Vlsrr,sERNUs-aniscutinlgTllaColibaqi,Cahul,RSSMoldoveneas-

ciL. Este absolvent al Facultilii de Filozofie (Universitatea Al. I. Cuza,Iagi,

1g96) gi al masterului in Filozofie (universitatea Babe;-Bolyai, cltj, 1997).

A fost redactor fondator al revistei Philosophy^stuff 9i redactor asociat al

revisteildea artd+societate. Aactivat in cadrul Fundaliilor Idea qi Tranzit Ei al

editurilor Idea Ei Polirom. in ultimii ani a [inut rubrici d e opiniein Romdnia

libera, HotNews, Timpul ;i Adevdrul, preatmgi rubrici permanente la revistele

Noua literaturd, Suplimentul de culturd Ei Obsertator cultural'

A debutat cu volumul Nriscr.rf in URSS (Polirom, 2006; ediliaall-a'2007;

editia a III-a, 2010; edilia a IV-a, 2013), volum tradus in rusf, (Editura Ad

Marginem,2007), bulgari (Editura KX - Critique & Humanism,2009)' spa-

niolh (Editura Akal, 2010), italian[ (Editura Hacca, 2010), maghiar[ (Editura

L'Harmattan, 2011), georgiani (Editura Sulakauri, 2011) 9i polon[ (Editura

claroscuro, 2014). voiumul a fost distins cu Premiul pentru debut al Romh-

niei literaregi cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din RomAnia.

in 2009 publicl, la Editura Polirom, t]ltimii eretici ai Imperiului'voltm

tradus in italianiL (Editura Ha cca,2012) gi rus[ (in curs de aparilie la Editura

Ad Marginem). La aceeaEi edituri publici, in 2010, impreunl cu Bogdan-

Alexandru Stdnescu, volumul ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul

lui Manuc,iar in 2015, sectan{ii. Mica trilogie a marginalilor, volum distins

cu Premiul Matei Brincoveanu pentru Literatur['

in 2012 publici, la Editura Cartier, volumui Izr telighenlia rusd azi, trmat'

in 2013, de Sint un om de stinga.

Alituri de Costi Rogozanu, Ciprian $iulea qi Ovidiu Jichindeleanu'

este coordonator al volumuhti lluzia anticomunismului. Lecturi critice ale

Raportului Tismdneanu, Editura Cartier, 2008. Alituri de Florin Poenaru,

este coordonatorul volumulu i IJcraina live. Criza din (Jcraina: de la Maidan

la rdzb o i civ il, Editw a Tact, 2014.

Este unul dintre fondatorii Ei coordonatorii proiectului (www.criticatac.ro)'

Vasile EfnU

Intelighen!iabasarabeand azt

lnterviuri, disculii, polemici despreBasarabia de ieri si de azi

Rotonda

CAR]IIE R

Cuprins

Covorul moldovenesc. in loc de introducere (Vasile Ernu) """""""""""""" 5

,,Sunt un copil al rizboiului" (Interviu cu Vladimir BesJeagd) """""""""10

,,Chiar de mi-ag dori, nu pot si spun ci am devenit origean"

(Interviu cu Vasile Botnaru) ................... """''27

,,Dugmanul de clasi" sau scurti istorie a comunismului

din Basarabia (Interviu cu lgor Ca;u) """""""':"""" """""'42

,,Omul poate ciLdea in capcana oricdrei identitili"(Interttiu cu Tam ara Cdrdu;)...........

,,Republica Moldova nu este o lari agrari, ci una ruralf'

Qnt)rviu cu Victor Ciobanu) -............."" """"'75

,,Marea noastri problemi este ci suntem mici 9i slabi intr-o

lume mare qi puiernici." (lnterttiu cu Vsevolod Ciornei) """""""""""""" 88

,,Am vrut cu revista <Contrafort> si credm o alternativi'

Culturale, ideologici qi finalmente politici in Basarabia"

(lnterviu cu Vasile GLrnel 9i Vitalie Ciobanu, fondatori

;i editori ai re'ttistei,,Contrafort") ......"""""" """""""""""" 1

,,Cartea existi ca si (re)nasci o lume"

(Interviu cu Emilian Galaicu-Pdun) .

Despre reinventarea tradiliei. Alexandru Sturdza

gi Europa Sfintei Alianle sau un striin de pretutindeni

(Interviu cu Stella Ghervas).......--

,,Aqa ne scurtim viala noastre 9i o prelungim pe cea a cdrlilor"

(Interviu cu Gheorghe Erizanu) ......... -....

,,Eu sunt produsul proiectului sovietic oficial

<Prietenia popoarelorr" (Interviu cu Serghei Ehrlich) """""""""

,70 371

intoarcerea acasi sau de ce ,,nimeni n-o se inceteze si-gi batinevasta acasi, pentru ci,avd,zut un spectacol de teatru"(InterviucuNicoletaEsinencu)............... ......176

,;Moldova este o zone hmitrofi intre doui modeleciviliza{ionale 9i eu a9 prefera ca ea si existe

de sine stitdtor." (Interttiu cu OlegKrasnor) ..........................................-.;.192

Nici eroi, nici triditori. Despre Basarabia, comunism,ascensoare sociale, Unire sau un nou proiect de lar5(Interviu cu PetruNegurd) .....210

,,Fojgiiala luptei pentru o bucifici de mAncare mai gras6,

iati suma deliciilor propuse de libera concuren{f'(Interviu cu OlegPanfil). .......232

,,Desenam de cind md lin minte. Aveam conditii prielnice:culori,hArtie, Iinigte..." (lnterviucuLicd\ainciud..................................258

,,Conflictul central al politicii 9i societifii moldoveneqtieste unul de clasi. .." (Interttiu cu Vitalie Sprdnceand) ..............................266

,,Chigindul a lost distrus atAt pe timp de rdzboi,cAt qi pe timp de pace" (Interviu cu Ion gtefani{d)..:..................... .............286

,,Moldova-i vie gi este in ciutarea unei autenticestatahtefl moldovenegti" (Interviu cu Mark Tkaciuk) ......296

Ultima generalie sovietici, prima generalie independenti.De la genera{ia rupturii la cea a colapsului(Interviu cu Alexei Tulbure)........... ................ 3ll

,,Am avut vise, idealuri, pe care chiar atunci le vedeam

cum se niruie sub ochii exaltati ai multimilor"(Interviu cu Andrei lurcanu) 55/

,,Patria este ceea ce nu ti se poate lua"(lnterttiu cu Serghei lJzun)............... ..............356

,,Sunt un copil al razboiului"

Interviu cu Vladimir Begleagd

Chnd am citit prima datd,,Zborfrdnt" amfostfoarte impresio-nat. Pentru mine, in adolescenld, Vladimir Be;leagd era un soi de

Marin Preda. Chiar mai mult. Din pdcate, l-am cunoscut foartethrziu. Cdnd nu mai yisam sd-l cunosc. $i mi-a devenit unfel detatd: il ascult cu nesal;i deseori nu sunt de acord. Dar il admir ;iil respect enorm, ca sd nu spun mai mult. E din aceea;i generaliecu pdrintii mei gi a trecut prin acelea;i suferinle ;i dezamdgiri.El este unul dintre ultimii, foarte pulinii supravieluitori ai uneigenera[ii exceplionale. Pdcat cd-i cunoa;tem atAt de pulin.

- Dragi Vladimir Besleagl, sunte(i unul dintre cei mai iubili gi

respectati intelectuali ai Basarabiei, din aceeasi generalie cu plrinliimei, o generatie foarte incercati gi care a dus greul anilor de refacerede dupi rizboi etc. De unde vine Vladimir Begleagi, din ce familieqi sat se trage el?

- Mediul social-istoric: sunt niscut in 1931, comuna Millieqti,jude(ul Tiraspol, timp in care Stalin mdna lumea in colhoz. Bunelulmeu de pe mami, Andrei Ciocdrlan, gospodar instirit, s-a dat qi el

la colectivi, dar vizind cI acolo s-au adunat doar trdntorii satului,cirora le place si stea mai mult la umbri decit si munceasci, iese dinacea fdcS.turi bolgevici. Este judecat, face un an de munc[ silnici,revine acasi gi se apuci iar de propria-i gospodirie. Anul urmitoreste arestat 9i, impreunl cu nevasta gi fiul mezin Alexandru, exilatin pidurile Rusiei, unde curAnd moare de dizenterie, iar Sagca este

sfAgiat de lupi. Fiica lui mai mici, Fevronia-Eugenia, de nici 17 ani,ca si nu fie deportati gi ea, se miriti de urgenlI cu Vasile Beqleagi,gi aga apar eu pe lume: cu prelul morlii bunelului Ei al unchiului meunevArstnic, dar gi cel al tinerelii mamei, aproape copili. CAnd am ajunssi congtientizez, in adolescenli, acest secret al nagterii mele, am avutprima in via!6 ispitd a sinuciderii...

- Ce v5' mai aminti(i din anii rizboiului? $tiu cI aveli o poveste

fascinanti in leglturi cu numele dumneavoastri, Adolf. Ce urme a

lisat in destinul dumneavoastr[ marele rizboi?

- Sunt un copil al rizboiului. L-am trdit integral, fiind martorocular al inceputului din duminica de 22 iunie, cAnd a fost bombar-

dat Tiraspolul de avialia germani gi pini-n primivara lui 1945, cAnd

am fost secerat de tifos. Evacualie pAni aproape de Odesa. Revenire

pe jos, in doi cu mama, acasi. intAlnirea cu ofilerul german. Tata intrangeele din Odesa asediatd de armatele romlne. C5'derea Odesei.

intoarcerea tatei. Notar in comuna Mdldiegti. Rizboiul ne-a adus noui,transnistrienilor, care ne-am aflat sub administralie civildL romAnd

in anii 194l-1944, libertatea credinfei creqtine, practicarea obiceiu-

rilor strimoqeqti, restituirea pimAnturilor confiscate de colhozurile

bolgevice, iar mie, copilului de 10 ani, gcoall romAneasc[. La Tiraspol a

lunc[ionat un liceu cu numele ,,Duca-Voddi', la care am mers dupi clasa

ir patra primari cu program romdnesc sI mi inscriu, dar nu am reuqit,

rn-am intors in sat, unde se infiinfase gi la noi unul, gi am urmat clasa

intAi liceu gi jumitate de clasa a doua. Am citit at1ta carte romineasciatuncea! Am mers liber cu uratul, colindul, cu chiraleisa, lucruri care

ne erau interzise de regimul bolgevic. Ba, la acei ani mi incumetam sin.rerg la qezitori, cu flicdii... Am avut o copildrie de povestel

Iar cu numele a fost aEa. La nagtere, tata Vasile a linut si-mi dea

numele german Adolf, pe care,ziceael,il citise intr-un calendar Ei era

al unui matematician german. El voia ca si ml fac gi eu matematici-

an. Afari de asta, in tinere{ea lui, tata muncise sezonier Ia Kassel, o

colonie germani, vecinl cu Miliiegtii nogtri, gi era incAntat de modulde via![ gi gospodS'ria nemlilor. Cdnd au vrut mama si bunica Natalia

si m[ boteze intr-ascuns, preotul rus din sat, Vladimir Fomi]ki, le-a

cerut un document. EIe au furat de la tata ce-avea el, l-au adus, gi cindpreotul avdzttt ce scrie acolo, le-a t[iat-o: ,,Acesta e un nume catolic,

nu-l botezl" Femeile: ,,Ce si facem, batiugka? Si moari nebotezat?

Iri cumva s,i-l increqtineazi." $i popa mi-a dat numele lui, Vladimir,

;i m-am vlzut in legea lui Cristos. Prietenii in copildrie imi ziceau:

,,Adic!", cu accentul pe A...

in primivara fui 1944, cAnd frontul ajunse la Nistru, tata a fostarestat impreuni cu alli birba{i din pirlile noastre, binuili de leglturicu partizanii sovietici, dus la GESTAPO la Tiraspol, acolo cercetat gi

b5.tut sd dea informa(ii. Fiind om descurcire! toati viala lui, cum aveala el acel document, a mizat pe numele meu german, aga ci a scipatcs zlle, pe cAnd ceilalli mai toli au fost executali...

Pentru mine, rizboiul a insemnat nu doar cAliva ani de minunatdscoali romAneasci, ci a marcat, intr-un fel, debutul meu literar, chiardaci sub forqi epistolard. Se intAmpla la 13 ani. printr-un r[vaq scriscu mdnd de copil, citre unchiul Costea, care se afla pe front, prinUngaria... Hdrtia, cum se zice pe la noi scrisorii, poartd data de 29decembrie 1944. Nu a mai fost expediatd, pinl si duc eu acel triunghiostlqesc la poqtd, cade vestea c[ unchiul Costea e mort...

- in familia mea, pentru ci plrin]ii mei au prins Marea Foametedin'46, fiind cam de aceeaqi vArstl cu dumneavoastrl, am foartemulte povesti legate de aceastl tragedie cumpliti. Ce poveqti giamintiri aveti dumneavoastri?

- Adevirat, povegti! Prima a fost cea auzita de la tatd-meu: desprefoamea din anii 1922_1923. cind eu nici nu existam pe lume. Apoialta, de la inceputul anilor'30. CAnd eram prea mic. Dup[ care venigi a treia, ca s_o gust gi eu, cea drn 1946_L947. De altfel, sistemul to_talitar sovietic era marcat cam la fiecare zece anide cAte o frumusetede... FOAMETE!

La concret. Prima imagine de coqmar au fost. . . I5'custele. Era in varafierbinte, uscati alut'46. Mi aflam afari, pe la amiazi, intre cisoaiegi bagta beciului. Soarele era de-acum sus. La un moment dat, prinsea se lntuneca, in plini zi. MI uit in sus gi vid cum dinspre r[slrit vineca un nor' dar nu de ploaie, ci un nor verde. Nu mai vizusem aga ceva!

$i cum vine, odati cade peste sat, peste casa noastri, peste mine, cumii gi milioane, si miliarde de fiinle zburitoare, lungi in trup, cu aripisfAriinde, cad valuri-valuri la pimint, miscdndu-se inainte pe jos,rd'zdnd in rostogolirea lor qi bietele resturi din troscotul qi aga ars qi

uscat ce mai rimi.sese dupi marea usclciune a acelei veri. Am inhilatun mdturoi gi am prins a bate in spurcatele gAnginii, dar de unde?

I2

Pe unele le striveam, dar in locul lor cldeau alte puhoaie nesilioase,ribufniri ale degerturilor asiatice ajunse pAni la noi...

Da, mare prdpid a fost. Dar s5'-!i spun un adevir: la noi, in Moldova,loametea vine nu din cauza secetei, nu. Ci pentru ci oamenilor li se ia

pAinea! in Moldova un an poate hrini alli cAlival in'44 ayeam atd,ta

pdine, ci ar fi ajuns pentru zece ani secetoqi. Armata Rogie a stalionatcinci luni la Nistru gi a pipat tot...

Un caz.Ies eu in sat, si merg la viru-meu. Tai prin grdLdinile arse

ale oamenilor. CAnd si ajung in centrul satului, pe o ulicioard, vidr-rn buluc de oameni alerg6Lnd dup[ cineva fugind inaintea lor, oamenicare aleargi gi strigi: ,,Prinde!i-o! Jine[i-ol Tnlhnri(a!" Fug gi eu dupiei gi ce si vid? O fati ca de vreo 18 ani, una dintre surorile orfane care

triiau singure intr-o bujd[ pe ulila noastri, mai jos, fugea de gloata

aceea care mai-mai s-o prind[. CAnd ajunge la malul rdpei, sub care

cra o fAntAni cu colac de piatri ca de cdteva gchioape de 'nalt de la

pimAnt, se opregte qi se arunc[-n fintAni. Ce-a fost? Se b[gase la ogospodini in beci gi furase un ulcior cu lapte. Aceea aveavace, iar ele,

cele doui surori firi plrinli, cAnd treceam pe lAngd casa lor, le vedeam

negre-tibicite Ia fa{i, de foame. S-a aruncat in fAntAn6, si moari de

rugine. Dar nu s-a inecat, ci fAntAna era qi ea secatS' de atita seceti.M-am aplecat peste colac gi am vdzut-o qezAnd la fund pe un pietroi,clirdAind de frici 9i frig...

A murit multl lume de foame atunci. Rar cine avea ce minca. Se

duceau oamenii in Ucraina in sus, si schimbe boarfe pe te miri ceva

cle-ale gurii. Mulli se pripddeau pe drum, nu se mai intorceau. Darcle ce acel pripid? Bolgevicii au golit podurile ca si poati mai lesne

lraga lumea in colhoz. S-a intAmplat si merg la Congazinvaralui'47,rrcolo unde lucra tati-meu in sistemul cooperaliei, qi am vizut oamenitumflali de foame. Aceia care scipaserd cu zile. Dar in iarni au pieritcu sutele qi miile, de nu avea cine si le sape gropi, aga cl ii scoteau

la cAmp gi-i bdgau in troiene, iar cdLnd omltul s-a luat in primivari,cimpurile erau seminate cu morfi...

Mi mir de r[tdcilii de frali gitgiruzi, care se lasd amigili de goviniiruqi gi astizi, ei care au fost cel mai mult secerali de regimul imperialr tr sescl

r3

Apropo, pe la inceputul anilor'80, aflAndu-mi intr-o ci'ldtorie cu

poetul ilegalist Emilian Bucov, in acei ani trigti, aflat in funclia de

viceprim-ministru al guvernului RSSM, am avut ideea de a-l trage

de limbl: ,,Dar cA{i oameni au pierit la noi de foame?", la care dlnsula rispuns: ,,Ca la vreo 300 de mii". Asta dupl ce Puterea Sovieticd,

reocupAnd Basarabia, a bigat in focul rlzboiului pe birbafi gi flicni,in cele mai aprige lupte, de-au fost micelirite tot vreo 300 de mii...

- Dar cili au rimas sd zac5 in plmAntul inghe{at al Siberiei?

Cine-i va numlra?

- Poate jigodiile ,,socialiste", care ne cheaml inapoi, in raiul im-perialist rusesc? $i un moment strict personal. inainte de a ne scoate

din sat qi a ne duce in evacualie, ca sd poati riglui mai uqor bunurileoamenilor, in casa fostului primar din spatele casei noastre s-au in-

stalat soldalii, care, aducAnd de undeva un taur, l-au bigat in staul,

l-au legat cu coarnele de zdvor gi hai si tragi in el, drept in frunte, cu

pistolul automat, ca si-l omoare gi si-l minince. Trigeau, tr[geau, dar

taurul nu cldea, doar flutura din cap. PAn[ la urmi l-au doborit. L-au

jupuit, iar pielea au aruncat-o sub gardul nostru. Eu, care am urmArittoati scena stAnd la ferestruica de pe cuptor, m-am furiEat pe intunericgi am cirat acea piele la noi, am urcat-o in pod gi am intins-o pe grindaunui ciprior. Dar era grea, bre! Foarte grea! Sirmanul taur, ce moarte

a avut. Asta a fost in vara lui 44. Pielea s-a uscat acolo, in pod. A venit

foametea gi in toiul ei, din iarna Id 1946-1947, urcam in pod Ei cu un

culit teiam o bucatd, rideam-pirleam bine pirul, o merunteam, o

fierbeam gi ficeam un fel de ricituri. Ce mai bucate alese!

- Dar ce amintiri avefi despre gcoall? Cum au fost primii anide gcoali?

- Mai intAi, despre cum am mers eu la qcoali. De pe la qase ani

qtiam si citesc: m-a invllat mama in joacd qi buchiile slavoneEti, Ei pe

cele rusegti, dar gi literele latine-romineqti. Iar de. mers am mers la

numai gapte ani, ci pe atunci te lua Ia opt. De ce aga? A fost ambAlulmeu! in acel an, 1938, se ficeau gcolari prietenii mei de joaci, vecinaNataga qi veriqorul Vladimir (leat 1930), aSa ce eu r[maneam singur, ca

rninzul de iap6, cum se zicepe Ia noi. Am inceput si buhdiesc in gurarnare: ,,Vreau qi eu la gcoalil Vreau Ia gcoali gi gata!" N-a avut incotrolata si m-a dus. Lec(iile incepuseri. Tata citre director: ,,Bdiatul istarr I meu vrea la gcoali." Directorul: ,,Dar cdli ani are?" - ,,$epte." - ,,Sise mai joace un an gi-l aduci." Dar vorbeau pe rusegte, si nu in(eleg eu.

l'c dracu! Eu s5. nu inleleg? $i cdnd sd mi ia tata de mini si ne duceminapoi acasi, eu mi agi! de uga cancelariei gi urlu de se cutremurariIoate cele trei etaje: ,,Nu merg acasi! Vreau la gcoal[! Vreau la gcoali!"Si n-a avut incotro acel director gi m-a dus intr-o clasi de-a intdia,nr-a asezat intr-o banci din fund, zicindu-i tatei, in particular: ,,O sislca o zi, douS', are sd i se urascS. gi..."

De unde? Mie si mi se urasci de gcoall? M-am apucat de carte qi...( )um am pornit-o cu note de foarte bine, aga am incheiat-o cu medalietlc aur, prima in satul nostru. Ce-i drept, a ajuns la mine dupi multe

1i tot felul de peripelii...Acum stau gi mi gindesc ce-a fost si de ce a fost aqa cum a fost? De

rrude setea aceea de inviliturl? Afli, dragi Vasile, cd gisesc explica{iitlc-a dreptul mistice. Anume, copiliria mea pAni pe la 10 ani am petre-( ut-o in casa fostului prim-invi{itor din sat, Cozma Grebencea, pe care

lrirrin{ii mei au cumpdrat-o ca fiind casi confiscati de la rudele aceluiinv[{[tor. Iar fiul lui Cozma Grebencea a fost un mare matematician,

t unoscut in URSS, autor de manuale. Afari de asta, aveam de vecin, peste

,lrum de noi, pe SArghe Marian, feciorul lui Filimon Marian, staroste

rlc biseric[, om cu invi{ituri de carte, despre care amintea in manualultlc GEOGRAFIE A ROMANIEI,Ia comparrimentul ROMANII DINI IIANSNISTRIA, Simion Mehedinli, precum c6, in anul 1912 acel Fili-rrron Marian i-a scris la Chigindu lui Pantelimon Halippa si trimiti preotrrroldovean, cdci cregtinii din Miliiegti nu inleleg slujba popllui rus.

Aga cI, pAni la rizboi, am f[cut trei clase de gcoali sovietici. L,am:rvut de invildtorpe Constantin Ra!i, originar de prin pirlile Buhului.l)upi care a urmat clasa a patra romAneascb, invilitor consiteanulrrostru Vladimir Pelin. Un an gi jumitate de liceu rom6nesc... Iar vinr rrgii si ne dau ind[rit in clasa a cincea. Abia la 19 ani termin qcoala

rnedie, v6'rsti la care unii se insurau, iar eu mergeam la facultate...

Foamea am triit-o in anii de gcoall. Nevoie, dArddiam de frig inclasele neincllzite. Rodeam macuh, ca nigte gtzgani, aga li se zicepe

la noi turtelor oleaginoase, care ni se pdreau un deliciu... Manuale nu

existau. Literatura clasici nu era recunoscuti. Noi fdceam incerciriliterare. Iar in clasele mari am fondat un cerc literar gi ne iniliam insecretele compunerilor de versuri qi proze, ba gi unele incerciri de

dramaturgie. Scoteam o gazetd de perete. in clasa a opta (1948) am

debutat cu poezia ,,Bradu1", publicatd in ziarul raional, apoi cu alta

aplrutd in revista pentru copii de la Chigin[u ... .

- Apropo, avefi vreo amintire legati de venirea la putere a So-

vietelor? in familie se discutau aceste lucruri? Ce au insemnat toate

acestea pentru mediul din care venili?

- Da, am multe amintiri din care o si selectez cAteva. Eu, propriu-

zis, sunt nu doar niscut in sAnul sistemului sovietic, ci, as zice, repre-

zint produsul lui. Or, pentru mine ca transnistrean ce sunt, regimul

sovietic nu ,,a venit", ci ca gi cum era ceva ,,etern", dintotdeauna - un

FATUM! Ca si mi fac mai explicit, voi porni de la intrebarea ce mi-ai

formulat gi voi rispunde scurt: din fragedi copilirie, alituri de basmele

bunicii mele, fermecitoare, neuitate, congtiinla mea gi a generaliei

mele a fost bintuit[ de istoria zbuciumatf, a meleagului nostru de la

Nistru. CAnd se adunau la sfat gi amintiri pirin{ii, buneii, cei mai invirst[, asta se attzea: ,,Dar gtii, cind cu Denikin... Dar gtii, cd'nd cu

Petliura... CAnd cu austriecii..." Dar cele mai groaznice amintiri erau

cele cu Kotovski Ei cu VASALKA, adici cu colectivizarea gi deportirile.Eu, ca unul format in cadrul qcolii sovietice, care ne educa ln spiritulideologiei comunist-bolgevice - ci noi suntem cei mai fericili copii dinlume, cl Stalin ne-a dat asti via![ -, cAnd iegeam de la clasi, vedeam

absolut altceva, exact contrariul - mizerie gi nedreptllil Asta crea inchiar inima mea fragedi o rupturi dureroasi. Cu atdt mai tragicl,cu cdt acea rupturi trecea prin chiar jertfa casei noastre, a buneluluimeu deportat si ucis, apoi cu arestarea gi condamnarea Ia ani grei de

pugclrie a tatdlui meu. Pe diploma mea de Laudl, cu care am terminat

clasa intii, erau puse portretele aurite, din stinga Lenin, din dreapta

Stalin. Erau zeii, idolii nogtri, precum ne insuflau invilitorii. Dar!()amenii din sat, care mai rimiseseri neexterminali de represiunile

staliniste, rdbufneau, chiar daci in surdini... Aqa se face c[ chiar

lingi gcoala noastr[ lEi avea casa moE Vasile GoraE, zis $tefan, care

tliscuta cu mine, gcolarul, iscodindu-mi: ,,Dar ce vi mai inva(d pe voi

la gcoallL?" Apoi, dupi ce md descosea bine, declara: ,,Lenin acela al

vostru a fost un BANDIT! A stricat lumea din druml" Erau lucruricilre veneau ca o lovituri de miciuci!

Dar cAnd m-am mai ridicat, am aflat ci in vara anului 1919

rniliieEtenii dimpreuni cu satele vecine Plosca, Butur, Teiul, Kassel

5.a. s-au risculat impotriva bolgevicilor. Aceqtia au venit cu tunuri asu-

lrra alor noqtri. $i s-au rifuit cu multi cruzime.Zicea deseori mituga

Axinia, sora tatilui meu: ,,Atunci cind am fugit la Plosca. Mama cu

vaca de funie inainte, iar eu, copill de patru ani, mi lineam de coada

vacii..." Iar episodul cel mai crud a fost cdnd birbalii qi fliciii au

lost adunali la voloste de ciracii lui Kotovski 9i acolo micelirili vreo

cincizeci,dupi cum au mirturisit m aitdrzitt cei ce au scipat cu zile' . .

Abia in anii de studen(ie mi s-au deschis ochii asupra adeviruluiistoric Ei a crimelor bolqevicilor, care una declarau qi absolut contrariul

practicau! Un detaliu doar: in 1936 este adoptati aqa-zisa Constitufie

StalinistS', cea mai democratici din lume ,iarin1937 Stalin declangeazd

Marea Teroar elDecapiteaz[ pdni gi pe cei mai apropiali gi fideli adepli

;i tovar[gi de lupti ai lui, primul fiind Kirovl Cum ni se blga in cap

ci moqierii gi capitaligtii au fost nigte balauri singeroqi, cind au venit

romAnii qi am trdit cu ei cAliva ani, deqi rizboi, am dus o cu totul altiviali - ei ne-au intors casa bunelului Andrei, plmAntul lui, credinla,

obiceiurile. Iar cd'nd s-au intors rugii in 1944,l-a:o spinzurat pe pri-rnarul satului in chiar v[zul lumii, pe blrbali Ei flicli i-au mobilizat

qi, aqa neimbricali cum i-au luat de acas[, pe mulli neinstruili, i-au

bigat in focul cel mare, de au pierit ca oile chiar aici, la Nistru, laCalfa. Floarea Mdliiegtilor!

- Cind afi ajuns la Chiqindu? Cum a glsit capitala Basarabiei un

copil venit dintr-un sat transnistrean? Apropo, vorbeali limba rusS'?