DuurBU hou Popl

O*pattfea,ffi.t .L .L,I JI JL

PuBrrcrsnci gl ESrttBt2014-20t6

sryN.np;*a"ut

Cuprins

insemniri despre limbe si mass-media . .

Bufluel, acest Goya al cinematografului...

Cind cenzura se accepti de bunl voie...

Doris Lessing, in memoriam .

Claudio Abbado - unul dintre ultimii mari maestri

Camus gi FBI-u1

Doliu in lumea filmului: Alain Resnais

Cassese despre Kafka

Futurismul italian la Guggenheim ..

Jacques Le Goffgi Evul Mediu

Lista lui Molly

Birje da, birje ba...

Antonio Lobo Antunes - Premiul Nonino

Cenztra,autocenzura si... bunul simg

Un Nobel pulin agteptat: Patrick Modiano

De 1a Bach la Pink Floyd...

Sfidarea istoriei

Voltaire in actualitate

Astrologul lui Ronald Reagan

5

9

73

77

21

25

29aaJJ

JI

47

45

48

51

55

6L

65

69

73

77

ss,

$"frrol c re a. salvat avangatda rusi . . .... ....... 81

Ginter Grass ........ 85

Tiiumful barbariei? " ..93

Noi gi cuvintele .....97

Recitind CaienlAlbastru . 101

Adio, DoctorJivago...

Ren6 Girard, ultimul mare umanist .. .

De ce religia e din nou in primul plan ..

Umberto Eco - de la semioticd,Ia romane

Despre cafea

Vig6e Le Brun la Metropolitan Museum din NewYork

Ren6e Fleming la Carnegie Hall

Amazon a deschis o libririe! ..

Memoriile Contelui de S6gur ..

Centenarul Dadaismului ...... ..

Legendarul David Bowie

De ce suntem cu toEii freudieni (chiar gi adversarii...)

Un om al Renagterii: Maurice Edwards

106

110

714

118

722

726

130

t34

137

t4L

L46

150

155

Insemniri despre limbe 9i mass-media

vorbi despre lirnba in care g,inde;ti este ca o sdrbdtoare.

Lirnba rorndnd. este patria mea. De aceea, pentru mine,

muntele munte se nume;te, de aceea, pentru mine, iarba iarbd se

s?une, de aceea, pentru mine, izvorul izvord;te, de aceea, pentrumine, r.tia/a se trdie$e.

Ce frumos suni aceste propozigii ale marelui poet NichitaStLnescu! Dar, pentru a vorbi astfel despre limba rominl, se cere

un respect deosebit pentru acest miracol care este limba. Limba eun organism viu, triieste ca o fiin1i 9i reugeste, mai bine ca oriceiri entitate, sd, pistreze spiritul unui popor fXr[ s[ fie opacl la:::::oiri. atunci cdnd ele sunt necesare. Nu e nevoie pentru asta

& ua minister zl apdrdrii ei, cum au inventat la un moment dat

iarce'zii. Ca orice organism viu,limba gtie mai bine decit orice

instirugie ce sI refuze gi ce si accepte. $i o gtie prin vorbitorii ;isciitorii ei, cei care o folosesc ca s5. se inleleagi sau si cteeze.

C:.=te straine adesea se naturalizeazd.,:uneori rezistl, alteori nu.l- --=:r r-r,r:Ei de astizi. de pildI, a iegit dinuzcea mai mare

@ r:rr=FeJtrr si grei'melor aclimatizate pe linie adminis-lEtiri;m km;rpmdc Rcrmane mai ales in secolul optsprezece.

i-frro. troczc, ins5- in limbajul administrativ si nu.r'"nr; &n mht an rtziscat in mare parte, fiindciere nsrrie dc de" numceu realiEgi si concepte pentru care nudsrau echirzlente in limbe" Ia fel ca si cuvintele nemfegti din

Ouurnu Rrnu Popl

limbajul tehnic. Rusismele din anii'50 ai secolului trecut, impuse

de influenla politicl sovietici, au displrut aproape de tot: nu se

potriveau cu structura limbii rom6.ne gi exprimau fie realit5.gi

ingropate ast[zi, fi.e aveau perfecte echivalente in vocabularulrominesc. Lafel se intimpli si cu anumite structuri gramaticalesi semantice, expresii etc.: unele rezisti,clci isi gisesc loc in eco-nomia limbii, altele sunt, pdni la urmi, respinse ca un corp striin.

Dar daci, aga cum spuneam, nu este nevoie de un minister de

apdrare a limbii, in schimb cine ar trebui si o apere, prin vorbirea,scrierea corecti gi evitarea agramatismelor sau a barbarismelor,sunt - mai ales in zilele noastre, cu emanciparea peste misuri a

audio-vizualuhi - ziarelq revistele, radioul gi televiziunea, intr-uncuvint mijloacele de mass-media, care pitrund zinic si atdt deadinc in realitatea rom6.neasci.. Mass-media, in privinga limbii,ar trebui sd aibi un rol formativ si nu deformant cum, din plcate,se mai intdmpli.

DupI 7989, observ[ scriitorul gi ziaristul Cristian Teodo-rescu, cine voia si pari pro-occidental incepuse sd anaizajeze gi

sd. achieseze.Iar media era plini de aceste barbarisme. Pe urml au

venit reclamele in englezd.,companiile multinalionale ale cirormanageri nu stiau rom6.negte, plus rominii intorgi de la bursecare voiau si-si marcheze si lingvistic intoarcerea din striinS.-tate. Media s-a umplut astfel de o plsireasci ce nu avea nimiccomun cu spiritul limbii romd.ne. Urmez cu strictefe exemplelecoleclionate de acest atent observator alfenomenului, care este

Cristian Teodorescu. Adjuncgii autohtoni ai sefilor, pardon, ma-nagerilor! de multinagionale au inceput sI vorbeascl o romdn[impestrilatd, cufeed-back-uri gi loca/ii. Secretara nu mai era pur si

simplu... secretari, ci manager asistent. S-a ajuns astfel la o nouilimbn de lemn, neologistici, de sorginte preponderent englezd.,

Dw runru cuLtLrl

intrebuinlati adesea in presI, dar mai ales la radio 9i televiziune,

promovat[ indeosebi de comentatori si oameni politici. Este o

versiune cosmetizatdr cum am vdzutrdar carerin sine, cultivi undiscurs public go1 de semnificagie. Lideri de opinie, personalitilidin lumea spectacolului, politicieni contribuie lz popularizarea

9i mediatizarea ei.

Potrivit acestei noi limbi, nu mai avem prilejuri,ci doar opor-

tunitdli. Nu mai putem fi hotirdli, ci doar determinali. Tot aga

cum nu mai rcalizdm sau punem in practici, ci implernentdm,

nu mai mergem intr-un loc ci intr-o loca/ie, nu mai iuim inconsiderare, deoarece anaizajamrnu mai consimlim ci achiesdm.

Serviciul banal de intrelinere a devenit mentenan/a, ceva care pare

obligatoriu este un must.Cdt despre speranle, ce si mai vorbim:ele au devenit expecta/iuni. in loc si ne concentrlm, rctdzi ne

focusdrn si nu mai agteptim un rispuns , ci unfeed back. Cu multumor, Cristian Teodorescu reugegte chiar si compunl un text.oerent in aceastl limbl rominl mediatici: ,,Definem o o?ortu-

4tate pe care suntern determina/i sd. o implerltentdrn intr-o localie

? ;are am anoizajat-0, achieshnd la o mentenanld care e un must;i

:iu?ra careia ne focusdm cu expecta{iunea unui feed back pozitiv."Imi aduce aminte acest pasaj de celebrul gi atit de amuzantul

PrandiulAcadernic al lui Alexandru Odobescu, care ironiza spu-

:ros rominalztirizanti a lui B. P. Hasdeu.

Tr: ir irrfruenld englezd, este barbarismul a bugeta,preferatb.=:,!*;: ::"'.e;hi.ulu ai6nan/a, sau expresia tot mai r[spdn-

(lr6sc in ntr rnri Suu ce zi.ar ci i s-a o-fertat cuiva un post... Astanu e corErt in rgmins5trs. Se proate oferi, dar nu oferta, sau -ra

f,ate fae oJnto, de lini, gi in acest ca4 tot englezarbat-o vina!

Dar ce si mai spun despre folosirea hi exigenlialitate in loc de

Duurrnu Blou Popa

exigenll sa;.r rn o rta b i I i tate in lo c de mortalit ate, pru d e n /i a li t a t e inloc de prudeng5. gi obligatioitatein loc de obligalie? Asemenea

excentricitefi mediatice vin din derivarea cu totul gregiti. Formaderivati pare probabil mai sofisticati 9i profesionali! Sl maiadaug si popularul a aten/iona cu sensul de a atrage atenlia, care

e prczerfi nu numai in ziarc,la radio 9i televiziune, dar chiar si

in ci4i. Greseala consti aici in preluarea dinkancezi a verbuluiattentionner care inseamni a fi atent la ceya.,aarita sau demonstraatengie, si nu are nimic de frcut cu a atrage atenfia...

Pesemne ar trebui s[ ne referim la adevlrul binecunoscut cIlimba, ca instrument de comunicare interuman[, reflecti realiti-flle sociale ale fiecirui moment istoric. $i atunci, ar rezulta firescci ceea ce se petrece astdzi cu limba romdni pe care o vorbim 9io scriem este reflexul sonor articulat 9i codificarea scrisi a uneiperioade de tranzigie.Tiecerea de la socieatea inchisl la societatea

deschisi nu a insemnat insi 9i disparilia categoriilor de gindirecare ne amintesc de reflexul totalitar. Limba de lemn, aceea a luia-;i aduce aportul,predeterminatl ideoiogic gi puternic cultivatlin comunism, nu a dispirut, ci doar, cum am vdzttt, s-a reinoentat,

s-a transformat intr-o limbi de lemn atranzigiei. Febra impru-muturilor 9i adaptirilor grlbite va trece la un moment dat, dar ar

fi de dorit ca mass-media si fie de partea corectitudinii lingvisticesi a bunului sim!, mai degrabL decit de'aceea a stricitorilor de

limbl. in uru Gl incdt sL putem spune, odati cu Vasile Alecsandri:

,,Limba este cartea de noblele a unui neaftt"

I