Textul din prezentul volum a fost reprodus dupl edi{iile: Octav Pancu-Iagi,

Fdt-frumos chnd era mic,Edfiuralon Creangl, Bucuregti, L982; Pere alae,

editie lngrijite de Oct4v Pancu, Editura ,,Timpul", Iagi, 1991. ibxtul a fost

adaptat normelor ortografice tn vigoare azi' aprobste de Academla RomAn[.

ocTAv PANCU-rA$I

EAT-FRUMOS

CAI{D ERAMIC

A,

CUPRINS

ALBASTRA CA CEKNEALA ............. ..........5

NU NUMAr LA GRADrNrTA... .......... ......12

DATI-MI O GUMA, COHr... ....................1s

TREr FLUTERE $1iNC/{ UNUL .............."...................18

povESTEA CU BATATUL SJ BLOCUL ......... ............21

iN pAnunn TOATE-S BUNE, NUMAI CROITORIIsLD\rTpRO$fl............ ...............24

pAovnne MEA sJ A cRocoDrLULUr-rerA .......2e

FARFURIA ..............s2

cna,s,neLA DE NEIERTAT .......... .............3s

PNNTUL ................38

vN aApalir LA cASA oMULUT ............41

RECLD.rosc EUSUNT D)MNU' ,,DA, uA RoGr' ...................43

ueceNyA cu PLoAIE ..........4s

NU FUGI, nIUA MEA pnuptoesA .........48

CARNAVAL ............... ................s2

sEARA .inr caRr a Fosr zruA BUNrcuLUr ......................."....ss

tutAcAnuN ]UVINTEL ........s7

MAI E MULr pAxA DISEARA? ..,..,,...,.,.5g

PNETENII ..............62

uN puMN on n4noeng............. ............64

pruptAul,RA $/ TREI surE nouAznctgrruoul DE PrsrRUr .............66

fivrarcor ............68

wsuL ......................70

POMUL CARE FACE CIOP.J .....................72

VINE, VINE, ppllutlVl,RA/ ........... ...........74

A Fosr ooerA uN c/REg ......................77

uAnur ...................2e

AFosrooerAuNELEFANT............ .......................8r

ToATEAU uvsrfryrr............... ............83

F ET ITA, CHEITA, P ORTARU L SJ CELELALT E .,............,,......... 86

zruA cANp roTr AU $AprE ANr ........88

sA Nn epuNnut on uenA ....................e2

IEDUL CU TREI CAPRE ........94

pencA iyt tut,u m,MANE cEuA'. ........98

N/MEN/NU $TIENIMICo rESTE MARE DESPRE uN nAar MIC ......... ...104

OASTANA D/NPOyESTE ............. ..........107

povESTE cAMGHroAsi ............. .......112

FETTTACAREL-ALUATpSTUIN BRATE ..........ns

nAurut ctpa twANCA BLocuN ...11e

PaVESTE DE NECREZUT DESPruE UN TATA,vN nAar g/... UNDEGET .......... ...........121

povE$Tr ELE-FANTASTTCE ............,....131

UN FEL DE BUCUNE ...,.......133

PUr$ORUL GALBEN.. ............136

ilN/$r4 STELELE DORM...... ................138

uAttrut ACELApRosruI ...................142

TATA $1 LDJP/C DE TN5T8T8.............. ...................146

VOPSEA PENTRU MEDUZE

$/PENTRU MULTE ALTELE...... ............149

PrE TI-AM PROMTS O MrNGE ..............1s2

ZMEUL ?ORTOCALTU ,.....,.... .................1s4

coprr,.eAnrupn sJ IoEANELE .............................1s6

coLEcTrA cLASrd ROMANT

Seria AGORA |unior

Edifie ingrijiti de

Valeria Filimon

Coordonare grafici:Liviu Constantin Chigcariu

Coperta:Carmen Lucaci

Copyright @ Editura AGORA Bucuregti, 2014

Toate drepturile asupra prezentei edilii aparlin in exclusivitateEditurii AGORA, Bucuregti.

Lucrare apiruti cu acordul COPYRO -Societate de Gestiune Colectivd a Drepturilor de Autor

ISBN: 978-606-839I-23-6

AIBASTRA CA CERNEAI,A

dupd Fralii Grimm - pentrufrafii Alexandru Si

Bogdan, dar Ei pentru allifrali Si surori)

...Cici a fost odati, mai de mult - se tot fie de atunci doui sipti-meni, ba poate gi mai mult - o fetite. $i di" pricini ci mAinile, obrajii,fruntea gi birbia ei erau mereu manjite cu magiun, cu dulceafi, cu

vopsele de api gi cu alte vopsele, dar mai dese, mai mari gi mai albas-

tre erau petele de cerneall - colegii, la gcoali, fi spuneau ,,Albastri ca

Cernealdi

$i iar cici, intr-o zi din acea weme, un coleg al fet4ei se afla acase

qi desena Dunirea pe caietul de hnrgi. O desena, firegte, cu un creion

albastru, astfel ci Dunirea ieqea cit se poate de bine Ei, mai cu seami,

cit se poate de albastri. Ceea ce il frcu pe biiat s-o intrebe:

'Dundre albastrd, Dundre cu apeline,spune-mi cine-i mai albastrd catine?

Iar Dunirea o apibine crescuti, fi rispunse indati:

Sunt eu albastrd, dar de ce te-aS minli,

.Albastrd ca Cerneala" e astdzi Si mai Si!

,,Cum? se mirl biiatul care nu era unul la intAmplare, ci tocmaielevul de serviciu la curilenie. Tot nu s-a spilat? $i are de gind si viniaqala qcoali? Ei, nu! futa n-o si se intAmple cind sunt eu de serviciu!"

Apuci repede telefonul gi formi numirul ,,Albastrei ca Cernealdl

li respunse fratele fetilei:

- Sori-mea e in baie. Se spali. \A rog s-o scuzali

- S-o scuz? Poate a{i wut si spunefi: s-o felicit, transrniteti-i dinpartea mea cele mai calde salutiri.

$i, bucuros, elevul de serviciu la curlfenie inchise telefonul.

Aga cum se va vedea insi, copii, bucuria avea si fie scurti. Ade-virul era altul. ,,Albastri ca Cerneald'spusese numai ci intrl in baie.

Cand se vizu iegiti din cameri, o porni in cu totul alti parte. Da in cutotul alti parte. Merse ea ce merse qi didu de o c[su]i. Obositi, bitu laugi, qi cum nu-i rispunse nimeni bineinfeles, intri.

Mai tirziu sosiri gi stipanii cisulei. Dupi cum aritau, acegtia nuputeau fi al$i decAt,,Cei $apte Murdirici'. Cu siguranfi, dupi cumaritau, chiar ei erau,Cei $apte Murdirici'in carne, oase gi tot soiul de

pete mai mari qi mai mici, mai grase gi mai slabe, mai colorate gi maidecolorate. Se intorceau de la o adunare unde, vorbind fiecare cite unceas, frcuri in qapte ceasuri gapte propuneri, una mai importanti ca

alta gi toate qapte,la un loc, deosebit de importante.Primulpropuse:

- Si nrr mai fie rostite, niciodati gi de citre nimeni, cuvintele ,,pis-trafi curifenia!"

Al doilea:

- Si nu mai fie scrise, niciodati gi de citre nimeni, cuvintele: ,,lisa1igoEonii gi galoqii la garderobi'l

Al treilea:

- Si fie intoarse pe dos toate tiblilele cu: ,,nu aruncali hArtii pe

Jos!Al patrulea:

- Si fie intoarse cu rotile in sus toate maqinile care stropesc strizile!Al cincilea:

- Si fie distruse, imediat gi frrn intirziere, toate miturile, mituri-cile, periile, periufele, cArpele gi aspiratoarele de praf,

Al gaselea:

- Si fie distruse, imediat gi ftri intArziere, toate cogurile gi cogule-

!ele, lizile gi lidiple de gunoi!Al gaptelea:

- Si fie secate toate izvoarele, pAraiele, rAurile, fluviile, mirile gi

oceanele. Si se termine odati pentru totdeauna cu apa, si se termineodati pentru totdeauna cu spilatul!

Intrand in cisufi, ,,Cei $apte Murdirici" igi didurl imediat seama

ci aici se petrecea ceva neobignuit. in ordine, de la cel dintei pann ta alqaptelea, intrebari:

- Cine s-a a$ezat pe scaunul meu proaspflt vopsit?

- Cine a umblat cu tocul meu, care are pompa stricati qi curge?

- Cine s-a manjit cu marmelada mea de caise?

- Cine s-a inci$at cu pantofii mei plini de noroi?

- Cine a qters cu coatele praful de pe masa mea?

- Cine qi-a manjit nasul cuvopsele din cutia mea?

- Cine a muiat ir g*n creionul meu chimic?

- Eu! rispunse ,,Albastri ca Cerneald: Me simtbine lavoi qi mi-arplace si rirnin aici.

,Cei $apte Murdirici" scoaseri un chiot cum de mult nu le mai fudat perelilor si aud6. Ce surprizi plicuti! Ce cinste! Ce onoare! Oare,nuvisau? Oare, era adevirat?

Ca si fie siguri ci nu se ingali, ci ,,Albastri ca Cerneala" se afliaievea in mijlocul lor, se traseri fiecare de nas Ei, o clipi mai tirziu,toate cele qapte nasuri strinutari zgomotos. Da, era adevirat! Nu,nu visau! Ce surprizi plicut6! Ce cinste! Ce onoare! Se repeziri s-o

imbrafigeze, fi ceruri voie s-o socoteasci sora lor, iar cand ea ii numi,,frafii mef'plAnseri cu gapte rinduri de lacrimi. Ce mai! Cisufa trliao zi mare, o zi de neuitat. Fiecare din ,Cei $apte Murdirici" qi tofigapte impreuni se gribiri si-i arate ,,Albastrei ca Cerneald'cit de bineo va duce la ei:

- Cand vom pleca de acasi, tu o si ne faci murdirie...

- O s[ ne riscolegti cisu]a...

- O siveghezicanimeni si nu miture qi si nu strangn gunoiul...

- O si tai toati ziua hirtii gi o si le arunci pe jos...

- O si pizeqti ca nimeni si nu deranjeze piianjenii din colgurile

lor...

- O si te sui inci[ati in pat, pe masl qi pe bufet...* O si te murdireqti din tn$i pAnn in creqtetul capului cu tot ce-o

si-ti pofteasci inima...

,iAlbastri ca Cerneald'le mulpmi qi le fbgndui si nu iasi dincuvintul lor.

- Numai ci, trebuie si-fi mai spunem ceva... rostiri,Cei $apteMurdirici' intr-un glas. Cand nu vom fi noi acasi, si te feregti de

elevul de serviciu la curifenie. Nu ldsa pe nimeni si intre in cisuli. Fiicu ochii in patru!

... In acest timp, elevul de serviciu la curifenie continua si dese-

neze Dunirea pe caietul de hlrti. li acoperi bilflle cu culoare albastri,

astfel cn bil1ile iegiri cit se poate de bine, gi mai cu seami, cAt se poate

de albastre. Ceea ce il ftcu pe bliat si intrebe din nou Dunirea:

Dundre albastrd, Dunrdre cu apeline,spune-mi cine-i mai albastrd ca tine?

Iar Dunirea fi rispunse:

Sunt eu albastrd, dar de ce te-a; minli,pe o stradd strdmbd, nu departe de-aici,

in cdsula,,Celor $apte Murddrici",,,Albastrd ca Cerneala" e astdzi;i mai;i!

Biiaful se posomori: ,,AEa va si zici! Ei, las'pe mine!"Se repezi la dulapul bunicii, scoase o rochie, o pilirie, o poqeti qi

o umbreli gi se deghizi in bitranavtnziltoare de la drogheria din col1.

Bngi in pogeti un sipun qi pleci spre clsula,Celor $apte MurdiriciiAqteptn ca aceqtia s[ plece Ei b[tu in fereastri. Din clsu]d arzi glasulfetilei:

- Degeaba ba[i. Nu deschid. S-ar putea si fii elevul de serviciu lacurilenie gi de tine trebuie si mi feresc.

- Deschide, zise biiatrl. Elevul de care vorbeqti e acasi, deseneaz[.

Eu sunt bitrana vinziltoare de la drogheria din co$.

,,Albastri ca Cerneali' ilcrezugi deschise fereastra:

- Ce dorifi?

- Nuluali un sipun minunat?

- Nu, mulqumesc, nu folosesc...

- Picat, picat, pentru ci acesta nu e un sipun obignuit. Nu curilinici un fel de pete. Face doar o spuml deasi in care, daci suflali cu unpai sau cu o macaroana doband{i niEte baloane de toati frumusefea.

- Adevirat?

- Garantat! De nu v-o pl[cea, scrieti in ,Condica de sugestii qi

reclamaliii Illuali?- il iau!

$i uite-aqa, ,,Albastri ca Cerneala" lui sipunul qi se duse cu el lachiuveti. Aici incepu si-l frece cu api ca si facl spumi. Dar nu trecu

mult gi fetifavinucum, odati cu spuma, una cite una, ii dispireau qi

petele de cerneali de pe miini. Scoase un {ip[t gi legini.Astfel o gisiri ,,Cei $apte Murdirici' care, cu chiu, cu vai, izbutiri

s-o aducl in sim]iri - gi numai dupi ce:

Primul inchise robinetul,Al doilea arunci sipunul,Al treilea aduse cilimara,Al patrulea o destupi,Al cincilea muie tocul in ea,

Al gaselea il scoase plin de cerneali,Al qaptelea manji cu el degetele fetifei.Cand igi simfi iarlgi degetele pitate cu cerneali, fetila se trezi:

- Oh, ce lung somn am dormit... Unde mi aflu?

ii vezu pe ,,Cei $apte Murdirici" gi se dumiri. Povesti ce i se intAm-plase, qi murdiricii, dupi ce o ascultari, chibzuiri o weme, apoi iispuseri:

- Afle, draga noastri surioarl, ci bitrina vAn zbtoare dela magazi-nuldin coll afosttanirultlu coleg, elevul de serviciula curifenie. Altidat[ si nu mai lagi pe nimeni si intre cind suntem noi pleca]i

... in acest timp, elevul de serviciu la curifenie era acasi qi continuasd deseneze Dunirea pe caiehrl de hargi. ii acoperi Delta cu culoareaalbastri, astfel ci Delta iegi cdt se poate de bine si, mai cu seami, cdt se

poate de albastri. Ceea ce - da, ali ghicit! - il ftcu pe biiat si intrebe:

Dundre ahastrd, Dundre cu apeline,spune-mi cine-i mai albastrd ca tine?

Iar Dunirea ii rispunse:

Sunt eu albastrd, dar de ce te-a; minli? L

Pe o stradd strhmbd, nu departe de-aici,

in cdsula,,Celor $apte Murddrici",

,,Albastrd ca Cerneala" e astdzi ;i mai;i!

Biiattrl, firegte, iarigi se posomori: ,Agava si zici? Ei,las'pe mine!"Se repezi la dulapul fratelui siu mai mare, scoase o haini, o qapci, oservieti gi un baston qi se deghizi in tanlrul vAnzitor de la drogheria

din celilalt co\. Bign in servietl un burete qi pleci spre cisufa,Celor$apte Murdlrici". Agtepti ca acegtia si plece qi ciocini in ugi. Dincisuli auzi glasul fetipi:

- Degeaba bafi. Nu deschid. S-ar putea si fii elevul de serviciu lacurilenie Ei de tine trebuie si md feresc.

- Deschide frri teami, zise biiahrl. Elevul de care vorbegti e acasi,deseneazi. Eu sunt vAnzitorul de la drogheria din celilalt co\.

,,Albastri ca Cerneald'il crezu qi acum gi deschise uqa:

- Nu lua{i un burete minunat?

- Nu, mulfumesc, nu folosesc...

- Picat! Picat, pentru ci acesta nu este un burete obiqnuit. Nucurif[ nici un fel de pete. fucAndu-vi cu el in api, ve{i vedea ci se

intinde ca o pragtie qi sare ca o minge.

- Adevirat?

- Garantat. De nu v-o plicea, reclamafi responsabilului. il luali?- il iau!

$i uite aqa, ,,Albastri ca Cerneald'lui buretele qi se duse la chiuve-ti. Aici incepu si se joace cu el in api. Dar nu trecu mtrlt qi fetila vizucum odati cu salturile buretelui, ii dispireau, una cite una, gi petelede cerneali de pe miini. Din nou scoase un fipit gi din nou legin[...

Aga o gisiri,Cei $apte Murdiricii Acum insi gtiau ce au de ftcutca s-o aduci in simfiri.

Nu mi indoiesc cn qtrtr gi voi, copii. De aceea n-o si mai repet ci:Primul inchise robinetul... etc. etc..., ci spun de-a dreptul:Al gaptelea minji cu el degetele feti1ei...

Cand igi simli degetele pitate de cerneali, fetila se trezi, povesti cei se intAmplase gi murdiricii, dupi ce o ascultart chibzuiri o wemeqi spuseri:

- Afla, draga noastri surioari, ci tanerul vinzitor de la drogheriadin celilalt coll a fost tot colegul tiu, elevul de serviciu la curifenie.Yezi ce pileqti daci nu ne ascu[i? Feregte-te de el! Nu mai lisa penimeni si intre cAnd suntem noi plecali.

... In acest timp, elevul de serviciu la curilenie era acasi qi terminade desenat Dunirea pe caietul de ha4i. O mai indrepti pe ici pe colqo indrepti, desigur, tot cu culoare albastri, astfel ci Dunirea cu bi$i,cu Delti, iegi cdt se poate de bine qi, mai cu seamd, cAt se poate de

albastri. ceea ce il ftcu pe biiat s-o intrebe... vi amintifi intrebarea...iar Dunirea ii rispunse... vi amintifi gi rispunsul!...

Numai ci, de data asta biiahrl nu-gi mai zise: ,,Ei, las'pe mine!" ci,dimpotrivi: ,Gata! S-a sfrrgit cu ,,las'pe rnine!" E timpdin mi sfttu-iesc cu grupa!"

Nu se mai deghizi in nimic, ci se imbrici aga ca de obicei: cucimagi albi, cu cravati la gAt.

Adunarea grupel, cireia biiatul ii ceru sfatul, se sfrrgi cu o hotird-re: si aparr neintarziat un articol la gazetade perete. in el, ,,Albastrica Cerneall' sl,fiefrecatd qi sapunitd cumtrebuie.

Articolul apiru aga cum se hotirdse - neintdrziat.Cum afli despre el ,,Albastrd ca Cernealdl povestea nu ne mai

spune. Eu cred ci, venind la qcoali,l-a citit cu propriii ei ochi gi maicred ci, citindu-l, nu avu nici un motiv de bucurie.

-

Povestea mai spune insi ci a doua zi,in orade geografie, erevul deserviciu la curifenie se mai uiti o dati la Dunirea desenati de el incaietul de ha{i. ii pHcu atit de mult cum ii iegise gi, mai cu seami, citde albastri ii iegise, incAt, pentru ultima oari o intrebi:

Dundre albastrd, Dundre cu apeline,spune-mi cine-i mai albastra ca tine?

Iar Dunirea, pentru ultima oarl, ii rispunse:

Acum cea mai albastrd, din nou, sunt eu, bdiete,

;i-i mullumac din sufut gazetei de perete!

$i mai spune povestea ci, de supirare, ,pei $apte Murdirici, ple-card in lume:

Primul wu si treaci un izvor - gi cizu in el.Al doilea wu si treaci un pAriu - gi c6zu in el.Al treilea wu si treaci un rdu - qi cizu in el.Al patrulea wu si treaci un fluviu - gi cizu in el.Al cincilea wu sl treaci un lac - gi cizu in el.Al gaselea wu si treaci o mare - gi cizu in ea.

Al qaptelea wu sd treaci un ocean - gi cizu in el.Iar cind iegir5, erau curafi, foarte curafi, seminau cu qapte frali

nepltafi, necolorafi. Ce mai!Aritau spalafi!

NU NUMAI I,A GRADINITAI. . .

Povestea asta este despre un biietei care l-a uitat pe ,,buni ziudiCum adic6,,l-a uitat"? o si mi intrebafi voi, ci doar,,buni ziud'

nu-i o umbreli s-o ui{i la un vecin qi nu-i o pilirie s-o ui}i in tren.

,,Buni ziui' - gtie oricine - e ,,buni ziud'gi nu poate fi uitat, spuneti

voi qi aqteptafi de la mine si vi dau dreptate gi si inchid aceasti discu-

fie ftri rost.imi pare riu, dar nu pot. $i iati de ce:

Ieri veni la mine acasi un biiefel si mi invite la o serbare, la

grldinili.Biiefelul intri gi imi spuse:

- Copiii vi invitn h gridinifi. Dlm o serbare. M-au trimis pe mine

si vi spun.V-am spus, acum plec...

- Asta-i tot?

- Tot.

- N-ai uitat nimic?

- Nimic.

- Ba ai uitat. L-ai uitat, cAnd ai intrat, pe ,,buni ziudi Unde l-aiuitat?

- Nu gtiu.

- Cum se poate si nu gtii? Amintegte-li! Nu poli pleca aga la drum,

ftri,,buni ziudi Gandegte-te pufin! Ai mai trecut pe undeva lnaintede aveni la mine?

- Am mai trecut pe acasi.

- Poate I-ai uitat pe ,,bun[ ziud' acasi. Ai telefon?

- Da.* Ce numi,r?imi spuse numirul qi sunai la el acasi. Rispunse bunica.

I Povestirea a apflrut qi cu titlul: S-a pierdut ceva...

- Sirut mina, bunicufo, incepui. Iarti-mi ci te iau de la treburi.

Nepotul dumitale e la mine. I s-a intdmplat ceva, l-a uitat pe ,,buniziudi Nu cumva l-a uitat acasi?

- Nu, auzii de la celilalt capit al firului. Din picate, nu l-a uitatcasl. Daci-l uita, il giseam. Nici cand a trecut pe acasi nu-l avea la el.

A deschis uqa de la bucitdrie, a spus: ,,Bunici, mi-e foame!", a infulecat

o pirjoali, dar lin bine minte, l-a uitat pe ,,buni ziudl Nu Etiu unde l-a

uitat. $tii cumva dumneata?

- Nu, dar o si aflu. Mulfumesc, bunicufo. Sirut mina.Lisai receptorul in furci gi-ivorbii biiefelului:

- Nu l-ai uitat acasi. Ai mai fost pe undeva?

- Da. Am trecut pe la un chiogc de ziare.

- Care chioqc.

- Cel din co\. Am intrebat daci a apirut...Nu-l mai agteptai sl sfrrgeasci. AEa cum eraln' in cimaga cu Papu-

cii de casl in picioare, o zbughii spre chiogcul de ziare din col1.

- Noroc! il salutai pe vAnzitor. Fii bun qi di-mi o informalie. Nu,

nu,,Informafia Bucuregtiuluii altfel de informafie. A trecut pe la dum-

neata un bliefel aga gi aga...

(Prin ,,aqa qi agd' cititorii sunt rugali si infeleagl descrierea ami-nunfiti abiiatului.)

- A trecut, imi rispunse vAnzitorul.

- Fii bun atunci gi uiti-te... Nu cumva l-a uitat aici pe ,,buni zittd'?

- N-are nici un rost si rnl uit. Ntr l-a uitat. N-avea cum. Nu l-a

lisat nici o dipe.A intrebat daci a apirut o revisti, dar n-am auzit niciun ,,buni ziudi Poate l-a uitat in alte parte.

- Bine. O si aflu unde l-a uitat. Noroc!

Biietelul mi agtepta acasi, jucAndu-se cu maqina mea de scris.

(Am fostnevoit s-o daula reparat dupi aceea, dar astav-o sptrn numai

aga, in treacit...)

- Nu l-ai lisat pe ,,buni ziud'nici la chioqc - ii zisei, in timp ce filuam din fali magina de scris, firi s[ blnuiesc c6 era prea t6rziu... N-ai

mai fost pe niciieri?- Nu.

- Atunci inseamnl ci l-ai uitat la gridinifi. Stai si mi interesez.

Luai telefonul qi formai numlrul grldini]ei:

- Alo, vi salut... Nu vi supl"rafi, cu cine vorbesc?

- Cugridinifa! imi rispunse ovoce groasi.- Chiar... gridinifa?- Chiar.

- Atunci, iati ce ag dori si vi intreb: acum, dupi ce au plecat copiiiacasi, afi frcut curifenie?

- Desigur.

- $i afi miturat sub fiecare sciunel, sub fiecare misuli, afi gterspraful de pe raftul cu jucirii, afi...

- Mai incapevorbi?!

- Intr-adevir, nu mai incape qi, totugi, ag mai avea ceva de spus:cred ci un biiefel l-a uitat la gridinili pe ,,buni ziua'i Nu cumva l-a1igisit?

- Ba da. L-am gisit in dulapul cu sorfuri, in buzunarul unui gorf. Eal unui bei.{.I care, cand pleaci de la gridinte, il uite mereu in buzu-narul go4ului. La gridinili il are tot timpul la el. Il di doamnei edu-catoare, doamnei directoare gi mie,lngrijitorului. Cum s-ar spune, cualte cuvinte,la gridinili e un biiefel respectuos. Dar, de wime ce-luiti mereu pe,,buni ziud'inbuzunarul qo4ului, cred ci acasi sau inalti parte nu-i la fel.

- Mrrlpmesc. M-am limurit.$i pentru ci mi limurisem, ii spusei biiefelului:- fi l-am gisit pe ,,buni ziudi il ui{i mereu la gridini}i, in buzu-

narul gorplui. Asta nu se poate. Ai nevoie de el nu numai acolo. Ainevoie de el pretutindeni.

$i spundndu-i acestea bliefelului..., dar mai bine si ne oprim aici.Gata. Punct. Buni ziua!

DATI-MI O GUMA, COPII...

- Domnule, eu cu dumneata nu mai am ce discuta! Te-am crezut

un arici cumsecade: te-am primit in cas6,fi-am ftcut culcuq in piln-

ria mea cea noui, te-am ospitat cu toate bunitilile, ai vrut muzici

- ti-am deschis radioul, n-ai mai wut - l-am inchis; {i-a fost sete la

miezul noplii - m-am sculat la miezul nopfii gi !i-am adus de biut;

te-am gisit dimineala rozAndu-mi o carte de poveqti - am spus: ,,nu-i

nimic,ie intAmpli!" M-am purtat cu dumneata cum m-ag fi purtat cu

un frate, dacl ag fi avut weun frate gi poate chiar mai bine decAt cu un

frate, pentru ci n-am avut nici un frate. Te-am crezutun arici cumse-

cade, dar m-am inEelat. Nu eqti, domnule, ce te-am ctezut..

Uite, cam aga, copii, ag vorbi daci ne-am mai intalni weodati cu

,,Ariciul-1epi-o-mie, o testea de ace vie, toate ftrl gimiliei'De ce?

De pomani? Din senin? Oi fi eu un certire!? Un cusurgiu?

Nu, dragii mei, am cele mai intemeiate motive.

Ariciul ista - mi-am dat seama t drziu - barfeqte, umbli cu scorneli

despre unul gi despre altul. Stali si vedefi!

bupe noaptea in care l-am gizduit, dimineafa,Iacafea, am rimas

la taifas cu el. Nu mai fusesem de ciliva ani prin pidure gi mi interesa

ce mai face ursul, cum o mai duce bursucul, ce mai spune veverita.

Mi rog, ca omul care wea vegti despre nigte prieteni pe care nu i-a mai

vlzutde mult qi de care ii este dor.

- ursul? pufni ariciul. caraghiosul ila fbrl coadi? ce sl faci3l

umbli teleleu prin pidure... Nu se pricepe la nimic. un terchea-ber-

chea, doi lei perechea. Se crede voinic ai puternic, dar cu un bobdrnac

il dai jos... Bursucul? Mototolul ila? vai de capul lui cum o duce! E

prost ca o ciuboti giuriti; daci il intrebi citt face unu 9i cu unu, 9i

nu-1i rispunde imediat,,cincil" atunci si Etii ci se mai gandeqte ca si-|irispundi ,,gapte"... Veveri{a? Obrlznicituru ua? Habar n-am ce mai