UNIVERSITATEA DIN ORADEAFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

DIRIJISMUL ECONOMIC

AN UNIVERSITAR 20132014

DIRIJISMUL ECONOMIC

Realitatea economica a primei parti a secolului XX marcata de dezechilibre economice de lunga durata inflatie somaj crize de supraproductie si de accentuare a procesului de concentrare si centralizare a productiei si capitalului a demonstrat in primul rand incapacitatea doctrinei liberale de a oferi solutii concrete pentru rezolvarea problemelor economiei si in al doilea rand a reclamat schimbarea atitudinii statului fata de economie

Dirijismul aduce contributii importante in dezvoltarea gandirii economice -recunoaste ca echilibru economic intre cerere si oferta nu se stabileste automat -teoretizeaza necesitatea si modul de interventie a statului in economie pentru restabilirea echilibrului -economia politica trece de la micro la macroanaliza si de la o functie apologetica la una utilitarista

La baza acestui curent de gandire economica sta doctrina KEYNESISTA Creatorul acestei doctrine este JOHN MAYNARD KEYNES (1883-1946) Se naste pe 5 iunie 1883 in Cambridge (Anglia) fiul lui John Neville Keynes (profesor de economie administrator academic la Universitatea Cambridge) si Florence Ada Brown (absolventa a Universitatii Cambridge) Scoala primara Keynes o face la Eton una dintre cele mai prestigioase scoli de baieti din tara JMKeynes dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial a luat parte la semnarea Acordului de Bretton Woods Acordul Bretton Woods a totalizat 20 de articole care constituie statutul Fondului Monetar International Sistemul Bretton Woods a fost primul exemplu de ordine monetara cu negocieri complete menit sa reglementeze relatiile monetare dintre statele nationale independente Pe langa domeniile sale de activitate Keynes a fost pasionat de arta muzica si literatura fiind membru al grupului Bloomsbery (= un grup influent format din intelectuali scriitori filozofi si artisti englezi) Dintre lucrarile sale cele mai importante sunt

ldquoConsecintele economice ale paciirdquo (1919) ldquoTratat despre banirdquo (1930) ldquoTeoria generala a folosirii mainii de lucru a dobanzii si a banilorrdquo

(1936)

A decedat la varsta de 62 de ani in Sussex la data de 21 Aprilie 1946

Dirijismul economic a aparut si s-a afirmat in anii 1930 dupa marea criza economica dintre anii 1929-1933 dominand viata economica mai bine de 3 decenii pana in 1968

Pornind de la disfunctionalitatile din economie JMKeynes si-a propus sa gaseasca solutii practice pentru a atenua sau chiar icircnlatura dezechilibrele si sa revigoreze sistemul economic icircn ansamblu Icircn noua sa teorie economica JKeynes a pornit de la critica si respingerea politicii liberului schimb consideracircnd-o imperfecta si nerealista atacirct la scara macroeconomica si mondoeconomica Daca dezechilibrele economice prin politica liberului schimb sunt produse spontan reglarea vietii economice nu se poate realiza spontan Icircn aceasta situatie nu se justifica pasivitatea statului fata de societate icircn general de viata economica icircn

particular Esenta dirijismului preconizat de JKeynes consta icircn interventia moderata a statului icircn economie ndash proces definit cu termenul de dirijism

Esenta politici economice dirijiste preconizate de JKeynes consta icircn realizarea unei coordonate icircntre consum si investitie pentru a realiza un volum al productiei corespunzator ocuparii optime a fortei de munca JKeynes a condamnat interventia excesiva a statului icircn economie socializarii activitatii economice sub forma ldquosocialismului de statrdquo sau nationalizarea icircntreprinderilor JKeynes arata ca nu este important ca statul sa preia icircn proprietate mijloacele de productie ci rolul sau sa conste icircn stabilirea volumului global al resurselor necesare continuarii productiei si asigurarea retributiei proprietarilor acestoraIcircn practica politica economica promovata de dirijism a generat consecinte pe termen lung si pe termen scurt Pe termen scurt politica dirijista formulata de JKeynes a contribuit la reducerea somajului la atenuarea dezechilibrelor la amacircnarea sau atenuarea unor crize Pe termen lung politica dirijista a avut efecte complexe si contradictorii Astfel timp de cacircteva decenii dirijismul a condus la cresteri economice dupa careau icircnceput sa se manifeste efecte indirecte neasteptate cum ar fi inflatia Ea afost generata de cresterea cheltuielilor publice si orientarea investitiilor icircn domeniul militar La acestea se aduna si scaderea puterii de cumparare si reaparitia somajului Cacircnd aceste efecte secundare au icircnceput sa fie dominante fata de avantajele initiale produse de dirijism a aparut critica antidirijista si antikeynesista aparacircnd noi curente ca neoliberalismul teoria asteptarilor rationale sau teoria cresterii zero

Masuri dirijiste

- Crearea unei balante intre consum si investitie- Controlarea si stabilirea volumului resurselor continuarii productiei- Sprijinul acordat proprietarilor in vederea dezvoltarii activitatii economice

Analiza realităţii şi concluziile de politică economică ce trebuie intreprinse pentru realizarea echilibrului se centreaza in jurul a 3 legi psihologice fundamentale

1048729 legea icircnclinaţiei spre consum

1048729 legea icircnclinaţiei spre invesţii

1048729 legea icircnclinaţiei spre lichiditate

Mussolini a fost primul conducator de stat care a schimbat radical sistemul capitalist cu o forma de dirijism economic pe care l-a numit corporatism Italia fascista a introdus primele masuri de dirijare a economiei prin eliminarea competitiei dintre companiile private si prin controlul activitatii acestora Corporatismul a reprezentat sistemul economic social si politic care a inlocuit sistemul pietei libere cu organizatiile profesionale din care fac parte atat sindicatele muncitoresti cat si asociatiile patronale Acest sistem economic a fost rezultatul unui curent de gandire aparut dupa Primul Razboi Mondial ce propunea o rdquocale de mijlocrdquo intre vechiul sistem economic liberal si afirmarea comunismului Astfel dirijismul este un compromis intre comunism si libertatea economica

Unul dintre sustinatorii lui Mussolini in perioada interbelica a fost JM Keynes care afirma ca ldquolui Mussolini i-a crescut o masea de minterdquo Corporatismul fascist a fost fara indoiala o sursa de inspiratie pentru elaborarea celebrului tratat al lordului Keynes bdquoTeoria generala a ocuparii fortei de munca a dobinzii si a banilorrdquo in care autorul introduce conceptele fundamentale ale interventionismului economic Pe de alta parte Mussolini a declarat cat se poate de clar bdquoFascismul este intru totul de acord cu teoriile domnului Keynesrdquo

Marea depresiune si rezultatele dirijismului

In perioada interbelica diferite forme de dirijism au fost impuse in Europa si chiar in Statele Unite ale Americii Franco in Spania Salazar in Portugalia (Estado Novo) National-Socialismul in Germania condusa de Hitler Dar efectele dezastruoase ale acestor interventii nesabuite in economie aveau sa se observe clar in perioada Marii Depresiuni Toate tarile care au adoptat dirijimul fiind afectate puternic de criza Germania nazista a fost un caz special intrucat in timpul Marii Depresiuni a inceput persecutia cetatenilor de origine evreiasca iar preluarea abuziva de catre statul nazist a averii acestora a asigurat finantarea traversarii crizei

Statele Unite ale Americii de asemenea au experimentat politicile dirijiste Ceea ce incepuse ca o panica bursiera in 1929 avea sa se transforme intr-o criza economica mondiala in urma adoptarii unei legi care a blocat comertul international Legea tarifelor SmootndashHawley Politicile dirijiste au fost continuate de FD Roosevelt si aveau sa duca in cele din urma la un dezastru economic cunoscut in literatura economica sub denumirea de stagflatie Salvarea economiei americane a avut loc in timpul guvernarii Ronald Reagan care a redus din numarul masurilor economice dirijiste si a permis economiei americane sa se dezvolte in anii 2000 dar guvernarile GW Bush si B Obama arata ca obsesia politicienilor de a incerca sa dirijeze economia este permanenta iar rezultatele negative nu intarzie sa apara

Neokeynesismul

Curentul neokeysist a aparut imediat dupa cel de-al II-lea razboi mondial ca o incercare de adaptare a keynesismului la problematica noua a cresterii economice Adeptii si reprezentantii neokeynesismului considerau curentul keynesist ca de altfel si creatorul lui ca o rezolutie in gandirea economica atat prin contributia lui la analiza macroeconomica cat si prin masurile de politica economica propuse Aceasta nu i-a impiedicat insa sa aduca si o serie de critici la adresa acestuia ca si unele propuneri de imbunatatire atat a teoriei cat si a politicii economice keynesiste

Dintre criticile aduse doctrinei keynesiste mentionam

Caracterul static al modelului matematic keynesist

Supralicitarea rolului consumului neproductiv ca factor de echilibru

Supraestimarea factorilor psihologici in explicarea fenomenelor economice

Exista in gandirea economica contemporana trei directii principale ale

neokeynesismului

1 Dinamizarea doctrinei keynesiste realizata de RFHarrord JRHocks E

Domarcare nu asezat modelul keynesist intr-un mediu dynamic si-au incercat

elaborarea unui model de crestere economic ape termen lungPreocupat de

dinamizarea doctrinei keynesiste reclamata de afirmarea dupa cel de al doilea razboi

mondial a cresterii economice RFHarrord concepe un model de crestere economica

echilibrata bazat pe trei rate de crestere reala naturala si garantata Implicarea statului

in economie prin politica economica a lui Harrord vizeaza reducerea amplitudinii

oscilatiilor acestor rate una fata de cealalta Modalitatile concrete de implicare a

Statului in economie sunt lucrari piblice operatiuni pe piata monetara bugete pe zece

ani(prin care excedentele din perioadele de expansiune sa acopere deficitele din

perioadele de recesiune)rdquofond tamponrdquo de marfuri cu rol reglator (constituit in

perioadele de recesiune si aruncat pe piata in cele de expansiune)

Pentru reducerea decalajului intre rata garantata sic ea naturala Harrord prorune solutia

cresterii sectorului public insa avertizeaza asupra efectelor negative ale etatizarii exagerate

ldquopana acum existat tendinta de a concentra in mainile statului acea munca imensa de luare a

deciziilor celor mai importante referitoare la viata economica a tarii In epoca viitoare va fi ea

socialista sau nu un asemenea system va trebui schimbat intrucat decine clara

incompatibilitatea lui cu controlul democraticrdquo

2 Sinteza neoclasica realizata de PASamuelson- rezultatul incercarilor de a elabora o

doctrina economica care sa imbibe analiza microeconomica liberala cu cea

macroeconomica dirijista PASamuelson porneste de la apreciarea ca economiile

occidentale au un character mixt deoarece in cadrul lor coexista initiative private si

interventia statului Sistemul economic actual American este in conceptia lui Paul

Anthony Samuelson(n1915) unul mixt in dublu sens pe de o parte ndash prin coexistenta

initiativei private si a implicarii statului in economie Controlul in acest system mixt

este asigurat de actiunea concomitenta a institutiilor private si a celor publice prin

intermediul ldquoorientarii invizibile de catre mecanismulul pieteirdquo respectiv al

ldquodispozitiilor organizatorice si stimulentelor fiscalerdquo

Economia de piata este capabila sa asigure cresterea economica abundenta si bunastarea dar

in acelas timp mentine o serie de inegalitati sociale Atenuarea acestora cade in sarcina

statului care prin intermediul reformelor trebuie sa asigure echilibrul intre cresterea

economica stabilitatea si justitia sociala Este vorba de un ldquostat al bunastarii generalerdquo- acel

Welfare state care prin deservirea directa si ldquoprogramul platilor transferaterdquo face din

economia mixta un system urias de asigurare reciproca impotriva inegalitatilor socialerdquo

Obiectivele concrete ale politicii macroeconomice a statului economiei mixte sunt

asigurarea unui nivel ridicat si in cresterea a produsului real a unui nivel inalt de ocupare a

fortei de munca a unor salarii ridicate pentru cei ce muncesc a unui stabil al preturilor

determinate de pietele libere a unui curs al schimbului exstern stabil

Pornind de la modelul keynesist autorul sintezei neoclasice racomanda ca masuri de

politica economica masuri de politica bugetara (cresterea cheltuielilor publice reducerea

impozitelor pentru incurajarea artificiala a investitiilor si asigurarea unui nivel al economiilor

care corespunde folosirii depline a mainii de lucru) si de politica monetara (intervenita asupra

taxei scontului manipularea ratei dabanzii operatii pe ldquoopen marketrdquo)

PASamuelson propune elaborarea unei politici economice care sa opereze cu doua

categorii de stabilizatori

Stabilizatori automati sau ai pietei libere (preturi dobanzi credite

profituri cerere ndash oferta etc)

Stabilizatroi dirijati sau ai statului (impozite taxe comenzi de stat

investitii publice etc)

O politica rationala a statului in scopul echilibrarii economiei er terbui sa imbine

rational aceste doua tipuri de stabilizatori

Samuelson modifica ecuatia de echilibru keynesista Y = C + I + Pu unde Pu reprezinta

investiile publice aratand ca statul trebuie sa intervina pentru incurajarea artificiala a

posibilitatilor de investitii prin invetitii proprii

3 Stanga de la Cambridge ndash reproseaza doctrinei lui Keynes absurditatea stimularii

consumului pentru sporirea cererii solvabile si neglijarea totala a distribuirii echitabile

a veniturilor Obiectivul ldquostangii de la Campbridgerdquo reprezentata de Joan Robinson

Pierro Sraffa Nicholas Kalador ndash concilierea intereselor muncii cu cele ale capitalului

este evident in lucrarea lui Pierro Sraffa ldquoProductia de marfuri prin intermediul

marfurilorrdquo Folosind termini ai gandirii marxiste Sraffa arata ca atat cei ce depun

munca (exponenti ai intereselor capitalului) urmaresc prin organizatiile care le apara

interesele apropierea unei parti cat ma isubstantiale din ldquosurplusul de valoarerdquo Statul

va trebui sa intervina tocmai pentru realizarea unei repartitii echitabile a acestui

ldquosurplus de valoarerdquo Mijloacele pe care le va folosi sunt politica bugetara politica

fiscala indexarile ajutoarele de somaj etc

Pe baza ldquolegii inclinatiei spre consum ldquo a lui Keynes Joan Robinson arata ca numai prin

cresterea veniturilor celor care traiesc din munca cererea solvabila ar putea tine pasul cu

cresterea ofertei sin u prin stimularea cu orice precirct a consumului

CONCLUZII

Asemeni doctrinelor economice precedente dirijismul s-a dovedit a fi o solutie buna la momentul respectiv

Efectele secundare privite negativ au condus la aparitia unor noi curente precum neoliberalismul teoria asteptarilor rationale si teoria cresterii 0

DIRIJISMUL ECONOMIC

Realitatea economica a primei parti a secolului XX marcata de dezechilibre economice de lunga durata inflatie somaj crize de supraproductie si de accentuare a procesului de concentrare si centralizare a productiei si capitalului a demonstrat in primul rand incapacitatea doctrinei liberale de a oferi solutii concrete pentru rezolvarea problemelor economiei si in al doilea rand a reclamat schimbarea atitudinii statului fata de economie

Dirijismul aduce contributii importante in dezvoltarea gandirii economice -recunoaste ca echilibru economic intre cerere si oferta nu se stabileste automat -teoretizeaza necesitatea si modul de interventie a statului in economie pentru restabilirea echilibrului -economia politica trece de la micro la macroanaliza si de la o functie apologetica la una utilitarista

La baza acestui curent de gandire economica sta doctrina KEYNESISTA Creatorul acestei doctrine este JOHN MAYNARD KEYNES (1883-1946) Se naste pe 5 iunie 1883 in Cambridge (Anglia) fiul lui John Neville Keynes (profesor de economie administrator academic la Universitatea Cambridge) si Florence Ada Brown (absolventa a Universitatii Cambridge) Scoala primara Keynes o face la Eton una dintre cele mai prestigioase scoli de baieti din tara JMKeynes dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial a luat parte la semnarea Acordului de Bretton Woods Acordul Bretton Woods a totalizat 20 de articole care constituie statutul Fondului Monetar International Sistemul Bretton Woods a fost primul exemplu de ordine monetara cu negocieri complete menit sa reglementeze relatiile monetare dintre statele nationale independente Pe langa domeniile sale de activitate Keynes a fost pasionat de arta muzica si literatura fiind membru al grupului Bloomsbery (= un grup influent format din intelectuali scriitori filozofi si artisti englezi) Dintre lucrarile sale cele mai importante sunt

ldquoConsecintele economice ale paciirdquo (1919) ldquoTratat despre banirdquo (1930) ldquoTeoria generala a folosirii mainii de lucru a dobanzii si a banilorrdquo

(1936)

A decedat la varsta de 62 de ani in Sussex la data de 21 Aprilie 1946

Dirijismul economic a aparut si s-a afirmat in anii 1930 dupa marea criza economica dintre anii 1929-1933 dominand viata economica mai bine de 3 decenii pana in 1968

Pornind de la disfunctionalitatile din economie JMKeynes si-a propus sa gaseasca solutii practice pentru a atenua sau chiar icircnlatura dezechilibrele si sa revigoreze sistemul economic icircn ansamblu Icircn noua sa teorie economica JKeynes a pornit de la critica si respingerea politicii liberului schimb consideracircnd-o imperfecta si nerealista atacirct la scara macroeconomica si mondoeconomica Daca dezechilibrele economice prin politica liberului schimb sunt produse spontan reglarea vietii economice nu se poate realiza spontan Icircn aceasta situatie nu se justifica pasivitatea statului fata de societate icircn general de viata economica icircn

particular Esenta dirijismului preconizat de JKeynes consta icircn interventia moderata a statului icircn economie ndash proces definit cu termenul de dirijism

Esenta politici economice dirijiste preconizate de JKeynes consta icircn realizarea unei coordonate icircntre consum si investitie pentru a realiza un volum al productiei corespunzator ocuparii optime a fortei de munca JKeynes a condamnat interventia excesiva a statului icircn economie socializarii activitatii economice sub forma ldquosocialismului de statrdquo sau nationalizarea icircntreprinderilor JKeynes arata ca nu este important ca statul sa preia icircn proprietate mijloacele de productie ci rolul sau sa conste icircn stabilirea volumului global al resurselor necesare continuarii productiei si asigurarea retributiei proprietarilor acestoraIcircn practica politica economica promovata de dirijism a generat consecinte pe termen lung si pe termen scurt Pe termen scurt politica dirijista formulata de JKeynes a contribuit la reducerea somajului la atenuarea dezechilibrelor la amacircnarea sau atenuarea unor crize Pe termen lung politica dirijista a avut efecte complexe si contradictorii Astfel timp de cacircteva decenii dirijismul a condus la cresteri economice dupa careau icircnceput sa se manifeste efecte indirecte neasteptate cum ar fi inflatia Ea afost generata de cresterea cheltuielilor publice si orientarea investitiilor icircn domeniul militar La acestea se aduna si scaderea puterii de cumparare si reaparitia somajului Cacircnd aceste efecte secundare au icircnceput sa fie dominante fata de avantajele initiale produse de dirijism a aparut critica antidirijista si antikeynesista aparacircnd noi curente ca neoliberalismul teoria asteptarilor rationale sau teoria cresterii zero

Masuri dirijiste

- Crearea unei balante intre consum si investitie- Controlarea si stabilirea volumului resurselor continuarii productiei- Sprijinul acordat proprietarilor in vederea dezvoltarii activitatii economice

Analiza realităţii şi concluziile de politică economică ce trebuie intreprinse pentru realizarea echilibrului se centreaza in jurul a 3 legi psihologice fundamentale

1048729 legea icircnclinaţiei spre consum

1048729 legea icircnclinaţiei spre invesţii

1048729 legea icircnclinaţiei spre lichiditate

Mussolini a fost primul conducator de stat care a schimbat radical sistemul capitalist cu o forma de dirijism economic pe care l-a numit corporatism Italia fascista a introdus primele masuri de dirijare a economiei prin eliminarea competitiei dintre companiile private si prin controlul activitatii acestora Corporatismul a reprezentat sistemul economic social si politic care a inlocuit sistemul pietei libere cu organizatiile profesionale din care fac parte atat sindicatele muncitoresti cat si asociatiile patronale Acest sistem economic a fost rezultatul unui curent de gandire aparut dupa Primul Razboi Mondial ce propunea o rdquocale de mijlocrdquo intre vechiul sistem economic liberal si afirmarea comunismului Astfel dirijismul este un compromis intre comunism si libertatea economica

Unul dintre sustinatorii lui Mussolini in perioada interbelica a fost JM Keynes care afirma ca ldquolui Mussolini i-a crescut o masea de minterdquo Corporatismul fascist a fost fara indoiala o sursa de inspiratie pentru elaborarea celebrului tratat al lordului Keynes bdquoTeoria generala a ocuparii fortei de munca a dobinzii si a banilorrdquo in care autorul introduce conceptele fundamentale ale interventionismului economic Pe de alta parte Mussolini a declarat cat se poate de clar bdquoFascismul este intru totul de acord cu teoriile domnului Keynesrdquo

Marea depresiune si rezultatele dirijismului

In perioada interbelica diferite forme de dirijism au fost impuse in Europa si chiar in Statele Unite ale Americii Franco in Spania Salazar in Portugalia (Estado Novo) National-Socialismul in Germania condusa de Hitler Dar efectele dezastruoase ale acestor interventii nesabuite in economie aveau sa se observe clar in perioada Marii Depresiuni Toate tarile care au adoptat dirijimul fiind afectate puternic de criza Germania nazista a fost un caz special intrucat in timpul Marii Depresiuni a inceput persecutia cetatenilor de origine evreiasca iar preluarea abuziva de catre statul nazist a averii acestora a asigurat finantarea traversarii crizei

Statele Unite ale Americii de asemenea au experimentat politicile dirijiste Ceea ce incepuse ca o panica bursiera in 1929 avea sa se transforme intr-o criza economica mondiala in urma adoptarii unei legi care a blocat comertul international Legea tarifelor SmootndashHawley Politicile dirijiste au fost continuate de FD Roosevelt si aveau sa duca in cele din urma la un dezastru economic cunoscut in literatura economica sub denumirea de stagflatie Salvarea economiei americane a avut loc in timpul guvernarii Ronald Reagan care a redus din numarul masurilor economice dirijiste si a permis economiei americane sa se dezvolte in anii 2000 dar guvernarile GW Bush si B Obama arata ca obsesia politicienilor de a incerca sa dirijeze economia este permanenta iar rezultatele negative nu intarzie sa apara

Neokeynesismul

Curentul neokeysist a aparut imediat dupa cel de-al II-lea razboi mondial ca o incercare de adaptare a keynesismului la problematica noua a cresterii economice Adeptii si reprezentantii neokeynesismului considerau curentul keynesist ca de altfel si creatorul lui ca o rezolutie in gandirea economica atat prin contributia lui la analiza macroeconomica cat si prin masurile de politica economica propuse Aceasta nu i-a impiedicat insa sa aduca si o serie de critici la adresa acestuia ca si unele propuneri de imbunatatire atat a teoriei cat si a politicii economice keynesiste

Dintre criticile aduse doctrinei keynesiste mentionam

Caracterul static al modelului matematic keynesist

Supralicitarea rolului consumului neproductiv ca factor de echilibru

Supraestimarea factorilor psihologici in explicarea fenomenelor economice

Exista in gandirea economica contemporana trei directii principale ale

neokeynesismului

1 Dinamizarea doctrinei keynesiste realizata de RFHarrord JRHocks E

Domarcare nu asezat modelul keynesist intr-un mediu dynamic si-au incercat

elaborarea unui model de crestere economic ape termen lungPreocupat de

dinamizarea doctrinei keynesiste reclamata de afirmarea dupa cel de al doilea razboi

mondial a cresterii economice RFHarrord concepe un model de crestere economica

echilibrata bazat pe trei rate de crestere reala naturala si garantata Implicarea statului

in economie prin politica economica a lui Harrord vizeaza reducerea amplitudinii

oscilatiilor acestor rate una fata de cealalta Modalitatile concrete de implicare a

Statului in economie sunt lucrari piblice operatiuni pe piata monetara bugete pe zece

ani(prin care excedentele din perioadele de expansiune sa acopere deficitele din

perioadele de recesiune)rdquofond tamponrdquo de marfuri cu rol reglator (constituit in

perioadele de recesiune si aruncat pe piata in cele de expansiune)

Pentru reducerea decalajului intre rata garantata sic ea naturala Harrord prorune solutia

cresterii sectorului public insa avertizeaza asupra efectelor negative ale etatizarii exagerate

ldquopana acum existat tendinta de a concentra in mainile statului acea munca imensa de luare a

deciziilor celor mai importante referitoare la viata economica a tarii In epoca viitoare va fi ea

socialista sau nu un asemenea system va trebui schimbat intrucat decine clara

incompatibilitatea lui cu controlul democraticrdquo

2 Sinteza neoclasica realizata de PASamuelson- rezultatul incercarilor de a elabora o

doctrina economica care sa imbibe analiza microeconomica liberala cu cea

macroeconomica dirijista PASamuelson porneste de la apreciarea ca economiile

occidentale au un character mixt deoarece in cadrul lor coexista initiative private si

interventia statului Sistemul economic actual American este in conceptia lui Paul

Anthony Samuelson(n1915) unul mixt in dublu sens pe de o parte ndash prin coexistenta

initiativei private si a implicarii statului in economie Controlul in acest system mixt

este asigurat de actiunea concomitenta a institutiilor private si a celor publice prin

intermediul ldquoorientarii invizibile de catre mecanismulul pieteirdquo respectiv al

ldquodispozitiilor organizatorice si stimulentelor fiscalerdquo

Economia de piata este capabila sa asigure cresterea economica abundenta si bunastarea dar

in acelas timp mentine o serie de inegalitati sociale Atenuarea acestora cade in sarcina

statului care prin intermediul reformelor trebuie sa asigure echilibrul intre cresterea

economica stabilitatea si justitia sociala Este vorba de un ldquostat al bunastarii generalerdquo- acel

Welfare state care prin deservirea directa si ldquoprogramul platilor transferaterdquo face din

economia mixta un system urias de asigurare reciproca impotriva inegalitatilor socialerdquo

Obiectivele concrete ale politicii macroeconomice a statului economiei mixte sunt

asigurarea unui nivel ridicat si in cresterea a produsului real a unui nivel inalt de ocupare a

fortei de munca a unor salarii ridicate pentru cei ce muncesc a unui stabil al preturilor

determinate de pietele libere a unui curs al schimbului exstern stabil

Pornind de la modelul keynesist autorul sintezei neoclasice racomanda ca masuri de

politica economica masuri de politica bugetara (cresterea cheltuielilor publice reducerea

impozitelor pentru incurajarea artificiala a investitiilor si asigurarea unui nivel al economiilor

care corespunde folosirii depline a mainii de lucru) si de politica monetara (intervenita asupra

taxei scontului manipularea ratei dabanzii operatii pe ldquoopen marketrdquo)

PASamuelson propune elaborarea unei politici economice care sa opereze cu doua

categorii de stabilizatori

Stabilizatori automati sau ai pietei libere (preturi dobanzi credite

profituri cerere ndash oferta etc)

Stabilizatroi dirijati sau ai statului (impozite taxe comenzi de stat

investitii publice etc)

O politica rationala a statului in scopul echilibrarii economiei er terbui sa imbine

rational aceste doua tipuri de stabilizatori

Samuelson modifica ecuatia de echilibru keynesista Y = C + I + Pu unde Pu reprezinta

investiile publice aratand ca statul trebuie sa intervina pentru incurajarea artificiala a

posibilitatilor de investitii prin invetitii proprii

3 Stanga de la Cambridge ndash reproseaza doctrinei lui Keynes absurditatea stimularii

consumului pentru sporirea cererii solvabile si neglijarea totala a distribuirii echitabile

a veniturilor Obiectivul ldquostangii de la Campbridgerdquo reprezentata de Joan Robinson

Pierro Sraffa Nicholas Kalador ndash concilierea intereselor muncii cu cele ale capitalului

este evident in lucrarea lui Pierro Sraffa ldquoProductia de marfuri prin intermediul

marfurilorrdquo Folosind termini ai gandirii marxiste Sraffa arata ca atat cei ce depun

munca (exponenti ai intereselor capitalului) urmaresc prin organizatiile care le apara

interesele apropierea unei parti cat ma isubstantiale din ldquosurplusul de valoarerdquo Statul

va trebui sa intervina tocmai pentru realizarea unei repartitii echitabile a acestui

ldquosurplus de valoarerdquo Mijloacele pe care le va folosi sunt politica bugetara politica

fiscala indexarile ajutoarele de somaj etc

Pe baza ldquolegii inclinatiei spre consum ldquo a lui Keynes Joan Robinson arata ca numai prin

cresterea veniturilor celor care traiesc din munca cererea solvabila ar putea tine pasul cu

cresterea ofertei sin u prin stimularea cu orice precirct a consumului

CONCLUZII

Asemeni doctrinelor economice precedente dirijismul s-a dovedit a fi o solutie buna la momentul respectiv

Efectele secundare privite negativ au condus la aparitia unor noi curente precum neoliberalismul teoria asteptarilor rationale si teoria cresterii 0

particular Esenta dirijismului preconizat de JKeynes consta icircn interventia moderata a statului icircn economie ndash proces definit cu termenul de dirijism

Esenta politici economice dirijiste preconizate de JKeynes consta icircn realizarea unei coordonate icircntre consum si investitie pentru a realiza un volum al productiei corespunzator ocuparii optime a fortei de munca JKeynes a condamnat interventia excesiva a statului icircn economie socializarii activitatii economice sub forma ldquosocialismului de statrdquo sau nationalizarea icircntreprinderilor JKeynes arata ca nu este important ca statul sa preia icircn proprietate mijloacele de productie ci rolul sau sa conste icircn stabilirea volumului global al resurselor necesare continuarii productiei si asigurarea retributiei proprietarilor acestoraIcircn practica politica economica promovata de dirijism a generat consecinte pe termen lung si pe termen scurt Pe termen scurt politica dirijista formulata de JKeynes a contribuit la reducerea somajului la atenuarea dezechilibrelor la amacircnarea sau atenuarea unor crize Pe termen lung politica dirijista a avut efecte complexe si contradictorii Astfel timp de cacircteva decenii dirijismul a condus la cresteri economice dupa careau icircnceput sa se manifeste efecte indirecte neasteptate cum ar fi inflatia Ea afost generata de cresterea cheltuielilor publice si orientarea investitiilor icircn domeniul militar La acestea se aduna si scaderea puterii de cumparare si reaparitia somajului Cacircnd aceste efecte secundare au icircnceput sa fie dominante fata de avantajele initiale produse de dirijism a aparut critica antidirijista si antikeynesista aparacircnd noi curente ca neoliberalismul teoria asteptarilor rationale sau teoria cresterii zero

Masuri dirijiste

- Crearea unei balante intre consum si investitie- Controlarea si stabilirea volumului resurselor continuarii productiei- Sprijinul acordat proprietarilor in vederea dezvoltarii activitatii economice

Analiza realităţii şi concluziile de politică economică ce trebuie intreprinse pentru realizarea echilibrului se centreaza in jurul a 3 legi psihologice fundamentale

1048729 legea icircnclinaţiei spre consum

1048729 legea icircnclinaţiei spre invesţii

1048729 legea icircnclinaţiei spre lichiditate

Mussolini a fost primul conducator de stat care a schimbat radical sistemul capitalist cu o forma de dirijism economic pe care l-a numit corporatism Italia fascista a introdus primele masuri de dirijare a economiei prin eliminarea competitiei dintre companiile private si prin controlul activitatii acestora Corporatismul a reprezentat sistemul economic social si politic care a inlocuit sistemul pietei libere cu organizatiile profesionale din care fac parte atat sindicatele muncitoresti cat si asociatiile patronale Acest sistem economic a fost rezultatul unui curent de gandire aparut dupa Primul Razboi Mondial ce propunea o rdquocale de mijlocrdquo intre vechiul sistem economic liberal si afirmarea comunismului Astfel dirijismul este un compromis intre comunism si libertatea economica

Unul dintre sustinatorii lui Mussolini in perioada interbelica a fost JM Keynes care afirma ca ldquolui Mussolini i-a crescut o masea de minterdquo Corporatismul fascist a fost fara indoiala o sursa de inspiratie pentru elaborarea celebrului tratat al lordului Keynes bdquoTeoria generala a ocuparii fortei de munca a dobinzii si a banilorrdquo in care autorul introduce conceptele fundamentale ale interventionismului economic Pe de alta parte Mussolini a declarat cat se poate de clar bdquoFascismul este intru totul de acord cu teoriile domnului Keynesrdquo

Marea depresiune si rezultatele dirijismului

In perioada interbelica diferite forme de dirijism au fost impuse in Europa si chiar in Statele Unite ale Americii Franco in Spania Salazar in Portugalia (Estado Novo) National-Socialismul in Germania condusa de Hitler Dar efectele dezastruoase ale acestor interventii nesabuite in economie aveau sa se observe clar in perioada Marii Depresiuni Toate tarile care au adoptat dirijimul fiind afectate puternic de criza Germania nazista a fost un caz special intrucat in timpul Marii Depresiuni a inceput persecutia cetatenilor de origine evreiasca iar preluarea abuziva de catre statul nazist a averii acestora a asigurat finantarea traversarii crizei

Statele Unite ale Americii de asemenea au experimentat politicile dirijiste Ceea ce incepuse ca o panica bursiera in 1929 avea sa se transforme intr-o criza economica mondiala in urma adoptarii unei legi care a blocat comertul international Legea tarifelor SmootndashHawley Politicile dirijiste au fost continuate de FD Roosevelt si aveau sa duca in cele din urma la un dezastru economic cunoscut in literatura economica sub denumirea de stagflatie Salvarea economiei americane a avut loc in timpul guvernarii Ronald Reagan care a redus din numarul masurilor economice dirijiste si a permis economiei americane sa se dezvolte in anii 2000 dar guvernarile GW Bush si B Obama arata ca obsesia politicienilor de a incerca sa dirijeze economia este permanenta iar rezultatele negative nu intarzie sa apara

Neokeynesismul

Curentul neokeysist a aparut imediat dupa cel de-al II-lea razboi mondial ca o incercare de adaptare a keynesismului la problematica noua a cresterii economice Adeptii si reprezentantii neokeynesismului considerau curentul keynesist ca de altfel si creatorul lui ca o rezolutie in gandirea economica atat prin contributia lui la analiza macroeconomica cat si prin masurile de politica economica propuse Aceasta nu i-a impiedicat insa sa aduca si o serie de critici la adresa acestuia ca si unele propuneri de imbunatatire atat a teoriei cat si a politicii economice keynesiste

Dintre criticile aduse doctrinei keynesiste mentionam

Caracterul static al modelului matematic keynesist

Supralicitarea rolului consumului neproductiv ca factor de echilibru

Supraestimarea factorilor psihologici in explicarea fenomenelor economice

Exista in gandirea economica contemporana trei directii principale ale

neokeynesismului

1 Dinamizarea doctrinei keynesiste realizata de RFHarrord JRHocks E

Domarcare nu asezat modelul keynesist intr-un mediu dynamic si-au incercat

elaborarea unui model de crestere economic ape termen lungPreocupat de

dinamizarea doctrinei keynesiste reclamata de afirmarea dupa cel de al doilea razboi

mondial a cresterii economice RFHarrord concepe un model de crestere economica

echilibrata bazat pe trei rate de crestere reala naturala si garantata Implicarea statului

in economie prin politica economica a lui Harrord vizeaza reducerea amplitudinii

oscilatiilor acestor rate una fata de cealalta Modalitatile concrete de implicare a

Statului in economie sunt lucrari piblice operatiuni pe piata monetara bugete pe zece

ani(prin care excedentele din perioadele de expansiune sa acopere deficitele din

perioadele de recesiune)rdquofond tamponrdquo de marfuri cu rol reglator (constituit in

perioadele de recesiune si aruncat pe piata in cele de expansiune)

Pentru reducerea decalajului intre rata garantata sic ea naturala Harrord prorune solutia

cresterii sectorului public insa avertizeaza asupra efectelor negative ale etatizarii exagerate

ldquopana acum existat tendinta de a concentra in mainile statului acea munca imensa de luare a

deciziilor celor mai importante referitoare la viata economica a tarii In epoca viitoare va fi ea

socialista sau nu un asemenea system va trebui schimbat intrucat decine clara

incompatibilitatea lui cu controlul democraticrdquo

2 Sinteza neoclasica realizata de PASamuelson- rezultatul incercarilor de a elabora o

doctrina economica care sa imbibe analiza microeconomica liberala cu cea

macroeconomica dirijista PASamuelson porneste de la apreciarea ca economiile

occidentale au un character mixt deoarece in cadrul lor coexista initiative private si

interventia statului Sistemul economic actual American este in conceptia lui Paul

Anthony Samuelson(n1915) unul mixt in dublu sens pe de o parte ndash prin coexistenta

initiativei private si a implicarii statului in economie Controlul in acest system mixt

este asigurat de actiunea concomitenta a institutiilor private si a celor publice prin

intermediul ldquoorientarii invizibile de catre mecanismulul pieteirdquo respectiv al

ldquodispozitiilor organizatorice si stimulentelor fiscalerdquo

Economia de piata este capabila sa asigure cresterea economica abundenta si bunastarea dar

in acelas timp mentine o serie de inegalitati sociale Atenuarea acestora cade in sarcina

statului care prin intermediul reformelor trebuie sa asigure echilibrul intre cresterea

economica stabilitatea si justitia sociala Este vorba de un ldquostat al bunastarii generalerdquo- acel

Welfare state care prin deservirea directa si ldquoprogramul platilor transferaterdquo face din

economia mixta un system urias de asigurare reciproca impotriva inegalitatilor socialerdquo

Obiectivele concrete ale politicii macroeconomice a statului economiei mixte sunt

asigurarea unui nivel ridicat si in cresterea a produsului real a unui nivel inalt de ocupare a

fortei de munca a unor salarii ridicate pentru cei ce muncesc a unui stabil al preturilor

determinate de pietele libere a unui curs al schimbului exstern stabil

Pornind de la modelul keynesist autorul sintezei neoclasice racomanda ca masuri de

politica economica masuri de politica bugetara (cresterea cheltuielilor publice reducerea

impozitelor pentru incurajarea artificiala a investitiilor si asigurarea unui nivel al economiilor

care corespunde folosirii depline a mainii de lucru) si de politica monetara (intervenita asupra

taxei scontului manipularea ratei dabanzii operatii pe ldquoopen marketrdquo)

PASamuelson propune elaborarea unei politici economice care sa opereze cu doua

categorii de stabilizatori

Stabilizatori automati sau ai pietei libere (preturi dobanzi credite

profituri cerere ndash oferta etc)

Stabilizatroi dirijati sau ai statului (impozite taxe comenzi de stat

investitii publice etc)

O politica rationala a statului in scopul echilibrarii economiei er terbui sa imbine

rational aceste doua tipuri de stabilizatori

Samuelson modifica ecuatia de echilibru keynesista Y = C + I + Pu unde Pu reprezinta

investiile publice aratand ca statul trebuie sa intervina pentru incurajarea artificiala a

posibilitatilor de investitii prin invetitii proprii

3 Stanga de la Cambridge ndash reproseaza doctrinei lui Keynes absurditatea stimularii

consumului pentru sporirea cererii solvabile si neglijarea totala a distribuirii echitabile

a veniturilor Obiectivul ldquostangii de la Campbridgerdquo reprezentata de Joan Robinson

Pierro Sraffa Nicholas Kalador ndash concilierea intereselor muncii cu cele ale capitalului

este evident in lucrarea lui Pierro Sraffa ldquoProductia de marfuri prin intermediul

marfurilorrdquo Folosind termini ai gandirii marxiste Sraffa arata ca atat cei ce depun

munca (exponenti ai intereselor capitalului) urmaresc prin organizatiile care le apara

interesele apropierea unei parti cat ma isubstantiale din ldquosurplusul de valoarerdquo Statul

va trebui sa intervina tocmai pentru realizarea unei repartitii echitabile a acestui

ldquosurplus de valoarerdquo Mijloacele pe care le va folosi sunt politica bugetara politica

fiscala indexarile ajutoarele de somaj etc

Pe baza ldquolegii inclinatiei spre consum ldquo a lui Keynes Joan Robinson arata ca numai prin

cresterea veniturilor celor care traiesc din munca cererea solvabila ar putea tine pasul cu

cresterea ofertei sin u prin stimularea cu orice precirct a consumului

CONCLUZII

Asemeni doctrinelor economice precedente dirijismul s-a dovedit a fi o solutie buna la momentul respectiv

Efectele secundare privite negativ au condus la aparitia unor noi curente precum neoliberalismul teoria asteptarilor rationale si teoria cresterii 0

Unul dintre sustinatorii lui Mussolini in perioada interbelica a fost JM Keynes care afirma ca ldquolui Mussolini i-a crescut o masea de minterdquo Corporatismul fascist a fost fara indoiala o sursa de inspiratie pentru elaborarea celebrului tratat al lordului Keynes bdquoTeoria generala a ocuparii fortei de munca a dobinzii si a banilorrdquo in care autorul introduce conceptele fundamentale ale interventionismului economic Pe de alta parte Mussolini a declarat cat se poate de clar bdquoFascismul este intru totul de acord cu teoriile domnului Keynesrdquo

Marea depresiune si rezultatele dirijismului

In perioada interbelica diferite forme de dirijism au fost impuse in Europa si chiar in Statele Unite ale Americii Franco in Spania Salazar in Portugalia (Estado Novo) National-Socialismul in Germania condusa de Hitler Dar efectele dezastruoase ale acestor interventii nesabuite in economie aveau sa se observe clar in perioada Marii Depresiuni Toate tarile care au adoptat dirijimul fiind afectate puternic de criza Germania nazista a fost un caz special intrucat in timpul Marii Depresiuni a inceput persecutia cetatenilor de origine evreiasca iar preluarea abuziva de catre statul nazist a averii acestora a asigurat finantarea traversarii crizei

Statele Unite ale Americii de asemenea au experimentat politicile dirijiste Ceea ce incepuse ca o panica bursiera in 1929 avea sa se transforme intr-o criza economica mondiala in urma adoptarii unei legi care a blocat comertul international Legea tarifelor SmootndashHawley Politicile dirijiste au fost continuate de FD Roosevelt si aveau sa duca in cele din urma la un dezastru economic cunoscut in literatura economica sub denumirea de stagflatie Salvarea economiei americane a avut loc in timpul guvernarii Ronald Reagan care a redus din numarul masurilor economice dirijiste si a permis economiei americane sa se dezvolte in anii 2000 dar guvernarile GW Bush si B Obama arata ca obsesia politicienilor de a incerca sa dirijeze economia este permanenta iar rezultatele negative nu intarzie sa apara

Neokeynesismul

Curentul neokeysist a aparut imediat dupa cel de-al II-lea razboi mondial ca o incercare de adaptare a keynesismului la problematica noua a cresterii economice Adeptii si reprezentantii neokeynesismului considerau curentul keynesist ca de altfel si creatorul lui ca o rezolutie in gandirea economica atat prin contributia lui la analiza macroeconomica cat si prin masurile de politica economica propuse Aceasta nu i-a impiedicat insa sa aduca si o serie de critici la adresa acestuia ca si unele propuneri de imbunatatire atat a teoriei cat si a politicii economice keynesiste

Dintre criticile aduse doctrinei keynesiste mentionam

Caracterul static al modelului matematic keynesist

Supralicitarea rolului consumului neproductiv ca factor de echilibru

Supraestimarea factorilor psihologici in explicarea fenomenelor economice

Exista in gandirea economica contemporana trei directii principale ale

neokeynesismului

1 Dinamizarea doctrinei keynesiste realizata de RFHarrord JRHocks E

Domarcare nu asezat modelul keynesist intr-un mediu dynamic si-au incercat

elaborarea unui model de crestere economic ape termen lungPreocupat de

dinamizarea doctrinei keynesiste reclamata de afirmarea dupa cel de al doilea razboi

mondial a cresterii economice RFHarrord concepe un model de crestere economica

echilibrata bazat pe trei rate de crestere reala naturala si garantata Implicarea statului

in economie prin politica economica a lui Harrord vizeaza reducerea amplitudinii

oscilatiilor acestor rate una fata de cealalta Modalitatile concrete de implicare a

Statului in economie sunt lucrari piblice operatiuni pe piata monetara bugete pe zece

ani(prin care excedentele din perioadele de expansiune sa acopere deficitele din

perioadele de recesiune)rdquofond tamponrdquo de marfuri cu rol reglator (constituit in

perioadele de recesiune si aruncat pe piata in cele de expansiune)

Pentru reducerea decalajului intre rata garantata sic ea naturala Harrord prorune solutia

cresterii sectorului public insa avertizeaza asupra efectelor negative ale etatizarii exagerate

ldquopana acum existat tendinta de a concentra in mainile statului acea munca imensa de luare a

deciziilor celor mai importante referitoare la viata economica a tarii In epoca viitoare va fi ea

socialista sau nu un asemenea system va trebui schimbat intrucat decine clara

incompatibilitatea lui cu controlul democraticrdquo

2 Sinteza neoclasica realizata de PASamuelson- rezultatul incercarilor de a elabora o

doctrina economica care sa imbibe analiza microeconomica liberala cu cea

macroeconomica dirijista PASamuelson porneste de la apreciarea ca economiile

occidentale au un character mixt deoarece in cadrul lor coexista initiative private si

interventia statului Sistemul economic actual American este in conceptia lui Paul

Anthony Samuelson(n1915) unul mixt in dublu sens pe de o parte ndash prin coexistenta

initiativei private si a implicarii statului in economie Controlul in acest system mixt

este asigurat de actiunea concomitenta a institutiilor private si a celor publice prin

intermediul ldquoorientarii invizibile de catre mecanismulul pieteirdquo respectiv al

ldquodispozitiilor organizatorice si stimulentelor fiscalerdquo

Economia de piata este capabila sa asigure cresterea economica abundenta si bunastarea dar

in acelas timp mentine o serie de inegalitati sociale Atenuarea acestora cade in sarcina

statului care prin intermediul reformelor trebuie sa asigure echilibrul intre cresterea

economica stabilitatea si justitia sociala Este vorba de un ldquostat al bunastarii generalerdquo- acel

Welfare state care prin deservirea directa si ldquoprogramul platilor transferaterdquo face din

economia mixta un system urias de asigurare reciproca impotriva inegalitatilor socialerdquo

Obiectivele concrete ale politicii macroeconomice a statului economiei mixte sunt

asigurarea unui nivel ridicat si in cresterea a produsului real a unui nivel inalt de ocupare a

fortei de munca a unor salarii ridicate pentru cei ce muncesc a unui stabil al preturilor

determinate de pietele libere a unui curs al schimbului exstern stabil

Pornind de la modelul keynesist autorul sintezei neoclasice racomanda ca masuri de

politica economica masuri de politica bugetara (cresterea cheltuielilor publice reducerea

impozitelor pentru incurajarea artificiala a investitiilor si asigurarea unui nivel al economiilor

care corespunde folosirii depline a mainii de lucru) si de politica monetara (intervenita asupra

taxei scontului manipularea ratei dabanzii operatii pe ldquoopen marketrdquo)

PASamuelson propune elaborarea unei politici economice care sa opereze cu doua

categorii de stabilizatori

Stabilizatori automati sau ai pietei libere (preturi dobanzi credite

profituri cerere ndash oferta etc)

Stabilizatroi dirijati sau ai statului (impozite taxe comenzi de stat

investitii publice etc)

O politica rationala a statului in scopul echilibrarii economiei er terbui sa imbine

rational aceste doua tipuri de stabilizatori

Samuelson modifica ecuatia de echilibru keynesista Y = C + I + Pu unde Pu reprezinta

investiile publice aratand ca statul trebuie sa intervina pentru incurajarea artificiala a

posibilitatilor de investitii prin invetitii proprii

3 Stanga de la Cambridge ndash reproseaza doctrinei lui Keynes absurditatea stimularii

consumului pentru sporirea cererii solvabile si neglijarea totala a distribuirii echitabile

a veniturilor Obiectivul ldquostangii de la Campbridgerdquo reprezentata de Joan Robinson

Pierro Sraffa Nicholas Kalador ndash concilierea intereselor muncii cu cele ale capitalului

este evident in lucrarea lui Pierro Sraffa ldquoProductia de marfuri prin intermediul

marfurilorrdquo Folosind termini ai gandirii marxiste Sraffa arata ca atat cei ce depun

munca (exponenti ai intereselor capitalului) urmaresc prin organizatiile care le apara

interesele apropierea unei parti cat ma isubstantiale din ldquosurplusul de valoarerdquo Statul

va trebui sa intervina tocmai pentru realizarea unei repartitii echitabile a acestui

ldquosurplus de valoarerdquo Mijloacele pe care le va folosi sunt politica bugetara politica

fiscala indexarile ajutoarele de somaj etc

Pe baza ldquolegii inclinatiei spre consum ldquo a lui Keynes Joan Robinson arata ca numai prin

cresterea veniturilor celor care traiesc din munca cererea solvabila ar putea tine pasul cu

cresterea ofertei sin u prin stimularea cu orice precirct a consumului

CONCLUZII

Asemeni doctrinelor economice precedente dirijismul s-a dovedit a fi o solutie buna la momentul respectiv

Efectele secundare privite negativ au condus la aparitia unor noi curente precum neoliberalismul teoria asteptarilor rationale si teoria cresterii 0

Neokeynesismul

Curentul neokeysist a aparut imediat dupa cel de-al II-lea razboi mondial ca o incercare de adaptare a keynesismului la problematica noua a cresterii economice Adeptii si reprezentantii neokeynesismului considerau curentul keynesist ca de altfel si creatorul lui ca o rezolutie in gandirea economica atat prin contributia lui la analiza macroeconomica cat si prin masurile de politica economica propuse Aceasta nu i-a impiedicat insa sa aduca si o serie de critici la adresa acestuia ca si unele propuneri de imbunatatire atat a teoriei cat si a politicii economice keynesiste

Dintre criticile aduse doctrinei keynesiste mentionam

Caracterul static al modelului matematic keynesist

Supralicitarea rolului consumului neproductiv ca factor de echilibru

Supraestimarea factorilor psihologici in explicarea fenomenelor economice

Exista in gandirea economica contemporana trei directii principale ale

neokeynesismului

1 Dinamizarea doctrinei keynesiste realizata de RFHarrord JRHocks E

Domarcare nu asezat modelul keynesist intr-un mediu dynamic si-au incercat

elaborarea unui model de crestere economic ape termen lungPreocupat de

dinamizarea doctrinei keynesiste reclamata de afirmarea dupa cel de al doilea razboi

mondial a cresterii economice RFHarrord concepe un model de crestere economica

echilibrata bazat pe trei rate de crestere reala naturala si garantata Implicarea statului

in economie prin politica economica a lui Harrord vizeaza reducerea amplitudinii

oscilatiilor acestor rate una fata de cealalta Modalitatile concrete de implicare a

Statului in economie sunt lucrari piblice operatiuni pe piata monetara bugete pe zece

ani(prin care excedentele din perioadele de expansiune sa acopere deficitele din

perioadele de recesiune)rdquofond tamponrdquo de marfuri cu rol reglator (constituit in

perioadele de recesiune si aruncat pe piata in cele de expansiune)

Pentru reducerea decalajului intre rata garantata sic ea naturala Harrord prorune solutia

cresterii sectorului public insa avertizeaza asupra efectelor negative ale etatizarii exagerate

ldquopana acum existat tendinta de a concentra in mainile statului acea munca imensa de luare a

deciziilor celor mai importante referitoare la viata economica a tarii In epoca viitoare va fi ea

socialista sau nu un asemenea system va trebui schimbat intrucat decine clara

incompatibilitatea lui cu controlul democraticrdquo

2 Sinteza neoclasica realizata de PASamuelson- rezultatul incercarilor de a elabora o

doctrina economica care sa imbibe analiza microeconomica liberala cu cea

macroeconomica dirijista PASamuelson porneste de la apreciarea ca economiile

occidentale au un character mixt deoarece in cadrul lor coexista initiative private si

interventia statului Sistemul economic actual American este in conceptia lui Paul

Anthony Samuelson(n1915) unul mixt in dublu sens pe de o parte ndash prin coexistenta

initiativei private si a implicarii statului in economie Controlul in acest system mixt

este asigurat de actiunea concomitenta a institutiilor private si a celor publice prin

intermediul ldquoorientarii invizibile de catre mecanismulul pieteirdquo respectiv al

ldquodispozitiilor organizatorice si stimulentelor fiscalerdquo

Economia de piata este capabila sa asigure cresterea economica abundenta si bunastarea dar

in acelas timp mentine o serie de inegalitati sociale Atenuarea acestora cade in sarcina

statului care prin intermediul reformelor trebuie sa asigure echilibrul intre cresterea

economica stabilitatea si justitia sociala Este vorba de un ldquostat al bunastarii generalerdquo- acel

Welfare state care prin deservirea directa si ldquoprogramul platilor transferaterdquo face din

economia mixta un system urias de asigurare reciproca impotriva inegalitatilor socialerdquo

Obiectivele concrete ale politicii macroeconomice a statului economiei mixte sunt

asigurarea unui nivel ridicat si in cresterea a produsului real a unui nivel inalt de ocupare a

fortei de munca a unor salarii ridicate pentru cei ce muncesc a unui stabil al preturilor

determinate de pietele libere a unui curs al schimbului exstern stabil

Pornind de la modelul keynesist autorul sintezei neoclasice racomanda ca masuri de

politica economica masuri de politica bugetara (cresterea cheltuielilor publice reducerea

impozitelor pentru incurajarea artificiala a investitiilor si asigurarea unui nivel al economiilor

care corespunde folosirii depline a mainii de lucru) si de politica monetara (intervenita asupra

taxei scontului manipularea ratei dabanzii operatii pe ldquoopen marketrdquo)

PASamuelson propune elaborarea unei politici economice care sa opereze cu doua

categorii de stabilizatori

Stabilizatori automati sau ai pietei libere (preturi dobanzi credite

profituri cerere ndash oferta etc)

Stabilizatroi dirijati sau ai statului (impozite taxe comenzi de stat

investitii publice etc)

O politica rationala a statului in scopul echilibrarii economiei er terbui sa imbine

rational aceste doua tipuri de stabilizatori

Samuelson modifica ecuatia de echilibru keynesista Y = C + I + Pu unde Pu reprezinta

investiile publice aratand ca statul trebuie sa intervina pentru incurajarea artificiala a

posibilitatilor de investitii prin invetitii proprii

3 Stanga de la Cambridge ndash reproseaza doctrinei lui Keynes absurditatea stimularii

consumului pentru sporirea cererii solvabile si neglijarea totala a distribuirii echitabile

a veniturilor Obiectivul ldquostangii de la Campbridgerdquo reprezentata de Joan Robinson

Pierro Sraffa Nicholas Kalador ndash concilierea intereselor muncii cu cele ale capitalului

este evident in lucrarea lui Pierro Sraffa ldquoProductia de marfuri prin intermediul

marfurilorrdquo Folosind termini ai gandirii marxiste Sraffa arata ca atat cei ce depun

munca (exponenti ai intereselor capitalului) urmaresc prin organizatiile care le apara

interesele apropierea unei parti cat ma isubstantiale din ldquosurplusul de valoarerdquo Statul

va trebui sa intervina tocmai pentru realizarea unei repartitii echitabile a acestui

ldquosurplus de valoarerdquo Mijloacele pe care le va folosi sunt politica bugetara politica

fiscala indexarile ajutoarele de somaj etc

Pe baza ldquolegii inclinatiei spre consum ldquo a lui Keynes Joan Robinson arata ca numai prin

cresterea veniturilor celor care traiesc din munca cererea solvabila ar putea tine pasul cu

cresterea ofertei sin u prin stimularea cu orice precirct a consumului

CONCLUZII

Asemeni doctrinelor economice precedente dirijismul s-a dovedit a fi o solutie buna la momentul respectiv

Efectele secundare privite negativ au condus la aparitia unor noi curente precum neoliberalismul teoria asteptarilor rationale si teoria cresterii 0

socialista sau nu un asemenea system va trebui schimbat intrucat decine clara

incompatibilitatea lui cu controlul democraticrdquo

2 Sinteza neoclasica realizata de PASamuelson- rezultatul incercarilor de a elabora o

doctrina economica care sa imbibe analiza microeconomica liberala cu cea

macroeconomica dirijista PASamuelson porneste de la apreciarea ca economiile

occidentale au un character mixt deoarece in cadrul lor coexista initiative private si

interventia statului Sistemul economic actual American este in conceptia lui Paul

Anthony Samuelson(n1915) unul mixt in dublu sens pe de o parte ndash prin coexistenta

initiativei private si a implicarii statului in economie Controlul in acest system mixt

este asigurat de actiunea concomitenta a institutiilor private si a celor publice prin

intermediul ldquoorientarii invizibile de catre mecanismulul pieteirdquo respectiv al

ldquodispozitiilor organizatorice si stimulentelor fiscalerdquo

Economia de piata este capabila sa asigure cresterea economica abundenta si bunastarea dar

in acelas timp mentine o serie de inegalitati sociale Atenuarea acestora cade in sarcina

statului care prin intermediul reformelor trebuie sa asigure echilibrul intre cresterea

economica stabilitatea si justitia sociala Este vorba de un ldquostat al bunastarii generalerdquo- acel

Welfare state care prin deservirea directa si ldquoprogramul platilor transferaterdquo face din

economia mixta un system urias de asigurare reciproca impotriva inegalitatilor socialerdquo

Obiectivele concrete ale politicii macroeconomice a statului economiei mixte sunt

asigurarea unui nivel ridicat si in cresterea a produsului real a unui nivel inalt de ocupare a

fortei de munca a unor salarii ridicate pentru cei ce muncesc a unui stabil al preturilor

determinate de pietele libere a unui curs al schimbului exstern stabil

Pornind de la modelul keynesist autorul sintezei neoclasice racomanda ca masuri de

politica economica masuri de politica bugetara (cresterea cheltuielilor publice reducerea

impozitelor pentru incurajarea artificiala a investitiilor si asigurarea unui nivel al economiilor

care corespunde folosirii depline a mainii de lucru) si de politica monetara (intervenita asupra

taxei scontului manipularea ratei dabanzii operatii pe ldquoopen marketrdquo)

PASamuelson propune elaborarea unei politici economice care sa opereze cu doua

categorii de stabilizatori

Stabilizatori automati sau ai pietei libere (preturi dobanzi credite

profituri cerere ndash oferta etc)

Stabilizatroi dirijati sau ai statului (impozite taxe comenzi de stat

investitii publice etc)

O politica rationala a statului in scopul echilibrarii economiei er terbui sa imbine

rational aceste doua tipuri de stabilizatori

Samuelson modifica ecuatia de echilibru keynesista Y = C + I + Pu unde Pu reprezinta

investiile publice aratand ca statul trebuie sa intervina pentru incurajarea artificiala a

posibilitatilor de investitii prin invetitii proprii

3 Stanga de la Cambridge ndash reproseaza doctrinei lui Keynes absurditatea stimularii

consumului pentru sporirea cererii solvabile si neglijarea totala a distribuirii echitabile

a veniturilor Obiectivul ldquostangii de la Campbridgerdquo reprezentata de Joan Robinson

Pierro Sraffa Nicholas Kalador ndash concilierea intereselor muncii cu cele ale capitalului

este evident in lucrarea lui Pierro Sraffa ldquoProductia de marfuri prin intermediul

marfurilorrdquo Folosind termini ai gandirii marxiste Sraffa arata ca atat cei ce depun

munca (exponenti ai intereselor capitalului) urmaresc prin organizatiile care le apara

interesele apropierea unei parti cat ma isubstantiale din ldquosurplusul de valoarerdquo Statul

va trebui sa intervina tocmai pentru realizarea unei repartitii echitabile a acestui

ldquosurplus de valoarerdquo Mijloacele pe care le va folosi sunt politica bugetara politica

fiscala indexarile ajutoarele de somaj etc

Pe baza ldquolegii inclinatiei spre consum ldquo a lui Keynes Joan Robinson arata ca numai prin

cresterea veniturilor celor care traiesc din munca cererea solvabila ar putea tine pasul cu

cresterea ofertei sin u prin stimularea cu orice precirct a consumului

CONCLUZII

Asemeni doctrinelor economice precedente dirijismul s-a dovedit a fi o solutie buna la momentul respectiv

Efectele secundare privite negativ au condus la aparitia unor noi curente precum neoliberalismul teoria asteptarilor rationale si teoria cresterii 0

PASamuelson propune elaborarea unei politici economice care sa opereze cu doua

categorii de stabilizatori

Stabilizatori automati sau ai pietei libere (preturi dobanzi credite

profituri cerere ndash oferta etc)

Stabilizatroi dirijati sau ai statului (impozite taxe comenzi de stat

investitii publice etc)

O politica rationala a statului in scopul echilibrarii economiei er terbui sa imbine

rational aceste doua tipuri de stabilizatori

Samuelson modifica ecuatia de echilibru keynesista Y = C + I + Pu unde Pu reprezinta

investiile publice aratand ca statul trebuie sa intervina pentru incurajarea artificiala a

posibilitatilor de investitii prin invetitii proprii

3 Stanga de la Cambridge ndash reproseaza doctrinei lui Keynes absurditatea stimularii

consumului pentru sporirea cererii solvabile si neglijarea totala a distribuirii echitabile

a veniturilor Obiectivul ldquostangii de la Campbridgerdquo reprezentata de Joan Robinson

Pierro Sraffa Nicholas Kalador ndash concilierea intereselor muncii cu cele ale capitalului

este evident in lucrarea lui Pierro Sraffa ldquoProductia de marfuri prin intermediul

marfurilorrdquo Folosind termini ai gandirii marxiste Sraffa arata ca atat cei ce depun

munca (exponenti ai intereselor capitalului) urmaresc prin organizatiile care le apara

interesele apropierea unei parti cat ma isubstantiale din ldquosurplusul de valoarerdquo Statul

va trebui sa intervina tocmai pentru realizarea unei repartitii echitabile a acestui

ldquosurplus de valoarerdquo Mijloacele pe care le va folosi sunt politica bugetara politica

fiscala indexarile ajutoarele de somaj etc

Pe baza ldquolegii inclinatiei spre consum ldquo a lui Keynes Joan Robinson arata ca numai prin

cresterea veniturilor celor care traiesc din munca cererea solvabila ar putea tine pasul cu

cresterea ofertei sin u prin stimularea cu orice precirct a consumului

CONCLUZII

Asemeni doctrinelor economice precedente dirijismul s-a dovedit a fi o solutie buna la momentul respectiv

Efectele secundare privite negativ au condus la aparitia unor noi curente precum neoliberalismul teoria asteptarilor rationale si teoria cresterii 0

CONCLUZII

Asemeni doctrinelor economice precedente dirijismul s-a dovedit a fi o solutie buna la momentul respectiv

Efectele secundare privite negativ au condus la aparitia unor noi curente precum neoliberalismul teoria asteptarilor rationale si teoria cresterii 0