Mulţumim celor care au colaborat la realizarea acestui număr. Fără articolele dumneavoastră revista nu poate exista. Ne cerem scuze pentru articolele nepublicate, în limita posibilităţilor vom încerca să le publicăm în numerele viitoare. Vă aşteptăm din nou pentru următorul număr cu tot ceea ce Dumnezeu vă pune pe inimă: articole, poezii, sugestii, întrebări. Următorul număr, va apărea aproximativ la data de 15.06.2009 şi va avea ca temă: Rusaliile, Duhul Sfânt, Conferinţa naţională.

pag. 3 Editorialpag. 4 Consecinţele învierii lui Hristospag. 5 Însemnătatea răstignirii pag. 6 Învierea cum a fost, cum va fi...pag. 7 Istoric „Emanuel” Amstettenpag. 8 Sfatul medicului

pag. 9 Hallo… „telefonul”!!!

pag. 10 Interviu cu fratele

Varadin Ioan

pag. 12 Zece ani în „Sion”

pag. 13 Disciplina în creşterea

copiilor

pag. 14 Bucuria Învieri lui Isus

pag. 16 Pentru tineri

pag. 18 Cugetări, ştiri

Din cuprins:

Preşedinte: Ioan VaradinRedactor şef: Puiu G. TimofteRedactor: Gheorghe BujdeiMembri:Martin Schaser

Vasile OprişGabriela BujdeiCorneliu BudaDorin GrigoroşiţăIoan Mandici

Colegiul de redacţie:

2

Adevăratul mormânt al lui Isus, implicit Sfântul Mormânt al Sfintei Sale Învieri, stăpânit de Iosif din Arimateea, se găseşte la 50 de metri de Golgota, locul Răstignirii. Fiind din Nazaretul Galileei, familia după trup a lui Isus nu putea avea un mormânt în Ierusalim, oraş aflat la o depărtare de sute de kilometri de Nazaret.Mormântul lui Isus a fost şi rămâne Mormântul gol de lângă Golgota - Mormântul Învierii. foto: p. t.

p.s. e aproape imposibil să faci o poză când nu e nimeni în acest loc...

Când uşa Mormântului este deschisă nu ai posibilitatea să citeşti ce scrie pe uşă pentru că uşa se deschide spre înăuntru şi e dată la perete, doar când intrii în Mormânt poţi vedea textul: „NU ESTE AICI, A ÎNVIAT”

editorial

În locul meu...

3

pag. 9 Hallo… „telefonul”!!!

pag. 10 Interviu cu fratele

Varadin Ioan

pag. 12 Zece ani în „Sion”

pag. 13 Disciplina în creşterea

copiilor

pag. 14 Bucuria Învieri lui Isus

pag. 16 Pentru tineri

pag. 18 Cugetări, ştiri

Capitolul 53 din Isaia este denumit capitolul răscumpărări din Vechiul Testament. Isaia vede cu sute de ani înainte, prin Duhul, moartea şi suferinţele Domnului Isus Hristos la cruce.

Dumnezeu îi deschide ochii pentru a putea vedea scopul suferinţelor Fiului lui Dumnezeu şi descrie aceasta în versetele 3-5:

3. „Dispreţuit şi părăsit de oameni, om al durerii şi obişinuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit că îţi întorceai faţa de la El, şi noi nu L-am băgat în seamă.

4. Totuşi, El suferinţele noastre le-a purtat, şi durerile noastre le-a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu, şi smerit.

5. Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi.”

Să observăm cu atenţie ce vrea să spună aici profetul: El a purtat bolile şi suferinţele noastre, a fost străpuns pentru păcatele şi fărădelegile noastre, bătut în locul nostru toate erau ale noastre dar El le-a luat asupra Lui, apoi versetul 6: „Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui; dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor” aici suntem incluşi toţi, nimeni nu face excepţie, toţi am păcătuit dar Dumnezeu a pus pe umărul lui Hristos toată povara păcatelor noastre şi versetul

7: „Când a fost chinuit şi asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la măcelarie, şi ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura.” când Isus stătea înaintea lui Pilat şi iudeii îi aduceau acuzaţii false El nu şi-a deschis gura ca să se apere încât Pilat se mira că Isus nu le dădea nici o replică acuzatorilor. Noi eram oile rătăcite iar El era Mielul de jertfă. Judecata şi pedeapsa pentru păcatele noastre a căzut asupra Lui. Starea omenirii era deplorabilă, rădăcina păcatului adânc infiptă şi distanţa dintre Dumnezeu şi om foarte mare încât doar moartea Fiului lui Dumnezeu putea să aducă reabilitarea şi mântuirea sufletului.

Toate faptele noastre bune nu ne pot mântui. Jertfele noastre personale oricât de mari ar fi nu sunt suficiente pentru a putea fi salvaţi. Rituale religioase oricât de riguros ar fi practicate nu pot schimba inima omului. Singurul care poate face acest lucru este Dumnezeu. Toată strădania omenirii dea lungul istoriei nu este decât un pumn de bani mărunţi în comparaţie cu datoria faţă de Dumnezeu. Pentru noi preţul era imposibil de plătit de aceea a suferit El pentru noi aşa cum spune apostolul

Pavel în Galateni 2:20: „Am fost răstignit împreună cu Hristos,

şi trăiesc... dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine.” Pentru mine spune Pavel, şi cred că pentru fiecare din noi. Este foarte interesant ce spune Pavel: „am fost răstignit împreună cu Hristos.” Pavel nici nu a fost de faţă la răstignire, nici măcar nu l-a văzut pe Isus personal, el se converteşte mult mai târziu şi totuşi el spune: „am fost răstignit împreună cu Hristos” iar Biblia nu vorbeşte numai despre a fi răstignit împreună cu Hristos ci şi despre a învia împreună cu Hristos şi a trăi o viaţă ascunsă în El, îngropată în El. Conform Isaia 53 şi a altor pasaje din Noul Testament jertfa supremă include şi corpul nostru fizic deoarece a fost o jertfa complectă pentru omul complect: trup, suflet şi duh. Citim versetul 5b care spune: „prin rănile Lui suntem tămăduiţi” realizăm noi lucrul acesta?, ne străduim noi să înţelegem lucrul acesta în viaţa noastră de zi cu zi?

Iar în încheiere mă gândesc din nou: A făcut-o în locul meu! Cât îi datorez? Răspunsul nu poate fi altul decât: totul!, totul!,totul!. Cu nimic nu pot să plătesc pentru ceea ce a făcut Hristos. El a murit pentru mine ca eu să trăiesc pentru El. Eu sunt mort faţă de păcat dar viu pentru Dumnezeu. Toate acestea pentru că, Isus Hristos a murit ÎN LOCUL MEU!

Puiu T.

4

Visele despre Mesia începeau să prindă din nou contur, în timp ce femeile evlavioase zoreau spre ucenici cu vestea cea mare, cu frică dar şi cu mare bucurie...

Chiar dacă soldaţii romani ce păzeau mormântul au fost singurii martori oculari la cel mai mare miracol scris în Scriptură şi ucenicii ar fi născocit o poveste fără acoperire, ea ar fi eşuat în mod lamentabil. În vreme ce tribunalul evreiesc nu acceptă femeile ca martori, iar Evangheliile care s-au scris câteva decenii mai târziu nu prezintă Învierea de o manieră apologetică şi administraţia romană pregătea un alibi pentru a putea ţine sub control dezastrul pe cale să se producă, din perspectiva Bisericii lui Hristos şi a

credincioşilor nou-testamentali care cred Scripturile ca fiind Cuvântul infailibil al lui Dumnezeu, se ridică şi rămâne deasupra oricăror îndoieli şi înscenări marele adevăr biblic: „Dumnezeu a înviat pe acest Isus...” Fap. 2:32.

Consecinţele învierii Lui sunt adevăruri de mare valoare pentru creştinismul clasic şi modern, vestite de Isus în Evanghelii, predicate de apostoli în Faptele Apostolilor şi explicate apoi în epistolele lor.

Prima consecinţă a învierii atestă Dumnezeirea lui Hristos. A fost o înviere reală care dovedeşte cu putere şi claritate că Isus este Fiul lui Dumnezeu prin învierea morţilor, adică pe Isus Hristos Domnul nostru. Această mare minune prezentată de fiecare din cei patru evanghelişti s-a transformat într-o parte esenţială a Evangheliei şi a predicilor apostolilor, aproape fiecare predică a lor atingând acest subiect care rămâne vital pentru predicarea Evangheliei...

„L-aţi omorât prin mâna celor fărădelege, dar Dumnezeu l-a înviat din morţi” Fap 2:23,24.

Învierea Lui Hristos pune o bază solidă credinţei creştine. O credinţă vie, autentică este ancorată în moartea şi învierea lui Hristos. Apostolul Pavel scrie că totul stă în picioare sau cade odată cu credinţa în învierea Lui. 1Cor. 15:17,18

Învierea lui Hristos, face posibilă aplicarea mântuirii. Ca să devină căpetenie peste Biserica lui Dumnezeu (Efes. 1:22,23), ca să poată boteza cu Duhul Sfânt (Matei 3:11), ca să poată mijloci pentru cei credincioşi (Evrei 8:1,2) a fost necesar să învieze! Dacă am fost împăcaţi cu Dumnezeu prin moartea Lui, vom fi mântuiţi prin viaţa Lui! (Romani 5:9,10).

Ca şi consecinţă finală minunea învierii lui Hristos asigură un viitor veşnic Bisericii Lui.

Siguranţa mânturii credincioşilor stă pe credinţa în învierea lui Hristos. Învierea celor neprihăniţi la revenirea Sa şi credinţa în învierea lui Hristos sunt legate împreună! Cei care au făcut binele vor învia pentru viaţă! Ioan 5:28

Învierea lui Hristos rămâne sursa nenumăratelor binecuvântări: o motivaţie nouă (Col. 3:1-4), o identitate nouă, o viaţă nouă etc.

Concepţia Bisericii apostolice este că moartea lui Hristos, învierea Sa glorioasă şi înălţarea Sa la cer asigură mântuirea deplină pentru cei ce rămân sub protecţia Noului-Legământ!

Patriciu Ciupe

Consecintele învierii lui Hristos

5

Golgota sau “Dealul Căpăţînii”

Poza este făcuta din Grădina Mormântului, distanţa dintre mormânt şi acest deal este de aproximativ 50 metri.

Dacă priviţi cu atenţie dealul seamănă cu un craniu (o căpăţână) de unde şi numele.

foto: puiu.t.

După cum bine ştiți, Domnul Isus s-a născut într-o iesle, a murit răstignit pe o cruce după care a înviat şi s-a înălțat la Tatăl. V-ați întrebat vreodată de ce Dumnezeu a trimis în lumea aceasta plină de păcat şi fărădelege pe singurul Său Fiu, Isus

Hristos? Răspunsul la această întrebare e unul singur: Pentru că ne iubeşte nespus de mult şi vrea ca să fim împreună cu El în Cer.

Deşi suntem foarte păcătoşi şi nu avem nici un merit în fața Lui, suntem nespus de prețuiți şi iubiți aşa de mult de El încât l-a trimis pe singurul Său Fiu ca să moară răstignit pe o cruce pentru păcatele nostre. Probabil uneori nu dăm prea mare importanță modului în care a murit Isus Hristos pentru noi, însă El a suferit enorm de mult pentru păcatele noastre.

Răstignirea era o modalitate foarte dureroasă de a ucide pe cineva. Chinurile acesteia erau îngrozitoare şi foarte greu de suportat. Între ele cel mai insuportabil era setea, consecință inevitabilă a oboselii, a febrei şi mai ales a pierderii considerabile de sânge. Răstigniții erau fixați pe cruce cu ajutorul cuielor, câte unul pentru fiecare mână şi pentru fiecare picior. Adesea, amândouă picioarele erau prinse de lemn cu acelaşi cui. Pentru susținerea greutății trupului, partea verticală a crucii era prevăzută uneori cu un suport special sau cu un căluş care era confecționat dintr-un cui mai mare, înfipt în aşa fel încât sa vină între coapsele celui răstignit. Alteori, răstigniții erau legați de cruce înainte de pironire.

Domnul Isus a suportat toate aceste chinuri pentru noi. A fost batjocorit şi chinuit pentru păcatele nostre. Aşa de

departe a ajuns nebunia oamenilor ȋncât i-au pus pe cap o coroană cu spini iar deasupra acesteia o tăbliță pe care era scris: (Ioan 19:19) “Isus din Nazaret, Împăratul Iudeilor”. însetat fiind, Isus a primit, nu apă, ci oțet cu fiere, într-un mod batjocoritor, pentru a-şi astâmpăra setea. La toate aceste umilințe, greu de suportat, Isus a rămas în tăcere si nu s-a plâns nici măcar o clipă Tatălui, zicând că această modalitate de a muri pentru întreaga omenire este prea grea, ci dimpotrivă a răbdat până la capăt, mijlocind înaintea Părintelui pentru cei ce-L chinuiau zicând: “Tată, iartă-i căci nu ştiu ce fac!”.

Ce am putea să facem pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru că a trimis în lume pe singurul Său Fiu, Isus Hristos, ca să moară pentru păcatele noastre? Ce am putea să facem în schimbul jertfei Lui? Am putea să Îi dăm inima noastră şi să Îl lăsăm să locuiască pentru veşnicie în ea. Consider că este cel mai valoros lucru pe care am putea să-l facem pentru a-i mulțumi şi pentru a moşteni Cerul întreg împreună cu El.

Gavriş Loredana

Î nsemnătatea răst ignir i i

Domnului Isus

6

Sunt descrise câteva învieri în Biblie, dar niciuna n-a fost ca a Domnului Isus, pentru că oamenii au înviat ca să moară iarăşi. Dar Isus al nostru a înviat definitiv, trăieşte şi va trăi în veci. El este Cel dintâi înviat în glorie, de aceea apostolul Îl numeşte „Pârga celor adormiţi.”Cei patru evanghelişti descriu în mod asemănător Învierea. Simplificând am zice: femeile s-au dus la mormânt cu miresme; îşi făceau probleme cu piatra de la intrare: cine le-o va da la o parte, că era grea. Mai era o problemă: piatra era pecetluită, era un sigiliu care simboliza puterea imperială a Romei, nu-l putea rupe oricine. Eu cred că trebuiau multe aprobări. Dar ele nu ştiau şi nu-şi făceau probleme despre asta, şi bine au făcut, pentru că altfel ar fi lăsat totul baltă şi n-ar mai fi fost martore ale Învierii. Pentru că problema era deja rezolvată.

Piatra dată la o parte, mormântul gol. Apoi, întâlnirea cu îngerul spune Matei; Marcu vorbeşte despre un tinerel; Luca, despre doi bărbaţi în haine strălucitoare, iar Ioan, despre doi îngeri în alb. Dar am găsit

două particularităţi, la doi dintre cei patru evanghelişti.

Mai întâi Matei. El fusese vameş. Avusese probleme cu rău-platnicii, şi atunci a apelat la forţele de ordine, adică la soldaţi. Şi, având cunoştinţe printre ei, a putut afla despre apariţia în forţă a îngerului. De menţionat: îngerul a prăvălit piatra, dar Isus nu era în mormânt, El deja înviase mai înainte. Deci, pentru ca cineva să învieze, nu e nevoie să se deschidă mormântul. Apoi, pe aceeaşi cale, fostul vameş a aflat şi de mituirea ostaşilor.

Pe urmă, Ioan. El era ucenicul dragostei, de aceea era atent la amănunte. El a observat că Maria rămăsese lângă mormânt şi plângea. Ceilalţi, n-au băgat-o în seamă. Ce mare lucru, o femeie care plânge! Sunt atâtea femei care plâng, că aşa-s ele, plâng din te miri ce! Dar Ioan a văzut asta, şi a mai văzut Cineva: Isus, Domnul ei. Şi al meu.

Scena care a urmat, pe mine mă dărâmă. Îmi este mai uşor s-o descriu în scris decât prin vorbe, pentru că aşa nu mă vede nimeni.

Mi-am imaginat această scenă stând singur lângă un mormânt, cu un

buchet de flori în mână, lângă mormântul cuiva care-mi fusese tare drag. Acum, vă chem să gândiţi împreună cu mine: să stai lângă mormântul cuiva, pe care l-ai plâns cu deznădejde şi disperare, să auzi vocea cugetului spunându-ţi: nu mai plânge, nu vezi că plângi degeaba? Cu cine vorbeşti, nu vezi că vorbeşti singur? Cui îi trebuie florile tale? Şi atunci să te auzi strigat de o voce clară, vocea celui drag, pe care îl plângi… Cum ai reacţiona?

Aşa îmi închipuiam atunci întâlnirea dintre Isus şi Maria: ca şi cum cineva ar veni din spate, m-ar prinde uşor de ochi şi apoi m-ar striga cu o voce domoală, ca o dojană dulce: ”Niiică…”

Nu, n-aş rezista, mi-am zis. Aş muri, aş face infarct, ori mi s-ar rătăci minţile… Pentru că mormântul acela, lângă care şedeam, era al soţiei mele!

Prea multă tristeţe doare. La fel, şi prea multă bucurie, doare. Poţi plânge de durere şi poţi muri de durere. Dar, la fel plângi de bucurie, şi de prea multă bucurie poţi muri. De aceea, nu vom putea învia în acest trup. Apostolul spune că trebuie să fim schimbaţi. Pentru că trupul acesta este prea slab, carnea nu poate moşteni neputrezirea. Aşa îmi închipui eu Învierea… După atâtea despărţiri, cum va fi întâlnirea, cu toţi deodată? Adunând jalea dintr-o viaţă, plâns cu plâns, amar cu amar, lacrimă cu lacrimă… Dacă ţi-ar fi fost dată toată odată, ai fi rezistat?

Dar bucuria ne va fi dată toată atunci, şi va fi imensă! Şi o vom putea duce! „O bucurie veşnică ne va încununa!”

Deznădejdea e o mlaştină, dar Domnul m-a scos de acolo. Şi mi-a dat o nădejde mai presus de cuvinte şi de lacrimi, o nădejde care nu înşeală. Este aceeaşi nădejde pentru care Pavel a fost dat în judecată, nădejdea în învierea morţilor. Dar evenimentul acesta, al învierii, merge mână în mână cu alt eveniment: venirea Domnului nostru! De aceea, ultimele cuvinte din Apocalipsa lui Ioan, sunt şi ale mele: „Amin! Vino Doamne Isuse! Harul Domnului Isus Hristos să fie cu voi cu toţi! Amin.”Ioan Mandici (Nică)

7

Biserica „Emanuel” Amstetten a luat fiinţă în 20 octombrie 2002.

La început biserica număra 33 de persoane care se adunat prin familii. După 3 luni s-a găsit un local în clădirea Hofmann Center (la gară), la care s-a lucrat timp de o săptămâna pentru amenajarea lui, iar pe data de 25 decembrie 2002 (de Crăciun) a fost deschiderea primului local al Bisericii „Emanuel”.

În data de 9 mai 2003, am primit autorizaţia de funcţionare din partea autorităţilor din Amstetten sub numele de „Rumänische Christliche Gemeinde”, şi din acest moment fratele Ştefan Peşel a fost pastorul care s-a ocupat şi se ocupă până în prezent împreună cu fraţii lucrători din Biserica Agape de lucrarea din Biserica „Emanuel”

La hotărârea Bisericii în data de 29 februarie 2004 am intrat în organizaţia Pfingstkirche Gemeinde Gottes.

În cursul anilor Biserica a început să crească numeric şi spiritual, şi datorită acestui fapt s-a simţit nevoia unui lucrător permanent în biserică astfel că în urma hotărârii luate, prin votul bisericii la data de 21 mai 2006 a fost ordinat în slujba de diacon fratele Cătană Daniel.În aceşti ani am avut în biserică un botez nou-testamental, binecuvântări de copii şi nunţi.

Crescând numeric a fost nevoie de un local mai mare, iar pe data de 8 iulie 2007 a fost

SCURT ISTORICAL BISERICII PENTICOSTALE „EMANUEL” AMSTETTEN

deschiderea noului locaş de închinare la adresa: Gewerbestrasse 6, St. Georgen / Ybbs unde suntem şi în prezent.

Suntem mulţumitori lui Dumnezeu că în aceşti ani am văzut cum ne-a purtat de grijă şi ne binecuvântează pas cu pas.

În prezent Biserica „Emanuel” număra 64 de membri majori şi 50 de copii.Scopul bisericii „Emanuel”:

Faptele Apostolilor 3:42-47. - închinare, părtăşie, - slujirea altora, - câştigarea oamenilor pentru Hristos, - învăţătură, ucenicizare, misiune.Dorim ca Biserica „Emanuel” să fie un loc unde:

cel obosit poate găsi - odihnă,cel trist, bucurie,- cel flămând, hrană pentru - suflet,cel păcătos, iertare prin jertfa - Domnului Isus Hristos.

Salutul bisericii: Filipeni 4: 4-8

Conducerea bisericii

8

SFATURI MEDICALE

Grădina Ghetsimani

Matei 26:36 locul unde în ultima seară Isus a mers cu ucenicii să se roage „Şedeţi aici până Mă voi duce colo să Mă rog”... v 42 „Tată, dacă nu se poate să se îndepărteze de la Mine paharul acesta, fără să-l beau, facăse voia Ta!”

Măslinul din imagine este cel mai mare şi cel mai bătrân din grădină se presupune că datează din vremea lui Isus.

foto: p.t.

Începând cu ianuarie 2009, Institutul de Virologie al Universităţii de Medicină Viena a informat despre apariţia virusului H3N2 adus din Australia de către persoane infectate. Conform profesorului Dr. M. Kunze de la Institutul de Medicină Socială din Viena, pe an se îmbolnăvesc aproximativ 400.000 de persoane de gripă, din care Dumnezeu îngăduie să se înregistreze 2.000-3.000 de decese.Când simptomele unei gripe reale au apărut (febră ridicată, dureri de cap şi ale membrelor, oboseală, tusă uscată) este prea târziu pentru o vaccinare. Banale răceli, care la copii pot apărea de 7 până la 10 ori pe an, încep de obicei treptat cu dureri de gât şi nas înfundat sau cu secreţie nazală. În acest caz se tratează doar febra mai ridicată de 38.5 grade, febra fiind o reacţie de apărare a corpului. Peste această temperatură se indică întrebuinţarea Paracetamolului sau Ibuprofen/Nureflex care poate avea efect de până la 8 ore şi care ajută la calmarea durerilor şi liniştirea

copiilor. La copiii de peste 14 ani se poate administra aspirina (acid acetilsalicilic). La cei mai mici poate apărea, ca o complicaţie, sindromul Reye şi este contraindicată administrarea aspirinei. Totodată se evită

temperatura ridicată în cameră şi hainele călduroase. Acest lucru nu este însă favorabil atunci când apar frisoane. Există peste 200 Rhino-virusuri care pot provoca îmbolnăviri. În cazul în care sistemul imunitar este bun, persoana redevine sănătoasă în 7 zile.

Când un membru al familiei se îmbolnăveşte de „gripa influenţa”, pentru a nu răspândi boala la ceilalţi membri ai familiei, se indică evitarea contactului cu persoana bolnavă şi spălarea des a mâinilor cu săpun. Pentru a împiedica răspândirea acestei gripe mai departe, se indică următoarele medicamente: Neuraminidasehemmer Zanamivir (RELENZA) şi Oseltamivir (TAMIFLU). Studiile au dovedit că la o administrare în primele 48 de ore de la apariţia bolii, intensitatea simptomelor şi durata bolii se diminuează la 70% din cazuri. Zanamivir este indicat numai la copiii de peste 5 ani, pe când Oseltamivir se poate administra şi la copiii cu vârsta de peste 1 an. Acesta are foarte puţine efecte secundare şi este găsit în comerţ sub formă de suspensie sau tablete. La fel, vaccinul împotriva gripei are puţine efecte secundare şi se poate face pe toată perioada sezonului de influenţa (Octombrie – Martie), chiar şi de către femeile însărcinate în trimestrele 2 şi 3 ale sarcinii, iar rezultatul este dublu benefic. Pe lânga protecţia mamei apare şi îmbunătăţirea sistemului imunitar al noului născut.

Dr. Viorica Buda-Nicoară

SF

AT

UR

I M

ED

IC

AL

E

9

În anul trecut, 2008, am uitat de câteva ori telefonul acasă şi, cu toate că-i purtam grija să nu-l uit, tot mi s-a întâmplat de câteva ori. Îmi aduc bine aminte cum m-am simţit atunci, mă gândeam cine mă va căuta, va lăsa oare un mesaj; şi ziua trecea foarte greu, dar mai ales am avut grijă să împrumut un telefon să sun la soţie să fiu sigur că nu l-am pierdut, mai mult: am hotarât o dată sau de două ori să mă întorc după el, chiar dacă am întârziat puţin la muncă, iar când am venit acasă am avut mare grijă înainte de a servi masa să iau telefonul să citesc mesajele şi să văd dacă m-a sunat cineva.

Anul acesta, 2009, m-am hotărât să am mai mare grijă de „telefon”.

Acum, venind în viaţa de credinţă mă gândeam, oare în 2008:

-de câte ori m-am îngrijorat în ziua când n-am citit din Biblie?

-de câte ori am plecat grăbit la muncă şi nu m-am rugat pe motiv că întârzii la lucru?

-de câte ori m-am întors că am uitat să citesc textul biblic pentru citirea anuală?

-dacă am uitat, m-am gândit oare la mesajul care trebuia să-l primesc de la Dumnezeu?

-cum m-am simţit toată ziua, m-am gândit că necitind Biblia îl pot pierde pe Dumnezeu?

-am făcut măcar în gândul meu o rugăciune ca să comunic cu El să mă ierte?

-când am venit de la muncă am citit întâi textul înaite de a servi masa?

-m-am hotărât să nu mai uit nici o zi citirea textului programat pentu 2009?

Drag cititor, m-aş bucura să fii conştient şi să-ţi răspunzi la aceste întrebări!

Am vrea mult ca Dumnezeu să ne scutească de încercări, boală, crize, neînţelegeri în familie, si multe altele, nu-i aşa?

Dar dacă noi am avea o atitudine faţă de Dumnezeu ca şi de telefoanele mobile?

- să nu uităm de El niciodată (Biblia)

- să răspundem când ne cheamă (milă, jertfă şi altele)

- să sunăm la El când avem probleme (rugăciune)

- să ne controlăm de câteva ori pe zi dacă nu L-am pierdut (meditaţie)

- să ne uităm din când în când şi să ascultăm mesajele (Duhul Sfânt)

Mă întreb sincer: de câte probleme am fi scutiţi? am fi scutiţi de ispite, feriţi de planurile (capcanele) celui rău, de îngrijorare, de multe încercări, de nelinişte în familie şi multe, multe altele.

Atunci Dumnezeu ar putea lucra cu semne şi minuni şi noi ne vom bucura în dragoste de multe binecuvântări.

Aşadar: Nu uitaţi „telefonul!”

Vladimir Spoială

10

Interviu cufratele

Varadin IoanNăscut la 06.12.1953 în Leucuşeşti

jud. Timiş. Botezat în apă la Timişoara în 1971, iar după 4 luni botezat cu Duhul Sfânt.

Căsătorit în 1976 cu Nina şi au 4 copii: Beni, Adina, Lidia şi Eunice.

În 1985 ordinat ca diacon în Biserica din Lugoj, în 1991 ordinat ca prezbiter, iar în anul 1997 ordinat ca păstor şi ales în funcţia de preşedinte al Comunităţii

Bisericilor Penticostale Române din Austria.

1. Reporter: Ca preşedinte al Comunităţi penticostale din Austria aş dori să aveţi amabilitatea să-mi răspundeţi la câteva întrebări:

În mai 1989 fraţii penticostali erau recunoscuţi de autorităţile austriece ca: „Verein zur Unterstützung der Gemeinde Gottes in Österreich” iar în 13 octombrie 2001 recunoscuţi de statul austriac ca „Pfingstkirche Gemeinde Gottes”. Care este istoricul recunoaşterii ca Biserică penticostală în Austria?

I. Varadin: Ce s-a spus este parte de adevăr. La început fraţii se întâlneau în grupuri în lagăr şi în pensioane, dar sau organizat în 1984. S-a încercat să se obţină recunoaşterea oficială, dar era foarte greu pentru că nu erau fraţi români cu cetăţenie austriacă. S-a încercat din nou în anul 1989 astfel că în luna mai 1989 s-a obţinut recunoaşterea ca „Verein zur Unterstützung der Gemeinde Gottes în Österreich” iar în august 1989 am fost recunoscuţi ca: „Verein der Gemeinde Gottes în Österreich”. Această recunoaştere a funcţionat până în 2001.

Această primă recunoaştere de „Verein” făcută de Ministerul de Interne, a fost o recunoaştere simplă, care ne dădea dreptul să ne putem aduna, dar nu eram recunoscuţi ca şi Biserică. „Verein” este o simplă asociaţie, dar în Austria fiind mii de asociaţii, aceasta nu-i dă valoare de Biserică. Apoi în

2001 am fost recunoscuţi într-o treaptă religioasă: „Religiöse Bekenntnisgemeinschaft” (Comunitate religioasă). Recunoscuţi ca Biserică, avem mai multe drepturi, dar nu toate drepturile ca şi treapta următoare: „Cult” (Religionsgesellschaft). Cultele religioase sunt purtătoare de drept constituţional şi odată cu înregistrarea guvernamentală oficială, pe lângă dobândirea personalităţii juridice, primesc deasemenea relevanţă legală în legislaţia muncii, drepturi de adunare şi dreptul de învăţământul religios din şcoli.

2. Reporter: În Austria există şi alţi fraţi români şi austrieci grupaţi în Biserică. Cunoaşteţi câteva Biserici ?

I. Varadin: În aceeaşi treaptă de recunoaştere în care suntem noi actualmente există două Bisericii: prima Freie Cristengemeinde, unde sunt câteva grupări româneşti şi o a doua carismatică Elaia Cristengemeinde, unde nu cunosc să fie români.

3. Reporter: Care sunt membrii în Comitetul executiv al conducerii Comunităţii penticostale Pfingstkirche Gemeinde Gottes?

I. Varadin: În Comitetul de conducere sunt şapte membri: Preşedinte-subsemnatul, doi vicepreşedinţi: Schaser Martin şi Peşel Ştefan, secretar: Supuran Traian, casier: Chira Traian şi doi cenzori: Iovescu Vasile şi Ciupe Patriciu.

4. Reporter: Care este numărul de Biserici, numărul de membri şi câţi slujitori penticostali sunt în Austria?

I. Varadin: Suntem 24 de biserici în care existau la sfârşitul anului trecut 3343 membri cu drepturi depline şi 3245 de copii şi tineri nebotezaţi; slujitori ordinaţi sunt 60 dintre care: 15 păstori, 16 prezbiteri şi 29 de diaconi.

5. Reporter: Care este viziunea Comunităţii?

I. Varadin: Viziunea Comunităţii noastre este o viziune colectivă, în ce mă priveşte pe mine, în cele morale şi spirituale vrem să păstrăm unitatea bisericii la nivel de naţional cât şi în bisericile locale. Personal am în vedere în viitor să deschidem departamente de slujire, în primul

rând să dezvoltăm un departament pentru misiune, cu oameni care sunt capabili pentru slujire. N-am venit aici în Austria numai pentru a trăi bine, ci suntem aici pentru mântuirea acestui neam, o viziune care am încercat să o propulsez în biserici. Dacă la începutul primului meu mandat, am făcut apel la fraţi spunându-le: „nu suntem răsplătiţi de Dumnezeu pentru investiţii în România, cât vom fi traşi la răspundere pentru că nu creem condiţii pentru copii noştri şi desfăşurarea în condiţii bune a Serviciilor Divine”. Mulţumim Domnului că localuri avem, dar Bisericile din punct de vedere material simt prea puţin cu lucrătorii care se sacrifică pentru vestirea Evangheliei.

6. Reporter: Care sunt priorităţile?

I. Varadin: Priorităţile totuşi ar trebui să fie împlinirea misiunii noastre de evanghelizare.

7. Reporter: În luna mai anul curent va fi Conferinţa anuală a Bisericilor din Austria. Care este tema şi care sunt invitaţii?

I. Varadin: La ora actuală nu pot să vă spun, deoarece lucrăm în colectiv, tema nu este fixată. Ca invitaţi, sunt propuşi mai mulţi fraţi. Singurul care mi-a confirmat invitaţia este fratele Moses Gaode din Sacramento (USA), vor fi şi alţi fraţi cărora nu le pot spune numele.

8. Reporter: Sunt din România sau din altă parte?

I. Varadin: Vor fi şi din România.

9 Reporter: Ce experienţă v-a marcat cel mai mult ca preşedinte?

I. Varadin: Experienţe au fost foarte multe, amintesc doar două: Cazul Kapfenberg când oamenii nu ne dădeau speranţe în a folosi localul cumpărat. Dumnezeu a intervenit, iar avocatul austriac care se ocupa de caz, la jumătate de an s-a botezat în apă. Cazul Linz când proprietarii localului ne-au dat în tribunal şi trebuia să părăsim localul închiriat (Hauptmiete), după ce am pierdut procesul la Bezirksgericht, apoi la Landesgericht, Dumnezeu a intervenit în favoarea noastră la Hohegericht (Tribunalul Suprem).

10. Reporter: Un gând pentru revista „Apa Vieţii”?

I. Varadin: Revista, să transmită o apă care să dea sănătate, înviorare şi viaţă.

Reporter: Vă mulţumesc!

Ghiţă Bujdei

11

12

Deschiderea unei noi biserici

Zece ani in Sion

Prin Harul Domnului la data de 01.02.2009 Biserica „SION” din Graz a sărbătorit 10 ani de la intrarea în localul din Tiergartenweg 11a, şi 18 ani de la deschiderea lucrării lui Dumnezeu în acest oraş.

În data de 22 iunie 2008 în orăşelul Voitsberg din Steiermark a fost deschisă cea de a 24-a biserică a organizaţiei Pfingstkirche Gemeinde Gottes din Austria, Biserica „ELIM”

Grupul de fraţi din această zonă care frecventau Biserica „Sion” din Graz, au luat iniţiativa organizări unei biserici şi împreună cu fraţii şi conducerea Bisericii „Sion” au închiriat şi amenajat un spaţiu necesar pentru a se putea aduna la slujbele religioase. Biserica este încă la faza de început şi ea este ajutată în această vreme de fraţii şi lucrătorii din Biserica „Sion” Graz.

Fratele Gog Ioan, a fost ales conducătorul acestei biserici, iar ca lucrător care să se ocupe de această lucrare a fost numit fratele prezbiter Zaharia Hancheş, lucrător din Biserica „Sion”.

Mulţumim din toată inima pentru ajutorul lui Dumnezeu pe care l-am simţit pînă aici şi putem spune ca şi marele om a lui Dumnezeu Samuel: „Pînă aici Domnul ne-a ajutat!”

Vasile Opriş

Biserica se bucură de harul Domnului şi de prosperitate la fiecare slujbă de închinare. Mulţumim tuturor bisericilor din Austria care au ajutat la deschiderea acestui local de închinare în cinstea Domnului.

Vasile Opriş

13

Disciplina este una din laturile practice ale celor doi părinţi. Ea este punerea în practică a conceptelor cu privire la creşterea copiilor. Este ducerea la îndeplinire a responsabilităţii primite de la Dumnezeu de a învăţa pe copil calea pe care trebuie să o urmeze. Dintr-un anumit punct de vedere, disciplina este un paradox. Ea cauzează durere uneori, şi totuşi îi fereşte pe oameni de dureri. Ea este adesea dificilă pentru o perioadă scurtă, însă face ca viaţa să fie uşoară pentru o perioadă îndelungată. Ea este calea înspre odihnă şi mulţumire pentru copii, părinţi şi Dumnezeu.Să vedem ce ne învaţă Biblia despre disciplina copiilor. Ce înseamnă cuvântul „pedeapsă” sau „disciplină”? Cuvântul „pedeapsă” în greceşte „paidea” înseamnă nu numai disciplinarea corporală, ci şi învăţătura dată care arată copilului de ce este necesară pedeapsa. Conform Micului dicţionar enciclopedic, disciplina înseamnă totalitatea regulilor de purtare, de ordine, obligatorii pentru membrii unui colectiv, respectare (liber-consimţită) a acestor reguli sau a unor dispoziţii luate de organele superioare.Care este scopul pedepsei (disciplinei)?Proverbe 19:18 ne învaţă că pedeapsa este necesară pentru îndreptarea copilului. Lipsa de disciplină îl aduce pe copil într-o stare rea. Părintele să nu dorească moartea spirituală a copilului. Dacă un copil nu învaţă să fie ascultător faţă de părinţii săi, acel copil nu v-a asculta nici chiar de Dumnezeu.Cum trebuie să disciplinăm un copil?În primul rând stabilirea precisă a graniţelor care trebuie să fie respectate. Copilul trebuie conştientizat, cum trebuie să se comporte şi cum nu trebuie să se comporte înainte de a fi luat la răspundere. Dacă nu a-ţi stabilit limite (graniţe), nu trebuie să cereţi copilului să le respecte!În cartea lui June Hunt „Limitările întăresc relaţiile părinţilor cu adolescenţii lor” arată cum graniţele bine fixate, stabilesc siguranţă, pace, linişte pentru copil sau adolescent. Un exemplu concludent în acest domeniu este un pedagog al unei grădiniţe de copii care s-a gândit să înlăture gardurile care înconjurau curtea grădiniţei de copii, pentru a verifica dacă graniţele stabilesc „siguranţa” sau nu. Spre surprindere lui, toţi copii sau aglomerat spre mijlocul curţii, nici unul din ei nu a fost curios să verifice ce este în afară. Deci ei aveau libertatea de a alege dar graniţele le-au produs siguranţa. Exemplul. Eli care nu a stabilit nici o limită.În al doilea rând când un copil sfidează intenţionat graniţele stabilite, atunci trebuie să fii prompt în luarea deciziei. Cu toţi ştim şi vedem în familie, cum copii încearcă să îndepărteze limitele şi să le de-a deoparte. Dacă începem să ne lamentăm

Dragi copii cele două desene se deosebesc între ele prin 7 (şapte) greşeli. Încearcaţi să le găsiţi si voi pentru că nu sunt deloc greu de găsit. Succes tuturor! (Denis Rocaş)

DISCIPLINA ÎN CREŞTEREA COPIILOR

şi să plângem, să ne văicărim şi să nu luăm nici o atitudine, din care copiii să observe că noi suntem o „autoritate” în creşterea lor, atunci va veni surpriza şi vom constata dezastrul.În al treilea rând trebuie să facem distincţie clară între provocările intenţionate şi actele copilăreşti. Dacă un copil uită necondiţionat să facă anumite lucruri, nu trebuie pedepsit. Şi noi maturii uităm de foarte multe ori şi nu primim nici o pedeapsă!În al patrulea rând asiguraţi–l pe copil că îl iubiţi, chiar dacă a fost pedepsit.Copilului trebuie să i se explice, să ştie de ce a fost pedepsit, iar după aceasta părintele trebuie să-l asigure pe copil că îl iubeşte, arătândui prin fapte. Limbajul pe care-l înţeleg cel mai bine copii sunt faptele. Chiar dacă–i spui de multe ori „te iubesc şi nu i o arăţi, este în zadar.În al cincilea rând nu cereţi copilului lucruri imposibile. Dorinţa fiecărui părinte, este să-l vadă pe copilul său realizat din punct de vedere profesional. Toţi părinţi doresc, ca fiul sau fiica lor să fie printre cei mai buni copii din clasă. Dar de multe ori părinţii sunt dezamăgiţi. Dacă un copil nu are rezultate şcolare foarte bune, nu–l pedepsiţi, dacă nu este înzestrat de Dumnezeu cu această capacitate. Pedepsiţi–l numai în situaţia în care observaţi că nu şi–a dat toată silinţa pentru a obţine rezultate bune. Cerinţele exagerate ale părintelui vor afecta negativ starea emoţională a copilului.În al şaselea rând totul trebuie făcut în dragoste şi cu dragoste. Arătaţi–le de fiecare dată dragostea şi preţuirea dumneavoastră, şi atunci poţi trece mult mai uşor prin perioade critice ale copilăriei şi adolescenţei şi nu uitaţi: copiii sunt darul lui Dumnezeu pentru noi!

Gabi Bujdei

14

Alo! Hristos a înviat! Unde se găseşte Isus Hristos acum şi ce face El?

1. Sus în cer, şi atât. Bogdan T. – 14 ani, elev2. Hristos se găseşte la dreapta Tatălui şi mijloceşte pentru noi. Radu M. – 19 ani, student 3. Hristos se află în cer şi stă la dreapta Tatălui şi este mijlocitor între noi (oamenii) şi Dumnezeu. Daniela B. – 22 ani, studentă.4. Hristos este la dreapta Tatălui şi mijloceşte pentru noi. Elisei V. 23 ani, tehnician.5. Fapte 7:56. Iată văd cerurile deschise şi pe Fiul omului stând la dreapta lui Dumnezeu, 1Tim. 2:5. Este un singur Dumnezeu şi este un singur Mijlocitor între Dumnezeu şi oameni – Omul Isus Hristos. Ghiţă D.35 ani – construcţii.6. El s-a dus la Tatăl în cer, dar El este în inima noastră. Toate lucrurile sunt în mâna Lui. Mihaela T. 37 ani – mamă.7. Hristos se găseşte la dreapta lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru credincioşi. Petru R. 41 ani – livrator de pachete.8. Isus Hristos stă la dreapta Tatălui în cer, ne pregăteşte un loc, mijloceşte pentru noi înaintea lui Dumnezeu pentru greşelile noastre, pentru reabilitarea noastră . Augustin I. 47 ani – magazionier.9. Isus este în cer şi mijlocitor între noi şi Tatăl, pentru că aşa cum ne-a promis El, se va duce în cer să ne pregătească un loc, după aceea va veni să ne ia pe noi cu El, unde va fi El să fim şi noi o veşnicie cu El. Daniel V . 54 ani - şofer 10. Isus se găseşte la Tatăl în slavă şi mijloceşte pentru cei de jos (credincioşii). Aron T. 55 ani – inginer.11. Mă duc la Tatăl să vă pregătesc un loc, ca acolo unde sunt Eu să fiţi şi voi. El este mijlocitor între mine şi Tatăl şi toţi cei ce cred în Numele Lui. Cornel M. 57 ani - tâmplar.12. Isus este la dreapta Tatălui şi mijloceşte pentru noi. Viorel C. 67 ani – pensionar.Răspuns :Hristos a înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru noi. Apostolul Pavel Romani 8:34b

O întrebare şI un răspuns, prIn TelefOn...

Nu se putea să rămână în mormânt cel care este Viaţă şi care dă viaţă. Marea lucrare a lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră cuprinde marele eveniment al învierii Domnului Isus. Mulţi au negat această lucrare, dar învierea Domnului Isus este argumentată puternic începând cu descoperirile despre care vorbesc apostolii în Scriptură, apoi lucrările făcute în numele lui Isus cel înviat precum vindecarea ologului de la Poarta Frumoasă, învierea Tabitei şi continuând cu schimbarea reală facută în vieţile noastre care ne-a umplut inimile de speranţă şi bucurie.Am ales două motive de bucurie legate de această

lucrare:Bucuria că Mântuitorul nostru este viu.1.

Oare poate fi o bucurie mai mare decât aceasta? Să ştii că Domnul şi Mântuitorul tău este viu; să ai parte de ajutorul Lui în situaţii grele; să te ştii sub supravegherea şi ocrotirea Lui; să ai parte de prietenia Lui. Da, într-adevăr este o mare bucurie! Iov, deşi era în cea mai grea încercare a vieţii, are tăria să vorbească despre încrederea lui: „Eu ştiu că Răscumpărătorul meu este viu, şi ochii mei Îl vor vedea.” (Iov 19:25-27)Alături de Iov şi de toţi ceilalţi creştini, spunem şi noi,

plini de bucurie: „Ştim că Domnul nostru este viu, ochii noştri Îl vor vedea, şi ne vom bucura cu El în cer.”

Bucuria că va fi o înviere a celor morţi.2. Când vorbeşte despre înviere, apostolul Pavel pune ca

şi argument, învierea Domnului Isus. El este cel dintâi, apoi la venirea Sa, vor învia cei ce sunt ai Lui, după aceea va veni Judecata (1Corinteni 15:20-24). Nu se termină totul odată cu viaţa de pe pământ. Aceasta este nădejdea şi bucuria noastră.Vom învia când va veni Domnul şi vom fi cu el în slavă

pentru totdeauna!.P. Stoian

Bucuria învierii lui Isus

15

16

Ne aflăm la început de an, un an în care, din punct de vedere material, se pare că unii dintre noi ne vom întâlni cu mult mai multe neajunsuri decât până acum. Am văzut deja ce ne-a oferit anul 2008, dar ce ne va aduce 2009 vom putea vedea doar la finele anului, când vom face din nou bilanţul a ceea ce am realizat deja şi a ceea ce ne-am propus să facem şi nu am făcut. Viaţa este lucrul cel mai de preţ pe care l-am primit din mâna lui Dumnezeu, şi pentru ca această viaţă să aibă adevărata valoare, El ne-a oferit ce a avut mai scump: pe unicul Său Fiu, Isus Hristos Domnul şi Mântuitorul nostru. Ioan 3:16.

În Psalmul 139:13-17 observăm că Dumnezeu ne-a dăruit viaţa aceasta pentru o perioadă scurtă de timp. Moise spune în Psalmul 90:10-12 că ea este limitată!.

Ce facem noi cu ea?

Majoritatea aţi auzit de Dumnezeu, de Fiul Isus Hristos şi de Duhul Sfânt. Chiar de la începutul creaţiei Ei au lucrat împreună să facă

tot ceea ce vedem acum Genesa 1:1-2.

În această lume care din punct de vedere economic merge în declin, Dumnezeu ne cheamă să ne întoarcem faţa şi inima slujindu-I mai mult, mai înflăcărat şi mai eficient.

Pentru acei care nu v-aţi hotărât încă să-I slujiţi Dumnezeului viu, Cuvântul Domnului mai bate şi astăzi la uşa inimii, poate chiar citind aceste rânduri Apocalipsa 3:20 „Iată Eu stau la uşa şi bat...” Deschizând veţi primi mântuirea dată în dar omenirii F. Ap. 4:12, iar pentru cei care L-aţi cunoscut deja, Filpeni 3:10 ne îndeamnă să-L cunoaştem mai mult.

Dacă din punct de vedere fizic începem să simţim criza economică, nu tot aşa este şi din punt de vedere spiritual. Ioel 2:28-29 ne spune că trăim încă acele vremuri de

Dragi tineri, dragi cititori,binecuvântări spirituale. În această ţara unde Domnul a rânduit să ne aflăm pentru o vreme, putem să slujim spunând altora despre măreţul har, şi chiar dacă nu cunoaştem foarte bine limba germană, totuşi putem arăta dragostea Domnului prin trăirea noastră.

Dragi tineri, anul acesta este timpul să venim mai mult în prezenţa Domnului „In prezenţa Sa e pace” spun versurile unei cântări. Găsim în Psalmul 110:3 „…Vine tineretul Tău la tine ca roua”. Roua are 4 caracteristici importante:

1-Vine de sus (de la Dumnezeu)=> Noi suntem creaţia lui Dumnezeu, trimişi în această lume pentru o perioadă scurtă; tinereţea este o perioadă scurtă de timp („Tinereţea ne e dată, bătrâneţea o cucerim” N. Moldoveanu)

2-Udă pământul=> Hristos este Cel ce udă pământul inimii noastre cu dragostea Divină

3-Străluceşte la apariţia soarelui=> În această viaţă trebuie să strălucească lumina lui Dumnezeu în noi, iar apoi noi trebuie să luminăm pe cei din jurul nostru.

4-Pleacă înapoi de unde a venit=> Atunci când El va veni, ne va lua la Sine, dar până atunci trebuie să-l slujim cu tot ce-avem cu tot ce suntem, îmbrăcându-i pe cei nevoiaşi, vizitând şi încurajând bolnavii şi vizitând pe cei închişi. Matei 25:35-40.

Ne stă în faţă un an în care trebuie să-L slujim mai mult, nu doar mulţumindu-ne cu cele două conferinţe de tineret (28.03 şi 17.10.2009). La sfârşitul lunii iulie şi începutul lunii august vom avea din nou, cu ajutorul Domnului două săptămâni de evanghelizare de stradă în judeţul Gorj, Romania. În Austria, în bisericile în care se desfasoară deja acţiuni de evanghelizare, se prevăd şi alte acţiuni de felul acesta.

Marea trimitere din Matei 28:19-20 este valabilă pentru fiecare din noi şi trebuie să o punem în aplicare în locul în care Dumnezeu ne-a aşezat pe toţi.

Tânăr drag, eşti conştient că Dumnezeu vrea să se folosească de tine? Ştii ce lucrare a pregătit El pentru tine? Eşti tu gata să-L asculţi în ceea ce aşteaptă El de la tine?

Fie ca Dumnezeu să te ajute să-ţi înţelegi chemarea!

David Gagea

SĂRBĂTOARE

17

Dumnezeu a rânduit sărbători pentru popor, prilej de bucurie, aducere aminte şi adunări sfinte. Am întrebat odată văzând prăjiturile, salatele şi friptura: «Ce sărbătorim?» Sora, dorind probabil să dovedească o credinţă matură a rămas pe gânduri căutând răspunsul potrivit. Paştele? Suferinţele şi moartea Domnului Isus? Învierea?

Familia din care provin, ortodocşi convinşi, aveau o atitudine aparte, poate şi din tradiţionalism pentru aceastặ sărbătoare, dar ca şi celelalte sărbători se termina cu dureri de cap şi gust neplăcut.

S-a născut în mine gândul acesta: dacă ar sta Domnul între noi şi ne-ar întreba: «Dar voi? Voi ce sărbătoriţi?» Sau poate «Pe cine sărbătoriţi?»

O motivaţie corectă de sărbătoare este răspunsul celei ce plângea în dimineaţa învierii la mormânt. (Ioan 20:15b) «Domnule, dacă L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus şi mă voi duce să-L iau». El, da, El nu trebuie să lipsească, nu bucatele sau pregătirea noastră sunt importante, ci prezenţa Lui.

-Sărbătoarea magilor (Matei 2:10, 11) a fost să-L vadă şi să I se închine.

-Bucuria unui om mic de statură care căuta să-L vadă (Luca. 19:3) a fost că

1. Lacul neusiedler see din austria are forma unei linguri de pantofi cu lungime maximă de 36 km şi o lăţime între 6 şi 14 km. Adâncimea apei este de numai 1,8 m şi totuşi lacul este navigabil. Situat la graniţa dintre Austria şi Ungaria lacul are o suprafaţă de 320 km² în medie (funcţie de precipitaţii) şi aparţine: 240 km² Austriei şi 80 km² Ungariei. În această zonă se găseşte foarte mult stuf şi tot aici trăiesc foarte multe păsări, peşti şi reptile fiind declarat de către IUCN parc naţional.

2. Medicul austriac Karl Landsteiner (născut la 14.06.1868 în Baden) medic patolog şi serolog a fost cel care în anul 1901 a descoperit grupele sagvine (A, B şi 0) pentru care în anul 1930 a primit Premiul Nobel pentru Medicină. Mai târziu doi colegi de ai lui descoperă şi grupa AB. Landsteiner a fost unul dintre cei care au pus bazele ştiinţifice ale transfuziei

L-a văzut şi sărbătoarea lui (Luca 5b, 6) a fost să-L primească.

-Sărbătoarea unor străini la praznic în Ierusalim a fost să-L vadă (Ioan 12:20-21)

Desigur că dorinţa de „a vedea” ca Filip (Ioan 14:8-9) sau ca Toma (Ioan 20:25) şi a multora ca ei de-a lungul vremurilor nu prezintă o motivaţie corectă de sărbătoare, dar, cine mai are apoi harul de-a exclama «Domnul meu şi Dumnezeul meu», va avea şi bucuria de-a rămâne la Praznic.

Cu nădejdea că între noi nu există persoane ca cei din Ioan 6:60, ci mai degrabă prin Harul lui Dumnezeu ca israelitul din Ioan 1:47,48 vom înţelege că important nu este ca noi să-L vedem pe El, ci El sa ne vadă. Să nu cinstim numai sabatele Domnului, ci mai ales pe Domnul sabatului. Să prăznuim dar praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de răutate şi viclenie, ci cu azimele curăţiei şi adevărului. (1 Cor. 5:8)

În aşteptarea clipei din Apocalipsa 1:7a trăim acest adevăr pentru noi: «Hristos este viu!»- şi aceasta în fiecare clipă.

Hristos a înviat!

P. E.

de sânge. Mai târziu s-au descoperit şi alte grupe sangvine.

3. Fâşia Gaza se găseşte în Orientul mijlociu în sudul coastei de est a Mării Mediterane între Israel şi Egipt. Are o lungime de 40 km şi o lăţime între 6 şi 14 km. Face parte din zonele cu cea mai mare densitate a populaţiei 4.167 locuitori pe km². De la formarea statului Israel 1948 şi până la războiul de şase zile 1967 a fost zonă autonomă sub administraţia Egiptului, iar din 1967 până în 1994 s-a aflat sub ocupaţia militară israeliană. În 1994 Itzhak Rabin, Shimon Peres şi Yasser Arafat au semnat un acord privind punerea în practică a autonomiei interne în fâşia Gaza, iar pentru aceasta cei trei au primit Premiul Nobel pentru Pace. La 27.12.2008 în urma intensificărilor atacurilor cu rachete asupra Israelului făşia Gaza a fost atacată de forţele militare israeliene cu scopul de a pune capăt tirurilor de rachete contra locuitorilor săi şi de a restabili pacea. Să ne rugăm Domnului pentru toţii românii care trăiesc în această zonă. Să ne rugăm pentru pacea Ierusalimului.

Informaţii pentru toţi

Cugetări despre CRUCE:Isus nu cere nici unui om să-şi ia crucea până când acesta nu şi-a găsit mântuirea şi puterea în Crucea Sa. (Reinhard Bonnke)*-El (Isus) a venit în lume pentru a muri. Fiecare etapă parcursă spre această finalitate nu I-a fost impusă din afară, ci a venit din propria-I convingere. Isus nu a fost victima, ci stăpânul circumstanţelor. Urmându-Şi calea în mod conştient de la început până la sfârşit, nu numai că ştia tot ce-L aşteapta, ci era la cârma tuturor acestor evenimente. (Benjamin B. Warfild)*-Lumina Crucii nu este o lumină de rampă pentru nici un predicator! ISUS Cristos nu a murit pentru a ne da nouă o carieră,ci pentru a-i mântui pe cei pierduţi. (R Bonnke)*-Siguranţa mântuirii face onoare jertfei lui Hristos. (Watchman Nee)Isus ducându-Şi crucea a ajuns la locul, zis al „Căpăţânii”, ...acolo a fost răstignit, ...sfâşietor de sublim, dureros pentru El, dar cât bine a adus omenirii, mie şi ţie.

18

Avem deosebita plăcere să vă anunţăm că în data de 07 12 2008, la Biserica „Maranata” din Kapfenberg, în cadrul programului divin de după-masă, a avut loc ordinarea în slujba de diacon a fratelui Suingiu Daniel.

Invitaţi pentru a vesti Cuvântul lui Dumnezeu şi totodată pentru a investi în slujbă, au fost fraţii păstori: Patriciu Ciupe, Ioan Varadin, Opriş Vasile, Dragoş Petru şi

Zaharia Hancheş.„...cei ce slujesc bine ca diaconi, dobândesc un loc de cinste şi o mare îndrăzneală în credinţa care este în Hristos Isus” 1 Tim. 3:13

În data de 08 feb. 2009 fraţii Pavel Timoce, Daniel Geană şi Nelu Buhai din Linz au participat la o evanghelizare în Ukraina la Biserica din Mălineşti.

Cugetări despre ÎNVIERE:*-Învierea este faptul cel mai sigur atestat de istorie. (Thomas Arnold)*-Învierea este capitalul şi temelia tuturor bunurilor. Întreaga noastră nădejde este aceasta. (Grigorie de Nissa)*-Credinţa în înviere este chiar piatra de căpătâi a edificiului credinţei creştine, şi când este îndepărtată, totul se prăbuşeşte inevitabil în ruină. (H. I. Liddon)*-A fost necesară învierea pentru a face posibilă propovăduirea adevărului. (R. Wurmbrand)*-Cine n-a înviat împreună cu Hristos este încă în moartea păcatului. (N. Moldoveanu)*-Harul învierii (din moarte păcatului) este primul dintre haruri. (N. Moldoveanu)

Investire în slujba de diacon la Biserica „Maranata” Kapfenberg.

19

Bisericile Penticostale Române sunt înregistrate şi recunoscute sub numele de „Pfingstkirche Gemeinde Gottes” În toată Austria aveţi posibilitatea de a alege o localitate care vă este mai apropiată şi ale cărei programe le puteţi frecventa. Sunteţi călduros invitat să vă bucuraţi împreună cu cei ce vorbesc şi se închina lui Dumnezeu în limba

româna.www.gemeindegottes.com

„EL-BETHEL” AMSTETTENFranz Grillpartzerstr. 54, 3300 Amstetten

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Daniel Marian 0676 / 7254117

„EMANUEL” AMSTETTENGewerbestr. 6, 3304 St. Georgen / Ybbs

Program: Duminica: 10:00-12:00 ; 18:00-20:00Daniel Cătană 0676 / 9433078

BRAUNAULaabstraße 36. 5120 Braunau an Inn

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 18:00-20:00Doru Fechete 0699 / 11165561

„BETEL” BRUCK/LEITHAReifeisengürtel 61, Bruck an der Leitha

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Dorel Bîrte 0676 / 9445929

FELDKIRCHENKirchengasse 37, 9560 FeldkirchenProgram: Duminica: 9:00-12:00

Nicolae Seni 0676/6063176

„LOGOS” GLEISDORFHofstätten 114,8200 Gleisdorf

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Traian Supuran 0664 / 5441946

,,SION’’ GRAZTiergartenweg 11/a, 8055 Graz

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 18:00-20:00Vasile Opriş 0664 / 5242281

,,MARANATA’’ KAPFEMBERGDeuchendorf 3, 8605 Kapfemberg

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Aron Soane 03862 / 26807

KLAGENFURTPulverturmstr. 28, 9020 Klagenfurt

Program: Duminica: 9:30-12:00 ; 18:00-20:00Ionel Muthi 0676 / 5540340

,,BETANIA’’ KREMSAdmonterstraße 5, 3495 Rohrendorf

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Vasile Dărău 0676 / 4295651

„SHALOM” LINZWalterstraße 11, 4020 Linz

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 18:00-20:00Doru Mircea 0676 / 5646538

„SALEM” LINZPassaustr 19, 4030 Linz

Program: Duminica: 10:00-13:00 ; 15:00-17:00Martin Schaser 0650 / 5498110

,,PHILADELPHIA” NEUDAUNr. 32, 8292 Neudau

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Traian Chira 0664 / 5431478

„EL ŞADAI” PERGNamerstr. 54, 4320 Perg

Program: Duminica 1500-1800

Petru Rob 0676 / 3387357

„BETHEL” OBERWARTJohann Strauß Gasse 3, 7400 Oberwart

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Pavel Cotuţiu 0664 / 5398031

„GLORIA” SALZBURGFranz-Sauerstrasse 46, 5020 Salzburg

Program: Duminica: 9:00-12:00Mihai Bumb 0650 / 2365914

„ELIM” VOITSBERGGreißeneggerstr. 27, 8570 Voitsberg

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00

Hancheş Zaharie 0664 / 2429469

„PHILADELPHIA” WELSWiesenstrasse 52, 4600 Wels

Program: Duminica: 14:00-17:00Daniel Viţelar 0699 / 11040766

„ELIM” WIENMaculangasse 9, 1220 Wien

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:30-20:00Ionel Vlas 0699 / 19224639

,,EMANUEL’’ WIENVan-der-Nüllg. 69-71, 1100 Wien

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 18:00-20:00Leontin Sătmărean 0676 / 6241512

,,AGAPE’’ WIENRieplstrasse 1-5, 1100 Wien

Program: Duminica: 9:30-12:00 ; 18:00-20:00Ştefan Peşel Tel. 0699 / 81230729

,,BETEL’’ WIENSchweglerstrasse 12, 1150 Wien

Program: Duminica: 9:00–12:00 ; 18:00–20:00Vasile Iovescu 0699 / 11182955

,,MARANATA’’ WIENER NEUSTADTPuchbergstrasse 65, 2700 Wiener Neustadt

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 17:00-19:00Victor Ştrango Tel. 0676 / 3342058

„MUNTELE SIONULUI” WOLFSEGGKohlgrube 28, 4902 Wolfsegg

Program: Duminica: 9:00-12:00 ; 18:00-20:00Nicolae Bura Tel. 0676 / 7102535

Adresele Bisericilor Penticostale Române din Austria