2. Dinamica ratei natalității

În plan general, ambele rate ale natalității au cunoscut descreșteri în perioada 1950 – 2025, plasându-

se între tendința mondială de reducere a natalitații, însă această evoluție descendentă nu este la fel pentru

cele două state. Pentru fiecare in parte are usoare inflexiuni.

Mai precis pentru Iran în perioada 1970 – 1985 rata natalității a cunoscut o ușoară ascensiune, după

care a revenit la fenomenul de scădere, până în anul 2000, când cunoaște o ușoară creșterepână in 2010. De

aici până in 2020 Iranul va cunoaște o descreștere lentă, după care intră intr-o perioadă de stagnare relativă,

îndelungată până la sfârșitul perioadei de referință.

Pentru Brazilia se pot observa în intervalul 1950 – 2005 perioade succesive de scădere lentă și

usoară creștere a ratei natalității, după aceste ușoare inflexiuni va urma, la fel ca și pentru Iran, o stagnare

îndelungată, până la sfârșitul perioadei de referință.

Fig.4. Dinamica ratei natalității pentru statele Brazilia și Iran (1950 - 2100)

0

10

20

30

40

50

60

19

50-

19

55

19

55-

19

60

19

60-

19

65

19

65-

19

70

19

70-

19

75

19

75-

19

80

19

80-

19

85

19

85-

19

90

19

90-

19

95

19

95-

20

00

20

00-

20

05

20

05-

20

10

20

10-

20

15

20

15-

20

20

20

20-

20

25

20

25-

20

30

20

30-

20

35

20

35-

20

40

20

40-

20

45

20

45-

20

50

20

50-

20

55

20

55-

20

60

20

60-

20

65

20

65-

20

70

20

70-

20

75

20

75-

20

80

20

80-

20

85

20

85-

20

90

20

90-

20

95

20

95-

21

00

Brazilia Iran

3. Dinamica ratei mortalității generale

O altă diferență între indicii demografici ai celor două state este și rata mortalității generale. Pentru

Iran se poate observa în figura de mai jos de mai jos o descreștere până în 1995, după care urmează o

perioadă relativ de stagnare până în 2040, după care se va cunoaște o ușoară ascensiune până în 2075,

moment în care va începe o altă perioadă de descreștere lentă. Descreșterea bruscă de la începutul perioadei

se poate explica printr-o oarecare ameliorare a condițiilor sociale, îmbunătățirea asistenței medicale la

naștere și în sistemul sanitar, creșterea speranței de viață la naștere, întinerirea populației.

Conform graficului alăturat Brazilia, la fel ca și la rata natalității cunoaște perioade succesive de

ușoară creștere și descreștere a ratei mortalității generale. Aceste aspecte se datorează condițiilor socio –

economice din ultimele decenii menținându-se mai ridicată decât cea a Iranului.

Fig.5. Dinamica ratei mortalității generale pentru statele Brazilia și Iran (1950 - 2100)

0

5

10

15

20

25

30

1950

-195

5

1955

-196

0

1960

-196

5

1965

-197

0

1970

-197

5

1975

-198

0

1980

-198

5

1985

-199

0

1990

-199

5

1995

-200

0

2000

-200

5

2005

-201

0

2010

-201

5

2015

-202

0

2020

-202

5

2025

-203

0

2030

-203

5

2035

-204

0

2040

-204

5

2045

-205

0

2050

-205

5

2055

-206

0

2060

-206

5

2065

-207

0

2070

-207

5

2075

-208

0

2080

-208

5

2085

-209

0

2090

-209

5

2095

-210

0

Brazilia Iran

4. Dinamica ratei fertilității generale

Rata fertilității reprezintă raportul dintre numărul născuţilor vii dintr-o perioadă şi numărul mediu al

populaţiei feminine de vârstă fertilă, exprimat în copii/femeie.

Se în figura de mai jos, se poate observa, cum ambele țări până în anul 1965 își păstrează rata

fertilității constantă. Pentru Iran se înregistrează o ușoară scădere până în anul 1980, dupî care se

înregistrează o ușoară ascensiune până în anul 1990. În următoarea perioadă, conform Fig.6. se poate spune

că rata fertilității pentru Iran suferă o scădere dramatică, ajungând de la aproximativ 7 copii/femeie în 1950,

la aproximativ 2 copii/femeie în anul 2000.

În Brazilia fenomenul apare ca fiind asemănător, însă aici scăderea bruscă începe cu anul 1960.

Ajungându-se la valori de aproximativ 2 copii/femeie, de la circa 6 copii/femeie cât era valoarea raportului

în anul 1950.

Observând graficul, rezultă că începând cu anul 2000 și până la sfârșitul perioadei de referință pentru

ambele state valoarea ratei fetilității se păstrează constant în jurul valorii de 2 copii/femeie, spre sfârșitul

perioadei ajunând chiar să se suprapună.

Aceste comportamente sunt specific statelor cu o fetilitate precoce.

Fig.6. Dinamica ratei fertilității generale pentru statele Brazili și Iran (1950 - 2100)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

1950

-195

5

1955

-196

0

1960

-196

5

1965

-197

0

1970

-197

5

1975

-198

0

1980

-198

5

1985

-199

0

1990

-199

5

1995

-200

0

2000

-200

5

2005

-201

0

2010

-201

5

2015

-202

0

2020

-202

5

2025

-203

0

2030

-203

5

2035

-204

0

2040

-204

5

2045

-205

0

2050

-205

5

2055

-206

0

2060

-206

5

2065

-207

0

2070

-207

5

2075

-208

0

2080

-208

5

2085

-209

0

2090

-209

5

2095

-210

0

#REF!

#REF!

5. Speranța de viață la naștere

Durata medie a vieții sau speranța de viață la naștere, reprezintă numărul de ani pe care îi are de trăit

o generație.

Pentru ambele țări se poate observa o tendință crescătoare, în 1990 aceste curbe se întîlnesc și se

observă faptul că nu prezintă nici o inflexiune, iar liniile continuă sa fie pe acelsi aliniament până in 2100.

Însă până în anul 1990, spre deosebire de Brazilia a carei linii este dreaptă si are același comportament

prezentat mai devreme, Iranul cunoaște o ușoară decreștere din 1975, până în 1980.

Onservând Fig.7. putem spune că la înceăutul perioadei de referință ambele aparțineau grupurilor de

state subdezvoltate.

Fig.7. Dinamica speranței de viață la naștere

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Brazilia

Iran

6. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe

După cum se poate observa în figurile de mai jos, în 1960, piramidele vârstelor celor două state

înregistrau forme de clopot, cu flancuri concave, cu o bază extinsă,vârf ascuțit.

Acest tip de piramide este specific statelor subdezvoltate, caracterizate printr-un număr mic de

vârstnici, natalitate ridicată.

Fig.8. Piramida vâsrtelor pentru statul Brazilia (1960)

Fig.9. Piramida vârstelor pentru statul Iran (1960)

La nivelul anului 2010, diferențele sunt mai pronunțate. Piramida Braziliei prezintă flancuri

convexe, deoarece tinerii adulți, sunt numeroși, având un vârf ascuțit, ceea ce sugerează o mortalitate

redusă,dar în același timp și natalitatea este redusă.Forma acestei piramide este tip clopot.

8000 6000 4000 2000 0 2000 4000 6000 8000

0-4

10-14

20-24

30-34

40-44

50-54

60-64

70-74

80+

Feminin Masculin #REF! #REF!

2500 2000 1500 1000 500 0 500 1000 1500 2000 2500

0-4

10-14

20-24

30-34

40-44

50-54

60-64

70-74

80+

Feminin Masculin #REF! #REF!

În același timp piramida Iranului se prezintă tot cu flancuri convexe,vârf ascuțit, dar are formă de

amforă, ceea ce crează o deosebire față de cea a Braziliei, rezultând proporții aproximativ egale de tineri și

vârstnici.

Prin cele prezentate mai sus, deduce faptul că ambele țări se caracterizează printr-o creștere

demografică lentă.

Fig.10. Piramida vârstelor pentru statul Brazilia (2010)

Fig.11. Piramida vârstelor pentru statul Iran (2010)

Piramidele acestor state pentru anul 2020, au aceleași forme și caracteristici ca și cele din anul 2010.

Caracterizând și întărind ideea de creștere demografică lentă

10000 8000 6000 4000 2000 0 2000 4000 6000 8000 10000

0-4

10-14

20-24

30-34

40-44

50-54

60-64

70-74

80-84

90-94

100+

Feminin Masculin

5000 4000 3000 2000 1000 0 1000 2000 3000 4000 5000

0-4

10-14

20-24

30-34

40-44

50-54

60-64

70-74

80-84

90-94

100+

Femiim Masculin

Fig.12. Piramida vârstelor pentru statul Brazilia (2020)

Fig. 13. Piramida vârstelor pentru statul Iran (2020)

10000 8000 6000 4000 2000 0 2000 4000 6000 8000 10000

0-4

10-14

20-24

30-34

40-44

50-54

60-64

70-74

80-84

90-94

100+

Feminin Masculin

5000 4000 3000 2000 1000 0 1000 2000 3000 4000 5000

0-4

10-14

20-24

30-34

40-44

50-54

60-64

70-74

80-84

90-94

100+

Feminin Masculin

CONCLUZII

În concluzie, se poate spune, că analizând comparativ cele două state (Brazilia și Iran), în prezent

diferențele nu sunt foarte mari, fapt ce s-a putut observa și din anexarea și înterpretarea graficelor de mai

sus. Însă în trecut Brazilia a cunoscut o dezvoltare mai mare si mai rapidă decât a Iranului, ceea ce ne

conduce la ideea că Brazilia este un stat dezvoltat, pe când fosta Persie este un stat încă în curs de

dezvoltare.

BIBLIOGRAFIE

1. Brazilia, editura Osdem, București 1972

2. Geografia statelor Asiei, Vasile Popa, Editura Universitară, 2012, București

3. http://geografilia.blogspot.ro

4. http://esa.un.org

5. http://www.tap-portugal.ro

6. http://www.tarilelumii.ro