rurala! (Aplauze).

Cat pentru ceeace a zis D. ministru, c vor

veni i altii mai in urm i vor cere asemeneaimproprietariri i pentru insurateii cei noui, ras-punsul este foarte simplu : noi acum ne ocupamde aplicarea legei din 1864 i voim s ne damopiniunile noastre asupra sensului unui articol careeste inevitabil a se aplich. Nimic mai mult. Logicar fi ca sa nu aratam adevaratul sens al acestuiarticol de temere ea nu mai tarziu sa vina altiisa ceara, impartirea tutulor proprietatilor? Daratunci, claca ne imaginam asemenea cataclisme,aide sa nu mai facem nimic, cci cataclisme tot-deauna pot veni far/ voia noastra; si nu atarna,de interpretarea ce am da noi unei legi pentru ca

aducem sau s evitam asemenea cataclisme(Ilaritate). Din contra pericolul este cand ati lash,un - germine ru sa mai dainuiasca; i credaceasta, Camera nu va face aceasta.

()nor. D. Costa-Foru a mai zis a a admitepe acesti tarani la improprietarire, exceptiunea arabsorbi regula. Dar aceasta nu e admisibil, caci

sa.

ea

i

465

§tim cu totii modestul numgr al acestor treicategorii de sáteni este prea mic in raport cocele 400.000 de locuitori cari s'au improprietgrit,pentru ea 0, putern sustine c exceptiunea ar a b-sorbi regula.

Aà dar, D-lor deputati, atat sub punetul devedere al literei §i al spiritului legei rurale, catconform cu scopul legei §i cu interesele economice§i politice ale tgrei, intelesul legei din 1864, inceeace prive§te aplicarea art. 5 si 6. este eg Statuleste obligat a improprietgri pe domeniile bale pesltenii coprin§i in cele trei categorii.

Nu mg pot insg, D-lor, opri de a-mi exprimhpgrerea mea de rgu de a vedth el se amesteelin astg discutiune eonsideratiuni strgine chestiunei.

rgu face D. Boliac sg susting c toti insurgteii,nu numai cei dela 1864, ei §i din alti ani poste-riori, vor avth dreptul a se improprietlri, cg.ci

nu a§h zice legea din 1864; §i a decide altfel, arfi o violare a legei agrare.

Rtu insä a Merit D. Verneseu de a sustine,fie §i in treacgt, eg. riguros vorbind, astg impro-prietgi ire s'ar puteh face chiar pe mosiile vandutede Stat dejg; cci asernenea doctring ar fi o crudglovire in creditul §i buna credintl a Statului, §i

ar constitul o violare chiar a principiilor delavtnzäni, §i chiar a legei rurale.

2093 3I1

c

Ash,

466

SA ne mIrginim dar numai in chestiune; §i,in chestiune fiind, termin, zicand di, legea estepozitivg, in chestiunea ce ne ocupl; cti noi o vornaplich in adevIratul ei sens prin o motiune pecare vom aveh onoare de a o propune, §i di,ministerul o va aplich in acest sens, adicl in ade-vgratul ei sens. (Aplauze prelungite).

Dupg ce vorbe§te ministrul de finante, prezidentulvreà stt. pun& la vot motiunea sustinua de B. Boerescu.

Voci: Inchiderea discutiunei.D. Pre§edinte: Jnainte ,de inchiderea discu-

tiunei trebue sg, vg dau cuno§tinta, alor, de ur-m6toare1e doul motiuni ce s'au depus la biurou:

I) Camera väzind cd legea rurald este clarain partea uncle se acordd dreptul de a fi impro-prietdriti pe mofiile Statului celor prevazuti laarticolele 5 fi, 6 ale legei rurale la epoca promul-gdrei acelei legi, trece la orclinea zilei.

A. Stolojan; A. Moscuna; Gr. M. Bonaki;A. Varna li".

II) Camera, consiclerdncl cd conform art. 5,6, 54 fi 55 din legea rurald, numai locuitorii dincategoriile prevdzute in art. 5, 6 din lege fi carila anul 1864 s'au aflat figurdnd in aceste cate-gorii pot uzd de facultatea de a cere pdincint pemofiile Statului in limita fi cu preful rostit la

467

art. 54 gi, urmatorii, invitdnel guvernul ca pe de oparte sa constate scrupulos pe cei adevaraci indrept, iar pe de alta sa reguleze cumpararea depamcinturi pe moiile Statului sau dorneniile Sta-tului neipotecate, trece la ordinea

B. Boerescu, G. Manu, C. Gracligteanu, I.Vacareseu, M. Ghermany, Argintoianu, P. Zaga-neseu".

Voci: Inchiderea cliscutiunei.

Se incinge o discutiune asupra cestiunei de a se §tiaceste motiuni trebuese votale Indatä ori teamise

s5, fie studiate la sectiuni.Ora fiind inaintath, discutiunea continua' si a doua

zi 17 Fevruarie, and vorbeste din ncu B. Boerescu.

B. Boerescu. Este adevArat, D-lor, el demulte ori se simte necesitatea ca, in urma uneiinterpeth,ri, rezultatul ei, formulat prin o motiune,s6 se voteze indath, in acea sedint6. Aceasta esteatAt de adev/rat, in cat practica ne-o dovedestein nenumarate ocaziuni. Sunt multe propuneri caris'au flcut in urma unei interpelgri i s'au votat

dup6 chiar cererea guvernului. De multeori s'au vlzut interpeläri pentni violare de legi sis'au votat motiuni de trecere la ordinea zilei, mo-tivate san nemotivate, chiar in aeea sedintit. Prinurmare ceeace a spus onor. D. Eraclide pAn5, la

oarecare pullet e adevArat, sunt motiuni de aeclea

dart

indatl,

zilei.

468

arora trebue s li se deh o solutiune imediatLDar cbestiunea este: regulamentul nostru se pro-nu*, el inteun mod destul de precis in aceastA,privintI.

In regulament sunt dou6 articole cari se con-trazic mai mult sau mai putin. EaM ce zice ar-ticolul 74:

Propuuerile simple sau motivate de trecerela ordinea zilei se diseutl si se voteaz5,fgrl a mai merge la sectiuni".

Dar nu este mai putin adevarat. D-lor, c6,avem art. 75, care iaM ce spune, inaliniat :

Orice motiune s'ar prezenth inpekirei se trimete la sectiuni".

Prin urmare, iat dou articolecere unul cu altul.

Acuma, D-lor, in cazul de fatl

eel din urmg

urma inter-

in contrazi-

s'a fAcut omotiune. AceastA motiune nu contine ceeace ziceaD. BrAtianu, interpretarea legei, fiindca, interpre-Mrile de legi cu dreptul de autoritate nu se facasa; se fac prin legi, iar nu prin motiuni Motiuneain chestiune coprinde numai rezultatul deliberatiu-nilor ce s'au Mcut asupra spiritului unei legi,rImâne ca ministerul s aprecieze i O. se con-forme spiritului deliberatiunilor majoriatei Camerei.Legea existA, n'are nevoie de interpretare, legea-

§i

indatd,

469

este dal* precig. Dar nu este mai putin adevAratmoOunea despre care ne ocup6m este o motiune

motivatit care indicl spiritul legei, de0 nu areearacterul de interpretare a legei.

In asemenea caz trebue s tim este sau nuaceastg, motiune de trecere la ordinea zilei? Ra-mane dar chestiunea de a se sti la care articol-trebue A, se aplice cazul nostru, la articolul 71sau 75? Eu socotesc, D-lor, a in cazul acesta,uncle se iveqte o chestiune de a§a mare importantg,este bine sA, se ia calea cea mai largl; adic, aceeacare ar permite fiecAxui deputat forma o con-vinctiune bine meditatl, pentru a dep6rth oricepresupunere c autorii acelei motiuni au voit prinsurprindere s tran§eze aceastl chestiune. Sunt darde pgrere s. trimetem la sectiuni aceast6 motiune,ea nici macar s6 se banuiascl cg Adunarea a votatpPm surprindere. Si sunt sigur, D-lor, c Adunareava ft aproape in unanimitate in aceastl chestiune.Cu acest mod importan0 votului nostru va fi cuatat mai mare, cu cat se va vota fárg, cea mai micapreeipitare. Dar totdeodatl trebue s InlAturAln

acea temere c trimeasI la sectiuni aceast6 motiunear fi trImisl la calendele grece; de aceea viu

propun ca s votIm urge*, ala in cat in-trunindu-se sectiunile astlzi sau maine, in o zi,doug, sg, ni se depunA pe biurou rezultatul deli-

ea

si

gi

vd

470

beratiunior lor, spre a da o solutiune acestei

chestiuni.Se pune la vot urgenta in sectiuni a mo-

fiunii, fi, se incuviinfeav%.

(Mon. No. 64 din 19/31 Martia 187).

Proiectul de lege pentruadministratia domeniilor Statului

Cu ocazia discutiunei acestui proiect de lege, laart. 21 iea cuvintul in sedinta Camerei din 4 Martie1872 B. Boerescu care sustine Ca in ce priveste apitrareaintereselor statulni inaintea justitiei, nici o legisiatinnedin lume nu face vre o deosebire Intre stat i particulari.

B. Boerescu. Ce si-au propus autorii proiee-tului prin acest articol? propus s inlesneascg,Statului, i prin urmare i particularilor, mijloculde a Ajunge la transactiuni. Ca sa. vedem dar daclo lege e bung, trebue s eg.utlm LJac Ii ajungescopul, si dacl nu jigneste alte interese legitime.Am onoare a- spune c acest articol nu-si atingenici scopul, i jigneste i alte interese legitirne;

mir a-1 vedea. figurand in proiect. In ceea-ce priveste aplrarea intereselor Statului inainteajustitiei, nici o legislaVune din lurne nu face deo-

§i ml

V .

472

sebire intre Stat si particulari. Pot fi diferintein ce priveste administrarea bunurilor, nu lug ince prieste apAxarea proceselor inaintea justitiei.Cum? Cand Statul ar uzurph proprietatea altuia,nu ar putea particularii sa reclame contra Statuluiin acelas mod dupl cum ar reclama Statul incontra particularilor? Imi pare ca nimeni, oricatde patriot ar fi, nu poate sa consacre o asemeneadoctrina. Prin urmare, in privinta prescriptiunei,posesiunei, uzurpatiunei, etc. Statul este pus inaceiasi linie cu particularii, si justitia are sa fieegala. pentru Stat ea si pentru particulari. DacaStatul va fi bine aparat sau nu, este alta cestiune;cestiunea acurn e: bine este sl se creeze aceastlprocedura extraordinara si exceptiouala ca parti-cularul, mai inainte de a intenta o actiune Statielui, sl fie supus unei proceduri preliminare? 0asemenea procedare extraorclinara nu se face (Meatin timpii anormali, si nurnai pentru catva timp,dar principiul general al legislatiunei este de a seerea cat se poate mai putine proceduri extra-ordinare.

Acum procedura ordinara este care de naturaa Impaca, si preocuparea D-lui Costa-Foru? SA exa-minam. Orice individ, dupl procedura notra, trebuesI se adreseze la tribunal cu cerere, in care trebues6 arate argumentele pe care se fondeaza, si care

473

se comunica, partei adverse, iar advocatul Statuluiare sa o comunice ministernlui respectiv. Mi sezice c numai advocatii stiu deasemenea cereri,

Statul nu stie nimic. In adevar, daca serviciular fi ash organizat, atunci e Mu organizat, darmi se pare ca nu e ash, mi se pare el nici unadvocat din judete nu se infatiseaza intr'un procesphna, ce nu comunica cererea ministerului. Presu-puneti ea este un proces de hotare, nici poateadvocatul Statului sa se infatiseze phnh ce nu vacomunich ministerului ea sa-i deh actele necesarii.Va s zica totdeauna o ac.tiune intentata inainteajustitiei are sa fie comunicata si cunoscuta deminister. Dael nu ar fi ash, nu are ministeruldecht prin instructiuni sa satisfaca aceasta regula.

Acum vine cestiunea daca Statul ar avea in-teres s faca indata transae-tiune. Mai inthiu amaMtat c ministerul are cunostinta de obiectul pro-cesului si de rnijloacele pe cari se bazeaza, pre-tentiunea partei adverse, are actele in mama sa,si poate prin urmare sa judece indata dach e binesau nu A, faca transactiune. Trebue sa fie unce de o evidenta foarte mare ea sa nu asteptemacar hotarlrea Tribunalului, eaci atunci va avehelemente suliciente spre a sti de ce e vorba.

sau memoriele partilor nu sunt suficiente,caci de multe ori ele nu coprind toate argurnen-

si

iunile

474

tele; numai inaintea Tribunalului se dau pe fatoate elementele qi prin urmare Statul, in urmasentintei Tribunalului, are 0, fie mai bine pusin pozitiune a se pronunth. Dacl dar proceduraordinarl dg, Statului destule mijloace ca A, sepronunte in privinta transactiunilor, nu tritelegatunci de ce A, se admitit aceast/ procedurg ex-traordinarg.

Aceasta ar constitui o ican teribild, pentruparticulari cari ar avea veri-o cauzä de judecath,cu Statul, ar constitui niqte perderi de drepturifoarte mari consacrate de legile in fiintà, ar constituiun privilegiu neinteles pentru Stat qi ar da locla dificultIti insurmontabile de procedua §i laconflicte continue, neintelese, necompatibile cu pro-cedura ordinarl a legilor noastre. Cum, Domnilor ?Cum puteti D-voastrA, cu ce drept ai vol D-voastrAsg, obligati pe oHce ceateanu care ar avea oare-can pretentiuni cu Statul, 0,4 obligati pe el, careare, eu dreptul sAu in mAn.4, tot aceleaq avantagepe care le are qi Statul care in asemeni cestiuninu se poate privi dealt ca orice particular, camai inainte de a se judech la Tribunal sa. yin/

dea la Stat o petitiune prin care 0, im-pedice oarecum dreptul säu ? Dar cum se poatepretinde un asemenea lucru? Cum puteti D-voastrA0, obligati pe un om la indeplinirea unei fonna-

475

HMO dezavantagioase pentru dânsul §i avantagiosanumai pentru. partea adversa, pentru Stat, uneiformalitäti prin care el ar putea fi expus sa-§ipearza dreptul sau? Caci. Domnilor, sa presupunemun cas de prescripOune, s presupunem cit unparticular ar avea asupra Statului o pretentiunecare, fiind supusa prescriptiunei, nu ar mai avehdecat cateva zile, doul, trei zile chiar pentru catermenul prescriptiunei sa se implineasca §i el A,nu mai aiba niei un drept de a face aeea pre-tentiune. SI presupunem cit acel particular nu edin Bucure§ti, §i e din o localitate foarte departatade Capita la, ea & e din Mehedinti oH din Bo-to§ani. Ei bine ce cereti D-voastth ? Cereti ca acelorn sit indeplineasca acea formalitate, sa trimitaacel mernoriu prin care sali arate preterrOunilesale de acolo. Dar cum poate el sa trimeata acelmemoriu? Negre§i cit prin po§t a. va trebui darsit pearda doua, trei zile pentru ca memoriul sausa vinit in Bucure§ti, Ii va trebui apoi iar eelputin atatea zile pentru ca sit a§tepte rezultatul ho-tathrei consiliului de administratiune, etc. Ii trebuecu un euvAnt 7, 8 zile cel putin ca sit indepli-neasca formalitatea aceea de trimiterea memoriului§i in timpul acesta negreqit ea el care nu mai axe?),decAt trei zile pentru ea sa faca a se valoth pre-tentiunea sa, a perdut dreptul sau pentru ca sa inde-

i

476

p1ineasc6 o formalitate garantatoare numai pentrupartea cea1a1t6; pentru c odat6 prescriptiuneatrecutä, ingcar cu o zi, el a perdut ()rice drept.Apoi bine este, echitabil este? Si de uncle luatiD-voastrA ca s creati acest privilegiu ? Pe ce vtbazati ca sl luati asemeni clispozitiuni arbitrare,afarl din dreptul comun ? Inteleg privilegiu pentruStat paná la un punct oarecare, inteleg ca Statuls6 se bucure in general de oarecari avantagii, darnu inteleg nici decum s se creeze pentru el pri-vilegii prin care ar lua dreptul unui particular,voin a zice mai mult, prin care ar despuih, arfurh pe un particular, care, and e vorba de avereasa, are tot atat drept cat §i Statul. Si voiti D-v.s6 adoptati o asemenea procedare ? 1at cu toateacestea la ce ar putea da loc. Aceasta pentru unorn mai simplu, care ar crede el a perdut totulneindeplinind acea formalitate; dar and va fi injoe interesul unui om mai priceput la afaceri dejudecath, care s'ar duce, fär s a§tepte räs-punsul la acea jalbA curioasa, ce'i impuneti s fac6,la Tribunal §i §i-ar reclamh dreptul sau, ce s'arIntamplh? Credeti D-voastr6 c acel om §i-ar putehperde cauza lui dacl ar fi dreaptt pentrucl nua a§teptat raspunsul la mernoriul lui ? Dar nicide cum; cxci ce valoare poate s aib nelndepli-nirea acelei formalith,ti inaintea dreptului netag6-

477

duit al unui orn? Cum s'ar putea ca ustitia s6.-iia averea lui, pentru di. partea adversa, nu a bine-voit sit-i rAs1)und6 la timp, sau i-a fost material-mente imposibil sd-i Aspunda la un termen datpentru ea sl nu treacA prescriptiunea?

Vedeti dar la ce conflicte, la ce neintelegeri§i neajunsuri poate srt dea loc articolul acesta, daca,D-voastrg l'ati primi, ceeace nu cred. ,i dac6 tineticu (vice pret ca aceast/ dispozitiune sa. se men-tin6, apoi atunci binevoiti de. nu aruncati numaiun simplu articol ca acesta, ci Nati §i modificatitoate articolele din codicele civile care sunt in eon-tradieOune cu aceast6, dispozitiune, Inlocuiti-le cuo noul procedurA intreagg, §i atunci yeti puteaajunge la rezultatul pe care-1 doriti. Dar a§h A,luati numai §i cu o trAgtura, de condeiu sg, in-fiintati pentru stat un privilegiu neauzit, un pri-vilegiu in contra cg.ruia sunt regulele cele maielementare de drept, vg, rog sh vA, ganditi undeajungem cu un asemenea sistem.

Dar numai atata e tot? Nu. Iata. §i altä in-covenientg gi mai mare la care va da loc acestarticol. Ce se zice prin el? Se zice c5, acela careva aveh veil o pretentiune asupra cAruia admi-nistratiunea domenielor sau ministrul are sI dea odeciziune mai nainte de a se fi infAtiat procesul laveri o instantI judealoreascii, nici chiar la Inthia

478

install s prezinte un rnemoriu. Iat o procedurl cu-rioaA o procedurA straing prin care se dl dreptulStatului ca mai inainte de a se pronunta justitia,mai inainte de a se pronun0 chiar Tribunalul,int Aia instantl, el singur A se pronun0 in propriasa cau0, s hot6rascl cg, are dreptate, prin carei se d5, dreptul de a da o deciziune, pentru c.pe urnil eu cetIteanul A mg duc umilit inainteaTribunalului si A reclam dreptul meu in contraunei deciziuni a unui ministru, care ministru, sepoate intamplà A fie inA si al justitiei.

Vede0, Domnilor, la ce expunei eu aceastlmAsur A. pe particulari; ii expuneti la bunul placal Statului; pentru c6, este lesne de inteles ce in-influent/ poate A aibe asupra unor judeeatori oasemenea deeiziune a sefului justitiei i dacq eimai pot judech dupg liberul lor arbitru aceaPrin urmare eu v rog A suprimati din lege acestarticol, pentrud, prin el nu se poate produce decatuzarea dreptului i ruina poate a multor parti-culari, pentru cä prin el se creaz5. un privilegiupentru Stat ne mai auzit i ne mai pomenit platacum in nici o legislatiune.

Se pune la vot supresiunea art. 21 ci seincuviinfeaza.

cauA.

VI

Monitorul No. 277, din 15/27 Decemvrie 1872

larasi cestiunea cailor ferate române

Prin legea din 24 Decemvrie 1871 urmata de con-ventia cu detentorii obligatiunilor companiei Strousbergdin Fevruarie 1872 se stipula ca liniile vor trebul ter-minate §i predate la 1 Septemvrie 1872, spre a fi datein eirculaiiune. La aceasta. data, in urma constatarilorMonte de comisia de ingineri numita de guvern, aceastaa kat liniile in primire, obligand compania ca mi-cile accesorii §i luerari de parachevement" ce mai lip-seau s5, fie facute la 1 Noetnvrie 1872. Se facura noiconstatári, al caror rezultat era ca, atara de ateva foarteneinsemnate lucrari accesorii care nu se putusera ter-mina din canza de forth' majora (linia portului Galatidin canza de neintelegari eu Prim:+ria in privinta tere-nului; pe alocurea necesitatea de a se preschimbk tra-versele, q. a. a.), liniile erau in perfect& stare qi se pu-teau lásk in circulatiune färk nici o teamh. Pentru unelelnorri accesorii comisia de ingineri propunea chiar caele sk. se lase pentru prinfavara viitoare pentru a leputek execute, in conditii mai bune de oarece lipsa lornu aduceh nici un prejuditin circulatiunei.

Cu un cuv'ant liniile erau aproape terminate decimai fainâneau de Mout mici lucrari accesorii, cari deobicei se ispeavesc in termenile de intretinere.

480

In epoca lush' a primelor concesiuni de cal feratein tara româneasca lumea neavand inch' experienta inmaterie de constructiuni de cal ferate, opozitia prin or-ganele sale de publicitate s'a crezut in drept a acuzhgnvernul de calcare a legei din 24 Decemvrie 1871, sus-tinând ea liniile nu erau terminate la 1 Septemvrie 1872§i ca prin urmare guvernul rau le-a luat in primire §irau a socotit acel termen ea inceput al garantiei veni-tului de catre stat de circa 18 milioane; cà ar fi tre-buit guvernul sa deposedeze compania pentru eauza deneterminare a liniei, s evalueze lucracile executate §isa termine ce mai era de facut in comptul cotnpaniei.

Dupa desehiderea sesiunei ordivare a Corpurilorlegiuitoare, opozitia, ca ocazia discutiei adresei de ras-puns la mesagiul tronului, hartuind guvernul in toatemodurile, a atins §i chestiunea cailor ferate, iar G-.Vernescu §i-a rezervat sa revina la aceastil chestiune pecale de interpelare.

Pentru a aduce cu o ora, mai curând lumina inaceasta chestiune pentru care se framanta tara de atatiaani de zile, deputatul Brailoiu, care fusese pre§edinte alComisiunei de raspuns la adresa, §i caruia i se facuseraimputari c ar fi voit sä puna subt obroc chestiuneacailor ferate, a cerut, a doua zi dupa votarea adresei,ea guvernul sa infati§eze Camerei toate actele privitoarela primirea cailor ferate.

Opozitiunea, prin organele deputatilor N. Blarem-berg §i G. Vernescu, a crezut c cererea lui Brailoiueste o caleare a dreptului ei de interpelare, gasindu-iinoportuna interpelarea.

Totu§i guvernul a adus actele cerute, (land opozi-tiunei timpul, dupa o propunere seinnata de toti mem-brii sai marcanti (27 la numar), sà studieze aceste acte§i a amanat in consecinta desvoltarea interpelattirei luiBrailoiu.

Acestea s'au petrecut in §edinta Camerei din 29Noemvrie 1872.

La 4 Decemvrie interpelarea fiind la ordinea zilei,

481

unul din membrii opozitiei, Lascar Costin a crezut decuviintg s deschidA b'ataia, cerand ea deputatii cariceau parte din Consilitil de administratie al cäilor ferateromâne, dintr'un simtimânt de delicatetá, sg, nu ia partenici la desbateri i nici la vot, fiind agentii salariatiai coin pani ei" .

Imediat a rAspuns la aceasta B. Boerescu.

B. Boerescu. D-lor, Ca unul ce am onoarede a face parte din acel consiliu de administra-Oune, raspund D-lui Lawn. Costin intreb : innumele carui principiu a luat D-sa cuvântul? linumele regulamentului Camerei? In virtutea unuiprincipiu constituOonal? Nu, pentruca singur a spusca nu merge pana acolo cu pretentiunea Meat saafirme ca vorbeste in numele vreunui regulamentsau in numele unui principiu; ci D-lui vine Avorbeasca ia numele constiintei ornenesti ! D-sa seface reprezentantul constiintei omenesti in genere

reprezentantul chestiunei de delicateta a fiecaruideputat. Mare rol si-a ales D-sa! Dar acest rolfiind prea mAre, 11 poate ecraza si reduce a fi nul.

Am onoare A declar D-lui Lascar Costin canu recunosc nimanui de a reglementa regulele deconduita constiincioasa a vreunui deputat.

In privinta chestiunei de delicateta, am onoareasemenea declar ca-i recuz dreptul de a seface interpretul i regulatorul chestiunei de deli-cate0 a unui individ.

20093 31

Pa-

sq,-i

sit

482

Imi pare Au c D-sa a alunecat pe asemeneatArAm, hick eu s fiu nevoit a-i declarh cA nu pot cali-fich purtarea D-sale decAt ca o cutezare; cAci esteo cutezare foarte mare din partea D-lui LascgrCostin, cAnd vine in adunare sa, pretinzl a regle-inenth conduita deputatilor; §i aceasta, cutezare onumesc nedelicatetà. SA afle D-lui, c eu imi cu-nose drepturile, §i datoriile mele, ca om §i ca de-putat, §i dacä este, curios d'a §ti ce am sä facin chestiunea drumurilor de fer, afle Domnul Co-stin de mai inainte el voiu ma cuvAntul §i voiuvoth a§h cum voiu crede eu ca. este bine, §ifAcAnd a§h imi voiu implini datoria de deputat §iRoman, cAci astl chestiune este foarte strAns 1egat6cu interesele tArei mele (Aplause); §i daca amprimit a fi in consiliul de administratiune, a fosttot pentru a servi acelemi interese.

Repet dar Inc oda* noi aci, ca :deputati,suntem chemati a apAra interesele tgrei, §i nu per-mit nimAnui sg, puna la bAnuialA sentimentele noa-stre patriotice (Aplause).

Dupg Inchiderea acestui incident G. Vernescu faceun lung rechizitoriu guvernului analizind actele depusepunct en punct si incht sá reese cálcareade lege a guvernului i conchizetnd in sensul mai susschilat al opozitiei.

In urma unei scurte replice a Ministrului de lu-crAri publice iea cuvautul B. Boerescu.

talmasiudu-le

483

B. Boerescu. D-lor deputati, mai intAi sh'mi permiteti a face o micA observatiune, asupracelor zise de onor. D. Ministru al lucrArilor pu-blice, adicA asupra unei apostrofe, ea sA zic a§hadresatA de D-sa personal D-lui Vernescu, ea, adicAar fi advocati eminenti care TO contrazie opiniu-pile lor, sustinând astAzi alb §i maine negru.

SA 'mi permita, onor D. ministru a 'i spunemai Intaiu intr'un mod general, cA eu, care amonoare de a face parte din corpul advocatilor, nucunoscu, eu eel putin, un singur advocat eminentun orn de §tiintA, care sA proceadl astfel precumcrede onor D. Ministru. Nu cunose nici un advocateminent care sA, se respecte atat de putin pe sinepAn a. o sustine lucruri cari ar fi contra convine-tiunilor sale. IarA in ce prive§te pe D. Vernescupersonal, ale cArui opiniuni in chestiunea de fata,voiu avea onoare sA, le combat, i care asemeneaface parte din corpul advocatilor, eu ea coleg alD-sale '1 stimez mult i in a spune cA onor D.Verneseu, pe cat §tiu, este din acei advocati emi-nenti, care se respect6 pe sine ea un om cu con-

(aplause), §i pot incA adAoga, D-lor, cA,

rAu D. ministru iinput c In chestiunea defatl D. Vernescu ar fi in contradietiune cu sine,fiindcA D-lui chiar aci este consecinte cu sine,cu opiniunile sale de mai inainte, de vreme ce

§tiintA,

484

D-lui acum, ca qi la Decemvrie 1871, cand s'adiscutat legea ce se executa astag,i, a avut maiaceemi linie de conduita, dupa cum roil probala vale. Insa din asta nu urmeaza ea persoanaD-lui Vernescu nu este foarte onorabila, §i credea §i intentiunea D-lui ministru nu a fost de aaduce vr'o ofensa D-lui Vernescu, cdci atunci a§iprotesta eu int'aiu.

D. Ministru al lucrtirilor publice. Nu nicide cum.

B. Boerescu. Eu insa am socotit de tre-buinta sa relevez aceasta §i sa arat a mea convin-tiune in ceea ce prive§te advocatii eminenti iii

general, qi pe D. Vernescu in particular.Aeum mai rog guvernul §i pe D-nii deputati

ea aceasta chestiune sa nu o inveninam, sa fimcalmi §i lini§titi, si catu§i de putin personalicaci ehestiunea in sine e importqnta, iar faptelesunt astfel incat adevarul se poate lesne vedea?discutiunea bazata numai pe fapte va fi suficientaca sa aduca cea mai deplina convinetiune Ada-narei. Rog dar, sa depiirtam pasiunele §i invec-tivele personale precum §i chiar consideratiuni deo ordine straina chestiunei, cum sunt considera-tiunele abstracte, patriotice le pot numi, caci nimicnu este mai pericolos pentru o Camera §i pentruo tarit, decat ea ehestiunile economice §i finan-

485

ciare, cum este aceasta, O., le tratam §i SI le re-zolvam invocand numai teorii vage §i un patrio-tismu entusiast. St tratam dar chestiunea dintr'unpunct de vedere curat economic, fiindca suntemchemati a da o solutiune care sa raspunza uneitrebuinte economice a tarei.

Sa intru dar in chestiune mai intaiu. Inputine cuyinte si ne aducem aminte trecutul, is-toricul acestei chestiuni, caci trecutul se leaga foartemult cu prezentul. §i §titi prea bine ca in ordinealucrarilor sociale, ca §i in aceea a lucrarilor in-dividuale, prezentul e mai totd'auna o consecinta

trecutului. VI aduceti dar aminte cum s'a pre-zentat anul trecut aceasta chestiune a drumuluide fer. tii ca in Iulie 1871, Camera a fost infata unei teribile dificultati; ea vedea inaintea eini§te concesionari earl abuzasera, de buna credintaa tarei §i a guvernului roman, call i§i calcaseraangajamentele lor, cari violasera un depozit sacru§i aduceau o mare vatamare detentorilor de obli-gatiuni prin neplata cupoanelor. In fata unei ase-menea situatiuni foarte dezastroase, Camera a gasitin fine o solutiune votand, precum §titi, lcgea- din17 lulie 1871. Can erau pArtile principale aleacelei solutiuni; ele erau douA: I) SA se reziliezeconcesiunea in raport cu Strousberg §i compania,conform procedurei fixatA prin prima concesiune;

a

486

dupg ce se vor pronunta arbitri, i acestia vorrezilia concesiunea cu Strousberg, st se fad., osomatiune tuturor detentorilor de obligatiuni Ca,

conform cu coneesiunea A, declare dese constitue sau nu in societate de actionari spre acontinua lucth'rile. Eat5, solutiunea cea mai practicii.§i cea mai just6 in acelaqi timp care s'a gäsitla 17 Julie 1871.

Prin urmare, indata, dup6 promulgarea legeis'au numit arbitrii, care observand termenile legalede procedurk, tocmai la 3 Octombrie au pututpronunth sentinta lor, prin care rezilia prima con-cesiune in raport cu Strousberg. IllmAnea parteaa doua. S'a fgeut somatiunea detentorilor de obli-gatiuni ca s6 se constitue in societate spre a con-tinua lacrdrile conform stipulatiunilor din legeadin 1871; §i ace§tia s'au i constituit In societatede actionari.

Acum o miclt parantez1 spre a ne intrebheine erau ace§ti detentori? Ei erau toatii lumea,era publicul din Europa, era publicul dela noi,pentrucrt §titi crt o surnA destul de mare de capi-taluri romane erau depuse in obligatiunile luiStrousberg. In ce pozitiune erau ace§ti oameni, inurma acestei somatiuni! Pozitiunea lor era de aalege paguba cea mai mic,q, acum nu mai ethvorba de a efectua un beneficiu, ci de a evith pe

primitiv,

487

cat se poate o pagub5.., de a perde cat mai putinPrin urmare dela inceput trebue s ne aducemaminte cl am avut a face cu niste oameni debunit credintA, niste victirne ale primilor concesio-

Acesti oameni, siliti de situatiunea dificillin care se aflau, au chibzuit c6 la mai putin,perdere sunt espusi de vor continua lucrgrile, decatdaca ar primi o despagubire prin evaluarea lucrg-rilor efectuate astfel au primit a se constituiin societate. Aceastl stire, care pentru multi afost o suprindere neasteptatä, pe noi ceilalti ne-abucurat; fiindc/ cu modul acesta, pe deoparte amseäpat de toate complicatiunile, la care ar fi datloc reziliarea primei concesiuni in raport i cudetentorii de obligatiuni, si de alt6 parte, princontinuarea vechei concesiuni, ni s'a asigurat facerealiniei drumului de fer din Romania-Mica. §inu credeti, D-lor, ct aceasta era un mic avan-tagiu, fiindea dad, pretul kilometric in primitivaconcesiune a fost mare, s'a avut mai en seam6 invedere insemnatele i dificilele lucari de arth .. ce

trebuiau a se face pe linia dintre Pitesti-Varcio-rova. Irrtelegeti dar, ca de am fi fost silitidam unei noug companii aceasta linie, ar fi fostde temut a nu gasi o companie care sl voiaseIa face aceste lucrari in conditiunile primei con-cesiuni. Foarte bucurosi deci am fost, eand vechii

nari.

sa'

i

488

detentori s'au constituit ca actionari in societatesi s'au insarcina a continua 1m/rile din Ro-mania-Mica.

Indata dupa constituirea acestei societati, atrebuit ea Camera sa faca o a doua lege care s'anumit regulamentarea legei din 17 Julie 1871.Printr'insa s'au determinat drepturile i datoriiledintre noua societate cu Statul. Aceasta lege poartitdata din 24 sau 25 Decembrie 1871, si discu-tiunea acum este in privinta aplicarei ei.

In adevar, odata ce Camera prin legea clinJulie 1871 a zis: facem cunoscut i somam pedetentorii de obligatiuni sa se constitue in socie-tate, caci claca in termen de 30 zile nu se vorconstitul, vom rezilia concesiunea, dandu-le numaio despagubire; odata ce in urma acestei somatiunidetentorii de obligatiuni s'au constituit in societate,era de o imperioasa datorie a Camerii de a faceo lege prin care SI se reglementeze modul cumare sa functioneze noua societate, si cum are sase determine raporturile dintre dansa si Stat. Pebaza unei asa legi, era apoi sa se incheie o con-ventiune en actionarii.

Ce se intampla insa cu ocaziunea acestei legi ?Asupra acestui punct am zis ca D. Vernescu

este consecinte cu D-sa, in ceiace face astazi. Inaclevar, s'a ridicat o mare furtuna In_Camera, in

489

Decembre trecut, contra noei legi de reglementare,si o mare parte din D-nii deputa0, avAnd in cappe D. Vernescu, au luptat si au vorbit contraacelei legi, negasind de cuviinta sa se incheie nici oconventiune cu societatea, si propunAnd chiar a-ieliminh, dandu-le nurnai despagubirea lucrarilorefectuate. Cuvintele erau varii si multiple. Se zi-cea ca imputernicitii actionarilor n'au procura inregula; se spunea, si anume de 1). Vernescu canoul capital de emis, ale carui interese au sa fie

platite cu prioritate, o sa fie garantat tot de gu-vern, si ca rau zicea, guvernul si cornitetul dele-gaOlor ca Statul n'are s'a suporte cleat sarcinileearl le aveh cu vechii concesionari, caci in fapttot guvernul are sa plateasca si aceste intereseprivilegiate; se mai profetiza, ca noua societate nuare sa lucreze nimic, si multe altele. In fine, luptaa fost mare si crAncena. Iar D-nul Vernescu, im-preuna cu a4ii, sustineau din ce in. ce mai tareca sa nu se incheie cu noua societate vreo con-ventiune, ci sa despagubim numai pe actionaride luerarile efectuate dupa o evaluaciune oarecare,trimitAnclu-i pe ici incolo! Eu, D-lor, am comba-tut mult asemenea propuneri, si am zis ea, odatace am somat pe detentorii de obligatiuni, si odatace ei s'au transformat in societate, este o datorie im-perioasa pentru noi, este o datbrie de onoare chiar a

490

respinge pentru asemenea motive nefundate. Lavotare desi a fost o mare minoritate, insa majoritateaCamerii a votat acea lege in aplanzele

Acum, D-Ior, v intreb, nu este natural, nuexista un instinct al omulni care-I face a combateaplicarea unei legi in contra chruia a fost delaineeput ? Aceasta ma face sh. zic di D. Vernescu,find de la inceput in contra acestei legi, e con-secinte en sine, child vine astAzi i o combate siin aplicarea ei ? Eu am fost pentru aceasth lege,am susOnnt-o eAnd s'a facut, o sustiin i astaziin aplicarea sa. Acum ramhne s vedem dach gu-vernul a aplicat bine acea lege, san dach a vio-

sau a format o alta nouh. Ramhne dardiscuth chestiunea pe adevaratul sii teren, si fara

ne arunchm chlusi de putin pe alte terene cutotul strhine ei.

SA luhm dar partea legei din 26 Decembredela 1871, care este in discutiune. Este mai in-tai vorba despre termenul terminhrii liniei delaRoman la Pitesti.

Art. 4 din lege zice cg societatea va stivdr#va predà acesata, linie la 1 Septembre 1872.

Acest punct principal este dar pozitiv. La1 Septembre linia trebuih terminata.

Sh, nu nitam insa c conventiunea care tie-buih a se incheih cusoeietatea pe baza legei votath

nu-i

lat-o, a

sh

Ilrii!

491

de Camera i Senat, abih s'a incheiat la 2 Februa-lie 1872. Prin urmare, in fapt, timpul care-I avehsocietatea pentru terminarea intinsei linii dela Ro-man la Pitesti erh numai de sapte Juni. Este binesit luati notit si sa nu uitati asta imprejurare asade importanta; caci in adevar, merita d'a se nothca companiei, pentru o lucrare asa de mare, i-s'adat un termen numai de sapte luni, fara sa, fi pu-tut preparh materialul de cu iarna, i aceasta dincauza ca abih la Februarie in 2 a declarat com-pania cit poate sa incheie conventiunea. Oricumar fi, este bine constatat acest principiu, cit liniadela Roman Pitesti sit fie terminata la 1 Sep-tembre 1872. Indata ce am pus acest principiu,trebue sit vedem consecintele lui.

Cea dinthi consecinta este aceaia a garantieiStatului. Ideia de terminarea liniei este strans le-gata cu aceia a garantiei. Aceste doul idei suntcorelative, si nu le putem despartli una de alta:se considera drumul ca terminat? este el primit ?ideia garantiei vine imediat: Statul trebue sit ga-ranteze dobanda de 7 la suta, conform cu § 4dela art. 5. Nu se considera ca terminat? ideiagarantiei nu poate avea loc. A desparti acestedoua idei una de alta este a face, dupa mine, ogresalit de logica foarte insemnata si a comite oinjustitie foarte grava pe terenul economic.

492

Acum, ca o alta consecint6, ne mai intrebäm:care este sanctiunea acestei dispozitiuni? Aceastiisanctiune este coprinsa, in art. 10, § 2 care zicec/, (lac/ aceastl linie va fi terminat/ §i prima/la termenul de 1 Septembre, atunciefsocietatea vafi deposedat/ de posesiunea liniei, §i odattl, depo-sedatk companiei i se va da desp/gubire, conformeu evaluatiunea ce se va face de 4 expel* prinplat/ de anuitäti; iar drumul de fer va rImaneape seama Statului.

Prin urmare, despoind chestiunea de toate ac-cesoriile ei, intreb pe Onor. Adunare §i pe D.

ernescu, care este autorul motiunei, la ce se re-duce chestiunea ce are a examinh, dad, este locla aplicarea art. 10, adic/ daca au fost san nuterminate liniile la 1 Septembre; &el ele au fostterminate, consecinta a fost c garantia Statutuiexist/ indatA; daeä n'au fost terminate, urmeaz/cealalt1 consecintA, adicri deposedarea qi desdau-narea societ/tii de actionari.

A§a dar, Camera are sl examineze o chestinnepurl de fapt, are sA, vazg dacA, dull/ toate im-prejurlrile §i dup/ uzul general, conform cu sensullegii, linia a fost san nu terminata. la 1 Septembre.Cu alte cuvinte, chestiunea se reduce la aceasta:ce se intelege prin cuvantul terminat in acest con-tract de mai multe sute de milioane incheiat intre

493

Statul roman i o societate? Aceastä vorbl: ter-minat, are o mare importanta, cum vedeti Dior.De acest cuvant depinde inceperea garantiei Sta-tului, depinde efectuarea rezilierii contractului.

Ce inteles dar are cuvantul terminate? Asu-pra acestei vorbe este toata, discutiunea. Cum luamdar acest cuvant, in ce sens? In sensul uzului careexista, in toate äri1e uncle mi§carea industriala, §icomerciala, este foarte intinsä, sau numai in sensulgramatical, material? Dar a pune chestiunea estea o rezolva; in asemenea materie trebue sa. Namin consideratiune uzul din alte ri , mai cu seama,cand stim et multe prejudecati economice exista,la noi. Aceste prejudec4i, D-lor, au fost si mainumeroase In trecut, dar, gratie cerului, din zi inzi ele dispar. Fac parte mai necontenit din Adu-nari dela 1859 pang, astazi, afara de mici intrerup-tiuni, i constat cu fericire ct progresul este imens.Erh un timp cand principii, fie economice, fiechiar politice, cari in alte WO nu se mai dis-cutau macar, la noi erau negate si lepadate. Acuminsa au pierit cele mai multe din acele prejude-cgti. i era natural a fi astfel, cad din momentulce aspiram a ne pune pe acest teren cu alte na-tiuni civilizate, din momentul ce adopam pro-gresul lor i facem apel la capitalurile kr, sprea ne puteh construi drumuri de fer si alte ase-

494

menea imbunlatiri, imi pare a este foarte justsi natural ea sl ne eonformgm cu uzurile din aceletgri; odatg ce ne propunem a scoate din vecheacale restrânsl comertul si industria noastrl, imipare cl este logic a adopth si stiinta si uzurile cecontribue a mgri acel comert si acea industrie.

Prin urmare, ce se intelege in toatl lumeacivilizatg, cu un drum de fer terminat?

Onor. D. Vernescu ati vlzut ce a fleut sprea ne demonstrh el drumul nu a fost terminat; aluat raporturile a dour), comisiuni de ingineri: ocomisiune care a precedat epoca primirei liniei, sialta care a examinat lucrarea la Noemvrie, duplprimirea liniei. D-lui v'a citit aceste raporturi,le-a analizat, le-a criticat, le-a interpretat, si aconchis cg, drumul de fer nu erh terminat!..

Ceva mai mult, D-sa a mers mai departe, v'acitit raporturi ale unor ingineri anterioare chiarprimirei liniei, si v'a mai citit un alt raport caretrath de modul executdrei lucrlrilor; si a fleuttoate aceste citiri pentru ca sg, conchizl cg, la 1Septemvrie luer/rile nu au fost terminate!.. Dar,unde am merge, D-lor, cu asemenea sisteml deanalizl? D. Verneseu voeste negresit ea prin ana-liza sa sg, parvinI a da euvintul terminat sensulce-1 are in toate tArile, cand e vorba de drumuride fer. SA admitem aceasta, elci nu pot presupune

495

a D. Vernescu voWe a diseuth asth, chestiunealtfel deck pe thnamul economic.

Deoeamdat s ne mArginim numai la faptesh, le luhm a§a cum existh. Ce alt ar fi pututfach, mice ministru, care ar fi nevoit s tie

dach linia este terminath,, decat aceea ce a fhcutactualul minister, adic s numeasch o comisiunecompush de oameni experimentati si speciali i sh-itrimith la fata locului, ca s arate cum sth lu-crarea? Adich linia este oni nu in conditiune de

puteh s circule regulat, fh,r6 pericol pentrupersoane §i fhrh detrimentul comertului? Aceastaa 0 facut D. ministru, i nu ar fi putut facealtfel; a trimis oamenii speciali ce-i avem sprea-i raporth. D. Vernescu are i D-lui o specia-litate, D-lui este chiar o ilustratiune in baroulnostru, dar s ne permith a nu-I crede special §iin inginerie, i In matematici, unde nu se camghsesc lesne ilustnatiuni. Dar ea om special delegi, D-lui qtie eh in stiincele abstracte, cum edreptul, sunt multe controverse, de uncle fi credunii c oamenii de legi se contrazic. Dar, dinnenorocire, controversele exist/ pn i in §tiintelepozitive, qi In matematice; chiar in cazul de fat/veti vedeh mici controverse intre inginerii gu-vernului §i aceia ai companiei. Nu rezulth Insde Eta eh pentru aceasta trebue sh dispretuim

a

si

sd

496

sau A nu tinem in seaml raporturile unor asaingineri.

Cum dar D. Vernescu crede c6 a putut, ana-lizAnd raportul inginerilor, criticandu-lsi sucindu-1,

facg, pe inginerii a conchide altceva de ce auconchis, facl silk/ a zice c linia irn erabunA de prima, pe egad ei spun in scris i mo-tivat c linia era, bung de primit?!..

Atunci intreb pe D. Vernescu Ine odatg:ce intelege prin vorba terminate? Aceasta estechestiunea ce aveti sI votati. Intelegeti prin acestcuvant ct aceste drumuri A fie In conditiune dea putea, lumea i mIrfuri1e circule cu sign-rantl? sau intelegeti a da cuvAntului terminateun sens judaic, cg, adica, A fie bAtut cel din urmlcuiu, A nu lipseaseg, nici un cos, nici o maga-zioar.

Dad, yeti da acest din urml inteles, vg, m6r-turisese a nu s'ar glsi In lume o companieoameni atat de lipsiti de minte ca rischezebanii lor in asemenea Intreprinderi.

Nu stiu dad, intentiunea D-lui Vernescua tutulor cad sprijinesc motiunea D-sale va fipentru acest din urm5, sens.

Adevaxul, i aceea ce toatä lumea stie, esteo linie atunci se zice cN, este terminatei, cand

se poate pune in circulatiune regulata., cand adica,

sg,

Pg

§i

sg-§i

§i

cá

sl-i

4.97

i se incepe exploatarea, fArg, a se privi daeg, icinu exist& bun balast, dad, colea lipseste o el/dire,dacl dincoace nu se aft, o magazie. Dael acesteuvant ar aveh alt sens, apoi nici el ar mai fiposibil sl se &easel o companie care el con-strueasc a. un drum ce ar fi expus la reziliare pentrucl-i lipseste o lucrare accesorie, poate o fereastrg,poate un cuiu.

Yeti fi ins/ siliti a recunoaste cä o lips/ pro-vizorie atat de neinsemnat a. nu ar puteh reziliaun contract atat de insemnat; atunci v intrebcare ar fi limita? i fiindel aceastl limit/ nu estescrisl in contract, atunci mi o putqi indica, delaD-voastrit. i dad, ar face-o D. Verneseu, ar fiarbitrar; elci eine i-a dat dreptul ca sl mlsoareD-lui lucrlrile si sg, zicl: aci, pang, la cu-tare lucrlri linia se considerl ea terrninatl, caacceptabilg, si contractul se reziliazl?" Nu vedeD-lui ct o asernenea arbitrarl distinqiune ar flue-tuh dupg, majoritalile din Camere? Dar atunci arfi a expune pe actionari nu numai strgini, darsi Romani, caci acum numai Romanii an subserisca la 15 milioane, etc. zic, a-i expune la o pa-gubl ce ar semänh mult eu o spolia0une.

Aceasta ins/ nu ar fi drept; nu o voeste nicilegea. Trebue dar sl recurgem toti la sensul uzualal euvintului tenninat.

pita

21911

498

V'am spus care este acel sens: cand un drumde fer este pus in stare qi conditiuni de a puteacircula regulat, atunci se zice ca este terminat sprea fi acceptat

Ei, Domnilor! mi s'a intamplat acum trei,patru ani sa, circul §i eu pe un drum de fer pemarginea Rhinului abia terminat qi acceptat, qicand ati fi vazut starea sa de inferioritate In raportcu linia noastrg, 4 fi inteles mai lesne cat D.Vernescu este de nedrept!

pentruce acel drum de fer era primit? Pen-truca era pus in exploatare printr'o circulatiuneregulata si sigura.

Trebue dar s primim §i la noi a da cuvin-tului tenninat sensul uzual ce i se da pretutin-deni, si care i s'a dat qi de ministerul nostru.

Nu uitati, D-lor, c aveti sa judecati i sava pronuntati in fata Europei, la capitalurile ca-reia am Mcut apel. eum am putea noi acestia depe malurile Dambovitei §i de pe malurile DunArei

sustinem ca in limba noastra vorba terminare arealtfel de inteles, ca adica daca va lipsi din intreagalinie o magazie, linia nu este terminata? Nu, noitrebue sa tinem seama de sensul natural §i logiccare se (la cuvintului terminat §i totodata s credempe oamenii speciali cari afirm c drumul nostrude fer este in conditiune de a fi pus In circulatie.

sit

499

D. Vernescu a avut aerul de a face o desco-perire cand v'a spus c rnai sunt lucraxi de exe-cutat. Dar aceasta s'a spus in toate actele.

rog, raportul D-lui ministru Al lucrarilor pu-Mee, catre consiliul de ministri, §i vedeti c zice:

... D. director declara totd'odata a socie-tatea recunoasce ea a mai ramas lucrari accesoriide terminat, pentru a satisface prescriptiunile cae-tului de insarcinari...."

Vede0 c insi compania, §i 'i face onoareaceasta, Insi1i compania, care difera mult de con-cesionarii primitivi, caci aci tin aveti a face cu unexploatator, ci cu o onesta societate anonima. in-sasi ea declara ca mai sunt oarecari lucrari acce-sorii de facut.

Uncle dar mai este meritul descoperirei D-luiAr ern escu ?

D-Iui trebuia cel putin sa vä arate eari suntlucrari principale, esentiale circularei unei linii, i

cari sunt cele accesorii. Aceast a. distinctiune eramai buna, deck a Ilia raportul inginerilor, a citifrazit cu fraza, a face analize gramaticale sau cri-tice literare, spre a conchide altfel deck inginerii.Era asemenea de prisos a mai arata Camerei lipsade lucrari accesorii, fiindca §i compania §i minis-trul de mai inainte 'Inca v'au declarat eq, mai suntIucriri accesorii de facut.

ii

500

vedem acum, earl sunt luerarile princi-pale esentiale pentru ea un drum de fer al fie inconditiune de a bine circula? S iau dar i euraporturile inginerilor i sa, vedem ce zie ace§tioameni eompetinti i responsabili ca functionari,de luerarile principale

Care este cea dantaiu lucrare principall?Railurile neaparat.Iat ce zice comisiunea in privinta lor: Rai-

lurile aunt in genere bune §i pot asigura o circu-lafiune regulatd!" D. Verneseu se leaga numaide cuvantul in genere, §i zice c inginerii facoarecari rezerve prin acest cuvant; insa nu esteastfel, pentru ca ei spun ca pot asigura o cir-culatiune regulata. De ce atunci sa mai facemcritica, de stilistica. Fiecare aerie cum se pricepe.

Dar D. Vernescu a mai adlogut c nu-iplac, railurile pentru ea aunt cojite. 0 mai fi §i

asta! De sigur ca D-sa nu le-a vazut singur enochii D-sale, de sigur ca, a luat informatiuni delaaltii. Dar chiar de le-ar fi vazut, §i de le-am vedea,

noi aci in Camera, totu§i ar trebui sa luaniinformatiune dela mineralogi, can s ne spuna,de ce calitate este ferul intrebuintat la railuri.(Aplau ze).

0 altä lucrare principala sau esentiala sunttraversele.

Sa

§i

501.

Ce ne spune despre dansele comisiunea deoameni speciali?

Ea ne spune traversele in genere suntasemenea bune §i in stare de a permite o circu-latiune regulate.

Prin urmare railurile traversele sunt bunepentru a asigura o circulare regulatti a liniei, dupacum asigura inginerii, qi Camera nu poate sanu-i creada.

Balastul, asemenea, in genere este bun, nespun oamenii speciali, afara dintr'o mica distant/dela Muftiu Ia Galati, unde nisipul este de proastacalitate.

Va s zica oamenii competinti ne spun cabalastul pe toata linia dela Pite§ti la Roman estebun, afar/ de mica parte dintre Muffin 0 Galatiuncle este un nisip lutos, de calitate proasta.

Apoi dad, la un punet pe o atat de micadistan t/. balastul nu este tocmai bun, qi unde cutoate acestea nu este nici un pericol, drept esteca D. Vernescu s conchida, §i sa kat pe Cameraa crede ca balastul este prost pe toata linia delaRoman la Pite§ti? Apoi in fine acest balast prost,a carui indreptare este o lucrare cu totul accesorie,este el ma de important in cat sa venirn noi sa

zicem ca lucrarea Intreaga nu este terminata?Dar, D-lor, cand comisiunea mai competinte

ea:

qi

502

mult decht D. Vernescu in asemenea materie vinedeclara ch in general luerhrile stint bune, si

linia se poate pune in regulath eirculaOune faranici un pericol, cum ministerul erh s creazh maimint pe D. Vernescu, iar nu comisiunea, ale chreiconcluziuni le-a §i primit?

D. Vernescu, ea sa va convingh §i mai multa luat un raport al unui inginer controlor dintimpul lucrArilor, care arath ministerului orecaridefecte ale acestor lucrhri. i ce a probat cu aceasta?Nimic alt, imi pare cleat c ministerul controlacu severitate executarea lucrthilor. Dar aceasta faceonoare ministerului.

Nou5. lush, putin ne pash de asemenea rapor-turi izolate, anterioare ori posterioare primirei liniei.Noi, ea Camera, precum §i guvernul, nu putem

ne bazárn decht pe raportul formal al comisiuneitrimise spre a spune daca linia este de prima.comisiunea declara formal §i clan, fara nici undublu, eh, Hula poate eircula regulat, fara niei Unpericol.

Apoi ea atunci trebuih primitV Ce voe§te D.Vernescu mai mult?

D-lui a mers pang a critica chiar modul cuma examinat comisiunea existena, rnaterialului mi§-chtor. Dar cornisiunea a lucrat §i s'a informatcum a qtiut mai bine. Afirmarea este sau nu po-

si

sa

cO

503

zitivg? Da; elci comisiunea ne spune curat citmaterialul misc6tor este sufiicient i c6 se compunedin 74 masine, cari corespund la proportia kilo-metrilor construite, §i 262 vagoane de calAtori incari intrA si 35 vagoane imprumutate dela com-pania austriace.

Comisiunea mai adaugit cg, lipseste 60 devagoane de pe cari compania trebue sitingrijeasc6 a le aveh indatg.

Dar aceastg micl lipsrt v'a spus-o D. ministru,de unde provine; ea provine, 61'6, precum trebue

stiO, grevele de lucratori au bantuit in cur-gerea anului trecut i curent mai toath, Europa,

fabricile rnai in toate pärOle neavAnd lucratorinu au putut luerh; apoi ele erau si mai mult in-greunate de comande de vagoane slAramate sanstricate din cauza ultimului resbel. Prin urmarenu este de mirare ca societatea sq, se fi aflat inlipsit de cateva vagoane. Acum, D-lor, fiindcg, s'aconstatat c lipsese cMeva vagoane, sau pentru citcMeva eclise sau g6sit prinse cu 2 buloane in locde 4, sau di la cutare distantl balastul nu s'agasit tocmai bun, pentru asemenea lipsuri, cari nufac obiectul deck unei 1ucr6ri accesorii, bine ar fi,drept ar fi, onest ar fi s6 venim noi si s decla-ram ett linia nu este terminatl, si sit rezilidm con-tractul? Eu crez ca nu, fiinc1c in toata. lurnea,

cdlltori,

§i

el

504

un drum de fer se primeste si se considerh ea ter-terminat atunci cand el se poate pune in regulatheircul4une; iar cht despre lucrhrile accesorii, elese terming si mai in urmg. Conform da r cu drep-tatea i cu uzul general european a lucrat comisiunea,

constatAnd e. lucrhrile principale sunt bune,a conchis la darea in circulatiune a liniei.

iarlsi bine a fhcut comisiunea cand a con-statat lipsele de lucrhri accesorh, pentru ca elesh se poath implini cat mai iute, duph cum s'asi fAcut.

ruga acum pe D. Vernescu sh-mi probezech sunt Iri in cari lipsa de neinsemnate luergriaccesorii poate aduce reziliarea unei concesiuni.

Fie sigur c nu va ghslDar sh lhshm raportul inginerilor SI admi-

tem pentru un moment eg acest raport nu zicecleat ch linia nu este terminath, asa precum odoreste D. Vernescu, i c drumul de fier nu tre-buih a fi pus in eirculatiune, dar in vederea unuifapt, in vederea unui fapt mare am puteh noi

venim i s conchidem aceasta? D-lor, faptuleste eh, drumul de fer a circulat si circull de treiluni eu cea mai mare regularitate i siguranO, sich, din norocire, nu s'a inthmplat phnh astgzi niciun accident regretabil. i ceeace este si mai mult,D-lor, acest drum de fer, pe 1ng suing de tre-

cand,

s.

-...As

nietieri.

505

nuri de zi, are i tren de mare iuteal6, are Inc/0 un tren de noapte, ceeace nu este pan/ acumnici pe drumul Giurgiului.

Apoi in fata unor aqa fapte, chnd un drumferat circull trenuri regulate, ba chiar qi noapteamai poate cineva täg/dui ca, el nu este bine con-struit ! V/ mgrturisesc, mare curagiu trebue sq. aibecineva spre a nega evidenta unor aqa fapte.

Oar este ceva mai mult. D. Vernescu, citindraportul inginerilor din 30 August, a cIutat s6ne conving/ cg, lucrurile neterminate indicate deingineri nu ar fi accesorii. ci principale. Faptulcirculgrei regulate 0 sigure a drumului de fer, intimp de trei luni, a dezmintit aceast/ asertiune.Mai avem §i un alt fapt important.

Care este acest fapt? Dui)/ dou/ luni delaprimire, adied la 1 Noembrie, vine un alt raportal inginerilor, intre cari qi D. Iorceanu, trimi0de cltre minister spre a constath daa, lucr/rile ceerau de efectuat s'au indeplinit. Ce zice acest ra-port, D-lor? Asupra acestui raport D. Vernescu atrecut iute, a luat dintr'insul numai chteva p/rtiin cari inginerii fac oarecari observatiuni asupraunor neinsemnate lipse ce au constatat, s'a agatatnumai de ele, spre a puteh conchide cA chiar dup/acest raport linia tot nu e terminat/. Dar cititi,studiati acest raport in totalul säu, .§i yeti vedeh

506

atunci ce rezulta, din el. yeti vedea cA, el conchide,clar si neindoios, c exploatarea drumului se poateface regulata si in bune conditiuni. i cand zicaceasta inginerii? Dui-A douit luni dela primire,si dup6 ce au constatat efectuarea luerlrilor acce-sorii ce rämäsese. Apoi intreb pe D. Vernescu:dacä lipsele constatate In Septembrie erau atat deinsemnate, daca, lipsele de cari a vorbit D-sa eraude lucrAri principale iar nu accesorii, cum puteauele A, fie terminate la Noembrie, intr'un timp asascurt, dup6 cum le-a constatat al doilea raport alinginerilor? i dacl lucrarile principale ar fi lipsitla Septembrie, putea oare sa circule drumul re-pede i cu sigurant5, cum a circulat pang, la Noem-brie, si cum circull pang, acum? Evident dar citlipsele constatate in Septembrie nu au fost in-semnate, ci au fost lips& de 1ucr6ri secundare,accesorii, caH s'au implinit cu inlesnire.

Oititi in adevar raportul D-lui Torceanu. dela1 Noembrie, i vedeti ce constata. D-lui constatac In privinta terasamentelor, ele sunt Mcuteconform caetului de ingrcingri".

Apoi raportul mai adaugl cA, in unele Orti,in ceeace priveste nivelul terasamentului, companiaa fleut dela dAnsa mai mult cleat era obligatä.Dar aceasta D. Vernescu nu a voit sg, citeascl.Numai in privinta tesiturilor terasamentului este

507

o diverge*, intre inginerii 3ompaniei i aceia aigu vernului.

Dar aceasta este o discutinne stiintificA, ochestiune controversat6, care trebue A fie rezolvatii,tot de oamenii competinti in aceasta. Dar ceeacene intereseazA pe noi in toate acestea ce este?Aceiace constat5 in general inginerii. i ce con-statil ei? Constat6 cä terasamentul este in bunitstare si c5., in privinta aceasta compania a flicutmai mult si dealt erh datoare, mai mult decalerh prin concesiune obligat s. facii.

Despre balast, raportul dela Noernvrie a con-statat c acest material este de bun g. calitatein cantitate prevraute. Dar ca, intre BarbosiMuftiu balastul ar fi compus de nisip prea märunt.

Ash dar asupra acestui punct important, toatlcritica d-lui Vernescu s'ar reduce la aceasta: c ba-lastul, de pe mica distant6 dintre Barbosi si Galatisau Muftiu, ar fi de un nisip narunt ! i acest de-fect stim c provine, pentruc6 in acele Orti nu seOseste nisip pietros; ash incht la ce se reducechestiunea aceasta, care se pretinde atht de insem-natI? La a critich nisipul rnIrunt al balastuluidela Barbosi? i am vol noi, si am puteh pretinde,ca A, se rezilieze concesiunea drumului de fer dincauza nisiju1ui m6runt dela Barbosi?!

Mult v admir logica!

si

508

Vine acurn asezareaRaportul dela Noemvrie ne spune cg calea

propriu zisg s'a ggsit pretutindenea bine regulatg".Ce v rep mai elar decgt aceasta?Ce se mai alege de

toate alegatiunile D-voasträ contra cgii, cand oamenispeciali v ic cg aceastg lucrare este bine fgeutit?

Despre traverse, cgte nu s'a zis de d. Ver-nescu! Tug, oamenii speeiali ne spun la 1 Noem-vrie c acest material, comisiunea sa incredintateg in general el corespunde conditiunilor preserise".

Tar pe linia dela Chitila-Pite§ti, comisiuneaobservg a unele traverse vor trebui inlocuite.

Apoi vg intreb, D-lor, schimbarea a unuinumgr oarecare de traverse poate vreodatg sg fieo conditiune care sl tragg dupg sine reziliareaunui asemenea contract?.

Tar despre ceeaee se nume§te eale metalica,precum qine, eelise, buloane, etc., contra cgrorad. Vernescu a zis atgtea rele, iatg ce ne spun totoamenii competinti prin raportul lor :

Pgrtile ce compun calea metaliel s'au ggsita fi in bune conditiuni, tingnd compt de serviciulce ele au fAcut pang astazi".

Ce alt mai clar cleat aceastg afirmaciune pozi-tivg a oamenilor de arte?

Asupra podurilor i podetelor, onor d. Ver-nescu a vorbit mult.

509

D-lor, mai inthi d-voastra §titi c, dupa, legeadin Decemvrie 1871, concesionarii au drept sa lefad, provizoriu de lemn, qi li se da termenul detrei ani, spre a le face de piatr on fer.

Cu toate acestea, erau acele poduri, fie eleconstruite de lernn, in conditiuni de a se putehcirculh pe ele gra, vreun perieol? Mai intai faptulcircularei vine de ne probeaza ca. nu s'a intkmplatca niciun vagon sa caza in garla. Prin urmareirni pare ca acest fapt este foarte elocuent, maimult chiar §i decat cuvintele noastre.

Dar ce face comisiunea? Spune i dansa :Pe toata intinderea liniei ferate, podurile §i

viaductele s'au gasit intoemite la locurile §i cu des-chiderile prescrise de planurile aprobate §i dis-

caetului de insareinitri. Aceste poduri §ipodee insa, precum qi luerarile defensive prescrisepentru apararea lor, s'au gash incepute i in ose-bite grade de inaintare, far/ insä a fi complectterminate".

Asupra acestei paili finale d. Verneseu §i-aexercitat talentul sau, pentru ea sa, conchida infapt la ruperea contractului.

Dar ce este oare aceasta parte, D-lor.Au putut prea bine lipsi dela poduri oare-

cari lucrari de aparare qi ean l. nu erau Inca ter-nate la 1 Noemvrie; ei bine, aceste lucrari de

pozitiile

510

aparare, precum parapeturi §i altele, nu sunt deatni§te lucrari cu totul seeundare. Ele nu pot nici-odata, i nici Intr'o tara din lume, sa opreasea,regulata §i sigura circulatie a drumului. i andd. Vernescu ?Ace altfel, and dela lipsa secundaraa lucrarilor de aparare, conchide la lipsa chiarde poduri, raportul inginerilor restabile§te indataadevärul, i apoi faptul material al circulatiuneide trei luni probeaza §i mai mult acest adevar.

Celelalte WO ale acestui al doilea raport din1 Noemvrie nu mai ne pot interesh mult, eaci mis'au contestat mult de preopinent.

Cu toate astea nu este mai putin ade% aratea comisiunea constata cit toate celelalte lucrariaccesorii mai insemnate sunt in buna stare §i ter-minate. AO, este despre stabilirea telegrafului, a§heste cu casele de cantonieri, despre pasagele denivel, despre imprejmuiri, despre gari, etc.

Cat despre ramure sau mai bine capul linieidela porturile Galati §i Braila, despre care D. Ver-neseu a facut mult sgomot, ca cum aceasta lipsaar fi o proba ca drumul nu este terminat, ativazut ea D. ministru al lucrarilor publice v'a spusca lucrärile nu au putut inainth la Galati dineauza unei discutiuni ce er intre companie §i pri-marie.

Cu toate acestea ce spun inginerii, la 1 No-

511

emvrie ? Ei spun ca ramura pothilui BriIà s'agasit aproape terminata. La Galati asemenea erainaintata, i dad, nu era terminata, cauza era totneintelegerea cu prirnaria.

Dar lucrarile nu au intarziat a se termina;astazi, cand vorbim, ambele capete ale acestor

linii, si la Braila si la Galati, circula regulat panala Dunare.

Apoi intrebam pe D. Vernescu, daca acestedoug capete de linii ar fi fost in starea cum auaratat-o D-lui, daca ele nu constituiau o simplalucrare accesorie, care nu impedica circularea uneiretele intinse, cum s'ar fi putut termina in douasau trei luni, ash incat A se circule pe danselecum se circula astazi?

Ash dar i aceasta, lipsa de lucrari dela 1Septemvrie a fost pentru lucrari accesorii,dupa cum am zis dela inceput, nu opreste nicio-cIat i nicaieri primirea unei linii ferate.

Dar A venim in fiine la concluziunea comi-siunei dela 1 Noemvrie, care, precum ati vazut,aratand iutr'un mod pozitiv toate lucrarile prin-cipale can sunt terminate si permit drumului defer a circula regulat, arata totdeodat i cele maimici lucrari cu totul secundare, cari erau neter-minate la 1 Noemvrie si cari probabil ca s'auterminat pana acum.

§i

cari,

§i

512

In concluziunea sa, aceast6 comisiune vor-beste mai intai de materialul rulant, si afirml in-tr'un mod pozitiv cg 0 exist6 afarg de 84 va-goane de calatori, din cari 36 sunt imprumutatedela cotnpania austriac6.

D. Vernescu zice c5, nu puteh comisiunea sA,afirme, pentruc6 n'a putut sq. constate, de oarecematerialul rulant se all& necontenit in miscare.Dar ce voia D. Vernescu? Voia sh se opreaschcirculaOunea drumului de fer 24 de ore, spre ase constath ash cum voeste D-lui ? Nu se ghndesteD-sa la pagubele ce an fi rezultat daa, s'ar fi

oprit circulatiunea drumului de fer? Oamenii spe-ciali, Domnilor, au constatat; i ei afirma, nu du-bios, ci pozitiv, c6 tot materialul miscgtor existà,afarl de 82 vagoane de cglAtori, din cari 36 suntluate cu imprumut.

A poi lipsa mornentan i provizorie a 46 devagoane ar da D-lui Vernescu dreptul ca sä re-zilieze un asemenea contract ?

Dar de ce D-lui, care constatA pang la celemai midi lipse secundare, uitg, a ne spune c6 co-misiunea dec1ar c vagoanele de m6rfuni suntmai numeroase cleat cele prevkute in caetele deins6reingri ?

0 voce. De ce mai multe?B. Boerescu. Pentru cuvantul prea simplu

513

nu se ajung, §i nu se vor ajunge Inca 0 mai multe;cAci circulatiunea noastra este foarte mare, maicu seamI in unele epoce ale anului, cand se por-nese productele la porturi i lemnele in

In fine coinisiunea conchide astfel prin ra-portul säu de la 1 Noemvrie:

Incheind lucrarea sa, comisiunea nu credede prisos a supune la cuno§tiinta D-v. c, de0lucrArile Amase a se cornplecta, sunt numeroase,

Insl nici una din ele nu poate jenet o exploa-"tare regulat i n bune conditiuni; ba Meg, ininteresul solidit6tei lor, i avAnd in vedere epoca"inceperei iernei, ar fi de dorit ca executarea unorasri, ramang, Ong la primg,vara viitoare".

Ce concluziune mai clarg,, mai categoricl cleataceasta! Unele lucrari accesorii, cari mai rImande facut, pana, inteatAta sunt indispensabile sprea garantet o regulata circulariune, incat inginerii,oameni singuri competinti ne spun ca, ar fi maibine sa, rg,mang, a se efectua la prim6var6!

Iar D. Vernescu, care nu este inginer, ne spuneca credem pe D-lui!

Pe când inginerii ne spun c6 drumul este inconditiuni a se pune intr'o bung 0 regulaa ex-ploatare, D. Vernescu, v conjurA, sri, nu credeti pe

ingineri! (Aplauze).AO, dar, D-lor deputati, din citirea §i ana-

20993 33

capitalg.

sa,-1

514

lizarea aeestor doll/ acte din 30 August si 1

Noemvrie, analizl care o putem face fiecare dintrenoi cici aceasta nu este un prilej dat pumaiunui deputat, din anelizama acestor acte, zic,

verlqi bine el tot ce este esenOal, toatl lucrareacare este de natml a asigurà repeziciurlea i exac-titatea transportului drumului de fer a fost corn-

Dael 1ucrlri accesorii au lipsit, ele s'aufleut in cea mai mare parte pan/ la 1 Noemvrie;allele mai putin nurneroase au ramas s. se fac/necontenit; ba pentru unele chiar inginerii 8ta-tului aunt de Orem sl rlmlua a se execut4 ehiarin priulANara viitoare,

Aceste aete dar suet de naturl, si foarte su-ficiente, da convinctiunea cea mai perfectä c/drumul de for s'a prirnit fund terrpinat. Obi&mill de fer terininat este pRe1a cese se afilRonditillai de a pute4 fi e)qiloatat; i iegiperiiopus, dup4 eels mai minutioase eonstat6ri,drumul este de exploatat, cA este adiel terminat.

nu aceastl Camerl va do euvantului ter-minat un sens ce nu-1 are niplieri, el, adicl se

batif eel dirt urm/ cni.Yerpeecu 1i este foarte comod s vin4

aei in Adueare, j, iiin etele ingineraof, elaceste acte nu-mi plac; ui aunt Wipe

fata tuturor, le rupi" dar mi se pare c/ nu

plect.

a

no-ap.

*i

D-lei

zicI:

In

na,

a

tiIn

515

se rupe tot ash de lesne i cu intenesele rei, icu intenesele in parte a acelora caH si-au pus ca-pitalunile lop in actiuni, increzandu-se in conven-tiunea ce au incheiat cu noi!

In o ash mare ehestiune trebue st pnoced6mcu mult/ prudentI. ce vom iesi din eerculadeväratului sens al cuvIntului terminat, cáciaei se reduce toat/ chestiunea, dui)/ cum v'amrnai spus indat ce ne-am anunch pe un alt tIn'amou totul opus si stnitini uzului general, apoi nevom incureh cum A, nu mai putem el, i amajunge la cele mai absunde rezultate.

Nei, in adeván, dacI vorba termiqat trebueluatI numai in sensul ei gramatical, de ce un de-putat oanecare nu D. Venneseu, caci D-lui estedestul de inteligent, de ce 1111 deputat nu anspume: lipseqte tin cos, 0 usä, un eui dela liniaD-voastnä, deci linia nu este terminate.

VI intreb, Doinnilor, pentru ce nu s'ar putehimpinge sensul acestui cuvant, In sistemul acesta,pail/ la aceastI extremitate ?

Vit mai adaog inc/ eel* iiiu o eonsidera-tiune cu totul rnorath, i vI intreb: cand D-voastra.ati Mout legea din 25 Decemvnie 1871 si cAndati somat pe actionani ea sl se asocieze, nu le-at'ispus cI la noi cuvintele an alt sens dealt in restullumei civilizate; ci dupI ee s'a asociat si au depus

Indat.4,

516

capitalurile lor, i aceste capitaluri, o mai repet§i acum, nu sunt numai strgine ci §i romane,atunci numai, dupg atatea fapte implinite, dupgce drumul de fer eirculh de trei luni, dupg, cerapoartele inginerilor Statului sunt favorabile lor,atunci numai, fiindcg, nisipul dela Earboqi erunt, fiindcg din vagoane lipsesc 46, fiindel nis,tetraverse de brad nu s'au schimbat, ati veni §1 atizice in fata lumei comerciale, §i in fata tutulorintereselor multiple, eari sunt coprinse in aceastäafacere, ati veni §i ati zice aceeace zice, aceeaceconclude D. Vernescu, c rgu s'au flcut toate, cgblamgm guvernul pentru primirea ce a fácut; cg,nu existä nici primire, nici 'garantia Statului

Am notat chiar cuvintele textuale ale moti-unei ce voe§te D. Vernescu a propune.

D. Prefeclinte. Ca sg, puteti mai bine rgs-punde la acea motiune, voe a vg, intre-rupe un moment spre a vg o citi, dupg cum s'adepus la biurou.

G. Vernescu. Vg, rog sg-mi perrniteti, D-lepre§edinte a citi eu.

D. Prefedinte. Y1 fac cunoscut, D-lor, cg, D.Pogor, unul din subscriitorii acestei motiuni, §i-aretras semngtura, rezervAnduli a propune un sub-amendarnent.

G. Vernescu. D. Pogor voeqte darea in ju-

mA-

517

decatl a ministerului, fax/ a atinge chestiunea ga-rantiei procentelor.

IatA, D-Ior, coprinderea motiunei ce avemonoare a propune:

Camera, avdnd in vedere legea din 24 De-cemvrie i jurnalul consiliului de miniftrii princare se primefte fi se cld in circulatiune liniile fe-rate Roman-Piteqti, sub garanfia Statului dela 1Septemvrie;

Avdnd n vedere lucrdrile comisiilor de con-statare desbaterile cari au avut loc n urniareainterpelafiunei fdcute, s'a incredinfat c ministerula inldturat cu totul legea din Decemvrie, cdci prinaliniatul II, art. 10 din lege se stipuleazd inmod expres cà societatea actionarilor va fi ime-diat cleposedatd clacd linia nu va fi terminatdpcind la 1 Septemvrie, i ministerul constatcindcä linia. nu era terminata la acea epoca, a acordatdela sine termine, a dispus chiar c dacd linia nuva fi terminata nici la termenul acordat, societa-tea i n asemenea caz sd nu fie deposedatd;

S'a incredintat asemenea cá ministerul alaturat sub zisa lege, acordcincl concesionarilor ga-rantia Statutui dela 1 Septemvrie; cdci prin art.9 din lege se prescrie in mod precis i clar cdgarantia nu va incepe a curge decdt din momentultermindrei primirei liniei, fi este probat i ne-

in-

pi

pi

518

tägtkluit chiar cet linia nu ert't terminata la ISeptemvrie.

Camera dar desaprobdnd conduita ministe-rului declara cti nu recunoaste primirea cuta,qi prin urmare nu admite garantia Statului decdtdupa terminarea liniei, si astfel trece la ordineazileia .

G. Vernescu, I. Agarici, N. Blarembcrg, N. Aka; C. Bo-liac, D. Vtisescu, L. Costin, Stefan Golescu, G. Cantili, _V Gr.Bonaki, I. Pau, I. Codrescu, L. Braciide, D. Cracti, E. Glam. T.Bath, D. Bconotnu, C. Degiu, G. Kitu, C. .Dimoki, Piuniceru, N.Ionescu, A. Varnali, I. Titulescu, Aogdlniceauo. N. Calimak,Catargi.

B. Boerescu. At dar, D-lor, vedeti Ia eeconchid cei ce au subscris aceasta motiune, con-chid a se dezaprobh guvenul fiindct it primitdrumului de fer, qi nu se multumesc adi (cgci, de!e cam de mult de and st a. acest guvern, §i

ne mai ving rândul §i la altii); D-lor merg maideparte, caci fatalmente se vede ca este impins sameargg mai departe; nu recunosc primirea linieifäcuta de guvern; faptul primirei liniei este, dup'aD-lor, un ce neavenit. Si odata ce primirea lulexistä, D-lor conlinuà a mete 1nainte, qi nu admitnici existenta garanOei Statului deck dela mo-mentul termingrei, dupg D-lor, care D-zeu §tieand va fi acea terminare, dacg vom merge dupg

M.

linia

sit

519

teoria D-lui Verneseu, ca. eel din urma cui nu vabatut linia nu e termiriata! Si am zis ca D. Ver-neseu este prea inteligent ca sa zica aceasta; darpoate vor fi altii, Tug putin dibaci, cari, impinside logica naturala, sit zica: lipseste o soba, lip-seste nfl cuiu, prin urmare nu este terminata linia.

Gand4i-va dar, ganditi-vit cu ma-turitate la ceeace voiti sit faceti.

Onor. aceasta Camera a dat mari probe Snitastazi cit stie a procede cu mult tact hi cestiuneadrumuhii de fer.

Adunarea de astazi a facut cel mai mare set--viciu itrei, serviciu care, dupa mine, are sa-i fiecea mare glorie a ei; acest serviciu este ca ascapat ara de chestiunea Strousberg.

Au fost doul epoee importante: acea ands'a votat legea din Iu lie 1871, si aceea cand s'avotat legea din Decembrie 1871. In ambele acesteocazirmi Camera, s'a gasit in fa0 a multe i marldificultati, i atunei s'au iscat discutiuni si corn-bateri tot ash de mari ca acele de astazi. Cutoate astea majoritatea a qtiut en fermitate si pa-triotism sit reziste i sa dea chestiunei o solutiuneasa Cain tara A, fie folosita i multumita.

D-lor, yeti putea zice ce yeti vol; veti puteacritich actele inginerilor cum vit va placea; yeti

cuvintele si veti face eritice de stil i vir-

D-lor..§i

analizit

520

gule : ceeaee este necontestat; ceeace este cert, esteca, 0,ra intreagg binecuvinteaz6 Camera care i-adat drumul de fer. (Apluuse).

Voiti s v asigurati de simtimantul tArei ?Ineerea0 s Impingeti pang, la eea dup5, urmáextremitate vointa D-voastrà, s rezihai contractul !Mergeti de vorbiti de aceastA reziliare celor dinMoldova-de-Sus, cari au gustat binefacerile dru-mului de fer prin traficul unei exploatatiuni recu-noscute pAna, acum! Spuneti, v rog, in Romlnia-Mica, de a se desfiinO, sau numai paraliA con-ventiunea aceea, prin care s'a asigurat construirealiniei in astl parte a Romaniei, §i yeti vedeh ceteribil rAspuns ai avea! (Aplause).

Este foarte lesne, D-lor, a critich, dar greua lucrh! i ce este oare critich, D-voastr6?

Afiati a guvernul a interpretat ru legea, bael qi a inlaturat legea! Si vl rezemati spre adovedi aceasta pe chiar raporturile inginerilor ?Apoi nu vedeti cg, ele stint contra D-v.? Nu simtio

sunteti pe un teren alunecos? Cum! nu vedetia ambele raporturi conchid la primirea §i dareain circulatiune a drumului de fer, i a in aman-doul nu se zice cleat c drumul este terminat,afaril de ni§te Iucrri accesorii? i credeci D-v.ea, din causa unor a§A, mici lipsuri ai putea facepe aceast6 Adunare ea sA mearga pan/ la extre-

cá

521

mitatea de a admite si a alpha doctrina a estedestul ea niste luerg,ri cu totul accesorii sg, nu fieterminate pentru ea sg, deving, neacceptabil acestdrum de fer? D. Vernescu avn intr'un momentaerul de a recula inaintea unei ash extrernitäti, sisingur alese un punct intermecliar, adicg, ca trebuiaeel putin ca guvernul sg, fi convocat Adunarea.

Ei ! Domnilor, totdeauna, zice RomAnul, dupg,Malie mu10 viteji se aratg,!" Dupg ce se face unlueru, fie cat de bun, indatg, vine si critica. (Ilaritate).

D. Vernescu ggseste acum de cuviintä cit arfi fost mai bine a se convoch Camera. Si socotiOcg, aceasta ar fi fost un lucru minunat? Dar maiIntAiu faceti bine de cugeta0 cit aci este vorba deo conventiune, adicg, de un contract bilateral tn-cheiat intre guvern deoparte, si societatea actiona-rilor, persoana juridicg,, persoana morall, de altg,parte. De uncle stiti D-voastrg, eg, s'ar fi supuspartea cealaltg, a primi o asemenea sang? Si ce

era sg, rezulte din convocarea Camerei? Era sg,rezulte o intArziere de mai mult timp, cg,ei trebuiao lung, numai sg, se adune Camera; asfel cg, delaSeptembrie toetnai la Oetombrie era sg, ving, Adu-narea; apoi trebuia sit se astepte rezultatul dis-eutiunilor, astfel Meat tot timpul cel bun de lueruera sg, fie perdut.

Apoi, Domnilor, sg, fim drepti si sit cugetati

522

dacg societatea, care dejh fticuse avansuri de peste30 milioane franci, care se pregAtea a emite obliga-tiuni cu prioritIti pentru 60 ori 70 milioane, puteaca rationabil sh' pericliteze asemenea capital expu-nandu-se Ja §ansele hotArarilor unei AdunAri politice.

Dar, Domnilor, cu banii nu se joach" astfel;pentru asemenea interese nu este termen mediu ?

Positiunea de drept a fiec6reia din ambelepitirti erh aceasta: sau sit primeascl linia, sau sitse rezilieze contractul.

Toate opiniunile intermediare, ngscute a douazi dupg, bgtglie, nu erau posibile. Guvernul darnu avea deck, sau s6 primeascl drumul, saurezilieze contractul. Aci nu era de ales &cat unadin dourt. Guvernul a primit linia; cAci nu existanici una din cauzele care-I putea cu drept au-toriza sg, rezilieze contracta i eu zic cg, bine afAcut guvernul, cg a prima linia, si mare ser-viciu a adus Wei cu aceasta,

Dar, adicA,, toti aceia cari erati contra legeidin Decembrie 1871, adic6 contra ideei d'a seceda actionarilor astA, intreprindere, ziceti c. rg,u

fAcut guvernul de nu a sfärlmat, de nu a re-ziliat contractul; Ei! D-Ior, faptul rezilierei esteuqor de admis; dar v'ati gandit D-voastrA la con-secintele ce era sA rezulte din reziliarea unui ase-menea contract?

sg

a

523

Mai intaiu trebuia ca sa platim despagubirepentru lucrarile facute Oa, atunci; aceste despet-gubiri se evaluau prin estimatiune celor patru ex-perti, §i Dumnezeu §tie la cata despagubire ne-arfi supus acei experti! In mice caz insa nu estemai putin adevrtrat ca mai multe, foarte multemilioane erh sa le inscrim regulat in bugetul Sta-tului pentru a plati ca anuitate pe fiecare anconcesionarilor suma despagubirilor.

Apoi trebuia sa mai gäsim alte sume pentrua intampina cheltuelile de exploatat. Probabil caaceste sume nu ne-ar fi. fost comod a le gasi, §i nu§tiu cum ar fi mai stat atunci creditul nostru pepietele Europei.

0 alta dificultate Inca, foarte mare de dreptce s'ar na§te and noi am voth motiunea D-luiVernescui ar fi aceasta: aci e vorba diva cumam mai zis, de o conventiune care este subscrisade ministerul nostru §i de societate la 2 Februarie1872. Apoi cand sunt 2 parti contractante, cumsocotiti D-voastra ca noi una din partile, fie gu-vern, fie Camera, am putea schimbh ceva in con-tract sau dispune de interesele celelaltei parti %räconsimtimilntul ei? Socotiti D-voastra ca, putemnoi aci in Camera, ca parte interesata, A, facemo lege spre a schimbh san chiar interpreta, uncontract in contra vointel celeilalte parti, fara con-

524

simtimantul ei? Nu, Domnilor, aceasta nu se poatenici oda* dici am fi juded,tori in propria noastri,cauzg! i dac rnt mir de ceva este, cum D. Ye-nescu, legist a putut sg, subscrie o motiune princare se anuleazA efectele unui contract bilateral,fárg, §tirea §i voia celeilalte 0,1.0 !... (Aplause).

Dar pe langa astl dificultate legalg, care estesa, nu uitgrn §i cea1alt1 nenorocitl con-

secinO, care ar resulta din reziliarea acestui con-tract, adic6: pu0na probabilitate d'a se mai puteaconstrui drumul de fier din Romania-Micg.

In adevär, Domnilor, tati suntem convin§1 c§,drumul de fier din Pite§ti la Varciorova este in-dispensabil, nu numai pentru via0 qi avu0a ceare s5, procure Romaniei-Mici, dar cg, se face multmai productiv/ intreaga linie ferat6. Ei bine, s5,presupunem el dupa, ce am pus mâna pe milioa-nele cu care ne-am flcut drumul pân in Pite§ti,nu am fi mult scrupulo§i ca s reziliem contractulori sq, ne luitm inapoi gara4a: aceasta, dup5,

mine, nu prea ar semanh a fi drept, nici onorabil.Dar sl presupunem c6, impin§i de o u§urin0 mo-menta* am face-o.

Ei bine! odatl ce am face asemenea act, de-zaprobat de toate con§tiintele §i toat/ opiniuneapublic6 din Europa, credeti D-lor, c yeti maiputea gasi o singurA companie de antreprenori?

imensg,

525

edei stiti c cu capitalurile noastre proprii nuprea putem face multe. i s nu uitati criticacontra noastrd, va fi foarte severd fiindcd am aveaaerul cd, dupd ce am intampinat nevoile noastreen bani strdini, apoi venim cu o analizd grama-ticall a unui euvânt oarecare, Ii ddm o interpre-tatiune cum nu i se dd niedieri pe fata Oman-tului, i trimitem apoi pe actionari s . se plimbeunde vor voi !

Dar credeti, D-lor, cd, procedAnd astfel, armai voi vre-o companie sd trateze cu noi, ed s'argasi capitaluri, cari pe baza creditului Statuluinostru, sä se angajeze ea sd, facd o luerare ash deimportantd ca linia dela Pitesti la Craiova i VAr-ciorova? Eu nu cred, D-lor, ch' se va mai gdsicineva care sd cuteze s ia asemenea concesiuni,cdei care companie va putea fi sigurd cd, la cutaretermen, va putea sdvarsi toate mdruntisurile uneillnii ferate pe o intindere ash de mare, farllipseascd nici un cud mdcar? Nu vedeti c aceacompanie ar El expusd, a i se rezilia en cea maimare inlesnire contractul? Acest pericol va fi per-manent odata, ce la noi se interpreteazd cuvinteleIn chipul cum voesce a le interpreth onor. D. Ver-neseu. (Aplause).

rog pe D. Vernescu sl nu caute a spri-jini sistemul sdu, invocknd mereu vorbele de strdini.

c

sa

626

Capitalurile in egg linie sunt §i str6ine i

pdm6ntene; qi apoi §titi c§, ele, de fel, nu aupatrie. InvoeIrile la patriotism" sunt deja bgleane§i uzate. Un Stat, eu nzuri constitutionale, trebues6 renunte la asemenea invechiri, mai ales candeste vorba de chestiuni financiare. Ael nu estevorba de a ti eine suntem mai patrioti", ei cumsit Inertial mai conform cu dreptatea. Chestiuneas'a redus la interpretarea euvantului terminat sauseiveirfit. Apoi in contracte in genere, §i en atatmai mult in cele insemnate, trebue Ell interpretlmcuvintele cu milt/ bunl credintg, cu multd leali-tate, dael voim sI trecem, Ili in fata conqtiinteinoastre si in fata I umei, care ne priveqte, ea oamenide onoare, ea oameni eari iau lucrArile lor in serios;iar nu ea nite interesati, caH pin silite inter-pret6ri, cum ne vine mai bine, clutrtm sa, desfin-Om contraetele, fdeandu-ne noi singuri judecAtoriin eauza noastra.!

Glsiti D-voastrl cit au a flcut guvernul den'a reziliat contractul? Prea bine; hai s6.-1 blamArn,daeg, vreti, si'i mai venim i altii in loeu-i !

Dar mai Int4iu vg intreb: toemai astii, ocaziune4 glsit a-i blama? toemai ast a. ehestiune de oordine economic5. atat de mare, undo puteti corn-promite qi läsh atitea interese publiee qi private?Nu puteati ggsl vre-o RIO, ocaziune, o alt1 ehestiune?

527

Dar eel putin, dacl v'ati oprl aci? Dacitv-ati m4rgini a dà numai un blam ! Dar nu : mer-geti mai departe, ajungeti Ia un extrem neauzit,

linia se considera ea neprimitd, §i garantiaStatului nu mai existd! . . .

Dar, Domnilor, pentru numele lui Duume-zeu sA ne aducem aminte a, nu ne aflm dincolode Atlantica, in pustiile Americei, ci suntem InEuropa! Ce fel ! un guvern, care emang, dela su-veranitatea nationabi, execut6 un contract, fAcutintre natiune o alta, persoan6, §1, conform cuatributiunile oe-i s'a dat de lege, primeste drumulde fey, i noi, Camera, voiti sa, zicem: asi! a fostseclturl? (Aplauze).

Nu majoritatea acestei Camere va face unaca aeeasta (Aplauze). Guvernul erk in atributiunilesale de a executh aeea lege si acel contract, si aexeeutat.

Executarea Collstl In primiren, liniei;guvernul a primit-o, a fost in plin exereitiu alatributiunilor sale.

Faptul aoesta material exist.1, si nu nutetitrue peste dausul. Guvernul a Rout foarte bine,el a primit acel drum de fer;-egei el insusià condi-tiunile de a fi pus intr'o oirculatinne sigur i re-gulata., astfel ea, se indeplineau stipulatiunile con-traetului. Nu putg guvernul cu uurin i pe

I

§i

i cnnd

528

nedrept sa caute numai galceava, societatei, chndaceea societate, atat de onesta, in toate raporturilesale cu noi, depusese sute de milioane, spre a nedoth tara cu o avutie aqh de mare ca aceea adrumurilor de fer, cari, cand vor ramaneh odathproprietatea Statulut, au sa, ne procure un venitcum nu ne procura, toate domeniele Statului, ausa, fie o sorginte nestinsa de bogatie! Cum ! voiti

oprim pe seama-ne drumurile de fer, dar ga-rantia Statului voiti sh o inlaturam? Nu este onest,D-lor, s dam cu piciorul celor earl ne-au dat capi-taluri ca sa, ne inavutim. Guvernul, D-lor, a tinutcompt §i de demnitatea §i de onoarea threi ca.nda prima drumul de fer ! (Aplauze prelungite). Elnu puteh face altfel, cand se afia, fath cu cealalthparte contractanth, care §i-a indeplinit obligatiunileen exactitate qi bunh credit*.

Nu va, 1itsai, D-lor deputati, ca sh fiti atrasipe o rea cale, pnin o interpretatiune eronata, a unuicuvant, §i sh va expuneti astfel a dh un vot caresa fie condamnat §i de opiniunea publich din tara,§i de opiniunea publich din toath Europa, de caretrebue sa tinem seaml, caci la dhnsa ne adreamchnd avern mare nevoe de bani.

Primirea dar a drurnului ferat, existenta garan-tiei Statului sunt doug, fapte corelative, can nici-odata, §i nici intr'un chip nu se mai pot claramh.

aS

529

Gäsiti eh mini§trii au interpretat ran legea,au violat legea; fiti atunci eel putin logici:in judecata! Dar interesele actionarilor nu putei

nu sunte0 in drept a le atinge! (Aplauze).Pogor. Cer euviintul pentru un amenda:

ment la motiune.B. Boerescu. Tata, D-lor, D. Pogor, care

este singur logic, de§1 nedrept, cxci prezinta, opropunere pentru darea ministerului in judecata;insh asigur pe D. Pogor i pe onor. Adunare ehin cestiunea aceasta nu este vorba de violarea legei,nu este nici vorba de inlaturarea ei, precum ziceD. Vernescu; §i este vorba nurnai de interpretarealegei; §i dovadh eh este a§h, este multa osteneala,este multul talent ce a trebuit sh puna, D. Vernescuspre a dh euvantului terminat o interpretare alt-fel de cum se dh in celelalte parti ale lumei.

Apoi poate fi vorba de dare in judecath sande simplu blam and guvernul nu a flcut deeatsh interprete o lege, §i s'o interprete aqh cum seintelege ea pretutindenea, a§h cum ii comandhinteresele rei, a§h cum ii impune datoriile salede onoare §i buna eredinth ! (A plauze).

A! vh credeti c sunt4 taxi, and ne spunetieh guvernul a dat doua luni ea s termine niteIna/6, §i, de vreme ce el a dat acest termen, ainlhturat legea, a creat o lege!

0913

dati-i

§i

3i

530

Nimic Ins/ din aceste nu este fundat. Guyer-nul a primit linia, fiindch la termenul de 1 Septem-vrie eth terminath, qi ea erh terminath, fiindch erhin eonditiuni de a puteh fi exploatath, de a circulh,

regulat §i sigur. Dach lucthri accesorii maithmäsese de fhcut, aceasta insu§i clirectorul corn-paniei o anuntase, qi aceste lucthri nu erau denatuth a opri sau a gena exploatarea regulath aliniei. Pentru aceea dar guvernul a dat eompanieiun termen de doug luni. Unde poate fi vorba adde inlIturarea legei, de crearea legei?

D-lor deputati, guvernul a fost in dreptul shu,§i a luerat conform cu interesele threi, primindlinia ferath.

El, lucthnd astfel, s'a conformat vointei D-voa-stth, a exeeutat legea majorithtei din Decemvrie1871, care a §tiut s reziste la toate luptele mi-norithtei, i a schpat tara de gravele complica-tiuni in earl erh aruncath, votând acea lege bine-flehtoare! Complectati astAzi opera D-roastrà,sprijinind i executarea legei ce ati votat atunci.(Aplauze).

Motiunea ce vi se propune este cea mai ten-bil tentatiune ce sa prezintat unei Carnere. Eaeste modificarea legei din Decemvrie trecut, eaeste dhthmarea chiar a acelei legi §i reziliarea defapt a contractului eu societatea. Respingeti-o en

adic6,

531

putere, cAci dacl ati vota-o ati fi reprobati deEuropa intreagti, §i ati face tlrei eel mai mareOm, compromitandu-i toate interesele §i arun-cand-o in cele mai grave cornplicatiuni ! (Aplauzeprelungite).

In urma discursului lui Boerescu, unul din membriiopozitiei, V. Pogor, isi retrage iscitlitura de pe motiuneaprezentatA de G. Vernescu, recunosciind cii nn poatedesface ceiace a fAcut guvernul ca mandatar legal altrii, dar cerând in schimb, darea in judecatrt a minis-terului, pentru ca sil plátiasa ministrii ceiace ar fi pa-gubit tara din cauza calcarilor de lege.

Aceastá propunere nefiind sustinuta de nimeni, afarade V. Pogor, se inlatura din discutiune.

Mai vorbeste apoi Lascar Catargi, presedintele Con-siliului de ministrii, multumind lui Boerescu pentru diprin discursul situ, a nimicit acuzarile lui G. Vernescu,si mai adhogind oarecari mici explicatiuni.

In sedinta din 5 Decembre vorbeste Nic. Ionescu,sustinând intr'un lung discurs teza opozitiunii si dezvol-tând teoria ca', Statul nu este faspunzator fatci, cu terteperboane de actele acute de ministrii ca mandatari aisgi in executarea unei legi.

Ii raspunde Man. Kostaki, ministrul justitiei de-monstrand ca nu este bine sa se atitte patimile in contrastrginilor, cel putin in cestia de &IL M. Kostaki seabtine de a plea. principiul de echitate and l'a pledatcu mai mare autoritate si elocuenta B. Boerescu"; ins&probeazg ca: procedura guvernului L. Catargi a fost maiscruputoasit de cat aceia a guvernului, care a fácut re-ceptiunea liniei Offenheim.

532

Dupit o lunga qi foarte pasionata, euvantare a luiG. Vernescu, contra guvernului §i a majoritatii, ia cu-vantul G. Costaforu, ministru de externe, care dovede§tein mod calm §i deei cu atat mai zdrobitor, ert tom&aceastit discutiune care, de 10 zile agita, spiritele in Ca-mera §i afara din Camera, nu are alt seop de cat a in-cerch o rasturnare a guvernului, servindu-se de toatemijloacele.

Dara. Domnilor, vedeti, eselamit D. ministru deexterne: eri a inceput mai intai D. Lascar Costin cuelirninarea, voind sit elimineze pe D. Boerescu, sub en-Ant ea ar fi fäcand parte din Consiliul de adminis-tratiune. E! Domnule Lasear Costin, un om ea D.Boerescu nu poti D-ta, ea s-1 eliminezi; trebuie o taliefoarte mare pentru aceasta. i apoi, un om ea D. Boe-rescu, era necesar sii, susting guvernul in asemeneaeircumstantel Ei !Domnilor, a venit D. Lascar Costinca sa elimineze pe D. Boerescu!

D. Ministru de externe dovedeVe apoi cu date §i actesigure ea G. Vernescu, care blameaza azi guvernul pen-tru procedura sa referitoare la receptia liniilor Roman-Bucure§ti-Pite§ti, la 1870, fiind judecator arbitru dinpartea Statului roman in diferendul eu Offenheim pentrulinia Roman-Ia§i-Cernituti, s'a pronuntat pentru aceia§i .procedura, cu toate ea linia, de§i pusa in circulatiune,era departe de a fi aproape terminata cum aunt liniileRoman-Bucure§ti-Pite§ti.

Dupa inchiderea discutiunii, punindu-se la vot mo-tiunea opozitiei, se respinge cu 91 voturi contra 36.

Se pune apoi la vot o motiune a lui Ganea detrecere la ordinea zilei in urma explicarilor guvernului,§i se prime.§te eu 86 bile albe contra 25 negre.

1873

I

Mon. No. 50 din 4 Martie 1873

Conventiunea cu Austro-Ungaria pentru jonctiuneacAilor ferate ronane cu cele Austro-Ungare

La 27 Octomvrie 1872 s'a incheiat o conventiuneen Austro-Ungaria, pe baza votulut dat in principin deCamere, pentru jonctiunea cAilor ferate române en celeAustro-Ungare pe la punctele Itcani-Burdujeni, Varcio-rova, Vulcan (in prelungirea liniei Adjud-Ocna) qi Predeal.

Adus'a aceastä conventiune eu un proiect de legein Camera deputatilor Comitetul de delegati a secti nnilorCamerei a facut diferite modificari §i a prezintat ra-portul slu in §edinta din 19 Fevruarie 1873.

Ministrul de Externe, Costaforu a declarat cA, nupoate admite xnodificgrile propuse de oarece este vorbade un act international, §i cealalt6 Putere contractantgnu le prime§te, find contra intereselor sale. Ministernlnu se &à in lAturi de a primi amendamente fug acesteamendamente trebne sit' fie de naturii, a fi acceptabile §ide Austro-Ungarial.

Se incepe o lunga discutiune, intre deputati Kogitl-niceanu, Blaramberg, George Mann, ministrul de Externe§. a. in §edinta dela 19 Fevruarie §i in cea dP a dona zi.

In aceasta din urm5. §edintil iea euvAntul §i B.Boerescu.

536

B. Boerescu. Dior deputati, v rogdiscutam aceasta cestiune cu raceall, cu calm §i

dintr'un punct de vedere practic, fiindca aceastacestiune este foarte importanta din acest punet devedere practie. adica financiar, §i pentru ca ma-joritatea acestei Camere sa nu fie expusa' a comaeo gre§ala financiara de care se poate cai mai pe

rmD-lor cestiunea de astazi este efectul voturilor

precedente ce le-ati dat pentru caile ferate §i estede dorit ca majoritatea sa fie consecinta en sineInsui, qi sa continue opera sa de OA, acum,opera cu care acum s'a probat c s'a adus multbine tarei, cu toate afirmarile contrarii ale celorce o combateau. Nu trebue in adevar D-lor,uitati ca aceasta majoritate a rezolvat cestiuneacailor ferate cu societatea actionarilor, votand aceealege salutara care a scapat tam din cea mai mareuicurctur i impas in care s'a aflat vre-o data.tii prea bine cate dificultati au fost, §titi ca

lupta a tinut mai multe zile, c discutiuni impor-tante au avut loc, s,i ca toate pasiunile a fost pusein joc din toate partile §i sub toate formele,eu toate acestea, majoritatea acestei Camere aluptat in contra lor, a isbutit, qi-a facut cu demni-tate datoria!

°data dal* D-lor, ce ati dat solutiunea

sa

sa

§i

537

aceasta, odata ce prin votul D-v. ati asiguratesecutarea liniilor ferate, cari ca o artera principalastrabat tara in toata lungimea ei, care era datoriacea mai naturala qi mai logica ce v ramanea?Era aceea ca s cautati ca aceste linii, win toatemijloacele, sa le faceti cat mai productive; caciprin .productivitatea lor puteti face ca taraplateasca cat mai putine anuitati. Agit datorielogic/ §i naturala rezulta, repet, pentru aceasta,Camera, din votul dat pentru regularea cestiuniidrumului de fer.

Care a fost prima ocaziune ce s'a ivit pentrua continua lucrarea ineeputa de Camera prin vo-tarea solutiunei cestiunei drumurilor de fer? Aceasta,ocaziune a fost jonctiunile. A venit oestiunea, inadevar, ea liniile noastre ferate sa se lege en aceleaale altor taxi vecine.

Respins'a Camera asemenea legaturi? Nici decum. Majoritatea a votat deja mai multe jonctiuniJonctiunea Itcanii este dejh o realitate; asemeneaeste ea §i realizata jonctiunea dela Prut cu Rusia.Va sa zica doua puncte de jonetiune sunt deve-nite deja o realitate! Va s zica, Romania de pesteMilcov este deja legata i cu Austria §i cu RtNiaprin doul puncte importante! i eu minte a facutCamera cand a votat aceste jonctiuni, cu toatecombaterile cari li se facea, combateri aproape iden-

sa

538

tice eu cele de astäzi! majoritatea a votat jonc-tiunile, pentrucg, trebue sg, punem drumurile noastrede fer in conditiuni de a fi produckoare.

Oare adunarea, oare majoritatea drept estesg,-§i mgrgineascg, opera aci, §i numai pe o partea tgrei, §i pe celelalte pärti sg. le lase abandonate?Nu, negre§it. Pentrucg, reteaual-cea mare a Munte-Mei intregi ar rgmanea fg,rg, leggturg, cu celelalteState vecine! Ati autat dar sg, asigurati esecutareajonctiunilor pe la Varciorova qi Vulcan. De aceeain sesiunea trecutg, ati votat §i ati primit jonc-tiunile VArciorova, Vulcan §i Oituz §i ati autorizatintr'un mop formal pe guvern sg, trateze cu Aus-tria pentru a se face jonctiunile pe la acestepuncturi. Acurn mai intreb incg, odatg,, cAnd Cameraa rezolvat cesfiunea cgilor ferate; când ansa arecunoscut principiul §i necesitatea jonctiunilor §ia votat jonctiuni, cand ea a autorizat pe guvernsg, trateze cu puterile vecine spre a lega drumu-rile noastre de fer cu ale lor, toate aceste faptenu impun majoritatei datoria imperioasä ca sg,nu respingg, conventiunea ce realizeazg, acestejonctiuni!

ga Darg, nu numai faptele §1 voturile anterioareimpune majoritgtei aceastg, datorie, ci veritatea, cinatiunea.

Sunt, D-lor, veritg,ti cari in toate Virile civi-

539

lizate sunt astki primite ca axiome §i nu se maidiscuta: una din aceste veritati este ca jonctiunilede drumuri de fer nu constitue un pericol, ori oruina pentru Stat, ci din contr6, ele sunt o cauthde productivitate, de viata, comerciala, Si cuvantuleste, el cu cat jonctiunile sunt mai multe, cu eatadica mi§earea este mai mare pe o linie ferata, peatat §i produetivitatea ei va cre§te mai mult. Prinurmare, Statul care are sarcina de anuitäti, va fiin pozitiune s plateasca mai putine anuitati,pentruca drumul de fer ar produce mai mult.

AO dug, eu drept cuvant, din toate punc-tele de vedere, majoritatea acestei Adunari a prirnitin principih. jonctiunile 0 a autorizat pe guvernea s5, trateze cu Austria spre a incheia o con-ventiulle.

D-lor, sa-mi permiteti a ml oeupa putin, §ia examina obiectiunile ce se fac, §i pe cari delainceput declar, ca, in general, nu le gasese fun-date; §i rog in special pe majoritate care estelegata moralmente inaintea Wei prin voturile saleanterioare i prin autorizarea ce a dat guvernuluide a incheia aceast/ conventiune, o rog sa. nu seia dupa aparenta, qi atunci se va convinge catde nefundate sunt obiectiunile acute contra acesteieonventiuni.

Mai intai se combate conventiunea dintr'un

540

punet de vedere general, se respinge adica ea prin-cipiii, ea teorie; si de acele persoane cari sunt deacest sistem, nu trebue s ne mir4rn, exci ele aufost si contra drumurilor de fer; ar puteh daraziee einev c sunt consecinti, fara ins/ sh fie sijusti; eaci odata ce linia e primita dupa a mea pa-rere, minoritatea este datoare sa faca tot ea aceastalinie sa fie pusa in stare de a fi cea mai produe-tiva; atunci numai ea ar fi fost si justa.

Tot aeesti D-ni deputati cari resping jonetiu-nile, cu mice pret si ori cum, ca sistem le mairesping, tot ea sistem pentru cuvantul general 4.ea ne-ar incarch pea mult bugetul.

Jatit dara o seama de adversari, ori eritici aijonctiunilor. Acestia sunt toti adversarii drumu-rilor de fer, ea sistem, ca teorie, ori, zau, nu maistim cum.

Dart s'au mai ivit i alte critiei, i alteobieetiuni, provenite dela chiar membrii majori-tatei, dela chiar cei ce au sustinut drumurile defer. Ash sunt de exemplit, criticele provenite delamajoritatea delegatilor. Sit constatam bine, D-lor,ca intreg comitetul delegatilor a primit i a recu-noscut necesitatea jonetiunilor; i'nst se fac nisteobiectiuni, earl nu In total sunt fondate. i eu,D-lor, zic ca unele obieetiuni au ratiune de a fi;punandu-ne pe taranul practic, si gra emfasa

§i

§i

541

afectatiune, voiu cluta s vedem dacI nu este osolutiune care sa, impace toate opiniunile §i slapere toate interesele esentiale.

Dior, in aceastg ordine de idei voiu raspundemai intai D-lor KogAlniceanu §i Manz cari imipare cii. sunt din aceia car; combat conventiunea,ca pnincipiñ, adica, caH nu vor, ca doctrinl, casistem, nici o jonctiune. Can sunt obiectiunileD-lor? Sunt de doul feluri : obiectiuni de ordinstrategic, obiectiuni de ordin financiar. i cu toateacestea de §i din punctul de vedere strategic, cat§i din acela financiar, amandoi oratorii au lepldatconventiunea aceasta, sustinand cl este o prlpl-denie pentru WI de a aveh drumurile de fer alenoastre legate cu ale vecinilor, cu toate acesteatot D-lor au conchis la admiterea altor jonctiuni,darl in alt mod pe care nici el ni l'a spus;aceeace nu era tocmai logic din partea D-lor. Cevreti s zic, D-lor, despre obiectiunile 9.0 numitestategice? Nu sunt special in inteaceasta; darl cutoate aeesta ml voiu azarda sa, spun §i eu catevacuvinte, dictate numai de bunul simt, pentruca,'mi-e teaml ca nu cumva cineva dintre deputatisa, se intimideze de aceste teribile argumente nu-mite strategice ale D-lor Mann §i Kogalniceanu.

vedem dacl din aceste teribile argumentede strategie, ar putea sl rezulte inteadevax c jonc-

SA,

542

tiunile constitue o amenintare. Am zis: bunt]] simtimi dicteazg, imi arat6,, ce räspuns trebue sg dan.

Considerand lucrurile dintr'un punct de vederegeneral, §i consultAnd practica tuturor natiunilorpe linia aceaa ce 'mi dicteazg con§tiinta mea, euprivesc intai pozitiunea topograficg a tgrei mele,§i vgd un drum de fer care incepe dela un capal tgrei, dela Suceava, §i merge Ong la celaltcap, pang la Severin; observ cg aceastg mare linie,ce strgbate tara in toat6 lungirnea sa, este ea omare axg, este ca o principalg arterg de viatgacestei tgri, care are formh unui paralelogram lung§i ingust §tiu apoi, c legile economice imi spuncg acest mare ax, din care se distribue viata intoate pgrtile vitale ale tgrei, pe atk va functionamai bine §i pe atat va fi mai productiv, pe catel va fi nutrit prin mai multe alte linii trans-versale ce se vor cobora dela munte la axul dinmijloc, §i dela acesta la Dungre §i la Mare.

Atunci forta va fi mai mare §i viata abondentä.ce-mi spune legile economice §i ceiace

imi aratg practica natiunilor.Acurn, dacg e vorba ca pe langg aceste con-

siderante economice, s ne ocupam qi de strategie,eu unul, profan in arta militarg, nu vgd altg stra-tegie in tot lungul acestui mare ax, decat ununghiu la Galati, ale cgrui baze aunt Tecuci §i

;

LIU

543

Buzau. Ei bine, varful acestui unghiu de drumferat, aflandu-se la Galati, la fruntarie, eand els'ar taih, Intelegeti c comunicarea ar deveni im-posibith, dela Tecuci Incoace la Buzau si prin ur-mare Romania de peste Milcov va fi izolatl decea de dincoace de Milcov.

Iata singura consideratiune strategia, ce credca merita diseutiune, macar ca nu sunt competinte.

tocmai de Ansa nu s'a ocupat nici D. Manu,nici D. Kogalniceanu.

Zic, D-lor, ert jonctiunile, ca adicrt liniiletransversale de la munte la axul din mijloc, lamijlocul tarii ar fi periculoase ea strategie? Tiara,tocmai aceste linii sunt cele mai folositoare In tim-pii de rezbel; eaci prin ele putem adunh rnilitiilein timp scurt, i concentrh la un loc toate fortelearmate ale Orli. Tocmai aceste mijloace de tran-port sunt necesare unui Stat, care nu poate fi

chemat a tine rezbel ofensiv, ci defensiv.D-v. ati pretinde ca tocmai aceste linii

transversale ar fi rele ea strategie? Dar bunulsimt se revolta (Aplause).

SI mai examinam alta parte a argumentelorstrategice, tot numai cu bunul nostni. simt.

Ni-s'a obiectat ca se poate ea la un punctal hotarelor noaste s fim amenintati.

Prea bine; dara, in ce ar consth pericolul?

ii

544

CA armatele inimice s'ar puteh, coborti lesnepe acea linie de jonctiune. St admitem qi aceasta,§i A, uittrn pentru moment et tot pe aceias,i linienumeaset-se ea Prahova, Vulcana, Or§ova, Oituzu,am puteh qi noi Romtnii transporth §i adunh cumultt inlesnire, populatiunile armate, mai alescele muntene, cari vor formh armata menitt a neapArh; st admitem et pe la un punct inamiculst ne atace mai lesne din cauza jonctiunei.

Mai intai st observ §i en, ca §1 D. ministru,et astazi este admis in toate pgrtile lumii, et nuse improvizeazt rezbelul; caci declararea de rezbelpreced5 en mult inceperea ostilitttilor.

Apoi mai este §i altcevh: chiar concentrarilede forte mari armate la un punct oareeare dehotar al vreunui vecin, dt loc la cereri de expli-catiuni ale celuilalt vecin; acesta poate intrebh peStatul care concentrt: pentruce concentrezi armatala cutare punet al Orli mele? Acest uz este admiseste constatat §i este logic.

Ash, dart, declararea prealabila, pe de o parte,cu dreptul de explicare, pe de alit parte, fac ea,

o natiune are timp destul ca st cunoasett ostili-tttile ce o amenintt qi st ia mAsuri de aptrare.Este destul timp dar ca st iau mtsuri 0 st nA,pregttesc; in ee constt pregAtirea ?

Dact interesul pregttirii cere ea st tai co-

545

municatiunea cu inamicul, nu am deck g fac sasara un viaduc, un pod.

Zice D. Mann ca se poate drege podul lesne.Se drege lesne un viaduc grit ? Mai mult timppoate pune o§tirea inamic st dreaga un viaducdeck sa ajunga la destinatia sa. (Aplause).

D. Mann se sperie de valea Prahovei, carede secoli ne-a pus in comunicatiune cu fratii nov-trii din Transilvania §i care necontenit a Mcutse exercite nh schimb de bogatii intre ambele tari.D-sa nu numai el uit l. aceasta traditiune, daramerge pang, acolo incat §i comertul cu Transil-vania voie§te sl-1 taie §i invoaca sistemul protec-tionist spre a se aplich Ili la noi, si a faceopreasca schimburile noastre cu industria de pesteCarpati, sub cuvAnt ca sa se protejeze industrianoastrg. Dara acest sistem este de mult condamnat,qi astazi nici ca se mai aplica cum 11 intelege D.Mann; din contra, D-lor, ai dori ca Intre noi§i vecinii no§trii de peste Carpati g se stabileascacat se poate mai multe jonctiuni §i relatiuni co-merciale §1 industriale. i daca este vorba §i de oalta jonctiune, apoi en recunosc i utilitatea jonc-tiunii Turnul-Ro§u, §i a§i dori sa se emit/ un votca cat mai curand A, se poata realizh i aceastajonctiune fiind de o mare insemnatate i folos submai multe puncte de vedere. (Aprobari).

20393 35

O.

sl

546

Cu toate acestea, D. Manu se sperie de valeaPrahovei i ne spune eh sub punctul de vederestrategic o linie ferath aci este prea periculoash

observati, D-lor, ch singura obiectiune prac-tich ce s'a flcut in contra liniei dela Brasov laPloesti este numai aceasta pretinsh de strategie.Las la o parte toate rhspunsurile economice ce amfhcut pang, acum. Eu intreb pe D-nul colonel Mann,pe D-nealui, militar competinte, iarh eu ca unsimplu profan : dach pericol este, de ce nu sfhrh-main soseaua care ne leaga cu Brasovul? Caci mise pare, ca o sosea mare, drum militar, precum onumeh Napoleon I, ca aceea ce avern noi bunafrumoasa, intre Ploesti si Brasov, este tot ash depericuloash, dach nu si mai rea, ea un drum defer; caci mai anevoe se poate darhmh o sosea de-cat un drum de fer, si numai pe F.,;osele i pe josintra o ostire intr'o tara inamich. Dach este vorbact punctul Predeal este periculos ca strategic,atunci ar trebui sa esim cu totii cu topoarele, si

sa daramain soseaua aceea cat mai iut, daca voimsa fim inatacabili dupa sistemul d-lui Manu. (ha-ri tate).

D-lor, nu voiu raspunde si la alte obiectiunistrategice flcute mai ales de d. Kogainiceanu,fiindca d. ministru i-a raspuns indestul, i, a mairepeth, este de prisos. Voiu aminti numai ca d-sa

*i,

si

547

combqtut cam eu aceleasi militare argumentejonctiunea dela Prut care s'a acut cu Rusia .

Kogalniceanu: Foarte mult vg inselati. Atuncinu am fost act.

B. Boerescu: Atunci altul ea ri-v. a genttot obiectiuni strategice de felul celor de astazicontra acelei jonctiuni, i ni se puneh inainte, ea

acum mii de pericole; insa, majoritatea aeesteionor. Adunqri, cu bunul squ shut practic, a votataceea jonetinne dela Prut, al cgreia rezultat bine-filditor se va vedeh in curand.

Ash dark D-lor, cred c obiectiunile militarestrategice nu sunt de nicio importantq, fiindeq

vedeti eq, nu sunt bazate pe nimic; nu numaistiinta, dar bunul simt ne probeazti, aeeasta.dacq ar fi admish ea bung, aceastq sistemq de izo-lare a drunjurilor ferate, respinsq de toate natiu-nile civilizate, ar trebui sq. zieem atunei c noiRomânii s6, ne construhn un drum de fer numaipentru noi, aci, in mijlocul nostru, i s nu avemnicio comunieatiune exterioarq, cxci en cht vomft mai izolati, cu atht vom fi mai siguri intre noi;dar acest sistem nu se mai poate admite azi. Acestaeste un sistent vechiu abandonat de secoli, si careodinioarq., a sqrqeit Spania. Nu-1 mai invocatidarq astqzi! Lumina astlzi este prea mare pentruea sq, se mai admitq asemenea erezii. (Aplauze).

a

Si

si

548

Vin acum la o alta, ordine de obiectiuni, laobiectiunile numite financiare. In ce consta acesteobiectiuni? D-nul Kogalniceanu a obiectat mai intalca nu sunt studii, nu s'au facut studii, prin ur-mare nu putem s votam jonctiunile.

Ins/ d. ministru de lucrari publice v'a aratatsunt oarecari studii; insa studiile earl se fac

in mod detaliat, nu se fac inainte, ci dupa, ce sedetermina punctele de jonctiune, §i mai inainte dea se dh concesiunea.

Caci, D-lor, sa nu uitati ct aceste studii costafoarte mult. Cum se puteh dara expune guvernulla atatea cbeltueli mai inainte de a se cunoa§tepunctul de jonctiune ce admite Camera.

edeti dara, hotarlti punctul de jonctiune, §icand va fi vorba de darea concesiunei, atunci fitiseveri in cererea de studii.

Vedeti dara cat este de slaba aceasta pretinsaobiectiune financiara a d-lui Kogalniceanu.

0 alta obiectiune numita tot financiara §i in-vocata de d. Kogalniceanu, este ca aceste linii dejonctiune nu au A, produca mult, §i in de§ert o

ne incaream bugetul cu plata anuitätilor acestorCe mare trafic are sa, fie pe dansele? D-nul Ko-

galniceanu a spus ca sunt saptamani intregi, candnu se vad marfuri pe celelalte linii, cu atat maimult nu o A, se vada pe aceasta.

sit

et

finii.

549

M. mir, D-lor deputati, s vhd pe d. Ko-galnieeanu ch avanseazh a0, argument, fArg s neda nici-o proba. D-lui face o afirmare. care

s,tim pe ce se bazeazh. Dar destul este shfacem asemenea afirmhri, fár s arlthm cevhexemple, cevh probe, din cari sh rezulte mai multsan mai putin convictiunea ca faptul este adevhrat?

In lips/ dal-it de probe, ce trebue sh facem,noi cari nu ne multumim numai pe afirrnhri?

Sh ne raporthm la faptele din alte thri §i Ialegile naturale, economice, perpetue i imutabile.Astfel vom puteh afih dach afirmarea d-lui Kogtl-niceanu este sau nu fundath.

lath faptele bazate pe legile economice.Am vhzut o linie ferata, strIbätând o locali-

tate stearph qi shrach, duph eativh ani insh s'autransformat acele localithti sterpe in localithti pro-ductive §i avute. Estee fectul unei legi naturale ca sricreasch productivitatea §i avutia unei localithti inproportiuni neauzite, nurnai din cauza acestui maremijloc de comunicatiune. Apoi, D-lor, aceasth legeeconornich, aplicath nu la localithti sterpe, ci lalocalitati productive, aplicath pe valea Praboveispre Transilvania care este alh de bogath, la Vul-can pe aceh vale a Jiului, plinh de avutii, §i sprecele mai avute mine de chrbuni, aplicata, pe avutavale a Trotu§ului, nu va produce oare efecte mult

nu

550

mai marl §i mai minunate de cum a produs aiureain localitgti sterpe?

Cum poate Creni D. Kogglniceanu, si prin osimplg afirmare vagg, sg, susting .cg, aceste linii nuo sg aibg trafic, si sg contrazid, efeetele naturaleale unei legi si mai naturale ?

Am vgzut in timpul fostului Domnitor, duds'a dat linia dela Giurgiu,linie pe care amaprobat'o foarte mult, am vgzut pe multi obiec-and necontenit, dupg acelas tipict cl ce miscarear fi intre Giurgiu si Bucuresti, cg ce mare co-merciu ori trafic este intre aceste localitgti? (16are sg, fie o mid miscare numai in timpul verei,cand merge lumea la WI, sau in strgingtate; iargin timpul iernei, in cea mai mare parte a anuluimiscarea are sä fie null, in cat nici cheltuelile nuo sg, se scoatg!

Acestea se ziceau de oameni seriosi.Cand insg drumul se puse in miscare, lucru-

rile furl cu totul altfel. Se creg o miseare neastep-tatä. In scurtal timp de cgnd acest drum functio-neazg, productiunea sa crescn in mari proportiuni.Fiecare se mirg, de unde ese si unde trece atgtamultime de mgrfuri de tot felul si de calgtori!

Asn, dug, egnd astgzi se sustine cg acestejonctiuni nu vor produce nimic, el ele nu voraveg ce sl transporte, ca, nu sunt in fine de nici

551

un folos, se avanseaza un fapt pe care '1 desmintepractiea dela noi §i din alte OH, pe care '1 des-minte o lege economica constanta, §i se recunoa§tebinefacerile §i prosperitatea pe earl drurnurile defer le-au adus in toate partile, in toata lumeaunde exista.

lath', D-Ior, in ce s'au rezumat obiectiunileaqà numite economice ale D-lui Kogalniceanu, §i.suntincredintat, din cele ce avui onoare a va expune,ca v'ati convins cat sunt de slabe §i neintemeiate.

i D. Manu, dupa ce a terminat en conside-ratiunile D-lui resbelnice, a facut §i obiectiuni eco-nomice. Insa in aceste obiectiuni, D-lui a fost totatat de expeditiv ea ,,,i in partea resbelnica.

D-sa a procedat, in adevar, prin a suprimhunele linii de jonetiuni: linia Vulcan o suprima !..linia Oituzu o suprimal.. i pentruce le suprima?..Fiindca D-lui §tie ea nu o sa voiasca Austriasa le facal... (Ilaritate).

Mai ramane in fiinta linia Prahovei, pe careD-sa binevoe§te a nu o suprima, §i careia i-a rezer-vat mai ales obieetiunile strategice. Pe aceasta nuo suprima, fiindea, ne spune D-sa, nutnal pe astalinie voe§te Austria sa o faca in realitate, celealtejonctiuni ea nici el le voe§te.

Ei bine, D-lor, va marturisesc cä manieraaceasta de a discuth, modul acesta cavalerese de

552

suprimare a jonctiunilor, poate sa fie foarte comodpentru D. Mann, mi se pare insa, mie unuia,foarte putin serios, foarte putin convhigator pen-tru a face pe o Camera sa respinga o propunerepractica ca aceea coprinsa in conventiunea de fata,propunere, care, dupa toate legile economice, dupaexperienta facuta de lumea intreaga. are sa' dehrezultatele cele mai binefácatoare.

Cum! serios este A ziceti ca, si daca se vavota aceasta conventiune, va fi in zadar pentrucaea tot se poate sa nu se pupa in lucrare, dincauza ca una din parti nu se va tine de invoiala?

Darn, D-lor, noi avem aci im.inte un con-tract, facut cu consimtirnantul ambelor parti, sub-scris atilt de noi, cat si de guvernul Austro-Ungar,si trebue sa presupunem ca ambele parti au inten-tiunea ascunsa de a se insela una pe alta, pentruea s6 sustinem eg nu are sl se execute contractul.Dara daca intre doi particulari, cari fac intredansii un contract oarecare, o asemenea presupu-nere de inselaciune nu se poate admite, cum D-nulMann ar voi A, o admita intr'un contract inter-national? Atunci ar deveni imposibile mice fel detractate intre natiuni! Pentru D-zeu! o asemeneaabsurditate nu se poate admite!

Ash dara, a se sustine, in cazul de fatal casa nu se voteze aceste jonctiuni, pentru cuvantul

553

el nu au A, se facg din cauz c, pärtile con-tractante au sg, se insele una pe alta, este a seproduce un argument putin serios, este a avansaun lucru care nu se poate admite!

S'a mai produs in fine, D-lor deputati, nuzic o obiectiune, ei un fel de considerant

si care provoael aplauze, dart foarte comod,acela ac1ic, cA, cum A. mai incgrctim bugetul,cum sI mai inscim in buget Inca chteva milioanepentru lucrarea acestor jonctiuni!

En, mai intai, observ D-lui Manu, i celorce au mai produs aceastli obiectiune ca nu cu ash,vorbe aruncate in un mod vag, nu eu ash argu-ment vag se poate convinge o Adunare asupraunei cestiuni positive ca aceea care ne (mph acum.Nu cu cuvinte ce pot figura in conversatiuni par-ticulare de saloane se poate tracta i combate ocestiune economicA intr'o adunare care are in sa'nulsliu oameni seriosi, oarneni care trebue sh aib6.cunostint6 de asemenea cestiuni economice. CandD-v. ziceti c6, nu voiti sh mai incgreati bugetulStatului incA, cu atatea milioane pentru jonctiunistiti ce elect imi faceti? Imi faceti efectul ce mi-arproduce un rationament analog al unui proprietar,care dupe ce a fAcut pe mosia sa o moarh marefrurnoasg, eu care a eheltuit 10.000 de galbeni,de exemplu, nu mai voieste sli fact drumul care

mIgu-liter,

554

duce la moarg, drum farg de care moara sa nuva putea produce, qi aceasta pentru cuvgaitul ca.

acel drum 1-ar mai costa Inca 2.000 de galbeni!(Aplause). VA rog sg-mi spuneti dacg acel pro-prietar ar fi un bun econom; daeg eu n'a§ aveadreptate de a-i numi un avar nedibaciu, i de a'iaplica vechiul proverb romg,nese care ziee, cg,

scumpul mai mult pggube§te"? (Aplauze).Este prea adevgrat. D-lor, ea, ereglid jonc-

tiuni trebue sg adlogam la budget o suing; darg-neereandu-le, nu ne expunem la perderea profituluila perderea ce va rezulta din neproductivitatealiniei? Aceasta nu trebue sg, uitgm niciodatg.

D-lor, noi avem o linie de drum de fer, caretraverseazg tara in tot lungul, qi daeg am refuzhaceastg jonctiune, pentru motivele de -economie saude strategie, am face ea Ora noastrg sit rganftng,izolata, de restul lumei.

Darg prin aceasta izolare nu am face ca sginceree maxi perderi, nu numai tezaurul public,darg si avutia privata?

Aq voi sa intreb pe D-nii deputati de pesteOlt qi din cele alte parti ale Munteniei, dacg nus'ar aduce mare vatgmare tuturor transactiunilorcomerciale, tuturor valorilor noastre, cAnd drumulnostru ferat nu ar fi in legaturg cu eelelalte tgri?

i este sigur ca vom ramanea inchiqi, cgci nici

555

pe la Varciorova nu vom fl legati, daca nu vomadmite celelalte joctiuni care toate sunt bune.

Romania de peste Milcov nu va suferi afatacaci acolo sunt doul jonctiuni; perderea va fi

foarte simtita pentru Romania de dincoace deMilcov, i interesele ei reelarnt imperios ca sa,

aiba, §i ea jonctiuni.Intrebati pe proprietarii cari au producte de

exportat, Intrebati pe comerciantii care au mar-furl de transportat, dad, interesele lor nu se lovescprin izolarea ce ai impune liniei lor ferate, dacale vine la socotea1 s stea Inchi§i cat timp nu secircul pe Dunare. Cu aceasta nu mariti comer-eiul tni, ci-1 sugrumati, II micrrati. i ri eco-nomi sunt cei ce fac aceasta. D-lor uita, ct cu catvor fi mai bogati indivizii cu atat i Statul va fimai avut. (Aplauze).

Nu intelegeti c ne condamnati la izolarepuneti linia in stare de neproductivitate, daca

nu o vom lega cu liniile ferat ale celorlalte State?Cand tot Camera aceasta a mai votat jonctiuni,ar fi injust ca tot ea sa refuze jonctiunile in aceastáalta, parte a tarei. §i la ce rezultat ar ajunge candar refuza aceste jonctiuni. Rezultatul economic arfi ca, miscarea i productivitatea liniilor noastreva fi mai mica, qi fiind mai mica, pe toata liniapang, la Varciorova, Camera, nu numai ca, nu ar

556

face nici o economie, din contth, ar incarca bu-getul Statului cu plata mai multor anuitati.

Este adevarat ca nu s'ar inscrie in bugetanuitatile noilor linii; dark nici s'ar scadea bu-getul cu profitul ce ar fi adus acele linii, cands'ar fi cerut.

Calculand dar bine, yeti vedea ca nu imbo-gatiti tara, nefacand aceste jonatiuni; eA, din contraingreunati tezaurul; evitati o cheltuiall produc-tiva v lipsiti de un insemnat beneficiu; faceti infine tocmai ca proprietarul morei, care crede caa facut o minunata economie cand nu a lucrat§oseaua care era A intreiaseq, venitul morei sale.(Aplauze).

Este dar constatat §i pozitiv, D-lor, ert Wandaceste jonctiuni, yeti activa circularea intregei re-tele de linii ferate; ne punem in relatiuni cu toatalumea, iath nu numai intre noi; dati o mare pro-ductivitate liniei §i micvrati procentele ce Statultrebue s plateasea in fiecare an pentru drumulde fer ce'l avem.

Am sa yin la o alta ordine de idei, avemvedem daca nu stint oarecare puncte im-

portante care trebue s fie luate in eonsideratie,§i care in adevar sa fie serioase, daca nu suntlegitime preocupari ce trebue s avem in vederecan(' votam aceasta conventiune? Legitime preo-

sg,

557

cupári sunt, D-lor i eu sunt ingrijat de dânsele,precum a fost §i comitetul delegatilor, care pro-pune mai multe modific/ri deal s'ar fi cuvenit.

Astfel este, mai intai, acea modificare a majori-t/tei clelegatilor ca jonctiunile dela Vulcan §i Oituzsa, se lucreze ca drum de fer de al doilea ordin.

D-lor, aceasat propunere nici sufera, discutiune,§i dac/ v ganditi la asernenea economii, inai binenici mai constru4i drumul. Nu facqi ca acelacare crede cA, este bun econom, c/nd cumpärgun lucru prost i '1 poart/ numai dou/ zile, inloc s cumpere un lucru bun §i poarte treiluni. Nu facqi intr'un cuvant ca avarul risipitor.Cum se poate ca un drum de fer de jonctiune peo cale principal/ intre clod, taxi, care trece prinmunti, qi poate prin tunele, sl se propunA a fi

lucrat ca o cale de al doilea ordin. Aceasta nu s'amai pomenit i ar fi o anomalie ne mai auzit/!Cum! a0 f/cut o linie intreag/ de prima ordinedela un capät al Orei On/ la altul, i tocmaic/nd este sI ne legam Austria prin un crAmpei,acest crâmpei facern de al doilea ordin? Dar/bunul simt se revolt/ la a§/ idee! AI mic§oratotodat/ §i productivitatea liniei intregi; c/ci mi§-carea pe jonctiune s'ar face cu mici proportiuni;toat5, lumea va evith E35, fac/ transporturi pe olinie de al doilea ordin. Dar/ scopul nostru nu

sg-1

s1-1

558

este acesta. El este ca toath, linia sA, se facl inconditiunile cele mai productive. Faceti-o darg inconditiuni de productivitate: cAci aceasta voim §inoi; si aceasta cu atat mai mult, a comitetul nueste logic cAnd cere o subventiune dela guvernulaustriac, §i tot el 'i dA in schimb un crAmpei delinie de al doilea ordin !

Dail, nu vedeti atunci cA §i Austria, ca §i noi,nu ar atinge scopul propus, acela adicA de ainlesni schimburile comerciale intre cele douA, OH?

SperAm dar cA, majoritatea comitetului nu vamai starui in strania sa idee.

SA venim ing acum la preocupatiunnile se-rioase ce am vAzut ridicAndu-se din mai multepArti, si pe cari le ImpArtAsesc si eu. Cred ca, vomsatisface lesne aceste preocupatiuni, acum ca, ne-avenit in ajutor D. ministru de lucrAri publice sicel de externe.

DouA, in adevAr, sunt preocupArile legitimece am vAzut cA, le shnt mai multi. Intaia care re-zultA din necuno§tinta ce avem despre cheltuialaacestor jonctiuni, cheltuialA, care poate ne-ar ex-pune la mai mad sarcini deal putem purth.

IatA ce raspundem noi in privinta acesteilegitime preocupAri.

In principiu, majoritatea Camerii, pentru easa, fie consecuent6 cu cea fAcut panA, acum, trebue

559

sg admit/ jonctiunile, §i sg, nu refuze cheltuelilecari se cer pentru aceasta, pentrucg ele sunt chel-tueli de bun pgrinte de familie; prin ele se ulu-reazg anuitgtile. Aceasta este o cheltuialg productivg,este o cheltuialg din acelea care inavute§te pe eelce o face. Si dad tara a cheltuit Mates, rnilioanepentru faeerea liniei celei marl, nu trebue sg re-fuze nici cheltniala pentru lucrarea capatetelor acelei

care-i asigurg, Ii cre§te venitul, §i adauggavutia Statului §i particularilor!

Asemenea cheltueli nu se refuzg.Insg, cu toate acestea, trebue st mergem Ong

la infinit ? Trebue sg, ne supunem intr'un modincert la un viitor necunoscut, §i sit Nam asu-prg-ne sarcini pe cari nu §tim cum le vom putehpurth ? A doua intrebare este aceasta : intervenireaguvernului Austro-Ungar, pentru a contribui laconstruirna liniei noastre de pe valea Prahovei,n'ar aveh inconveniente practice in afacerile noas-tre ? Ambele aceste intrebgri, D-lor, sunt foarteimportante. Mai IntE, in ceiace prive§te intervenireaguvernului Austro-Tiungar, vedeti cum se prezintgcestiunea : acest guvern a propus, el fiindcg tinemult a cloth Transilvania cu aceastg, linie, ia asu-prg-§i a ne ggsi o companie care sa. fad, linia dejonctiune ar a. garantie, sau pentruca el sl garan-teze o dolAndl de atat la sutg, ca venit al liniei ;

560

guvernul nostru a admis propunerea aceasta. Co-mitetul delegatiior n'a admis-o; ci propune alteevh,propune o subventiune, adicg, ea guvernul Austrieisa contribue cu noi pe din doua pentru construe-tiunea acestei linii. In orice chip, §i dupg proieetulguvernului, i dupg propunerea comitetului dedelegati Austria tot trebne s contribue la cons-truirea liniilor de jonetiune.

S'a zis: aceasta trebue respinsg, flindeg ar fio blesare, o urnilire in demnitatea noastrit natio-nala! Sg nu exageram, D-lor, nimie §i sa nu damlucrurilor o mai mare importanta cleat o au. Kupoate fi aci cestiune de nici o umilire. In lueraride drumuri de fer, vi-s'a probat ad C sunt maimulte State cafi au lucrat drumuri de fer §i princontributiunea vecinului, §i acele State nu s'augasit deloc urnilite, mgcar c trebue s le presu-punem §i lor macar atat siratimant de demnitatecat avem §i noi; vi-s'a dat exemplu Elvetia §ialte cari au primit de a luera in comuncu mijloaee financiare cornune cu un stat vecinliniile lor de jonctiune. Dara c aceasta, lucrarecomung s'a executat win subventiuni sau pringarantii de venit cane compania care lucreaza,aceasta este o cestiune de intelegere; fondul rg-mane acela§i, i in fond nu exista nimie contrademnitatii unui Stat.

tAri,

561

Aci nu este si nu poate fi cestiunea deck deinterese comerciale 'intre doua State, si prin urmareambele parti interesate trebue sa fael sacrificii,caci ambele trag foloase. Nu dug, de aceasta mapreocup eu; aci poate sa existe un alt inconve-nient, de o natura practic5, Reda al ingerintei inadministratiunea caii ferate a unui Stat strain.Acest inconvenient poate sa dea nastere la dificul-MO foarte serioase; prin urmare, ceiace ar fi dedorit este ca sa facem drumul acesta fara sa existeaceastth, putinta de control ori intervenire; si atuncineaparat trebue sa executam lucrarile numai pecomptul si in sarcina noastra. §i aceasta va fi cuatat mai bine, di, evitand neintelegerile cu unStat vecin, vam continuh a fi in eele mai bunerelatiuni cu dansul. (Aplauze).

Asa dara, sunt de idee ea aceasta parte aconventiunii nu poate fi admisa, si 0, pentru Pra-hova linia sa se faca nici prin subventiune, nieiprin garantie data de Statul vecin, ci prin propriilenoastre mijloace, sau ash cum sa nu existe nici unfel de intervenire sau control din partea Austriei.

Ramane acum cealaltä preocupare, relativala cheltuelile ce ar ocazionh aceste jonctiuni. i eu,D-lor, sunt de opiniune ca nu trebue sa ne ex-punem la viitor prea necunoscut ca sa nu riscama ne incarch cu niste sardine ce nu am puteh purth.

20993 36

562

Ce trebue de fAcut? Ce m/suri prudente trebue s luhm spre a evith un asemenea inconvenient?Guvernul ne vine in ajutor pentru a ne da toateasigur6rile. El ne propune astazi ca sq, fix6m noio sumä peste care EA nu se poata, trece, s6 zicemadich in lege : autorizärn pe guvern a executhaceste jonctiuni, aceast6 mare lucrare de utilitatepublicl; Ins s nu tread, peste cutare suml,phn6 la acea suing, ne (16 mana sh cheltuim; maimult nu putem.

intelegeti atunci, D-lor deputa0, c5, nu maimai exista, inconvenientul necunoscutului; intelegqica. nu se mai poate obiecth el expunem finantelela cheltueli mad. §i incerte, dupg earn au zis ceicari au combhtut conventiunea.

Ce mai r6rnhne atunci din toate obiectiunileadversarilor conventiunei ? Acele pretinse obiecOunistrategice, ai v5zut c. n'au nici o baz6, c5, Buntcthdite pe nisip, §i s spulbera, la cea dinthi su-flare. Obiectiunile financiare, cele serioase, adicIacelea ca sl nu expunem tezaurul la sarcine ne-cunoscute, ai vlzut ch se pot inth,tuth fixand noicifra certg in lege peste care ministerul s6, nupoatá trece; §i aceast5., cifrA nu este nevoe a fiprea mare; cxci v'a arltat D. ministru din stu-diile ce s'au acut, anuitatea nu va trece peste 3

jumittate milioane pentru cele dou6 jonctiuni.11

563

trebue sa, admitem aceste cifre; cgei ele provinde la oameni speciali, afarg, numai dacl nu vomadmite cifra D-lui Manu de eke un milion pentruun kilometru.

Dach" la cifra de 3 si jumItate milioane ammai adgoga o anuitate rationalg, pentru jonctiuneadela Prahova, am ajunge la suma de cinci mili-oane a se plAti ea anuitate pentru toate jonetiunile.

Cu modul acesta nici tezaurul s'arnici am fi expusi la sarcine necunoscute.

Inseriindu-se aceastg, sum/ in lege, ea s'arimpg,rti pe ate trele jonetiuni; i astfel am isbuti

efectugm cele mai productive lucrgri, evithndsingurul perieol ce exista, acela de a nu ne ex-pune la sarcine necunoseute.

Cum ar aveh sh se plhtease g. aceastg, sum/companiilor de lucräri, ea subventiune. ori ea ga-rantie de venit ?

Comitetul delegatilor a dat preferintl siste-mului de subventiune; a zis c e mai bine eaplata ce se va face de cg.tre Stat pentru exeeutareaacestor jonctiuni, sg. se the/ prin subventiunitite odatg, pentru totdeauna. N'am nimic de ziscontra acestui sistem. Ins g. ceeace mg, preocupg,este cg, poate guvernul sh &ease/ companii cari

ofere mai multe avantagii dach s'ar asiguravenitul kilometric; bine ar fi atunci ea guvernul

inegreh,

plg-

sg

iii

564

sa, fie legat ? De aceea eu cred c6 este bine eaCamera sh fixeze suma peste care guvernul sa nufie liber a trece; insa, liber A, fie guvernul a in-trebuinta acea sumq san ca subventiune, sau cagarantie; cred adic6 cq, ar fi mai bine sg, admitemambele sisteme, i guvernul s1 poat6 adopta oripe unul oni pe altul, dup6 cum aceasta va fi maiin interesul

Pe 1ang5, aceasta, sive a inlatuna onice incon-venient de intervenire a Statulni vecin, sub euvAntde control ori altfel, pentru linia dela Prahova,este bine a se zice anume intr'o dispozitiune spe-cial6 ct Statul vecin nu va aveh nici un dreptde control asupra liniei, sub thei un fel de cuvant.

Cu chipul acesta, D-lor, eu cred c s'ar ap6rhtoate interese Orei i n'ar mai exista nici un motivpentru neprimirea acestei conventiuni. i chnd zicaceste cuvinte, m adresez, nu tocmai la cei cesistematic au respins liniile de drum de fer, cila acei domni deputati cani au dotat tara cu undrum de fer i cari sunt datori s6 fadi acel drumde fer O. fie productiv pentnu tarA pnin jonctiunilece trebue sa,-1 lege eu ri1e vecine. M§, adresez laD-lor intreb: ce cuvant ati mai aveh pentrua vl opune la aceast5, conventiune, care, modifi-cat6 preeum am avut onoare a va. arAth, pnindispozitiuni aditionale relative la executarea ei,

§i-i

565

conciliaz a. toate interesele tarei. Interesul financiarde care ne he preocup/m atata, este regulat; dem-nitatea nationall este respectat6; pA,n6 si conflicteleeventuale sunt in16turate prin suprimarea art. 8.

pentru ca s1 ajungem la acest rezultat,pentni ca zisele acestea sl deving, lege, eu amlucrat un arnendament, care 0. Inlocuiasca, lucrareace v propune comitetul delegatilor si care are sa,se voteze ca dispozitiune de lege aditionath, la con-ventiune, relativ a. la executarea acestei conventiuni.

Dupg ce se va lue, in consideratiune conven-tiunea si se va primL amendamentul propune dou6conditiuni, sub care are sl se faca executarea.

Iat textul :Executarea acesteCconventiuni se face numai

sub urmatoarele conditiuni:I. Guvernul, pentruexecutarea tuturor acestor

jonctiuni, nu va puteet inscrie in budgetul anual7)al Statului o suma mai mare de cinci milioane

lei, platibila ca subventiune ori garanfie pentruconstruirea sus mentionatelor

Aceasta suma se va reparti 'intre toate jonc-tiunile, i guvernul nu va put& incepe lucrareapentru o jonctiune decdt dupa ce va asigura,executarea tuturor jonctiunilor.

II. Art. 8 din conventiune se va aplicain sensul acesta ca guvernul austro-ungar nu va

71

566

putea avea nici un control, sub nici un fel decuvcint, pe vreuna din aceste linii de jongiune.

Cred, Domnilor, eg, eu dispozitiunile propusede mine prin acest arnendament, se vor impgchtoate susceptibilitAile si toate interesele. Noi nuavem a ne preocupa dad, guvernul vecin va primiori nu aceste dispozitiuni; cg,ei dacg, le va primiMgt mai bine pentru noi; iar dacg, nu le va primi,atunci guvernul nostru ii va rgspunde, intr'unmod rational, cg, nu putem dispune de mai multemijloace pentru a executh aceste jonctiuni.

D-lor deputati, eu (Ted cA yeti vota si yeti primiaceastg, conventiune. 1-3 tin adaosul ce i se va face cudispoziunile ce propun, toate inconvenientele pier, siconstiinta domniilor voastre va fi irnpg,cat/ cg v'atifg,cut bine datoria. Eu sper cti, Insusi guvernul Aus-triei va primi a executh jonctiunile cu conditiunilepuse de noi; cg,ei Insusi va intelege positiunea Virei,care nu poate cheltui mai mult decg,t ii iartl puterile.

Iarl aceastg, suing, de 5 milioane este sufi-cientg, pentru dile trele jonctiuni, dupg, calculelece ne prezintg, D. rnhiistru pe»trn doug, jonctiuni.ilSi aceastg surng,, nu numai cg, nu este apgsgtoarepentru tezaur, dar este foarte modestg, in raporten mArimea lucrgrilor, este mai ales modestd, dicicheltuiala este procluctivg, qi printeinsa avutia pu-blica si privatg, are sg, castige intreit.

567

A§a darg, D-lor deputati, votati aceastA, mareindispensabilg, imbun6t64ire ce vi se cere; ea

priveqte nurnai taxa; MA, dansa, creati o cauzlde gräcie pentru multe judete, qi aduceti o sim-

paguba. pentru teazur. RealizAnd aceste marl1ucr6ri, mri1i mi§carea liniilor ferate In general,ajutati comerciul, aduceti prosperitate. (Aplauzeprelungite).

Dupk' inchiderea discutiunei, prindu-se la vot luareaIn consideratiune a proiectului se respinge cu 49 voturicontra 45.

it

si

II

Monitorul Oficial" No. 57 iii 68 din 3 0 14 Martie 1873.

P roiectul de lege pentru Creditul funciar roman.

In §edinta Camerei dela 26 Fevruarie 1873, Comi-tetul delegatilor a prezentat raportn1 sau referitor laproiectul de lege pentru Creditul funciar roman, redactatde B. Boerescu, George Cantacuzino fi loan Ghika,adoptat §i adus in discutia Camerii de guveru.

Deschizandu-se discutia generala proiectul este sus-tinut in aceia§i §edinta de Stolojan, Agarici, C. Slaram-berg, Vernescn §i combatut de M. Cornea §i As lan. In §e-dinta urmatoare desbaterile urmeaza §i se pronunta dis-cursurile reznarcabile ale lui P. Mavrogheni, ministru definance, Aristide Pascal §i Al. Golescu. In urma vorbelte§i B. Boerescu.

B.1 Boerescu. D-lor deputa-ci, cestiunea estefoarte gravg, foarte important6, §i. adaog foartelungá prin sine Ins60, §i de aceea voiu cguth amg sine strict numai pe tIramul ei, spre a fi catse poate de scull.

569

D-lor deputati, m voiu sill a truth aceasth .cestiune dintr'un punct de vedere economic financiar,cum si dintr'un punct de vedere practic; astfel incat onor. Adunare sa, fie convinsa c votand acestproiect de lege al proprietarilor asociati, va faceun act eminamente economic, si tot oda tg, eel maifolositor in favoarea proprietatei, I va corespundein acelas timp la cele mai legitime sentimentenationale.

D-lor este sau nu incontestabil ca proprie-tatea noastra" imobiliara are nevoe de credit? Credca. nu este nirneni care sa conteste acest adevar;din toate *tile s'a recunoscut i s'a admis ca,proprietatea noastra are nevoe de credit. Fiecaresi-a explicat aceasta necesitate in diferite moduri,fiecare a gäsit cauzele lipsei de credit imobiliaracolo unde a crezut ca se aft.; insa faptul esteincontestabil ca proprietatea irntobiliara nu arecredit, caci nurnesc a nu aveh, credit ca.nd ea esteapasata, sub greutatea unei imense datorii ipo-tecare de care nu se poate scaph, cand ea nugaseste fonduri A, se amelioreze. Proprietatea sezice ca, este apasata, pentruca la termene fixeproprietarii nostri de imobile nu pot fi in stare aplati datoria lor, si sunt siliti prin urmare a adaogitermene peste termene, a adaogi i chiar intereselela capitalul ce-I imprumutase, i astfel datoria

570

ipotecarh care apash proprietatea, in loc a seusurh, merge din ce in ce crescand!

Este un discredit al propriethtei cand proprie-tarul, nu numai acela care este dator, dar chiarbunul phrinte, bunul administrator, nu afll fon-duri suficiente pentru ca sh-si poath ameliorh pro-prietatea sa, asa in cat din venitul care-i va aduceaceasth ameliorare, sa,-0 poath 066 datoria. Toateaceste fapte sunt necontestabile; si acest fenomendureazh la noi multi ani. Dach s'a gcut cevapentru desvoltarea unei alte averi, a fost pentruaverea mobiliarg; chci mice ne-ar spune D. A.Golescu, prin teoriile D-sak (asupra chrora voiuveni mai tarziu), ch plashrile in fonduri mobiliarenu ar fi tocmai un act de economie si inavutire,nu este mai putin adevIrat, ch capitalurile decativa ani incoace, prefer/ a se plash la noi invalori mobiliare. Ce s'a urmat de aci? S'a urmatch de and avutia mobiliarh a crescut prin ems-terea valorilor fiduciare create de Stat, s'a simtitintr'un mod si mai viu lipsa creditului imobiliar.

Ei bine, inaintea unui asemenea fapt pozitivsi patent, aflandu-ne noi, si cu noi tam intreagh,toti acei cari se ocuph de lucruri publice, ce tre-buim sh facem?

Negresit, trebuià sh se caute a se creh institu-tiuni de credit imobiliar; trebuih sh se deh acestor

571

propriet6ti irnobiliare, can Ia noi joacl cel dantftirol, cari sunt sorgintea unicI §i inepuisabilA aavutiei noastre, trebuih s li se deh creditul de careerau lipsite.

Toti voim sg. le chin acest credit, insA, cums5 i-1 dArn? Cum s1 cream aceast/ institutiunede c red it ?

facem §i noi ceeace trebue sit fac a. mice omcu bun simt, s5, mergem in celelalte taxi call. auRent experiente de secoli, cari au acut multiple

varii incercAri in aceast5, materie. qi s vedempnin ce mijloace an putut reqi sg, facit case creascl creditul proprietätilor imobiliare.

Onorabilul D. Golescu a inceput pin a nespune c noi, spre a creh acest credit, nu trebue

fim servili imitatori, ci trebue s inventam.D-lor, vl mIrturisesc, c eu unul difer cu

totul de opiniunea D-lui Glolescu, i cred c5, inmaterii de finante, noi nu trebue sg, inventam;CCi mie mi se: pare un ce prea mult azardosimprudent, cand noi ast5zi, In loc sq imitm modulcum s'a instituit un asemenea institut de credit inalte Ori, am veni §i am pretinde s inventam unsistem non. DarA atunci ar puteh oricine s5, vina§i sit ne dar sunteti siguri c5, inventiuneaD-v. are sg, producl efectele la cari v aVeptati?de uncle sunteti D-v. siguri c5, pin sistemul in-

sa,

sa

§i

zica:

SA

572

ventat de D-v., proprietatea va dobandi creditulde care are nevoe?"

A. inventa noi pe malul Dambovitei ceeace

nu s'a facut nicaeri, a inventa o sistema Dona decredit imobiliar care nu se cuno§tea }Ana acum? eibine, ar fi o glorie pe care poate s'o poarte D. Go-lescu, dara de care eu unul ma sfiesc. (Aplauze).

Norocire insa, Domnilor, este ea nici D. Go-lescu n'a inventat nimic; i cand a conchis, v'aspus ca patroneaza sistema de asociatiune a ca-pitaliOlor! (Ilaritate).

dara, nu de inventiuni este cestiunea; cisa vedem ce trebue sa facem noi? Cum trebue salucram pentru ca sa putem ridich pe cat se vaputeh mai mult, creditul proprietatei imobiliare?

Pentru a ajunge acest scop, treoue i poi saformam nis,te institutiuni dupa cum s'a format Intoat§ lumea; institutiuni call au produs qi cariIntretin creditul imobiliar.

Am v5zut, D-lor, pe ce se bazeaza asemeneainstitutiuni ; se bazeaza pe doua sisteme : unul este

institutiunea de credit fonciar format de capitalktiasociati, §i altul este institutiunea formata pnin aso-ciatiunea forma a MOO acelora call se impru-muta, adica a proprietarilor. Afara de aceste douà

sisteme, mai este §i acela unic al bancei de Statdin Bavaria, care are hartie cu curs fortat.

Ash

573

Aeurn nu era logic si natural ca sg procedgmsi noi cu maturitate si sg, adopMm unul din acestedoug sisteme? Voici Dv. ea sA, stici care din acestedoug sisteme este cel mai bun pentru noi? Atuncinu aveti cleat sg. vg, uitati si sg vede(i pe caH dinele experienta fleutg in alte OH, le recomandgmai bine.

Astg experientg fgeutit in curgerea unui secolin alte OH, tot nu a putut ggsi favor inainteaD-hri Golescu care preferg sistemul capitalistilor.Mg pentru noi toti, cred, aceastg experientg desecoli este mult, ea este o garantie prea mare dereusita aiurea. Cgei, in adevgr, dacg acest sistemal asocigrii proprietarilor s'ar aplich si la noi. sidael s'ar aplica In niste conditiuni bune, apoi pu-teti fi siguri de reusita lui; cgei nu trebue sg, ui-tati, D-lor, cg natura a inzestrat pgrantul nostruash de bine, si dacg-i lipseste ceva este numaicreditul, care pentru ea sg-1 dobandim, nu avemcleat sg adoptgin si la noi sistemul de credit careeste un secol de eand s'a infiincat in Silesia, si

care a produs pretutindenea consecinte fbarte f'a-vorabile pentru proprietatea imobiliarg.

Va sg zica,, iatrt punctele probate si necon-testabile Ong aci. Proprietatea imobiliarg a noastrg,are nevoe de credit, si nu 'i putem da ereditul,nu putern constitui aceastg proprietate imobiliarg,

574

in conditiuni normale de a puta produce deckadoptand §i la noi institute cari in alte p5,rti audat rezultate elecelente.

Acum, indata ce acest principffl esteadmis, s ne dthn bine seama ce sunt aceste insti-tute de credit fonciar. Nu voi face teorii, D-lor;c/ci cum s'a zis cu. drept cuvant, flu suntem acia face teorii varii i cursuri de §tiinta ci de aprobh, avantagiile sau defectele unui sistem. Voiuface dara, numai teoriile indispensabile pentru atrata aceasta, materie. Trebue sä §tim, D-lor, inteunmod pozitiv, ea &ice institut de credit fonciar, fieel creat pnin asociatiunea proprietarilor de imobile,nu este deck un intermediar intre proprietar §icapitalist. VI rog, D-lor sa, v5, patrundeti bine deacest adevar, ea sa nu credeti ca, institutul decredit fonciar, oricare ar fi el, este un imprumu-tator direct prin el Insu§i. Nu aceasta nu este;and unii v vorbesc de capitali§ti, altii de pro-prietari, in ambele aceste cazuri, e bine s5, timc5, acest institut este numai un intermediar, adicaca el creaza, titlurile fiduciare, le da acelor cariau trebuinta de bani, i ace§tia gasesc pe capita-li§tii cari le d bani pe acele titluri. Eu, care amnevoe de a ma i'mprurnutà, m. servese cu creditulasociatiunei spre a putel, gasi capitali§ti cari sä'mi procure bani. Acea asociatiune a creditului

D-lor,

575

fonciar, prin titlurile ce emite, reprezinta valoareaproprietAtei mele, i o face sa eireule in mici por-tiuni. De exemplii, valoarea proprietatei mele fiindde o mie, creditul fonciar creeaza asupra ei titlurimai mici decal de cinci sute, i aceste titluri, fiindgarantate in acelasi timp prin creditul asoeiatiunei,prin garantia solidara a tuturor imprumutatilor,acel titlu se poate plasa bine, se poate scompthbine, mai bine poate deck efectele Statului.

Aceste fapte, D-Ior, sunt pozitive; stiintaexperienta le constata intr'un mod indubitabil.Cestiunea dara, era, pe care din cele doua sistemetrebue s '1 adoptam i noi? A inventa un sistemnou era inadmisibil; si ati väzut ca chiar D. Go-leseu, care era pentru inventiune, a conchis pen-tnt sistemul asociatiunei capitalistilor, care e foartebine cunoseut.

Cdci, cestiunea Amanea tot a se sti care eramai avantagios; sistemul asociatiunei proprietarilor,sau sistemul asociatiunei capitalistilor ?

Iata, D-lor, eestiunea pusa pe täramul econo-mic, ash cum a voit sa o puna D. Asian; voiuveni apoi i la eelealte consideratiuni, pe cari D-luile-a numit nationale, i voiu proba e aci intere-sele financiare, interesele economice trebue a filegate cu interesele nationale bine intelese. (Aplause).

A$h dara, ne-am intrebat mai intai, care din

576

cele doll& sisterne s'ar puteh adopt& la noi? Caree sistemul care prezinth avantagiile cele mai ma:ri?

examinhm:Sh luhm mai intai sistemul asociatiunei

Ce vedem in acest sistem? Vedem o aso-ciatiune de capitalisti, adich de imprumuthtori;Ins Si aci, institutul serveste tot de intermediatorintro proprietarii ce voesc a se imprumuth si intre

ce le dail bani. Asociatiunea nu facesi aci decht s creeze scrisuri fonciare, ce repre-zinth valoarea imobilului ipotecat, i sunt garan-tate prin fondul de garantie al asociatiunei. Insti-tutul dh aceste scrisuri imprumutatului, si aces tale scompteazh cum poate ma bine.

Darh numai aceasta face institutul? Nu! inacest sistem de capitalisti, se fac si alte operatiunide banch propria zish; se fac multe si variateoperatiuni de speculatiune.

aceasta este natural, D-lor, chci cum voitidark ca, un capital de mai multe zecimi de

milioane, sh rhmana, neproductiv! Cum voiti caactionarii cari au depus banii lor sh nu primeaschdobândh pentru acei bani? Si cum voiti ca ei shnu cearh dividendul din folosul ce ar rezulth dinoperatiunile acelei societhti? Negresit c aceasta nuse poate!

Este dara, neaphrat ca asociatiunea sh, fach

capitali§tii

qi

Sacapi-

talistilor.

577

alte speculatiuni de bancA, pentru ca sg. poatitpl/ti §i interesele §i dividendele capitalului socialde garantie.

Ins/ imprumutatii, ins/ detentorii de scrisurifonciare la ce sunt expusi? Sunt expwi la toatepericolele §i pagubele ce pot rezultit din operatiu-nile de baneA.

AO, mai intAi detentorii de scrisuri fonciaresunt expu§i la pagubele ce provin dela rAii debi-tori eari nu vor plitti anuitatile; cãci i 'n acestsistem, D-lor, pot sit fie imprumutati cari sit nupl/teasel anuit/tile regulat; ins/ detentorii maisunt Inc/ expu§i, cum am zis, la perderile ce potrezulth din operatiunile de bane/.

Proprietarii imprumutati, acei cari i§i depunmo§iile ca garantie, §i iau scrisuri funciare pentruacele mo§ii, Ia ce sunt expu§i §i ei ? Sunt expu0in aceasta c/ au sa. poarte §i plata interesuluicapitalului care serve§te ca fond de garantie, c/au sI mai poarte §i plata de dividende care aresit se impart/ actionarilor cari au format capi-talul de garantie.

Sit vedem acum ce g/sim in sistemul celaltal asociatiunii propriet/tilor ? Aci vedem cevh foartesimplu §i natural; §i nu poate fi altfel in acestsistem care este eel primitiv, care se nume§te:sistemul parinte. In acest sistem toti proprietarii

20993 37

578

cari au nevoe de credit, formeaVi intro dansii oasociatiune j 'si zic: aide s6 mobilizAm proprie-t4le noastre, fAcAnd titluri fiduciare care sa," fiegarantate prin ipoteca specialit a fiec5rui debitor,

prin ipoteca colectivl a tuturor coasociatilor.Ace le titluri, acele scrisuri fonciare, find asa ga-rantate, lesne se glsesc capitalisti cari sit le am-pere, sä le sconteze.

Ash darA, acelasi mecanism existl aci ca siin celalalt sistem, i ceiage nu existh in celalt, este

aci asociatii nu au sq, plateascl dobAnzi, nicidividendele nu le impart cu altii. In adevIr, inin acest sistem, dobAnzi un sunt de pliitit, pentructinu existá capital in numerar ca fond de garantie,si prin urmare cel ce se imprumuta nu poarrasarcinile cari ar rezulth din acele dobAnzi.

Apoi un alt imens avantagiu este acela cg,mAcar ct aceasta, asociatiune nu are de scop spe-culatiunea, cu toate acestea, ea poate s6, fac q. sAse producii torarecari beneficii. Aceste beneficiiintre eine au sCfie ele impArtite? Negresit ea nu-mai intre coasociatii cari formeazil asociatiunea sican sunt i imprumutati. Astfel cIt acei ce vor fieoasociati, avand sIt impartA numai intre ei divi-dendul beneficiilor obtinute la finele anului social,and debitorul va veni sl plAteascA anuitatea, i seva seidea din anuitate ceiace el este in (inept sa,

ci

eit

si

579

primeaseh ea beneficiu. heat dach de exemplu,sareina lui, daci, datoria lui va fi de 10, nu estede mirare ca aceasth sareinh sh-i fie schzuth en 112 ori mai rnult, duph cum dividendul va fi maimare ori mai mic.

La asociatiuni de capitalisti, debitorul nu poatefi usurat de primirea acestor benefieii, ehei el nuia parte la dividende.

Ash darg, D-Ior, child noi am v6zut acestefapte, cand le-am constatat, i cand ele sunt cu-noseute de toti i constatate de toti, cum mai lurtemezith ea sh nu alegem, sh nu preferim sistemulasoeiatiunei proprietarilor ?

D. Golescu numeste aceasta a aveh idei pre-concepute! D-Ini se tome ea Adunarea sh nu judeeeprin ochii i mintea acelora eari au luat initiativasi intre cari mh Nese a fi i eu unul!

Cu alte cuvinte, d. Goleseu ne-a cam acuzatpe noi, ehei sprijinim sistemul din proectul indiscutiune, sistem In favoarea egruia avem, putemzice, experienta Europei intregi, ed am venit cuidei preconcepute, ea child nu am puteh zice noi

D-lui, i Dior, cari sustin celalt sistem al aso-ciatiunii de capitalisti, ct i D-lor an venit cu ideipreconcepute! (Ilaritate, aprobari). Barg, D-lor, shlitshm deoparte aeeste pretentiuni de idei precon-cepute si s, vedern dach fundat este argumentul

t

si

580

adus de mai multi oratori ean l. au comb/tut pro-ectul de fatA, cand ne- au recomandat a§teptarea,(And ne spun c/ in Franta discutiunea credituluifonciar a tinut 10 ani, §i el nu trebue s1-1 in-fiint/m la noi in pip/.

Mai intai, D-lor, sa, ne aducem aminte aceast/veritate banal6, ea, cel care merge in cap, acelcare deschide drumul, are o misiune mult maigrea decat acela care vine pe urma, si gasestedrumul batut. Daca, aceasta, veritate am aplica-ola cestiuni financiare si economice, v'a§ intrebkdac a. alte natiuni au Relit zecimi de ani, timpuriindelungate experient/, urmeaza din aceasta oarea noi nu trebue sa, profitam de loc dela expe-rienta acelor natiuni, si sa, punem §i noi aceleasizecimi de ani, acela§ timp indelungat spre a re-zolva, o cestiune economic/ cum este aceasta ?(Aplauze). Ce rationament este acesta ? Intelezeti,D-lor, el un asemenea sistem de amanare, de as-teptare, nu poate fi decat venirea ruinei; dici tota§teptand, avem timpul s/ ne ruinam. (Ilaritate).

i apoi, D-lor, s/ nu credeti ca, statele de cares'a zis el au a§teptat atat de mult, au a§teptattocmai atat de Indelung cat s'a aratat.

In Franta, care s'a adus de axemplu in pH-vinta aceasta, in adevAr, creditul fonciar s'a discutatpentru prima oara. la 1842, dar/ dela 1842 §i pan/

581

la 1852, oare credeti, A s'a discutat necontenit?_Nu prea atat. S'a mai discutat incg, odatg, pe la1848, si in fine la 1852 a fost in adevgx discu-Ounea cea serioasa, And s'a si votat institutinea.

Apoi la noi chiar aceastg, cestiune este oareatk de noug, pe cat se susOne de unii? Este oareadevg.rat el acest proect ar fi 0 surprindere, inAt sg, se punA inainte ea argument de unii cA,

s'ar voi ca aeest proect sg, se voteze in pripg,,nestudiat? Acest argument nu'l pot luh altfel deckea un mijloc din partea onor. D-ni deputati, sprea indispune pe adunare, spre a face pe unii do-putati sg, voteze contra, ca, sg, nu se creadg, A aufost suprinsi, nestiind ce voteazg,. Dacg, ash e faptulD-voastrg, stiti A dela 1862 InA, s'a agitat lanoi cestiunea creditului fonciar; sg, nu uitati cg,

Ind, dela 1869 s'a dat in Camerg, un proiect inaceastg, pivintl, un proiect prezentat de chiaronor. D. Golescu, care erh atunci coleg eu minea ministerul finantelor, si acel proiect erh dupa,sistemul capitalistilor, erh al D-lui Hertz. (A plauze).

,5i ash, D-lor, dacit este vorba de paternitatedaeg, D. A. Golescu a avut aerul d'a ne atribuinoug, onoarea paternitMei pentru proiectul de fatg,de ce sg nu aibg, si D-lui acelas amor pentruproiectul D-lui din 1869? (Aplauze). Dar eu nutiu, cum sunt sigur A nu tine nici D-sa la ase-

582

menea paternitlti, i inein Ia ratinne. Sunt 4 anide child se ocupl Camera de aceastl cestiune;acum, o pot marturisi, sunt eel mai ferieit elnu s'a votat anul trecut; clei i'ncl nu avusesemtimpul si studiez cestiunea destul de bine; dal./de atunci am studiat-o, si en mine an studiat-omulti alti D-ni deputati. Dar/ iarasi multi Inelnu au studiat-o, si de aceea nu in mir cand vldcl, unii o combat, larl macar sl-i ating, fondulcum este de exempla D. Cornea.

Nu mai vorbiti de amor proprin, niei depaternitate, ci probati c sistemul D-v. este celmai bun. Noi marturisim, c cat despre proiectulnostru, inventatori nu suntem. Acest proiect dacleste ram sau bun, nu avem nici meritul, Mci rás-punderea inventinnei; ei, in modestia noastrl, amcrezut c ce avem mai bine de fácut este sl mer-gem pe aceeasi cale bgtutl pe care a mers si altetaxi. Dael vom fi gresit, denunt de complice sipe onor. ministru de finance care ne-a dat totconcursul i ne-a procurat multe acte, intre altelechiar legea institutului din Petersburg, si delaCherson.

Istoricul darl al proieetului proprietarilor.vedeti el este simplu si modest. Voiti s stiti dadieste bun ori ráu? Sa-1 discutám i sä ne tinempe Walnut faptelor numai, i sl aduceti ea si mine

383

probe spre a-I combate. SA-mi permiteti sA mAserv in curentul discutiunei mele, ci cu autoritAtidin tara noastrA, cu autoritatea D-lui ManolakeKostaki. Vet! vedea cit D-sa Imi va yen! foartemult in ajutor spre a proba cit cel mai bun sistemeste acel al asociatiunei proprietAtilor. (Aplauze).

Alanol«ke Kostaki, ministru de justifie. Larândul meu aveti A, mA aplaudati ci pe mine.

. B. Boerescu. D. Manolake Kostaki, in ra-portul D-sale remarcabil din anul trecut, se ocupAde avantagiile sistemului creditului fonciar Tra-teazA insit ci de origina acestui credit; originaface mult, cAci probeazA si calitatea; ci acest fapteste adevArat nu numai in lumea fizicA, dar ci incea morall. AO, vorbind de pozitiunea oberata,in care se aflau proprietarii din Silesia (Prusia), acum100 de ani, iatA cum ne aratA D. Manolaki Kos-taki Iepureanu el se nIscu creditul fonciar:

In ach Imprejurgri, zice raportul D-sale,proprietarii cei marl, a cAror pozitie era mai putincompromisA, ceruse autoritiitii de a se asocia intr'unmod solidar, ci de a putea mite i imprumutacu titluri ipotecare ale societAtei pe proprietarii cevoiau a se Imprumuth, etc.'

Vedeti, D-lor, ca, acest fapt este foarte ade-vArat cum il constatA D. lepureanu, adicA eit ori-gina acestor institute a fost in acele tAri unde

584

s'au gasit proprietarii apasati; i cel mai naturalremediu care 1-au aflat la apksarea lor, a fost dea se asocih pentru a garanth mutual averile lor.

creih creditul. Aceste asociMiuni sunt darknascute din necesitatea poziOunei celei grele a pro-prietarilor; prin natura lucrurile cbiar s'au formataceste institute; si ceea ce constitue proba cea maievidenta a calitatii lor binefacktoare, este ct aureusit, i an reusit pe deplin.

Aceasta reesit,a, a asociatiunilor de proprietario constatk tot D. Tepureanu, prin raportul D-saledin anul trecut. 'lath, cum o constatk:

Insemnatatea transactiunilor rezultatele atatde favorabile obtinute putem zice imediat, pe cat asurprins pe oameni de stiinta, pe atat a lost unindemn suflcient pentru guvernul Prnsiei si celelalteState din Germania pentru a i'mulci asemenea insti-tute; si astfel creditul fonciar i creditul agricolconstituite la inceput numai pentru proprietateamare, se raspandise prin toate comunele satesti."

Esaminand acum rezultatele obtinute, sq. neexplicam cauzele prirnirei cu atatea favor a acelorobligatiuni de cktre capitalist', etc."

*i D. lepureanu continuand arkth cauzelepentru ce scrisurile fonciare s'a prirnit cu fa-voare de capitansti.

Ash dark observ4, D-lor, ct insusi D. Ie-

si a-1

585

pureanu constat cá rezultatele iinense i imediatclobandite de asociatiunile de proprietari, au sur-prins chiar pe oameni de stiintd; prin urmare cemirare ar fi s surprind i pe D-nii Asian si

Cornea care au combgtut acest proiect cu atatacäldurg.

Mai observati cg D. Iepureanu constatg cgs'a primit cu mare favoare obligatiunile acestorsociet5ti de cgtre

Ash darg, este just, este important ea Camerasg ia notg cg, toti recunosc cg, acest sistem a reusitpretudindenea pe deplin.

D. Golescu s'a märginit nurnai a afirmhsistemul asociAiunei capitalistilor este eel mai bun ;

aeolo este un capital care garanteazg scriselefonciare; D-lui ne Indearnn s preferim acest

sistern.Mai intai, intreb pe D. Golescu, si pe ceilalti

cari sunt de aeeeasi opiniune, cari sunt cuvinteleprecise si practiee cari le-au expus inaintea Adu-ngrii, pentru ea ea sg inlgture un proiect sustinutde comitetul delegatilor i sustinatt de guvern carel'a inaintat Adungrei, si s primeaseg sistemulD-lor? i chnd vorbese de guvern, nu trebueuitati el vorbese de guvern in general; egci nusunt tinut a cunoaste opiniunile individuale alefiecgrui ministru ; pentra mine este destul a cu-

cit

el

s.

capitalieti.

586

noa§te opiniunea guvernului prin ministrul care aprezentat Camerei mesagiul Domnesc cu aeestproiect de lege.

D. preqedinte al consiliului : Nu este nici-oopini u ne i ndi v id ual6.

D. ministru de culte qi D. ntinistru de jus-titie: TO tinem la proiect.

B. Boerescu: AtAt mai bine; §i fiindc6 acestthpt este pozitiv, trebuih §i mai mult 86 mi searate cuvintele practice §i pentru care acest sistemde asociatiune ar fi mai rau pentru proprietari, §ic6. nu ar produce efectele dorite.

D. Golescu insii ce a ar6tat? A fiicut o sta-tisticI savantA de toate institutele de credit dinEuropa; ne-a spus in ce an s'a format cutare in-stitut §i cate obligatiuni a emis. Dar6, in ce ne-aconvins cu aceasta? Ne-a convins c6 aceste insti-tute de credit au functionat §i functioneaz6 foartebine, §i c6 emit multe obligatiuni. Dar6 ea sajudecgm de binefacerile acestei emisiuni, trebuihD. Golescu sA ne spun6 §i ce datorie ipotecaraa stins in fiecaretStat institutul? cxci dupl aceastamai ales se judec6 meritul Om.

Darl D-sa nu ne-a ar6tat ce parte de datories'a stins; ne-a spus numai cl in Franta datoriaipotecara erh de 8 miliarde, §i s'a emis scrisefonciare numai de 2 miliarde.

567

Ash este; dar1 prin aceasta se probeathproprietatea a Minas incAreat5, en alte 6 miliarde.

Nu stim dacit si in Silesia proprietatea a rit-mas inc6reatl tot in aceeasi proportiune;Golescu ne-a spus numai el in Silesia s'au emisscrise domeniale numai de vre-o 400 milioane;dara, trebui s tiu care era datoria ipotecarl,pentru ca s vedem cAt a stins-o acest institut.

Ash rezultate practice trebuià sit ne arateD. Golescu spre a ne convinge.

Jroi Ash este.B. Boerescu: Acestea insit nu ni s'au aratat.

S'a zis numai de bazandu-se nu stiu pe cefapte, c§, estimatiunea find nodul gordian, numaiin sistemul asociatinnei capitalistilor, ea se facesincer6 si mai sigurl. A rugh pe D-sa sit spunApe ce fapte bazeazA aceastl afirmatiune? E pot asi-gurh ca, D. Royer din contra ne spune c tocmaiin asociatiunile de capitalisti expertizele nu suntcele mai sigure. i pentru ce?

Pentrucl, in aceste societAti fiind operatiunide specule, de cAstig, consiliul de administratiuneprimeste cu mai mult6 inlesnire estimatiunile deckla asociatiunile de proprietari, uncle nu existit spe-culatiune. Ratiunea, bunul nostru simt, ne spunc6 intr'un sistem nude speculatinnea joacit un marerol, mai usor se pot face estimatiunile de chtre

cilci

ca

D.

5S 8

eelelalte societati, deck in sistemul asociatiuneiproprietarilor, unde nimeni nu-si propune a bene-ficih din multimea operatiunilor.

Apoi, dacg, nu ar fi nici aceste cuvinte, intrebpe D. Golescu, pe ce fapte s'a bazat cand D-sa aafirmat aceasta? Caci faptele dovedese contrariul.Faptele dovedesc ca la asociatiunile proprietarilor,estimatiunile se fac foarte bine, de vreme ce acestesocietati an rausit atat de bine pretutindenea.

Daca estimatiunile s'ar face rau in asocia-tiunile de proprietari, intreb, cum ele ar fi pututexisa de o suta de ani in Germania si in altepri, si ar fi prosperat atat de mult?

Va sa zicg, cuvantul estimatiune nu poatefi un motiv care sg. determine pe Adunare a dapreferinta sistemei asociatiunei eapitalistilor.

9. Golescu a mai adaogat ca sistema de

asociatiune a capitalistilor, este de preferinta; caciea s'a adoptat in Franta si in alte tAri, i ar fitrecut si in America.

D-lor, se poate face si un studiu comparativspre a se vedeh, cam in eke State se afla adoptatsistemul raneez; ceeace stiu este ca chiar in operaD-lui Josseau, se vede, in mai mult de o pagingpreferinta acestui insemnat autor, pentru sistemulgerman. Mai stiu ca in Europa mai ca nu estegustat sistemul francez.

5Sq

Vedeti, de exemplu, Rusia, care a adoptatcele mai noi sisteme, ea nu a dat preferintasistemului capitalistilor, ci sistemului german. Ase-menea si in alte State. Nu stiu ce se va fi urmatin America.

Dark D-lor, sa lasthn aceste notiuni statistice._Eu va zic ct singua ratiunea noastat este sufi-cienth spre a vedeh care din cele doua sistemeeste mai bun. Probatu-ne-au oratorii, cari au vorbitin favoarea creditului format de capitalisti, ch nuexista incovenientele earl le-am arAtat noi la in-ceput? Ca imprumutatii nu au pozitiunea maigrea din cauza sarcinei interesului i dividenduluicapitalului. Ca nu exista rnai multe sanse de per-deH din cauza pericolelor la earl expun operatm-nile de banca? Nimic din acestea nu s'a probat;s'au &cut numai simple afirmatiuni.

SI mai venim acum la alte obiectiuni; fiindeitmai inainte vom rapunde la obiectiuni, i apoivenim la punctele importante de examinat, cumsunt creditul scrisurilor fonciare i unitatea aso-ci atiunei.

D-lor, açi vazut cum onor. D. Aslan a pro-cedat, spre a va luminh. D-lui a tratat cestiuneaintr'un mod pasionat, si a formulat ca argument&numai cestiuni personale. Asupra mea mai ales-a cazut focul maniei D-lui; mai era sa arunce

590

ostracismul asupra mea, cum era sg-1 arunce D.Lasear Costin !.. Darg. atunci D. Costa-Foru in-tervenind, n'a scApat, iarg, acum D-lor mg. lasitsingur expus la toate rnnii1e D-lui Aslan (Ila-ritate).

Ei, D-lor! iii ceiace mg, priveste personal,pozitiunea mea este asa de comodAA cxci eu suntun om care in viata mea nu am fAcut nici o luptg,pe care sit nu o pot mArturisi in public. Aceastae marea fortg, moraIrt a unui om !

Crede darg, D. Ceaur Asian, cä mi-a fAcutin cevh ràu cand D-lui a insistat a spune c suntdintre initiatorii acestui proect ?

Darg, eu Ii multumesc de ast a. declaratiune,si ma' fAlesc chiar el am fost dintre acei

(Aplauze).Da, D-lor, am fost si sunt mandru cg am

putut. impreunA cu altii, sg, contribuese i eu ladezvoltarea spiritului de asociatiune intre Români.(Aplauze).

dacit nu ati permite unui deputat ea sitia parte, si st lucreze si el la desvoltarea acestuispirit de asociatiune, sau ca membru in consiliulde administratiune, sau ca initiator, nu ati facecu aceasta cel mai mare Mu Orli, si nu a0 lipsi-ode concursul oamenilor earl i-ar puteh da celemai mari sacrificii ? (Aplauze).

initia-tori.

*i

591

Sunt dara interese superioare, de ordine mo-rala, eari fac adese pe un cetatean ori deputat salucreze. i acest interes Fam avut noi in vedereeand am luat initiativa formarei creditului fonciar....k;i cred ca §i D. Asian tot de aceste interese aavut intentiunea de a vorbi cand ne-a facut seve-rile D-lui mustrari. (Ilaritate). Caci D-lui qtiesi toti autorii sunt de aceasta opiniune, ca 'naceasta asociaVune de proprietari, nu exista, spe-culatiune, §i neexistAnd speculaOune, nu poate saexiste speculatori.

N. Aslcun. Dara la Banea de scout §i cir-eulatiune ?

B. Boerescu. Iroi vorbi mai tarziu §i deaceasta; dara de acum va pot declarà di ma laudea am fost unul din aceia earl am conlucrat catot prin Romani sa, se faca si aceasta mare insti-tutie nationala, banca de scout §i eirculatiune.(A plauze).

A§a dara, D-lor, vedeti el argumentele adhominem, ale D-lui Asian nu sunt convingatoare.Tara, daca pin aceste argumente a avut D-lui ceamai mica tendin0 ca, sa va mic§oreze increderea §isa va, faca sa banu4i macar dezinteresarea §i Cu-ratenia cugetelor noastre, s'a in§elat iara foartemult, qi de lee n'a isbutit; eaci moralitatea nu kledarama pin aluziuni. Fie sigur D. Aslan ca nu

592

cade putina bun5., reputatiune ce am §i reputatiu-nea de onorabilitate a tuturor bArbatilor cunoseuticu cari am conluerat, ca .D. pre§edinte al nostru,D. Iorgu Cantacuzino, D. George Verneseu, D.

Ioan Brgtianu, D. Ioan Ghica §i altii, a diroronorabilitata este atAt de cunoscutä. (Aplauze). Prinurmare, asernenea mijloace de convinctiune A. leinlIturAin cu totul: st nu ne mai ocupam de ele;ei sa. ne ocup6m numai de argumentele aduse incritieg la acest proect.

Onor. D. Cornea a inceput prin a multumien un ton solemn de modest, proprietarilor deinitiativa ce au luat! IarA bine ca am provocatcel putin multumirile D-lui Cornea, de§i Itiam c6Inainte numai suveranii obi§nuiau sl multumeasaastfel. (Ilaritate). DaiA nu face nimie! D. Corneaeel tanlr, D. Cornea junior, cum am zice, mul-tume§te tuturor proprietarilor de initiativa ce auluat. Dar/ pentruce a multumit? ca sa. le resping&toatg lucrarea ce au fAcut! (Ilaritate). In adevqr,multumirea D-sale este foarte m6gulitoare pentruproprietari; dal% ea este foarte putin satisf6c6-toare pentru interesele Ion. Mai bine ar fi fa.cutsa, le multumeasc a. mai putin §i sg, le dea mai mult.

*i pentruce D. Cornea respinge creditul prinasociatiunea proprietarilor? ra spus-o; pentru unsingur cuvant: cg, pe all vreme creditul public

593

nu va fi bine stabilit, §i pe eat& reme nu se vaseadea dobanda prin o bancg de scompt §i decirculatiune, pe atilt timp aceasth asociatiune nuva produce nimic! Se apropie adiert de opiniuneaD-lui Moruzi care voete, sau ca guvernul sa ga-ranteze toate scrisurile fonciare, sau sa infiintezemai intai banca de circulatiune.

Fara, ministru de finante spuse eh, nueste In(& oportun a infiinta bauca de scompt.

Dara atunci care este pozitiunea proprietarilor?D. Cornea, ea §i D. Golescu. nu voeste aso-

ciarea proprietarilor, pentruca creditul public nueste bine stabilit, pentruc6 nu se poate cunoa§tebine rezultatele can an dh aceasta, institutiune. I).Moruzi ca §i D. Cornea, cer ca sä se infiintezemai intai banca de scompt spre a se stabili cre-ditul. Dara D. ministru nu este de aceea§i ()pi-niune; dara ce facem atunci?

Iata pozitiune curioas6; macar ct toti constat§,ct creditul proprietatei este cazut, mAcar ca totirecunomtem ct ràul exista, insa tot noi, pentruun cuvant ori altul, am conchide sa nu facemnimic pentru a inceth disereditul proprietatei!(Aplanze).

S'au mai produs ni§te argumente care n-aufost ad hominem, cum sa scrisurile fonciare nu osa aibl credit, eh nu este drept a se sili proprie-

2099.1 38

D.

S

594

tarii s5, fie asociati intr'un mod solidar; ea, aadmite unitatea asociatiuni a fi a dispune devointa lor printr'o lege, etc. Eu, ca 86 nuobosesc onor. Adunare voiu reuni Si voiu rAs-punde la toate aceste cestiuni deodat4; examinAndadiat i punctele esentiale ale proiectului.

Ne vom ocuph dar6 mai intai de scrisurilefonciare, despre natura i creditul ce pot aveh ele.

Voiu cauth a explich bine in ce constA acelpretins ktdiel trebue admis6 pluralitateasau unitatea institutelor; j vom vedea in ce aceastil,cestiune econoini,4 este si cestiune nationalci.

D-lor, rAspund acelora care aucombhtut creditul scrisurilor fouciare, e toateobiectiunile care se raporteazit la scrisurile fonciareale asociatiunei proprietarilor, cu atilt mai multcuvânt se pot raporth Ia scriuKile asocia,tiunei ca-pitalistilor; cAci aceleasi fenomene economice existitiu ambele cazuri incht priveste nature, literilor degagiu.

S'a insinuat cd scrisurile capitalistilor ar avehmai mutt credit, ti,indai, fondu,1 lor de, garantieeste in capital numerar. lug eu ráspund el fon-dul de garantie al proprietarilor este si mai maresi mai solid; cxci el se compune din toate ipo-tciiQ proprietarilor imprumutatoi, i pentrila acestfond nu este expu la. pericolele actelor de banca

D-lor,

privilegiu.

595

de speculatiune. Prin urmare, ift asociatiunea pro-prietarilor, scrisurile fonciare au o §i mai bttn6bazà, chei au mai solid fond de garantie.

cum at puteh fi altfel? Cat Id Dv. avetian institut de credit care ernite sdrisuri fonciare,cari sunt bazate nu humai pe ipoteca celui I'M-

prumatat, ci si pe ipotecile tuturOr imptumuta-tilot, cum credeti lh,. cA asemenea scrisuri sa, miaib6 un credit insemnat si stl nu se pOatA scoMptaii1 cele mai lyune conditiuni?

DovadA ch ash a s6 fie este a., in GermaniaasemenPa inscrisuri ale proprietarilor au avut tot-dauna creditul eel mai mare.

Iatit ce zice despre aceasta D. Josseau au-torul cel mai acreditat in aceastA matetie:

Capitalurile peutru delnsele abundeaza, $ti

literile de gagiu s'au negotiat totdeauna cu unscompt mai avavtujos tuturor cetorlalte valori fianume valoilor Statului".

Cum vedeti, D. Josseau ntt se mu4tunetenumni en A firmatiuni, vine cu fapte care constatAch scrisurile fonciare din Germania au avut scomptuleel mai )mn, cbiar superior fondurilor publice.

Va sit zic6 baza lor era sigurä de vreme ces au scomptat si se scompteazA ak de bine. Careeste acea baz6? ipotoen, imprumutului, ipoteca tu-turor imprumutatilor solidari.

lt,ti

596

A ! ni se obiecteaza, dara aceasta solidaritateeste grava §i ea s'ar impune proprietarilor !

D-lor, necontenit s'a catat sa va atneninte delainaltimea acestei tribune cu pericole la care ar expunepe Imprumutati aceasta solidaritate ! D. Cornea azis: nu e destul ca dati Imprumutatului bani scumpidar II mai expuneti §i la o solidaritate cu toti ceilalti?

Mai intAi, D-lor, oricare institutiune de ase-menea natura trebue sit fie bazata pe solidaritateAcesta este un element esential al sau de care nuse poate lipsi in nici un mod.

Dara sa, vedern, solidaritatea aceasta este inadevar un pericol, §i daca cu adevArat se im-pune proprietarilor? Ce este solidaritatea? V'amspus'o : este raspunderea mutuala a proprietarilor,In caz and anuitatile nu s'ar plati de catre de-bitorii cei Ili. §i cand s'ar slei §i fondul social§i cel de rezerva spre a plati acel deficit.

Ni s'a zis de un orator, ca, cand ar fi A, seaplice solidaritatea, adicg, sa se faca contributiaintre societari aceasta ar fi lichidare. Mare eroare.Ce are a face lichidarea cu solidaritatea?

Intr'un caz dat o contributiune s'ar face intretoti asociatii, pentru a slabi ni§te deficite ce s'arivi in casa sociala. Apoi acest caz seamana el cuacela cand se vinde toata starea societatei, c6ndea se desfiinteaza, and adica se lichideaza.

597

Apoi, D-lor, nu este bine ca asupra unorasemenea fapte A, consultam 5,i istoria? Citci dacamentiona'm statistica, este ca sit tragem dintr'insaconcluziuni practice iara nu pentru plgcerea dea face discutiuni academice. Ei bine lugnd istoriasocietatilor din Germania, ia sii vedem cum proprie-tarii au fost expusi sit plateasca in asemenea cazuri,sa, vedem adica ce pericol a esit din solidaritate.

81 intrebam tot pe D. Josseau, o autoritateatht de mare, care s'a ocupat cu studiile acutein Germania de catre guvernul francez.

lath, ce va spune D-lui (vol. 1 pag. 229):Rtisponsabilitatea mutuala a imprumuta-

filor produce in Germania cloud' excelente efecte :intdi, ea inspire'', increderea capitaliqtilor si favori-zeazti astfel circulaciunea scrisurilor fonciare, apoiea creazti intre asociati o privighere reciprocelcare devine o garantie pentru sinceritatea extima-tiunilor. Se adaoga inset ca' areast4 sinceritate aramas pant." acum literd moarta, qi cti, nu este unsingur exemplu, dupti ftiinta noastrei, ca .36 se fiexereitat de etitre societate o urmarire contra unuiproprietar liberat de propria sa datorie prin platatuturor anuiteitilor".

Apreciati, D-lor, aceste importante adevaruriaratate de D. Josseau; vedeti cum ne spune cain Germania fiecare asociat este un controlor asupra

598

sineeritAtii estimatiunilor; ett pani1 acuma, de andaeeste soeietati exist aeolo, nu s'a vazut nici unrecurs pornit din societate contra unei propriet4t4ipentru aplicarea solidaritAtii la el. Si pentru ceaceasta ? Din cauza excelentei creditului care auscrisurile fonciare.

Apoi child creditul aeestor hArtii in Germaniaeste a$ h de bine stabilit, nu Inteleg pentru co acelasinstitut, transplautat la noi, n'ar produce acelasofeet, and noi rani ingrAdi en aeeleas,i bune ga-rantii? De co s avem idee fixt ct nu va reusi ?Day6 atunci ce asigurare uini dati D-voastrAinstitutiunea capitalistilor propusa de D-v. va reusimai bine? (Aplauze).

Dacrt, dig neincrederea D-v. faceti odoginA financial* de ca aceastA incertitudine nua aplicati si la sistemnl capitalistilor? (Aplauze).

Dar v. temeti de expertiza,? Apoi nu vedetiea' mutualitatea, reciprocitatea de interese, face elestimatiunile sunt mai sincere in sistemul proprie-tarilor deat in al capitalistilor ? e de altA parte,aeeasta e o cestiune mai mult de administratiune.Se vor aplic i la noi toate aeele mijloace carise aplicá si in Germania, spre garantia sinceritMeiageator estimatiuni.

Daa cAutati sinwritatea expertizelor proprie-titOlor ce au a se ipotech, apoi, cum. prea bine zice

cit

insi-vt

59!)

D. Josseau. 0 gasiti tocmai la societatile de pro-caci diii eauza solidaritatei coasociatilor,

toti stint atentivi, si SC controleaza reciproe. Dacala noi s'ar face, de exemplu, Ca in fiecare districtsit, fie dtte Un comitet compus din eiltiva proprietaridebitori, cari sa-si deh opiniunea asUpra eyaluareiunei proprietati din acel judet care se ipoteceaza,si sub reserva aprobarei comitettdui central, nu Ili-telegeti D-lor, c aeeasta ar fi, pentru a asiguràsinceritatea estimatittnilor ce se vor face o Inasurafoarte eficace? (Afirmari).

Darn, ca aceastd mnsorn, se mai pot gnsi

Tenlerea darn, acenta, nu este intemeiata,daca ar fi intemeiatn, intrebnm: ce garantie ni Sei1 ca cu sistemul institutelor compose din socie-tart capitalisti s'ar face estimatiunile mai bine?

Acum yin, D-Ior la Celalalt punct importantla pluritatea sau Ia unitatea acestui institnt. Acicestiunea devine si mai dificiln, caci avem i pegovern in contra noastrn. D. ministru ne-A. zis

primim luarea h consideratiune a acestui projectinsa eu reserva concluzionilor noastre din expu-nerea de motive, adica cu pluralitatea institntelor.

D-kr, spre a e%aminh bine cestiunea aceasta,trebue mai intai s yedem in ce conga, ea. Intrebdara pe govern, pe D. ministru sa fie bun a-mi

allele.

600

spune ce intelege D-lui cu pluralitatea de institute!lute lege sa fie pluritate chiar de sisteme, adicapoata coesista, deodata institute de ambele sisteme,adica pe MAIO creditul fonciar de proprietariprimiti creditul asociatilor capitali§ti?

Gr. Kostaki. De ce nu ?B. Boerescu. Intreruperea D-lui Gr. Epureanu

in ingrijeste. (Ilaritate).D-lor, dupa expunerea de motive a ministe-

rului, dupa cum s'a inteles din discutiuni, chestiuneas'ar margini in aceasta: daca trebue unitate oripluraritate, in acelasi sistern; daca sa fie o sin-gurd asociatiune de proprietari sau mai multe.

Asemenea, pe cat cunose, desbaterile comite-tetului delegatilor, i pentru aceasta D. raportore aci sa, spuna, unanimitatea delegatilor s'a pro-nuntat tot in sensul ca sa existe un singur sistem,acela al proprietarilor; iar asociatiunile pot fi unasan mai multe, insa numai de acelasi sistem.

In expunerea sa de motive, iata parte din.eonclusiunile D-lui ministru :

I) Aprobarea slabilirii creditului funciarin tara pe baza principiului asociatiunei directe

a g trantiei niutuale a proprietatilor teritorialeqi, de idnobile, fara privilegiul exclusiv".

Apoi la art. 5 iata ce se zice :II) Guvernul sa fie autorizat a aproba ac-

ci

sl

sO

e

001

tele de asociatiune i statutele celorlalte asociatiunide proprietari, cdncl i s'ar prezentet cereri, fariiintervenirea Corpurilor legiuitoare".

Din aceste concluziuni ale D-lui ministru definante, oricine este in drept a induce cl si D.ministru nu s'a ocupat in realitate decat numaide unitatea sau pluralitatea asociatiunilor, ins/numai in sistemul proprietarilor. Nu stiu dacl ex:prim in destul de esact cugetarea guvernului;asi dori ca D-nii minitrii srt-mi spunI de mg, insel !...

Chestiunea, D-lor, este foarte importantà, cxcidacl in cugetarea unora din D-v. ar fi el prinpluralitate se intelege a se admite tot felul de so-ciet/ti cu diferite sisteme, adica, si de proprietarisi de capitalisti, apoi atunci mai bine ar fi sit

respingeti dela inceput creditul proprietarilor, c/cida o nastere ash curn s moar6 indatg.

aceasta pentru till cuvânt prea simplu.In adevlr, in asociatiunea de proprietari nu

este speculatiune; acolo nu se speculeazI ninieneaspre a profith, este mai mult o inlesnire de creditce proprietarii Ii fac reciproc intre

Indatl ce permiteti ea, in aceiasi localitate,al/turi eu institutul proprietarilor, sl se institueinstitutiune de credit Fin capitalisti, inteiegeti eaun sacrificiu de cateva sute de mii de franci ar.fidestul pentruca sA se creeze un scout factice scri-

si

ii

dgnsii.

o

602

surilor lor fonciare spre a face sg, cazg acela alproprietarilor! (Aplauze). i apoi va pune iar scon-tul unde le va conveni spre a se despagubi desacrificiul facut in citteva luni.

Prin nrmare, Domnilor, dadi dorim en sin-ceritate stabilirea la noi a creditului fonciar prinasociatiunea proprietarilor, trebue sg, punem cies-tiunea numai dac g. asemenea asociatiuni trebue stfie mai multe san una singurg.

D-lor, s'a vorbit foarte mult §i s'a pronuntatfoarte des cuvilmtul de privilegiu, de monopol inaceastg. chestiune. Ei bine, precum instiO D. mi-nistru de finante ne-a spus, viu i en sg, repetin aceastit chestiune nu este vorba nici de privi-begin, nici de monopol.

VA, rog, D-lor deputati, sä binevoiti a examinhbine aceastg, chestiune; dici dac a. yeti admite ideiagreit cà aci ar fi un privilegiu, inteiegeti cuteconseci* se pot trage dintr' aceasta! La eke in-vociiri se poate da loc in favoarea libertgtii co-mertulni! Cg.t de mult se pot plange proprietarii,cum i-au plans D. N. Asian, ca,' 11-se impune,un jug MO, vaia lor! etc., etc.

Este insA adevgrat cg, poate ii vorba aci deprivilegia? Nu. Indatg, ce este o asociatie de pro-prietari, ziu poate fi vorba nici de privilegiu,. nicide monopol, pentru, euvantul simplu ce s'a Lis ea'

ct

(303

ac'i nu este nici un act de speculatiune. Cum darcui i-se pate da privilegiu sau monopol, cAnd

nu este nirneui de specuhlt?Cum! ati numb D-v. monopol dreptul ce l-ar

aveh, proprietarii de a se asocià impreunii, de a mitetitluri asupra proprietAilor boy, si de a le scontitIn modul eel mai avantagios? Aceasta s'ar chernik

s'ar eliemà monopol? Apoi atunci numitiprivilegiu cbiar dreptul de proprietate ! (Aphiuze).

Spuneti c dreptul de proprietate este un pri-vilegiu; caei ce sustinern noi este o consecintàdirect5, a dreptului de proprietate.

Aceast6 cbestiune, D-lor, a fost in dezbateresi in alte State: as& in Franta, ea s'a dezbMut la18.52, când s'a instituit cyeditul funeiar. Din aceledezbateri vedem c privilegiul se poate zice cci areinstitutul numai, cAnd este vorba de institute decapitalisti, de institute adiat cari fac acte de spe-culatiune.

Din aceasta am vgzut c uniii dela noi auconcbis c privibegiul este un ce de esentl, este o

conditiune indispensabith a institutiunii de capita-bine, aceasta nu este toomai exact. Pri-

vilegiul, nu este de esenta nici a institutelor denici a color de proprietari.

Dar dacg se pate acorda, privilegiu propriuzis, cand asa cere interesul árii, este numai in

capitalisti,

ai

haft Ei

604

favoarea asociatiunilor de capitalisti. InsA aceastaeste numai facultativ, si depinde numai de im-prejurAri. Nu este insA de esenta institutului, do-vada c aceasta sunt faptele.

D-lor, III contra obiceiului men, sunt nevoitastAzi, cum ati väzut, a face ceva citatiuni dinautorit4i1e strsaine cari pot fi crezute mai bine.

D. Josseau rezum'S in modul cel mai fidelopiniunile ce au fost in Franta, in favoarea san incontra unitAtii oH plural it4ii institutelor de creditfunciar. i veti vedeh c6 in acele discutiuni nicica se serveste cu vorba de privilegin.

lath, mai intai cum D. Josseau rezumg, en-vintele acelora cari sunt contra unitAtii institutului,caH sunt aclie, ca i unii din noi, pentru plura-litatea acelor institute:

Se temea ca o singura asociatiune sa nu poatapriveghia la prea marl distante sinceritatea esti-matiunei; i se crede ca statutele uniforme nu ar

putea sa convinga numeroasele departamente carirprezinta asa de marl varietati in trebuintele lor

situatiunea proprietatilor. Societatile germanersunt locale, si aceasta circumstanta se semnala caruna din principal& cauze ale succesului lor".

Vedeti, D-lor, cl in Franta, s'au zis maiaceleasi argumente, in favoarea pluralithii, caris'au repetat si la noi.

in

,.

605

Aceste cuvinte au si determinat pe legiuitorulfrancez si adopteze mai intai sistemulinstitutelor.

Ash dar vedeti ch, mhcar ch in Franta s'aadoptat sistemul de asociatiune de capitalisti, inshcu toate acestea s'a admis pluralitatea de institute;

s'a i infiintat mai multe institute de credit fun-ciar, la Paris, apoi la Alarsilia, la Nevers, etc.;apoi se incepuse a se formh altele la Tulusa si inalte localithti importante.

Apoi, peste chtevh luni, vhzhndu-se inconve-nientele pluralithtei institutelor, adich neputhndmerge cum trebue, s'a i renuntat la pluralitate.

s'a admis un singur institut pentru toath Franta_acestea insa, D-lor, puteti vedeh ea' pi-

vilegiul nu este de esenta asociatiunilor de capi-talisti, de vreme ce in Franta acest institut s'avotat la inceput fhrh, privilegiu. Apoi, pe cht stintmai sunt ash institute la Berlin si la Viena canfunctioneazh fArh privilegiu.

Fiecare tarl s'a organizat cum i-a venitmai bine.

Dar ia s vedem, in discutiunile din Franta,dela 1852, ce se ziceh in favoarea unithtei aso-ciatiunei, pe care o sustiu si eu.

Tot D. Josseau ne rezum i aceasth opiniune:(v. i. p. XXXV):

Dingi

606

A admite mai multe societati independente, «le liisa, feirei directiune, fara control, nu este barea le expune la erorile, la ispitele cari pierd ateit dedes intreprinderile nouei cele mai bune? Nu esteoare de temnt ca in cutare departament Pit arprospera o sucursala, o societate ar pieri dacei arfi lasatel numai pe proyriele ei mijloace, cu pro-pride sale inspiratiuni?

O institutiune centrala nu ar oferl mai multa,sigurança, proprietarilor si prin urmare o multmai mare inlesnire pentru negociarea titlurilorernise?

Aceste titturi ar putea ele bare sa circidedintr'un carat al Frantei la altul fi set se nego-cieze avantajos la Bursa, daca, mai inainte de ale accepta, cineva va ji silit sti se informeze mailintai despre creditul particular al asocialiunei localede uncle de derivel I

Presupuneti din contra cli existä o singuAlinstitutiune; portorul tiaului nu are neme sa maiafie de uncle s'a leicat emisiunea: tipul $i garantiavor fi uniforme ; el va fi sigur &Ili negociezeobligatiunea mai cu acelafi prer, fi, indeplinimloarecari formalitqi prea simple, el va putea primi,dobeinzile fi, capitalul la oricare din case, dupàalegerea sa fi, cum id va veni mai bine'.

Prin urmare, Domnilor, vedeti Cum s'a pus

607

chestiunea in Franta, iar nu cum unii aa pus-ola noi.

Nu s'a vorbit acolo de privilegiu, nici s'ainvocat toate libertiti1e, ci s'au expus simplu cu-vintele carat economice pentru san contra unit4eiinstitutului. Nici s'a zis acolo, cum a zis la noioratorii si chiar D. ministru de finante, ca prinunitatea institutului am impune proprietarilor a seasoeih; fiindca nimeni flU impune nimic, i aso-ciatiunea este absolut

Este dar bine ca sit se stie cum s'a pus ches-tiunea in State le a earor statisticA, ne-a adus-aonor. Ilk Golescu. Rilmane acum sit vederu si noicum se pot negocià mai bine inserisurile fonciare,fiind mai multe societati, sau nnnuii una.

Pe langa cele ce am citat. din D. Jossean,iata ce mai zice o mare autoritate economistA,D. Wolowsky, iii priviuta creditului ce pot aveiscrisurile funciare, existand o singura asocia0une:

Adoptdndu-se un singur tip, tota ia pro-portiuni mai largi i totul se simplified; este

inaqinw cu aburi care se substitue la o sumd depdrghii izolate 0 discordante; ea uneqte economiamecanismului cu puterea acciunei'

Dar, Domnilor, sa facem abstractiune de toateaceste autorit41 si.sA consultam numai bunuL simtce-I are fiecare, De ce este vorba? Se cere ca toti

608

proprietarii, cari vor aveh nevoe sa se imprumute,sa se constitue ei insusi In societate, si sa-si garan-teze reciproc imprumuturile Ion.

Cum sa le venim mai bine in ajutor? Voiti,cum zice guvernul, st le divizati garantia? Apoicand veti divizh garantia, oare creditul scriselorde gagiu nu se va diminuh? Daca garantia uneieremite ipotecare se va subdivizh in treinu intelegeti ca se va reduce si creditul ei conformcu diviziunea ce ati facut?

§i cum poate fi altfel ? Daca, de exemplu, atiadmite trei cercuri, trei asociatiuni, va s zicaatunci c impartiti garantia fonciar in treidupa fiecare cere; i atunei scrisele fonciare numai au creditul care ar aveh cOnd toti proprietariiar garanth impreuna fiecare scris.

De ce inconveniente practice va temeti childar fi unitatea? Fi-vor oare inconveniente de admi-nistratiune, adica de dificultati ce ar incerch pro-prietarii departati pentru ca sa realizeze Impru-mutul? In* D-lor nu uitati c vor existh sucur-sale, si prin sucursale per toate aceste dificultatide cafi vg, temeti.

dovad c aceste inconveniente nu existg,in sistemul unitatei, este, cit, chiar in Germa-nia, unde exista pluralitatea, agentul nostru delaBerlin, I). Theodor Rosetti, ne spune in epistola

phrti,

phrti,

609

sa, intr'un mod pozitiv, cl este o tendintl de ase unifica...

D. ministru de finante. Unificarea adminis-trativg, iar nici de cum de privilegiu exclusiv.

D. B. Boerescu. Iata, propriele cuvinte aleD-lui Rosetti.

Cdt despre organizarea generalti a credituluifunciar, met voi meirgini, a observa ca aid fiecareprovincie in parte are institutul sau de credit ; inset'acum, este o tendinta tie a le impreuna fi centra-lizet pe toate sub o directiune unica. Baca ar fisa se transplante principiele acestei organizariunila noi, va trebul afara de celelalte particularitqiale srarii sociale i economice, s avem in privire

diferinfa circumscripfiunilor teritoriale in raportcu marimea fi, cu populafiunea lor, precum fi, cuintinderea de mijloc a proprietatilor, care este in aimare decdt aici".

Va s zicä, D-lor, in Germania este o ten-dintl de a se unifich §i centralizh toate instituteleintr'o directiune

D. ministru de externe. Avqi §i D-voastr6tendint6; dar nu cereti A. se impung. (Sgomot).

B. Boerescu. Nimeni nu voe§te a impunenimic nimänui. Ceeace facem noi este de a exa-mink dacl este mai bine s5, fie o singurl asocia-tiune sau mai multe. Si pen tru a vl dovedi cg,

20993 3 )

fi

unica.

MO

este mai bine a aveh una singurl, v facem atentila ceeace vh spune D-nu T Rosetti, c chiar inGermania, unde este leaghnul acestor asociAiuni,astazi este o tendinth de a unifich directiunile tuturor.

Ei bine, vh intreb, de ce ne-am pune noi inpozitiunea Germaniei de mai 'nainte, pentru camai thrziu s avem tendinfe, §i nu am face dincapul locului chiar ceeace Germania, uncle s'aunhscut aceste institutiuni, astAzi voe§te ca s fach?De ce sh nu adopthrn noi inch dela inceput uni-tatea de asociatiune, in loc s adopthm subdiviziu-nile la earl cautg, acum a renunth chiar Germania?Nu vecleti c chiar D. Rosetti spune ca s avetiin vedere fortele noastre economice, intinderea te-ritoriului §i populAiunea tgrii, pentrueg, numai a§hputeti judech clach s'ar puteh implanth §i la noipluralitatea institutelor, dach en aceasth pluralitatese va puteh negocih scrisurile funciare in toatecercurile in bune conditiuni. In alte cuvinte, dachyeti face mai multe cercuri, observati bine, sh nuse inthmple, ea numai in cercul Capitalei scrisurile

aibh un curs bun, Melt numai scrisurile fon-eiare ale acestui cerc sh fie bine vgzute, §i sh fiepreferite scrisurilor fonciare ale celorlalte cercuri,chei atunci Ai sacrifich toate interesele celorlaltejudete interesului Capitalei, unde asernenea seri-suri totdeauna vor fi chutate mai mult cleat ori

sa

611

in care alte cercuri sau judete, unde jocurilede bung qi schimburile nu se fac de loc sau sefac slab.

D-lor, eu unul vA, observ cA, cel mai bunlucru este sa, ne conformArn pozitiunei noastre eco-nornice. AceastA pozitiune, starea noastrA topogra-flea, i economidi cer a aveh o singurA, institutiunecentralg; cAci a lace de a se impArti 0,ra in maimulte cercuri, §i a institui in fiecare din acestecercuri cute o asocia0une de credit fonciar, mg, terncA, scrisurile fonciare nu vor mai aveh destul credit,0 e6 nu se vor scompth avantagios.

M. Cornea. Apoi noi nu avern de gand sitfacem o meserie din aceastA institutiune. (Sgomot).

D. Prefedinte: VA rog, D-le Cornea, nu in-trerupeo.

B. Boereseu: SA mai adaog, D-lor, incl uncuvAnt in privin0 acestui privilegiu, de care s'afAcut atAta spaimä.

In ce ar consth oare acest privilegiu atAt deteribil, chiar de am admite ca unitatea institutiuneisA, se nurneasca, privilegiu?

Mai am eu nevoe sA, vA, spun in ce ar consth?Nu. Iau raportul D-lui Iepureanu din anul trecut,cAnd acordh D-lui privilegiu societAtei de capita-li§ti, sl vedeti cum defineqte D-lui acest teribilprivilegiu.

612

Am amintit mai sus, zice I). Iepureanu, deprivilegiurile acordate societatei. Dar In ce consistaele In realitate? In facultatea de a creet bilete deamanet; dar acestea reprezinta proprietatea impru-mutului Am interesul sau propriu, etc."

Ash dar vedeti, D-lor, c Insusi D. Iepu-reanu v'a recomandat odinioara, ea sa permiteti afi o singura, societate, s acordati acest privilegiuacelei societati, fiindca, acest privilegiu nu este altdecat drept ca numai ea sa, emita scrisuri fon-ciare : aceea ce este chiar in interesul Impruinu-tatului! (Aplauze).

Pentru ce dar D. Iepureanu, impreuna enaltii, s'ar opune ast/zi sa acorde acelasi privi-legiu proprietarilor asociati? Pentru ce nu ar volD-lor sa, permita, acum ea sa se constitue proprie-tarii MOO intr'o singura asociatiune, Meat valoareaproprietatilor, astazi ingreunata, srt 0 poata marl

usurh, prin puterea garantiei lor comune? Aceastanu ar fi nici just, nici logic! (Aplauze prelungite.Sgomot).

Dar pentru astazi ma, oprese aci.

§edinta se ridid, la 6 ore seara, qi cea viitoare seauunca peatru a doua zi, 28 Fevruarie.

613

In edinta urtngtoare din 28 Feyr. B. Boerescu continua.

B. Boerescu. D-lor deputati, sh-mi permitetiea sh continuu inch §i astäzi a vh Intretine chtevaminute, mai rhmAnAndu-mi chteva puncte esentialede tratat pe care asearh, nu puteam sh le terminfarh a abuzh de pacienta onor. Camere.

Asearh, D-lor, duph cum vh aduceti aminte,am inceput a trata pe scurt partea cea mai im-portanth a cestiunei: aceea relativh la unitateaCreditului fonciar. Voi chuta a dezvolth maicomplect reeapitulând cele ce am zis eri, spre alegh ideile. Am zis asearh, D-lor, ca sh ne dhanseama bine in ce consth aceasth unitate, acestprivilegiu de voiti sh intrebuintez §i en cuvântulintrebuintat de unii din oratori. In ce consta, daraacest privilegiu? El consth in dreptul ce se dh,

unui institut, directiunei centrale a acestui Institutde a emite numai ea scrisuri fonciare, §i a le

emite duph o aceemi formh §i o aceea§i garantie;astfel eh in toath tara sh, fie un singur fel de literede gagiu, de serisuri fonciare. Aceasth directiuneunich mai are ea singurg dreptul de control, depriveghere asupra estimatiunilor imobilelor a seipoteca. Este atht de adevhrat, D-lor, c acestdrept de privilegiu, de care s'a vorbit atat de multnu este altceva decht numai, inch odath, dreptul

614

ce se dA ca sl fie o singurl sorginte care saemit6 scrisurile fonciare, care represinUt valoareapropriet6ti1or, incat ati vgzut di D. M. Kostakiinsu§i, in remarcabilul situ raport, a constatatacest adeAr.

A§a darg, niei un pericol, nici o impunerenu esista. Aceea ce se voe§te a se chema privilegiuconstit in facultatea ce se da, societatei ca ea sin-gurg s6 creeze scrisurile fonciare i sA controlezeestimatiunile. Cititi proiectul D-lor, §i vedeti daa,din vre-o dispozitiune a sa mai rezulUt alte drep-turi pentru asociatiune; cititi-1 i yeti vedek cAdintr'insul nu rezula pentru asociatiune alt pri-vilegiu, alt drept exclusiv dealt acel creareide scrisuri qi al controlului general in prntaestimatiunei.

Astfel fiind, intreb ce r6u poatesit rezulte din aceasta dispozitinne pentru proprie-

Jari. Ai vAzut, D-lor, pe D. ministru de financeo persoanl foarte competinte §i de a cgrui opi-niune trebue sg, tinem seatug, ati vgzut cum acomb6tat D-sa unitatea, 0-sa a zis: de vreme cese admite garantia mutuala a imprumutatilor, uni-tatea e de prisos; acest privilegiu ar fi in contrabitereselor imprumutatilor chiar".

Dart cum acesta?De vreme ce se admite, ni se zice, garantia

D-lor,

al

sit

615

mutuala, nu mai trebue admisa unitatea! Dar/ cerau face, daca garantia este cu atilt mai multintinsa?

In ce esistenta garantiei, este contrarie uni-tätei institutului? sau, in ce se contrazic aman-doua? Eu nu inteleg valoarea acestui argumentca de vreme ce este garantie, nu mai poate fi pri-vilegiu, din contra D-lor, una intareqte pe celelalte,garantia se face mai forte prin unitatea institu-tiunei; caei, D-lor, dela sine se intelege c fiind400 de proprietati, garantia este mai mare decatcand ar fi numai 100 de proprietari asociati!

D. ministru de finance a mai zis, cà de vremece nu exista speculatiune. nu puteti avea monopolpentruca undo este monopol, acolo este specula-tiune. Eu intreb iara0 pe D. ministru, ce insem-neaza aceasta. Tocmai pentruca nu existà specu-latiune, unitatea institutiunei este mai legitima?0.6 aceasta unitate nu este facuta intr'un interesindividual de speculatiune, ci intr'un inleres ge-neral? Este cu atat mai bine, a aci unitatea, saudaca voiti monopolul, nu se da in favoarea unuiindivid, ori a unor speculatori, ci constitue o simplagarantie mutuala, ce se admite intre toti proprie-tarii, pentru ca desrobeasca proprietatile lor

sa, le ridice valoarea!A mai adaogat D. mmistru de finante, ca

§.1

al;

616

puterea ereditului fonciar nu rezult6 din unitateainstitutului. ci din sinceritatea estimatinnei. D-loreste foarte adevArat, ca. estimatiunea joacl un rolfoarte insemnat in acest institut. DarA dael estevorba sa zicem cA unitatea ar fi un viciu pentruestimatiune, atunci intreb, pentru ce la societAtilede capitalisti, unde existA imitate sau privilegiu,estimatiunile se fac foarte sincere §i institutul pro-greseuzA? SA ne punem, D-lor pe tAramul practic.Socotiti D-v. ct inlAturati frauda prin multipliei-tatea institutelor? Eu nu cred cA cineva '§i poateluh astA r6spundere; §i nimeni din noi nu vaputeh sustine eit se pot evith fraudele cand vor fimultiple institutele.

In Wile in cari exist/ multiplicitatea de in-stitute, ce mAsuri credeti c6, se iau pentru esti-matiuni? Socotiti el este de ajuns ca in provincia,unde functioneazA asociatiunea, sà fie o singurAmAsurA, un singur comitet pentru estimatiuniledin toatl provincia? Nicidecum; cAci chiar acolo.ea qi unde existA unitatea de asociatiune, s'ar ex-pune la multe ineonveniente, si la estim6ri nesincere.

Prin urmare, din toate pärtile, qi cu toatesistemele, se fac subdiviziuni, ocoale mici, cum arfi la noi plàile, i pentru fiecare acest mic cercse ia mAsuri speciale pentru a se garanth sinceri-tatea estimatiunilor.

617

Aceasta este o masura administrativii, in sar-cina consiliului de administratie.

Ash, iata ce ne spune D. Josseau despre sub-diviziunile ce se fac chiar in Germania, unde in-stitutul functioneaza in ate o provincie;

Spre a se ajunge sa alba' o estimare cat se

poate mai impartiala, s'a stabilit pentru *cal earondisment sau cerc, principii distincte de apre-ciere, in conformitate cu caracterul particular allocalitatei".

Apoi, D-lor, daca chiar acolo unde existasisternul pluralitatei institutelor, unde se afla cateun institut de provincie, tot a trebuit sa, se sta-bileasca principii speciale spre a regula modal deestimatiune pentru fiecare cerc cat de restrahs, cuatat mai mult aceasta trebue sa se faca acolo uncleeste unitatea de asociatiune. Nu dara unitateapoate fi piedica ori motiv ea sa se adopte toateaceste masuri. Din contra, ea este o cauza maimult spre a se adopth toate acele bune masuri.

Facerea estimatiunilor este o cestiune de fapt.Nu se poate niciodata rationabil sustine ca esti-matiunile au sa fie sincere sau nu, daca se vava adopth unitatea ori pluralitatea asociatiunilor.Sinceritatea lor va depinde de regule practice §imultiple ce se vor adopth pentru fieeare localitate,de principiul general dupa cari ele au sa se faca.

618

Estimatiunile, in principiu, se fac la locali-tate, si dupg niste mcisuri speciale. Consiliul deadministratiune central are mai ales dreptul deControl.

Darr], tot aceste regule au mai ales a sespecifich in urmg prin reglemente speciale. Aceastaeste mai Inuit o cestiune de administratiune inte-rioarg a societAtei.

Ash darg, acest argument, care se face contraunitätei institutiunei de credit funciar, nu esteconcluant; de vreme ce este admis c estimatiunease va face pe cercuri restrAnse chiar pe judete,

dacg, intervine actiunea centralg, este numai subforma de control, care va fi cu atat mai eficacecu cat el se va exercith de un consiliu de admi-nistratiune compus, pe cat va fi posibil, de oamenimai remarcabili si cari lucreazg intr'un mare cercde populatiune si sub privegherea, ca sa, zic ash,

unei opiniuni publice, care existg mai cu seamgin capitalg.

De acest control va este teamg? Darg ee rgurezultä, dacg veti aveh o administratiune centralgunicl care sg, controleze estimatiunile cari se facde obste prin comitete locale? Este o mare garantiede impartialitate acest control central.

Acum, D-lor, mai este un alt argument, care,neaprtrat are ineg, a se produce. Acest argument

sieh

a

619

este scos din origina institutului. Ni se zice: atipreferat sistemul german, v'ati pronuntat pentrusistemul asoeiatiunei proprietarilor, de ce nu atiluat principiul stabilit acolo, adic6 principiul pin-ralitttei institutului? De ce nu ati ftcut i la noiea in Germania, asociatiuni pe provincii, iara, ununa pentru toatt tara?

D. Goleseu, cu drept cuvant, in recitarea sta-tistict care a facut, a constatat acest fapt, ca, Insu0 in Germania s'a adoptat creditul foneiar indiverse provincii sub diverse forme. Va sit zict,chiar in Germania, provinciile aceluia§i Stat, austabiiit credite fonciare, modificandu-le dupt, tre-buintele cari se cereau in fiecare localitate. Aà dart,este bine st recunomtem et macar ea se ia o insti-tutiune dintr'o tart oarecare cu modificatiunile earlle rechmt necesitttile locale, MIA ea prin aceastasa se strice scopul institutiunei §i st se strige citse face erezie!

latt, ins/ ce mai stim din istoricul institutelorin Germania. Stim et aceste institutiuni s'au for-mat in Germania gradat i ett timpul, dupt, tre-buintele fiectrei localittti; mai §tim cit ele s'auintrodus intai in favoarea marilor proprietari, infavoarea seniorilor feodali, apoi qi-au schimbat ca-racterul qi au devenit institutiuni populare.

Prin urmare, fiecal.e provincial iqi forma,

620

creditul shu special. §i aceasta erh cu atat mainatural a fi ash, ch toti stim, ch in aceasth epochmai ales, si Inca i acum, intre provinciile ger-mane exist/ diferente insemnate de legi, de tre-buinte, de moravuri, chiar de religiune, in ceeacepriveste majoritatea populatiunei. Intelegeti dal*ch erh o consecuenth natural*/ ca i creditul fon-ciar sa se admit/ variat si izolat pentru diverseleSi neasenihnatele localitAti! Dad, mai ales, legis-latiunea general/ erh adesea diferith dela o pro-vincie la alta, cum voiati ca legislatiunea parti-cular/ a creditului fonciar sa fie uniformh? Ashdara, (lac/ in Germania a fost i ste pluralitatede institute, cauza este diversitatea ce exist/ intreprovincii ; apoi s'a continat treptat aceeasi tradi-tiune, cam pe la anul 1770, si a continuat panaIn timpul din urma.

Amu, D-lor, va intreb, la noi exista oareaceeasi diversitate intre provincii, exist/ aceeasitraditiune, exist/ aceleasi necesithti locale si eco-nomice, pentru a A. adoptam i noi pluralitateainstitutelor cum este in Germania!

Negresit ca nu. Apoi atunci de ce am admitepluralitatea care ar slabi numai institutiunea.

In adevAr, D-lor, care este scopul ulterior alunui institut de credit funciar? Scopul ulterioreste acela de a inlesni proprietarilor bani eftini

621

Cu termen lung. Ei bine, scrisele caH se dau unuiproprietar care merge si se imprumutl dela insti-tut, aceste scHse, de exemplu de 10.000 fr. im-p/rtite in 10 buclti de ale 1000 fr. nu auntmonedl. ci titluri fiduciare, pe ,larj proprietarultrebue sI le seompteze. Este adevlrat sau nu elaceste titluri trebue sit fie in conditiune ash eaele sg, fie seomptate eat mai iute si eat mai avan-tagios? Negresit. Ce face darl acel proprietar cuserisele sale de 10.000 franci?

Merge in centrele comerciale unt!e &estecapitalisti si caut6 pe aceia eari vor sl-si plasezecapitalurile In aceste titluri, ce oterl o bunl garan-tie, si cautl sl-si scompteze titlurile. 0 lege natu-ralI a acestei negociiiri este cl, cu cat vor fi maimulti cumpraltori pentru aceste titluri, cu atatele se vor vinde mai seump; si cu eat aceste titlurivor fi acoperite cu o rnai bun/. garantie, en atatpretul Ion va fi mai bun. Ei bine iaa ea proprie-tarul unui scris, merge cu el in pietele mari undese ail/ cump/riltori, si 11 scompteazg cu pretul celmai avantagios.

Acum aplicand aceste principii in tara noa-strl, uncle abih este naseut creditul public si privat,trebue sl facem ash cum sl punem aceste scrisuriin conditiune cum s/ se scompteze cu preturile celemai avantagioase. Uncle vor gäsi ele acel pret

622

avantagios? Uncle se vor gasi cei mai multi cum-paratori? In targul cel mare, in punctul central altarei pentru operatiuni financiare, in capitala.

,`,,;i in ce conditiuni trebue sa, fie aceste scnisuri?In eonditiuni ca el sa aiba garantia tuturor pro-prietarilor asociati.

Odata ce titlul fonciar, uniform in toata taraisi va aveh valoarea sa de scompt pe piata

aceeasi valoare o va aveh in orice colt altarei. Aà, astazi, cu aceeasi valoare se vand obli-gatiunile domeniale §i in capitala i in eel maimie tang. Caci odata ce marele tang din capitalaa facut pretul, acela§i pret exista pretutindenea.(Afirmani).

Dana voiese unii din noi ca, cu onice pnetimitarn pe Germania §i sa ne impartirn §i noi

asociatiunile acestui credit, in mai multe cercuri.Voiti eel putin sa se §tie ca nu intelegem a secrea mai multe institute de credit diferite §i acela§isistem A, se impartg, in trei sau patru. Poate sase creeze §i alte sisteme alaturi cu ale proprieta-rilon. Atunci am zis s lepadam acest sistern fiindcanu va putea functionh nici inteun chip. Ni seziee ea s avem o asociatiune in Romania micacu Craiova, i einci judete; o alta in Romaniamare eu Bucuresti capitala; §i alta peste Milcov en

P.rea bine, faceti §i aceastg, imitatiune. In treb

caul-talei,

ad

Iasii.

623

numai pe onorabilii propunatori, daca primindu-seacest sistem al D-lor, sunt siguri c o sa se ne-gocieze scrisurile tot atat de bine cum s'a negociatin fieeare provincie a Germaniei? Dara sunt pro-vinciile noastre in acelea§i conditiuni economicede populatiune i de avutie cuin sunt provinciiledin Germania? Numai facand aceasta comparatiune,ne putem convinge daca putem face la noi acestediviziuni admise in Germania si chiar in Rusia.

Da, in adevAr, pentru un cerc de provinciidin un Stat in Germania este eke o asociatiune.Dart ce sunt acele cercuri, acele provineii? Suntprovincii mari, cu populatiuni numeroase, en avutiiinsemnate, in cari comerciul i industria sunt foartedezvoltate, foarte inaintatea, uncle schimbarile suntfoarte dese si prin urmare creditul public foartestabilit. De exemplu, s luam provincia Pome-rania din Prusia; ea are o populatiune de 1.200.000locuitori, are o capitala ca Stetin, un mare portSi un intins comereiu. Nu e dar de mirare c o

asa provincie. cu asa centru de comereiu, s poataavea o asociatiune a sa de credit fonciar.

St luam Galitia, o singura provincie a Aus-triei, in care se afla un singur institut fonciar;insa Galitia are o populatiune de peste 5 milioanelocuitori, are o capitalt en insemnat comerciu.

Inteleg ea 0 asa provincie, care are o popu-

624

latiune cat tara noastth, s aib6 un institut alsgu de credit fonciar!

Dar aceea ce poate fi rationabil pentru oprovincie ea Galitia din Austria, nu poate fi

pentru noi cci nici avem aqa provincii, nicisuntem imperiul Austriei, cu intinderea sa cuvariile sale populatiuni!

Dar s lugrn Rusia; ce vedem i acolo?Vedem provinciile baltice, care sunt foarte insem-nate: vedem Po Ionia, un regat, cari au eke unsingur institut de credit fonciar, si care functio-neaM, bine. Vi s'a citat i Kersonul? dath bancadin acest cerc functioneazA pe Mng5, Kersonezin Crimeea si in Basal abia §i are si un centrumare de comerciu ea Odessa:

Uncle dath este analogia intre provincii cuasa cu asa populatiuni, cu asa forteeconomice, si intre provinciile noastre?

Dath un fenornen care trebue bine obervateste cA, InAcar cl in alte ni vedem o singuthinstitutiune in cercuri mai cat tara noastth, eafuncioneaz i isbuteste foarte bine. De ee dathv6 temeti ca, la noi ar putea fi altfel? De cela noi, de ce in tara noastth, care este LIMA eatun cerc din alte OH, nu ar functiona un singurinstitut tot ash de bine ca in Germania, in Rusiain Austria? (Aplauze).

si

si

lotindere,

625

Daca noi am admite numai diviziunea .dinalte taxi, al./ a avea §i conditiunile economice carile an acele tari, ce am risch? Am risca ca seri-surile noastre funciare sa nu se poata negocia bine.

Sh presupunem trei cercuri: Craiova, Bucu-re§ti §i Iai. Aceste trei cercuri ar avea impreuna,300 proprietari earl ar voi sa se imprumute. Eibine, nu este elernentar a se intelege c daca ace§titrei sute vor fi impreuna, §i vor garanta impreunascrisurile fonciare ale fiecarui din ei, aceste seri-suri vor avea mult mai mare credit decat dacaei se vor desparti in trei grupuri de eke 100,

fiecare grup va garanta numai pentru scrisurilesale proprii?

Intreb pe fiecare dintre Domniile-voastre dacabunul su simt nu-i spune ca, un zapis sau opolita care are o garantie a zece persoane solva-bile, are mai mult credit decht child are garantianumai a cinci persoane tot solvabile?

A§a dal* prin impartirea lor san pluralitateainstitutelor, ati rnic§ora creditul scrisurilor foneiare.

Apoi celalt inconvenient al negociarei acestorscrisuri rArfnine in toat6, puterea sa.

In adevar D-lor, noi nu avem o mare mi§-care de schimburi In ormele noaste, pentru cascrisurile fonciare sa se poata sco'mpta cu ade-vthuta lor valoare. Nici Iaii nici Craiova nu p0-

20993 40

626

sedä asa o miscare. Bucurestii singuri ar avea oo miscare mai mare; dar i aci släbiti negociareaprin diviziunile ce ati admite.

Asa darl, negociarea astor titluri pe pietelenoastre interioare are sl fie slab/, i scrisurile nuvor cIplta adevArata lor valoare.

Darl s mergem mai departe. Tinta noastrla tuturora este sl intindem cercul negoeilrilorscrisurilor noastre, s/ facem adic5, ea ele s/ sescompteze i afarl din WI, sI facem ea acestetitluri sl se poatI negocia si Ia Viena i la Berlin.Aceasta trebue sl voim noi, i cu aceasta v (Umproba el nu avem acea opiniune exageratlmeschinl de a depArta dela noi capitalurile streinedin contr6, noi avem sl le atragem prin scomp-tarea scriselor noastre,

intreb acum, dac/ aceste scrisuri ar emanadela trei sorginti diverse: Craiova, Bucuresti,dacl ele ar avea absolut acelasi credit si acelasiscompt?

Aceasta eu nu o cred.Fiecare grup de scrisuri Ii va avea creditul

slit particular; scrisurile asociatiunei din Craiovaunde vor figurl numai proprietari din cinci judeteo sl aibl mai putin credit si mai mic scomptdeck scrisurile din Bucuresti si Iasi, unde asocia-tiunea va fi mai putint/ prin numlrul asociatitor.

si

Iasi,VS,

627

Ce va rezulth din aceasth varietate de credit?Va rezulth c fiecare cumphrhtor de scrisuri, oridinhuntrul threi ori din afarh, eand va voi shcumpere titluri fonciare, va trebui ca mai Inaintede toate sä se informeze de unde provine acelescrisuri ce i se propune; §i dach scrisurile fon-dare vOr fi ale asociatiunei din Craiova, va trebui

examineze care este creditul acelei asociatiuni;dach ele vor fi ale asociatiunei dela Ia§i ori Bucu-reqti, asemenea. Cu un euvant, cumpärAtorii detitluri vor trebui s e informeze de creditul par-ticular al fieehrei asociatiuni i va oferi pentruserisuri un pret potrivit cu ereditul ce are asocia-tiunea de undo el emanh. Apoi tii, D-lor, ce va

ziea, a pune pe fiecare cumphrhtor in necesi-tate d'a se informh, d'a examinh creditul fiechruiinstitut de credit funciar?

Aceasta va s zich a-iacreh o imensh dificultate,care va face pe multi a renunth la cumphrare,care prin urmare va mic§oth valoarea acestor !

dach apeasth dificultate este necontestattpozitivh pentru cumphrltorii din tarh, cari mai

mult sau mai putin cunose localithtile, cat are shfie de realh pentru eumphrhtorii din strhingtate,chrora se prezinth nu ca un titlu provenit dela unStat in generalitatea sa, ci titluri partieulare pro-venite din loealithtile acelui Stat !

st

Si

sit

628

Strainul din Viena, ori Berlin, va trebul §iel sa examineze creditul particular al fiecarei iso-cia0uni. Dara putea-va s'o faca? Ma tern ca nu;§i mi-e teama ca yeti departa, mai pe tc4i strainii,§i in fapt mai ati face imposibila negociarea acestortitluri pe piqele straine.

Dana aceasta va fi o mare pierdere pentruaceste !

Pentru ce, Domnilor, obligatiunile domenialecari nu sunt decftt ni§te titluri ipotecare, cacisunt baza,te pe ipotecarea bonurilor Statului,pentru ce aceste ob1iga4iuni au curs atat de bunqi se negociaza, repede? Pentruca, mai ales, nu arecineva, nevoe sä se informeze despre sorgintea sancreditul lor; ele sunt uniforme §i acelemi ; provindela o singura sorginte, Statul, §i-au drept garanOeo colectivitate, adica mai multe proprietati.

Puneti dara i tithirile fonciare ale proprie-tarilor in acelemi conditiuni. Nu faceti subdivi-ziuni; nu admiteti §i la noi mai multe asociatiuni,cari pot exista, in Germania, caci acolo este tra-ditiunea, sunt conditiunile economice altele deckla noi ! A admite la noi diviziunea, este a slabicreditul scrisurilor fonciare qi a slabi negociarealor, impucinand numarul cumparatorilor, atat dinOra, cat §i din pietele straine! (Aplauze).

At dara, D-lor, din toate cate v'am expus,

629

rezulta, pang la evidenta, ea interesul, bine intelesal nostru, este sa avem o singura asociatiune deproprietari, care sa emita scrisuri fonciare avando singura forma, un singur tip, un singur credit,si in tara si in strairatate.

Nu faceti, D-lor, diviziuni in forma, in tipsi in credit; caci atunci micsorati valoarea titlu-rilor.; nu va preocupati de inconvenientele depar-tarei comitetului de administratiune de extremitatile

caci aceste inconveniente nu exista; nu va,inchipuiti ca, daca comitetul ar rezidh ad, o sitfie niscaivh greutati pentru proprietarii din Dorohoi,oH Mehedinti, sau alte districte, spre a contracthimprumuturile oH negoeih scrisurile fonciare,fiindca toate aceste greutati vor pieri prin Infiin-tarea de sucursale, caH se vor stabill In cele maimaH centre de populatiune ale tarei. Mai toateformele se vor face prin sucursale, iara negociareatitlurilor se va face pretutindenea, cu acelasi curscare va fi si in capitala, daca titlurile au aceeasisorginte i acelasi credit.

Un titlu fonciar, caruia valoare si crediteste acelasi ea tuturor din tara, Ii cumparacapitalistul sau bancherul de oH unde, fara grip,si in mice parte a Orli se va aflh. Prin urmaremice parte a tärei devine un tang de negociarepentru titlurile noastre fonciare.

a

al

630

Modul cum au sk, functioneze sucursalele esteo cestiune de detaliu care se va regula prin re-gulamente speciale, aprobate de guvern, regula-mente in care s'ar lua toate mksurile de prive-ghiare si de control, pentru fiecare localitate.

Cauza pentru care tinem foarte mult ea formasi tipul scrisurilor sk fie unic pentru toatk tara,este spre a se inlesni si mai mutt negociareascri-surilor noastre fonciare, nu numai in tark, darksi in streinktate, i acesta este singurul mijlocpozitiv Ca s putem atrage capitalurile streine.când vorbesc de negociarea in tark si in streink-tate, nu socotiti, D-lor, ck aceasta este o ilu-ziune; este un ce foarte pozitiv; si de aceeacred c chiar dela inceput aceastk institutiune varkusi. Si cum aceasta? Mai Intai in tail, win ins-titutul de credit are sk se plkteasck cele mai multedatorii ipotecare. Va s ick, dark, celcapital, presupuneti 10 sau 15 milioane seva da spre plata datoriilor ipotecare, Ei bine,fostul credit ipotecar, care a prima plata creanteisale, ce are sk, fac en banii acestia? Negresit ckva ckutà sd-i plaseze; si cea mai punk plasare ceel va cauta, va fi tot in titlurile ipotecare, caresunt scrisurile fonciare, care poartk, o dobandk de8 la sutk, §i care au totodatk perspectiva de a fiplktite integral prin tragere la sorti.

§i

fi

631

Asa darä, mai toate capitalurile date pentrustingerea datoriei ipotecare, vor auta a se plasain scrisuri fonciare.

Sl nu ni se zic e acele capitaluri vor pre-feri a se plasa in efecte asupra statului;D-lor, vedeti acum ce este cu aceste efecte: ele aninceput a se urea prea mult luck numai produe8 la sutl.

Obligatiunile imprumutului Stern au inceputs/ nu producl deck no.

Asa dal* vedeti c capita1itii o s/ preferea plasa capitalurile lor in scrisurile fonciare carepoartl o doMnd/ insemnatI si au sansl de a fi

filltite al pari.Apoi capitalistii din strlinkate, acolo uncle

capitalurile abundeaz6, i unde ele nu gAsese o frue-tificare asa de mare ea la noi, o s aib i maimare interes plasa capitalurile lor in scrisurilenoastre sigure i en bun credit.

Probl despre aceasta vá pot aminti un detaliu.Pe când ne ocupam cu formarea acestei aso-

desi nu lucram deck ca simpli privatifarl a fi siguri e proiectul nostru va ft silit

A se transforme in lege, am primit propuneridela capitalistii din Oxl, ca sl intre in relmiunipentru a angajh mai multe milioane spre a sescompta scrisurile fonciare in conditiuni foarte

fiindcil,

a'§i

ciatiuni,qi

632

avantagioase, in ace1ea0 conditiuni ca titlurileStatului.

Apoi credeti, cA odath, societatea constituitInumai aci o sa se mArgineascA propunerile? Nu;yeti avea propuneri §i din sträinAtate, nu numaidin targ, ci 0 dela capital4ti insemnati, c4i astfelconsiliul de administratiune va putea incheia con-ventiuni prin care s§. asigure scorn ptul scrisurilorfonciare in cele mai bune conditiuni.

De aceea eu cred c5, aceste titluri dacg Dv.le yeti da unitatea de credit in toat6 tara ausa. fie in conditiuni aqa de bune, incat, dela in-ceput sau peste prea putin timp, au sg, se scomp-teze in rnodul cel mai favorabil.

Tot din acest punct de vedere, tot pentru casa, asigur 0 A, nAresc scomptul scrisurilor fonciarela o intrebare, sau provocare, nu tiu cum s'onumesc, din partea D-lui As Ian i-am rIspuns cáam tinut .0 tinem foarte mult a se infiinta §i bancade scompt §i de circulatiunetot prin o societateformata. In

*i pentru ce oare?Este pentru un sentiment de amor propriu

national exagerat? Este acesta efectul unei esalta-tiuni patriotice improvizate? Nici de cum, D-lor!este efectul rationamentului celui mai pozitiv. D-v.qtiti ca in materii economice mg conduc mai ales

0,ra.

633

dui)/ ratiune. i ceeace a§i dori eu este ca §iD-v. toti, §i mai ales ca i guvernul, sa. se con-vingn de aceastn necesitate a infiintnrei unei bnncide seompt. i pentruce? Pentrucg, acest instituteste mai ales care mic§oreazn dobanzile.

Darn cu cat dobanda va fi mai jos, cu catadicn banii vor fi mai eftini, cu atilt scomptulscrisurilor fonciare are sA, fie mai avantagios pentruproprietari, cáci admitand tifra de 8 la sutn cadobandn a scrisurilor, probabil en scrisurile s'arscompta astnzi peste 90. Darn dad, dobAnda ge-neraln ar scndea, Intelegeti c scomptul ar trecemult peste 90 s'ar apropia de al pari.

Aceasta este eauza, D-lor, pentru care in alteàri scrisurile fonciare se scompteazn la al pari.

sa, nu se zien, D-lor ceea ce s'a inaintatin Camera intr'un mod foarte regretabil de entreD. As lan, en la noi in piatn nu avem comerciantici cnmatari. permitn D-sa a-i spune, c cu-nose piata Bucure§tilor mai bine decat D-lui, §i deaceia sustin c avem adevaxati comercianti, carisunt foarte onorabili §i cu mare credit. (Aplauze).

Nu camät g. fac cei mai mari qi adevnraticomercianti, ci, precum cu drept a zis §i D. mi-nistru de finante, ei vand bani, care sunt o marfndupn pretul curent? Aceastn vftnzare dupn cursulcurent al pieto, o numiti darn cn este camna?

Sa-mi

634

Apoi atunci schimbaV cu des/01.0re semnifica-tiunea adev/ratl a cuvintelor. Nu, D-lor, noi avemacum comercian0 cu credit insemnat, nu numaiin tarl, ci si 'in afar/ dia tar/. Dar/ comerciantiinostri, ca noi toti sunt supusi conditiunilor eco-nomice ale tArei, ei vAnd marfa lor cu pretulcurent; aceasta fac bancherii. i aceasta fac toticeilalti si chiar necomercianO.

Dar gàsii D-v. el aceastl marfl, c baniiIi vand prea scump? Este adevArat. Ins/ tocmaipentru acest cuvant este necesitatea cea mai mareca. sl stabilim un institut de credit menit de aefteni marfa. i care ar putea fi acel institut decâtbanca de scompt? (Aplauze).

Mie mi-a pgrut ru el D. ministru de fi-nante este de opiniune c aceastl institutiune nueste oportun6! D-lor, cu toti recunoastem c ore-ditql nostru este intr'o stare anormall in raportcu avuOile noastre, toti recunoastem c/ creditulnostru ar trebui sa, fie mai mare decat acela ce este.Toti stim c6, doMnda la noi e prea mare! i cutoate acestea nu facem nimic ca sl punem comertulnostru in conditiuni asa ca creditul s/ ajungin starea sa normal6, ca dobAnda s nu fie asade exageratl! Cum! nu este oportum ca sh" se

micsoreze dobanda, ca sq. se stabileasc/ un stabi-liment de band, de scompt, care sl functioneze

635

alaturi cu creditul fonciar, si care sa faca a sescompta scrisurile fonciare in cele mai avantagioaseconditiuni? Apoi dad, thci aceasta Du este oportunin adevar, nu §tiu ce alt institut ar putea fi maioportun! (Aplauze).

D-lor, atat eu, cat si multi altii dintre noi,am lucrat §i am contribuit cat am putut Ca A,facem ea §i aceasta mare institutiune sa se formezetot prin o asociatiune indigena; proieetul s'a 0depus la guvern, dupa eum ne-a declarat eriD. ministru de finante, §i a§ dor ea cu 0 zi maimai ,inainte sa se prezinte acestei onorabile A du-nari, pentru ca sa-1 poata discuth §i pe acela.(Aplauze).

Acum, D-lor, ma simt dator a trath cestiuneacreditului fonciar §i din alt punct de vedere, atinseri de D. Asian.

D-sa a raspuns ca, asemenea cestiune sa nuse trateze de aceasta Adunare deck numai pe ta-ramul economic.

Este prea adevarat §i repet §i eu, ca aceastacestiune foarte important/ trebue tratata din punctulde vedere economic; insa oare natura acestei ces-tiuni nu cere ca, pe langa punctul de vedere eco-nomic sa, avem in vedere §i consideratiuni de in-teres national? Aceasta ati numi D-voastra o yangdemonstratiune patriotica?

636

Darl sl examinati lucrurile mai pozitiv, maicle aproape; i yeti vede'a el a se infiinth creditulfonciar i banca de scompt si de circulatiune prinsocialti indigene, insemneazl a se desvolth spiritulde asociatiune intre noi.

Apoi este un ce necontestat i admis de toatl,lumea, el este de un mare interes pentru o natiuneea sa se desvolte intr'insa spiritul de asociatiune.

Nu vedeti D-v. c, cele mai mari monarchii,cele mai puternice State, eautl ea prin toate mij-loacele posibile s lncurajeze desvoltarea spirituluide asociatiune? Nu vedeti D-v. el in alte Statese intrebuinteazl chiar subventiuni maxi, pentru casl, se creeze forte economice i financiare nationale?

noi cei slabi am face altfel decat Statelecele forte? Trebue dar ca i noi sl, clutlm a erehsi a mentine aeeste mari forte economice. Darkinstitutiunile de credit fonciar si de band, descompt si de eirculatiune sunt cele mai eminamentenationale, pentruel ele au de scop a satisface in-terese generale, iarl nu niste interese private. eumdarl am l'ash noi ea asemenea institute se for-meze de strlini, iarl, nu de noi insine?

Tara noastrl este destul de ospitalierl, cumputine alte tlri; la Woi yin i vor veni totdeaunadiferite intreprinderi private; darl niste institutinnica cele de credit fonciar si banca de scompt nu

s§.

637

trebue §i nu pot fi formate deck numai de indi-geni. Nu ar fi nici prudent, nici conform en in-teresele noastre economice ca asemenea institutiunist fie pe mftnele straine !

ce este o institutiune de credit fonciar?Este un mijloeitor intre proprietari §i capitali§ti.

Apoi bine este ca noi cari ne eredem ctsuntem majori, eari ne credem capabili de a neadministrh noi averile noastre, sl aqteptlm cavinl strlinii spre a se pune ea intermediari intrenoi §i intre capitalisti?

Va s ziel nu am puteh glsi noi in taranoastrl oameni demni §i capabili earl sl constitueo asemenea institutiune, ci an trebui s/ mergemin strlinitate s clutlm i s Osim un interme-diar ! Dar/ nu vom dh noi soarta proprieatei pemftna intermediarilor strlini, cari nu §thn dael sevor ocupa de interesele proprietltei noastre mai multcleat de interesele speculatiunilo4 lor? (Aplauze).

A face darl aceasta, ar fi a luerh atat contraintereselor economice eat §i contra intereselor na-tionale ale tl,rei.

Nu cred ins c D-v. yeti dh formarea insti-tutiunilor de credit fonciar §i de bane/ de scompt§i de cireulatiune pe mAna unor asociati sträini.Sunt sigur c yeti face totul ea aceste institutiunisa. se formeze pnin asociatiuni indigene. Si repet

Clci

sl

638

acum, aceea ce am zis deja, c eu unul, cucu toate asertiunile D-lui Asian, nu cred eg se vagäsi o Camera romana care va acorda aceste douainstitutiuni la straini ! Nu cred c vre-o Cameraromana va lucra vre-odata contra acestui simtfoarte general al natiunei intregi! (Aplauze).

Acesta este, repet, in simtimant generalin tara! Cand onor. D-nul Golescu a zis capopularitatea ce pare ea are institutiunea Qredi-tului fonciar roman este factice, i c e creatade guvern, se invia mult. i in adevar. D-lor,

luam lucrurile cum sunt : care guvernele lanoi, aunt ele in a0, pozitiune ca s creeze popu-laritatea prin actele lor? 0, nu, D-lor, din neno-rocire ! din contra, acela care este in opozitiunecu guvernul trece ea patriot, acela care este maiputin sustinut de guvern, acela este mai popular!

trebue cineva sa aiba curagiul civic, cum l'amavut eu, pentru ca sá sustin guvernul!

Prin urmare, D-lor, nu credeti ea circularaguvernului, de§i foarte laudabila, a fost cauzapopularitatei infiintarei ereditului printre proprie-taxi. Cauza a fost puterea veritatei ce poseda lucrulprin sine insu§i.

Veniti, D-lor, de vedeti lista subscrisa dedova sute de proprietari caH au raspuns aderandla apelul facut de noi.

sa

si

1

639

Vedeti, D-lor, lista lor de subscriptiuni defonduri, unde figureaza, numai din România dedincoace §i de dincolo de Milcov pentru formareaunui capital de douAzeci de milioane de franci !Examinati dad aceste nurne sunt ale acelor per-soane can s'ar fi infocat de popularitatea circu-lhrei guvernului! (Ilaritate). Nu, D-lor, aceasthmanifestatiune spontane a capitali§tilor §i a pro-prietarilor romani este expresiunea unei trebuintelegitime simtith de tara intreagh! Orice yeti zice,fiti siguri a este un simtimant general in tar*ca aceste douh institutiuni de credit fonciar qi

de scompt §i circulatiune sh fie nationale §i in-digene! (Aplauze prelungite). Si aceasta, D-lor,nu vrea s. zich c. sunt in contra capitalurilorstrline; nu! am cele mai inaintate idei economicein aceasth materiel Cand cerem ca aceste institu-tiuni sh fie nationale, nu facem dedt sh exercithmun drept al nostru de cowervatiune §i de eco-nomie nationalh, cum se exercith chiar in State lecele mai mari.

Mergeti, D-lor, In Franta, in Germania, §i

spuneti Francezilor ca Englezii sh le formeze bandde scompt ori credit fonciar, sau Germanilor caFrancezii sh le formeze pentru dAn§ii. §i fiti sigurich yeti afih refuzul cel mai arogant. ArAtati-mi otar unde aceste doul institutiuni sh nu fie natio-

640

nale. i numai noi ati voi ca sh facem exceptiune?Nu ; aceasta nu se va puteh. Chiar pentru sistemulasociatiunei capitali§tilor s'a prezentat guvernuluiun proiect tot de indigeni, i Imi pare rhu eh deaceasta nu s'a vorbit de diferitii oratori. Astfelincht chiar chnd ar fi sh se respingh din nenoro-cire sistemul asociatiunei proprietarilor, ceeace nucred, vh yeti lovi de cealalth propunere a capita-liqtilor tot indigeni !

Nimeni nu se va mai puteh lupth cu succescontra acestui sentiment general din toath tara. Detrei, de patru ani, de cand se agith, la noi aceasthcestiune, toti am ajuns la ferma convictiuneaceste douh institutiuni trebue sh se formeze prinasociatiuni indigene ! Cu aceasta nu excludem, nicinu respingem capitalurile strhine, ci dirigem noiasta rni§care economich spre a le atrage §i maibine. Natiunea noastrh, fiind acum majorh, voe.te

aiba propriile sale .puteri financiare; qi precumne-am emancipat pe thramul politic, trebue s neemanciphm i pe thramul economic §i financiar !(Aplauze prelungite).

eh,

sh

III

Monitorul Oficial No. 62 gi 63 din 18 i 20 Martie 1873

Projectul de lege pentru Creditul fonciar roman(Discufia pe articole)

In §edinta din 2 Martie a Camerei deputatilor,incepandu-se desbaterea legei creditului fonciar roman pearticole, se prczinta mai multe amendamente, unele pentrua se forma doua societati de credit fonciar altele pentrua se hotari ea numai proprietari de mo§ii pot forma so-cietatei de credit fonciar.

B. Boerescu, Vernescu. St. Golescu, G-. Gr. Canta-cuzion §. a. propun urmatortil amendament, ca aliniatla art. 2 din lege:

De acelea§i drepturi se vor bucurà §i la acelea0regule vor fi supuse i alte asociatiuni mutuale deproprietari pentru credit fonciar ce se vor forma in tara.

In timp-ul de 10 ani dela promulgarea legei defata numai proprietarii au dreptul de a forma asemeneasocietriti de credit, §i 1111 se va putea autoriza nici intr'unmod fomarea unui institut de credit fonciar prin aso-ciatinne de capitali§ti".

Apoi iea cuvantul pentru a sustine acest amen-dament B. Boerescu.

B. Boerescu. D-lor, perrniteti in cateva

20993 41

sä-mi

642

cuvinte sg, vg, explic acest amendament; si dupg, cevoi explich, si dupg, ce comitetul delegatilor seva pronunta, vom intra in discutiunea lui.

Mai intai, D-lor, sg, nu socotiti cg, in fapt,noi care am sustinut unitatea creditului fonciarne contrazicem prin acest amendament; cAci el s'aputut forma astäzi in urma explicatiunilor dateieri de D. Ministru de finante, iarg, nu in urmaexplicatiunilor D-lui ministru Tell si ale D-luipresedinte al Consiliului. Esplicatiunile de ieri aleD-lui ministru de finance au in adevg,r o mareimportantl. D. ministru ne-a zis ca sg, lgsgan fie-clrui proprietar facultatea sg, se asocieze cum vavoi, asa, di dacg, interesele vor cere, sg, se poatg,formk si mai multe asociatiuni de proprietari, sia mai ad6ogat D. ministru de final*, cg, guvernulva veni in ajutor tuturor grupelor, si va contribuianume la formarea asociatiunei proprietarilor dinBucuresti; cAci si credinta D-lui este cg, in reali-tate o singurg, asociatiune are g se formeze. Acestecuvinte, aceastg, credintg, a D-lui ministru ne-ahot6rat si pe noi a subscrie amendamentul ce avemonoare a vg, prezenth.

Dacg, odatg, nu se mai impune proprietarilorniste cercuri distjnete si fatale, cum se impuneaucele trei cercuri sau asociatiuni prin expunerea demotive, odatg, ce se lasg, absolut liberi proprietarii

643

ca s formeze o singurl sau mai imiltene-am zis ca. nu mai exist6 in fapt perico-

lele p1uralitei, fiinddi suntem siguri de maiInainte, avem aceea§i credinta, ca D. ministru, ctIn fapt o st avern unitatea, o s avem o singurlasociatiune de proprietari cel melt dma asociatii.Dacg D-nii proprietari vor crede in folosul lor81 se faci mai multe asociatiuni, facrt-le; noiIns& nu credem aceasta.

Voci. AO! a§a, este? AO prilnim qi noi.B. Boerescu. tiu cg. aceasta o primiti; mai

este ins6 qi a doua parte a amendamentului nostrupe care nu §tiu dacI Dv. §i ministrul o prime§tedarg pe care noi, subscriitorii arnendamentului,dinpreung cii mai multi D-ni deputati, o sus-tinem cu mice pret, chiar clacg toate fulgerileeu care am fost arnenintati, de disolvare si altele,vor cklea asupra noastrA! (Aplauze prelungite).

Cgci, D-lor s punern punctele pe i; s6 spunernlucrurile clar cum sunt, qi s facem declaratiunefranct de ce este vorba; este lupta, D-Ior, intreacest proiect al proprietarilor romAni §i intre cre-ditul pnin capitali§ti.

Voci: A e! (Aplauze).Ei bine, noi primim ca mice altg, asociatiune

de proprietari ca a noastrA sA se poata, institui qiit concureze cu aceasta; nu putem primi ins6, ca

asocia-

644

al6turi cu asociatiunea de proprietari s vita uninstitut de capitalisti; si iatà pentru ce: pentrucäasociatiunea de capitali§ti care este asociatiune despeculatori si mai periculosi cand sunt streini,venind, §i flr a. privilegiu chiar, a se pune in fataasociatiunei de proprietari, va crea un curs fac-tice al scrisurilor sale, 1111Mill pang cand va dis-credita §i va face A. cadA scrisurile pvoprietarilorapoi vor pune §i scomptul uncle le va conveni,spre scoate sacrificiul

temerea noastrg, D-lor, si aceasta temereeste fondatk este legitimk i noi nu voim case creeze ereditul fonciar national a§h, capiara% peste ca,tva timp.

Acum iat, D-lor, pe ce ne bazgm temereanoastrk

0 asociatiune de capitali.sti este o asociatiunede speculatori. Ca toti speculatorii, si ace§tia potsl expunA, pentru cat-va timp, sume insemnate,in vederea unor beneficii viitoare §i foarte insem-nate. Astfel darl, dela instituirea chiar a unei ase-menea asociatiuni de capitalisti alAturi cu a pro-prietarilor, acesti speculatori vor diuta a da cursfactice literilor lor de gagiu, vor sacrifica pentruaceasta oarecari slime vor face de exemplu, en,(Inca scrisurile asociatiunei de proprietari au 85cursul, ale capitqli§tilor sa fag 95. Toti negresit

fAcut.

half,

s6

et

645

vor veni sq. cumpere scrisurile capitali§tilor; chcifiecare va preferi titlul ce are curs mai bun, qidin aceasta ce va rezulta ? Discreditul complect alscrisurilor societhtei proprietarilor. CU va putehtine aceasth concurentq, putin lealh cum vedeti, aasociatiunei de eapitali§ti contra celei de proprie-

? Nu mult timp; athta Oa, ce asociatiuneade proprietari se va diseredita. CapitaNtii vor sa-crifica in timpul acesta un capital oarecare; darodatq, omor:th asociatiunea proprietarilor, ei vorramânea stIphni pe teren, vor pune scomptul cumvor voi, se vor despagubi eu uzurl de ceeace arfi cheltuit; §i Inct vor realizh ch§tiguri enorme indauna proprietatei. (Aplause).

Iat6 dar rezultatul punerei alhturi cu asocia-tiunea de capitali§ti !

Pentru a inlatura aceasta qi a asigura rhu-§ita asoeiatiunilor de proprietari facem noi amen-damentul nostru!

Ce ar mai puteh s ni se obiecteze ? Unita-tea numai exist6, liberi sunt proprietarii s facq,

eat() asociatiuni vor voi. Dar propunem ea in ter-men de 10 ani sq. nu poath fi admish o asocia-tiune de capitaliqti. Ati vol sh ne refuzati §i aeeasta?Dar atunci ati vol s Ilsati, dela inceput, capita-li§tilor strhini, mijlocul d'a lovi asociatiunea pro-prietarilor ! (Aplause).

tari

.

646

Altfel ce ru e? Ce v6tamare s'ar aduce cuaceasta proprietarilor ? Pentruce nu ati acorda D-v.proprietarilor aceastl mAsurl protectoare, pentruun timp oarecare, pang, cand adic a. s'ar stabili cre-ditul proprieatilor lor ?

Dar, ni s'ar obiecta, c §i capitali§tilor nuse va puteh acorda dreptul de a emite scrisurifonciare, de cat printr'o lege; §i Camera va fi aci,spre a nu le acorda concesiunea.

Ei ! D-lor; ma este! prin lege li s'ar acordaaa drept; dar legea poate veni, sau poate a nuveni? o poate refuza o Camerg, dar o poate da oalta. Interesul desvoltIrei asociatiunilor cle proprie-tan ca protectiunea sa, fie mai eficace qi soartainstitutului lor s, nu steh in Ont.

Dc aceea, trebue st se §tie pozitiv §i sigurea' in timp de 10 ani, asociatiuni de capitali§tiO.. nu se poat6 stabili in tar6. Aceasta va fi eao conditiune esentiath, a formarei institutului decredit al proprietarilor; aceastl conditiune, acestprivilegiu va forma baza esentiall a creditului datscrisurilor fonciare.

Nu voim noi amenintarea permanena contraexistentei asociatiunei proprietarilor; eaci amenin-tare permanentl este discredit permanent, este irn-posibilitate chiar de a se infiinta asociatiunea !(Aplause).

eere

647

Asa dar, D-lor, vedeti c acest amendamentnu prezintg absolut nici un inconvenient; si daca,cineva doreste sincer sg, facg, ca aceast a. asociatiunede proprietari sg, prospere, trebue 06'1 primeascg.,cgzi nici o obiectiune serioasg, nu se poate facecontra sa.

Obiectiunea contra uniatei a ckut; cici noi,ca si D. ministru, avem credinta ct proprietariivor sti cunoaste interesele si a nu forma decat una sau cel mult doug, asociatiuni.

Obiecfiuni c s'ar impune vre-o sarcing, pro-prietarilor numai existg,, de vreme ce proprietariivor lucra prin propria

Obiectiunile chiar produse contra marei pu-teri ce ar aye& un singur consilin de administra-tiune, cad, de vreme ce aceste .consilii pot fi maimulte, ca si asociatiunile.

Nimic dar, in urma acestui arnendament, nus'ar mai putea obiectà, afarit numai de scepticis-inul celor ce nu cred c i Romanii pot fondaasemenea institutiuni de credit! (Aplause).

Asa dar, v rog, D-lor, pe toti, atat cei ceati vorbit pentru unitate, cat i cei ce ati lostpentru pluralitate, sg, veniti si sg vg, uniti cu totiipentru acest amendament care admite pluralitatea,pentrucl subscriitorii lui cred eg in fapt va fitot unitatea, dar care depa,rteazg, pentru un timp

a'si

lor initiativA.

648

mitrginit, instituirea a16turea cu aceste institute,a altor institute de alte sisteme, qi cari ar putehdela inceput sA, paraliseze acOunea asociatiunilorde proprietari.

Rog dar pe comitetul delegaOlor, pe guvern§i pe Owner/ sl se uneascl cu acest arnendament.(Aplause).

IV

(Mon. No. 64 din 21 Martie 1873).

Continuarea discutiunii pe articole a proiectului delege pentru Inflintarea Creditului funciar roman.

Art. 6 din proiectul delegatilor autorizA, Societateaprin aliniatul 3:

A negocià si a scompth scrisuri funciare §i aface awansuri de bani pe aceste titluri."

N. C. Asian, in aedinta din 5 Martie, cere A, sesuprime acest aliniat, de oarece prin el s'ar compromitecreditul institutiunei dândit-se loc la speculatiuni.

Ráspunde pe scurt B. Boerescu.

B. Boerescu. D-lor, nu este destul a se primiun proiect de institut de importanta acestui carese discut/ acum, ei trebue pus in a§h conditiuniinstitutul acesta *Meat sn poat a. functionh qi sa. nui se ia atributiunile cele mai principale Eli carisunt menite sn-i da viatn; cáci altminteri arsernnnh intocmai ca omul acela care ar legh milinilealtui om §i 1-ar pune in apn, ziandu-i srt inoate.

Prin urmare, darn, trebue bine bAgat de seamnin ceeace prive§te punctele principale ale acestuiproiect, §i rog pe onor. Adunare sn faen atentiune

650

a nu introduce modificari cari poate sa fie foarteprejudiciabile desvoltarei acestui institut.

Inte leg ca acei domni deputati cari dela inceputan fost in contra acestui proiect, precum este 0 D.Asian, negresit, s 1111 iubeasca acest proiect; fugnu este mai putin adevarat ca odata intrAnd in dis-cutiunea onor. Adunari, proiectul de lege al Credi-tului fonciar, trebue s fim gelosi en toti de a putehface ca aceasta institntiune sa poatI functionh bine.

Se cere acum suprimarea aliniatului al treilea,care zice ct aceastit institutiune are dreptul de anegoci i scompth scrisuri fonciare si a face avan-suri de bani pe aceste titluri.

Acest atyibut cere I). Asian sa se elimineze?pentruce? Pentru cuvantul ch' aceasta ar fi un

act de speculatiune si c institutul de credit funciarformat prin asociatiune de proprietari nu face actede speculatiune, i c aceasta nu s'ar aflh nicaeri.Imi voiu permite a spune c toate institutele denatura acestuia au acest atribut i ca el nu consti-tue nici de cum un act de speculatiune.

D. N. C. As lan face donfuziune cu atributiunilebancilor formate prin capitaliti. Acolo negresitsunt adevarate speculatiuni, cand se fac scompturisi avansuri, nu pe litere de gagiu ale insusi sta-bilimentului, ci pe efecte ale Statului, pe efectelede comert si pe alte efecte si cu termen de 90

651

zile. Aceste operatiuni sunt in adevar acte de specu-latiune, qi in anul trecut am combatut aceasta §iam zis ca este periculos de a se permite banceide credit fonciar asemenea acte, fiindca expuneinstitutiunea la toate §ansele la cari este expuscomerciul, §i poate chiar aveh de rezultat pagube;de vreme ce acest atribut in proiectul de fat5, estecu totul altcevh, fiind chiar in favoarea proprieta-tei pentruea zice ca institutul sa scompteze chiarpropriile sale titluri, dad, s'ar aflh in conditiunicari sa-i permita de ali plash prisosul scomptandtitlurile sale.

Ei bine, cum s'ar putea ca institutul sa nuaiba incredere In propriile sale efecte? Nu vedetiea ati lovi institutul de cea mai mare neincredere.

AO clang, fi-lor nu este act de speculatiuneatunci cand este vorba de avansuri pe titluri de alesale proprii, caci zicand ca sunt acte de speculatiune,atunci mai bine fiti franci qi declarati-vit in contrachiar a infiintarei acestui credit, iar nu umblati acauth toate pedicile ca sa nu poata merge Inainte.

Pentru aceste cuvinte, va, rog a primi articolul6 a§h cum este §i sa respingeti acest arnendament.

Pus la vot arnendamentul D-lui Aslan se respingeApoi se pune la vot art. 6, astfel cum s'a redactat dec5,tre comitetul de delegati si se admite

Monitorul Oficial No. 65 din 22 Martie 1873

Continuarea discutiunii pe articole a legii pentruInfiintarea Creditului funciar roman.

In .,;edinta din 6 Martie discutindu-se art. 57 dinlege, privitor la sequestru si punerea in posesie a Credi-tului, deputatul liftleanu cere s'a, se suprirne conditiuneaacolo prevázuel, ea contractele de arendare i inchirieresti fie respectate numai cand ele vor fi fost pritnite desoei etate".

Acest amendament se cornbate de B. Boerescu.

B. Boerescu. Rog pe D. V61eanu s6 nu maipropun a. acest amendament. In adev/r, faptul estecq, in aceste asociatiuni mijlocul care se exercith,este sequestru, nu vanzarea, fiindca, interesul socie-t6tei este, nu s5, vanza,, ci s§,-§i prirneasc6, anui-tatea. Nurnai ca mäsur/ extreml la, care se re-curge foarte rar, se vinde proprietatea. Societateaare interes economic ca anuitAile. Sta-tistica din Germania §i din Franta ne probeaz1aceasta. Pe de alth, parte, fiti siguri, c. indath, ce

V.

sl-§i aib6.

653

sequestrul va fi serios, nu vow ver!ea vauzgrilenici urmäririle de care se temea D. KoggIniceanu.Ce se zice in articol? CI societatea care segues-treazg, e datoare sg respecteze contractele de aren-dare; insg nu scgpa0 din vedere cg, se pot faceaci fraude insernnate, i ca s se evite aceasta, sezice ca contractele de arendare acute posterior slfie cunoscute de societate, ca nu in momentulsequestrului sg ving cineva sg opung un contractcare s'a fgcut In ajunul infiintgrei sequestrului.

Afarg de aceasta, mgsurile care se iau acinu sunt pentru aceia care plgtesc onest, ci pentruaceia care voesc sg fraudeze interesele socieatei.Articolul este bun; stiO pentru ce? pentrucg sepoate face un contract de arendarea unei mosiipe pretul de a zecea parte din adevärata ei -va-

loare.Läsati darg, D-lor, articolul ash cum este

redactat de comitet; el asigurg esactitateasi evitg ca societatea sg fie fraudatg de proprie-tarii de rea credintg.

platilor

VI

Monitorul Oficial No. 257 din 27 No...mbre 1873

Adresa de rfispuns la mesagiul tronului.

Cu ocazia discutiunei rAspunsului la mesagiul Tro-nului, M. Kogálniceanu si Nicolae Ionescu combat po-litica esterioarä a Ministerului.

Le Aspunde B. Boerescu, care sustine ea, politicaRomiiniei fa tii de Inalta Poartä are ca baza, vechile tractatesi capitulatiuni incheiate cu Turcia cari admit suvera-nitatea si autonomia Orli.

B. Boerescu, illinistru de Externe.D-lor Deputa0, am ascultat cu mirare, si va.

mArturisesc, cu o profund6 intristare cuvintele simodul prin cad. D-nii KoOlniceanu si Ionescu aucombatut r6spunsu1 la adresa cAtre Tron, mai alesin ceeace priveste relMiunile noastre exterioare, sim'am Intrebat: din ce punct de vedere s'au pusD-lor sa. cornball acest act ? Din punctul de ye-dere de oameni de Stat ? Din punctul de vederede Români 9... SA, examin6m, si räspunsul va venide sine.

655

Din ce acte, din ce fapte scoate0 D-v. carelatiunile noastre exterioare stall a§a de ran, incat sd meritam noi reprobarea D-v. Cum proba-rati D-v. ca starea noastra exterioara este a§a derea, in cat nu poate fi satisfacatoare, dupa cumse afirma prin cuvintele din mesagiu §i prin ras-punsul comisimlei ?

D. Kogalniceanu a inceput prin a gäsi canenemerite, ca superfine poate, seek expresiuniprin earl comisiunea, in acord cu mesagiul, con-stata multumirea natinnei pentru buna primire ceDomnitorul Romaniei a aflat in strainatate, §i pen-fru bine-voitoarele sentimente ce i s'au aratat dinpartea suveranilor cu call Maria sa a avut onoarea se intalni.

Dar ce act nemerit, ce lucru neuzitat este dea se constata aceasta, gratitudine a natiunei wincbiar mesagiul Tronului? Oare faptul bunei pri-miri este pozitiv sau nu? Cred ca nici D. Kogäl-niceanu nu poate contesta faptul, qi D-lui a re-cunoscut excelenta primire ce s'a facut Domnito-rului nostru; eaci nu putea negh, nici avea cali-tatea a o face, un fapt Mat de important §i cu-noscut.

Domnul Romaniei a fost primit pretutindeniCu onorurile cuvenite, §i taxa exprima recuno§tintasa Suveranilor pentru aceasta, Malta buna-vointa.

656

D. Kogalniceanu, veehiul diplomat, afla sin-gur eI aceast a. manifestare legitima era, nenerne-rita, de prisos; de oarece Domnitorului nostru, eqitdintr'o familie atat de ilustra, i se cuveneau oare-cum acele onoruri, pe call le primeh chiar andcalatorea pana a nu fi Domnitor.

Dar, D-lor, sunt doua, consideratiuni cari jus-tiflc i legitimeaza, aceasta vorbire qi in mesagiu§i in raspunsul comisiunei.

Intaia consideratiune er a. de curtenie i debuna, euviinta, pe care D. Kogalniceanu, ea vechiuom politic, trebuia s'o eunoasc6. Era o datorie deeurtenie, de buna euviinta, general uzitata, eaDomnitorul sa multumeasca, Suveranilor, inainteachiar a natiunei, de buna primire cu care l'auonorat, §i ea natiunea, prin Camera., sa-si exprimerecuno§tinta sa.

Ai vazut cà regele Italiei insuqi, deunazi cuocazia deschiderei parlamentului, se conforma acestuiuz, cand a vorbit de calatoria sa in strainatate.Jar D. Kogalniceanu, omul nostru de Stat, ar figasit ca, este conform cu buna cuviinta cea maielementara, ca in urma frumoasei primiri cena Sa a intampinat in strainatate ca Suveran alunui Stat autonom. i guvern §i Camera s'tsa nu zica, nimie, si sa nu exprime multumirerecuno§tinta. Insa un a§a fapt ar fi fost contpriu

Mit-

tact,§i

657

celui mai elementar sentiment de bung convenienta.(Aplause).

Mai este 'Inca qi o alta consideratiune, peYana acest sentiment de curtenie 0 de bung cu-viinta, care ne-a fácut a vorbi despre buna pri-mire a Domnitorului uostru in strainatate Amvoit, va nthrturisesc curat §i franc, sa se constate§i sa se §tie c Capul Statului nostru, un Statnou §1 june, care acum fi manifestà via0, sa po-litica, in mai multe raporturi internacionale, a avutcea mai buna 0 mai magulitoare primire din par-tea unor atat de mari Suverani ai Europei.

aceste onoruri n'au fost date nurnai Su-veranului nostru, ci s'au rasfrant asupra Wei cereprezinth. (Aplauze).

Aceasta am tinut ca sa se §tie, caci, sa nuascundem. D-lor, s'au facut oarecare aluziuni instrainatate, i imi pare ru d'a vedea ca 0 I).Kogalniceanu face ace1ea0 aluziuni. S'a cautat ase insinua marAios §i prin foi i altfel, 0 la Viena§i la Constantinopole ea onorurile facute Domni-

torului nu s'au adresat Suveranului Ronthniei,care poate nu le merita, ci Principelui eqit dintr'o

ilustra familie.Domnitorul, insa care a fost in mai buna

pozitiune a aprecià a devarul decAt oricine, impins

de cel mai nobil sentiment, zice in mesagiul sOu

20J9342

658

catre adunlri: cA, buna primire si simtimantelebinevoitoare ale Suveranilor stint pentru mine onoug dovada de consideratiune de care tam noastrhse bucura in strainatate". (Aplauze). Prin aceastanu va sa zich ca Domnitorul, prin nasterea sa,prin opozitiunea ilustrh ce ocupa in familiile suve-rane ale Europei nu merith sh i se dea aceleasionoruri. Da, D-lor. lnsa acum ilustrul Principeeste Domnitor al Romaniei, si onorurile facutepersoanei Mariei Sale s'au facut Domnitorului Ro-maniei (Aplauze). Acest adevhr il repeta si comi-siunea in raspunsul sat].

§i 'mi pare rhu de a vedeh c'h D. Kogalni-ceanu vine si repeta malitioasele distinctiuni intreprincipele de sange regal si intre Domnitorul Ro-maniei.

Streinii sh fad asemenea distinctiuni; Oe nustint permise unui Roman! (Aplauze).

Prin urmare, D-lor, din ambele aceste punctede vedere, imi pare rau ca D. Kogalniceanu faceaceleasi distinctiuni cari s'au facut de altii cu ma-litiositate. Era convenabil, erh just si logic ca saexprimam a noastrh multumire pentru buna pri-mire facuth Domnitorului Romaniei de catre Ma-jestatea Sa Imperatorele Austriei si de catre cei-lalti Suverani cu care Maria Sa s'a intalnit.

Dail, acum ne intrebam : care sunt faptele,

659

care sunt actele cari au fAcut pe D. Kog/lniceanu§i pe D. Ioneseu s cread c Alm au In rela-tiunile noastre exterioare? Guvernul a afirmat, sia avut cuvintele sale spre a afirmh In mesagiurelatiunile acestea sunt satisf/cAtoare. Ce fapt in-voac/ cei ce combat aceast§, afirmare?

D. Kogalniceanu a vorbit de agentii no§tridin stain/tate, a vorbit a§h de vag, 'Meat nu §tirnnici ce a voit s zic, iiici unde a voit s ajungg.Dach, D-lui nu voeste de a face obiectul unei interpe-latiuni din aceastl cestiune, cel putin si in aceastldiscutiune general/ tot trebuih s precizeze lucrul ;

altfel nu se poate formh convietiunea Camerei.D. Koghlniceanu s'a m/rginit uurnai a enunta

fraze ca acestea: stiti cum stint primiti agentii

nostri? tii ce pozitiune au!" i ce a voit oareD. Kogllniceanu sh, inteleagh, cu aceste fraze ne-sfar§ite?

Eu am onoare a-i rhspunde c agentii no§trisunt foarte bine primiti §i foarte bine tratati de

guvernele pe Mug/ care sunt acralitati. (Aplauze).voit oare D. Kogh,lniceanu ea bun Roman

§i consumat om de Stat, s facl aluziune la

aceasta ca. nu toti agentii nostri au caracter ofi-

cial? Voitu-a adicA s/ inculpe pe guvernul actualde ceea ce §i D-sa nu a fkut, ori de chte ori afost la guvern? (Aplauze).

A

A.

660

Ei bine, D-lor, da; din nenorocire nu autoi agentii no§tri earacter oficial. Dug, va venitimpul, suntem siguri, And toti agentii no§tri vorfi recunoscuti oficial; caci aceasta este conformcu drepturile suverane ale tarei; caci Romaniaare 0 dreptul de reprezentatiune drept nepreserip-tibil, care nu se stingq prin neuz, sau nerecunoa§-terea timpurara a celor d-al treilea. (Aplauzeprelungite).

Reprezentantii no§tri, a§a, cum functioneazaei in strainatate, sunt numiti conform legilor vo-tate de aceasta, Camera, ei sunt acreditati cucrisorile Domnului nostru, §i ati vazut cu AO,gratiozitate Suveranii straini Ii primesc, §i le ex-prima sentimente bine voitoare pentru Domntara ce reprezinta.

1; a veni timpul, And i pozitiunea lor politicava fi in acord cu dreptul tarei; caci, cu incetullumina se va face din ce in ce mai complectaasupra fiintei drepturilor noastre.

Trebue insa, in orice caz s constat cut pla-cere c serviciile ce agentii no§tri aduc tarei, suntfoarte insemnate i foarte reale.

I)ar D. Kogalniceanu, dupa ce a cautat aumili, a Injosi pozitiunea agentilor no§tri, vine §ideclara, informat nu §tim din ce misterioase sor-ginti, ca dintre agentii no§tri, ne scriu unii ca

661

suntem ca 8ter8i din cartea popoarelor; altii, cAnu trebue s/ mai sperAm in sprijinul nimlnui !...

VA declar, D-lor, a din ferieire, asemeneaasertiuni nu existA In nici-o corespondentA dincartoanele oficiale sau confidentiale ale ministeruluide externe.

Ar fi fost trist pentru noi ca ele sA existe!este §i mai trist de a vedeh un deputat ca D. Ko-

galniceanu, cl vine de afirml inaintea AdunAreia tArei niqte lucruri, call, de ar fi adevArate,

ar aduce desgustul i descuragiarea in inimile Ro-mânilor !... (Aplauze prelungite).

D. Kogllniceanu, ca si D. Ionescu, au clutatdarl a gAsi alte fapte spre a puteh justifich aser-tiunile D-lor, c relatiunile noastre exterioare suntrele. Au fost siliti precizh mai bine motiveleacuzArei D-lor.

sunt acele fapte? Cari sunt acelemotive?

Acelea c 80,m ru cu Inalta-PoartA;suntem in neintelegeri cu lnalta-Poartg; c voimst rupem legAturile cu Inalta-Poartl, ne spuneD Ionescu, cA, voim s/ ne declarAm independenti!

D. Ionescu, bunul patriot, radicalul liberal, amers pin a. la a luh in ras cuvantul de independentA,§i a tratat de libele qi de pamflete scrierile, car-tile, ziarele cari au vorbit de independenta roman/ !

§i

0

cari

el

662

Mai ca ne-a acuzat D. lonescu ca noi declaramindependenta, fitra a initià si pe Camera. A$ h in-eat D-lui se si pusese a discuth daca trebue saunu sa, rupem legaturile en Inalta-Poarta, Oa, ceD. Presedinte a fost nevoit sa-1 intrerupa si st-iaminteasel ca nu se agita aceastä cestiune inAdunare.

Ei, D-le loneseu! istoria si viitorul vor Inaact de zisele D-tale de astazi.

Oricum ar fi, s'a afirmat tiara, desi. intr'unmod abstract, ea relatiunile noastre cu Inalta-Poartanu sunt satisfacatoare; si ea prin urmare, afirmareadin mesagiu nu este exacta.

D-lor, am onoare a va declara intr'un modgeneral, ea, afirmarea guvernului, ca relatiunilenoastre cu puterile straine sunt satisfaeatoare, esteconforma cu adevarul; si nu avem deeht a nefelieith de acest adevar.

Este foarte adevarat el, puterile straine aratafoarte mare bunavointa, si multa incredere instarea actuall a Romaniei. Si cand aceasta stimasi incredere exista, relatiunile unui Stat en alteputeri urn pot fi deck satisfacatoare.

Si stiti care este cauza acestei stime, acesteiincrederi de care Romania se bucura in strainA-tate? Este toemai faptul care nu place D-lor Ko-galniceanu si Ioneseu, pe care D-lor il eonsiderA

663

ea un rgu, este stabilitatea de care ne bucurámde trei ani.

Aceast/ stabilitate este un fapt pozitiv, si eaexista nu pentrucg am aveh Cavouri si Bismarki,cici nici D. Kogalniceanu nici eu nu suntem Ca-vouri, Bismarki, ci cu totii suntem mai mid, ashea la noi, cum chiar D. Kog61niceanu a formulatcomparatiunea punilnd pe un Cavour si un Bis-mark alAturi cu Vilara si loanid dela noi, ci faptulstabilitatei existA gratie experientei si IntelepciuneiCamerilor si guvernului. Nu e meritul indivizilorexistenta stabiliatei, ea e opera timpului si a co-lectivitittilor.

Ei bine, cand in strling,tate se vede cl "inteotaxa noul constitutionalI ea a noastrl, un guverna durat trei ani, si a fost in perfecta arm.onie cuCamera, cxei daca, armonia nu existh, trebuih saus5.. se retrag5, ministerul, san A, se disolve Camera,aceasta este un excelent titlu de recomandare sio eauz6 de incredere.

Este dar6 un adeviir pozitiv ea, tara noastr5,se bucurg, de incredere si are cele mai bune rela-tiuni cu puterile strgine.

Dadi, din nefericire, oareeari corespondentesi neintelegeri existA intre noi si Ina1ta-Poart6,aceasta nu va s6 zic6 ca, toate relatiunile noastreexterioare sunt rele sau ca, chiar relatiunile noastre

664

cu Inalta-Poarta, sunt in general rele. Nu, Dior,ralatiunile noastre cu Inalta-Poarta, sunt generalbune, 0 profit de aceasta ocasiune spre a deelaraca nu intelegem a rupe raporturile ce tractateleau creat intre noi §i Inalta-Poarta.

Mi-a parut foarte ram de a vedeh oratori capreopinentii, a yin 0 cu ocasiunea adresei, punin discutiune ruperea acestor raporturi, 0 contri-bue astfel a aduce desbinare qi neincredere intrenoi §i Poarta. Fie D-lor siguri ca nu interesulRomaniei apara cand calla a ne da aceasta ati-tudine.

Este foarte adevarat, D-lor, ca, corespondentesuparatoare §i neintelegeri au esistat intre noi 0Inalta-Poarta ; sa speram ea ele vor inceta. Voescpreopinentii sa cunoasca anume fiecare caz? Fad.interpelatiuni; 0, de 0 mai multe din aceste che-stiuni sunt Inca pendinte, voiu gäsi mijlocul, princomisiuni speciale, a lua cuno§tinta de dosareleministerului meu de externe, §i fiti incredintati.D-lor, ca guvernul nu va roqi prezentand aceledosare, din contra, el va fi mandru. (Aplause).

Dara de unde au putut proveni acele nein-telegeri intre noi §i Inalta-Poarta? Din reaua na-ravire, in relele traditiuni, pot explich eu intr'unmod general cauza acestor neintelegeri.

Pot fi rele naraviri, rele traditiuni, in poli-

665

tica exterioarA. ca si in eea interioar& Inalta-Poart/ cred c/ conserv/ niste rele traditiuni Inprivinta noasträ de care nu se poate indtNoi, din parte-ne, dorim s conserv/m cele maibune relatiuni eu Inalta-Poarta., ins/ aceste rela-tiuni nu pot fi de cat bazate pe tractatele in flint/.Drepturile noastre, exist/ in puterea trac-tatelor incheiate de str/mosii nostri cu Inalta-Poartg. Nimeni nu ne-a creat, nu ne-a druit aceledrepturi; ele existau din timpii cei vechi; i pu-terile europene cele mari nu ne au acut de cat agaranta aceeace exista deja.

Tara nos:strA nu a fost conchis/cu armele; ea a Incheiat de bun/ voe tractate cuInalta-Poart6, mentinut toate drepturilesuveraniatei, la care ea nu a renuntat. Prin ur-mare, acele drepturi nu ni s'a conces grafios denimeni, dup/ cum se obisnueste foarte eronat ase repeth prin unele acte str/ine. Prin acele trac-tate vechi ale noastre, tara nu a renuntat la niciun drept su vcran. Se vorbeste anume intr'insele dedreptul de resbe i d'a incheia pace. Nu ni s'alimitat suveranitatea noastr5, de cat prin plataunui dar anual egtre Turcia, in schimb de alteobligatiuni ce i Turcia luh cátre noi.

Acesta este dreptul nostru politic ash cumrezulta din tractatele pe can puterile europene le-a

scIpa.

D-lor,

nici-o-datg

§i '§i-a

666

recunoscut anume prin conventiunea dela Parisdin 1858. (Aplause).

Dacil dar, guvernul nostru opune Inaltei-Porti mentinerea i respectarea tractatelor, aceastaoare va s zic a. ca, voim a rupe legAturile cu Inalta-PoartA? Aceasta va s zic c/ voim a proclamaindependenta, si a comae aceast/ mare crima, cene imputa, doi oameni politici, doi patrioti liberalica D. KogAlniceanu i lonescu?

0-lor, dacd din nenorocire a putut s6 fie ne-intelegeri intre noi si Inalta-Poarta, nu noi amprovocat, ci numai Inalt6-Poart6; si netntelegereaa provenit mai ales din neintelegerea i nedefini-rea a doi termeni improprii, a aceluia de vasal

suzeran, c/ci nu se ail/ de loc in vechile noa-stre tractate.

Prin interpretarea acestor termeni impropriu,Inalta-Poart/ a putut s cread/ cA, are mai xnultedrepturi de cat ii d tractatele.

Noi nu am putut si nu vom putea toleraasemenea impietare; si vom st/rui In respectulegalit/tei pe t/thmul tractatelor. (Aplause).

D-nii Kogälniceanu i Ionescu au vorbit deo circular/ a Inaltei-Porti, cu o data reeenta, princare ni se tägldueste dreptul de a incheia trac-tate sau conventiuni cu alte puteri. D. Koani-ceanu v'a i citat un pasagiu din acest act, fara

667

a formula un euvAnt. de protestare contra acestuinou si flagrant atac la autonomia noastrd.

Aceast a. circulard a fost, D-lor, adresata, catreputerile garante, iar nu guvernului nostru, care,cu toate acestea, a cunoscut'o curand pe cale in-directa. Imi pare ram cd nu pot sd raspund astkimai nault asupra ei, de cat numai cd si aceastacircular/ este o consecintd a prejudecatilor si arelelor ndrIviri din trecut,

Poarta vine si prin acest act, ea §i prin ac-tele anterioare i ne contesta, drepturile autonomieinoastre; noi nu facem de at s ne al:Aram, §iapararea noastrd este tare, fiinded ne tinem pe td-ramul tractatelor si al legalitatei. (Aplause).

Se teme D. Ionescu ca. a rdrnas fdr a. rdspunsaced circulard. Sd fie D-sa sigur ca nu a ramasfár rdspuns acel act, ca si ()rice altd contestares'ar face drepturilor noastre. Maria Sa Domnito-rill Carol I va sti totd'auna sit tind sus si taredrapelul si drepturile Romaniei! (Aplause pre-lu ngi te).

D. KogAlniceanu recunoaste singur si declardcit noi suntem in adevdr independenti. Ash este.In drept noi suntem independenti. Daca, ea i alteState din vechime, neam supus, prin tractatelestramosesti, la plata unui tribut, aceasta nu va sitzica, ea, am renuntat la cele-alte drepturi ale su-

668

veranithtei. Pre eat timp nu am renuntat la eleintr'un mod- expres, ele existh, 0 rhman neatinse.Deschideti istoria, cititi publiciqtii, §i yeti veclehch un Stat ce plätelte numai un tribut, flrh arenunta la cele-alte drepturi, este pe deplin suve-ran i rhmane independent.

Dach in fapt aceasth independenth nu s'a re-cunoscut inch, 0 dach toate drepturile ce rezulth,dinteinsa nu se exerciteazh, aceasta nu va sh zicheh dreptul a incetat de a existh. Timpul va corn-plecth opera qi va face ca toate drepturile Roma-niei independente sh fio exercitate pe deplin.

(Aplauze).Ei, D-lor! cAnd comparhrn starea de asthzi

cu trecutul, intelegem mai bine cath desvoltare auluat drepturile noastre. Va veni timpul, sunt sigur,cand puterile Europei, in urma luminei ce se vaface prin publicitatea 0 discutiunea actelor noastre,se vor convinge eh acest Stat, nefiind conchis eusabia, nu este nici vasal, nici supus, ci un StatadevArat independent, iiii eh, singura limith a suve-ranithtei sale nu este deck plata unui dar anualchtre Inalta Poarth.

De ce dart preopinentii vorbese a noi amproclamh independenta? De ce, prin insinuatiuniputin patriotice, cauth a ne arlth ca un fel de

rebeli contra Inaltei Porti? Numai supuOi se revolth!

669

Si Romania nu a fost §i nu este supusa nimanui!(Aplauze prelungite §i repetate).

Independenta ei exista de fel; §i flu avem säo reclamam dela nimeni! (Aplauze).

Daca insasi D-nii Kogalniceanu §i Ionescusunt siliti a recunoaste marginirea raporturilorjuridice ale Turciei cu noi, pentruce nu protestainsisi contra cireularei din 24 Septemvrie? Pentrucecauta a justifich chiar prin aceasta c noi am volsa rupern relatiunile cu Ina lta Poarta, pe candnoi nu voim decat s mentinem acele relatiuni inlimitele tractatelor.

Acea circulare a Inaltei Porti nu a putut fidata decat intr'un moment de grabire. Eu sper cainsisi barbatii caH conduc destinele ImperiuluiOtoman, vor sfarsi pHn a se convinge de adevar,§i a reveni asupra acestui act precipitat! Ei vorintelege ca este mult mai prudent si mai folosi-tor pentru Inalta Poarta a se multumi sa con-serve cu noi relatiunile stricte stabilite pnin trac-tate si caH convin intereselor ambelor parti deo-potriva.

Rog nurnai pang atunci pe singurii doi ora-tori, caH au combatut politica exterioara a guver-nului, a pune in acord concluziunile cu premiseleD-lor; caci daca recunosc ca Scatul nostru este su-veran, este independent in drept, apoi cum D-lor

670

justiflc i voese s suferim acte atentatoare auto-nomiei §i suveranit6tei noastre? (Aplauze).

Acestea numai aveam sg, Aspund in privintarelatiunilor noastre exterioare. In ceeace prive§tecele din intru, colegii mei vor raspunde, daa vorgäsi de cuviint6. Observ numai c i acuzlrile inprivinta celor din intru, formulate numai de D.Ionescu, cati D. KoggIniceanu a fost mai rezervat,gratie experientei sale, sunt tot atat de slabe caacuzgrile pentru cele exterioare. Toate faptele cucari au voit s ni se dovedeasc a. slgbiciunea noastra,,au fost bazate numai pe aceasta, c6, dac6 efectelenoastre publice au avut puting schlere in timpulcrizei actuale, in comparatiune cu efectele altorState, cauza ar fi ct noi suntem mici, foarte midi,ca ni0e tufe mititele pe cari vânturile cele marlnu le pot atinge intru nimic. Darg, aceasta este oiluziune a D-lui Ionescu. In materie de credit nueste Stat mare qi mic; este cestiunea de incredere.Tit lune noastre de Stat au avut atata credit, incat criza nu le-a atins mult. Aceasta darA este ocauz6 de putere pentru noi, iarl nu de sMiciune.

D. N. lonescu iar60 a mai ar5tat c o alt6cauzA de släbiciune interioar6 ar fi conflictul iscatprin neintelegerile dintre Mitropolitul Moldovei cu Sf.Sinod. Dar6 §i aceasta este o iluziune, fiindcg, acestconflict este deja inchis; §i apoi, chiar dac6 ar fi

si

671.

existat, nu poate fi o cauz5, de sth,biciune o diseu-tiune ivith pentru aplicarea unei legi votath deCamerh.

Asa darg, in afarl, ati crezut a vedeh o slh-biciune in ceeace constitue forta noastrh; exci forteeste guvernul care mentine i aphrh drepturile threi.In intru, ati chutat eauze de slhbiciuni, fhrh a iz-buti s ne puteti aräta una singurl reath,. Slabi-ciunea darl este cu D-v., can sustineti i aphratio rea cauzg, iarh, forta este cu noi, chci adeväruleste cu noi. i child vorbesc de forth, este ca. stiueh toath natiunea este cu noi, indrah ce este vorbaa aphrh demnitatea i drepturile sale. (Aplauze).

Dach D. N. Ionescu a spus un adevhr in totcuvhntul shu, este atunci child s'a intitulat pe sinede rnic i infimh minoritate. Da, D-lor, este mica

foarte infima, minoritate aceia can engeth caD-sa. Toath natiunea este cu noi; chei natiuneacare respecth ea si.noi relatiunile cu Inalta Poarth,voeste ea sh nu se sufere a se viola tractatele,atribul Inalta Poarth drepturi caH nu le are, si aatach ori a se seadeh in eeva drepturile noastresuverane bazate pe tractate. lath forta noastrh.(Aplauze prelungite i repetate).

si

a-si

VII

Mon. of. No. 259 din 29 Noemyrie 1873

1ar4i politica externi a guvernului

M. Kogalniceanu atactind din nou politica extern5,a guvernului li faspunde Boerescu care sustine a inrelatiunile cu Ina lta Poartl guvernul are in vedere ye-chile traetate Incheiate en Tureia eaH proclam5, suvera-ni ratea §i autonorn i a taxi i .

B. Boerescu, Ministru de Externe. D-lordeputgi, D. Kogalniceanu cu arta sa recunos-cut/ de orator, de vechiu §i experimentat ompolitic, a cautat astazi a face catev a intoar-ceri dibace inapoi asupra celor zise de D-sa eri§i aceasta spre a putea conchide intr'un mod maipractic decat a facut-o In §edit4a trecuta.

Mai Mal D-sa a cautat A. mai dreaga celesusOnute eri de D-lui asupra paragrafului dinmesagiul Domnese li rAspunsul Camerei, care von-bWe de multumirea ce a simtit -taxa pentru bunaprimire facuta Mariei Sale in strainatate. AstaziD. Kogalniceanu a convenit cel pi4in ca. era o ces-

673

tiune de buna evil* §i de curtenie de a se

face mentiune de acest insemnat fapt, c eth unact de politeta dela care nu se putea departh, dea se rnentiona atat de Tron in mesagiu, cat §i deCamera prin adresa sa de multumire catre suveranulAustriei, §i ceilalti suverani, pentru buna prirnirece s'a facut Domnitorului nostru. Convenind asupranecesitatei acestui paragraf, D. Kogalniceanu s'amarginit numai a adog ct ,i in timpul candD-sa eth ministru, Domnitorul nostru a facut ocalatorie in strainatate, qi cu toate acestea, niciTronul, nici Cathera, atunci n-au vorbit de acestfapt. AO este; insa acest precedent aratat de D.Kogalniceanu, nu poate servi de norma pentrumice alte fapte analoage. Alte consideratiuni §i

imprejurari an fost atunci la 1869, altele pot fi

astazi. §i apoi mai adlogati ca atunci calatoriaDomnitorului s'a facut incognito, in vreme ceanul acesta Domnitorul nostru a facut o calatorieoficiala la curtea imperatorului Austriei. Ambeledath calatorii nu se aseamana, spre a se puteacompara; §i astazi eth de datorie elementath decurtenie §i de interesul tarei, de a se multurniaugu§tilor suverani de prirnirea ce au facut suve-ranului Romaniei. (Aplauza).

D. Kogalniceanu insa tot pare nemultumit deacest pasagiu din Adresa; caci intreprinse a face

20993 43

674

o comparatiune Intl% vizita Domnitorului nostrula Viena i cAlatoria regelui Italiei, i conehise

erh legitim ca regae Italiei s vorbeasdi, ca-merei italiene de c1,16toria sa, fiindcI ea a avuto mare importanta, D-lor eine apretins ca noi sà ne mitsurgm cu mArirea re-gelui Italiei si cu scopul okiliftoriei sale, pentru caD. Kogainiceanu Ali mai aea osteneala s fad,o comparatiune cu totul inoportun6? Oricare aa fost importahta c616toriei regelui Italiei, nu estemai putin adeV6rat c Domnitorul nostru a fostprimit de cátre suverani in moaul cel mai mggu-litor pentru Romfinia. i atunel si eticheta i bunacuviintA, si consideratiuni politice cereau ea la cea

ocaziune nsemnat sà exprimAm multumi-rile si recunostinta noastrA. Aceastl ocaziune s'aprezentat, natural la deschiderea corpurile legiui-toara, si ne-am implinit datoria.

Tot asa a urmat, D-lor, si vecinii nostri SArbi.Principele Serbiei, cu ocaziunea deschiderei Scup-cinei a multumit pun mesagiul su suveranilorpe care ii vizitase. Tot asa s'a fAcut si in Italia.

pentru marl, si pentru midi datoria este mill,

aceeasi.In ceea ce priveste pe agentii nostri din strein5,-

tate, D. KoOlniceanu i-a tratat mai bine astazi.Imi pare bine de aceasta' schimbare, pe care eu

cg

DarA,

Si

politica.

(Phial

675

unul o atribui i discutiunilor urmate can 1-auluminat qi 1-au fAcut s vadA mai bine adev6ru1.Astki D-sa nu a mai tAgqduit importanta, niciserviciile aduse Orei de agentii no§tri, atAt numaic i aci D-lui pare cI i-a pIrut ru cA a re-culat; cci iari afirml ca. 0 in privinta agen-tilor §tie multe lucruri pe care D-sa nu le poatespune.

Dana de ce nu le poate spune? SpunA totce §tie. Dadi, in adev6r, ar fi lucruri care nu sepot spune de ce le mentioneaz5, qi lag a planao b6nuia15.; de vreme ce le-a mentionat, de ce nuni le spune curat? Ei bine, Domnilor, adev6ruleste ca, nu exist6 nimie; eu am declarat erideclar §i astki D-lui Kogginiceanu cg, agentiino§trii sunt primiti cu cuvintit s,i se conduc cudemnitatea reprezentantilor unui stat liber. Nuexistit corespondente descurageatoare pentru tarA,

din partea agentilor; nici eunosc acte ofeng-toare sau umilitoare contra Ion. D. Kogalniceanusit facl bine a veni cu acte §i en probe, iar nunumai cu afirm/ri, pe care eu le neg cu totul,bazat pe cartoanele ministerului de externe. Il potasigura pe D. Kog6lnieanu c5, a fost rAu informat.

De unde aqteptam ca D-lui sit ne dea probede cele ce a zis contra agentilor no§tri din str6i-nrttate, de odatl 11 vedem cit se ocup6 de agentii

si

676

straini dela noi. D-lui afirma ca agentul Ger-maniei dela noi, nu ar mai B. avand astazi titlulde agent diplomatic, ca intrecut, §i ne intreabacare ar fi cauza acestei schimbari? Intelegeti cevoia sa deduca din aceasta D. Kogälniceanu. V amarturisesc insa, Domnilor c i aceasta noutateeste o surprindere pentru mine. Nu §tiu de uncleD-lui poate §ti una ca aceasta. Eu tot ce §tiueste ca, agentul Germaniei funqioneaza absolutcum a functionat §i predecesarii si, ca este acre-ditat pe langa Maria Sa Domnitorul, ca §i taticeilali consuli, qi dupa cnrn trebue sa fie micereprezentant strMn, §i va declar ca, dupa catcunosc din actele oficiale, acest agent continua aavea titlul de consul general gi agent diplomaticca i predecesorii si i alti consuli.

In fine D. Kogalniceanu vine la partea ul-tima, la relatiunile noastre cu Inalta-Poarta, ajungeadica la partea favorita §i practica. Ai vazut,Domnilor, conOnutul amendamentului D-sale §i in-.celegeti, unde el tinde.

D. Kogalniceanu este silit astazi §i in aceastaparte sa recunoasca veritätile fondamentale emisede mine eri. D-lui recunoa§te intre noi §i Inalta-Poarta, nu poate exista alta legalitate de cat ceabazata, pe tratate. Mai recunoa0e c ara noastran'a fost nici conquista nici este supusa cuiva, §i

ci.

677

ca' are §i astAzi toate drepturile la cari nu a re-nuntat prin tractatele Incheiate cu Inalta-PoarMdela secolul XIV pang la secolul XVI.

Bune sunt toate aceste recunoa§teri, i felicitpe D. KogAlniceanu de progresul ce s'a fAcut tnideile sale. Dar 11 ntreb pe D-lui, odaUi, ce a ad-mis aceste veritati, la ce consecint/ poate ajunge?A noastrl consecintl este aceasta: tratatele fiindbaza raporturilor noastre cu Turcia, noi nu cu-noaltem a1t1 legalitate de cat aceea rezultand dinacele tractate, §i vom protesta, §i nu vom toleranici un act care ar constitui o impietare asupradrepturilor noastre. (Aplause prelungite).

Tot la aceea§i consecinta. ajunge §i D. Kog5.1-niceanu? D-lui este mai ales preocupat a probh

relatiunile noastre cu Inaltn-Poarth flu suntbune cum zicem noi; §i en un aer plin de gravi-tate, ne spune eA are sa ridice D-lui un colt alperdelei, srt risipeasa, D-lui norul care ascundeadevarul.

Dar, Domnilor, descoperirea aceasta este foartecomod6 de f/cut pentni. D. KoOlniceanu; cxciD-lui vine a ne descoperi aceeace qtiau toti, adielc§, sunt neintelegeri intre noi §i Inalta-Poartg..Aceste neintelegeri sunt cunoscute de toti. Ce ethnevoie a le mai descoperi? Gnvernul roman sperlca pana, in fine Inalta-Poart5., se va lumina asupra

ca

678

drepturilor noastre, v'a inceta d'a mai ridichpretentiuni Ali nu sunt in acord nici eu tratatele,nici cu demnitatea, nici cu autonornia Romlniei(Aplause). Dar pMia acum dificultAile i nelMele-gerile existä.

D. Kogalniceanu insa este nemultumit caAdunarea n'a stint nimic pang, acum. Dar nuexist/ nici nevoia, nici opornitatea ca Adunarea

cunoasA aceste discutiuni. Mid ar fi cazulatAt de gray ea A se comunice Camerei, 4 si-guri, Domnilor, ea noi, can intelegem a aparadrepturile Orei numai cu natiunea §i in capul na-

vom veni noi mai inainte i vom cere con-siliul i votul Camerilor. (Aplause).

D. Kogalniceanu se mira cum de 40 de ani,cum Onä acum nu s'au mai intamplat asemeneaneintelegeri cu Inalta-Poarta, §i intreaba pentru cese iviA ele acum?

Dar sa Intreb eu mai intaiu pe D. Kogal-niceanu, care a trecut prin aatea regimuri, la cefel de timpi face D-lui aluziune And 'invoaca tre-cutul Ca um argument contra noastrA? De timpiide abuzuri voe§te D-lni sä vorbeasA, de acei timpiAnd drepturile noastre stAbune erau nu numai jic-nite qi batjocorite, dar sugrumate chiar §i cu totulnegate?

Nu; acele timpuri nu se pot invoch ca un

§t

s/

tiunei,

679

model, dreptul atunci era nabmit sub presiuneaPortei. (Aplauze).

Ace le timpuri de abuzuri, Dornnilor, s lasamsa fie invocate de straini, iar nu de noi. Nu ca osuvenire placuta, trebue sa, se invoace ele de undeputat roman, intio Camera romana! (Aplauze).

Abuzul qi violet*, nu pot niciodata, sa facaa dispare drepturile noastre. Aceasta raspundemnoi acelor straini, can, cand vor s ne nege vre-undrept al nostru, invoaca precedente din timpii deabuzuri. Astazi au trecut acele timpuri; astazi§i. noi §i Inalta-Poarta, trebue sa cautarn §i

conservarn numai legalitatea. Noi mentinem rapor-turile ce tractatele an creat intre nth §i imperiulotoman. Inalta-Poarta din parte-i este datoare sarespecte autonomia noastra bazata, pe tractate, sarespecte toate drepturile suveranitatei noastre cedecurg din vechile tratate, afirmate §i garantatede câtiva ani, §i de marile puteri europeane.

Nici noi nu rupem legaturile cu Inalta-Poarta,dar nici Inalta-Poarta nu poate sa ne conteste sausa-§i atribue drepturi §i formuleze pretentiunicontrarii tractatelor. (Aplauze). Iata adevarata le-galitate, iata reciprocitatea de drept care trebue

existe intre nth §i PoartaDad, acum 40 de ani, sau nu mai §tiu

alti ani, nu se iveau atatea netntelegeri intre noi

sacati

sn

sa-si

680

cu guvernul otoman Domnilor, la multe cauzetrebue st atribuim noi aeeasta.

Aceasta cestiune este foarte delicata, si nucred c este oportun sa o mai discutam.

Eu, un lucru numai intreb pe D. Kogalni-ceanu: este D-lui sigur, poate D-lui afirma ca acum40 de ani, c acum 30 de ani, cit acum cativaani corectitudinea legalitatei din partea Turcieicatre noi era destul de perfeeta? As voi ea D.Koeilniceanu, om politic si bun istoric, sit nespuna aceasta. Sunt sigur cit nu va face o asemeneaafirmatiune.

Dar daca altadata nu erau discutiuni si ne-intelegeri cu Inalta Poarta, este di se tolerau multede ale Turciei. Cu aceasta nu voiu sa acuz penimeni. Caei cunosc i eu dificultatile ce existau.Tara noastra, au fost mult timp necunoscuta;drepturile ei nu erau esite la lumina,. Astazi pozi-tiunea noastra este cu totul alta; tratatele noastrecele vechi sunt confirmate i rnentionate de con-ventiunea dela Paris prin art. 2, prirnind astfelsanctiunea puterilor garante.

Aceasta garantie este pentru noi scutul celforte; in desert au egutat unii sit insinue cit gu-vernul nostru nu ar tine la eonservarea acesteigarantii; Guvernul are din contra, convinctiuneacea mai intima cit garantia coleetiva a puterilor

681

este 0 va fi totdeauna scutul cel mai forte al natio-nalithtei noastre, qi eh ea va 11 totdeauna tot atatde necesarl pentru Romania, cum este pentru Belgia

Greeia.Child dar drepturile qi autonomia Romanilor

sunt asthzi nu numai cunoscute, dar §i garantatede cele mai marl puteri europeene, nu suntemoare in drept s pretindem mai multh corectitu-dine in aplicarea legalithtei ce existh in raportu-rile noastre cu Inalta-Poarth? i nu suferim nimiccare ar vgthrnh shu mic§orh drepturile noastre cerezulth din tractate. A§h dar diferenta de timpiexp1ic i legitimeazh susceptibilitatea noastra..

Apoi existenta neintelegerilor noastre cu PoartacaUt sh o mai atribuim i la ofice alte impreju-rhri, i chiar in temperamentul oamenilor politici,flu numai dela noi, dar 0 din Constantinopole.Chci, Domnilor, au putut fi la noi, duph timpi,oameni in capul guvernului, cari sh lase a setrece lucruri pe cari altii le considerh, ca niqte vio-latiuni de drepturi.

Asemenea, macar eh leghturile noastre cuPoarta sunt bazate numai pe tractate, au fost qiin capul afacerilor imperiului otoman, bhrbati cusisteme, cu idei, eu temperament diferit, eari auchu tat sh deh acelor leghturi o aplicare mai multsau mult putin corecth. Aceste diferente de sisteme

682

§i idei se simt §i mai bine intr'un Stat cu guvernabsolut. Au fost oameni de Stat, §i din cei maimari ai Turciei, cari erau convin§i cg, servesc maibine interesele irnperiului, dm/ vor trath Romaniain Stat autonom §i distins, mentinandu-se In cea.mai strict6 legalitate a tractatelor; precum asemenea.au fost alti oameni politici in capul guvernuluiotoman can an crezut la absorbtiuni, la centrali-zgri cu RomAnia. Caracterul individului joac/ marerol in actiunea omului politic.

Prin urmare §i aceste variatiuni de sistemeale lArbatilor politici din Constantinopole au pututnu putin contribui la mi§carea neintelegerilor.

Inst, Domnilor, s5, nu exagerám r6u1 maimult cleat este. PA,n6, acum nu s'au admis Inca.jicniri drepturilor Romftniei.

Este vorba numai de contestatiuni §i cestiunilestau Inc5, pendinte. Tot sperAm noi cari nu atacg,m,ci numai ne ap/r5,m, sperAm c Inalta Poart5, va,sfAr§i Fin a se convinge de adevAr.

Domnilor, pentru ce zicem c i relatiu-nile noastre cu Inalta Poart5, sunt bune. De ar fifost altfel, am fi consultat mai Intaiu Camera, §iapoi agentul nostru dela Constantinopole n'ar fi

mai stat acolo (aplauze).Rog dar pe D. Kog/lniceanu §i pe ceilalti

oratori ca D-lui din opozitiune, ca sä fie foarte

Iath,

683

prudenti asupra acestei cestiuni, §i sa. o discutenumai cu calmul §i raceala omului de Stat. Caeinu trebue a se confundh o cestiune exterioar6, acestiune de interes national, cu micele si trecatoa-rele interese de partide, cu consideratiunile deambitiune personal/.

Ne povatueste D. Kogalniceanu, ea sa, ne in-telegem cu Inalta Poarta,, cat sa, fim in bun/ armoniecu alma.

Aceasta noi o voim inainte de D-lui, si lucramneeontenit ca sa, inlaturam cauzele de neintelegeri.Dar total depinde dela maniera de a vedeh. Noiintelegem intr'un fel mentinerea bunei armonii euPoarta; D. Kogalniceanu se vede ca, o intelegeintr'un alt mod. Noi nu intelegem a conserva, bunaarmonie cu Inalta Poartg, deck pe baza tractatelordeck pe baza celei mai perfecte legalit/ti. Vedemca.D.Kogalniceanu e nemultumit de politica noastrasi propune tin amendment. Cand D-lui va venila guvern, va restabili intelegerea cum o voesteprin amendamentul shu. Noi nu primim alta 'Jaz/de intelegere deck aceea a vechilor noastre tractate(aplauze prelungite).

Noi, Domnilor, repetarn suntem fermi decisia mentine cele mai bune legaturi cu Inalta Poart6,insl cu conditiunea iarlsi ferma. §i inevitabill lacare nu vorn renunth niciodat6, de a ni se respectk

<684

In modul eel mai absolut drepturile noastre tradi-tionale (aplauze prelungite). Pe aeest teren, Domni-lor, puterea noastrl e mare, pentrua stim si sus-tinem a natiunea toatil este eu noi; si nu ered easl fie in tarI vre-o partidl de o a1th opiniune-(aplauze). C6ei, Românii, acum, ea si altAdatA, andeste vorba de interesele lor cele mai nationale, for-meaza, un singur corp, i o singura. voint6. (Aplauzeprelungite s,i repetate).

TABLA DE MATERII

1859Pag.

Unirea principatelor 3Importanta unirei 6Raspuns delegatiunei moldovene 9Votul Public 12Arendasii mosiilor mAnAstiresti 16Ajutorarea comerciantilor 20CAtre Onorabila Adunare electivA 23Poslujnici si scutelnici 27Naturalizarea strAinilor 99

Sporirea numArului scoalelor rurale 32

1.860Expunerea motivelor pentru desfiintarea pedepsei cu

moarte in Principatele UniteAdresA a Ministrului B. Boerescu pentru lucrarea unei

istorii nationale

1864

37

55

Raport referitor la codul penal si procedura penalA . 6k

. .

686

1865Pag.

namovibilitatea magistraturei 77Jar inamovibilitatea magistraturei 81

Procedura executiunii civile 92

1866Discutie referitoare la excluderea din adunare a lui

M. Kogälniceanu 97

1867-Combaterea sporirii num'arului referendarilor . . . . 110Discurs privitor la contractarea imprumuturilor in steal-

natate 118Aplicarea legei judecatorilor de pli 139Propunerea strAmurarii curtii de casatie la Iasi . 152

Perceperea veniturilor statului 163Proiectul de lege pentru ratificarea conventiei din 11

lunie 1866 relativa la reziliarea conventiei impru-mutului de 150 milioane lei turcesti, dela 19 Martie1865 174

Proiect de lege pentru organizarea ministerului de fi-nante 192

Proiect de lege pentru infiintarea unui sistem monetarsi pentru fabricarea monetelor nationale 199

Proiectul de lege pentru pensiuni . . . . 209

1868Proiectul de rAspuns al Senatului la mesagiul Tronului:

Rolul armatei române 219Proiectul de raspuns al Sei.-itului la mesagiul Tronului 224

687

1869Pd g .

Proiect de lege pentru modificarea legei electorale . 231Teoria partidelor 242Politica exterioarA a guvernului 256Imprumutul cu premii al ora§ului Bucure.5ti 264

1870Dreptul de control al Reprezentatiunei nationale asu-

pra budgetelor statului 279Alegerile Colegiului III de Deputati din llfov . . . 295

1871Cestiunea Strousberg 321Din nou chestiunea Strousberg . . ...... 395

1872Proiectul de lege pentru transmiterea concesiunei Strous-

berg cAtre o societate anonimA 419Legea timbrului 435Lipsa profesorilor deputati dela catedre in timpul se-

siunilor parlamentare 446Interpelarea lui C. Boliac in privinta insurAteilor . . 449Proiectul de lege pentru administratia domeniilor Sta-

tului 471Iar.1§i cestiunea cAilor ferate române 479

1873Conventiunea cu Austro-Ungaria pentru jonctiunea cAi-

lor ferate romAne cu cele Austro-Ungare . . . . 535

.. .

688

Pag.

Proiectul de lege pentru Creditul funciar roman . . . 568Proiectul de lege pentru Creditul funciar roman . . . 641

Continuarea discutiunii pe articole a proiectului delege pentru infiintarea Creditului funciar roman . 649

Continuarea discutiunii pe articole a legii pentru in-flintarea Creditului funciar roman 652

Adresa de raspuns la mesagiul tronului 654Iarasi politica externa a guvernului 672