Diploma - contabilitatea stocurilor de marfuri si ambalaje
-
Upload
andrei-alex -
Category
Documents
-
view
507 -
download
1
description
Transcript of Diploma - contabilitatea stocurilor de marfuri si ambalaje
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Contabilitatea stocurilor de marfuri si ambalaje si modul lor de
reflectare
Capitolul I
Contabilitatea – componentă a sistemului informaţional economic
Informaţia şi, îndeosebi, informaţia economică este astăzi prezentă în toate domeniile
de activitate, fiind un element indispensabil al progresului.
Relaţiile sociale moderne ne arată că odată cu dezvoltarea economiei de piaţă şi
sporirea gradului de complexitate a acestuia trebuie să se dezvolte corespunzător ca arie,
conţinut şi operativitate – şi informaţia economică pentru ca ea să poată furniza elementele
necesare luării deciziilor, să poată reflecta exact situaţia patrimonială a unităţilor şi
rezultatelor activităţilor economico-financiare.
Conducerea, în general, şi conducerea activităţii economice, în special, nu mai este
considerată numai o artă în care intuiţia joacă un rol important în luarea deciziilor, ci ca o
ştiinţă de sine stătătoare. Informaţia economică ne ajută să observăm modul de abordare a
resurselor materiale şi umane, să sesizăm şi să examinăm critic aspecte pozitive, dar şi
deficienţele existente în vederea luării mărfurilor ce se impun.
Funcţia de bază a oricărui sistem informaţional economic, indiferent de gradul de
complexitate şi de automatizare, este de a vehicula o cantitate raţională de informaţi, pe baza
cărora să se ia decizii economice bine argumentate pe toate treptele organizatorice.
Principala sursă de date a sistemului informaţional economic, şi totodată una din
componentele de bază ale acestuia, este contabilitatea. Ea a existat în toate formaţiunile
social-economice ca rezultat al producţiei materiale, dar importanţa, modul de organizare şi
sarcinile ei au fost diferite, în funcţie de particularităţile modului de producţie şi ţelul fiecărei
orânduiri sociale.
Pagina 1 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Acţiunea de modernizare a contabilităţii pe plan mondial şi-a propus următoarele
obiective:
- îmbunătăţirea organizării contabilităţii diferitelor ţări;
- mai buna înţelegere a informaţiilor contabile şi controlului lor;
- compararea informaţiilor contabile în timp şi spaţiu
Normalizarea contabilităţii pe plan mondial a necesitat luarea în considerare a unui
sistem de adoptări a regulilor internaţionale de organizare
şi conducere a contabilităţii la specificul fiecărei ţări şi respectiv a unităţilor
economice componente.
Un asemenea sistem a avut în vedere:
→ nevoile de informaţii economice ale unităţilor ce compun economia fiecărei ţări;
→ specificul diferitelor sectoare de activitate;
→ evoluţiile doctrinare ale teoriei contabile pe plan naţional şi internaţional;
Pe plan european, preocupările de organizare a contabilităţii diferitelor ţări sunt mai
vechi. În anul 1968 s-a difuzat ţărilor membre ale Pieţei Comune un Cadru Contabil General.
În 1978 s-a emis Direcţia a IV-a, prin care se stabilesc documente de sinteză contabilă
aproximativ similare şi reguli de evaluare a patrimoniului.
În vederea armonizării contabilităţii grupurilor economice care au sub controlul lor
filiale cu activităţi economice s-a emis Direcţia a VII-a care prevede reguli de întocmire a
bilanţurilor contabile şi a folosirii conturilor de consolidare de către astfel de unităţi.
Pentru ţările Pieţei Comune s-a mai emis în anul 1983 Direcţia a VIII-a prin care se
stabilesc principii de unificare a conturilor folosite, cu scopul de a fi preluate de fiecare ţară.
Urmare a acestor directive, ţările vest-europene au emis, prin grija organismelor
contabile naţionale, norme contabile armonizate concretizate în:
→ reguli generale de evaluare a patrimoniului
→ o terminologie de specialitate economică
→ documente de sinteză contabilă comune.
În România, ţară aflată în plină tranziţie spre o economie de piaţă, preocupările
privind modernizarea contabilităţii agenţilor economici nu s-au concretizat numai în
elaborarea unui plan contabil general, ci în emiterea unor acte normative care formează un tot
untar cunoscut sub denumirea de Sistem contabil al agenţilor economici din România.
Pagina 2 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Aceasta cuprinde: Legea Contabilităţii nr. 82/1991, Regulamentul de aplicare a Legii
Contabilităţii, Planul de conturi şi normele de utilizare ale acestuia, etc.
Sistemul de contabilitate românească aplicabil de la 1 ianuarie 1994 s-a inspirat din
planurile contabile generale ale ţărilor vest-europene în special din cel francez, şi se bazează
pe normele contabile internaţionale care au fost adoptate cerinţelor şi experienţelor practice
româneşti.
Ca structură un plan general cuprinde trei părţi şi anume:
1. Generalităţi
În structura cărora distingem trei părţi şi anume:
Dispoziţii generale – care prevăd, în mod sintetic, norme privind:
→ principiile generale ale contabilităţii
→ registrele de contabilitate, respectiv instrumentele de lucru ale contabilităţii
→ reguli de înregistrare în conturi
→ prevederi privind folosirea calculatoarelor electronice la prelucrarea datelor
contabile
Terminologia contabilă recomandată, se referă la termenii folosiţi în teoria şi practica
contabilă
Planul de conturi reprezentat de un tablou al conturilor sintetice ce trebuie folosite de
unităţile economice.
Contabilitatea financiară, numită şi generală, în care se înregistrează toate operaţiile
care afectează patrimoniul întreprinderilor spre a determina rezultatele financiare ale
acestora.
Contabilitatea financiară formează obiectul a trei secţiuni şi anume:
Reguli de evaluare a patrimoniului şi de determinare a rezultatelor financiare
Gruparea conturilor din contabilitatea financiară
Documentele de sinteză contabilă (bilanţul contabil, anexa de bilanţ, contul de
rezultate şi tabloul de finanţare)
Pagina 3 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Contabilitatea de gestiune, numită şi contabilitate analitică sau contabilitatea
exploatării.
La începutul aplicării noului sistem de contabilitate în România, contabilitatea de
gestiune are ca obiect doar calculaţia costurilor, fiind prevăzute în acest scop conturi adecvate
ce fac parte din grupa a 9-a din planul de conturi ce poartă denumirea de “Conturi de
gestiune”.
Capitolul II
Stocurile
a) Clasificare
Structura stocurilor
Regulamentul privind aplicarea Legii contabilităţii defineşte stocurile şi comenzile în
curs de execuţie ca fiind “ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul unităţii patrimoniale
destinate:
fie a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie
fie a fi consumate la prima lor utilizare”.
Structura stocurilor cuprinde:
Materii prime, care participă direct la fabricarea produsului şi se regăsesc în produsul
finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată.
Materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materialele pentru
ambalat, seminţe şi materiale de plantat, furajere şi alte materiale consumabile) care participă
sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul
finit.
Produsele, reprezentate de:
Pagina 4 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
semifabricate: sunt acele produse al căror proces tehnologic a fost terminat într-o
secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze
de fabricaţie) sau se livrează terţilor;
produse finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de
fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unităţii patrimoniale, putând fi
depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor.
produse reziduale, reprezentând rebuturile.
Animalele şi păsările, respectiv animalele născute şi cele tinere de orice fel (viţei,
miei, purcei, mânji şi altele) crescute şi folosite pentru reproducţie sau puse la îngroşat pentru
a fi valorificate, coloniile de albine precum şi animalele pentru producţie.
Mărfuri – respectiv bunurile pe care unitatea patrimonială le cumpără în vederea
revânzării lor
ambalaje – unde se include ambalajele refolosibile achiziţionate sau fabricate,
destinate produselor vândute şi care, în mod temporar, pot fi păstrate de terţi cu obligaţia
restituirii în condiţiile prevăzute în contact. În contabilitatea terţilor acestea se evidenţiază
distinct.
Obiectele de inventar – reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută
de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau o durată
mai mică de un an, indiferent de valoarea lor.
Baracamentele şi amenajările provizorii – sunt bunurile achiziţionate sau construite de
unităţile patrimoniale pentru exercitarea lucrărilor şi prestaţiilor de construcţii.
Clasificarea stocurilor:
stocuri aflate în gestiune, care fac parte din patrimoniul propriu al unităţii. Acestea se
găsesc fie în depozitele sau spaţiile proprii (depozite, magazine, magazii, locuri de producţie)
Pagina 5 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
fie se află la terţi (materii şi materiale aflate la terţi, produse aflate la terţi, mărfuri în custodie
sau consignaţie la terţi).
Stocuri aflate în gestiune, dar care nu fac parte din patrimoniul propriu.
Acestea sunt stocurile primite spre prelucrare sau în custodie şi consignaţie. Aceste
stocuri se înregistrează distinct în conturi în afara bilanţului.
În funcţie de provenienţa lor stocurile se pot grupa în:
stocuri provenite din cumpărări din afara unităţii patrimoniale cum sunt: materii
prime, materiale consumabile, mărfuri, obiecte de inventar, etc.
stocuri provenite din producţie proprie: produse, animale, etc.
b) Evaluarea stocurilor, metode de inventar
Evaluare
Esenţial în evidenţa contabilă este evaluarea stocurilor, avându-se în vedere pe de o
parte sursele diferite de provenienţă, iar pe de altă parte efectele liberalizării preţurilor, care
pot conduce la oscilaţii ale valorii de la o perioadă la alta.
Legea contabilităţii precizează că înregistrarea în contabilitate a bunurilor mobile şi
imobile se face la valoarea de achiziţie, de producţie sau la preţul pieţei, pe baza unui înscris
care devine document justificativ.
Dacă pornim de la “Normele Ministerului Finanţelor” constatăm că la articolul 69 din
“regulament” evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a mărfurilor şi a altor bunuri de natura
stocurilor se poate face şi la preţuri prestabilite, denumite şi preţuri de înregistrare cu condiţia
evidenţei distincte a diferenţelor de preţ faţă de costul de achiziţie sau cel de producţie.
Costul de achiziţie cuprinde:
→ preţul de achiziţie convenit între vânzător şi cumpărător;
→ taxele nerecuperabile, ca de exemplu taxele vamale;
→ cheltuielile accesorii, cheltuieli de transport (extern şi intern) cheltuieli de
aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii (interne şi externe);
→ reducerile comerciale: rabaturi, remize şi risturnuri.
Pagina 6 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Nu participă la formarea costului de achiziţie cheltuielile financiare relative la
finanţarea stocajului şi nici sconturile financiare (reduceri financiare) acordate de furnizori
pentru plata înainte de scadenţă a contravalorii bunurilor cumpărate.
Costul de producţie cuprinde:
→ costul materiilor prime consumate pentru obţinerea nor stocuri din producţia
proprie;
→ cheltuielile directe încorporate în valoarea stocurilor obţinute;
→ cheltuielile indirecte “raţional ataşabile” producţiei acestor stocuri.
Evaluarea bunurilor de natura stocurilor se face în mod distinct după operaţia în care
sunt supuse acestea:
→ la intrarea în patrimoniu;
→ la intrarea în depozitele unităţii;
→ la ieşirea din patrimoniu;
La intrarea în patrimoniu stocurile se evaluează astfel:
Materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, mărfuri, ambalaje şi alte
bunuri procurate cu titlu oneros la costul de achiziţie.
Costul de achiziţie este format din: preţul de cumpărare al unui bun, taxele
nerecuperabile, cheltuieli de transport, aprovizionare şi alte cheltuieli necesare intrării în
gestiune a bunului respectiv.
b) producţia în curs de execuţie, semifabricatele şi produsele finite, obiectele de
inventar, ambalajele şi alte bunuri produse de către unitatea patrimonială la costul de
producţie.
Costul de producţie a unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi
materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de producţie precum şi cota cheltuielilor
indirecte de producţie determinate raţional ca fiind legate de fabricaţia acestuia.
c) animalele şi păsările se evaluează la costul de achiziţie sau costul de producţie,
după caz.
La ieşirea din patrimoniu stocurile se evaluează prin aplicarea următoarelor metode:
Pagina 7 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Metoda “costului mediu ponderat” (C.M.P.)
Costul unitar mediu ponderat se calculează fie după fiecare intrare, fie lunar, sau la
anumite perioade ca raport între valoarea totală a stocului iniţial plus cantităţile intrate.
Metoda “primei intrări – primei ieşiri” (F.I.F.O.)
Potrivit acestei metode din stoc se evaluează la costul de achiziţie (sau de producţie)
al primei intrări. (lot) Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la
costul de achiziţie (sau de producţie) al lotului următor, în ordine cronologică.
Metoda “ultime intrări – primei ieşiri”(L.I.F.O.)
Potrivit acestei metode, stocurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie
(sau de producţie) al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, stocurile ieşite din
gestiune se evaluează la costul de achiziţie (sau de producţie) al lotului anterior, în ordine
cronologică.
Unităţile patrimoniale din ţara noastră au posibilitatea de a evalua şi deci a înregistra
în contabilitate bunurile de natura stocurilor şi la alte preţuri cu condiţia ca în raporturile
periodice ele să fie prezentate la costuri efective.
Preţuri de înregistrare pot fi: preţuri prestabilite (standard) şi preţuri de facturare.
Metoda preţului standard (prestabilit)
În cazul în care se utilizează preţurile prestabilite, aceste preţuri se vor stabili pe baza
preţurile medii de bunurile respective.
În acest caz diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau costul de producţie se
vor reflecta distinct în conturile de diferenţe de preţ. Aceste preţuri prestabilite (standard)
utilizate se vor actualiza periodic, de regulă, cel puţin odată de am, în funcţie de evoluţia
preţurilor şi de alţi factori.
Diferenţele de preţ stabilite la intrarea bunurilor în patrimoniu se repartizează şi se
înregistrează proporţional, atât asupra valorii bunurilor ieşite cât şi asupra stocurilor.
Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor se
efectuează cu ajutorul coeficientului de repartizare care se calculează astfel:
Sold iniţial al diferenţelor Diferenţe de preţ aferente intrării
Pagina 8 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Coeficientul de de preţ + în cursul per. cumulat de la început
repartizare (K) =
Sold iniţial al stocului Valoarea intrărilor în cursul
la preţ de înregistrare + perioadei la preţ de înregistrare
cumulate de la începutul anului
sau
Si (cont de diferenţe) + R d (cont diferenţe)
K =
Si (cont de stoc la preţ + R d (cont de stoc la preţ
de înregistrare) înregistrare)
Acest coeficient se aplică asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune la preţ de
înregistrare, obţinându-se astfel diferenţele de preţ aferente bunurilor ieşite.
Aceşti coeficienţi de repartizare a diferenţelor de preţ pot fi calculaţi la nivelul
conturilor sintetice de gradul I şi II prevăzute în planul de conturi pe grupe sau categorii de
stocuri.
Având în vedere practica contabilă din economia ţării noastre, unităţile patrimoniale
au posibilitatea de a evalua şi înregistra în contabilitate bunurile de natura stocurilor, precum
cu titlu oneros şi la preţurile de facturare.
În acest caz, cheltuielile de transport – aprovizionare se vor înregistra distinct în
conturi de diferenţe de preţ. Cheltuielile de transport – aprovizionare se vor înregistra distinct
în conturile de diferenţe de preţ. Cheltuielile de transport – aprovizionare colectate în
conturile de diferenţe de preţ se vor
repartiza proporţional, atât asupra valorii bunurilor ieşite cât şi asupra stocurilor, care
se efectuează cu ajutorul coeficientului de repartizare astfel:
Cheltuieli de transport Cheltuieli de transport aferente
aferente stocurilor existente + intrărilor de stocuri în
Coeficientul de la începutul perioadei cursul perioadei
Repartizare (K) =
Pagina 9 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Valoarea intrărilor de
Sold iniţial al stocurilor + stocuri în cursul perioadei
la preţ de factură la preţ de factură
sau
Si (cont de diferenţă) + R d (cont de diferenţe)
K =
Si (cont de stocuri la preţ de + R d (cont de stocuri la
factură) preţ de factură)
Acest coeficient se aplică asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune la preţuri de
factură, obţinându-se astfel cheltuielile de transport – aprovizionare aferente bunurilor ieşite
din gestiune. La sfârşitul perioadei (lunii) soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu
soldul conturilor de stocuri la preţ de înregistrare, reflectându-se astfel valoarea stocurilor la
costul de achiziţie sau de producţie.
Metode de inventar utilizate în contabilitatea stocurilor
Metoda inventarului permanent
În cazul utilizării inventarului permanent în contabilitate în conturile de stocuri se
înregistrează toate operaţiile de intrare a stocurilor (cantitativ şi valoric) evaluate la preţul de
achiziţie, cost de producţie, preţ standard (prestabilit) sau preţ de factură, după caz.
Se înregistrează în conturile de stocuri fiecare ieşire din stoc, atât valoric cât şi
cantitativ, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât
cantitativ cât şi valoric.
În condiţiile utilizării inventarului permanent, unităţile patrimoniale îşi pot organiza
contabilitatea analitică a stocurilor după următoarele metode în funcţie de specificul
activităţii şi de necesităţile proprii:
metoda operativ-contabilă (pe solduri)
Pagina 10 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În acest caz la locul de depozitare se ţine evidenţa cantitativ a bunurilor materiale pe
categorii, iar la contabilitate se ţine evidenţa valorică pe
gestiuni, iar în cadrul gestiunilor pe grupe sau subgrupe de bunuri. Verificarea
exactităţii şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa depozitelor cu cele din contabilitate se
face lunar prin evaluarea stocurilor cantitativ transcrise din fişele de magazie în registrul
stocurilor.
metoda cantitativ-valorică (pe fişe de cont analitic)
În cazul utilizării acestei metode la locul de depozitare se ţine evidenţa cantitativă pe
categorii de bunuri, iar în contabilitate se ţine o evidenţă cantitativ-valorică.
Verificarea exactităţii şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa depozitelor cu cele
din contabilitate se face prin punctajul perioadei dintre cantităţile înregistrate în fişele de
magazie cu cele din fişele de cont analitic de la contabilitate.
metoda global valorică
Constă în ţinerea evidenţei numai valoric atât la nivelul gestiunii, cât şi în
contabilitate.
Şi în acest caz, periodic, se face controlul concordanţei înregistrărilor din evidenţa
gestiunii cu cele din contabilitate.
În cazul utilizării inventarului permanent, conturile de stocuri se debitează în cursul
exerciţiului financiar cu intrările de bunuri prin creditul conturilor care indică sursa de
procurare a bunurilor şi se creditează cu ieşirile din stoc aferentei perioadei de gestiune
respecte.
La sfârşitul exerciţiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu
stocurile faptice stabilite prin inventariere. Dacă există diferenţe (plusuri sau minusuri de
inventar) acestea se vor regulariza aducându-se stocurile la nivelul lor real.
Metoda inventarului intermitent
Presupune stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii
stocurilor la finele fiecărei luni. În acest caz ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea
stocurilor iniţiale plus valoarea intrărilor, pe de o parte, şi valoarea stocurilor finale stabilite
prin inventariere, pe de altă parte. Relaţia de calcul a ieşirilor este:
E = Si + I + S f unde:
Pagina 11 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
E = valoarea ieşirilor
SI = valoarea stocurilor iniţiale
I = valoarea intrărilor din cursul perioadei
S f = valoarea stocurilor finale, stabilite prin inventariere
În cazul utilizării acestei metode s-a renunţat la utilizarea în cursul lunii a conturilor
de stocuri pentru evidenţa şi recalcularea stocurilor scriptice după fiecare intrare.
Conturile de stocuri se utilizează numai la începutul şi la sfârşitul lunii. În timpul lunii
intrările de stocuri de materii prime, materiale, mărfuri, etc. sunt contabilizate direct în
conturile de cheltuielile corespunzătoare, la cost de achiziţie, preţ de factură sau preţ
prestabilit.
La sfârşitul fiecărei lunii se stabilesc stocurile finale prin inventariere şi se
înregistrează în conturile de stocuri concomitent cu micşorarea cheltuielilor. Aceste stocuri
finale devin stocuri iniţiale ale lunii următoare şi se anulează prin închiderea lor pe cheltuieli
la începutul lunii următoare.
Contabilitatea stocurilor se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 3 din Planul de
conturi general, denumită “Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”.
Aceste conturi au funcţia contabilă de activ şi rolul de a furniza informaţii de
reflectare şi control gestionar privind situaţia şi micşorea stocurilor şi a producţiei în curs de
execuţie. Soldul debitor se preia în activul bilanţului.
Capitolul III
Sistemul informaţional
Forme de înregistrare contabilă
Forma de înregistrare contabilă constituie unul din principalele instrumente (mijloace)
ale contabilităţii agenţilor economiei. Ea asigură înregistrarea documentelor primare şi
centralizatoare în ordine cronologică (în ordinea documentelor sau numărului de ordine al
acestora) şi sistematică (după natura şi felul lor), privitoare la toate operaţiile economice ale
unităţii.
O formă de înregistrare contabilă presupune îmbinarea următoarelor elemente:
Pagina 12 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
→ formularistica de lucru utilizată;
→ modul de completare a formularisticii utilizate;
→ tehnica de calcul folosită.
În decursul timpului, formele de înregistrare contabilă au evoluat s-au perfecţionat
continuu. În prezent, formele de înregistrare contabilă cu cea mai mare răspândire în unităţile
economice din ţara noastră sunt:
→ forma de înregistrare contabilă “maestru-şah”;
→ forma de înregistrare contabilă “pe jurnale”;
→ forma de înregistrare contabilă adaptată la echipamentele moderne de prelucrare a
datelor.
1. Forma de înregistrare contabilă “maestru-şah”
Se aplică încă într-un mare număr de unităţi, fiind apreciată ca o formă de înregistrare
simplă, uşor accesibilă lucrătorilor contabili. Are o productivitate a muncii redusă, deoarece
se bazează pe înregistrarea bilaterală în conturi a operaţiilor economice, respectiv atât în
debitul cât şi în creditul conturilor, fiecare având şi conturi corespondente.
Formularistica de lucru utilizată este formată din: note de contabilitate, jurnalul de
înregistrare, registrul jurnal, fişe sintetice şah, fişe de cont analitic, balanţe de verificare,
bilanţul contabil, registrul-inventar.
Schema realizării contabilităţii în forma de înregistrare contabilă “maestru-şah” se
prezintă astfel:
Pagina 13 din 101
Fişa de cont analitic
Documente primare
Evidenţa operativă
Documente centralizatoare
Fişe sintetice şah pentru debitul conturilor
Registrul jurnal
Lista de inventariere
Registrul inventar
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
2. Forma de înregistrare contabilă “pe jurnale”
Asigură înregistrarea operaţiilor economice în mod cronologic şi sistematic direct în
documentele primare şi centralizatoare, în jurnal, care constituie instrumental de lucru de
bază în această formă de înregistrare contabilă.
Prezintă avantajul că înregistrează operaţiilor economice se face unilateral, adică o
singură dată în creditul conturilor, în corespondenţă cu conturile debitoare.
Formularistica de lucru utilizată este formată din: jurnale, registrul-jurnal, situaţii
auxiliare, fişe de cont analitic, balanţe de verificare, bilanţul contabil, registrul-inventar.
Schema contabilităţii în forma de înregistrare contabilă “pe jurnale” se prezintă astfel:
Pagina 14 din 101
Balanţa de verificare analitică
Jurnalul deînregistrare
Notă decontabilitate
Balanţa deverificare sintetică
Fişe sintetice şah pentru creditul conturilor
Bilanţ contabil
Situaţii auxiliare pentru contabilitatea analitică
Fişe de cont analitic
Balanţa deverificare analitică
Documente primare
Evidenţăoperativă
Documentecentralizatoare
Jurnale pentrucreditul conturilor
Registruinventar
Balanţa deverificaresintetică
Lista de inventariere
Bilanţulcontabil
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
3. Forma de înregistrare contabilă adaptată la echipamentele moderne de prelucrare a
datelor.
Ca urmare a creşterii gradului de dotare a economiei naţionale cu echipamente
moderne de prelucrare a datelor, tot mai multe unităţi trec de la formele clasice de înregistrare
contabilă la forme moderne, adaptate calculatoarelor electronice. Acestea au în vedere în
general, aceleaşi formulare de lucru specifice formelor de înregistrare contabilă, clasice, pe
care le adaptează posibilităţilor de lucru ale calculatorului electronic.
Prin regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii se precizează că persoanele fizice
şi juridice care utilizează sisteme de prelucrare automată a datelor au obligaţia să asigure
respectarea normelor contabile, stocarea, păstrarea sub forma suporţilor tehnici şi controlul
datelor înregistrate în contabilitate.
Potrivit aceluiaşi regulament, registrele de contabilitate (formularistică şi lucrul)
precum şi documentele justificative care au stat la baza înregistrării lor în contabilitate se
păstrează în arhiva unităţilor timp de zece ani, cu excepţia statelor de salarii, care se păstrează
timp de 50 de ani.
Registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative se păstrează în arhivă,
de regulă, în forma lor originală, grupate în funcţie de natura operaţiilor şi în ordine
cronologică, în cadrul exerciţiului financiar la care acestea se referă.
Documente specifice
Conform reglementărilor legale, livrările de mărfuri, către populaţie efectuate prin
comerţul cu amănuntul, prin consignaţii, prin unităţile de alimentaţie publică şi au relaţii cu
populaţia, preţurile cu amănuntul şi tarifele practicate, cuprind şi TVA.
Documentele primare de atestare a efectuării operaţiilor privind stocurile, sunt:
→ factura;
→ chitanţa fiscală (pentru vânzări contra numerar);
→ aviz de însoţire a mărfii (numai pentru pregătirea şi circuitul intern a mărfurilor,
neputând substitui factura);
Pagina 15 din 101
CARTEAMARE
Registrujurnal
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Documentele de atestare opţională sunt:
→ avizul de expediţie;
→ factura;
→ fişa (nota) de recepţie – calculaţie pentru intrări;
→ chitanţele zilnice şi monetare;
→ facturi şi avize de expediţie pentru ieşiri (en gros sau en detail);
→ inventarele pentru contabilizarea stocurilor lunare.
În cazul mărfurilor mai pot interveni şi alte documente:
→ raport de gestiune;
→ note de contabilitate;
→ note de recepţie şi constatare de diferenţe;
→ decont privind TVA;
→ borderoul de vânzare (încasare);
→ ordine de plată.
Specifice consignaţiei sunt documentele:
→ bon de primire (consignaţie)
→ borderou de ieşire a obiectelor din consignaţie.
Documentele privind centralizarea operaţiilor efectuate de agestul economic, atât în
calitate de furnizor, cât şi de client, sunt:
→ “Jurnal pentru vânzări”, prin care se centralizează pe bază de factură sau
“Borderouri zilnice de vânzări în numerar”, valoarea totală a vânzărilor lunare şi TVA
corespunzătoare;
→ “Jurnal pentru cumpărări” având acelaşi conţinut cu cel precedent, dar referindu-se
la intrările de mărfuri şi deci la TVA deductibilă.
Factura este documentul pe baza căruia se determină TVA datorată bugetului de stat,
potrivit prevederilor articolului 18 şi articolului 19 din Ordonanţa nr. 3/1992.
Factura trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele elemente:
→ numărul de registre fiscale;
→ data emiterii;
→ numele şi adresa furnizorului;
→ numele şi adresa beneficiarului;
→ denumirea şi cantitatea mărfurilor livrate;
Pagina 16 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
→ preţurile unitare şi valoarea totală exclusiv TVA;
→ cota de TVA;
→ suma TVA-ului;
TVA înscrisă în factură este datorată bugetului de stat, chiar dacă operaţia în cauză nu
este impozabilă sau dacă taxa înscrisă este mai mare decât cea legală.
Chitanţa fiscală este documentul care conţine elementele necesare pentru identificarea
vânzătorului şi cumpărătorului, precum şi datele referitoare la specificaţia mărfii, la cantităţi,
preţuri şi valori, similare cu cele cuprinse în facturi.
Potrivit articolului 25, litera B din Ordonanţa nr. 3/1992, chitanţa fiscală se eliberează
la cererea cumpărătorului, de către vânzători. În situaţia în care nu este posibilă emiterea
facturii în momentul livrării mărfurilor, se prevede introducerea unui formular nou “Avizul
de însoţire a mării” în care se înscrie numai specificaţia produselor, cantităţile, preţurile,
valoarea mărfii, fără a cuprinde date privind TVA.
Pentru furnizori, avizul de însoţire a mărfii, reprezintă documentul pe bază căruia ia
naştere faptul generator şi exigibilitatea TVA-ului şi în consecinţă, aceştia sunt obligaţi să
emită facturile în cel mai scurt timp, care nu poate depăşi ultima zi a lunii în care s-au
efectuat livrările, astfel încât să fie în măsură să determine potrivit legii, obligaţia legii,
obligaţia de plată sau dreptul de restituire a TVA.
Dispoziţia de livrare – este un document nou care circulă între compartimentul
desfacere şi magazii şi care conţine pe lângă elementele necesare identificării cumpărătorului
numai date referitoare la specificaţia produselor, cantităţile dispuse şi livrate, precum şi
preţurile unitare.
Mărfurile nu pot fi scoase din incinta unităţii pe baza dispoziţiei de livrare, furnizorii
fiind obligaţi să emită facturi, sau, după caz, avize de însoţire a mărfii pe timpul transportului.
Capitolul IV
Reflectare în contabilitate a stocurilor de mărfuri
Contabilitatea mărfurilor se realizează cu ajutorul contului 371 “Mărfuri”, este un
cont activ.
Pagina 17 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
D 371 “Mărfuri” C
→ valoarea la preţ de înregistrare a
mărfurilor achiziţionate de la furni-zori sau
din avansuri de trezorerie (401, 408, 542)
→ valoarea la preţ de înregistrare a
mărfurilor reprezentând aportul în natură al
întreprinzătorului indivi-dual sau al
acţionarilor şi asociaţilor (108, 456)
→ valoarea mărfurilor aduse de la terţi
(357, 401)
→ valoarea la preţ de înregistrare a
materiilor prime, materialelor auxili-are,
obiectelor de inventar animale-lor şi
păsărilor, a altor valori de na-tura stocurilor
vândute ca atare (300, 301, 321, 361)
→ valoarea la preţ de înregistrare a
produselor finite livrate prin magazi-nele
proprii de desfacere (345)
→ valoarea la preţ de înregistrare a
mărfurilor constatate în plus la in-ventar,
cât şi cele primite cu titlu gra-tuit (607, 771)
→ valoarea adaosului comercial şi taxa pe
valoarea adăugată neexigibi-lă, în situaţia în
care înregistrarea mărfurilor se ţine la preţ
cu amănun-tul (378, 4428)
→ Sfd reprezintă valoarea la preţ de
înregistrare a mărfurilor existente în stoc
→ valoarea la preţ de înregistrare a
mărfurilor ieşite din gestiune prin
vânzare, precum şi lipsurile de inventar
(607)
→ valoarea la preţ de înregistrare a
mărfurilor trimise în custodie sau în
consignaţie la terţi (357)
→ valoarea la preţ de înregistrare a
mărfurilor retrase din aport de către
întreprinzătorul individual (108)
→ valoarea adaosului comercial şi a taxei
pe valoare adăugată neexi-gibilă aferentă
mărfurilor vândute, în situaţia în care
evidenţa mărfuri-lor se ţine la preţ cu
amănuntul (378, 4428)
→ valoarea donaţiilor şi a pierde-rilor din
calamităţi constatate la mărfuri (671)
Stocurile de mărfuri sunt elemente patrimoniale procurate din afara unităţii sau
obţinute în cadrul acesteia şi trecute în afara sferei circulaţiei pentru a fi vândute în stare în
care se găsesc sau în urma unor prelucrări cu scopul de a obţine un plus de mărfuri sau un
profit.
Pagina 18 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În contabilitate, stocurile de mărfuri îndeplinesc un dublu rol:
- constituie principalul element patrimonial
- constituie element de calcul al costului de aprovizionare al mărfurilor vândute
Potrivit în raport cu perioada de gestiune deosebim:
- stocul iniţial de mărfuri, existent la începutul perioadei
- stocul final de mărfuri, constatat la sfârşitul perioadei de gestiune sau sfârşitul
exerciţiului financiar.
Pentru calculul costului de aprovizionare al mărfurilor vândute se adaugă la costul de
aprovizionare al stocului iniţial de mărfuri, valoarea mărfurilor achiziţionate în cursul
perioadei de gestiune evaluate la cost de achiziţie suma din care se deduce stocul final de
mărfuri evaluat la cost de achiziţie.
În condiţiile economiei de piaţă mărfurile sunt evaluate diferit, în funcţie de
provenienţa acestora şi acordul părţilor în urma negocierilor lor, preţurile sunt libere şi
fluctuante.
Principalele categorii de preţuri sunt:
1. Preţul cu ridicata – reprezentând preţul de cumpărare al mărfurilor de către
unităţilor comerciale cu ridicata sau de livrare de către unităţile producătoare.
2. Preţul cu amănuntul – practicat de unităţile comerciale de desfacere cu amănuntul
al mărfurilor către populaţie, fiind format din preţ cu ridicata la care se adaugă adaosul
comercial al unităţilor cu amănuntul.
3. Preţul de achiziţie – care rezultă din factura furnizorului.
4. Preţul extern pentru mărfurile importate – format din preţul extern în valută franco-
furnizor extern, transformat în lei la cursul în vigoare la care se adaugă cheltuielile de
transport pe parcursul extern, taxele vamale, alte comisioane şi taxe.
5. Preţul intermediar – practicat de unităţile comerciale cu ridicata pentru vânzarea
mărfurilor către unităţile comerciale cu amănuntul, fiind
Pagina 19 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
format din preţul cu ridicata, la care se adaugă cota de adaos comercial al unităţii cu
ridicata, cunoscută sub denumirea de marjă comercială.
Preţul de vânzare = cost de achiziţie + marja comerciantului sau marja brută
PV = Ca + Mb
Costul de achiziţie = preţ de cumpărare + cheltuieli aprovizionare
Ca = P c + Ch a
Marja brută = cheltuieli de vânzare + profit
M b = Ch v + P
PV = P c + Ch a + Ch v + P
Nivelul preţului mărfurilor este influenţat de:
condiţii de livrare
condiţii de ambalaj
condiţii de încasare
Condiţiile de livrare – asigură delimitarea răspunderilor între furnizor şi clienţi
privind cheltuielile ocazionate de livrarea mărfurilor. Prin ele se precizează locul până unde
furnizorul suportul cheltuielile de expediere şi de asigurare.
franco-depozitul furnizorului
franco-staţia de expediere
franco-staţia de destinaţie
Cheltuielile de aprovizionare, se adaugă la preţul de facturare sau cumpărare, formând
costul de achiziţie sau costul de aprovizionare.
Condiţiile de ambalare – ale mărfurilor se referă la precizarea tipului de ambalaje
utilizate şi la includerea sau neincluderea preţului ambalajului în preţul mărfii ceea ce
prezintă importanţă pentru înregistrarea în contabilitate. Dacă preţul ambalajului este inclus
în preţul mărfii, întreaga valoare a mărfii şi ambalajului se reflectă în contul de mărfuri, ir
dacă nu, valoarea ambalajului trebuie oglindită diferit în funcţie de natura acestuia.
Pagina 20 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Condiţiile de plată – sau de încasare, sunt prevăzute prin contractele sau convenţiile
încheiere între părţi cu ocazia negocierilor.
Circuitul comercial al mărfurilor cu ridicata constă în circulaţia acestora de la
producător la societăţile comerciale specializate în comerţul cu ridicata şi de la aceştia la
societăţile specializate în comerţul cu amănuntul.
Principalul element stocabil în comerţul cu ridicata este stocul de mărfuri. În general
stocul este definit ca un ansamblu de bunuri, care intervin în ciclu de exploatare al
întreprinderii procurate, fi în vederea consumării lor la prima folosinţă sau rezultate la
sfârşitul unui proces de producţie urmând a fi vândute, fie în scopul revânzării lor ca atare.
Mărimea stocurilor de mărfuri existente în depozitele cu ridicata este supusă unor
modificări continue sub incidenţa a doua categorii de fluxuri:
fluxuri de intrare
fluxuri de ieşire
Circuitul comercial al mărfurilor cu ridicata:
Pagina 21 din 101
FLUXURI
IESIRE
STOCURI DE
MĂRFURI
INTRĂRI DEMĂRFURI DELA FURNIZORI
INTRĂRI DE MĂRFURI DATE SPRE PRELUCRARE LA TERŢI
RESTITUIRI DE MĂRFURI DE CĂTRE CLIENŢI
LIVRĂI DEMĂRFURI CĂTRE CLIENŢI
IEŞIRI DE MĂRFURI DATE SPRE PRELUCRARE LA TERŢI
PERISABILITĂŢI ŞI PIERDERI CONSTATATE LA MĂRFURI
MĂRFURI CONSTATATE PLUS LA INVENTAR
MĂRFURI CONSTATATE LIPSĂ LA INVENTAR
FLUXURI
INTRARE
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Circulaţia mărfurilor cu amănuntul încheie procesul circulaţiei mărfurilor, ele
ajungând la consumatorul final. Aceasta se derulează prin
unităţi comerciale specializate în vânzarea mărfurilor cu amănuntul constând în
magazine, chioşcuri.
Unităţile comerciale pot utiliza ca preţ de înregistrare a mărfurilor fie costul de
achiziţie a mărfurilor, fie preţul de vânzare cu ridicata sau cu amănuntul. În cazul în care
utilizează pentru evaluarea şi înregistrare în contabilitate a mărfurilor preţurile de vânzare cu
ridicata sau cu amănuntul alături de contul 371 “Mărfuri” se foloseşte şi contul 378
“Diferenţe de preţ la mărfuri”.
Acest cont ţine evidenţa adaosului comercial aferent mărfurilor existente în gestiune
unităţi cu activitate comercială.
D 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” C
- valoarea adaosului comercial aferent
mărfurilor vândute (371)
- valoarea adaosului comercial afe-rent
mărfurilor intrate în gestiune (371)
Soldul contului reprezintă valoarea
Adaosului comercial aferentă mărfurilor existente în stoc.
Contul 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” este un cont rectificativ al valorii de
înregistrare a mărfurilor.
Mărfurile reprezintă ansamblul bunurilor economice cumpărate de unităţile
patrimoniale în vederea desfacerii lor către consumatorii finali, precum şi produsele finite
obţinute, vândute prin magazinele proprii de desfacere cu amănuntul.
În general mărfurile se vând cu factură.
Factura cuprinde: - cantitate
- preţul unitar
- reduceri de preţ
B. Tipuri de înregistrări
Pagina 22 din 101
REDUCERI DE PREŢURI LA MĂRFURI
MAJORĂRI DE PREŢURI LA MĂRFURI
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
1. Metoda inventarului permanent la cost de achiziţie.
Evaluarea stocurilor şi mişcării mărfurilor se face la cost de achiziţie fluctuant pentru
aceleaşi mărfuri, motiv pentru care se calculează costul de achiziţie al mărfurilor vândute,
potrivit metodei CMP sau FIFO.
Exemplu:
S.C. “ALFA” S.R.L. cumpără mărfuri de la furnizori preţ de factură a mărfurilor
8.000.000 lei, TVA 19%
Document “Factura” sau “Avizul de însoţire a mărfurilor”
% = 401 9.520.000
371 “Mărfuri” “Furnizori” 8.000.000
4426“TVA deductibil” 1.520.000
Realizarea evidenţei stocurilor prin inventar permanent se asigură prin folosirea unui
sistem de documente contabile primare şi / sau centralizatoare grupate în:
a) Documente contabil de evidenţă a stocurilor care pot fi: fişa de magazie, fişa
formularului cu regim special, fişa de magazie cu repartizarea ieşirilor, fişa de cont analitic
pentru valori materiale, registrul stocurilor, etc.
Cu ajutorul acestor documente se asigură determinarea stocului scriptic cantitativ sau
cantitativ-valoric după fiecare operaţiune de intrare şi ieşire de stocuri.
b) Documente primare sau centralizatoare de evidenţă a intrărilor de stocuri care pot
fi: nota de recepţie şi constatare de diferenţe, bonul de predare transfer-restituire, procesul
verbal de recepţie definitivă pentru baracamente şi amenajări de şantier, procesul-verbal de
demontare-demolare, etc.
Aceste documente stau la baza înregistrării intrărilor scriptice în documente contabile
de evidenţă a stocurilor.
Pagina 23 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
c) Documente primare sau centralizatoare de evidenţă a ieşirilor de stocuri care pot fi:
bonul de consum (individual sau colectiv) fişa limită de consum, dispoziţia de livrare – avizul
de expediţie, procesul-verbal de consum.
Mărfurile pot intra în gestiunea societăţii şi prin aport la capital.
Exemplu.:
Valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor reprezentând aportul în natură al
întreprinzătorului individual este de 4.000.000 lei.
371 = 108 4.000.000
“Mărfuri” “Contul întreprinzătorului individual”
Asociatul Ionescu Ioan aduce ca aport în natură mărfuri în valoare de 5.000.000 lei.
371 = 456 5.000.000
“Mărfuri” “Asociaţii conturi curente”
În anumite situaţii unitatea patrimonială poate să vândă materii prime, materiale
consumabile, obiecte de inventar fără prelucrare. Acestea vor fi transferate la mărfuri şi apoi
vândute ca atare.
Documentul utilizat “Bon de predare, transfer, restituire”
Exemplu:
Societatea comercială vinde prin magazinul propriu materii prime în valoare de
2.000.000 lei, materiale consumabile 1.000.000 lei, obiecte de inventar 5.000.000 lei, adaos
comercial 20%.
371 = % 3.500.000
“Mărfuri” 300 “Materii prime” 2.000.000
301 “Materiale consumabile” 1.000.000
321 “Obiecte de inventar” 500.000
Pagina 24 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
371 = 378 700.000
“Mărfuri” “Diferenţe de preţ la mărfuri”
O altă modalitate de intrare a mărfurilor în patrimoniul societăţii este achiziţionarea
acestor dintr-un avans de trezorerie.
Exemplu:
Se aprovizionează magazinul cu mărfuri dintr-un avans de trezorerie în valoare de
1.000.000 lei.
371 = 542 1.000.000
“Mărfuri” “Avansuri de trezorerie”
În cazul în care se vând produse finite prin magazinul propriu, acestea devin mărfuri.
Exemplu:
Societatea comercială “BETY S.R.L. vinde prin magazinul propriu produse finite în
valoare de 3.500.000 lei.
371 = 345 3.500.000
“Mărfuri” “Produse finite”
Plusurile constatate la inventar se înregistrează pe baza “Procesului verbal de
inventariere”.
Exemplu:
La sfârşitul perioadei se constată un plus de inventar în valoare de 750.000 lei.
371 = 607 750.000
“Mărfuri” “Cheltuieli privind mărfurile”
Dacă se doreşte ca înregistrarea plusurilor de mărfuri să nu afecteze rulajul contului
607 “Cheltuieli privind mărfurile vândute” înregistrarea plusurilor se face în roşu astfel:
Pagina 25 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Exemplu:
607 = 371 750.000
“Cheltuieli privind mărfurile” “Mărfuri”
Atunci când mărfurile sunt primite din donaţii se înregistrează astfel:
Exemplu:
a) se primesc mărfuri din donaţii în valoare de 1.200.000 lei
371 = 771 1.200.000
“Mărfuri” “Venituri excepţionale din
operaţii de gestiune”
b) valoarea mărfurilor donate este de 1.000.000 lei precum şi a pierderilor din
calamităţi de valoare de 800.000 lei constatate la mărfuri.
% = 371 1.800.000
6712 “Donaţii şi “Mărfuri” 1.000.000
subvenţii acordate”
6718 “Alte cheltuieli 800.000
excepţionale privind
operaţiile de gestiune”
Valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în gestiune este de 360.000
lei.
371 = 378 360.000
“Mărfuri” “Diferenţe de preţ la mărfuri”
Bunurile primite de la furnizori din nefacturate constituie o categorie specifică ce
aparţine contabilităţii operaţiilor privind stocurile.
Exemplu:
Se primesc mărfuri, sosite fără factură, valoarea estimată, 2.000.000 lei, TVA 19%.
Ulterior se primeşte factura şi se constată că valoarea mărfurilor este2.350.000 lei, TVA 19%.
Pagina 26 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
înregistrăm sosirea mărfurilor fără factură
% = 408 2.380.000
371 “Mărfuri” “Furnizori – facturi nesosite” 2.000.000
4428 “TVA neexigibilă” 380.000
b) sosirea facturii
408 = 401 2.380.000
“Furnizori – facturi nesosite” “Furnizori”
şi concomitent:
4426 = 4428 380.000
“TVA deductibilă” “TVA neexigibilă”
înregistrarea diferenţei până la valoarea noii facturi:
% = 401 416.500
371 “Mărfuri” “Furnizori” 350.000
4426 “TVA deductibilă 66.500
Activitatea comercială, prin specificul său, necesită desfăşurarea operaţiunii de
inventariere la perioade mai scurte de timp, comparativ cu alte activităţi economice.
Inventarierea în comerţ se desfăşoară cu ocazia: controlului gestionar, modificărilor de
preţuri, altor operaţiuni la care este supusă unitatea patrimonială. În general, inventarierea
asigură urmărirea integrităţii mărfurilor, ambalajelor şi se efectuează pe baza unui plan de
control al gestiunii, delimitat pe trei etape:
pregătirea inventarierii;
efectuarea inventarierii;
stabilirea şi regularizarea diferenţelor de inventar.
Pagina 27 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Indiferent de sistemul comercial la care se constată plusul de inventariere, se
soluţionează prin trecerea pe intrări în gestiunea de mărfuri, la preţul de înregistrare al
mărfurilor din sortimentul cu plus la inventar şi prin reducerea cheltuielilor cu mărfurilor.
1. Evaluarea plusului cantitativ are loc plecând de la preţul de cumpărare şi apoi se
reflectă adaosul, iar la preţul cu amănuntul şi TVA.
Exemplu:
La societatea comercială “AOLA” S.R.L. în urma inventarierii se constată un plus din
marfa A astfel:
- 10 bucăţi cu preţ de cumpărare de 10.000 lei /buc.
Pentru valoarea aferentă cumpărării se diminuează cheltuielile cu marfa (10 X 10.000
= 100.000 lei), AC 20%, TVA 19%.
371 = 607 100.000
“Mărfuri” “Cheltuieli privind
mărfurile”
371 = 378 20.000
“Mărfuri ” “Diferenţe de preţ la
mărfuri”
371 = 4428 22.800
“Mărfuri” “TVA neexigibilă”
2. Minusurile constante la inventar conform stabilirii cauzei producerii lor se
delimitează în:
minusuri soluţionabile
minusuri nesoluţionabile
Minusurile soluţionabile, la rândul lor, în raport de cauza producerii lor se grupează
în:
- minusuri ce se compensează cu plusuri în condiţii care permit efectuarea
compensării:
Pagina 28 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- minusurile care se încadrează în normele de pierderi normale pe timpul depozitării şi
vânzării mărfurilor;
minusurile provenite din neglijenţa gestionărilor sau a altor angajaţi cărora li se
impută;
- minusuri care depăşesc normele de perisabilitate;
- minusuri determinate de forţa majoră.
Compensările de mărfuri
Operaţiunea de compensare a plusurilor cu a minusurilor de mărfuri din aceeaşi
grupă, înregistrate în aceeaşi perioadă şi la aceeaşi gestiune în cazul evidenţei analitice
cantitativ valorice se poate solda cu soluţionarea integrală a diferenţelor sau pot rămâne
plusuri sau minusuri valorice după cum a fost constatate cantitativ diferenţele şi după cum au
avut stabilite preţurile unitare.
Exemplu:
La societatea comercială “CRIS” S.R.L. în urma efectuării inventarierii s-au constatat
următoarele: AC 20%.
- sortimentul A un plus de 20 m. ţesătură cu 32.000 lei / m. = 640.000
- sortimentul B un minus de 50 m. ţesătură cu 25.000 lei / m. = 1.250.000
a)
371 = 371
“Mărfuri” / B “Mărfuri” / A
378 = 378
“Diferenţe de preţ la mărfuri ”/A “Diferenţe de preţ la mărfuri” /B
compensat
Diferenţele în minus este compensat valoric ( 1.250.000 – 640.000 = 610.000 lei.)
b) se descarcă gestiunea pentru minusul de 610.000 lei din care adaosul comercial este
de 122.000 lei:
Pagina 29 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
% = 371 “Mărfuri” 610.000
607 “Cheltuieli privind mărfurile” 488.000
378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” /B 122.000
În cazul minusurilor de mărfuri care se încadrează în cote legale de perisabilitate se
determină valoarea absolută a minusurilor care se suportă pe cheltuielile unităţii.
Exemplu:
La o societate specializată în comerţul cu obiecte de sticlă, porţelan, faianţă, se costată
pierderi prin diferenţe în minus la inventar 400.000 lei (AC 20%, TVA 19%).
% = 371 388.000
607 “Cheltuieli privind mărfurile” “Mărfuri” 232.000
378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 80.000
4428 “TVA neexigibilă” 76.000
Atunci când minusurile de mărfuri sunt produse ca urmare a cauzelor de forţă
majoră se consideră calamităţi şi se suportă pe cheltuieli excepţionale.
Exemplu:
La societatea comercială “ANA” S.R.L. se constată minusuri de 4.000.000 lei datorită
unei surpări de teren. (AC 30%, TVA 19%)
% = 371 4.000.000
6718 “Alte cheltuieli excepţionale “Mărfuri” 2.161.345
privind operaţiile de gestiune”
378 “Diferenţele de preţ la mărfuri” 1.200.000
4428 “TVA neexigibilă” 638.655
În situaţia în care la inventariere se constată minusuri care nu se pot soluţiona în acel
moment până la lămurirea cauzelor de producere a lor, acestea se trec pe contul 473
“Decontări din operaţii în curs de clarificare” la preţul de înregistrare la care se constată
Pagina 30 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
minusul respectiv. Pe măsura clarificării cauzelor de producere a lor, contul 473 intră în
corespondenţă cu conturile care se soluţionează aceste minusuri.
Exemplu:
Societatea comercială “ALITA” en-gross constată la inventar un minus de 2.000.000
lei fără să se poată preciza cauza producerii acestuia:
a)
% = 371 2.000.000
473 “Decontări din operaţii în curs “Mărfuri” 1.600.000
de clasificare”
378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 400.000
b) se impută minusul la preţ de imputare de 1.600.000 plus TVA 19%.
4282 “Alte creanţe în legă- = % 1.904.000
tură cu personalul” 758 “Alte venituri din exploatare” 1.600.000
4427 “TVA colectata” 304.000
Ieşirea din gestiune a mărfurilor prin vânzare:
Exemplu:
Se vând mărfurile unor clienţi în valoare de 500.000 lei, TVA 19%.
411 = % 595.000
“Clienţi” 707 “Venituri din 500.000
vânzarea mărfurilor”
4427 “TVA colectată” 95.000
În cazul în care întreprinzătorului individual îşi retrage aportul adus la înfiinţarea
societăţii, mărfurile ies din gestiunea societăţii.
Exemplu:
Pagina 31 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor retrase din aport de către
întreprinzătorului individual este de 1.500.000 lei.
108 = 371 1.500.000
“Contul întreprinzătorului “Mărfuri”
individual”
Scăderea din gestiune a mărfurilor vândute se face pe baza “Dispoziţiei de livrare”
la costul de achiziţie a mărfurilor.
Exemplu:
Societatea comercială înregistrează ieşirea mărfurilor din gestiune prin vânzare în
valoare de 5.000.000 lei, precum şi lipsurile de inventar în valoare de 500.000 lei.
607 = 371 5.500.000
“Cheltuieli privind mărfurile” “Mărfuri”
Pentru a calcula rezultatul din vânzarea mărfurilor este necesară cunoaşterea
costului de achiziţie al mărfurilor vândute.
Exemplu:
O societate comercială are în stoc marfa “X” 1.000 bucăţi X 8.00 lei / bucata şi
cumpără mărfuri, conform facturii: 400 bucăţi X 7.000 lei / bucata.
371 = 401 2.800.000
“Mărfuri” “Furnizori”
Se vând mărfuri 300 bucăţi X 9.000 lei / bucata, cu încasare ulterioară.
411 = 707 2.700.000
“Clienţi” “Venituri din
vânzarea mărfurilor”
Pagina 32 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Se vând mărfuri pe baza efectelor de comerţ, 600 bucăţi X 9.200 lei / bucata.
411 = 707 5.520.000
“Clienţi” “Venituri din vânzarea
mărfurilor”
- acceptarea efectului
413 = 411 5.520.000
“Efecte de primit” “Clienţi”
Potrivit metodei costului mediu ponderat, se calculează astfel:
Valoarea globală Sold + intrări
CMP = =
Cantitatea globală Stoc + intrări
8.000.000 + 2.800.000 10.800.000
CMP = = = 7.714 lei/buc.
1.000 buc. + 400 buc. 1.400
Ieşiri: 900 buc. X 7.714lei / buc. = 6.942.600 lei
Lipsurile constatate la inventar se înregistrează pe baza “Procesului verbal de
inventariere”.
2. Metoda inventarului permanent la preţ de vânzare
Evaluarea stocurilor, intrărilor şi ieşirilor de mărfuri se face la preţ de vânzare format
din cost de achiziţie la care se adaugă marja brută. Conturile utilizate sunt 371 “Mărfuri” şi
378 “Diferenţe de preţ la mărfuri”. Contul 371 “Mărfuri” este cont de activ, se debitează cu
preţul de vânzare al mărfurilor intrate în patrimoniu, se creditează cu preţul de vânzare al
mărfurilor intrate
din patrimoniu, iar soldul final debitor reflectă mărfuri în stoc la preţ de vânzare.
Pagina 33 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Contul 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” reflectă marja aferentă mărfurilor, este cont
rectificativ, de pasiv, înregistrează în credit adaosul comercial aferent ieşirilor de mărfuri, iar
adaosul final creditor reflectă adaosul comercial aferent stocurilor de mărfuri.
Dacă întreprinderea practică un coeficient unic de adaos, denumit şi marjă brută
aferentă ieşirilor, se calculează la fiecare ieşire aplicând coeficientul redus, determinat prin
procedeul sutei majorate, la preţul de vânzare al mărfii ieşite.
% Mb X 100
Rabatul comercial =
100 + % Mb
Dacă întreprinderea practică coeficienţi diferenţiaţi pe feluri de marjă, marjă aferentă
ieşirilor se calculează la sfârşitul perioadei pe baza coeficientului de repartizare K.
( Si + R c ) ct 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri”
K = X 100
( Si + R d) ct 371 “Mărfuri”
Diferenţe aferente
mărfurilor ieşite = K X RC ct 371 “Mărfuri” ( egal cu RC ct 707
“Venituri din vânzarea mărfurilor”)
Exemplu:
Se consideră stocul de marfă “X”, 1.00 buc. X 800 lei /buc., rabatul comercial este de
20 %.
- preţul de vânzare = 800.000 lei
- rabatul comercial 20% = 160.000 lei
- cost achiziţie = 640.000 lei
1) Se cumpără 400 buc. X 700 lei /buc. = 280.000 lei, AC 25% (70.000 lei)
371 = % 350.000
“Mărfuri” 401 380.000
Pagina 34 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
“Furnizori”
378 70.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
2) Se vând mărfuri 300 buc. X 800 lei /buc., rabat comercial 20%.
300 buc. X 800 lei /buc. = 240.000 lei
rabat comercial 20 % = 48.000 lei
192.000 lei
vânzarea propriu-zisă
411 = 707 240.000
“Clienţi” “Venituri din vânzarea mărfurilor”
descărcarea gestiunii de mărfuri vândute:
% = 371 240.000
607 “Mărfuri” 192.000
“Cheltuieli privind mărfurile”
48.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
C.1) Particularităţi
În contabilitatea operaţiilor privind mărfurile apar situaţii particulare în care se acordă
reduceri aplicabile asupra cumpărăturilor. Există două categorii de reduceri:
- cu caracter comercial – de natura rabaturilor, remizelor şi risturmurilor
- cu caracter financiar de natura sconturilor de decontare
Rabaturile – sunt reduceri acordate cumpărătorului pentru marfă cu defecte de calitate
şi se aplică asupra preţului de vânzare.
Pagina 35 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Remizele – sunt reduceri acordate cumpărătorului pentru vânzări mai mare decât
volumul convenit sau pentru poziţie preferenţială şi se aplică asupra preţului de vânzare.
Risturnurile – sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului de operaţii, acordate
de furnizor clienţilor pentru cumpărări repetate ce depăşesc o valoare dată (se acordă la
sfârşitul anului).
Reducerile comerciale nu se înregistrează în momentul facturării la conturile de
cumpărări, contabilizându-se numai mărimea lor netă.
Sconturile de decontare sunt reduceri pentru clienţi, dacă aceştia îşi achită datoriile
înainte de scadenţă.
Sconturile primite se contabilizează la decontarea facturii.
Exemplu:
Societatea comercială “ROM CRIS” SRL se aprovizionează cu mărfuri conform
facturii în valoare de 1.000.000 lei, TVA 19%, rabat 2%, remiză 10%, scont de decontare 1%.
Mărfuri 1.000.000 lei
Rabat 2% 20.000
1.020.000 lei
Remiză 10% 102.000
Netă comercială 898.000 lei
Scont de decontare 1% 8.980
Netă financiară 889.020 lei
TVA deductibilă 169.914
Netă de plată 1.058.934 lei
1) înregistrarea facturii de cumpărare a mărfurilor
898.000 lei 371 = 401 1.058.934 lei
“Mărfuri” “Furnizori”
4426
Pagina 36 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
169.914 “TVA deductibilă”
2) înregistrarea decontării facturii, conform facturii şi dispoziţiei de plată:
401 = % 1.093.584
“Furnizori” 512 1.058.934
“Disponibil la bancă în lei”
767 34.650
“Venituri din sconturi obţinute”
( În cazul în unitatea comercială foloseşte pentru înregistrarea stării şi mişcării
mărfurilor metoda inventarului permanent la preţ de vânzare evaluarea stocurilor, intrărilor şi
ieşirilor de mărfuri se face la preţ de vânzare format din cont de achiziţie la care se adaugă
marja brută.
Exemplu:
Societatea comercială “ANACRIS” SRL cumpără mărfuri, conform facturii în valoare
de 1.120.000 lei, cost de achiziţie.
371 = 401 1.120.000
“Mărfuri” “Furnizori”
b) încărcarea gestiunii cu valoarea adaosului comercial stabilit la 25 %.
371 = 378 280.000
“Mărfuri” “Diferenţe de preţ la mărfuri”
c) se vând mărfuri în valoare de 960.000, cu încasare ulterioară:
411 = 707 960.000
“Clienţi” “Venituri din vânzarea mărfurilor”
d) descărcarea gestiunii cu mărfurile vândute:
Pagina 37 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
% = 371 960.000
607 “Mărfuri” 768.000
“Cheltuieli privind mărfurilor”
192.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
Dacă unitatea comercială foloseşte pentru înregistrarea stării şi mişcării mărfurilor
metoda inventarului permanent, la preţul de vânzare cu ridicata (preţul de cumpărare + adaos
comercial).
Exemplu:
Pe baza “Facturii” se înregistrează cumpărări de mărfuri în valoare de 2.000.000 lei,
TVA 19%, AC 30%.
a) Recepţia mărfurilor
% = 401 2.440.000
371 “Furnizori” 2.000.000
“Mărfuri”
440.000
“TVA deductibilă”
înregistrarea adaosului comercial
371 = 378 600.000
“Mărfuri” “Diferenţe de preţ la mărfuri”
b) mărfurile se vând către unităţile comerciale cu amănuntul
411 = % 3.094.000
“Clienţi” 707 2.600.000
“Venituri din vânzarea mărfurilor”
Pagina 38 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
4427
“TVA colectată” 494.000
- descărcarea gestiunii de mărfuri
% = 371 2.600.000
607 “Mărfuri” 2.000.000
“Cheltuieli privind mărfurile”
378 600.000
“Diferenţele de preţ la mărfuri”
Unitatea comercială foloseşte pentru înregistrarea stării şi mişcării mărfurilor
metoda inventarului permanent, la preţ de vânzare cu amănuntul (costul de achiziţie + adaos
comercial + TVA neexigibilă).
Exemplu:
Factura furnizorului cuprinde: valoarea mărfurilor 2.000.000, TVA 19%, AC 40%.
Recepţia mărfurilor primite de la furnizori
% = 401 2.440.000
371 “Furnizori” 2.000.000
“Mărfuri”
440.000
“TVA deductibilă”
înregistrarea adaosului comercial şi a TVA neexigibilă
371 = % 1.416.000
“Mărfuri” 378 800.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
4426 616.000
“TVA neexigibilă”
b) vânzarea mărfurilor cu încasare în numerar
Pagina 39 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
5311 = % 3.416.000
“Casa în lei” 707 2.800.000
“Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427 616.000
“TVA colectată”
( Există unităţi comerciale care îşi desfac produsele finite prin magazinele proprii de
desfacere cu amănuntul. În acest caz se va face transferul produselor finite la mărfuri şi apoi
vor fi vândute ca atare.
Exemplu:
O societate obţine în cursul lunii produse finite, preţul prestabilit (standard) este de
9.000.000. Aceste produse vor fi vândute de în cursul perioadei de gestiune prin magazinele
proprii de desfacere care practică un adaos comercial de 30%. La sfârşitul perioadei se
calculează costul efectiv şi se înregistrează diferenţe de preţ la produse finite;
Obţinerea de produse finite
345 = 711 9.000.000
“Produse finite” “Venituri din producţia
stocată”
Se predau aceste produse la magazinele proprii de desfacere cu amănuntul
371 = % 14.274.000
“Mărfuri” 345 9.000.000
“Produse finite”
378 2.700.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
4428 2.574.000
“TVA neexigibilă”
La sfârşitul lunii se înregistrează diferenţă dintre costul efectiv şi produselor finite şi
preţul de înregistrare
Pagina 40 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
348 = 711 400.000
“Diferenţe de preţ “Venituri din producţia
la produse” stocată”
Se repartizează diferenţele aferente produselor finite trecute în magazie
711 = 348 400.000
“Venituri din producţia “Diferenţe de preţ
stocată” la produse”
Vânzarea prin magazinul propriu
5311 = % 14.274.000
“Casa de lei” 707 11.700.000
“Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427 2.574.000
“TVA colectată”
Descărcarea gestiunii
% = 371 14.274.000
607 “Mărfuri” 9.000.000
“Cheltuieli privind mărfurile”
378 2.700.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
4428 2.574.000
“TVA neexigibilă”
3. Metoda inventarului intermitent în cazul intrărilor şi ieşirilor de mărfuri
În cazul utilizării inventarului intermitent, funcţia conturilor de stocuri se schimbă.
Contul 371“Mărfuri” se foloseşte numai la începutul şi sfârşitul lunii. În timpul lunii toate
cumpărările de mărfuri se înregistrează direct pe cheltuieli. În cazul utilizării inventarului
intermitent, mărfurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la conturi de achiziţie.
Pagina 41 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Exemplu:
În cursul lunii se fac achiziţionării de mărfuri, preţ de factură 6.000.000 lei, cheltuieli
de transport-aprovizionare 300.000, TVA 19%.
1) Pe baza facturii se înregistrează.
% = 401 7.497.000
607 “Furnizori” 6.300.000
“Cheltuieli privind mărfurile”
4426 1.197.000
“TVA deductibilă”
Pentru vânzările de mărfuri în cursul lunii se va face numai înregistrarea vânzării,
destocarea nefiind necesară, deoarece mărfurile vândute nu au fost înregistrate în contul 371
“Mărfuri”.
Exemplu:
Se vând mărfuri, preţ de vânzare 5.000.000 lei, TVA 19%.
411 = % 5.950.000
“Clienţi” 707 5.000.000
“Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427 950.000
“TVA colectată”
La sfârşitul lunii se stabileşte stocul de mărfuri, prin inventariere şi se înregistrează
în contul 371 “Mărfuri” prin formula:
371 = 607 2.000.000
“Mărfuri” “Cheltuieli privind mărfurile”
Stocul final devine stoc iniţial al lunii următoare când va fi preluat ca şi cheltuială,
făcându-se înregistrarea de destocare a mărfurilor:
Pagina 42 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
607 = 371 2.000.000
“Cheltuieli privind mărfurile” “Mărfuri”
Atunci când înregistrarea stocului final determinat prin inventariere afectează rulajul
creditor al contului 607 “Cheltuieli privind mărfurile” se poate elimina făcându-se
înregistrarea în roşu a stocului de la sfârşitul lunii.
Exemplu:
Se achiziţionează cu mărfuri în cursul lunii.
% = 401 7.686.000
607 “Furnizori” 6.300.000
“Cheltuieli privind mărfurile”
4426 1.386.000
“TVA deductibilă”
Vânzarea de vârfuri se înregistrează:
411 = % 5.950.000
“Clienţi” 707 5.000.000
“Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427 950.000
“TVA colectată”
3) Înregistrarea stocului final, prin inventariere la sfârşitul unii, în roşu:
607 = 371 2.000.000
“Cheltuieli privind mărfurile” “Mărfuri”
În acest caz contul 371 “Mărfuri” prezintă sol creditor în roşu de 2.000.000 lei, ceea
ce poate fi interpretat ca şi în cazul când contul 371 “Mărfuri” ar avea sold debitor în negru.
4)Acest stoc final vor reprezenta sold iniţial al lunii următoare, când va fi preluat în
cheltuieli, făcându-se înregistrarea de stocare a mărfurilor, în negru astfel:
Pagina 43 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
607 = 371 200.000
“Cheltuieli privind mărfurile” “Mărfuri”
C.2) Contabilitatea mărfurilor primite în consignaţie
Comerţul de consignaţie presupune preluare de mărfuri sau obiecte mobile aparţinând
unor persoane fizice sau juridice, în vederea valorificării. Sursele de aprovizionare ale
unităţilor comerciale tip consignaţie sunt:
primiri de la populaţie sau agenţi economici;
preluări pentru valorificare de la organele cu drept de a confisca bunuri;
În comerţul de consignaţie se disting două categorii de preţuri:
- preţul de evaluare, preţul convenit cu deponentul care trebuie achitat acestuia, numai
pe măsura vânzării mărfurilor respective (după vânzare devine preţ de cumpărare)
- preţul de vânzare cu amănuntul, preţ format prin adăugare la preţul de evaluare a
comisionului de consignaţie (are caracter de adaos comercial).
Mai pot fi fixate: comisioane pentru retragerea mărfurilor înainte de termenul
convenit, comisioane de expunere în magazin, comisioane de păstrare a obiectelor peste
termen.
( Mărfurile primite de la deponenţi (consignaţie) care pot fi persoane fizice sau
juridice, nu sunt cumpărate ferm în momentul primirii, cu excepţia bunurilor devenite
proprietate de stat. În acest caz, preluarea bunurilor se face odată cu achitarea anticipată a
acestora după ce în prealabil au fost evaluate de către o comisie de valorificare.
( Mărfurile preluate în magazinele tip consignaţie rămân în patrimoniu, respectiv
proprietatea deponenţilor până se vor vinde. Mărfurile sunt numai încredinţate spre vânzarea
magazinelor de consignaţie (consignatori).
În cazul în care societatea comercială primeşte mărfuri în consignaţie aceste mărfuri
vor fi înregistrate într-un cont din clasa a 8-a în contul 8033 “Valori materiale primite în
Pagina 44 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
păstrare sau custodie”. Acest cont funcţionează în partidă simplă. Înregistrarea lor ca mărfuri,
se va face numai după vânzarea lor, concomitent făcându-se şi destocarea lor.
Exemplu:
Se primesc în consignaţie mărfuri în valoare de 600.000 lei, comision 15% (conform
“Borderoului de primire a obiectelor în consignaţie”).
1) Debit
8033 = 600.000
“Valori materiale primite în
păstrare sau custodie”
Vânzarea mărfurilor primite în consignaţie la preţul de vânzare format din: valoarea
mărfurilor primite de la deponent 600.000 lei, comisionul societăţii care a preluat mărfurile în
consignaţie (600.000 X 15% = 90.000 lei), TVA 19%. Dacă deponentul este unitate plătitoare
de TVA, se va include TVA 19%, la valoarea mărfurilor primite de la deponent plus
comisionul unităţii care a primit mărfurile în consignaţie.
2) Vânzarea mărfurilor
5311 = % 714.000
“Casa în lei” 707 600.000
“Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427 114.000
“TVA colectată”
3) Intrarea în gestiune a mărfurilor vândute
371 = % 714.000
“Mărfuri” 462 600.000
Pagina 45 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
“Creditori diverşi”
378 90.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
4428 114.000
“TVA neexigibilă”
4) Descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute:
% = 371 714.000
607 “Mărfuri” 600.000
“Cheltuieli privind mărfurile”
378 90.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
4428 114.000
“TVA neexigibilă”
5) Totodată se face şi descărcarea gestiunii pentru mărfurile primite în consignaţie:
Credit 8033 “Valori materiale primite şi 600.000
păstrate în custodie”
În cazul în care bunurile s-au vândut după expirarea termenului din protocol, se
reţine procentul de 2% din preţul de decontare.
Reţinerea procentului de 2%
462 = % 119.000
“Creditori diverşi” 708 100.000
“Venituri din activităţi diverse”
4427 19.000
“TVA colectată”
Pagina 46 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Se achită restul deponentului.
462 = 5311 1.850.000
“Creditori diverşi” “Casa în lei”
C.3) Cumpărări de mărfuri din import
Importul de mărfuri şi în general gama de raporturi economice vizând circulaţia spre
şi din exterior a mărfurilor constituie “câmpul de exploatare” a obiectului unui număr mare
de agenţi economici, fie că sunt specializaţi pe activitatea de import-export, fie că se
aprovizionează cu materiale sau componente din exterior pentru uzul propriu, produc pentru a
vinde la export, intermediază operaţii “barter”.
A. Atunci când este vorba de organizarea contabilităţii operaţiilor de import şi de
fidelitatea reflectării lor, atât în stările de “blocare” a conturilor, dar şi implicit “din mers”
este obligatoriu să avem în vedere modul concret în care agentul economic se postează în
actul exploatării de tipul relaţiilor comerciale de import.
Astfel este necesară distincţia clară dintre:
→ import pentru consum productiv sau investiţi;
→ importuri de mărfuri destinate comerţului:
- importuri efectuate pe bază de contacte directe
- importuri destinate revânzării către alţi agenţi economici
Dacă facem abstracţie de importul destinat consumului productiv sau investiţional
care, prin excepţie, poate fi deturnat spre reţeaua circulaţiei mărfurilor - atunci când nu mai
este necesar sau nu mai poate fi utilizat ca atare – în rest, modalităţile de efectuare a
importului de mărfuri şi cele de desfacere până la populaţia consumatoare, pot intra în diverse
combinaţii care, chiar dacă nu întotdeauna prezintă particularităţi ferme în ceea ce priveşte
contabilizarea lor, oricum dau reflecţii asupra regimului de impozitare,
determinării preţurilor fiscalităţii, calculaţiei rezultatelor şi profitului. Principalele
operaţii întâlnite se contabilizează astfel:
Primirea şi recepţionarea mărfurilor în vamă ridică mai multe probleme şi anume:
Pagina 47 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
→ contabilizarea “intrării” mărfurilor în vamă şi recepţionarea lor, urmată de
facturarea în lei, prin transformarea preţului în devize, în funcţie de cursul oficial al zilei.
Exemplu:
1.000 $ x 12.000 lei = 12.000.000 lei
371 = 401 12.000.000
“Mărfuri” “Furnizori”
→ calculul şi plata taxelor vamale:
371 = 5124 1.500.000
“Mărfuri” “Conturi la bănci în devize”
→ în acest moment contul 371 determină prin debitul său preţul efectiv de achiziţie:
12.000.000 + 1.500.000 + 700.000 = 14.200.000
În acest preţ se calculează şi se achită “pe moment” TVA deductibilă 14.200.000 x
19% = 2.698.000
4427 = 5121 2.698.000
“TVA colectată” “Cont la bancă în lei”
În cazul mărfurilor, pentru urmărirea mai facilă a circulaţiei lor în ţară (desigur cu
excepţia unor en-grosişti sau intermediari de mari importuri, cu produse strategice de bază),
se “aduc” mărfurile la “preţul de înregistrare” de mărimea preţului de livrare (vânzare) al
importatorului comisional propus sau adaosului comercial, după caz.
Exemplu:
14.200.000 x 10% = 1.420.000
371 = 378 1.420.000
“Mărfuri” “Diferenţe de preţ la mărfuri”
Pagina 48 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În legătură cu circulaţia mărfurilor, în general, şi îndeosebi a celor provenite din
import, în special, apare şi problema percepţiei şi achitării accizelor. Ele sunt un impozit pe
consignaţie care se datorează statului din momentul vânzării mărfurilor, fapt pentru care
obligaţia se contabilizează:
635 = 446
Toate operaţiile de expediţie, vânzare, încasare, decontare, se derulează după acelaşi
model ca în cazul mărfurilor procurate în ţară sau obţinute din propria producţie.
B. Al doilea aspect al circulaţiei cu exteriorul îl ocupă exportul.
C.4) Contabilitatea exportului de mărfuri
Exportul de mărfuri este competenţa comerţului exterior prin care bunurile produse
sau supuse prelucrărilor într-o ţară sunt vândute în altă ţară.
În derularea operaţiunii de export intervin mai mulţi participanţi alături de producător
(exportator) şi de cumpărător (importator), care intermediază tranzacţia.
Exportul efectuat direct de producători, fără intermediari pe fluxul tranzacţiei (nici în
ţara de expediţie, nici în ţara de destinaţie) presupune existenţa unui contract de vânzare-
cumpărare extern încheiat între exportator şi importator.
Nu apar probleme deosebite în ceea ce priveşte blocarea în conturi decât eventual
dispariţia contului 4427 “TVA colectată” ca urmare a faptului că produsele exportate sunt
scutite de la plata acestei taxe sau decontare cu partenerul extern, în devize, restul fiind, în
cele din urmă, tot o vânzare de mărfuri, produse sau servicii.
Exemplu:
Societatea comercială “A” efectuează următoarele operaţii privind exportul de mărfuri
pe cont propriu:
Pagina 49 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
cumpărarea mărfuri de la furnizori interni TVA 19%
% = 401 11.900.000
371 “Furnizori” 10.000.000
“Mărfuri”
4426 1.900.000
“TVA deductibilă”
plata mărfurilor furnizorilor interni
401 = 5121 11.900.000
“Furnizori” “Conturi la bănci în lei”
livrarea mărfurilor la extern în condiţiile de livrare C.I.F (cost, asigurare şi navlu…
port de destinaţie numit)
411 = % 15.000.000
“Clienţi” 707 12.000.000
“Venituri din vânzarea mărfurilor”
708 3.000.000
“Venituri din activităţi diverse”
înregistrarea şi plata deconturilor de cheltuieli de asigurare:
700 $ x 12.000 lei /$ = 8.400.00o lei
613 = 401 8.400.000
“Cheltuieli cu primele de “Furnizori”
asigurare”
401 = 5124 8.400.000
“Furnizori” “Conturi la bănci în devize”
scăderea din gestiune a mărfurilor vândute la costul de achiziţie calculat după
metoda FIFO de 9.000.000 lei.
Pagina 50 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
607 = 371 9.000.000
“Cheltuieli privind mărfurile” “Mărfuri”
încasarea de la extern a mărfurilor livrate în condiţia C.I.F. (cost, asigurare şi
navlu…port de destinaţie). Cursul de încasare 10.100 lei/$
- valoarea în lei la încasare
5124 = % 15.500.000
“Conturi la bănci în devize” 411 15.000.000
“Clienţi”
765 500.000
“Venituri din diferenţe de curs valutar”
C.5) Contabilitatea vânzării mărfurilor cu plata în rate
Societăţile comerciale care desfăşoară activităţi de vânzare a mărfurilor, fie prin
sistemul en-gross, fie en-detail, au latitudinea să vândă mărfuri cu plata în rate.
Vânzarea în rate se face încheierea unui contract de vânzare-cumpărare în rate între
societatea comercială şi clientul său.
În acest sens, clientul trebuie să depună dovada că este în măsură să achite ratele
eşalonate la termenele scadente stabilite de vânzător. Pentru creditul acordat clientului pe
perioada derulării ratelor, societatea comercială percepe dobânda, fie la nivelul celui bancare,
fie mai mică decât aceasta. Dobânda se poate calcula la mărimea ratelor sau la suma rămasă
de plată conform deciziei comerciantului sau se negociază cu clientul.
Contabilitatea foloseşte conturi pentru a reflecta venitul de realizat până la încasarea
ratelor şi anume contul 472 “Venituri înregistrate în avans” deschis pentru venitul de realizat.
În acest timp, pentru TVA aferentă ratelor se
foloseşte contul 4428 “TVA neexigibilă” care devine exigibilă, colectată la încasarea
ratelor scadente.
Dobânda inclusă în rată se reflectă ca un venit curent în comerţul încasării ratei prin
contul 766 “Venituri din dobânzi”, analitic distinct. “Clienţii cu plata în rate” se pot reflecta
la analiticul distinct al contului 411.05 “Clienţi cu plata în rate”.
Pagina 51 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Contabilitatea vânzării în rate se poate efectua pe acelaşi cod al analiticelor pentru a
facilita urmărirea ratelor, ca de exemplu 411.05, 472.05, 707.05, 4428.05.
Exemplu:
Societatea comercială “B” S.R.L. din comerţul en-detail vinde în rate unui client
mărfuri cu preţul cu amănuntul de 5.400.000 lei (4.000.000 lei preţ de cumpărare + 1.400.000
lei adaos comercial), TVA 19% (1.026.000 lei).
preţ de cumpărare 4.000.000 lei
adaos comercial 1.400.000 lei
preţul cu amănuntul 5.400.000 lei
TVA 19% 1.026.000 lei
Preţ cu amănuntul complet 6.426.000 lei
La livrarea mărfii se percepe 40% din preţul ei: 6.426.000 x 40% = 2.570.400 lei.
Restul de plată: 6.588.000 – 2.570.400 = 4.017.600 lei.
Achitarea se va face în 5 rate egale la termenele stabilite.
Mărimea ratei: 4.017.600 / 5 = 803.520 lei.
TVA inclusă în rată; 173.923.
Dobânda este de 10% fixată în trei variante:
Dobânda se percepe la mărimea ratei
Dobânda se percepe la restul de plată
Dobânda se percepe la restul de plată în sumă fixă
Rata: 803.520 x 10% = 80.352 dobânda
În contabilitatea unităţii se înregistrează: 80.352x 5 rate = 401.760 lei total dobândă
411.05 = % 7.063.200
“Clienţi cu plata în rate 707.05 2.160.000
“Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427 475.200
“TVA colectată”
472.05 3.558.384
Pagina 52 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
“Venituri înregistrare în avans”
4428.05 869.616
“TVA neexigibilă”
se încasează avansul de 40%: 6.588.000 x 40% = 2.635.200 lei
5311 = 411.05 2.635.200
“Casa în lei” “Clienţi cu plata în rate”
- se descarcă gestiunea de marfă:
% = 371 6.588.000
“Mărfuri”
607 4.000.000
“Cheltuieli cu mărfurile”
378 1.400.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
4428 1.188.000
“TVA neexigibilă”
C.6) Contabilitatea mărfurilor aflate la terţi
Societăţile comerciale cu activităţi privind tranzacţiile de elemente ale stocurilor pot
avea mărfuri la terţi, la un moment dat.
Mărfurile aflate la terţi sunt mărfuri care aparţin unităţii, dar care. Temporar, se află în
depozitul unui terţ cu un anume scop – fie în custodie, fie pentru prelucrare, recondiţionare,
fie pentru vânzare cu cedare de comision.
Diferitele scopuri în care se trimit mărfurile la terţi se reflectă în contabilitate prin
contul 357 “Mărfuri în custodie sau în consignaţie la terţi” dezvoltat pe analitice conform
scopului în care au fost trimise mărfurile sau conform stadiului procesului de tranzacţie în
care se află respectivele mărfuri.
În acest sens categoria mărfurilor aflate la terţi cuprinde:
mărfuri aflate în curs de aprovizionare;
Pagina 53 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
mărfuri trimise la prelucrare la terţi;
mărfuri aflate în custodie la terţi
mărfuri aflate la terţi pentru vânzare cu cedare de comision
Mărfuri aflate în curs de aprovizionare
În această categorie se include mărfurile recepţionate la furnizor de către delegatul
unităţii comerciale, dar neridicate din diferite cauze, cum ar fi neexistenţa spaţiilor de
depozitare la cumpărător, neprocurarea mijlocului de transport.
Tot în categoria de mărfuri în curs de aprovizionare se mai include:
- mărfurile primite în depozitul cumpărătorului, dar a căror recepţie nu a fost
efectuată;
- mărfuri care iniţial nu au fost acceptate de unitate fiind sosite ca plusuri
necomandate, dar după un anume termen unitatea le decontează sub rezerva constatării
ulterioare a recepţiei cantitative şi calitative;
- mărfurile care au fost expediate de unităţi, subunităţi cu contabilitate proprie în cazul
decontărilor interne şi care nu au sosit în depozitul destinatarului până la finele lunii în care a
avut loc livrarea de către unitate, subunitate, subunitate (se folosesc conturile 481 “Decontări
între unităţi şi subunităţi”, 482 “Decontări între subunităţi”)
Exemplu:
S.C. “X” S.R.L. primeşte factura de la furnizor cu un plus de marjă necomandat de
1.000.000 plus TVA 220.000 lei.
Se primeşte factura cu marfa în valoare de 3.000.000
% = 401 3.660.000
“Furnizori”
371 3.000.000
“Mărfuri”
4426 660.000
“TVA deductibilă”
se anunţă furnizorul pentru plusul nerecepţionat
% = 401 1.220.000
Pagina 54 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
357 “Furnizori” 1.000.000
“Mărfuri în custodie sau în
consignaţie la terţi”
4426 220.000
“TVA deductibilă”
se efectuează recepţia şi deoarece corespund se achită furnizorul (prin viramente)
401 = 5121 1.220.000
“Furnizori” “Conturi la bănci în lei”
371 = 5121 3.660.000
“Mărfuri” “Mărfuri în consignaţie
sau în custodie la terţi”
401 = 5121 3.660.000
“Furnizori” “Conturi la bănci în lei”
Mărfuri trimise spre prelucrare la terţi
În cazul în care se constată că unele mărfuri au mişcare lentă, sunt greu vandabile,
societăţile comerciale vor încerca diverse modalităţi de a le vinde. Una din modalităţi o
constituie trimiterea la alte unităţi specializate în prelucrarea mărfurilor, iar rezultatul
prelucrării se concretizează într-o altă marfă sau alt sentiment, cu alt preţ decât cel al
sortimentului de marfă trimis la prelucrare.
Exemplu:
Societatea comercială “AFTA” SRL trimite la prelucrare în valoare de 2.400.000 lei,
AC 20%.
% = 371 2.880.000
357 “Mărfuri” 2.400.000
“Mărfuri în custodie sau
în consignaţie la terţi”
Pagina 55 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
378 480.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
În contabilitatea societăţii terţă se înregistrează primirea mărfii în vederea prelucrării
Debit
8032 = 2.400.000
“Alte valori materiale primite
spre prelucrare sau reparare”
Mărfuri trimise la recondiţionare
Unităţile comerciale, cu stocuri nevandabile datorate mărfurilor demodate sau unor
defecte de manoperă, pot trimite mărfurile la unităţi specializate în operaţiuni de
recondiţionare. Prin recondiţionare spre deosebire de prelucrare, se obţine acelaşi sortiment
de marfă accesibil vânzării, fie la acelaşi preţ, fie la un preţ mai mare, fie la un preţ mai mic
practicat pentru a diminua stocul imobilizat.
Exemplu:
Societatea comercială “ABI” SRL trimite la recondiţionat un stoc de marfă pe bază de
proces verbal de predare-primire, Ac 20%.
% = 357 2.400.000
357 “Mărfuri” 2.000.000
“Mărfuri în custodie sau
în consignaţie la terţi”
378 400.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
se primesc mărfurile şi factura pentru operaţiunea de recondiţionare
371 = 357 2.000.000
“Mărfuri” “Mărfuri în custodie sau
Pagina 56 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
în consignaţie la terţi”
% = 401 595.000
371 “Furnizori” 500.000
“Mărfuri”
4426 95.000
“TVA deductibilă”
se achită prin bancă datoria faţă de furnizor
401 = 5121 595.000
“Conturi” “Conturi la bănci în lei”
Mărfuri recepţionate şi lăsate în custodie la furnizor
În situaţia partenerilor de afaceri permanenţi se practică şi cumpărări de mărfuri şi
lăsate în depozitul furnizorului o perioadă mai mare în
schimbul achitării de către cumpărător a unei sume (custodie) de păstrare a mărfurilor.
În acest caz, clientul are posibilitatea să-şi vândă mărfurile direct din depozitul
furnizorului.
Exemplu:
Societatea comercială “ALIS” SRL a recepţionat şi a lăsat în custodie la furnizor
mărfuri în valoare de 4.000.000 ei, AC 30%.
% = 401 4.760.000
357 “Furnizori” 4.000.000
“Mărfurile în custodie sau
în consignaţie la terţi”
4426 760.000
“TVA deductibilă”
Cheltuieli cu custodia până la data ridicării mărfurilor sunt în valoare de 300.000 lei.
Pagina 57 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
% = 401 357.000
357 “Furnizori” 300.000
“Mărfuri în custodie sau
în consignaţie la terţi”
4426 57 .000
“TVA deductibilă”
Mărfuri vândute prin cedare de comision
În activitatea societăţilor de comerţ există cazuri când pentru a mări ritmul
desfacerilor, de mărfuri, se cedează mărfuri la altă societate pentru vânzare, urmând ca
decontarea să se efectueze pe măsura vânzării mărfurilor.
Există distincţie între consignaţie şi comision: consignaţia are stabilit la intrarea
mărfurilor un preţ de decontare către deponent şi un preţ de vânzare al unităţii de consignaţie.
În cazul vânzării în comision, se încheie un protocol între partenerii de schimb prin
care se menţionează obligativitatea primitorului ca pe măsura vânzării pe care o transmite
predătorului, ca pe baza ei acesta să întocmească
factura fermă de livrare a mărfurilor, descărcarea efectivă a gestiunii şi încasării
facturii de acordare de comision.
Comision pe care îl acordă unitatea predătoare se poate reflecta ca un scont acordat,
iar pentru primitor ca un venit din scont primit.
Exemplu:
S.C. “ATAK” S.R.L. predă la vânzare cu cedare de comision mărfuri în valoare de
3.000.000 lei, comision 15%, AC 25%.
% = 371 3.750.000
357 “Mărfuri” 3.000.000
“Mărfuri în custodie sau
în consignaţie la terţi”
378 750.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
Pagina 58 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Se emite factura pe baza situaţiei primite
411 = % 1.190.000
“Clienţi” 707 1.000.000
“Venituri din vânzarea
mărfurilor”
4417 190.000
“TVA colectată”
D. Reflectarea în contabilitate a consumului de mărfuri
Se ştie că din punct de vedere contabil, la orice operaţiune contabilă sunt două
elemente care se iau în considerare şi anume:
→ costul de achiziţie
→ preţul de vânzare
Dacă la debitul contului 371 “Mărfuri” se trece costul de achiziţie al mărfurilor
intrate, iar în credit preţul de vânzare al celor ieşite, nu putem afla din datele acestui cont ceea
ce există, sau ar trebui să avem în depozit la un moment dat şi nici determina rezultatul
vânzărilor decât numai când inventariem mărfurile existente.
Cunoaşterea imediată a rezultatelor vânzărilor şi a stocului de mărfuri existent fără
efectuarea inventarierii presupune, între altele trecerea contului de achiziţie al mărfurilor
vândute şi la creditul contului 371 prin
debitul contului 607 “Cheltuieli privind mărfurile”. Practicarea “Inventarului
permanent” în evidenţierea mărfurilor face ca debitul şi creditul primului cont să primească
elemente de aceeaşi natură.
Exemplu:
Includerea pe cheltuielile exerciţiului financiar a costului mărfurilor vândute (se
presupune că se vând 90% din mărfuri: 90% x 200.000 = 180.000) şi constituirea veniturilor
din vânzarea acestor bunuri în valoare de 190.000:
607 = 371 180.000
“Cheltuieli privind “Mărfuri”
mărfurile”
Pagina 59 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
411 = % 226.100
“Clienţi” 707 190.000
“Venituri din vânzarea
mărfurilor”
4427 36.100
“TVA colectată”
→ cuprinderea pe cheltuielile exerciţiului a perisabilităţilor în valoare de 12.000 lei
(perisabilităţi 6% x 200.000 = 12.000) şi a mărfurilor în valoare de 8.000 lei, constatate lipsă
la inventariere:
607 = 371 20.000
“Cheltuieli privind “Mărfuri”
mărfurile”
Constatarea la finele lunii a unui stoc de mărfuri în sumă de 300.000 lei şi transferarea
întregului sold de 800.000 lei, al contului de cheltuieli privind mărfurile la contul 121:
371 = 607 300.000
“Mărfuri” “Cheltuieli privind mărfurile”
121 = 607 800.000
“Profit şi pierdere” “Cheltuieli privind mărfurile”
Capitolul V
Reflectarea în contabilitate a ambalajelor
Pagina 60 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ambalajele sunt componente ale activelor patrimoniale, care au rolul de a proteja
calitatea mărfurilor produselor, de a asigura integritatea acestora pe timpul transportului şi
depozitării.
Ambalajele în funcţie de natura lor, indiferent de aspectul economic sub care le
primim, se clasifică în:
ambalaje refolosibile
ambalaje nerefolosibile (materiale de ambalat)
A. Ambalaje refolosibile – după sistemul în care circulă se împarte în:
ambalaje de circulaţie (de transport)
ambalaje intern fără circulaţie în afara unităţi (de natura obiectelor de inventar şi a
mijloacelor fixe).
Ambalajele de circulaţie
În categoria ambalajelor de circulaţie se includ ambalajele folosite la transportul
mărfurilor între participanţii la schimburi comerciale.
Ambalajele de circulaţie se clasifică din două puncte de vedere:
a) După modalitatea de circulaţie
ambalaje care circulă în sistem de redistribuire
ambalaje care circulă în sistem de redistribuire în două variante:
- directă
- prin schimb
b) După modalitate de decontare:
ambalaje facturate distinct de preţul mărfurilor
ambalaje incluse în preţul mărfurilor.
Din punct de vedere al conturilor care reflectă diferite modalităţi de circulaţie şi
decontare pentru ambalaje se folosesc:
ambalaje din producţie proprie, sau cumpărate, aflate în stoc se reflectă cu
conturile: 381, 388, 608, 708;
ambalaje de natura mijloacelor fixe cu conturile: 212, 281, 681;
ambalaje de natura obiectelor de inventar cu conturile: 321, 322, 602;
Pagina 61 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
materialele de ambalat cu conturile: 3013, 6013, 371, 607;
ambalaje care circulă în sistem de restituire: 409, 419.
Ambalajele de natura obiectelor de inventar nu au particularităţi faţă de categoria
cunoscută de obiecte de inventar. La fel putem aprecia că sunt şi ambalaje de natura
mijloacelor fixe, pe care le regăsim la 212.
Contabilitatea sintetică a ambalajelor se ţine cu ajutorul contului 381 “Ambalaje” care
este cont de activ.
D 381 “Ambalaje” C
- valoarea la preţ de înregistrare a
ambalajelor achiziţionate de la fur-nizori
sau din avansuri de trezore-rie (401, 408,
542)
- valoarea ambalajelor reprezen-tând
aportul în natură al întreprin-zătorului
individual sau al acţiona-rilor şi
asociaţilor (109, 456)
- valoarea ambalajelor aduse de la terţi
(358, 401)
- valoarea ambalajelor nerestituite
furnizorilor, în situaţia în care a-cestea
circulă pe principiul restitui-rii (409)
- valoarea la preţ de înregistrare a
ambalajelor constatate plus la in-ventar,
cât şi cele primite cât şi ce-le primite cu
titlu gratuit (608, 771)
- valoarea la preţ de înregistrare a
ambalajelor realizate din producţia
proprie (711)
- valoarea ambalajelor ieşite din gestiune
prin retragerea aportului în natură al
întreprinzătorului indi-vidual (108)
- valoarea la preţ de înregistrare a
ambalajelor vândute ca atare (371)
- valoarea la preţ de înregistrare a
ambalajelor incluse pe cheltuieli, precum
şi lipsurile constatate la inventar (608)
- valoarea ambalajelor trimise la terţi
(358)
- valoarea pierderilor din calami-tăţi
înregistrate la ambalaje (671)
Soldul contului 381 “Ambalaje” este debitor şi reprezintă valoarea la preţ de
înregistrare a ambalajelor existente în stoc.
Pagina 62 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dacă evidenţa ambalajelor se ţine la preţul standard (preţul prestabil) iar între acesta
şi contul de achiziţie (valoarea de intrare) apar diferenţe, acestea se înregistrează în contuş
388 “Diferenţe de preţ la ambalaje”.
Contul 388 este un cont al valorii de înregistrare a ambalajelor:
D 388 “Diferenţe de preţ la ambalaje” C
- diferenţe de preţ în plus (costul de
achiziţie este mai mare decât preţul
prestabilit) aferente ambalajelor intrate în
gestiune (401, 542)
- diferenţele de preţ în minus afe-rente
ambalajelor ieşite din gestiu-ne (608)
- diferenţele de preţ în minus afe-rente
ambalajelor achiziţionate de la furnizori
şi din avansuri de tre-zorerie (381, 542)
- diferenţe de preţ în plus aferente
ambalajelor date în consum (608)
Soldul contului 388 “Diferenţe de preţ la ambalaje” reprezintă diferenţele de preţ
aferente ambalajelor existente în stoc.
A.(. Ambalajele de circulaţie facturate distinct la preţul mărfurilor care circulă în
sistem de redistribuire
Ambalajele din această categorie se cumpără de unităţile care comercializează marfa
şi apoi le vând goale către unităţile specializate în colectarea ambalajelor sau către unităţile
producătoare.
Pentru reflectarea ambalajelor de această natură se folosesc conturile 381, 388, în
cazul înregistrării diferenţelor de preţ.
Dacă preţul ambalajului este inclus în preţul mărfii, întreaga valoare a mărfii şi
ambalajului se reflectă în contul 371, iar dacă preţul ambalajului nu este inclus în preţul
mărfii, valoarea ambalajului trebuie oglindită diferit în funcţie de natura acestuia.
Exemplu:
Societatea comercială “OLINO” S.R.L. se aprovizionează cu mărfuri şi ambalaje
facturate distinct de preţul mărfurilor, astfel:
- preţ de cumpărare pentru marfă 5.000.000 lei
- preţ de cumpărare pentru ambalaje 500.000 lei
- TVA 19% 1.045.000 lei
Pagina 63 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Total factură 6.545.000 lei
La en-gross
se înregistrează primirea în gestiune
% = 401 6.545.000
371 “Furnizori” 5.000.000
“Mărfuri”
381 500.000
“Ambalaje”
4426 1.045.000
“TVA deductibilă”
adaosul comercial practicat de societate este de 30%.
5.000.000 x 30% = 1.500.000
500.000 x 30% = 150.000
5.500.000 + 1.650.000 = 7.150.000
Se înregistrează adaosul comercial:
371 = 378 1.650.000
“Mărfuri” “Diferenţe de preţ la mărfuri”
se vând aceste mărfuri şi ambalaje unui detailist:
411 = % 8.508.500
“Clienţi” 707 7.150.000
“Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427 1.358.500
“TVA colectată”
se încasează mărfurile şi ambalaje le vândute:
5121 = 411 8.508.500
Pagina 64 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
“Disponibil la bancă în lei” “Clienţi”
se descarcă gestiunea pentru vânzarea efectuată:
a) pentru marfă
% = 371 6.650.000
607 “Mărfuri” 5.000.000
“Cheltuieli privind mărfurile”
378 1.650.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
b) pentru ambalaje
608 = 381 500.000
“Cheltuieli privind “Ambalaje”
ambalajele”
La detailist
se primesc mărfurile cu ambalajele:
% = 401 8.506.500
371 “Furnizori” 6.650.000
“Mărfuri”
381 500.000
“Ambalaje”
4426 1.358.500
“TVA deductibilă”
Adaosul comercial practicat este de 40%.
Pagina 65 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
6.650.000 x 10% = 2.660.000
pentru ambalaje se aplică un adaos de 10%
500.000 x 10% = 50.000
2.710.000
se înregistrează adaosul comercial
371 = 378 2.710.000
“Mărfuri” “Diferenţe de preţ la mărfuri”
6.650.000 + 2.710.00 = 9.360.000
9.360.000 x 19% = 1.778.400
371 = 4428 1.778.400
“Mărfuri” “TVA neexigibilă”
371
6.650.000
2.710.000
1.778.400 .
11.138.400
Preţul de vânzare cu amănuntul de 11.138.400 lei.
Observaţie:
S-a inclus la adaosul comercial la marfă şi cota parte din adaos stabilită la preţul
ambalajelor, necesare să acopere eventualele cheltuieli cu degradarea ambalajelor.
Societatea de desfacere cu amănuntul vinde mărfurile, recuperează ambalajele pe care
le vinde unei unităţi specializate în colectarea ambalajelor goale.
vânzarea mărfurilor:
5311 = % 11.138.400
Pagina 66 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
“Casa în lei” 707 9.360.000
“Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427 1.778.400
“TVA colectată”
pentru ambalaje se emite facture de vânzare, astfel:
411 = % 1.785.000
“Clienţi” 708 1.500.000
“Venituri din activităţi
diverse”
4427 285.000
“TVA colectată”
încasarea prin virament a facturii
5121 = 411 610.000
“Conturi la bănci în lei” “Clienţi”
se descarcă gestiunea:
a) pentru ambalaje
608 = 381 500.000
“Cheltuieli privind ambalajele” “Ambalaje”
b) pentru marfă
% = 371 11.419.200
607 “Mărfuri” 6.650.000
“Cheltuieli privind mărfurile”
378 2.710.000
Pagina 67 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
4428 2.059.200
“TVA neexigibilă”
se închid conturile de cheltuieli şi venituri
121 = % 7.150.000
“Profit şi pierderi” 607 6.650.000
“Cheltuieli privind mărfurile”
608 500.000
“Cheltuieli cu ambalajele”
% = 121 9.860.000
707 “Profit şi pierderi” 9.360.000
“Venituri din vânzarea mărfurilor”
708 500.000
“Venituri din activităţi diverse”
Analizând conturile de venituri şi cheltuieli rezultă un profit brut de detailist astfel:
9.860.000 – 7.150.000 = 2.710.000
( Ambalajele de circulaţie facturate distinct de preţul mărfurilor, care circulă în sistem
de restituire directă
Ambalajele de această natură se folosesc la anumite grupe sau sortimente de mărfuri,
se primesc de la anumiţi furnizori şi unitatea care comercializează marfa este obligată prin
clauze contractuale să le restituie furnizorilor sau producătorului.
De asemenea, comerciantul trebuie să le restituie în stare bună de funcţionare, dacă
este cazul le va recondiţiona, le va repara şi va suporta aceste cheltuieli.
Pagina 68 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pentru aceste ambalaje sunt stipulate în contractele de schimburi de marfă şi
termenele de restituire a ambalajelor, cote minime de restituire şi alte cauze.
Contabilitatea reflectă aceste ambalaje prin conturile 409 “Furnizori-debitori” şi 419
“Furnizori-creditori”.
Astfel la furnizor-producător, valoarea ambalajelor se reflectă în creditul contului 419 “Clienţi-
creditori”, la client pe debitul contului 409 “Furnizori-debitori”, iar la furnizori în debitul contului de factură
411 “Clienţi”, la client pe creditul contului de factură primită 401 “Furnizori”.
Furnizor-vânzător Client-cumpărător
Se livrează marfă de 2.000.000, ambalaje
fără decontare 200.000, TVA 22%.
411 = % 2.440.000
707 2.000.000
4427 440.000
ambalaje:
411 = 419 200.000
2. Se încasează factura şi TVA
5121 = 411 2.440.000
3. Se primesc din ambalaje livrate cu
marfa 150.000, restul 50.000 se constituie
venit.
419 = % 200.000
401 150.000
708 50.000
4. Se calculează TVA pentru ambalaje
neprimite
5121 = 419 50.000
5. Se calculează TVA pentru amba-lajele
neprimite
411 = 4427 11.000
1. Se primesc mărfuri cu ambalaje
% = 401 2.440.000
371 2.000.000
4426 440.000
ambalaje:
409 = 401 200.000
2. Se achită factura şi TVA
401 = 5121 2.440.000
3. Din valoarea de 200.000 lei am-balaje,
se restituie 150.000 lei şi se trec pe
cheltuieli 20.000, iar restul de 30.000 se
reţin în stoc
% = 409 200.000
401 150.000
608 20.000
30.000
4. Se achită contravaloarea ambalajelor
nerestituie
401 = 5121
5. Se calculează TVA pentru amba-lajele
nerestituite
Pagina 69 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
5121 = 411 11.000 4426 = 401 11.000
401 = 5121 11.000
( Ambalaje de circulaţie facturate distinct de preţul mărfurilor care circulă prin schimb
În categoria ambalajelor care se schimbă la operaţiunea de vânzare-cumpărare se
includ, de regulă “navete, sticle, borcane”.
Schimbul ambalajelor presupune că atât în gestiunea cumpărătorului cât şi în cea a
vânzătorului să existe în stoc astfel de ambalaje, reflectate în conturile 381 “Ambalaje” şi 388
“Diferenţe de preţ la ambalaje”.
În condiţiile în care clienţii nu deţin în stoc cantităţile necesare de astfel de ambalaje,
prin convenţie cu furnizori de marfă, pot primi ambalaje în schimbul unei garanţii depusă la
aceştia fără facturare şi fără TVA la primirea ambalajelor, urmând ca periodic să se factureze
ambalajele date în garanţie şi nesosite de la clienţi.
Exemplu 2:
Societatea comercială “ALFA” cumpără bere de la fabrica de bere (fiind un client
permanent) şi să prezintă cu navete cu sticle goale pentru cantitatea pe care doreşte să o
aprovizioneze.
valoarea mărfurilor (bere din sticle) 1.000.000
TVA 19% 190.000
ambalaje aferente cantităţii 100.000
TVA 19% 19.000
Furnizor-cumpărător Client-cumpărător
1. Se emite factura pentru marfă
411 = % 1.190.000
707 1.000.000
4427 190.000
Se primeşte factura
% = 402 1.190.000
371 1.000.000
4426 190.000
Pagina 70 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
2. Se emite factura pentru ambala-jele
livrate cu marja
419 = % 119.000
708 100.000
4427 19.000
3. Se descarcă gestiunea pentru:
- marfa
607 = 371 1.000.000
- ambalaje
608 = 381 100.000
4. Se primesc ambalajele livrate de client
în stocurile unităţii
% = 409 119.000
381 100.000
4426 19.000
5. Se decontează creanţele la am-balaje
cu datoria
409 = 419 100.000
2. Se emite factura pentru ambala-jele
goale predate la furnizori
419 = % 119.000
708 100.000
4427 19.000
3. Se descarcă gestiunea pentru
ambalajele predate
608 = 381 100.000
4. Se primesc ambalajele odată cu marfa
% = 409 119.000
381 100.000
4426 19.000
5. Se decontează datoria la amba- laje cu
creanţele
409 = 419 100.000
Ambalaje de circulaţie incluse în preţul mărfurilor
În categoria ambalajelor de această natură se includ ambalajele din producţia internă
care nu se mai pot reutilizat la acelaşi produs şi ambalajele din import.
Exemplu 3:
Pagina 71 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Societatea comercială “Y” S.R.L. din comerţul en-gross primeşte marfă cu ambalaje
incluse în preţ, astfel:
preţ marfă fără ambalaj 2.000.000
preţ ambalaje 100.000
TVA 19% 399.000
Total factură 2.499.000
Adaos comercial 20% x 2.100.000 = 420.000
→ se achită furnizorului factura:
% = 401 2.499.000
371 “Furnizori” 2.000.000
“Mărfuri”
381 100.000
“Ambalaje”
4426 399.000
“TVA deductibilă”
→ se achită furnizorului factura:
401 = 5121 2.499.000
“Furnizori” “Conturi la bănci în lei”
→ se înregistrează adaosul comercial
371 = 378 420.000
“Mărfuri” “Diferenţe de preţ la
mărfuri”
→ se vând mărfurile unui detailist
411 = % 2.998.800
“Clienţi” 707 2.420.000
Pagina 72 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
“Venituri din vânzarea
mărfurilor”
708 100.000
“Venituri din activităţi
diverse”
4427 478.800
“TVA colectată”
→ se încasează factura
5121 = 411 2.998.800
“Conturi la bănci în lei” “Clienţi”
→ se descarcă gestiunea pentru marfa şi ambalajele vândute
% = 371 2.420.000
607 “Mărfuri” 2.000.000
“Cheltuieli privind mărfurile”
378 420.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
608 = 381 100.000
“Cheltuieli privind “Ambalajele”
ambalajele”
Ambalaje de natura materialelor de ambalat
Ambalajele de ambalat aparţin stocurilor, iar includerea lor la ambalaje se face
distinct conform sectorului în care se folosesc:
- materiale de ambalaj folosite în sectorul alimentar şi alimentaţie publică;
- materiale de ambalat folosite în sectorul nealimentar.
Pagina 73 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Indiferent de sectorul în care se folosesc materialele de ambalat se reflectă prin contul
3013 “Materiale pentru ambalat”, 6013 “Cheltuieli privind materialele de ambalat”, 371
“Mărfuri”, 607 “Cheltuieli privind mărfurile”.
Deoarece materialele de ambalat sunt folosite atât la ambalarea mărfurilor vândute cât
şi la nevoi gospodăreşti, este necesar ca la finele lunii să se efectueze calculul valoric al
materialelor aferente consumului propriu.
În acest sens, se are în vedere ca pentru materialele de ambalat folosite la vânzarea
mărfurilor alimentare, alimentaţie publică în greutate brutto-netto, contravaloarea să se
încaseze de la cumpărător, iar la materialele de ambalat folosite la nevoi proprii se efectuează
repartizarea lor pe cheltuielile unităţii.
Exemplu 4:
Societatea comercială “Z” S.R.L. se aprovizionează cu materiale de ambalat astfel:
Preţ de factură 200.000
TVA 19% 38.000
Total 238.000
→ se înregistrează factura primită:
% = 401 238.000
3013 “Furnizori” 200.000
“Materiale pentru ambalat”
4426 38.000
“TVA deductibilă”
→ se dau în consum pentru vânzare în totalitate
371 = 3013 200.000
“Mărfuri” “Materiale de ambalat”
→ la sfârşitul lunii se stabileşte că, pentru nevoi proprii, s-au consumat materiale de
ambalat în valoare de 60.000 lei; se scade din gestiunea de marfă această valoare:
3013 = 371 60.000
“Materiale de ambalat” “Mărfuri”
Pagina 74 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
→ se trec materialele de cheltuieli
6013 = 3013 60.000
“Cheltuieli privind materialele “Materiale de ambalat”
de ambalat”
→ se trec materialele de ambalat pe cheltuieli cu vânzări
607 = 371
Pentru materialele de ambalat folosite în sectorul alimentar şi al alimentaţiei publice,
la mărfurile vândute brutto-netto, valoarea consumului se poate stabili pe baza inventarului
aplicat la gestiune. (inventar intermitent)
C = Si + I – Sf
unde: C = consumul
Si = stoc iniţial
I = intrările
Sf = stoc final
Exemplu:
Societatea comercială “B” S.R.L. are la începutul lunii, la materiale de ambalat S i =
50.000 lei. În cursul primeşte de 200.000 lei. La sfârşitul lunii se stabileşte Sf = 30.000 lei.
C = 50.000 + 200.000 – 30.000 = 220.000
Consumul stabilit de 220.000 lei se trece pe gestiunea de marfă:
371 = 3013 220.000
“Mărfuri” “Materiale de ambalat”
607 = 371 220.000
“Cheltuieli privind mărfurile” “Mărfuri”
Pagina 75 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
B.1. Metoda inventarului permanent la cost de achiziţie
Înregistrarea în contabilitate a ambalajelor în cazul utilizării costului de achiziţie se
realizează astfel:
Exemplu:
Societatea comercială “A” S.R.L. cumpără ambalaje de la furnizor, preţ de factură
250.000 lei.
- cheltuieli de transport – aprovizionare facturare 10.000 lei
TVA 19% 49.400 lei.
pe baza facturii se va face înregistrarea
% = 401 309.400
381 “Furnizori” 260.000
“Ambalaje”
4426 49.400
“TVA deductibilă”
Ambalajele aduse ca aport la capital evaluate la valoarea de aport se înregistrează:
381 = % __________
456
“Decontări cu asociaţii
privind capitalul”
108
“Contul întreprinzătorului
individual”
Plusurile constante la inventariere se vor înregistrare în roşu astfel:
608 = 381 200.000
“Cheltuieli privind “Ambalaje”
Pagina 76 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
ambalajele”
Ambalajele primite prin donaţii se înregistrează:
381 = 771 300.000
“Ambalaje” “Venituri excepţionale
privind operaţiunile
de gestiune”
Ambalaje realizate din producţie proprie:
381 = 711 250.000
“Ambalaje” “Venituri din producţia
stocată”
Ambalajele care circulă pe principiul vânzării-cumpărării se facturează odată cu
produsele sau mărfurile vândute şi apoi se scot din gestiune, incluzându-se pe cheltuieli:
608 = 381 200.000
“Cheltuieli privind “Ambalaje”
ambalajele”
lipsurile constatate la inventariere se înregistrează astfel:
608 = 381 100.000
“Cheltuieli privind “Ambalaje”
ambalajele”
dacă lipsurile sunt imputabile, se face şi imputarea:
461 = % 238.000
“Debitori diverşi” 758 200.000
“Alte venituri din
exploatare”
4427 38.000
Pagina 77 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
“TVA colectată”
dacă se vând ca atare vor fi transferate întâi la mărfuri
371 = 381 400.000
“Mărfuri” “Ambalaje”
pierderile din calamităţi naturale de ambalaje se vor înregistra:
671 = 381 50.000
“Cheltuieli excepţionale “Ambalaje”
pricind operaţiunile de
gestiune”
2. Înregistrarea în contabilitate a ambalajelor în cazul utilizării preţului prestabilit
(standard)
În această situaţie în contul 381 “Ambalaje” se va înregistra preţul prestabilit, iar
diferenţa dintre costul de achiziţie şi preţul prestabilit se va înregistra în contul 388
“Diferenţe de preţ la ambalaje”.
Exemplu:
Societatea comercială “B” S.R.L. cumpără ambalaje de la furnizori, preţ prestabilit
245.000 lei, preţ de factură 250.000 lei, cheltuieli de transport-aprovizionare facturate 10.000
lei, TVA 19%. În acest caz pe baza “facturii” se va înregistra:
% = 401 309.400
381 “Furnizori” 245.000
“Ambalaje”
388 15.000
“Diferenţe de preţ la ambalaje”
4427 49.400
“TVA deductibilă”
Pagina 78 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Scăderea din gestiune a ambalajelor vândute odată cu produsele finite sau cu
mărfurile se va face la preţ standard prin înregistrare astfel:
608 = 381 100.000
“Cheltuieli privind “Ambalaje”
mărfurile”
Diferenţele de preţ la ambalaje se vor repartiza atât asupra ambalajelor ieşite din
gestiune cât şi asupra ambalajelor rămase în stoc:
( pentru ambalajele ieşite din gestiune înregistrarea diferenţelor de preţ se va face în
roşu sau în negru.
Stabilirea diferenţelor de repartizat asupra ambalajelor ieşite din gestiune se face prin
procedeul identic cu cel utilizat pentru diferenţele de preţ la materii prime şi materiale
3. Înregistrarea în contabilitate a ambalajelor în cazul utilizării preţului de factură
Exemplu:
Societatea comercială “C” S.R.L. cumpără ambalaje de la furnizori preţ de factură
200.000 lei, cheltuieli de transport-aprovizionare 25.000 lei, TVA 19%.
Pe baza facturii se va înregistra intrarea ambalajelor în gestiune astfel:
% = 401 267.750
381 “Furnizori” 200.000
“Ambalaje”
388 25.000
“Diferenţe de preţ la ambalaje”
4426 42.750
“TVA deductibilă”
scăderea din gestiune a ambalajelor vândute odată cu marfa se va face la preţ de
factură astfel:
Pagina 79 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
608 = 381 100.000
“Cheltuieli privind ambalajele” “Ambalaje”
cheltuielile de transport-aprovizionare repartizate asupra ambalajelor ieşite din
gestiune se vor înregistra:
608 = 388 50.000
“Cheltuieli privind “Diferente de preţ
ambalajele” la ambalaje”
4. Metoda inventarului intermitent privind intrările şi ieşirile de ambalaje
În cazul utilizării de către unitatea patrimonială a inventarului intermitent, evaluarea şi
înregistrarea ambalajelor se vor face la costuri de achiziţie.
În această situaţie contul 381 “Ambalaje” se va folosi numai la începutul şi la sfârşitul
lunii.
Filiera înregistrărilor în acest caz este identică cu cea prezentată în cazul mărfurilor.
Capitolul VI
Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor
privind mărfurile şi ambalajele
Se ştie că din punct de vedere contabil la orice operaţiune comercială sunt două
elemente care se iau în considerare şi anume: costul de achiziţie şi preţul de vânzare al
mărfurilor.
Cunoaşterea imediată a rezultatelor vânzărilor şi a stocului de mărfuri existent fără
efectuarea inventarierii presupune, trecerea costului de achiziţie, al mărfurilor vândute şi la
creditul contului 371 “Mărfuri” prin debitul contului 607 “Cheltuieli privind mărfurile”.
Pagina 80 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
D 607 “Cheltuieli privind mărfurile” C
- valoarea mărfurilor vândute, constatate,
lipsă la inventariere (371)
În condiţiile în evidenţa mărfurilor a preţurilor standard intervine în contabilitatea
cheltuielilor privind mărfurile un element în plus. Este vorba de diferenţele între preţul
standard şi costul de achiziţie sau de producţie, după caz, stabilite la intrarea mărfurilor în
patrimoniu, ce se înregistrează proporţional asupra bunurilor ieşite, cu ajutorul contului 607
“Cheltuieli privind mărfurile” şi 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri”.
Exemplu:
Includerea în cheltuielile exerciţiului financiar a costului mărfurilor vândute ( 90% X
200.000 lei = 180.000 lei ) şi constituirea veniturilor din vânzarea acestor bunuri în valoare
de 190.000 lei.
607 = 371 180.000
“Cheltuieli privind “Mărfuri”
mărfurile”
Mărfurile se înregistrează la preţul de achiziţie, fără TVA şi fără adaos comercial.
411 = % 508.000
707 190.000
4427 31.800
Preţul de achiziţie al mărfurilor din depozitele societăţii comerciale de desfacere en-
gross (comerţ cu ridicata) constatate lipsă sau degradate, în cadrul normelor legale, se
înregistrează în debitul contului 371 “Mărfuri”.
Exemplu:
Scoatere din evidenţă a mărfurilor în valoare de 100.000 lei, constate lipsă sau
degradate în depozit, ea se încadrează în normelor legale, adaosul comercial aferent
mărfurilor ieşite din gestiune este de 20.000 lei.
607 = 371 100.000
Pagina 81 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
“Cheltuieli privind “Mărfuri”
mărfurile”
378 = 371 20.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri” “Mărfuri”
Nu este exclus ca şi unităţile comerciale care ţin evidenţa mărfurilor la preţul de
vânzare cu amănuntul să se constate în depozitele lor lipsuri sau deprecieri de mărfuri, pentru
care în momentul stabilirii nu pot fi luate măsuri de urmărire sau trecute la cheltuieli.
Lipsurile şi deprecierile de mărfuri clarificate trecute pe cheltuieli se evidenţiază în
debitul contului 473 “Decontări din operaţii în curs de clarificare” şi în creditul contului 607
“Cheltuieli privind mărfurile”.
Exemplu:
a) Intrarea de mărfuri în gestiunea societăţii comerciale de costul de achiziţie de
500.000 lei, TVA înscrisă în factura furnizorului este de 110.000 lei. Adaosul comercial şi
TVA neexigibilă incluse în preţul de vânzare cu amănuntul sunt de (500.000 X 20% =
100.000) şi respectiv 600.000 x 19% = 114.000 lei.
% = 401 610.000
371 “Furnizori” 500.000
“Mărfuri”
4426 110.000
“TVA deductibilă”
371 = % 214.000
“Mărfuri” 378 100.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
4428 114.000
“TVA neexigibilă”
b) Scoaterea din gestiune a mărfurilor stabilite lipsă sau depreciate în depozit, pentru
care în momentul constatării nu pot fi luate măsuri de urmărire sau trecute la cheltuieli:
473 = 371 500.000
Pagina 82 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
“Decontări din operaţii în “Mărfuri”
curs de clarificare”
% = 371 214.000
378 “Mărfuri” 100.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
4428 114.000
“TVA neexigibilă”
c) Trecerea pe cheltuieli a lipsurilor şi degradărilor de mărfuri clasificate pentru suma
de 500.000 lei.
607 = 473 500.000
“Cheltuieli privind “Decontări din operaţii
mărfurile” în curs de clarificare”
Corespondenţa între debitul contului 473 “Decontări din operaţii în curs de
clarificare” şi creditul contului 371 “Mărfuri” nu se mai stabileşte când persoanele vinovate
au fost identificate de către unităţile comerciale odată cu constatarea lipsurilor sau
deprecierile de mărfuri în depozitele acestora. În această situaţie se înregistrează direct în
debitul contului 6718 “Alte cheltuieli privind operaţiile de gestiune”, prin creditul contului
371 “Mărfuri.”
Preţul de achiziţie al mărfurilor din depozitele unităţilor de alimentaţie publică
constatate lipsă sau degradate, în cadrul normelor legale, se înregistrează tot în debitul
contului 607 “Cheltuieli privind mărfurile” şi în creditul contului 371 “Mărfuri”.
Exemplu:
a) Scoaterea din evidenţă a mărfurilor constatate lipsă sau depreciate în depozit, ce se
încadrează în normele legale, la costul de achiziţie de 700.000 lei.
607 = 371 700.000
“Cheltuieli privind “Mărfuri”
mărfurile”
Pagina 83 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
b) Scoaterea din evidenţa a mărfurilor constatate lipsă sau degradate în depozit, peste
normele legale, care nu pot fi imputate, la costul de achiziţie de 500.000 lei.
607 = 371 500.000
“Cheltuieli privind “Mărfuri”
mărfurile”
Adaosul comercial şi TVA neexigibilă aferente acestor lipsuri ori deprecieri sunt de
150.000 lei (500.000 x 20% = 100.000)şi respectiv 114.000 lei (600.000 x 19% = 114.000),
TVA aferentă lipsurilor sau deprecierilor de mărfuri peste normele legale neimputabile este
de 110.000 lei.
607 = 371 500.000
“Cheltuieli privind “Mărfuri”
mărfurile”
% = 371 214.000
378 “Mărfuri” 100.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
4428 114.000
“TVA neexigibilă”
635 = 4427 110.000
“Cheltuieli cu alte impozite “TVA colectată”
taxe şi vărsăminte asimilate”
Şi la unităţile de alimentaţie publică se pot constata mărfuri lipsă sau depreciate în
depozite, pentru care în momentul stabilirii nu pot fi luate măsuri de urmărire sau nu pot fi
trecute la cheltuieli.
Lipsurile şi deprecierile de mărfuri din depozitele unităţilor de alimentaţie publică
clasificate trecute pe cheltuieli se evidenţiază în debitul contului 607 “Cheltuieli privind
mărfurile” şi în creditul contului 473
“Decontări din operaţii în curs de clarificare”. Ultimul cont se creditează şi prin
debitarea contului 6718 “Alte cheltuieli excepţionale privind operaţiile de gestiune” cu preţul
Pagina 84 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
de achiziţie al mărfurilor constatate lipsă sau depreciate trecute în sarcina persoanelor
vinovate. Concomitent se întocmesc şi articolele contabile prin care se urmăresc vinovaţii în
vederea acoperirii prejudiciului, astfel:
a) 4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul” = 7718 “Alte venituri excepţionale
din operaţii de gestiune” cu preţul de vânzare al mărfurilor din depozite constatate lipsă sau
degradate din cauza personalului. Taxa pe valoare adăugată aferentă lipsurilor imputate se
evidenţiază în debitul primului cont şi în creditul contului 4427 “TVA colectată”.
b) 461 “Debitori diverşi” = 7718 “Alte venituri excepţionale din operaţii de gestiune”
cu preţul de vânzare al mărfurilor din depozitele unităţilor de alimentaţie publică constatate
lipsă din cauza terţilor. Taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor lipsuri se consemnează în
debitul primului cont şi în creditul contului 4427 “TVA colectată”.
Exemple:
Trecerea în sarcina personalului unităţii de alimentaţie publică, după cercetări şi
lămuriri suplimentare, a mărfurilor constatate lipsă în depozit, evidenţiate la preţul de
achiziţie de 70.000 lei, taxa pe valoare adăugată aferentă acestor bunuri trecute în sarcina
celor vinovaţi este de 19.000 lei (100.000 x 19% = 19.000).
6718 = 473 70.000
“Alte cheltuieli excepţionale “Decontări din operaţii
privind operaţiile de gestiune” în curs de clarificare”
4282 = 7718 100.000
“Alte creanţe în legătură “Alte venituri excepţionale din
cu personalul” operaţiile de gestiune”
4282 = 4427 19.000
“Alte creanţe în legătură “TVA colectată”
cu personalul”
Pagina 85 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Trecerea în sarcina terţilor, după cercetări şi lămuriri suplimentare a mărfurilor
constatate lipsă în depozit, evidenţiate la preţul de achiziţie de
50.000 lei, taxa pe valoare adăugată aferentă acestor bunuri trecute în sarcina terţilor
este de 17.100 lei (90.000 x 19% = 17.100).
6718 = 473 50.000
“Alte cheltuieli excepţionale “Decontări din operaţii în
privind operaţiile de gestiune” curs de clarificare”
461 = 7718 90.000
“Debitori diverşi” “Alte venituri excepţionale din
operaţii de gestiune”
461 = 4427 17.100
“Debitori diverşi” “TVA colectată”
În depozitele unităţilor de alimentaţie publică pot intra mărfuri achiziţionate de la
furnizori sau din avansuri de trezorerie, cât şi din producţie proprie. Cu valoarea produselor la
preţul de desfacere practicat în alimentaţie publică se debitează contul 371 “Mărfuri” prin
creditul contului711 “Venituri din producţia stocată” (cu costul de producţie al mărfurilor
realizate din producţie proprie), 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” (cu valoarea adaosului
comercial practicat) şi 4428 “TVA neexigibilă” (cu TVA neexigibilă calculată prin aplicarea
cotei de 19% la valoarea mărfurilor provenite din producţie proprie, inclusiv adaosul
comercial practicat).
Valoarea la cost de producţie a mărfurilor din producţie proprie constatate lipsă sau
depreciate în cadrul normelor legale se evidenţiază în debitul contului 711 “Venituri din
producţia stocată” şi în creditul contului 371 “Mărfuri”.
Asemănător se înregistrează şi mărfurile din producţie proprie constatate la inventar
peste normele legale care nu pot fi imputate. Taxa pe valoare adăugată aferentă lipsurilor de
mărfuri din producţie proprie peste normele legale neimputabile se reflectă în debitul contului
635 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” şi în creditul contului 4427 “TVA
colectată” în timp ce mărimea adaosului comercial şi taxa pe valoare adăugată neexigibilă
aferentă mărfurilor lipsă în cadrul şi peste normele legale neimputabile se consemnează în
Pagina 86 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
debitul contului 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” şi 4428 “TVA neexigibilă” prin creditul
contului 371 “Mărfuri”.
Exemplul 1:
Costul de producţie al mărfurilor provenite din producţia proprie este de 600.000 lei.
Valoarea adaosului comercial practicat este de 240.000 lei (600.000 x 40% = 240.000), iar
taxa pe valoare adăugată neexigibilă de 159.600 lei [(600.000 + 240.000) x 19% = 159.600].
371 = % 999.600
“Mărfuri” 711 600.000
“Venituri din producţia stocată”
378 240.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
4428 159.600
“TVA neexigibilă”
Exemplul 2:
Valoarea la cost de producţie a mărfurilor provenite din producţie proprie constatate
lipsă în cadrul normelor legale şi peste normele legale neimputabile este de 400.000 lei, şi
respectiv 200.000 lei. Taxa pe valoare adăugată aferentă lipsurilor de mărfuri din producţie
proprie peste normele legale neimputabile este de 44.000 lei:
711 = 371 400.000
“Venituri din producţia stocată” “Mărfuri”
% = 371 283.200
378 “Mărfuri” 160.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
4428 123.200
“TVA neexigibilă”
% = 371 333.200
711 “Mărfuri” 200.000
“Venituri din producţia stocată”
378 80.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
Pagina 87 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
4428 53.200
“TVA neexigibilă”
635 = 4427 38.000
“Cheltuieli cu alte impozite, taxe “TVA colectată”
şi vărsăminte asimilate”
Deseori unităţile de alimentaţie publică cumpără mărfuri de la producători particulari.
Valoarea mărfurilor la preţul de desfacere cu amănuntul, inclusiv taxa pe valoare adăugată
neexigibilă până la vânzare, se evidenţiază din debitul contului 371 “Mărfuri” şi în creditul
contului 542
“Avansuri de trezorerie” (cu valoarea de achiziţie plătită din avansuri de trezorerie),
378 “Diferenţe de preţ la mărfuri”(cu valoarea adaosului comercial practicat) şi 4428 “TVA
neexigibilă” (cu valoarea taxei pe valoarea adăugată neexigibilă calculată prin aplicarea cotei
de 19% la preţul de achiziţie plus adaosul comercial cuprins în preţul de vânzare cu
amănuntul).
O problemă importantă în legătură cu mărfurile cumpărate de la producătorii
particulari, determinată de lipsurile de inventar, este aceea a înregistrării ieşirii lor din
gestiune în momentul când nu pot şi luate măsuri de
urmărire sau nu pot fi trecute la cheltuieli, fiind necesare cercetări şi lămuriri
suplimentare. Şi în acest caz, valoarea de achiziţie a mărfurilor, plătite din avansuri de
trezorerie, constatate lipsă se reflectă în debitul contului 473 “Decontări din operaţii în curs
de clarificare” şi în creditul contului 371 “Mărfuri”. Concomitent se întocmesc şi articolele
contabile prin care se urmăresc vinovaţii (personalul propriu sau terţi) în vederea acoperirii
prejudiciului.
Exemplu:
Valoarea mărfurilor achiziţionate de la un producător particular din avansuri de
trezorerie este de 1.000.000 lei, adaosul comercial practicat şi taxa pe valoare adăugată
neexigibilă aferente sunt de 400.000 şi respectiv 308.000 lei.
371 = % 1.666.000
Pagina 88 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
“Mărfuri” 542 1.000.000
“Avansuri de trezorerie”
378 400.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
4428 266.000
“TVA neexigibilă”
Când unitatea de alimentaţie publică nu este plătitoare de TVA valoarea mărfurilor
facturate de furnizori (inclusiv TVA înscrisă în factură) se reflectă în debitul contului 371
“Mărfuri” şi în creditul contului 401 “Furnizori”.
Cu valoarea mărfurilor cumpărate din avansuri de trezorerie (cu sau fără taxă pe
valoarea adăugată inclusă) se debitează primul cont prin creditul contului 542 “Avansuri de
trezorerie”.
Contabilitatea cheltuielilor privind ambalajele
S-a menţionat că materialele de ambalat care se prezintă sub forma materialelor
consumabile cu ocazia vânzării mărfurilor către consumatori, se înregistrează la contul 3013
“Materiale pentru ambalat” în timp ce ambalajele de natura mijloacelor fixe sunt evidenţiate
la contul 2126 “..alte active corporale”. Ambalajele de natura obiectelor de inventar, care nu
circulă pe bază de decontare, ci se folosesc numai în interiorul unităţii patrimoniale, se
înregistrează în contabilitate în categoria obiectelor de inventar. Valoarea ambalajelor
nerestituite furnizorilor, în situaţia în care acestea circulă pe principiul restituirii lor către
furnizori (butoaie de bere, bidoane de lapte şi
smântână, navete compartimentate pentru lapte, iaurt şi bere, sticle, borcane, putini de
brad, pentru brânzeturi) provenite din achiziţii sau confecţionate în unitatea patrimonială şi
care însoţesc mărfurile în procesul circulaţiei lor, se ţine tot cu ajutorul contului de activ 381
“Ambalaje”. În debitul acestui cont se evidenţiază următoarele:
a) ambalajele achiziţionate cu titlu oneros (381 şi 4426 = 401 sau 381 şi 4428 = 408)
b) ambalaje readuse de la terţi (381 = 358 “Ambalaje aflate la terţi”)
Pagina 89 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
c) ambalaje aduse ca aport, în natură de către întreprinzătorul individual (381 = 108)
sau de către asociaţi la capitalul social (381 = 456)
d) ambalajele achiziţionate din avansuri de trezorerie (381 = 542)
e) ambalaje provenite din producţie proprie (381 = 711) sau cele primite ca donaţie
(381 = 7718), ori nerestituite, adică ambalaje reţinute de cumpărător (381 = 409 “Furnizori-
debitori”).
Distinct, în contabilitate se înregistrează şi diferenţele de preţ în plus stabilite între
costul de producţie aferent ambalajelor provenite din producţie proprie şi preţul prestabilit
(388 = 711).
Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii ambalajelor ieşite se efectuează cu
ajutorul unui coeficient care se calculează astfel:
Soldul iniţial al diferenţelor Diferenţe de preţ aferente intrărilor
Coeficientul de preţ (Si388) + din cursul perioadei (Rd388)
de =
repartizare Soldul iniţial al ambalajelor Valoarea intrărilor de ambalaje
la preţ de înregistrare + în cursul perioadei la preţ de
(Si381) înregistrare (Rd381)
Si388 + Rd388
K =
Si381 + Rd381
Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea ambalajelor ieşite din gestiune la preţ de
înregistrare, iar suma rezultată se consemnează în conturile corespunzătoare în care au fost
evidenţiate ambalajele ieşite.
La finele perioadei, soldul contului 388 “Diferenţe de preţ la ambalaje” se cumulează
cu soldul contului 381 “Ambalaje”, astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea acestor
active circulante materiale la cost de achiziţie respectiv de producţie, după caz.
Pagina 90 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cu ocazia vânzării de produse, semifabricate, produse reziduale, mărfuri sau alte
bunuri, furnizorul (vânzătorul) îşi constituie un drept (o creanţă) faţă de client (cumpărător).
Acesta din urmă îşi creează o datorie faţă de furnizor cu ocazia cumpărării de materii prime,
materiale consumabile, animale şi păsări, obiecte de inventar ambalaje sau alte bunuri şi
servicii.
Ambalajele care circulă prin facturare se supun TVA-ului la livrare urmând ca la
restituire să se efectueze regularizarea prevăzută la articolul 15 din Ordonanţa Guvernului nr.
3/1992, potrivit instrucţiunilor de completarea decontului TVA, adică se evidenţiază în roşu
contravaloarea ambalajelor returnate şi facturate de către clienţi în rândul destinat
regularizărilor. Se înscrie în roşu, în decontul întocmit pentru luna în care cumpărătorul
returnează ambalajele în care s-a expediat marfa şi taxa aferentă, în rândul (TVA aferentă
regularizării).
Periodic se vor factura şi supune TVA-ului cantităţile de ambalaje date în schimbul
unei garanţii ţi scoase din uz la clienţi ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor. Regimul
circulaţiei ambalajelor pe baza de schimb se aplică în mod obligatoriu în relaţiile cu agenţii
economiei societăţii comerciale “A” (vânzătorului):
300 = 401 476.000
“Materii prime” “Furnizori” 400.000
4426 76.000
“TVA deductibilă”
409 = 401 150.000
“Furnizori-debitori” “Furnizori”
4426 = 401 28.500
“TVA deductibilă” “Furnizori”
Exemplul 2:
Restituirea ambalajelor la timp şi la preţul unitar de 150.000 lei, stabilit pe baza
acordului dintre furnizori şi client:
Pagina 91 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
401 = 409 150.000
“Furnizori” “Furnizori-debitori”
401 = 4426 28.500
“Furnizori” “TVA deductibilă”
Există şi situaţii în care ambalajele sosite odată cu marfa şi care fac parte din
inventarul furnizorului, se restituie, către acesta, de client la o valoare mai mică decât cea
înscrisă în factură. Diferenţa dintre valoarea ambalajelor facturate în momentul expedierii lor
cu bunurile către cumpărător (client) şi cea inferioară valorii de vânzare (facturare) la care
părţile au stabilit să se facă decontarea (restituirea) lor, poartă denumirea de bonificaţie
(reducere de preţ) la ambalaje. Aceasta este o sumă acordată, de către client, furnizorului în
vederea acoperirii cheltuielilor cu reparaţia, recondiţionarea ambalajelor respective.
Fiind suportată de către client, bonificaţia se înregistrează ca o cheltuială de
exploatare în debitul contului 608 “Cheltuieli privind mărfurile” în corespondenţa cu creditul
contului 409 “Furnizori-debitori”.
Exemplu:
Restituirea în termen a ambalajelor la preţul unitar de 90.000 lei cu o bonificaţie de
10% (90.000 x 5 bucăţi = 45.000):
401 = 409 45.000
“Furnizori” “Furnizori-debitori”
608 = 409 50.000
“Cheltuieli privind ambalajele” “Furnizori-debitori”
401 = 4426 8.550
“Furnizori” “TVA deductibilă”
Preţul de înregistrare al ambalajelor degradate sau sparte în depozitul unităţii, precum
şi valoarea acestor bunuri ieşite din gestiune prin care evidenţiază, de asemenea, în debitul
contului 608 “Cheltuieli privind ambalajele” şi în creditul contului 381 “Ambalaje”.
Pagina 92 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ambalajele constatate plus la inventar în depozitul unităţii patrimoniale se
înregistrează în debitul contului 381 “Ambalaje”. Ultimul cont se mai creditează şi cu ocazia
transferării la sfârşitul exerciţiului financiar a întregului sold la contul 121 “Profit şi pierderi”.
Reliefând aceste aspecte, nu se poate, totodată trece cu vederea faptul că ieşirea din
gestiune a ambalajelor prin vânzare, lipsă la inventariere, casare, spargere, se poate
contabiliza şi în baza preţurilor standard folosite la evidenţierea intrării acestor bunuri în
patrimoniul unităţii.
În legătură cu cheltuielile privind ambalajele se ridică şi problema înglobării în
mărimea acestora a diferenţelor de preţ în minus (când costul de achiziţie este mai mic decât
preţul prestabilit) aferente ambalajelor ieşite din gestiunea unităţii patrimoniale prin vânzare,
lipsă la inventariere, degradare, spargere, casare.
Ele se includ în cheltuieli asemănător diferenţelor de preţ în plus la ambalaje, cu
particularitatea înscrierii sumei în debitul contului 388 “Diferenţe de preţ la ambalaje” şi în
creditul contului 608 “Cheltuieli privind ambalajele”.
Exemplu:
La inventarierea efectuată se constată ambalaje lipsă în depozitul unităţii în sumă de
100.000 lei, care nu pot fi imputate diferenţele de preţ în minus aferente acestor bunuri ieşite
din gestiunea unităţii patrimoniale sunt de 10.000 lei.
608 = 381 100.000
“Cheltuieli privind ambalajele” “Ambalaje”
388 = 608 10.000
“Diferenţe de preţ la ambalaje” “Cheltuieli privind
ambalajele”
Provizioane pentru deprecierea mărfurilor şi ambalajelor
Se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la data intrării în patrimoniu, cu ocazia
inventarierii, la încheierea exerciţiului financiar de intrare în patrimoniu, iar pentru
diferenţele nefavorabile se constituie provizioane pe seama cheltuielilor.
Pagina 93 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ele se înscriu în activul bilanţului ca elemente substractive (corectează în minus
valoarea contabilă a stocurilor şi producţiei în curs de execuţie), ca şi celelalte provizioane
pentru deprecierea bunurilor. Folosirea provizioanelor pentru deprecierea activelor circulante
este tot o consecinţă a aplicării principiului prudenţei în contabilitate. În debitul contului 6814
“Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor circulante” şi în
creditul contului 397 “Provizioane pentru deprecierea mărfurilor” precum şi 398
“Provizioane pentru deprecierea ambalajelor” se evidenţiază provizioanele constituite pentru
deprecierea stocurilor. La finele exerciţiului financiar se transferă soldul contului de cheltuieli
asupra celui de calcul financiar al exerciţiului în care s-au constituit provizioane pentru
deprecierea activelor circulante materiale.
Dacă se constată că provizionul existent este inferior deprecierii stabilite la sfârşitul
anului curent, se procedează la suplimentarea lui prin efectuarea aceleaşi înregistrări
contabile, ca şi la constituirea lui la finele exerciţiului financiar precedent.
Când deprecierea constatată la finele anului curent este mai mică decât provizionul
existent, se contabilizează virarea excedentului de provizion la contul adecvat de venituri.
Datorită acestor reajustări, conturile de provizioane pentru deprecierea stocurile apar
în bilanţul exerciţiului financiar ca mărime a riscului de diminuare conjuncturale a valorii
acestor elemente patrimoniale ce poate interveni în perioada următoare, datorită reducerii
preţurilor de vânzare, deprecierii peste scăzămintele legale a mărfurilor şi ambalajelor,
creşterii dificultăţilor în desfacerea produselor.
La sfârşitul exerciţiului financiar, în care s-a creat venitul din diminuarea
provizioanelor pentru deprecierea activelor circulante materiale, se transferă soldul contului
7814 “Venituri din aprovizionare pentru deprecierea activelor circulante” spre contul 121
“Profit şi pierderi”.
Este influenţat, în felul acesta, rezultatul financiar al a exerciţiului în care a avut loc
virarea parţială a provizioanelor de utilitate a activelor
circulante materiale la sfârşitul exerciţiului curent faţă de cea stabilită la finele
perioadei precedente.
Anularea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor, adică virarea lor integrală la
venituri, se înregistrează când ele au devenit fără obiect, datorită creşterii valorii de utilitate la
inventarul curent, (devenită egală sau mai mare decât valoarea de intrare în patrimoniu a
acestor bunuri) ori ca urmare a vânzării mărfurilor depreciate, scăderii din conturile de
Pagina 94 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
gestiune a lipsurilor şi degradărilor de valori materiale, ieşirii bunurilor din gestiune pe alte
căi.
Exemplu:
La finele anului “X” specialiştii societăţii au stabilit că datorită demodării unor
mărfuri a scăzut valoarea acestora cu 150.000 lei, ei estimează că aceste bunuri se vor
deprecia cantitativ în anul “X+1” într-un procent de 5% din valoarea lor contabilă de 500.000
lei.
6814 = 397 150.000
“Cheltuieli de exploatare privind “Provizioane pentru
provizioane pentru deprecierea deprecierea mărfurilor”
activelor circulante”
A) Deprecierea constatată este superioară provizionului constituit în anul “X”.
Se constituie un provizion suplimentar, de data aceasta, în sumă de 400.000 lei pentru
deprecierea mărfurilor, ce se înregistrează astfel:
6814 = 397 400.000
“Cheltuieli de exploatare privind “Provizioane pentru
provizioane pentru deprecierea deprecierea mărfurilor”
activelor circulante”
B) Deprecierea constatată este inferioară provizionului constituit în anul anterior.
Diferenţe în valoare de 100.000 lei, se deduce din provizionul constituit pentru deprecierea
mărfurilor şi se înregistrează la venituri, şi ce se transferă la finele exerciţiului financiar la
contul de calcul al rezultatului perioadei:
397 = 7814 100.000
“Provizioane pentru “Venituri din provizioane
deprecierea mărfurilor” pentru deprecierea activelor circulante”
7814 = 121 100.000
Pagina 95 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
“Venituri din provizioane “Profit şi pierderi”
pentru deprecierea activelor circulante”
C) Deprecierea este egală cu zero, adică se revine la preţul de înregistrare la care,
studiile sunt evidenţiate în contabilitate.
Diferenţa de 80.000 lei, se evidenţiază la venituri ce se transferă la finele anului
“X+1” asupra contului de calcul al rezultatului perioadei.
D) Anularea provizionului devenit fără obiect ca urmare a vânzării mărfurilor
depreciate, scăderii altor valori materiale din evidenţă, dării unor bunuri în consum ori
datorită altor cauze. Se contabilizează, în această situaţie ieşirea bunurilor din patrimoniu prin
vânzare şi dare în consum, scăderea valorilor materiale, din conturile de gestiune ca urmare a
lipsurilor şi degradărilor constatate ca fiind neimputabile, precum şi reintegrarea în rezultat,
sub forma venitului de exploatare, a provizioanelor pentru deprecierea activelor circulante
respective.
Exemplu:
Ieşirea din gestiune prin vânzare a mărfurilor depreciate, achiziţionate la preţul de
cumpărare 800.000 lei (adaosul comercial aferent mărfurilor depreciate vândute este de
160.000 lei) evidenţierea veniturilor corespunzătoare mărfurilor livrate clienţilor la preţul de
700.000 lei (exclusiv taxa pe valoare adăugată) şi virarea integrală la venituri a provizionului
constituit pentru demodarea unor mărfuri (150.000 lei) devenit fără obiect ca urmare a
cesiunii lor:
% = 371 960.000
607 “Mărfuri” 800.000
“Cheltuieli privind mărfurile”
378 160.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
411 = % 833.000
“Clienţi” 707 700.000
“Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427 133.000
Pagina 96 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
“TVA colectată”
Închiderea conturilor corespunzătoare de cheltuieli şi venituri cu soldul lor:
121 = 607 800.000
“Profit şi pierdere” “Cheltuieli privind
mărfurile”
% = 121 850.000
707 “Profit şi pierderi” 700.000
“Venituri din vânzarea mărfurilor”
7814 150.000
“Venituri din provizioane pentru
deprecierea activelor circulante”
În categoria activelor circulante se cuprind şi creanţele unităţii faţă de terţe persoane
juridice şi fizice rezultate din relaţiile comerciale ale acesteia. Ele sunt numite şi creanţe-
clienţi. Evaluarea acestora se face atât la intrarea lor în patrimoniu cât şi cu ocazia
inventarierii, la închiderea exerciţiului şi la ieşirea din patrimoniu.
La încheierea exerciţiului financiar, asemenea creanţe se evaluează şi se reflectă în
bilanţul contabil la valoarea de intrare în patrimoniu. Diferenţele constatate în minus între
valoarea stabilită la inventariere (valoarea probabilă de încasat) şi cea de intrare în patrimoniu
a fiecărei creanţe (valoarea ei nominală) denotă o depreciere a ei.
În situaţiile în care provizioanele pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi
trebuie micşorate, ca urmare a diminuării riscului de neîncasare a acestora, diferenţelor
valorice se înregistrează ca venituri din diminuarea provizioanelor.
În acest scop, se debitează contul 491 “Provizioane pentru deprecierea creanţelor-
clienţi” în corespondenţă cu 7814 “Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor
circulante”.
Cu prilejul încasării creanţelor, pentru care s-au format provizioane, se înregistrează şi
venitul din anularea provizionului pentru depreciere rămas fără obiect. În mod similar, se
evidenţiază şi anularea provizionului în situaţia trecerii creanţelor la pierderi.
Pagina 97 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
După gradul lor de recuperare, creanţelor de natură comercială, înscrise în activul
circulant, pot fi considerate, la inventar, ca fiind: creanţe incerte, creanţe dubioase, creanţe
litigioase şi creanţe irecuperabile.
Exemplu:
Creanţă certă rezultată din relaţiile comerciale ale unităţii presupune existenţa unui
raport juridic şi unei sume delimitate, fiind evidenţiată în debitul contului 411 “Clienţi” în
timp ce o creanţă certă, dar cu valoare nedeterminată (valoare incertă), este contabilizată în
categoria veniturilor de primit.
O creanţă incertă presupune inexistenţa unui raport juridic, nefiind supusă înregistrării
în contabilitate.
Creanţele dubioase sunt creanţe certe (clienţi cerţi), în ceea ce priveşte existenţa şi
mărimea lor, dar a căror recuperare (încasare) este incertă (dubioasă) având în vedere situaţia
critică a cumpărătorului de bunuri şi servicii.
Creanţele de natură comercială constatate la inventar ca dubioase sunt virate din
contul 411 “Clienţi” în contul 416 “Clienţi incerţi” la valoarea devenită incertă de recuperat,
inclusiv taxa pe valoare adăugată.
Creanţele litigioase nu trebuie să fie contabilizate în momentul apariţiei contestării
sumei, aceasta fiind certă în ceea ce priveşte existenţa sa. Creanţele pierdute în mod definitiv
de întreprindere sunt considerate creanţe irecuperabile. Când o creanţă de natură comercială
este considerată irecuperabilă, aceasta se evidenţiază în debitul contului 654 “Pierderi din
creanţe” şi în creditul contului 411 “Clienţi” sau 416 “Clienţi incerţi”.
Pentru o creanţă depreciată în proporţie de 100% nu se mai constituie nici un
provizion.
Exemplu:
Ieşirea din patrimoniul unităţii comerciale “S” a mărfurilor evidenţiate la valoarea de
1.098.000 lei, constituirea veniturilor în sumă de 900.000 lei, din vânzarea acestor bunuri,
evidenţierea taxei pe valoare adăugată colectată aferentă şi încasarea prin virament bancar a
sumei de 708.000 lei:
% = 371 1.071.000
607 “Mărfuri” 750.000
Pagina 98 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
“Cheltuieli privind mărfurile”
378 150.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
171.000
“TVA neexigibilă”
411 = % 1.071.000
“Clienţi” 707 900.000
“Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427 171.000
“TVA colectată”
5121 = 411 729.000
“Conturi la bănci în lei” “Clienţi”
La finele perioadei se face închiderea conturilor de cheltuieli, iar acestea rămân fără
sold.
VII Monografie contabil la
S. C. “AMINADOR” S.R.L. SUCEAVA
→ Lucrarea practică a fost realizată la S.C. “AMANADOR” S.R.L. Suceava .
Societatea a fost înfiinţată în 1996; are doi asociaţi cu părţi sociale în număr egal.
Obiectivul de activitate este conform statutului următorul:
→ comercializarea mărfurilor;
→ producţie.
Pentru anul 1998 – 1999 preponderent a fost desfacerea mărfurilor prin cele două
magazine.
Societatea dispune de un capital propriu de 435.104.023 lei (capital social, rezerve şi
profit).
La 30.04.1999 a realizat un profit total de 35.104.023 lei; care nu a fost repartizat .
În luna aprilie s-a realizat o cifră de afaceri în sumă de 8.591.639 lei.
Pagina 99 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În anexă se prezintă registru jurnal ce cuprinde înregistrarea operaţiunilor economico
- financiar , registru cartea mare şi balanţa de verificare la 30 aprilie 1999.
Capitolul VIII
Concluzii:
Contabilitatea datorită rolului important pe care îl are, a devenit o problemă centrală
pentru economia întreprinderii moderne, iar perfecţionarea continuă a metodei şi procedeelor
sale de lucru se impune ca o cerinţă de prim ordin.
Prezenta lucrare este consacrată atât problemelor teoretice ale contabilităţii (concept,
clasificare, evaluare, metode de inventariere, documente specifice), cât şi problemelor
practice ale contabilităţii stocurilor (reflectarea în contabilitate, forme de înregistrare
contabilă, tipuri de înregistrări, etc.) pentru fundamentarea legităţilor categoriilor şi
principiilor acestora, ca premisă şi cerinţă general valabilă petru organizarea şi funcţionarea
contabilităţii într-o economie cât mai dezvoltată.
Astfel, pe fondul de idei şi cunoştinţe acumulate de ştiinţa contabilităţii de-a lungul
timpului, au fost grefate principiile ce călăuzesc contabilitatea europeană şi mondială, care au
fost însuşite şi aşezate la baza organizării noului sistem contabil din România. Aceste
principii sunt:
→ principiul prudenţei – potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de
activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor ţinând cont
de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului
curent sau anterior;
→ principiul permanenţei metodei – care conduce la continuarea aplicării regulilor şi
normelor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor
patrimoniale şi rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile;
→ principiul continuităţii activităţii – potrivit căruia se presupune că unitatea
patrimonială îşi continuă în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intra în
stare de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii;
Pagina 100 din 101
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
→ principiul independenţei exerciţiului – care presupune delimitarea în timp a
veniturilor şi cheltuielilor oferite activităţii unităţii patrimoniale pe
măsura angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului la care se referă;
→ principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere – a unui exerciţiul care trebuie să
corespundă cu bilanţul de închiderea a exerciţiului precedent;
→ principiul necompensării – potrivit căruia elemente de activ şi de pasiv trebuie să
fie evaluate, înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă compensării între posturile de
activ şi cele de pasiv ale bilanţului, precum şi între veniturile şi cheltuielile din contul de
rezultate.
Pentru uşurinţa înţelegerii problemelor şi a creşterii gradului de utilitate teoretică şi
practică, lucrarea cuprinde, în afara noţiunilor teoretice ale contabilităţii, şi exemple practice
înregistrate, documente specifice, scheme, tabele de date şi situaţii, la care, în final, se adaugă
lista bibliografică a lucrărilor de specialitate care m-au inspirat.
Pagina 101 din 101